BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Documente

Extras din Hotărîrea nr.518/24 din 01.08.2017 cu privire la modificarea Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale şi actualizării Nomenclatorului gradelor de complexitate, parte componentă a acestuia

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
01.08.2017

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

E X T R A S

din Hotărîrea nr.518/24 din 1 august 2017 cu privire la modificarea

 Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice

naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale şi

actualizării Nomenclatorului gradelor de complexitate,

parte componentă a acestuia

 (în vigoare 08.09.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 330-334 art. 1730 din 08.09.2017

* * *

Examinînd chestiunea cu privire la modificarea Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare civile, penale şi contravenţionale şi actualizarea Nomenclatorului gradelor de complexitate, parte componentă a acestuia, luînd act de informaţia doamnei Vera Toma, Consiliul Superior al Magistraturii

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă operarea modificărilor, propuse de grupul de lucru, în Regulamentul privind stabilirea gradelor de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare penale, contravenţionale şi civile, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr.165/6 din 18 februarie 2014.

2. Se aprobă Nomenclatorul gradelor de complexitate în versiunea actualizată, parte componentă a prezentului Regulament.

3. Modificările din prezentul regulament vor intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta hotărîre se remite Agenţiei de administrare judecătorească, tuturor instanţelor judecătoreşti pentru informare şi aplicare, se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

REGULAMENT

privind stabilirea gradelor de complexitate, unice naţionale

 a cauzelor judiciare penale, contravenţionale şi civile,

aprobat prin Hotărîrea CSM nr.165/6 din 18 februarie 2014

Modificat şi completat prin Hotărîrea CSM nr.518/24 din 1 august 2017

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Concepţia privind finanţarea sistemului judecătoresc, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.39 din 18.03.2010, prevede, inter alia, implementarea unor reglementări obiective şi transparente de stabilire a bugetelor operaţionale ale instanţelor, prin prisma analizei ponderate a sarcinii de dosare examinate în fiecare instanţă de judecată pe parcursul unei perioade determinate de timp. O astfel de analiză ponderată va permite eficientizarea alocărilor bugetare, compararea între instanţe a volumului de muncă efectuat, stabilirea volumului optim de activitate al unui judecător, optimizarea şi redistribuirea posturilor de judecător şi personal auxiliar în sistem, dar şi repartizarea aleatorie mai echitabilă a sarcinii de dosare per judecător în diferite instanţe judecătoreşti.

2. Analiza ponderată a sarcinii de dosare se va efectua atît în baza numărului de cauze examinate, cît şi a complexităţii acestora, dat fiind faptul că nivelul efortului depus de către judecători la examinarea cauzelor diferă de la o cauză la alta. Astfel, a apărut necesitatea stabilirii, prin prezentul Regulament, a unor grade de complexitate unice naţionale a cauzelor judiciare penale, contravenţionale şi civile.

3. Gradele de complexitate unice naţionale sunt stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate a cauzelor judiciare penale, contravenţionale şi civile care este parte integră a acestui Regulament (vezi Anexa). Cauzelor judiciare noi apărute în urma modificării legislaţiei pînă la operarea modificărilor în anexă, li se va stabili o complexitate provizorie medie determinată pentru fiecare compartiment în parte, fiind incluse în nomenclator fără obiect sau articol, dar sub indicele de "Alte categorii noi apărute".

II. APRECIEREA GRADELOR DE COMPLEXITATE

4. Gradele de complexitate a cauzelor reflectă nivelul efortului intelectual, psihic şi moral al judecătorului, durata de timp necesară soluţionării unei cauze, precum şi circumstanţele cauzei (mai multe obiecte, mai multe părţi, mai multe volume ş.a.).

5. În scopul menţinerii într-o formă actualizată a Nomenclatorului tuturor categoriilor de cauze penale, contravenţionale şi civile, Consiliul Superior al Magistraturii prezintă, după necesitate, îmbunătăţiri ţinîndu-se cont de modificările din legislaţia Republicii Moldova.

Aprecierea gradelor de complexitate a dosarelor incluse în Nomenclator este prezentată pe o scală de la 1 la 10 puncte (1 reprezentînd complexitatea minimă, iar 10 – complexitatea maximă).

Consiliul Superior al Magistraturii poate modifica gradele de complexitate ale Nomenclatorului, la solicitarea motivată de situaţia apărută în practica instanţelor de judecată cu privire la unele cauze pentru care s-ar justifica majorarea sau diminuarea gradului de complexitate, precum şi în cazul modificărilor din legislaţie.

III. COMPLEXITATEA INIŢIALĂ, INTERMEDIARĂ ŞI FINALĂ A CAUZELOR

6. Complexitatea dosarului în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) se stabileşte prin îmbinarea unei componenţe fixe cu o componenţă variabilă a cauzei.

Complexitatea iniţială fixă a cauzei – este punctajul acordat unei cauze în mod automat de PIGD la momentul înregistrării în program, în funcţie de obiectul principal, complexitatea acestuia fiind o valoare întreagă între 1 şi 10 puncte, care se păstrează pentru toate stadiile procesuale.

7. Atunci cînd cauza parvenită în instanţă are un singur obiect (capăt de acuzare), un singur volum şi două părţi, punctajul acordat de PIGD cauzei la momentul înregistrării va corespunde punctajului prevăzut pentru obiectul respectiv în Nomenclatorul gradelor de complexitate, cu excepţia situaţiilor prevăzute în prezentul regulament. După înregistrarea cauzei în PIGD, cauza se va repartiza automat-aleatoriu judecătorului selectat de PIGD.

8. În cazul în care cauza parvenită în instanţă are mai multe obiecte (capete de acuzare), în PIGD se va înregistra mai întîi obiectul principal al cauzei, urmat de înregistrarea obiectelor secundare, după care cauza va fi repartizată automat-aleatoriu judecătorului selectat de PIGD.

9. În sensul prezentului Regulament, PIGD va calcula drept obiect principal al cauzei obiectul pentru care Nomenclatorul gradelor de complexitate prevede cel mai înalt punctaj.

10. Obiectul secundar al cauzei este obiectul care are un punctaj mai mic faţă de punctajul obiectului principal al cauzei conform Nomenclatorului gradelor de complexitate.

11. Astfel, o cauză cu un obiect principal şi cîteva obiecte secundare, la momentul înregistrării în PIGD, va avea o complexitate iniţială care va fi calculată în mod automat de PIGD conform formulei indicate în punctul 16 infra.

12. Dacă o cauză, în momentul înregistrării în PIGD, are un obiect principal, obiectele secundare, dar şi mai multe părţi şi volume, complexitatea iniţială a cauzei va fi calculată în mod automat de către PIGD conform formulei indicate în punctul 16 infra, după care cauza va fi repartizată aleatoriu judecătorului selectat de PIGD.

13. În cazul în care, pe parcursul examinării cauzei, au apărut mai multe obiecte, părţi sau volume, acestea se vor înregistra în PIGD de către persoana responsabilă. PIGD, în mod automat, va adăuga punctaj adiţional cauzei conform formulei indicate în punctul 16 infra. Astfel, o cauză aflată în procedură va căpăta complexitate intermediară.

14. Complexitatea intermediară a cauzei aflate în procedura unui judecător se va lua în calcul de către PIGD la repartizarea viitoarelor cauze spre examinare judecătorului respectiv.

15. Complexitatea finală a cauzei este punctajul de complexitate acumulat de o cauză în momentul pronunţării hotărîrii de către judecător. Complexitatea finală nu va influenţa distribuirea dosarelor prin PIGD judecătorului respectiv, însă se va utiliza la calcularea volumului de muncă (punctajul acumulat) de judecător la examinarea cauzei respective.

16. PIGD va determina complexitatea cauzelor în mod automat prin îmbinarea componenţei fixe cu cea variabilă în baza următoarei formule:

Complexitatea dosarului =

complexitatea obiectului principal +

[complexitatea obiectelor secundare x 10%] +

[complexitatea obiectului principal x (număr părţi x 5%)] +

[complexitatea obiectului principal x (număr volume x 20%)] +

[complexitatea obiectului principal x (număr martori x 2%)] +

[complexitatea obiectului principal x (număr încheieri x 2%) +

[complexitatea obiectului principal x (dispozitiv hotărîre x 2%)] +

[complexitatea obiectului principal x (hotărîre integrală x 20%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere soluţionare mediere x 25%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere refuz mediere x 50%)] +

[complexitatea obiectului principal x (acţiune civilă (categorie secundară în dosare penale) x 50%)] +

[complexitatea obiectului principal x (dosar conexat x 50%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere refuz/restituire/strămutare x 50%)] –

[complexitatea obiectului principal x (încheiere scoatere de pe rol/încetarea procesului x 75%)] –

[complexitatea obiectului principal x (dosar conexat cu Statut de Conexat x 50%)].

_______________________________

Notă: Complexitatea dosarului se calculează conform formulei, care este formată din:

• Complexitatea obiectului principal - valoarea complexităţii atribuite categoriei principale a dosarului;

• Complexitatea obiectului secundar - valoarea complexităţii atribuite categoriei secundare a dosarului;

• Număr părţi - numărul participanţilor din dosar (fără martori);

• Număr volume - numărul volumelor care formează dosarul. Se consideră 1 volum – 250 file;

• Număr martori - numărul participanţilor la proces salvaţi în PIGD cu calitatea procesuală de martor;

• Număr încheieri - numărul încheierilor salvate în dosar cu statut de Final;

• Dispozitiv hotărîre – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Dispozitiv;

• Hotărîre integrală – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Hotărîre;

• Încheiere soluţionare mediere – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere soluţionare mediere;

• Încheiere refuz mediere – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere refuz mediere;

• Acţiune civilă (categorie secundară în dosare penale) - valoarea complexităţii atribuite categoriei secundare a dosarului penal de tip acţiune civilă;

• Dosar conexat - numărul de dosare care se conexează. Valoarea complexităţii atribuite categoriei principale a dosarului care se conexează;

• Încheiere refuz/restituire/strămutare – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere refuz, Încheiere restituire, Încheiere strămutare;

• Încheiere scoatere de pe rol/încetarea procesului – documentul salvat în dosar cu statut de Final de tip Încheiere scoatere de pe rol, Încheiere încetarea procesului;

• Dosar conexat cu Statut de Conexat - valoarea complexităţii atribuite categoriei principale a dosarului care se conexează.

La primirea în procedură a cauzei, judecătorul va primi 100% din gradul de complexitate final al cauzei electronice, iar în celelalte cazuri va primi 50%.

La adăugarea în PIGD a unei încheieri, gradul de complexitate se va mări cu 0,25 puncte, iar la adăugarea unei hotărîri/decizii, gradul de complexitate a cauzei se va majora cu 0,50 puncte.

În cazul conexării a două sau mai multe cauze aflate deja pe rol, gradul de complexitate a cauzei se determină în mod automat de către PIGD, conform formulei indicate în punctul 16, cu condiţia că în PIGD au fost reflectate toate acţiunile ce ţin de conexarea dosarelor.

În cazul disjungerii cauzelor, gradele de complexitate se determină în mod automat de către PIGD în baza formulei indicate în punctul 16, cu condiţia că în PIGD au fost reflectate toate acţiunile ce ţin de disjungerea cauzelor (gradele de complexitate a cauzei iniţiale se vor repartiza între cauzele disjunse).

Complexitatea cauzelor judecate în apel şi recurs

17. La judecarea cauzelor în ordine de apel sau recurs, gradul iniţial de complexitate atribuit în mod automat de către PIGD va reprezenta 75% pentru cauzele ce urmează a fi examinate în ordine de apel şi, respectiv, 65% pentru cauze în ordine de recurs, acestea fiind calculate din gradul de complexitate pentru cauza respectivă stabilit de Nomenclatorul gradelor de complexitate conform regulilor stabilite pentru prima instanţă.

18. În cazul rejudecării în fond a cauzei, de către instanţa de apel, persoana responsabilă de înregistrarea dosarului în PIGD va selecta Casarea hotărîrii pentru rubrica Dosarul primit din Date generale. Astfel, PIGD va atribui gradul iniţial de complexitate prevăzut pentru cauza respectivă în Nomenclatorul gradelor de complexitate conform regulilor stabilite pentru prima instanţă.

IV. DISPOZIŢII FINALE

19. Determinarea gradelor de complexitate iniţiale, intermediare şi finale ale cauzelor va avea loc în mod automat, prin intermediul PIGD. În caz de nefuncţionare temporară, în zilele de odihnă sau de sărbătoare a echipamentului sau a PIGD, înregistrarea cauzelor şi determinarea gradului de complexitate conform formulei, se va efectua în prima zi de lucru sau la înlăturarea defecţiunilor care au produs nefuncţionarea echipamentului sau a PIGD.

20. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi încorporate în modulul repartizării aleatorii a cauzelor din PIGD, pentru a asigura o repartizare echilibrată a volumului de muncă între judecători şi a optimiza activitatea instanţelor. Indicii categoriilor din PIGD vor fi în conformitate cu indicii categoriilor indicate în Nomenclator.

21. Gradele de complexitate ale cauzelor stabilite în Nomenclatorul gradelor de complexitate vor fi utilizate şi în scopul calculării şi recomandării volumului optim de muncă a judecătorilor, precum şi a formulării şi implementării politicilor publice în justiţie.

ANEXĂ

la Regulamentul privind stabilirea gradelor

de complexitate unice naţionale a cauzelor

judiciare penale, contravenţionale şi civile,

aprobat prin Hotărîrea CSM

nr.165/6 din 18 februarie 2014

Modificat şi completat prin Hotărîrea CSM nr.486/19 din 23 iunie 2015

Modificat şi completat prin Hotărîrea CSM nr.518/24 din 01 august 2017

NOMENCLATORUL GRADELOR DE COMPLEXITATE

1. CAUZE PENALE

2. CAUZE CONTRAVENŢIONALE

3. CAUZE CIVILE, COMERCIALE ŞI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV