Hotărâre nr.11 din 20.07.2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 22/1 alin.(1) lit.c) şi a articolului 27/3 lit.d) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază (interdicţia angajării în organizaţiile de pază particulară a persoanelor condamnate pentru comiterea cu intenţie a unor infracţiuni) (sesizarea nr.39g/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

HOTĂRÂRE

privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din

articolul 22¹ alin.(1) lit.c) şi a articolului 27³ lit.d) din Legea

privind  activitatea  particulară de  detectiv şi de  pază

(interdicţia angajării în organizaţiile de pază particulară

a persoanelor condamnate pentru comiterea

 cu intenţie a unor infracţiuni)

(sesizarea nr.39g/2023)

nr. 11  din  20.07.2023

 (în vigoare 20.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-281 art. 90 din 01.08.2023

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 februarie 2023,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive" din articolul 22¹ alin.(1) lit.c) şi a articolului 27³ lit.d) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003, ridicată de dl avocat Victor Baran, în interesele dlui Radu Olaru, parte în dosarul nr.2-421/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Maria Alexei de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 16 martie 2023, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Avocatului Poporului.

5. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi dl avocat Victor Baran, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, dna Tatiana Paladi, reprezentantul "Bercut-Grup" S.R.L., dl Veaceslav Sîrbu, şef al Direcţiei juridice a Ministerului Afacerilor Interne, şi dl Valeriu Kuciuk, şef al Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi la organele de drept din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele litigiului principal

6. La 3 ianuarie 2023, dl Radu Olaru a formulat o acţiune împotriva Organizaţiei de Pază "Bercut-Grup" SRL, prin care a solicitat, între altele, anularea ordinului de concediere şi restabilirea sa în funcţia de agent de pază. Potrivit reclamantului, concedierea s-a bazat pe faptul că a fost condamnat anterior pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 369 alin.(1) din Codul penal [încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari dacă între ei nu există raporturi de subordonare], deşi antecedentele penale s-au stins.

7. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Victor Baran a ridicat, în interesele dlui Radu Olaru, excepţia de neconstituţionalitate a textului "nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive" din articolul 22¹ alin.(1) lit.c) şi a articolului 27³ lit.d) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază.

8. Printr-o încheiere din 9 februarie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

II. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Legii privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003 sunt următoarele:

Articolul 22¹

Condiţiile de autorizare a activităţii particulare de pază

"(1) Condiţiile de autorizare a activităţii particulare de pază sunt următoarele:

[...]

c) încadrarea în activitatea particulară de pază doar a persoanelor care:

– au împlinit vârsta de 18 ani;

– sunt cetăţeni ai Republicii Moldova;

– au cel puţin studii gimnaziale;

– nu se află la evidenţă la medicul narcolog sau psihiatru;

– nu au fost sancţionate pentru contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea publică;

– nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive;

– sunt absolvenţi de cursuri de calificare la instituţiile de învăţământ acreditate conform legii sau îşi asumă responsabilitatea ca, în decurs de 3 luni de la data angajării, să frecventeze şi să absolvească astfel de cursuri;

[...]."

Articolul 27³

Restricţii în activitatea lucrătorilor subdiviziunilor

de pază internă

"Se interzice încadrarea în activitatea subdiviziunilor de pază internă a persoanei care:

a) nu a împlinit vârsta de 18 de ani;

b) este cunoscută ca persoană care încalcă sistematic ordinea publică;

c) se află la evidenţă la medicul narcolog sau psihiatru;

d) a fost condamnată pentru infracţiune săvârşită cu intenţie;

e) se află în urmărire penală."

Anexa nr.2

REGULAMENTUL-TIP

al activităţii particulare de pază

"[...]

9. Conducătorul organizaţiei particulare de pază are următoarele obligaţii:

[...]

c) asigură, pentru executarea serviciului de pază, selectarea persoanelor cu profil moral corespunzător, cu aptitudini fizice şi profesionale necesare acestei activităţi;

[...]."

11. Prevederile relevante ale Codului penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 110

Noţiunea de antecedente penale

"Antecedentele penale reprezintă o stare juridică a persoanei, ce apare din momentul rămânerii definitive a sentinţei de condamnare, generând consecinţe de drept nefavorabile pentru condamnat până la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitării."

Articolul 111

Stingerea antecedentelor penale

"[...]

(3) Stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale."

ÎN DREPT

I. Argumentele autorului sesizării

12. Autorul excepţiei menţionează că prevederile contestate din articolul 22¹ alin.(1) lit.c) şi ale articolului 27³ lit.d) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază îi interzic unei persoane condamnate pentru comiterea cu intenţie a unei infracţiuni să fie angajată într-o organizaţie de pază, inclusiv după stingerea antecedentelor penale.

13. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16, 43 şi 54 din Constituţie.

II. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor care şi-au prezentat opiniile

14. În opinia sa scrisă, Parlamentul menţionează că, dat fiind faptul că organizaţiile de pază particulară desfăşoară activităţi legate de ocrotirea vieţii persoanelor şi de pază a bunurilor, este justificată interdicţia angajării în aceste organizaţii a persoanelor care au fost condamnate pentru comiterea unor infracţiuni intenţionate. De altfel, intenţia este cea mai gravă formă a vinovăţiei. Potrivit Parlamentului, ingerinţa în discuţie respectă principiul proporţionalităţii.

15. Preşedintele Republicii Moldova scrie în opinia sa că activitatea de pază particulară este desfăşurată cu aplicarea forţei şi a mijloacelor speciale, în vederea protecţiei persoanelor şi a bunurilor. Din acest motiv, normele care interzic angajarea în organizaţiile de pază particulară a persoanelor condamnate pentru comiterea unor infracţiuni intenţionate garantează faptul că organizaţiile de pază particulară vor recruta persoane care au un profil moral corespunzător cu această activitate.

16. Astfel, Preşedintele Republicii Moldova consideră că ingerinţa în dreptul la muncă instituită de normele contestate este justificată şi proporţională.

17. Guvernul a menţionat că organizaţiile de pază particulară desfăşoară o activitate autorizată care are ca obiect ocrotirea vieţii persoanelor şi paza bunurilor. Astfel, în opinia Guvernului, interdicţia angajării în aceste organizaţii a persoanelor care au fost condamnate pentru comiterea unor infracţiuni comise cu intenţie este justificată.

18. Potrivit opiniei prezentate de Avocatul Poporului, normele contestate instituie o ingerinţă în exercitarea dreptului la muncă, garantat de articolul 43 din Constituţie. De asemenea, Avocatul Poporului a făcut trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene, potrivit căreia restricţiile de acces într-o profesie pot intra în câmpul de aplicare al dreptului la respectarea vieţii private.

19. Avocatul Poporului a făcut trimitere la mai multe norme legale care reglementează statutul unor profesii, potrivit cărora este interzisă angajarea persoanelor care au antecedente penale. Totuşi, în cazul activităţii de pază particulară, normele sunt mai restrictive şi interzic angajarea persoanelor care au comis infracţiuni intenţionate, indiferent de stingerea antecedentelor penale.

III. Aprecierea Curţii Constituţionale

A. Admisibilitatea

20. Prin Decizia sa din 16 martie 2023, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

21. Curtea a observat că excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de avocatul persoanei în cadrul unui proces pendinte în faţa instanţei de drept comun, subiect căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

22. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază, ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Prevederile contestate din articolul 22¹ alin.(1) lit.c) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază au făcut obiectul sesizării care a stat la baza Deciziei nr.19 din 28 februarie 2023. Totuşi, prin decizia menţionată, Curtea a respins ca inadmisibilă sesizarea, pentru că excepţia de neconstituţionalitate constituia o actio popularis (a se vedea §§ 23-25). De principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate.

23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în contextul în care instanţa de judecată trebuie să examineze o cerere de chemare în judecată prin care se solicită, în principal, anularea unui ordin de concediere bazat pe prevederile contestate care interzic angajarea într-o organizaţie de pază particulară a unei persoane condamnate pentru comiterea cu intenţie a unei infracţiuni. Astfel, Curtea a admis că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate.

24. Curtea a notat că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20).

25. Autorul sesizării a susţinut aplicabilitatea articolelor 16 [egalitatea], 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi].

26. Cu privire la aplicabilitatea articolului 16 din Constituţie, Curtea a reţinut că o condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor. Totodată, Curtea a reiterat că dispoziţiile constituţionale ale articolului 16 devin incidente atunci când se demonstrează existenţa unui tratament diferenţiat, precum şi în cazul în care tratamentul diferenţiat contestat se referă la unul din drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.26 din 16 februarie 2021, § 22). În prezenta cauză, autorul excepţiei nu a motivat care sunt situaţiile comparabile. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor astfel, Curtea Constituţională ar aduce argumente privind neconstituţionalitatea în locul autorilor lor, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 24).

27. Referitor la articolul 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acesta este aplicabil doar în coroborare cu un drept fundamental incident. Mai mult, articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 19; HCC nr.31 din 23 septembrie 2021, § 29).

28. Articolul 43 din Constituţie îi garantează oricărei persoane dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţie împotriva şomajului (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 38).

29. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, activităţile de natură profesională sau comercială intră în câmpul de aplicare al noţiunii de viaţă privată. Curtea Europeană a susţinut că restricţiile privind înregistrarea ca membru al unor profesii, care ar putea afecta, într-o anumită măsură, posibilitatea reclamantului de a-şi dezvolta relaţiile cu lumea înconjurătoare, fac incident dreptul la respectarea vieţii private (Lekavičienė v. Lituania, 27 iunie 2017, § 37).

30. De asemenea, Curtea Europeană a reţinut că orice procedură penală are consecinţe asupra vieţii private a unei persoane care a comis o infracţiune. Totuşi, pentru a fi compatibile cu Convenţia, ele nu trebuie să depăşească consecinţele normale şi inevitabile ale unei astfel de situaţii (ibidem, § 53).

31. Deşi în jurisprudenţa Curţii Europene aspectele legate de dreptul la muncă intră în câmpul de aplicare al dreptului la viaţa privată, Constituţia Republicii Moldova garantează, în acest sens, un drept special (i.e. articolul 43).

32. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că, potrivit articolului 111 alin.(3) din Codul penal, stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale. Reglementarea unor restricţii pentru persoanele condamnate care au antecedentele penale stinse nu se încadrează în sfera dreptului penal. De exemplu, interdicţia aplicată unei persoane care a fost condamnată anterior de a accede într-o profesie ar putea pune în discuţie incidenţa dreptului la muncă sau a dreptului la respectarea vieţii private (a se vedea DCC nr.175 din 13 decembrie 2022, § 25).

33. Analizând prevederile contestate, Curtea a constatat că acestea interzic angajarea în companiile particulare de pază a persoanelor care au fost condamnate pentru infracţiuni comise cu intenţie, fără a se lua în consideraţie stingerea antecedentelor penale, gravitatea infracţiunii comise şi circumstanţele comiterii infracţiunii. Mai mult, prevederile contestate obligă companiile de pază particulară să concedieze persoanele care au fost condamnate anterior pentru comiterea cu intenţie a unor infracţiuni, în cazul în care la data angajării nu au cunoscut aceste circumstanţe.

34. În contextul celor menţionate, Curtea a decis să examineze sesizarea în fond, prin prisma articolului 43 în coroborare cu articolul 54 din Constituţie.

B. Fondul cauzei

35. În această cauză, Curtea va analiza dacă limitările exerciţiului dreptului la muncă instituite prin prevederile contestate respectă exigenţele calităţii legii, dacă urmăresc unul sau mai multe scopuri legitime prevăzute de Constituţie, dacă realizează, odată implementate, scopurile în discuţie şi dacă sunt necesare şi proporţionale cu situaţia care le-a determinat.

1) Cu privire la respectarea standardului calităţii legii (dacă ingerinţa este "prevăzută de lege")

36. Aşa cum prevede articolul 54 alin.(2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor "prevăzute de lege". Expresia "prevăzută de lege" presupune, între altele, ca legea să întrunească standardul calităţii, i.e. ca aceasta să fie accesibilă şi previzibilă (a se vedea HCC nr.37 din 7 decembrie 2021, § 53; HCC nr.39 din 21 decembrie 2021, § 39).

37. Cu privire la condiţia accesibilităţii, Curtea reţine că prevederile supuse controlului constituţionalităţii corespund acestui criteriu, deoarece au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Aici operează prezumţia cunoaşterii legii, care decurge din maxima nemo censetur ignorare legem (a se vedea, e.g., pentru aplicarea acesteia, Fullani v. Albania (dec.), 20 septembrie 2022, § 76). Prin urmare, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că dispoziţiile examinate îndeplinesc condiţia accesibilităţii.

38. Cu privire la condiţia previzibilităţii, Curtea constată că, potrivit textului contestat din articolul 22¹ alin. (1) lit.c) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază, una din condiţiile de autorizare a activităţii particulare de pază o constituie încadrarea în activitatea particulară de pază doar a persoanelor care nu au fost condamnate pentru comiterea cu intenţie a unor infracţiuni. De asemenea, potrivit articolului 27³ lit.d) din aceeaşi lege, este interzisă încadrarea în activitatea subdiviziunilor de pază internă a persoanelor care au fost condamnate pentru infracţiuni comise cu intenţie. Cu alte cuvinte, normele contestate stabilesc, în mod cert, că este interzisă angajarea în organizaţiile de pază particulară a persoanelor condamnate pentru comiterea unor infracţiuni intenţionate, iar companiile de pază particulară sunt obligate să concedieze astfel de persoane, în cazul în care la data angajării nu au cunoscut despre faptul condamnării. Prin urmare, Curtea nu constată vreo incertitudine legată de calitatea legii.

39. În acest sens, Curtea reţine că prevederile legale analizate îndeplinesc exigenţele calităţii legii, fiind accesibile, clare şi previzibile.

2) Cu privire la legitimitatea scopurilor urmărite şi la legătura raţională dintre acestea şi prevederile normative contestate

40. Curtea observă că, potrivit articolului 3 din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază, activitatea particulară de pază constă în acordarea serviciilor de pază în vederea apărării vieţii, a sănătăţii şi a bunurilor de către persoane specializate în domeniu.

41. De asemenea, potrivit articolului 6 alin.(2) din aceeaşi lege, în activitatea particulară de pază este permisă prestarea următoarelor servicii: a) ocrotirea vieţii şi a sănătăţii, paza bunurilor, executarea gărzii de corp; b) paza fizică şi tehnică a localurilor şi a teritoriilor; c) proiectarea, instalarea şi întreţinerea sistemelor de alarmare, a componentelor acestora, precum şi exploatarea dispeceratelor de monitorizare a alarmelor; d) colectarea (încasarea) valorilor importante, precum şi transportul, paza şi însoţirea încărcăturilor/valorilor importante, a bunurilor personale; e) patrularea, în comun cu organele de drept, a zonelor criminogene; f) acordarea de ajutor organelor de drept la menţinerea ordinii publice, la asigurarea securităţii oamenilor; g) informarea publicului în probleme de protecţie contra acţiunilor ilicite.

42. Dat fiind specificul activităţii de pază particulară şi al serviciilor prestate în cadrul acestei activităţi, Curtea admite că prevederile contestate ar putea contribui la recrutarea în organizaţiile de pază particulară a persoanelor cărora li se poate încredinţa paza bunurilor sau ocrotirea persoanelor. Angajarea unor persoane care nu au fost condamnate anterior pentru infracţiuni intenţionate ar putea diminua riscurile pe care le presupune activitatea de pază particulară şi ar putea spori încrederea clienţilor organizaţiilor de pază.

43. Astfel, Curtea admite că interdicţia angajării în organizaţiile de pază particulară a persoanelor condamnate pentru comiterea cu intenţie a unor infracţiuni poate fi justificată prin următoarele scopuri legitime prevăzute de articolul 54 alin.(2) din Constituţie: asigurarea ordinii publice şi protecţia drepturilor altor persoane.

44. În aceste condiţii, Curtea nu poate constata lipsa legăturii raţionale cu scopurile legitime pe care le urmăresc prevederile contestate. Ea va trece la următoarea etapă a testului proporţionalităţii.

3) Cu privire la respectarea condiţiei ingerinţei minime

45. Curtea reţine că scopul de bază urmărit de prevederile normative contestate constă în recrutarea în companiile de pază privată a persoanelor cărora li se poate încredinţa paza bunurilor şi ocrotirea persoanelor. Mijlocul ales pentru realizarea acestui scop îl reprezintă excluderea dreptului persoanelor condamnate anterior pentru comiterea cu intenţie a unor infracţiuni de a se angaja în astfel de organizaţii.

46. Curtea observă că interdicţia în discuţie produce efecte indiferent de stingerea antecedentelor penale.

47. De asemenea, Curtea constată că, deşi interdicţia vizează doar condamnările pentru infracţiuni comise cu intenţie, legea nu distinge în funcţie de gravitatea faptei comise sau de valoarea socială lezată prin fapta penală. Altfel spus, interdicţia operează şi în privinţa persoanelor care au comis infracţiuni uşoare (e.g. care se sancţionează cu amendă) sau pentru infracţiuni care lezează valori sociale care, aparent, nu au vreo legătură cu activitatea organizaţiilor de pază (e.g. desfăşurarea curselor ilegale).

48. Mai mult, legea nu are în vedere comportamentul persoanei după comiterea infracţiunii (e.g. remuşcarea, repararea prejudiciului provocat prin infracţiune), nici circumstanţele în care a fost comisă infracţiunea sau motivul comiterii ei (e.g. provocarea unor vătămări corporale medii sau grave în scop de apărare, însă cu depăşirea limitelor legitimei apărări).

49. Curtea îşi poate imagina situaţia unor persoane care au comis în trecut infracţiuni intenţionate, dar care, având în vedere toate circumstanţele factuale, perioada de timp trecută şi factorii care le caracterizează personalitatea, nu pot fi catalogate, per se, ca fiind incompatibile cu funcţia de agent de pază.

50. Curtea Europeană a sancţionat în mod constant statele reclamate în cazurile în care acestea instituiau interdicţii generale, care nu permiteau efectuarea testului proporţionalităţii în cazuri individuale (a se vedea Chocholáč v. Slovacia, 7 iulie 2022, § 76; Mestan v. Bulgaria, 2 mai 2023, §§ 58-64). Absenţa unor criterii de apreciere la nivel legislativ, dar şi în procesul examinării faptelor într-un caz particular cu privire la o chestiune importantă pentru reclamant face imposibilă asigurarea unui echilibru corect între interesele publice şi private puse în balanţă (Chocholáč v. Slovacia, § 77).

51. Analizând prevederile legale care reglementează statutul unor profesii al căror obiect de activitate îl reprezintă, între altele, ocrotirea persoanelor şi a bunurilor, Curtea observă că legislatorul le-a oferit un regim mai atenuat în cazul infracţiunilor comise în trecut de candidaţii care solicită accederea în profesie. De exemplu, articolul 13 lit.f) din Legea nr.288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne stabileşte că în funcţiile publice cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu pot fi angajate persoanele care au antecedente penale.

52. Curtea nu poate identifica vreun motiv rezonabil care justifică abordarea legislativă diferită în cazul persoanelor care vor să se angajeze în companiile de pază particulară.

53. Curtea constată că cerinţa lipsei antecedentelor penale pentru angajarea în organizaţiile de pază particulară constituie o ingerinţă mai puţin intruzivă în dreptul la muncă al persoanelor care vor să se angajeze în astfel de organizaţii.

54. În acest context, Curtea subliniază că lipsa antecedentelor penale nu presupune că persoana este compatibilă pe deplin cu funcţia de agent de pază particulară. De altfel, Curtea reţine că, potrivit punctului 9 din Regulamentul Tip al activităţii particulare de pază, aprobat prin Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază, conducătorul organizaţiei particulare de pază are obligaţia selectării persoanelor cu un profil moral corespunzător şi cu aptitudinile fizice şi profesionale necesare în vederea realizării serviciului de pază. Totuşi, Curtea reţine că în cazul în care o persoană consideră că refuzul angajării sale este nejustificat sau discriminatoriu, ea poate iniţia procedurile judiciare necesare pentru apărarea drepturilor sale.

55. Aşadar, pentru că a identificat existenţa unei măsuri mai puţin intruzive, Curtea consideră că opţiunea legislatorului manifestată prin prevederile contestate nu este conformă cu articolul 43 coroborat cu articolul 54 din Constituţie.

56. Totodată, în vederea evitării unui vid legislativ, Curtea consideră necesar să stabilească o soluţie provizorie. Aşadar, până la modificarea legii de către Parlament, cerinţa lipsei unei condamnări anterioare pentru angajarea în organizaţiile de pază particulară se va referi doar la persoanele care au antecedente penale. În acest sens, Curtea îi va trimite Parlamentului o adresă pentru a implementa raţionamentele prezentei hotărâri.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată de dl avocat Victor Baran, în interesele dlui Radu Olaru, parte în dosarul nr.2-421/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Se declară neconstituţional articolul 27³ lit.d) şi textul "nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive" din articolul 22¹ alin.(1) lit.c) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003.

3. Până la modificarea legii de către Parlament, cerinţa lipsei unei condamnări anterioare pentru angajarea în organizaţiile de pază particulară se va referi doar la persoanele care au antecedente penale.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

ADRESĂ

Prin Hotărârea nr.11 din 20 iulie 2023, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional articolul 27³ lit.d) şi textul "nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive" din articolul 22¹ alin.(1) lit.c) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003.

Totodată, în vederea evitării unui vid legislativ, Curtea a considerat necesar să stabilească o soluţie provizorie. Aşadar, până la modificarea legii de către Parlament, cerinţa lipsei unei condamnări anterioare pentru angajarea în organizaţiile de pază particulară se va referi doar la persoanele care au antecedente penale.

În acest context, Curtea îi solicită Parlamentului să modifice Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003 în conformitate cu considerentele hotărârii Curţii Constituţionale.

Aşadar, potrivit prevederilor articolelor 28¹ din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 79 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenul prevăzut de lege.