Hotărâre nr.06 din 08.05.2026 cu privire la aprobarea Regulamentului privind aplicarea art.6 din Legea concurenţei nr.183/2012 anumitor categorii de acorduri de specializare

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Regulamentului privind aplicarea art.6 din Legea

concurenţei nr.183/2012 anumitor categorii de acorduri de specializare

nr. 06  din  08.05.2026

 (în vigoare 01.01.2027) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 371-374 art. 663 din 12.08.2026

* * *

În temeiul art.6 alin.(2), art.41 alin.(1) lit.c), art.46 alin.(6) lit.c) din Legea concurenţei nr.183/2012 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr.351-354, art.620), Legii nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), şi acţiunii nr.4 din clusterul 2, anexa A, capitolul 8 "Politica în domeniul concurenţei" din Programul naţional de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.306/2025 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.269-288, art.319), şi

în scopul transpunerii prevederilor Regulamentului (UE) 2023/1067 al Comisiei din 1 iunie 2023 privind aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene anumitor categorii de acorduri de specializare, CELEX: 32023R1067, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 143 din 2 iunie 2023,

Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul privind aplicarea art.6 din Legea concurenţei nr.183/2012 anumitor categorii de acorduri de specializare (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 01.01.2027.

Aprobat

prin Hotărârea Consiliului Concurenţei

nr.06/2026

REGULAMENTUL

privind aplicarea art.6 din Legea concurenţei anumitor categorii de acorduri de specializare

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind aplicarea art.6 din Legea concurenţei nr.183/2012 anumitor categorii de acorduri de specializare (în continuare - Regulament) asigură cadrul juridic privind condiţiile de aplicare a exceptării prevăzute de art.6 din Legea concurenţei nr.183/2012 pentru anumite categorii de acorduri, decizii şi practici concertate care intră sub incidenţa art.5 din Legea concurenţei nr.183/2012, care au ca obiect specializarea, inclusiv acordurile necesare realizării unei astfel de specializări.

2. Prezentul Regulament urmăreşte să asigure protecţia concurenţei în mod eficace şi să ofere întreprinderilor securitatea juridică adecvată, luând în considerare necesitatea simplificării controlului administrativ şi a cadrului normativ.

3. Regulamentul stabileşte categoriile de acorduri de specializare care sunt considerate că îndeplinesc condiţiile prevăzute de art.6 alin.(1) din Legea concurenţei nr.183/2012, pragul cotei de piaţă necesar a fi îndeplinit pentru a beneficia de exceptare, cazurile de neaplicare a exceptării şi cazurile individuale când poate fi retras beneficiul exceptării stabilit de prezentul Regulament.

4. În sensul prezentului Regulament, se utilizează următoarele definiţii:

4.1. “acord de specializare” înseamnă un acord de specializare unilaterală, un acord de specializare reciprocă sau un acord de producţie în comun;

4.1.1. “acord de specializare unilaterală” înseamnă un acord între două sau mai multe părţi care sunt active pe aceeaşi piaţă de produse şi în temeiul căruia una sau mai multe părţi acceptă să sisteze, integral sau parţial, producerea anumitor produse ori să se abţină de la producerea respectivelor produse şi să le achiziţioneze de la o altă parte sau de la alte părţi, care acceptă să le producă şi să le furnizeze;

4.1.2. “acord de specializare reciprocă” înseamnă un acord între două sau mai multe părţi care sunt active pe aceeaşi piaţă de produse şi în temeiul căruia două sau mai multe părţi acceptă, pe bază de reciprocitate, să sisteze integral sau parţial producerea anumitor produse, care sunt diferite, sau să se abţină de la producerea acestora şi să le achiziţioneze de la una sau de la mai multe dintre celelalte părţi, care acceptă să le producă şi să le furnizeze;

4.1.3. “acord de producţie în comun” înseamnă un acord în temeiul căruia două sau mai multe părţi acceptă să producă în comun anumite produse;

4.2. “acord” înseamnă un acord între întreprinderi, o decizie a unei asocieri de întreprinderi sau o practică concertată;

4.3. “produs” înseamnă un bun sau un serviciu, incluzând atât bunurile sau serviciile intermediare, cât şi bunurile sau serviciile finale, cu excepţia serviciilor de distribuţie şi de închiriere;

4.4. “producţie” înseamnă fabricarea de bunuri sau pregătirea de servicii, inclusiv prin subcontractare;

4.5. “pregătirea de servicii” înseamnă activităţile desfăşurate anterior prestării de servicii către clienţi;

4.6. “produs de specializare” înseamnă un produs care este fabricat în cadrul unui acord de specializare;

4.7. “produs din aval” înseamnă produsul pentru producţia căruia una sau mai multe părţi utilizează, ca factor de producţie, un produs de specializare şi care este vândut de părţile respective pe piaţă;

4.8. “piaţă relevantă” înseamnă piaţa relevantă de produse şi piaţa geografică relevantă cărora le aparţin produsele de specializare şi, în plus, în cazul în care produsele de specializare sunt produse intermediare care sunt utilizate captiv, integral sau parţial, de către una sau mai multe părţi ca factori de producţie pentru producţia de produse din aval, piaţa relevantă de produse şi piaţa geografică relevantă cărora le aparţin produsele din aval;

4.9. “întreprindere concurentă” înseamnă un concurent real sau potenţial:

4.9.1. “concurent real” înseamnă o întreprindere care este activă pe aceeaşi piaţă relevantă;

4.9.2. “concurent potenţial” înseamnă o întreprindere care, în lipsa acordului de specializare, în mod realist şi nu doar ca o simplă posibilitate teoretică, ar putea să întreprindă, în termen de maximum 3 ani, investiţiile suplimentare necesare sau să suporte alte costuri necesare pentru a intra pe piaţa relevantă;

4.10. “obligaţie de furnizare exclusivă” înseamnă obligaţia de a nu furniza produsele de specializare unei alte întreprinderi concurente decât partea sau părţile la acordul de specializare;

4.11. “obligaţie de cumpărare exclusivă” înseamnă obligaţia de a cumpăra produsele de specializare numai de la o parte la acord sau de la părţile la acordul de specializare;

4.12. “în comun”, în contextul distribuţiei, înseamnă activităţi ale căror lucrări sunt:

4.12.1. executate de către o echipă, o organizaţie sau o întreprindere comună; sau

4.12.2. întreprinse de un distribuitor terţ numit în comun pe bază de exclusivitate sau neexclusivitate, cu condiţia ca acesta să nu fie o întreprindere concurentă;

4.13. “distribuţie” înseamnă vânzarea şi furnizarea către clienţi a produselor de specializare, inclusiv comercializarea produselor respective.

5. În sensul prezentului Regulament, termenii “întreprindere” şi “parte” includ întreprinderile asociate respective.

6. “Întreprinderi asociate” înseamnă:

6.1. întreprinderile în care o parte la acordul de specializare deţine, direct sau indirect, unul sau mai multe dintre următoarele drepturi sau puteri:

6.1.1. puterea de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot;

6.1.2. puterea de a numi mai mult de jumătate din membrii consiliului de supraveghere, ai consiliului de administraţie sau ai organismelor care asigură reprezentarea legală a întreprinderii respective;

6.1.3. dreptul de a gestiona activitatea întreprinderii respective;

6.2. întreprinderi care dispun, în mod direct sau indirect, într-o între­prindere parte la acordul de specializare, de drepturile sau competenţele enumerate la pct.6.1; sau

6.3. întreprinderi în care o întreprindere menţionată la pct.6.2. dispune, în mod direct sau indirect, de drepturile sau competenţele enumerate la pct.6.1.; sau

6.4. întreprinderi în care o parte la acordul de specializare, împreună cu una sau mai multe dintre întreprinderile menţionate la pct.6.1, 6.2 sau 6.3, ori în care două sau mai multe dintre acestea din urmă dispun în comun de drepturile sau competenţele enumerate la pct.6.1; sau

6.5. întreprinderi în care drepturile sau competenţele enumerate la pct.6.1 sunt deţinute în comun de:

6.5.1. părţile la acordul de specializare sau întreprinderile asociate respective ale acestora menţionate la pct.6.1 – 6.4; sau

6.5.2. una sau mai multe dintre părţile la acordul de specializare sau una sau mai multe dintre întreprinderile asociate ale acestora menţionate la pct.6.1 – 6.4 şi una sau mai multe părţi terţe.

Capitolul II

EXCEPTARE

7. În temeiul art.6 din Legea concurenţei nr.183/2012, art.5 alin.(1) din Legea concurenţei nr.183/2012 nu se aplică acordurilor de specializare.

8. Exceptarea stabilită la pct.7 se aplică în măsura în care acordurile respective prevăd restricţii ale concurenţei care intră sub incidenţa art.5 alin.(1) din Legea concurenţei nr.183/2012.

9. Exceptarea stabilită la pct.7 se aplică, de asemenea, acordurilor de specializare care conţin dispoziţii privind cesiunea drepturilor de proprietate intelectuală sau acordarea de licenţe pentru drepturile de proprietate intelectuală uneia sau mai multor părţi, cu condiţia ca dispoziţiile respective să fie direct legate de punerea în aplicare a acordului, să fie necesare în acest scop şi să nu constituie obiectul principal al acordului.

10. Exceptarea stabilită la pct.7 se aplică şi acordurilor de specializare atunci când:

10.1. părţile acceptă o obligaţie de cumpărare exclusivă sau o obligaţie de furnizare exclusivă; sau

10.2. părţile distribuie în comun produsele de specializare.

Capitolul III

PRAGUL COTEI DE PIAŢĂ ŞI APLICAREA

11. Exceptarea stabilită la Capitolul II se aplică în condiţiile în care cota de piaţă cumulată a părţilor nu depăşeşte 20 % pe piaţa (pieţele) relevantă (relevante) căreia (cărora) îi (le) aparţin produsele de specializare.

12. În cazul în care produsele de specializare sunt produse intermediare care sunt utilizate, integral sau parţial, în mod captiv de către una sau mai multe părţi ca factori de producţie pentru fabricarea de produse din aval, pe care le şi vând, exceptarea stabilită la Capitolul II se aplică numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele două condiţii:

12.1. cota de piaţă cumulată a părţilor nu depăşeşte 20 % pe piaţa (pieţele) relevantă (relevante) căreia (cărora) îi (le) aparţin produsele de specializare;

12.2. cota de piaţă cumulată a părţilor nu depăşeşte 20 % pe piaţa (pieţele) relevantă (relevante) căreia (cărora) îi (le) aparţin produsele din aval.

13. În scopul aplicării pragului cotei de piaţă prevăzut la pct.11-12, se aplică următoarele norme:

13.1. cotele de piaţă trebuie calculate pe baza valorii vânzărilor pe piaţă; în cazul în care nu sunt disponibile date privind valoarea vânzărilor pe piaţă, se pot folosi estimări bazate pe alte informaţii fiabile privind piaţa, inclusiv volumul vânzărilor pe piaţă;

13.2. cotele de piaţă trebuie calculate pe baza datelor referitoare la anul calendaristic precedent sau, atunci când anul calendaristic precedent nu este reprezentativ pentru poziţia părţilor pe piaţa (pieţele) relevantă (relevante), cotele de piaţă trebuie calculate ca medie a cotelor de piaţă ale părţilor pentru ultimii 3 ani calendaristici precedenţi;

13.3. cota de piaţă deţinută de întreprinderile menţionate la pct.6.5 se atribuie în mod egal fiecărei întreprinderi care dispune de unul sau mai multe dintre drepturile sau puterile prevăzute la pct.6.1;

13.4. în cazul în care cotele de piaţă menţionate la pct.11-12 nu depăşesc iniţial 20 %, dar ulterior depăşesc acest nivel pe cel puţin una dintre pieţele relevante, exceptarea stabilită la Capitolul II continuă să se aplice pe o perioadă de 2 ani calendaristici consecutivi care urmează anului în care s-a depăşit pentru prima dată pragul de 20 %.

Capitolul IV

RESTRICŢII GRAVE ŞI RETRAGEREA BENEFICIULUI

14. Exceptarea stabilită la Capitolul II nu se aplică acordurilor de specializare care, în mod direct sau indirect, separat sau în combinaţie cu alţi factori care sunt sub controlul părţilor, au ca obiect oricare dintre următoarele:

14.1. fixarea preţurilor pentru vânzarea produselor de specializare către terţi, cu excepţia fixării preţurilor percepute clienţilor direcţi în contextul distribuţiei în comun;

14.2. limitarea producţiei sau a vânzărilor, cu excepţia:

14.2.1. dispoziţiilor privind volumul de produse convenit în contextul acordurilor de specializare unilaterală sau reciprocă;

14.2.2. stabilirii capacităţii şi a volumelor de producţie în contextul unui acord de producţie în comun;

14.2.3. stabilirii unor obiective privind vânzările în contextul distribuţiei în comun;

14.3. alocarea pieţelor sau a clienţilor.

15. Consiliul Concurenţei poate retrage beneficiul exceptării stabilite prin prezentul Regulament, în temeiul art.7 din Legea concurenţei nr.183/2012, dacă se constată, într-un anumit caz, că un acord de specializare căruia i se aplică exceptarea prevăzută de prezentul Regulament are totuşi efecte care sunt incompatibile cu art.6 alin.(1) din Legea concurenţei nr.183/2012.

16. Consiliul Concurenţei poate retrage beneficiul exceptării stabilite prin prezentul Regulament, în special, în cazul în care piaţa relevantă este foarte concentrată, iar concurenţa este deja slabă, de exemplu din cauza unuia sau mai multora dintre următoarele motive:

16.1. poziţiile individuale pe piaţă ale altor participanţi pe piaţă;

16.2. legăturile dintre alţi participanţi pe piaţă create prin acorduri de specializare paralele;

16.3. legăturile dintre părţi şi alţi participanţi pe piaţă.