Hotărâre nr.03 din 03.12.2020 cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului înconjurător

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea

ajutorului de stat pentru protecţia mediului înconjurător

nr. 03  din  03.12.2020

 (în vigoare 12.03.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 42-50 art.173 din 12.02.2021

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei al RM

Nr.1630 din 1 februarie 2021

Ministru _____ Fadei NAGACEVSCHI

UE

În temeiul art.5 alin.(1) lit.e) şi alin.(2) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.166-169, art.565), cu modificările ulterioare, şi art.39 lit.b), art.41 alin.(1) lit.c) şi art.46 alin.(6) lit.g) din Legea concurenţei nr.183/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.667), cu modificările ulterioare, Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului înconjurător (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajutorul destinat protecţiei mediului nr.9 din 30 august 2013 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.258-261, art.1707).

Aprobat

prin Hotărârea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.03/2020

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat pentru

protecţia mediului înconjurător

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului înconjurător (în continuare - Regulament) transpune Secţiunea 7 "Ajutoare pentru protecţia mediului" din Regulamentul (UE) nr.651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014) şi Comunicarea Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului şi energie pentru perioada 2014-2020 (2014/C 200/01)(publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 200 din 28 iunie 2014).

Secţiunea 1

Scopul, domeniul de aplicare şi categoriile de beneficiari

1. Scopul prezentului Regulament este asigurarea cadrului normativ necesar întru o evaluare eficace şi controlul respectării normelor privind ajutoarele de stat pentru protecţia mediului înconjurător în vederea implementării prevederilor art.5 alin.(2) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

2. Prezentul Regulament se aplică de către Consiliul Concurenţei la evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului înconjurător şi de către furnizorii/iniţiatorii ajutorului de stat, la momentul iniţierii/acordării unor asemenea măsuri de sprijin şi monitorizării acestuia.

3. Ajutoarele de stat pentru protecţia mediului înconjurător sunt considerate compatibile cu mediul concurenţial normal în conformitate cu art.5 alin.(1) lit.e) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezentul Regulament.

4. Obiectul prezentului Regulament sunt măsurile de sprijin din domeniul mediului şi energiei care ar fi compatibile cu un mediu concurenţial normal în temeiul art.5 alin.(1) lit.e) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, după cum urmează:

1) ajutoare pentru standarde care depăşesc standardele naţionale în vigoare sau care sporesc nivelul de protecţie a mediului în lipsa standardelor (inclusiv pentru achiziţionarea de noi vehicule de transport care depăşesc standardele);

2) ajutoare pentru adaptarea anticipată la viitoarele standarde de mediu;

3) ajutoare pentru studii de mediu;

4) ajutoare pentru investiţii în favoarea măsurilor de eficienţă energetică;

5) ajutoare pentru investiţii în favoarea unor proiecte de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor;

6) ajutoare pentru investiţii în cogenerare de înaltă eficienţă;

7) ajutoare pentru surse regenerabile de energie;

8) ajutoare pentru măsurile întreprinse în domeniul eficienţei energetice, inclusiv cogenerarea şi sistemul centralizat de alimentare cu energie termică şi de răcire;

9) ajutoare pentru gestionarea deşeurilor;

10) ajutoare pentru depoluarea amplasamentelor contaminate;

11) ajutoare pentru relocalizarea întreprinderilor;

12) ajutoare sub formă de reduceri sau scutiri de plăţi pentru poluarea mediului înconjurător;

13) ajutoare pentru captarea, transportul şi stocarea dioxidului de carbon, inclusiv elemente individuale ale lanţului de captare şi stocare a dioxidului de carbon;

14) ajutoare sub formă de reduceri în cadrul sprijinului financiar pentru energia electrică din surse regenerabile;

15) ajutoare pentru infrastructura energetică;

16) ajutoare pentru nivelul adecvat al capacităţilor de producere a energiei electrice.

5. Prevederile prezentului Regulament se aplică ajutoarelor de stat acordate, pentru protecţia mediului înconjurător, beneficiarilor în toate sectoarele economiei, ţinând cont de măsurile de spijin prevăzute la pct.4. Orice schemă de ajutor sau oricare ajutor individual care cade sub incidenţa prezentului Regulament trebuie să se notifice Consiliului Concurenţei de către furnizorul şi/sau iniţiatorul ajutorului de stat, conform prevederilor art.8 din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutor de stat, luând în considerare şi prezentarea Formularului special de notificare completat, prevăzut în Anexa 3.

6. Ajutoarele de stat pentru protecţia mediului înconjurător nu pot fi acordate întreprinderilor aflate în dificultate. O întreprindere se consideră în dificultate atunci când nu este capabilă, fie prin resurse financiare proprii, fie prin resursele pe care poate să le obţină de la proprietari/acţionari sau creditori, să acopere pierderile.

7. Prevederile prezentului Regulament se aplică măsurilor de ajutor de stat pentru protecţia mediului în sectorul agricol, doar pentru întreprinderile care au ca activitate prelucrarea şi comercializarea produselor agricole, cu excepţia celor menţionate la art.339, alin.(2) din Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, ratificat prin Legea nr.112/2014.

8. Dispoziţiile prezentului Regulament nu se aplică:

1) ajutoarelor de stat destinate unor activităţi pe care beneficiarul le-ar efectua oricum, chiar şi în absenţa acestor ajutoare;

2) ajutoarelor de stat destinate proiectării şi fabricării de produse, de maşini sau de mijloace de transport ecologice menite să funcţioneze cu mai puţine resurse naturale, precum şi măsurilor adoptate în unităţile de producţie în scopul ameliorării siguranţei sau a igienei;

3) finanţării măsurilor de protecţie a mediului referitoare la infrastructurile de transport aerian, rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare şi la infrastructura de transport maritim;

4) costurilor irecuperabile, ce presupun costuri economice care trebuie să corespundă sumelor efectiv investite, plătite sau plătibile în virtutea angajamentelor sau garanţiilor din care rezultă;

5) ajutoarelor de stat pentru cercetare, dezvoltare şi inovare (cu excepţia proiectelor în materie de eco-inovarecare sunt investiţii cu o componentă ecologică), prevăzute în art.5 alin.(1) lit d) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat;

6) ajutoarelor de stat pentru măsuri în domeniul biodiversităţii.

Secţiunea 2

Noţiuni

9. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate semnifică următoarele:

principiul "poluatorul plăteşte"–principiu conform căruia poluatorul care cauzează poluarea ar trebui să suporte costurile măsurilor de combatere a poluării;

scenariul (situaţia) contrafactual– un scenariu, o situaţie ori proiect alternativ comparabil, credibil şi autentic unde este descris ce s-ar fi putut întâmpla în absenţa ajutorului de stat;

eco-inovare – toate formele activităţilor de inovare care au ca rezultat ameliorarea semnificativă a protecţiei mediului înconjurător. Eco-inovarea include noile procese de producţie, noile produse sau servicii, precum şi noile metode de gestionare şi de derulare a activităţilor economice, a căror utilizare şi punere în aplicare este de natură să prevină sau să reducă substanţial riscurile pentru mediul înconjurător şi poluare. În sensul acestei definiţii, nu se consideră inovaţii următoarele:

a) schimbările sau îmbunătăţirile minore;

b) creşterea producţiei sau a capacităţii serviciilor, prin adăugarea de sisteme de fabricaţie sau logistice foarte asemănătoare cu cele utilizate deja;

c) schimbarea practicilor comerciale, organizarea locului de muncă sau de relaţii externe bazate pe metode organizaţionale folosite deja în întreprindere;

d) modificarea strategiei de gestionare;

e) concentrările şi achiziţiile;

f) încetarea utilizării unui proces;

g) simpla înlocuire sau mărire a capitalului;

h) schimbări rezultate numai din modificarea preţurilor factorilor, personalizarea producţiei, schimbările sezoniere normale şi alte schimbări ciclice;

i) comercializarea de produse noi sau îmbunătăţite major.

beneficii de funcţionare – în scopul calculării costurilor eligibile, în special economiile de costuri şi producţia auxiliară suplimentară legată direct de investiţiile pentru protecţia mediului înconjurător şi, dacă este cazul, beneficiile rezultate din alte măsuri adiacente, indiferent dacă acestea reprezintă ajutor de stat sau nu (ajutoare de funcţionare acordate pentru aceleaşi costuri eligibile, preţul plătit producătorilor pentru electricitate regenerabilă şi alte măsuri adiacente);

costuri de funcţionare – în scopul calculării costurilor eligibile, în special costurile de producţie suplimentare precum costurile de întreţinere rezultate din investiţiile suplimentare pentru protecţia mediului înconjurător;

amplasament contaminat – amplasamentul în care s-a confirmat prezenţa, cauzată de om, a unor substanţe periculoase la un asemenea nivel încât prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană sau pentru mediul înconjurător, având în vedere utilizarea actuală a terenului respectiv sau viitoarea utilizare autorizată a acestuia;

captarea şi stocarea dioxidului de carbon - o serie de tehnologii care captează dioxidul de carbon emis de instalaţiile industriale pe bază de combustibili fosili sau biomasă, inclusiv de centralele electrice, îl transportă într-un loc de stocare corespunzător şi injectează dioxid de carbon în formaţiuni geologice subterane adecvate pentru stocarea permanentă a dioxidului de carbon;

nivelul adecvat al capacităţilor de producere- un nivel de capacitate generată care este considerat ca fiind adecvat pentru a satisface nivelurile cererii în ţară, în orice moment, pe baza unui indicator statistic convenţional utilizat de organizaţii cu un rol esenţial în crearea unei pieţe naţionale în sectorul energiei electrice;

procedură de ofertare competitivă - un proces de ofertare nediscriminatoriu, în cadrul căreia orice întreprindere poate participa şi în care ajutorul se acordă fie pe baza ofertei iniţiale prezentate de ofertant, fie pe baza unui preţ de echilibru;

proiect demonstrativ - un proiect care demonstrează că o tehnologie este o premieră în Republica Moldova şi reprezintă o importantă inovare care depăşeşte stadiul actual al tehnologiei.

10. Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii concurenţei nr.183/2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139/2012, actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat şi altor acte normative din domeniul mediului şi energie.

Secţiunea 3

Evaluarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului înconjurător

11. La evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal se ia în considerare dacă prin măsurile de ajutor pentru protecţia mediului înconjurător se obţine un nivel mai ridicat al protecţiei mediului înconjurător decât cel care s-ar obţine în absenţa ajutorului în cauză, iar efectele pozitive ale ajutorului asupra realizării unui obiectiv de interes public sunt mai mari decât efectele sale negative, în ceea ce priveşte denaturarea concurenţei, luând în vedere principiile "poluatorul plăteşte" şi "internalizarea costurilor", ceea ce presupune că toate costurile asociate protecţiei mediului înconjurător trebuie incluse în costurile de producţie ale întreprinderilor poluante.

12. Consiliul Concurenţei, în cadrul evaluării, ţine cont de faptul că ajutorul de stat pentru protecţia mediului înconjurător are, în general, un efect de denaturare mai redus şi este mai eficace dacă este destinat consumatorului/utilizatorului de produse ecologice şi nu producătorului/fabricantului de produse ecologice.

13. Evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutorului privind protecţia mediului înconjurător se bazează pe tipul de evaluare standard care se efectuează prin aplicarea criteriilor comune de evaluare prevăzute la secţiunile 4 şi 5 şi condiţiilor specifice măsurilor de sprijin prevăzute la secţiunile 6-21.

14. Consiliul Concurenţei poate supune evaluării prin analiza comparativă, prevăzută la secţiunea 22, ajutoarele de stat care au un efect potenţial deosebit de ridicat de denaturare a concurenţei. Evaluarea prin analiza comparativă se aplică pentru măsurile care implică valori de ajutor peste un anumit prag sau acordate pentru instalaţii cu o capacitate de producţie peste un anumit nivel.

Secţiunea 4

Compatibilitatea şi condiţiile de acordare a ajutorului

de stat care face obiectul evaluării standard

15. În cadrul evaluării, o măsură de ajutor de stat este considerată ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial normal cu condiţia îndeplinirii cumulativ a următoarelor criterii:

1) contribuţia la un obiectiv de interes public bine definit: definirea exactă a obiectivului urmărit din domeniul protecţiei mediului şi energiei cu explicarea care este contribuţia preconizată a măsurii în vederea realizării acestui obiectiv.

2) necesitatea intervenţiei statului: măsura de ajutor de stat vizează o situaţie în care ajutorul poate aduce o îmbunătăţire semnificativă pe care piaţa nu o poate realiza;

3) adecvarea măsurii de ajutor: măsura propusă de ajutor este un instrument potrivit de politică pentru abordarea obiectivului de interes public;

4) efectul stimulativ: ajutorul duce la modificarea comportamentului beneficiarului ca efect al primirii ajutorului de stat în sensul că acesta demarează o activitate suplimentară pentru a spori nivelul de protecţie a mediului sau pentru a îmbunătăţi funcţionarea unei pieţe a energiei sigure, durabile şi cu preţuri abordabile, activitate pe care nu ar fi iniţiat-o în absenţa ajutorului sau pe care ar fi desfăşurat-o într-o manieră diferită sau limitată sau într-un alt loc. Ajutoarele nu trebuie să subvenţioneze costurile unei activităţi pe care o întreprindere le-ar fi suportat în orice caz şi nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activităţi economice;

5) proporţionalitatea ajutorului: valoarea ajutorului se limitează la minimul necesar pentru a stimula investiţia sau activitatea suplimentară în domeniile vizate;

6) evitarea efectelor negative nejustificate asupra concurenţei: efectele negative ale ajutorului sunt limitate, astfel încât bilanţul global al măsurii să fie pozitiv;

7) transparenţa ajutorului: se consideră garantat accesul la toate actele relevante şi la toate informaţiile pertinente cu privire la ajutorul acordat.

16. La evaluare se ţine cont de faptul că obiectivul general al ajutoarelor de mediu este de a spori nivelul de protecţie a mediului în comparaţie cu nivelul care ar fi atins în lipsa ajutoarelor, iar obiectivul general al ajutoarelor din sectorul energetic este de a asigura un sistem energetic competitiv, durabil şi sigur.

17. La evaluarea eficienţei atingerii obiectivului stabilit de un ajutor de stat, se verifică existenţa unei probleme, identificate şi definite, care trebuie abordată, precum şi faptul dacă ajutoarele de stat sunt direcţionate către situaţiile în care acestea pot aduce o îmbunătăţire semnificativă, pe care piaţa nu o poate aduce singură.

18. Ca regulă generală în cadrul evaluării se consideră că ajutorul este limitat la minimul necesar dacă valoarea sa corespunde costurilor nete suplimentare necesare pentru îndeplinirea obiectivului fixat, în comparaţie cu ceea ce s-ar întâmpla în absenţa ajutorului.

19. Ajutoarele acordate pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de mediu care generează doar o simplă schimbare a locului de desfăşurare a activităţii economice, fără a îmbunătăţi nivelul existent de protecţie a mediului înconjurător, nu sunt considerate compatibile cu mediul concurenţial normal în cadrul evaluării.

20. În cadrul evaluării se ia în considerare că ajutoarele nu prezintă un efect stimulativ pentru beneficiar în toate cazurile în care activitatea legată de un proiect în domeniile vizate a demarat înainte ca beneficiarul să adreseze autorităţilor (furnizorilor/iniţiatorilor de ajutor de stat) cererea de ajutor. În astfel de cazuri în care beneficiarul începe să pună în aplicare un proiect înainte de a introduce cererea de ajutor, niciun ajutor acordat în favoarea proiectului respectiv nu va fi considerat compatibil cu mediul concurenţial normal.

Secţiunea 5

Evaluarea costurilor eligibile în cazul acordării ajutorului de stat

pentru investiţii destinate protecţiei mediului înconjurător

21. La evaluare se consideră că costurile eligibile aferente ajutoarelor pentru protecţia mediului înconjurător reprezintă costurile suplimentare de investiţie în active materiale şi/sau nemateriale care sunt direct legate de realizarea obiectivului public.

22. Consiliul Concurenţei evaluează dacă costurile eligibile sunt calculate ca valoare netă din orice beneficii de funcţionare şi costuri de funcţionare aferente investiţiilor suplimentare pentru protecţia mediului înconjurător şi înregistrate în primii 5 ani a investiţiei în cauză, precum şi dacă beneficiile de funcţionare sunt deduse, iar costurile de funcţionare sunt adăugate la costurile suplimentare de investiţie.

23. Costurile eligibile sunt evaluate după cum urmează:

1) în cazul în care este posibil să se distingă costurile necesare pentru atingerea obiectivului de interes public de costurile totale ale investiţiei ca fiind o investiţie separată;

2) în toate celelalte cazuri, costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiţie, stabilite prin compararea investiţiei care beneficiază de ajutor cu situaţia contrafactuală în absenţa ajutorului de stat.

24. În cadrul evaluării, ajutorul de stat este considerat compatibil în cazul în care costurile eligibile sunt calculate corect, iar intensităţile maxime ale ajutoarelor prevăzute în Anexa nr.1 sunt respectate.

25. Lista scenariilor contrafactuale relevante sau a calculului costurilor eligibile, corespunzând scenariului contrafactual care se va utiliza în cazuri similare, este prevăzută în Anexa nr.2.

26. Consiliul Concurenţei, la evaluare, ia în considerare situaţii contrafactuale alternative dacă acestea sunt justificate de către iniţiator şi/sau furnizor.

27. În cazul în care este imposibil să se stabilească un scenariu contrafactual verosimil, Consiliul Concurenţei are în vedere costurile totale ale unui proiect ca o alternativă, luând în considerare posibilitatea reducerii intensităţilor ajutorului pentru a reflecta modul diferit de calcul al costurilor eligibile.

28. La evaluare, prevederile pct.25, 26 şi 27 sunt aplicabile construirii de instalaţii de producţie în cadrul proiectelor de încălzire sau de răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic.

29. Pentru a asigura previzibilitatea şi condiţii de concurenţă echitabile, în cadrul evaluării se iau în considerare intensităţile maxime ale ajutorului pentru ajutoarele prevăzute în Anexa nr.1, menite să reflecte necesitatea unei intervenţii a statului determinată, pe de o parte, de importanţa disfuncţionalităţii pieţei şi, pe de altă parte, de nivelul preconizat de denaturare a concurenţei.

30. În cazul în care ajutorul este acordat beneficiarului în cadrul unei proceduri de ofertare competitive pe baza unor criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, la evaluare se ia în considerare că valoarea sa poate atinge 100% din costurile eligibile.

31. În cadrul evaluării se acceptă intensităţi ale ajutorului mai ridicate pentru anumite tipuri de ajutoare, însă intensitatea ajutorului nu poate depăşi în niciun caz 100% din costurile eligibile.

32. La evaluare se acceptă o intensitate a ajutorului mai ridicată cu 10 puncte procentuale în cazul unei eco-inovări ce vizează remedierea unei duble disfuncţionalităţi a pieţei legată pe de o parte, de riscurile sporite ale inovării şi, pe de altă parte, de aspectul de mediu al proiectului, dacă se respectă următoarele condiţii cumulative:

1) activul sau proiectul de eco-inovare trebuie să reprezinte o noutate sau o îmbunătăţire substanţială faţă de stadiul actual al tehnologiei din sectorul de activitate vizat din ţară;

2) beneficiul preconizat pentru mediu trebuie să fie net superior faţă de îmbunătăţirea rezultată din evoluţia generală a stadiului actual al tehnologiei în activităţi comparabile, adică:

a) îmbunătăţirea marginală preconizată în urma activităţilor eco-inovatoare, din punct de vedere al unui risc redus pentru mediu înconjurător sau al unui nivel redus de poluare, sau al eficienţei sporite a energiei, sau a resurselor este cel puţin de două ori mai mare decât îmbunătăţirea marginală preconizată în urma evoluţiei generale a unor activităţi comparabile ne-inovatoare (în cazul utilizării pentru comparaţie a unor parametri cantitativi);

b) ca bază se ia o descriere detaliată a metodei utilizate pentru evaluarea acestui criteriu, care să garanteze un standard comparabil cu cel al metodei propuse (atunci când metoda propusă nu este adecvată pentru un caz dat sau dacă nu este posibilă o comparaţie cantitativă).

3) caracterul inovator al activelor sau proiectelor comportă un grad de risc evident, în termeni tehnologici, comerciali sau financiari, care este mai ridicat decât riscul asociat în mod normal cu active sau proiecte comparabile neinovatoare.

33. În cazul în care nici un proiect alternativ specific nu poate fi identificat ca scenariu contrafactual, Consiliul Concurenţei evaluează dacă valoarea ajutorului depăşeşte minimul necesar pentru ca proiectul care beneficiază de ajutor să fie suficient de rentabil.

Secţiunea 6

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru întreprinderile care depăşesc

standardele sau care măresc nivelul de protecţie a mediului înconjurător

 în lipsa standardelor, inclusiv pentru achiziţionarea de vehicule de

 transport noi care depăşesc standardele sau care măresc nivelul

de protecţie a mediului înconjurător în lipsa standardelor

34. Ajutoarele de stat pentru investiţii care permit întreprinderilor să aplice standarde de protecţie a mediului înconjurător mai stricte decât cele existente sau să îmbunătăţească nivelul de protecţie a mediului înconjurător în absenţa standardelor sunt considerate compatibile cu mediul concurenţial normal în cadrul evaluării, luând în considerare îndeplinirea condiţiilor prezentului Regulament.

35. În cadrul evaluării se examinează dacă investiţiile care beneficiază de ajutor îndeplinesc una din următoarele condiţii:

1) investiţiile îi permit beneficiarului să sporească nivelul de protecţie a mediului înconjurător care rezultă din activităţile sale, prin depăşirea standardelor aplicabile, sau

2) investiţiile îi permit beneficiarului să sporească nivelul de protecţie a mediului înconjurător care rezultă din activităţile sale, în lipsa standardelor.

36. O investiţie care asigură doar alinierea la standardele obligatorii, nu este considerată ca eligibilă, la evaluare, pentru a primi ajutor de stat.

37. Nu este considerat eligibil, la evaluare, un ajutor acordat în cazul în care îmbunătăţirile asigură conformarea întreprinderii cu standardele deja adoptate dar care nu sunt încă în vigoare.

38. Prin derogare de la pct.37, în cadrul evaluării, este considerat eligibil un ajutor de stat pentru investiţii acordat pentru:

1) achiziţionarea de vehicule noi de transport destinate transportului rutier, feroviar, transportului pe căi navigabile interioare şi transportului maritim, care respectă standardele deja adoptate, cu condiţia ca achiziţionarea acestora să aibă loc înainte de intrarea în vigoare a standardelor respective şi că, odată devenite obligatorii, standardele să nu se aplice vehiculelor deja achiziţionate înainte de acea dată;

2) retehnologizarea vehiculelor de transport existente destinate transportului rutier, feroviar, transportului pe căi navigabile interioare şi transportului maritim, cu condiţia ca standardele să nu fi fost încă în vigoare la data începerii exploatării vehiculelor respective şi ca, odată devenite obligatorii, standardele să nu se aplice retroactiv vehiculelor respective.

39. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile suplimentare de investiţie necesare pentru a aplica standarde mai stricte decât standardele aplicabile naţionale sau pentru a îmbunătăţi nivelul de protecţie a mediului înconjurător în absenţa standardelor naţionale. Determinarea acestora se examinează după cum urmează:

1) în cazul în care costurile investiţiei în protecţia mediului înconjurător pot fi identificate ca investiţie separată în costurile totale de investiţii, aceste costuri aferente protecţiei mediului înconjurător constituie costurile eligibile;

2) în toate celelalte cazuri, costurile investiţiilor în protecţia mediului înconjurător sunt identificate prin raportare la o investiţie similară, mai puţin ecologică, care ar fi fost realizată în mod credibil în absenţa ajutorului.

40. La evaluarea intensităţii ajutorului pentru investiţii se examinează dacă aceasta nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1.

41. În cazul în care investiţiile se referă la achiziţionarea unui activ de eco-inovare sau lansarea unui proiect de eco-inovare, în cadrul evaluării, se ţine cont de posibilitatea majorării intensităţii ajutorului, luând în considerare îndeplinirea condiţiilor cumulative descrise la pct.32.

Secţiunea 7

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru adaptarea

anticipată la viitoarele standarde de mediu

42. La evaluarea ajutorului de stat pentru investiţii ce se acordă pentru respectarea unor standarde noi de mediu care sporesc nivelul de protecţie a mediului înconjurător, dacă acestea nu au intrat în vigoare, se ia în considerare ca investiţiile să fi finalizate cu cel puţin un an înainte de data intrării în vigoare a standardului.

43. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile suplimentare de investiţie necesare pentru aplicarea unor standarde mai stricte decât standardele aplicabile naţionale şi determinarea acestora se examinează după cum urmează:

1) în cazul în care costurile investiţiei în protecţia mediului înconjurător pot fi identificate ca investiţie separată în costurile totale de investiţii, aceste costuri aferente protecţiei mediului înconjurător constituie costurile eligibile;

2) în toate celelalte cazuri, costurile investiţiilor în protecţia mediului înconjurător sunt identificate prin raportare la o investiţie similară, mai puţin ecologică, care ar fi fost realizată în mod credibil în absenţa ajutorului.

44. La evaluarea intensităţii ajutorului pentru investiţii se examinează dacă aceasta nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1.

Secţiunea 8

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru studii de mediu

45. Ajutoarele de stat pentru studii, inclusiv pentru audituri energetice sunt considerate compatibile cu mediul concurenţial normal, contribuind la realizarea unui obiectiv comun, atunci când acestea sunt direct legate de investiţiile eligibile în temeiul prezentului Regulament, precum şi atunci când, în urma constatărilor unui studiu pregătitor, investiţia în cauză nu are loc.

46. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile studiilor la care se face referire la pct.45.

47. La evaluarea intensităţii ajutorului se examinează dacă aceasta nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1.

48. Nu se acordă ajutoare de stat întreprinderilor mari pentru auditurile energetice efectuate în temeiul art.19 din Legea cu privire la eficienţa energetică nr.139/2018, cu excepţia cazului în care auditul energetic este efectuat în plus faţă de auditul energetic obligatoriu prevăzut de legislaţie.

Secţiunea 9

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru investiţii

în favoarea măsurilor de eficienţă energetică

49. Ajutoarele de stat pentru investiţii care permit întreprinderilor să realizeze eficienţa energetică sunt compatibile cu un mediu concurenţial normal, în cadrul evaluării, cu respectarea condiţiilor stabilite în prezentul Regulament.

50. Nu sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal, ajutoarele pentru investiţii acordate în cazul în care îmbunătăţirile respective sunt realizate pentru a se asigura respectarea de către întreprinderi a standardelor naţionale deja adoptate, chiar dacă acestea nu au intrat încă în vigoare.

51. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile suplimentare de investiţie necesare atingerii unui nivel mai ridicat de eficienţă energetică şi determinarea acestora se examinează după cum urmează:

1) în cazul în care costurile investiţiei în eficienţa energetică pot fi identificate ca investiţie separată în costurile totale de investiţii, aceste costuri aferente eficienţei energetice constituie costurile eligibile;

2) în toate celelalte cazuri, costurile investiţiei în eficienţa energetică sunt identificate prin raportare la o investiţie similară, a cărei eficienţă energetică este mai redusă şi care ar fi fost realizată în mod credibil în absenţa ajutorului.

52. La evaluarea intensităţii ajutorului pentru investiţii se examinează dacă aceasta nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1.

Secţiunea 10

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru investiţii în favoarea unor

 proiecte de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor

53. În temeiul prezentei secţiuni, la evaluare, sunt compatibile cu un mediu concurenţial normal ajutoarele pentru investiţii pentru proiectele de îmbunătăţire a performanţei energetice a clădirilor.

54. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile totale ale proiectului de eficienţă energetică.

55. În cazul ajutoarelor pentru investiţii acordate de un fond pentru eficienţă energetică proiectelor de eficienţă energetică eligibile, la evaluare se iau în considerare ajutoare sub forma unor granturi, garanţii, împrumuturi sau leasing.

56. În cadrul evaluării se ia în considerare ca ajutoarele pentru investiţii pentru eficienţă energetică să genereze investiţii suplimentare din partea investitorilor privaţi de cel puţin 20% din finanţarea totală acordată unui proiect de eficienţă energetică.

Secţiunea 11

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru investiţii

în cogenerare de înaltă eficienţă

57. Ajutoarele de stat pentru investiţii în cogenerare de înaltă eficienţă sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal, dacă este îndeplinită condiţia ca ajutoarele să se acorde numai pentru capacităţile nou instalate sau renovate pentru:

1) realizarea unei unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă (cu economii de energie primară de minim 10% în raport cu producerea separată);

2) îmbunătăţirea unei unităţi existente sau conversia unei unităţi de generare de energie într-o unitate de cogenerare, care va avea ca rezultat eficientizarea consumului de resurse energetice primare în raport cu producerea separată.

58. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile suplimentare de investiţie pentru echipamentele necesare pentru ca instalaţia să funcţioneze ca instalaţie de cogenerare de înaltă eficienţă, în comparaţie cu instalaţiile convenţionale de energie electrică sau de energie termică de aceeaşi capacitate, ori costurile suplimentare de investiţie pentru modernizarea în vederea obţinerii unei eficienţe sporite în cazul în care o instalaţie existentă atinge deja pragul de înaltă eficienţă.

59. La evaluarea intensităţii ajutorului pentru investiţii se examinează dacă aceasta nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1.

Secţiunea 12

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru surse regenerabile de energie

60. Sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal ajutoarele de stat pentru surse regenerabile de energie acordate sub formă de ajutoare pentru investiţii sau ajutoare de exploatare.

61. Ajutoarele pentru investiţii în favoarea producţiei de biocarburanţi sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal numai în măsura în care investiţiile care beneficiază de ajutor sunt utilizate pentru producţia de biocarburanţi durabili.

62. Consiliul Concurenţei analizează ajutoarele pentru investiţii acordate numai instalaţiilor noi, fără ca acestea să fie acordate şi rambursate după ce instalaţia şi-a început activitatea, iar ajutorul este independent de rezultat.

63. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile suplimentare de investiţie necesare promovării producţiei de energie din surse regenerabile şi determinarea acestora se examinează după cum urmează:

1) în cazul în care costurile de investiţii în producţia de energie din surse regenerabile pot fi identificate ca investiţie separată în costurile totale de investiţii;

2) în cazul în care costurile investiţiilor în producţia de energie din surse regenerabile pot fi identificate prin raportare la o investiţie similară, mai puţin ecologică, care ar fi fost realizată în mod credibil în absenţa ajutorului, această diferenţă dintre costurile aferente celor două investiţii permite identificarea costurilor aferente energiei regenerabile şi constituie costurile eligibile;

3) pentru anumite instalaţii mici, în cazul în care o investiţie mai puţin ecologică nu poate fi identificată din cauză că nu există instalaţii de dimensiuni reduse, costurile totale de investiţii destinate realizării unui nivel mai ridicat de protecţie a mediului înconjurător constituie costurile eligibile.

64. Costurile care nu sunt direct legate de realizarea unui nivel mai ridicat de protecţie a mediului înconjurător nu sunt considerate eligibile în cadrul evaluării.

65. La evaluarea intensităţii ajutorului pentru investiţii se examinează dacă aceasta nu depăşeşte:

1) 75% din costurile eligibile, în cazul în care costurile eligibile sunt calculate pe baza pct.63 sbp.1) sau 2);

2) 45% din costurile eligibile, în cazul în care costurile eligibile sunt calculate pe baza pct.63 sbp.3).

66. În cadrul evaluării se acceptă intensităţi ale ajutorului mai ridicate cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor pentru investiţii acordate întreprinderilor mici, cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor pentru investiţii acordate întreprinderilor mijlocii.

67. În cazul în care ajutorul pentru investiţii este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare competitive, pe baza unor criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, în cadrul evaluării se admite şi posibilitatea ca intensitatea ajutorului să ajungă şi la 100 % din costurile eligibile.

68. Consiliul Concurenţei evaluează dacă ajutoarele de exploatare pentru producţia de energie din surse regenerabile se acordă pe baza unor criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, în cadrul unei proceduri de ofertare competitive, care este deschisă tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, cu excepţia cazului în care:

1) se demonstrează că un singur proiect sau amplasament ar putea fi eligibil;

2) se demonstrează că o procedură de ofertare competitivă ar antrena creşterea nivelurilor de sprijin;

3) se demonstrează că o procedură de ofertare competitivă ar duce la rate scăzute de realizare a proiectelor (pentru a se evita o participare insuficientă la licitaţii).

69. Consiliul Concurenţei ţine cont de posibilitatea limitării procedurii de ofertare la tehnologii specifice în cazul în care o procedură deschisă tuturor producătorilor ar duce la un rezultat sub aşteptări, care nu poate fi înlăturat prin modul în care este concepută procedura având în vedere în special:

1) potenţialul pe termen mai lung al unei anumite tehnologii noi şi inovatoare; sau

2) necesitatea de a asigura diversificarea;

3) constrângerile reţelei şi stabilitatea reţelei;

4) costurile (de integrare) aferente sistemului.

70. Sunt considerate compatibile ajutoarele de exploatare acordate tehnologiilor noi şi inovatoare din domeniul energiei din surse regenerabile ce nu vor depăşi 5% din noua capacitate planificată de producţie de energie electrică din surse regenerabile pe an, în total.

71. La evaluare se ia în considerare dacă ajutoarele de exploatare sunt acordate sub forma unei prime în plus faţă de preţul de piaţă la care producătorii îşi vând energia electrică produsă direct pe piaţă.

72. Pentru a fi considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal, se evaluează dacă ajutoarele de exploatare nu vor fi acordate în cazul preţurilor negative.

73. Sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal ajutoarele de exploatare acordate în absenţa unei proceduri de ofertare competitive pentru:

1) instalaţiile cu o capacitate instalată de producţie a energiei electrice mai mică de 1 MW sau proiectelor demonstrative, pentru producţia de energie electrică din toate sursele regenerabile de energie cu excepţia energiei eoliene;

2) în cazul energiei eoliene, pentru instalaţiile cu o capacitate instalată de producţie a energiei electrice mai mică de 6 MW sau instalaţiile cu mai puţin de 6 unităţi de generare.

74. În cazul în care se acordă ajutoare de exploatare în absenţa unei proceduri de ofertare competitive, se evaluează îndeplinirea prevederilor pct.71 şi 72.

75. În plus, atunci când ajutoarele de exploatare se acordă în absenţa unei proceduri de ofertare competitive, se evaluează respectarea următoarelor condiţii:

1) valoarea ajutorului pe unitate de energie nu va depăşi diferenţa dintre totalul costurilor egalizate (actualizate cu regularitate şi cel puţin o dată pe an), ale producerii de energie din sursa regenerabilă în cauză şi preţul de piaţă al tipului de energie în cauză;

2) ajutorul se va acorda numai până la data la care instalaţia este amortizată integral în conformitate cu prevederile legislaţiei;

3) orice ajutor pentru investiţii acordat în favoarea unei instalaţii va fi dedus din ajutorul de exploatare.

76. Prevederile pct.71 şi 72 nu se aplică, în cadrul evaluării, ajutoarelor de exploatare acordate pentru instalaţiile cu o capacitate instalată de producţie a energiei electrice mai mică de 100 kW sau proiectelor demonstrative, pentru producţia de energie electrică din toate sursele regenerabile de energie, cu excepţia energiei eoliene, iar în cazul acesteia din urmă, condiţiile nu se aplică ajutoarelor de exploatare acordate pentru instalaţiile cu o capacitate instalată de producţie a energiei electrice mai mică de 3 MW sau instalaţiile cu mai puţin de 3 de unităţi de generare.

77. Pentru calcularea capacităţilor maxime, menţionate la pct.73 şi 76, instalaţiile cu un punct de conectare comun la reţeaua de energie electrică sunt considerate ca fiind o singură instalaţie.

78. La evaluare se iau în considerare ajutoarele de exploatare acordate numai până la data la care instalaţia de producţie a energiei electrice din surse regenerabile este amortizată integral în conformitate cu prevederile legislaţiei.

79. Consiliul Concurenţei ţine cont de faptul ca orice ajutor pentru investiţii primit anterior să fie dedus din ajutorul de exploatare.

80. Consiliul Concurenţei analizează posibilitatea iniţiatorului şi/sau furnizorului ajutorului de exploatare să ţină cont de consideraţiile în materie de amenajare spaţială, cum ar fi şi impunerea obligaţiei de a fi obţinută o autorizaţie de construcţie înainte de participarea la procedura de licitaţie sau necesităţii de a adopta decizii în materie de investiţii pe parcursul unei anumite perioade.

81. În ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, alta decât energia electrică, ajutoarele de exploatare sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

1) ajutoarele per unitate de energie nu depăşesc diferenţa dintre costurile totale egalizate ale energiei produse cu ajutorul tehnologiei specifice în cauză şi preţul de piaţă al tipului de energie în cauză;

2) ajutoarele pentru investiţii sunt deduse din valoarea totală a investiţiilor la momentul calculării costurilor totale egalizate ale energiei produse, iar costurile totale egalizate ale energiei produse pot include o rentabilitate normală a capitalului;

3) costurile de producţie sunt actualizate periodic, cel puţin o dată pe an;

4) ajutoarele se acordă numai până la amortizarea completă a instalaţiei, în conformitate cu prevederile legislaţiei pentru a se evita ca ajutoarele de exploatare bazate pe costurile totale egalizate ale energiei produse să depăşească amortizarea investiţiei.

82. Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producţiei de energie din surse regenerabile în instalaţii de dimensiuni mici sunt compatibile cu mediu concurenţial normal, cu condiţia să fie îndeplinite următoarele cerinţe:

1) ajutoarele se acordă numai pentru instalaţiile cu o capacitate instalată mai mică de 100 kW pentru producţia de energie din toate sursele regenerabile de energie, cu excepţia energiei eoliene, în cazul căreia se acordă ajutoare pentru instalaţiile cu o capacitate instalată mai mică de 3 MW sau cu mai puţin de 3 de unităţi de generare, precum şi cu excepţia biocarburanţilor, în cazul cărora se acordă ajutoare pentru instalaţiile cu o capacitate instalată mai mică de 50 000 tone/an (instalaţiile de dimensiuni mici cu un punct de conectare comun la reţeaua de energie electrică sunt considerate ca fiind o singură instalaţie);

2) ajutoarele se acordă numai pentru instalaţiile care produc biocarburanţi durabili;

3) nu se acordă ajutoare pentru biocarburanţi care fac obiectul unei obligaţii de furnizare sau de amestecare;

4) valoarea ajutorului pe unitate de energie nu depăşeşte diferenţa dintre totalul costurilor egalizate (actualizate cu regularitate şi cel puţin o dată pe an) ale producerii de energie din sursa regenerabilă în cauză şi preţul de piaţă al tipului de energie în cauză;

5) ajutoarele se acordă numai până la data la care instalaţia este amortizată integral în conformitate cu prevederile legislaţiei;

6) orice ajutor pentru investiţii acordat în favoarea unei instalaţii este dedus din ajutorul de exploatare.

83. Ca excepţie, ajutoarele de exploatare acordate centralelor pe biomasă sunt compatibile cu un mediu concurenţial normal chiar şi după amortizarea instalaţiilor în cazul în care se demonstrează că costurile de exploatare suportate de beneficiar după amortizarea instalaţiilor sunt în continuare mai ridicate decât preţul de piaţă al energiei respective şi în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

1) ajutoarele se acordă numai pe baza energiei produse din surse regenerabile;

2) măsura este concepută astfel încât să compenseze diferenţa dintre costurile de exploatare suportate de beneficiar şi preţul pieţei;

3) există un mecanism de monitorizare (bazat pe informaţii actualizate referitoare la costurile de producţie şi utilizat cel puţin o dată pe an) cu ajutorul căruia se verifică dacă costurile de exploatare suportate de beneficiar rămân în continuare mai ridicate decât preţul pieţei la energie.

84. Ajutoarele de exploatare acordate în favoarea utilizării biomasei după amortizarea instalaţiilor sunt compatibile cu un mediu concurenţial normal şi în cazul în care se demonstrează că, indiferent de preţul de piaţă al energiei respective, utilizarea de combustibili fosili ca sursă de producţie este mai avantajoasă pe plan economic decât utilizarea de biomasă şi de asemenea în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

1) ajutoarele se acordă numai pe baza energiei produse din surse regenerabile;

2) măsura este concepută astfel încât să compenseze diferenţa dintre costurile de exploatare suportate de beneficiar ca urmare a utilizării biomasei în locul combustibililor fosili;

3) se furnizează dovezi credibile că, în absenţa unui ajutor, s-ar recurge la utilizarea combustibililor fosili în locul biomasei în aceeaşi instalaţie; şi

4) există un mecanism de monitorizare anual, bazat pe informaţii actualizate referitoare la costuri, cu ajutorul căruia se verifică dacă utilizarea combustibililor fosili este mai avantajoasă decât utilizarea biomasei.

Secţiunea 13

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru măsurile întreprinse în domeniul

eficienţei energetice, inclusiv cogenerarea şi sistemul centralizat

de alimentare cu energie termică şi de răcire

85. În cazul măsurilor privind eficienţa energetică, un avans rambursabil este considerat de către Consiliul Concurenţei drept un instrument adecvat de ajutor de stat, în special în cazul în care veniturile obţinute ca urmare a măsurii privind eficienţa energetică sunt incerte.

86. Ajutoarele de stat acordate în favoarea cogenerării şi a instalaţiilor pentru producerea energiei termice ce utilizează deşeurile, inclusiv căldura reziduală, drept combustibil de alimentare sunt considerate drept o contribuţie pozitivă la protecţia mediului înconjurător.

87. Pentru a se garanta faptul că ajutoarele contribuie la sporirea nivelului de protecţie a mediului înconjurător, ajutoarele acordate în favoarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică şi de răcire şi a cogenerării de energie termică sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal numai dacă sunt acordate unei unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă şi unor sisteme centralizate de alimentare cu energie termică şi de răcire eficiente din punct de vedere energetic în vederea unor investiţii, inclusiv a unor modernizări.

88. Pentru a demonstra contribuţia ajutoarelor la creşterea nivelului de protecţie a mediului înconjurător se ia în considerare posibilitatea iniţiatorului şi/sau furnizorului de a utiliza, pe cât posibil în termeni cuantificabili, o serie de indicatori, în special cantitatea de resurse energetice cu consum eficientizat graţie unei mai bune performanţe energetice şi unei productivităţi energetice mai ridicate sau îmbunătăţirea eficienţei generate de o reducere a consumului de energie şi de combustibil.

89. În cadrul evaluării sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal ajutoarele pentru investiţii destinate instalării unui sistem centralizat de alimentare cu energie termică şi de răcire eficient din punct de vedere energetic ce îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) costurile eligibile pentru instalaţia de producţie sunt costurile suplimentare necesare pentru construirea, extinderea şi renovarea uneia sau mai multor unităţi de generare, astfel încât aceasta (acestea) să funcţioneze ca sistem centralizat de alimentare cu energie termică şi de răcire eficient din punct de vedere energetic;

2) investiţiile fac parte integrantă din sistemul centralizat de alimentare cu energie termică şi de răcire eficient din punct de vedere energetic;

3) intensitatea ajutorului nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1;

4) costurile eligibile pentru reţeaua de distribuţie sunt costurile de investiţii;

5) valoarea ajutorului pentru reţeaua de distribuţie nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare, dedus din costurile eligibile ex ante sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.

90. Sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal ajutoarele de exploatare acordate în favoarea unor unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, din punct de vedere energetic, luând în considerare îndeplinirea prevederilor pct.71şi 72 şi numai:

1) întreprinderilor care asigură producţia de energie electrică şi termică pentru populaţie, în cazul în care costurile de producţie ale unei asemenea energii electrice sau termice depăşesc preţul de piaţă;

2) pentru utilizarea industrială a producţiei combinate de energie electrică şi termică, în cazul în care se poate demonstra că prin folosirea tehnicii respective, costul de producţie al unei unităţi de energie care utilizează acea tehnică este superior preţului pieţei pentru o unitate de energie convenţională.

91. Ajutoare de exploatare acordate în favoarea unor măsuri privind eficienţa energetică (cu excepţia ajutoarelor de exploatare acordate în favoarea unei unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă, din punct de vedere energetic) sunt considerate proporţionale, în cadrul evaluării, numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative:

1) ajutoarele se limitează la compensarea costurilor de producţie (excluzând orice ajutor, dar incluzând un nivel normal al profitului) nete suplimentare care rezultă din investiţie, luându-se în considerare beneficiile generate de eficientizarea consumului de resurse energetice.

2) la stabilirea valorii ajutorului de exploatare, orice ajutor pentru investiţii acordat întreprinderii în cauză pentru noua instalaţie trebuie să fie dedus din costurile de producţie;

3) ajutoarele de exploatare se acordă pe o perioadă limitată de 5 ani.

Secţiunea 14

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru gestionarea deşeurilor

92. Ajutorul pentru investiţii de mediu pentru gestionarea deşeurilor altor întreprinderi, inclusiv activităţile de reutilizare, reciclare şi recuperare este considerat compatibil cu un mediu concurenţial normal cu condiţia ca o asemenea gestionare să fie în conformitate cu principiul potrivit căruia tratarea deşeurilor trebuie să conţină cele 3 componente: recuperare, reciclare, refolosire, iar deşeurile, a căror producţie este inevitabilă, să fie tratate şi eliminate în condiţii de siguranţă.

93. Consiliul Concurenţei consideră că ajutoarele pentru investiţii de mediu pentru gestionarea deşeurilor urmăresc un obiectiv de interes public şi sunt compatibile cu un mediu concurenţial normal, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulate:

1) investiţia are ca scop reducerea poluării generate de alte întreprinderi ("poluatori") şi nu se extinde la poluarea generată de beneficiarul ajutorului;

2) ajutorul nu scuteşte în mod indirect poluatorii de o sarcină pe care ar trebui să o suporte sau de o sarcină care ar trebui considerată ca fiind un cost normal pentru poluatori;

3) investiţia depăşeşte stadiul actual al tehnologiei (şi anume prevenirea, reutilizarea, reciclarea sau valorificarea deşeurilor, sau utilizează tehnologii convenţionale într-un mod inovator, în special pentru a se avansa în direcţia creării unei economii circulare care să folosească deşeurile drept resursă);

4) fără ajutor, materialele tratate ar fi utilizate sau tratate într-un mod mai puţin ecologic;

5) investiţia nu contribuie doar la creşterea cererii de materiale de reciclat, ci antrenează şi o intensificare a colectării materialelor respective.

94. La evaluarea intensităţii ajutorului pentru investiţii se examinează dacă aceasta nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1.

95. Costuri eligibile, în cadrul evaluării, sunt considerate costurile suplimentare de investiţie necesare pentru realizarea unei investiţii care implică o gestionare mai eficientă a deşeurilor în raport cu un proces convenţional, cu aceeaşi capacitate, care ar fi realizat în absenţa ajutorului.

96. În cadrul evaluării se ţine cont de faptul că costurile eligibile sunt calculate net din orice beneficii de funcţionare şi costuri de funcţionare aferente investiţiilor suplimentare pentru gestionarea deşeurilor şi înregistrate în cursul primilor 5 ani a investiţiei în cauză, precum şi dacă beneficiile de funcţionare sunt deduse, iar costurile de funcţionare sunt adăugate la costurile suplimentare de investiţie.

97. În cazul în care investiţiile se referă exclusiv la protecţia mediului înconjurător fără alte beneficii economice se examinează ca să nu mai fie aplicată nicio reducere în determinarea costurilor eligibile.

98. Ajutoarele care sunt destinate gestionării propriilor deşeuri ale beneficiarului sunt evaluate pe baza criteriilor generale menţionate în secţiunea 4, aplicabile ajutoarelor acordate pentru întreprinderile care depăşesc standardele naţionale sau care sporesc protecţia mediului înconjurător în absenţa unor standarde.

Secţiunea 15

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru depoluarea

amplasamentelor contaminate

99. Ajutorul pentru investiţii acordat întreprinderilor care repară daunele aduse mediului înconjurător prin depoluarea amplasamentelor contaminate este considerat compatibil cu un mediu concurenţial normal, cu condiţia ca acesta să conducă la o îmbunătăţire a protecţiei mediului înconjurător.

100. Consiliul Concurenţei ia în considerare că, investiţiile trebuie să aibă drept rezultat repararea daunelor aduse mediului înconjurător, inclusiv daunelor aduse calităţii solului sau a apelor de suprafaţă ori subterane.

101. În cazul în care poluatorul este clar identificat se ia în considerare ca respectiva persoană să finanţeze depoluarea în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte" şi niciun ajutor de stat să nu poată fi acordat.

102. Consiliul Concurenţei ia în considerare posibilitatea acordării unui ajutor de stat pentru depoluarea amplasamentelor contaminate numai în cazul în care poluatorul nu este identificat sau nu poate fi considerat răspunzător din punct de vedere juridic pentru finanţarea reabilitării în conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte".

103. Consiliul Concurenţei evaluează dacă valoarea totală a ajutorului pentru investiţii nu depăşeşte cheltuielile reale suportate de întreprindere.

104. În cadrul evaluării se consideră că costurile eligibile sunt egale cu costul lucrărilor de depoluare din care se scade creşterea valorii terenului.

105. Se ia în considerare ca evaluările privind creşterea valorii terenului care rezultă din depoluare să fie efectuate de către un expert independent.

106. Toate cheltuielile suportate de o întreprindere în procesul de depoluare a amplasamentului său, indiferent dacă se poate demonstra sau nu că acestea reprezintă active fixe în bilanţ, în cadrul evaluării sunt considerate că reprezintă investiţii eligibile în cazul depoluării amplasamentelor contaminate.

Secţiunea 16

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru relocalizarea întreprinderilor

107. Ajutoarele pentru investiţii destinate relocalizării întreprinderilor sunt compatibile cu un mediu concurenţial normal, doar dacă relocalizarea se realizează din considerente de mediu ceea ce va duce, la crearea unor stimulente individuale pentru a reduce efectele externe negative prin relocalizarea întreprinderilor care creează o poluare majoră în zone în care o asemenea poluare va avea un efect mai puţin dăunător.

108. Ajutorul pentru investiţii în vederea relocalizării întreprinderilor în amplasamente noi din motive de protecţie a mediului înconjurător este considerat compatibil cu un mediu concurenţial normal, cu condiţia să se îndeplinească următoarele cerinţe:

1) schimbarea locaţiei este dictată de motive de protecţie a mediului înconjurător sau de prevenire şi trebuie să fi fost decisă printr-un act administrativ sau hotărâre judecătorească, emisă de către o autoritate publică competentă sau convenită de întreprindere cu autoritatea publică competentă;

2) întreprinderea trebuie să respecte cele mai stricte standarde de mediu aplicabile în noua regiune în care este localizată.

109. În cadrul evaluării sunt luaţi în considerare următorii beneficiari:

1) o întreprindere stabilită într-o zonă urbană sau într-o zonă de interes special pentru conservare care desfăşoară, în mod legal, o activitate ce produce o poluare semnificativă şi, din motive de amplasare, trebuie să se mute într-o zonă mai adecvată;

2) o unitate sau o instalaţie în cadrul căreia există substanţe periculoase în cantităţi mari care pot genera accidente majore.

110. Pentru a determina cuantumul costurilor eligibile în cazul ajutoarelor pentru relocalizare se iau în considerare, în special:

1) următoarele beneficii:

a) profitul obţinut din vânzarea sau închirierea instalaţiei sau a terenului abandonat;

b) compensaţia plătită în caz de expropriere;

c) orice alte câştiguri obţinute în urma transferului instalaţiei, în special câştigurile obţinute în urma unei îmbunătăţiri, cu ocazia transferului, a tehnologiei utilizate, precum şi câştigurile contabile obţinute din mai buna utilizare a instalaţiei;

d) investiţiile legate de orice creştere a capacităţii.

2) următoarele costuri:

a) costurile asociate achiziţionării unui teren sau construirii ori achiziţionării unei noi instalaţii având aceeaşi capacitate cu cea a instalaţiei abandonate;

b) eventualele sancţiuni impuse întreprinderii pentru rezoluţiunea contractului de închiriere a terenului sau a clădirilor, în cazul în care schimbarea amplasamentului a fost efectuată în scopul respectării unei hotărâri administrative sau judecătoreşti.

111. La evaluarea intensităţii ajutorului pentru investiţii se examinează dacă aceasta nu depăşeşte pragul prevăzut în Anexa nr.1.

Secţiunea 17

Evaluarea ajutoarelor de stat sub formă de reduceri sau

 scutiri de plăţi pentru poluarea mediului înconjurător

112. Deşi reducerile sau scutirile de plăţi pentru poluarea mediului înconjurător pot afecta negativ obiectivul de a spori costurile comportamentelor dăunătoare mediului înconjurător, descurajând astfel aceste comportamente şi sporind nivelul de protecţie a mediului înconjurător, această abordare este utilizată în cadrul evaluării în cazul în care, beneficiarii ar avea un dezavantaj concurenţial atât de mare, încât, de la bun început, introducerea plăţii pentru poluarea mediului înconjurător nu ar fi fezabilă.

113. Ajutorul sub formă de reduceri sau scutiri de plăţi pentru poluarea mediului înconjurător este considerat compatibil cu un mediu concurenţial normal, cu condiţia ca ajutorul să contribuie cel puţin indirect la o îmbunătăţire a nivelului de protecţie a mediului înconjurător, iar reducerile sau scutirile de plăţi să nu submineze obiectivul general urmărit, respectiv protecţia mediului înconjurător.

114. În vederea determinării faptului că reducerile de plăţi nu subminează obiectivul general urmărit şi contribuie, cel puţin indirect, la creşterea nivelului de protecţie a mediului înconjurător, Consiliul Concurenţei evaluează dacă iniţiatorul şi/sau furnizorul au demonstrat că reducerile vizează întreprinderile cele mai afectate de mărirea plăţilor şi că, în general, este aplicabilă o plată mai mare decât în cazul absenţei scutirii.

115. Evaluarea schemelor de plăţi care includ elemente de ajutor de stat sub formă de reduceri sau scutiri de plăţi pentru poluarea mediului înconjurător urmăreşte, în principal, modul în care sunt respectate necesitatea şi proporţionalitatea ajutorului, precum şi efectele acestuia asupra sectoarelor economice în cauză.

116. Atunci când notifică o măsură de ajutor de stat, iniţiatorul şi/sau furnizorul ajutorului efectuează şi transmite Consiliului Concurenţei o evaluare în care include, pe de o parte, analiza sectorului (sectoarelor) sau a categoriilor de beneficiari care fac obiectul scutirilor/reducerilor de plăţi pentru poluarea mediului înconjurător şi, pe de altă parte, situaţia beneficiarilor principali din fiecare sector în cauză, precum şi felul în care aplicarea plăţii poate contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului înconjurător.

117. Consiliul Concurenţei ia în considerare ca sectoarele care beneficiază de scutiri sau reduceri de plăţi pentru poluarea mediului înconjurător să fie descrise corect şi să fie furnizată o listă cu principalii beneficiari.

118. La evaluare se consideră că ajutorul este necesar în cazul în care iniţiatorul şi/sau furnizorul ajutorului demonstrează că sunt îndeplinite cumulative următoarele condiţii:

1) alegerea beneficiarilor se bazează pe criterii obiective şi transparente şi ajutorul se acordă, în principiu, în acelaşi mod pentru toţi concurenţii din acelaşi sector, dacă aceştia se află într-o situaţie de fapt similară;

2) fără reducere, plata pentru poluarea mediului înconjurător ar conduce la o creştere substanţială a costurilor de producţie pentru fiecare sector sau categorie de beneficiari individuali;

3) creşterea substanţială a costurilor de producţie nu poate fi transferată la consumatori fără a determina scăderi semnificative ale vânzărilor.

119. În cadrul evaluării se consideră că ajutorul este proporţional în cazul în care este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

1) beneficiarii ajutorului de stat plătesc minim 20% din plata pentru poluarea mediului înconjurător;

2) încheierea unor acorduri cu beneficiari sau asociaţii de beneficiari prin care aceştia se angajează să realizeze obiective de protecţie a mediului înconjurător care au acelaşi efect ca în cazul în care beneficiarii ar plăti cel puţin 20 % din cuantumul plăţii naţionale sau cu condiţia că alegerea beneficiarilor să se bazeze pe criterii obiective şi transparente şi ajutorul să se acorde, în principiu, în acelaşi mod tuturor concurenţilor din acelaşi sector, dacă aceştia se află într-o situaţie de fapt similară. Aceste acorduri trebuie să îndeplinească următoarele condiţii cumulative:

a) conţinutul acordurilor prevede obiectivele şi stabileşte un calendar pentru atingerea acestora;

b) se asigură o monitorizare independentă şi la timp, de către un organism public sau de către unul privat, a angajamentelor asumate în cadrul acestor acorduri;

c) acordurile sunt revizuite periodic în funcţie de evoluţiile tehnologice şi de alt tip şi prevăd un regim de sancţiuni eficace aplicabile în cazul în care nu se respectă angajamentele în cauză.

120. În cazul unei plăţi pentru emisiile de dioxid de carbon aplicate produselor energetice utilizate pentru producerea energiei electrice, în cadrul evaluării se ia în considerare că furnizorul de energie electrică are responsabilitatea acestei plăţi.

Secţiunea 18

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru captarea, transportul şi stocarea

dioxidului de carbon, inclusiv elemente individuale ale lanţului

de captare şi stocare a dioxidului de carbon

121. Sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal, atât ajutoarele de exploatare, cât şi ajutoarele pentru investiţii.

122. Consiliul Concurenţei evaluează ajutoarele pentru captarea şi stocarea dioxidului de carbon, ce abordează o disfuncţionalitate reziduală a pieţei, cu excepţia cazului în care se dovedeşte că o astfel de disfuncţionalitate a pieţei nu mai există.

123. În cadrul evaluării se iau în considerare ajutoarele acordate pentru a sprijini centralele electrice cu combustibil fosil şi/sau biomasă (inclusiv centralele electrice cu combustie combinată de combustibil fosil şi biomasă), sau alte instalaţii industriale echipate cu sisteme de captare, de transport şi de stocare a dioxidului de carbon, sau elemente individuale ale lanţului de captare şi stocare a dioxidului de carbon, fără a include ajutoarele pentru instalaţiile care emit dioxid de carbon ca atare (instalaţii industriale sau centrale electrice), ci ajutoare pentru costurile rezultate din proiectul de captare şi stocare a dioxidului de carbon.

124. La evaluare se ia în considerare că ajutoarele sunt limitate la costurile suplimentare aferente captării, transportului şi stocării dioxidului de carbon emis.

125. Consiliul Concurenţei evaluează efectele de denaturare a concurenţei ale ajutorului pe baza următoarelor criterii:

1) reducerea sau compensarea costurilor de producţie unitare, luând în considerare faptul că cu cât preţul produsului este mai elastic, cu atât potenţialul ajutorului de a denatura concurenţa este mai mare;

2) existenţa probabilităţii că beneficiarii, în cazul în care obţin un produs nou sau de o calitate mai bună, îşi vor mări vânzările şi vor dobândi avantajul "primului venit pe piaţă".

126. Totodată, se ţine seama de existenţa eventualelor modalităţi de partajare a cunoştinţelor, de deschiderea infrastructurii pentru părţi terţe şi de existenţa unui impact pozitiv al sprijinului acordat elementelor individuale ale lanţului de captare şi stocare a dioxidului de carbon asupra altor instalaţii cu combustibil fosil deţinute de beneficiar.

Secţiunea 19

Evaluarea ajutoarelor de stat sub formă de reduceri în cadrul

 sprijinului financiar pentru energia electrică din surse regenerabile

127. Pentru evaluarea ajutoarelor de stat destinate să compenseze finanţarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile se iau în considerare prevederile prezentei secţiuni, precum şi condiţia de transparenţă a informaţiei.

128. La evaluarea faptului dacă ajutoarele servesc la facilitarea finanţării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, iniţiatorul şi/sau furnizorul măsurii de sprijin va trebui să demonstreze că costurile suplimentare reflectate în preţurile mai ridicate ale energiei electrice suportate de beneficiari rezultă exclusiv din sprijinul acordat energiei din surse regenerabile şi nu depăşesc finanţarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

129. La evaluare se ia în considerare ca iniţiatorul şi/sau furnizorul măsurilor de sprijin să se asigure că alegerea beneficiarilor se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii şi transparente, iar ajutoarele se acordă, în acelaşi mod tuturor concurenţilor din acelaşi sector, dacă aceştia se află într-o situaţie de fapt similară.

130. În cadrul evaluării se consideră că ajutorul este proporţional dacă beneficiarii acestuia plătesc cel puţin 15 % din costurile suplimentare fără reducere.

131. Sunt considerate compatibile cu un mediu concurenţial normal ajutoarele acordate sub forma unei reduceri a plăţilor şi/sau a unei compensaţii anuale fixe (rambursarea plăţii).

132. În cadrul evaluării se examinează dacă cuantumul compensaţiei nu depăşeşte cuantumul ajutorului pe care întreprinderea l-ar fi primit în anul de bază.

Secţiunea 20

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru infrastructura energetică

133. Pentru a fi compatibile cu un mediu concurenţial normal în cadrul evaluării, ajutoarele de stat pentru infrastructura energetică trebuie, în principiu, să fie ajutoare pentru investiţii, inclusiv pentru modernizarea şi actualizarea acesteia, contribuind astfel la realizarea unui obiectiv de interes public.

134. În cadrul evaluării sunt considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele pentru investiţii destinate construirii sau modernizării infrastructurii energetice ce îndeplinesc următoarele cerinţe:

1) infrastructura energetică este supusă integral reglementării tarifelor şi accesului în conformitate cu legislaţia referitoare la piaţa energiei;

2) costurile eligibile sunt costurile de investiţii;

3) măsurile de ajutor în sprijinul infrastructurii nu depăşesc o intensitate a ajutorului de 100 % din costurile eligibile;

4) valoarea ajutorului este limitată la minimul necesar pentru realizarea obiectivelor urmărite în materie de infrastructură şi nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei, dedus din costurile eligibile ex-ante sau prin intermediul unui mecanism de recuperare.

135. La evaluarea necesităţii ajutoarelor de stat pentru investiţii sunt luaţi în vedere următorii factori:

1) măsura în care o disfuncţionalitate a pieţei determină o realizare insuficientă a infrastructurii necesare;

2) măsura în care infrastructura este deschisă accesului terţilor şi este supusă reglementării tarifelor;

3) măsura în care proiectul contribuie la securitatea aprovizionării cu energie a ţării.

Secţiunea 21

Evaluarea ajutoarelor de stat pentru nivelul adecvat

 al capacităţilor de producere a energiei electrice

136. Sunt compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele destinate să asigure nivelul adecvat al capacităţilor de producere a energiei electrice, sub formă de ajutoare pentru investiţii şi ajutoare de exploatare şi pot urmări diferite obiective.

137. Consiliul Concurenţei evaluează dacă obiectivul exact vizat de măsură este clar definit, inclusiv momentul şi locul în care se preconizează că poate apărea problema nivelului adecvat al capacităţilor de producere.

138. În scopul evaluării se analizează şi se cuantifică în mod corespunzător (în ceea ce priveşte insuficienţa capacităţii în perioade de vârf sau a capacităţii temporare sau cererea maximă în cazul incapacităţii pieţei cu ridicata pe termen scurt de a corela cererea şi oferta), natura şi cauzele problemei privind nivelul adecvat al capacităţilor de producere şi, prin urmare, necesitatea ca ajutoarele de stat să asigure nivelul adecvat al capacităţilor de producere.

139. În conformitate cu prevederile pct.138, Consiliul Concurenţei solicită descrierea unităţii de măsură pentru cuantificare, furnizarea metodei de calcul al acesteia şi demonstrarea clară a motivelor pentru care piaţa nu este în măsură să asigure o capacitate corespunzătoare în absenţa intervenţiei, luând în considerare evoluţiile în curs ale pieţei şi ale tehnologiei.

140. În evaluarea sa, Consiliul Concurenţei ţine cont, dacă este cazul, şi de următoarele elemente care urmează a fi oferite de către iniţiatorul şi/sau furnizorul măsurii de sprijin:

1) evaluarea impactului producţiei variabile, inclusiv a celei provenite de la sistemele învecinate;

2) evaluarea impactului participării la nivelul cererii, inclusiv o descriere a măsurilor destinate să încurajeze gestionarea cererii;

3) evaluarea existenţei efective sau potenţiale a interconexiunilor, inclusiv o descriere a proiectelor în construcţie şi planificate;

4) evaluarea oricărui alt element care ar putea provoca sau accentua problema nivelului adecvat al capacităţilor de producere, cum ar fi disfuncţionalităţile normative sau ale pieţei.

141. În cadrul evaluării se ia în considerare ca ajutoarele să reprezinte o remuneraţie doar pentru angajamentul producătorului de a fi dispus să furnizeze energie electrică şi compensaţia prin remunerarea per MW de capacitate pusă la dispoziţie oferită pentru aceasta, precum şi faptul ca ajutorul să nu includă nici o remuneraţie pentru vânzarea de energie electrică.

142. Consiliul Concurenţei evaluează dacă ajutoarele sunt acordate prin intermediul unui mecanism care să permită termene de execuţie potenţial diferite, corespunzând timpului necesar pentru a realiza noi investiţii de către producătorii noi care folosesc tehnologii diferite.

143. Efectul stimulativ al ajutoarelor este analizat prin prisma că ajutorul trebuie să ducă la modificarea comportamentului întreprinderii în cauză, aceasta desfăşurând activităţi suplimentare pe care nu le-ar desfăşura în absenţa ajutoarelor sau pe care le-ar desfăşura într-un mod diferit sau limitat.

144. Consiliul Concurenţei ţine cont de faptul că calcularea cuantumului total al ajutorului duce la obţinerea de către beneficiari a unei rate de rentabilitate care poate fi considerată rezonabilă.

145. În cadrul evaluării se consideră că o procedură de ofertare competitivă, bazată pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii care vizează efectiv obiectivul definit, duce la rate rezonabile de rentabilitate în condiţii normale.

146. Măsurile destinate să asigure nivelul adecvat al capacităţilor de producere se evaluează dacă acestea:

1) sunt deschise unor stimulente adecvate şi oferă astfel de stimulente atât producătorilor existenţi şi viitori, cât şi operatorilor care utilizează tehnologii substituibile;

2) ţin cont de măsura în care capacitatea de interconectare ar putea remedia eventualele probleme privind nivelul adecvat al capacităţilor de producere;

3) includ mecanisme care să garanteze că nu se pot obţine profituri excepţionale;

4) sunt concepute într-un mod care să asigure că preţul plătit pentru disponibilitate țin de automat spre zero atunci când se preconizează că nivelul capacităţii furnizate corespunde nivelului capacităţii solicitate;

5) nu reduc stimulentele pentru investiţii în capacitatea de interconectare;

6) nu subminează cuplarea pieţelor;

7) nu subminează deciziile de investiţii privind producţia anterioare măsurii sau deciziile operatorilor cu privire la piaţa de servicii auxiliare;

8) nu consolidează nejustificat poziţia dominantă pe piaţă;

9) acordă prioritate instalaţiilor de producţie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în cazul existenţei unor parametri economici şi tehnici echivalenţi;

10) sunt concepute astfel încât să permită participarea la măsura a oricărei capacităţi care poate contribui în mod eficace la soluţionarea problemei privind nivelul adecvat al capacităţilor de producere, mai ales ţinând cont de următorii factori:

a) participarea producătorilor care folosesc tehnologii diferite şi a operatorilor care oferă măsuri cu o performanţă tehnică echivalentă;

b) participarea unui număr suficient de producători pentru a stabili un preţ competitiv pentru capacitate;

c) evitarea efectelor negative asupra pieţei interne, a plafoanelor impuse preţurilor cu ridicata, a restricţiilor de participare la procedurile de ofertare sau a altor măsuri care subminează funcţionarea cuplării pieţelor.

Secţiunea 22

Ajutorul de stat care face obiectul unei evaluări

prin analiză comparativă

147. Ajutoarele individuale sau în baza unor scheme autorizate, care implică valori de ajutor peste un anumit prag sau acordate pentru instalaţii cu o capacitate de producţie peste un anumit nivel, fac obiectul unei analize comparative care permite Consiliului Concurenţei să decidă dacă un astfel de ajutor este compatibil cu un mediu concurenţial normal.

148. În scopul efectuării unei evaluări prin analiza comparativă, Consiliul Concurenţei utilizează, pe lângă condiţiile evaluării standard prevăzute în secţiunile 4-21, şi alte condiţii specifice evaluării prin analiza comparativă prevăzută de actele normative ale Consiliului Concurenţei, întru aprecierea gradului de protecţie a mediului înconjurător comparativ cu efectele de distorsionare a concurenţei.

149. Iniţiatorul şi/sau furnizorul ajutorului prezintă Consiliului Concurenţei toate informaţiile disponibile în vederea efectuării analizei comparative.

150. Următoarele măsuri de ajutor fac obiectul unei evaluări prin analiză comparativă:

Secţiunea 23

Cumulul ajutoarelor

151. În cazul unui cumul, atunci când costurile eligibile pentru ajutorul de stat acordat protecţiei mediului înconjurător sunt în totalitate sau parţial eligibile şi pentru ajutorul acordat în alte scopuri, se evaluează dacă părţii comune este aplicat cel mai favorabil plafon stabilit în temeiul normelor aplicabile.

152. Consiliul Concurenţei ia în considerare cumulul ajutorului pentru protecţia mediului înconjurător cu un ajutor de minimis în raport cu aceleaşi costuri eligibile, cu condiţia ca un astfel de cumul să nu aibă ca rezultat o intensitate a ajutorului mai mare decât cea prevăzută în prezentul Regulament.

Secţiunea 24

Transparenţa, monitorizarea şi raportarea ajutoarelor

de stat pentru protecţia mediului înconjurător

153. Întru asigurarea transparenţei ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului înconjurător, furnizorii au obligaţia de a publica pe pagina-web oficială a acestora următoarele informaţii privind măsurile de ajutor de stat ce fac obiectul notificării: textul schemei de ajutoare notificate şi dispoziţiile de punere în aplicare, identitatea furnizorului, identitatea beneficiarilor individuali, forma şi cuantumul ajutorului acordat fiecărui beneficiar, data acordării, tipul de întreprindere (IMM/întreprindere mare), localitatea/regiunea în care este situat beneficiarul şi sectorul economic principal în care beneficiarul îşi desfăşoară activitatea.

154. Consiliul Concurenţei asigură transparenţa ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului înconjurător în conformitate cu art.21 alin.(1) al Legii nr.139/2012 cu privire la ajutor de stat.

155. Monitorizarea ajutoarele de stat existente în derulare pentru protecţia mediului înconjurător se efectuează de către Consiliul Concurenţei în conformitate cu prevederile art.20 alin.(1) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

156. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actelor normative cu privire la Registrul ajutoarelor de stat şi/sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de către Consiliul Concurenţei.

157. Furnizorul ajutorului de stat are obligaţia să ţină o evidenţă strictă şi detaliată referitoare la toate măsurile care presupun acordarea ajutoarelor de stat pentru protecţia mediului înconjurător. Această evidenţă (dosare)trebuie să conţină toate informaţiile necesare pentru a se putea stabili dacă au fost respectate condiţiile referitoare, după caz, la costurile eligibile şi la intensitatea maximă admisibilă a ajutorului de stat şi să fie păstrate pe durata termenului de prescripţie prevăzut de art.16 din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

Anexa nr.1

la Regulamentul privind evaluarea ajutorului

de stat pentru protecţia mediului înconjurător

Intensităţile ajutoarelor aplicabile în cadrul evaluării
ajutoarelor pentru investiţii ca parte din costurile eligibile

1. Pentru evaluarea ajutorului de stat pentru protecţia mediului înconjurător
se aplică următoarele intensităţi:

Anexa nr.2

la Regulamentul privind evaluarea ajutorului

de stat pentru protecţia mediului înconjurător

Intervenţii tipice ale statului

1. Pentru calcularea costurilor eligibile pe baza unui scenariu contrafactual
se utilizează următoarele orientări:

Anexa nr.3

la Regulamentul privind evaluarea ajutorului

de stat pentru protecţia mediului înconjurător