Decizie nr.19 din 28.02.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.228g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 221 alin.(1) lit.c) pct.6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.228g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 22¹ alin.(1) lit.c) pct.6 din

Legea privind activitatea particulară de detectiv şi

de pază nr.283 din 4 iulie 2003

nr. 19  din  28.02.2023

 (în vigoare 28.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 87-88 art. 46 din 16.03.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 decembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 februarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 22¹ alin.(1) lit.c) pct.6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003, ridicată de dl Veaceslav Eşanu, reprezentantul Inspectorului Naţional de Securitate Publică, parte în dosarul nr.3-2311/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de judecătorul de caz, dl Igor Barbacaru, de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 28 mai 2021, Inspectoratul Naţional de Securitate Publică a verificat activitatea Organizaţiei Particulare de Pază "Combat-Service" SRL pe baza Legii privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003. Inspectoratul Naţional de Securitate Publică a constatat că un angajat, dl Valeriu Poparcea, a fost condamnat în anul 1981 şi în anul 1992 pentru comiterea unui furt şi a unei sustrageri de bunuri din avutul proprietarului şi, astfel, nu întruneşte condiţiile stabilite la articolul 22¹ alin.(1) lit.c) pct.6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază. În acest sens, Inspectoratul Naţional de Securitate Publică a emis o prescripţie prin care a obligat organizaţia particulară de pază să înlăture neconformităţile constatate.

4. La 21 iunie 2021, dl Valeriu Poparcea a depus la Inspectoratul Naţional de Securitate Publică o cerere prin care a solicitat să se constate întrunirea condiţiilor stabilite de lege pentru încadrarea sa în activitatea particulară de pază. Cererea i-a fost refuzată pentru că a fost condamnat anterior pentru comiterea unor infracţiuni cu intenţie.

5. La 8 august 2021, dl Valeriu Poparcea a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, o contestaţie împotriva deciziei Inspectoratului Naţional de Securitate Publică şi a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil.

6. În cadrul şedinţei de judecată reprezentantul Inspectoratului Naţional de Securitate Publică, dl Veaceslav Eşanu, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 22¹ alin.(1) lit.c) pct.6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003, în coroborare cu prevederile articolelor 111 alin.(3) şi 112 alin.(2) din Codul penal.

7. Printr-o încheiere din 13 decembrie 2022, judecătorul de caz de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"[…]

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003 sunt următoarele:

Articolul 22¹

Condiţiile de autorizare a activităţii particulare de pază

"(1) Condiţiile de autorizare a activităţii particulare de pază sunt următoarele:

[...]

c) încadrarea în activitatea particulară de pază doar a persoanelor care:

– au împlinit vârsta de 18 ani;

– sunt cetăţeni ai Republicii Moldova;

– au cel puţin studii gimnaziale;

– nu se află la evidenţă la medicul narcolog sau psihiatru;

– nu au fost sancţionate pentru contravenţii ce atentează la ordinea publică şi la securitatea publică;

– nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, conform unei hotărârii judecătoreşti definitive;

– sunt absolvenţi de cursuri de calificare la instituţiile de învăţământ acreditate conform legii sau îşi asumă responsabilitatea ca, în decurs de 3 luni de la data angajării, să frecventeze şi să absolvească astfel de cursuri;

[…]."

10. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 111

Stingerea antecedentelor penale

"[…]

(3) Stingerea antecedentelor penale anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale."

Articolul 112

Reabilitarea judecătorească

"[…]

(2) Reabilitarea anulează toate incapacităţile şi decăderile din drepturi legate de antecedentele penale.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul sesizării susţine că nu este clar dacă persoanele condamnate pentru comiterea cu intenţie a unei infracţiuni pot fi angajate într-o organizaţie de pază, după stingerea antecedentelor penale şi reabilitarea judecătorească.

12. În opinia autorului, stingerea antecedentelor penale şi reabilitarea judecătorească nu-i conferă persoanei dreptul de a se angaja într-o organizaţie de pază. Mai mult, interdicţia stabilită persoanelor care au fost condamnate pentru comiterea unei infracţiuni cu intenţie de a fi angajate într-o organizaţie de pază reprezintă o condiţie stabilită de lege.

13. În fine, autorul sesizării susţine că prevederile contestate în coroborare cu prevederile articolelor 111 alin.(3) şi 112 alin.(2) din Codul penal sunt contrare articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul autorităţii publice, parte în proces, care a emis actul administrativ individual defavorabil contestat. Astfel, Curtea consideră că sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 22¹ alin.(1) lit.c) din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază, în partea în care, pentru autorizarea activităţii particulare de pază, stabileşte condiţia încadrării în această activitate doar a persoanelor care nu au fost condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive. Curtea constată că această prevedere nu a făcut obiectul controlului de constituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se contestă refuzul de a confirma întrunirea condiţiilor stabilite de lege pentru încadrarea în activitatea particulară de pază din cauza existenţei unei condamnări anterioare pentru infracţiuni comise cu intenţie, conform unei hotărâri judecătoreşti definitive. Aşadar, Curtea admite că prevederile contestate sunt aplicabile în cauza în care a fost ridicată excepţia.

19. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental invocat de autorul sesizării. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă în drepturile fundamentale invocate (a se vedea HCC nr.17 din 20 septembrie 2022, § 23).

20. În acest sens, Curtea observă că autorul sesizării a afirmat incidenţa articolelor 1 alin.(3), 16, 20, 23, 43 şi 54 din Constituţie.

21. Curtea menţionează că, în acest caz, articolul 1 alin.(3) din Constituţie comportă un caracter general şi nu poate constitui un reper separat, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr.147 din 15 noiembrie 2022, § 29 şi jurisprudenţa citată acolo). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.159 din 24 noiembrie 2022, § 49).

22. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie, Curtea observă că autorul nu a prezentat critici de neconstituţionalitate şi nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituţională invocată. Aşadar, Curtea reţine că simpla trimitere la o normă constituţională, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor criticate faţă de aceasta, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.33 din 22 martie 2022, § 18). Prin urmare, acest capăt al sesizării este inadmisibil.

23. Cu privire la incidenţa articolului 43 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta garantează oricărei persoane dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţie împotriva şomajului (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 38). Prin definiţie, munca poate fi prestată doar de o persoană fizică, care are statut de salariat. Mai mult, alin.(2) din articolul 43 din Constituţie prevede că salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice. Prin urmare, de garanţiile dreptului la muncă pot beneficia doar persoanele fizice. A contrario, o autoritate publică, care este o persoană juridică de drept public, nu poate pretinde la calitatea de victima a ingerinţei în dreptul la muncă.

24. Mai mult, Curtea subliniază că i se poate cere declararea neconstituţionalităţii unei legi, dacă soluţia i-ar fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În această cauză, eventuala declarare a neconstituţionalităţii prevederilor contestate sub aspectul invocat în sesizare nu-i poate servi autorului excepţiei. Dimpotrivă, aceasta ar conduce la anularea actului administrativ emis de autorul sesizării.

25. Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De eventuala soluţie a excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument riscă să devină unul simulat, adică o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.94 din 7 iulie 2022, § 29).

26. În consecinţă, pentru că nu s-a constatat existenţa vreunei ingerinţe într-un drept fundamental, Curtea nu poate reţine nici incidenţa articolelor 1 alin.(3), 16, 23 şi 54 din Constituţie.

27. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 22¹ alin.(1) lit.c) pct.6 din Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază nr.283 din 4 iulie 2003, ridicată de dl Veaceslav Eşanu, reprezentantul Inspectorului Naţional de Securitate Publică, parte în dosarul nr.3-2311/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.