Hotărâre nr.119 din 21.05.2026 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea Regulamentului cu privire la tratamentul

riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci

nr. 119  din  21.05.2026

 (în vigoare 01.01.2027, cu unele excepţii  - vezi pct.3) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 221 art. 391 din 26.05.2026

* * *

UE

În temeiul art.60 alin.(4) şi art.73 alin.(1) din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci (se anexează).

2. Se abrogă Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale al Moldovei nr.103/2020 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr.118-123, art.465), înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1564 din 8 mai 2020.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027, cu excepţia punctelor 44, 80 şi 81, care vor intra în vigoare la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Anexă
la Hotărârea Comitetului executiv
al Băncii Naţionale a Moldovei
nr.119 din 21 mai 2026

REGULAMENTUL

cu privire la tratamentul riscului de ajustare

a evaluării creditului pentru bănci

Prezentul Regulament:

- transpune parţial (transpune art.381, 382 (1)-(3), (4a)-(4b), 382a, 383, 383a, 383b, 383c, 383d, 383e, 383f, 383g, 383h, 383i, 383j, 383k, 383l, 383m, 383n, 383o, 383p, 383q, 383r, 383s, 383t, 383u, 383v, 383w, 383x, 383z, 384, 385, 386 şi transpune parţial art.382 (4)) Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, CELEX: 32013R0575, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul delegat (UE) 2025/1496 al Comisiei din 12 iunie 2025;

- transpune art.2, pct.8 şi 9 (noţiunea de “contraparte financiară” şi “contraparte nefinanciară”) din Regulamentul (UE) nr.648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărţile centrale şi registrele centrale de tranzacţii, CELEX: 32012R0648, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 201 din 27 iulie 2012, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Directiva (UE) 2025/1 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 noiembrie 2024.

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci (în continuare – Regulament) stabileşte metodologia de determinare a cerinţelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscului de ajustare a evaluării creditului (în continuare - riscul CVA) şi condiţiile pe care băncile trebuie să le respecte pentru utilizarea metodologiei respective.

2. Regulamentul se aplică băncilor persoane juridice din Republica Moldova, inclusiv sucursalelor din străinătate ale acestora, precum şi sucursalelor băncilor din alte state, în ceea ce priveşte activitatea acestora desfăşurată în Republica Moldova, denumite în continuare bănci.

3. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA, se aplică următoarele definiţii:

3.1. ajustarea evaluării creditului sau CVA (Credit Valuation Adjustment) - o ajustare la cursul mediu al pieţei a portofoliului de tranzacţii încheiate cu o contraparte. Această ajustare reflectă valoarea de piaţă curentă a riscului de credit pe care îl reprezintă contrapartea pentru bancă, dar nu reflectă valoarea de piaţă curentă a riscului de credit pe care îl reprezintă banca pentru contraparte.

3.2. clasă de risc - oricare dintre următoarele categorii: riscul de rată a dobânzii; riscul de marjă de credit al contrapărţii; riscul de marjă de credit de referinţă; riscul de devalorizare a titlurilor de capital; riscul de marfă; riscul valutar;

3.3. contraparte financiară - o societate de investiţii; o bancă; o societate de asigurare sau o societate de reasigurare; un organism de plasament colectiv în valori mobiliare (în continuare – OPCVM) şi, după caz, societatea sa de administrare, cu excepţia cazului în care respectivul OPCVM este înfiinţat exclusiv în scopul de a servi unuia sau mai multor planuri de cumpărare de acţiuni de către angajaţi; o instituţie pentru furnizarea de pensii ocupaţionale (IORP); atât un fond de investiţii alternative (FIA) care fie este stabilit în statele membre UE sau în Republica Moldova, fie este administrat de un administrator de fonduri de investiţii alternative (AFIA), cu excepţia cazului în care respectivul FIA este înfiinţat exclusiv în scopul de a servi unuia sau mai multor planuri de cumpărare de acţiuni de către angajaţi sau a cazului în care FIA este o entitate cu scop special de securitizare, cât şi, după caz, AFIA stabilit în statele membre UE sau în Republica Moldova al respectivului fond; Depozitarul central unic al valorilor mobiliare.

3.4. contraparte nefinanciară - o entitate stabilită în statele membre UE sau în Republica Moldova, diferită de entităţile menţionate în definiţia contrapărţii financiare şi care reprezintă o entitate care nu este din sectorul financiar, dar care poate participa la tranzacţii financiare, în special cu instrumente financiare derivate;

3.5. CVA agregată - suma CVA-urilor calculate utilizând modelul de CVA reglementară pentru contrapărţile menţionate la punctul 17;

3.6. CVA reglementară - ajustarea valorii unui instrument financiar destinată să reflecte riscul de credit al contrapărţii, calculată în conformitate cu cerinţele de capital stabilite de Banca Naţională a Moldovei, inclusiv, dar fără a se limita la, reglementările privind riscurile de credit pentru tranzacţiile extrabursiere (OTC) şi instrumentele financiare derivate;

3.7. portofoliu CVA - portofoliul compus din CVA agregată şi acoperirile eligibile menţionate la subpunctul 17.4.;

3.8. risc CVA - riscul de pierderi care rezultă din modificările valorii CVA, calculat pentru portofoliul de tranzacţii cu o contraparte, astfel cum se prevede la definiţia “ajustarea evaluării creditului” sau “CVA” ca urmare a variaţiilor factorilor de risc de marjă de credit ai unei contrapărţi şi a variaţiilor altor factori de risc încorporaţi în portofoliul de tranzacţii.

CAPITOLUL II

DOMENIU DE APLICARE

4. Banca calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru toate instrumentele financiare derivate extrabursiere în ceea ce priveşte toate activităţile sale, altele decât instrumentele financiare derivate de credit recunoscute în vederea reducerii cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de credit.

5. Banca include în calculul fondurilor proprii prevăzut la punctul 4 operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare care sunt evaluate la valoarea justă în conformitate cu cadrul contabil aplicabil băncii în cazul în care expunerile băncii la riscul CVA care decurg din operaţiunile respective sunt semnificative.

6. Tranzacţiile cu o contraparte centrală calificată (în continuare - CPCC) şi tranzacţiile care au loc între un client şi un membru compensator atunci când membrul compensator acţionează în calitate de intermediar între client şi o CPCC, iar tranzacţiile dau naştere unei expuneri din tranzacţii a membrului compensator la CPCC sunt excluse de la aplicarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA.

7. Următoarele tranzacţii sunt excluse de la aplicarea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA:

7.1. tranzacţiile cu contrapărţi nefinanciare stabilite în statele membre UE, în Republica Moldova sau cu contrapărţi nefinanciare stabilite într-o ţară terţă;

7.1.1. tranzacţiile intragrup încheiate cu contrapărţi nefinanciare, în cazul în care sunt îndeplinite toate condiţiile următoare:

7.1.1.1. banca şi contrapărţile nefinanciare sunt incluse integral în aceeaşi consolidare şi fac obiectul supravegherii pe bază consolidată în conformitate cu reglementările aferente supravegherii pe bază consolidată a băncilor;

7.1.1.2. fac obiectul unor proceduri centralizate adecvate de evaluare, măsurare şi control al riscurilor;

7.2. tranzacţiile intragrup încheiate cu contrapărţi financiare, instituţii financiare sau societăţi prestatoare de servicii auxiliare care sunt stabilite în statele membre UE sau în Republica Moldova sau care sunt stabilite într-o ţară terţă care aplică cerinţele prudenţiale şi de supraveghere a respectivelor contrapărţi financiare, băncile sau societăţi prestatoare de servicii auxiliare care sunt cel puţin echivalente cu cele aplicate în statele membre UE sau în Republica Moldova, cu excepţia situaţiei în care statele membre adoptă dispoziţii de drept intern care prevăd separarea structurală a activităţilor din cadrul unui grup bancar, caz în care autorităţile competente pot cere includerea în cerinţele de fonduri proprii a tranzacţiilor intragrup efectuate între entităţi separate din punct de vedere structural;

7.3. tranzacţiile cu contrapărţile pentru care prevederile Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111/2018 specifică o pondere de risc de 0 % pentru expunerile la respectivele contrapărţi.

8. În ceea ce priveşte subpunctul 7.1, în cazul în care banca nu mai este exceptată prin depăşirea pragului exceptării sau ca urmare a unei modificări a pragului exceptării, contractele neîndeplinite rămân exceptate până la data maturităţii.

9. Prin derogare de la punctul 7, banca poate alege să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA, utilizând oricare dintre abordările menţionate la punctul 11, pentru tranzacţiile care sunt excluse în temeiul punctului 7, în cazul în care banca utilizează acoperiri eligibile determinate în conformitate cu punctele 119-124 pentru a diminua riscul CVA al tranzacţiilor respective. Băncile stabilesc politici pentru a preciza aplicarea şi calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru astfel de tranzacţii.

10. În cazul în care băncile aleg să calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA în privinţa tranzacţiilor menţionate la punctul 7, băncile raportează Băncii Naţionale a Moldovei rezultatele calculelor cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru toate tranzacţiile menţionate la punctul 7. În sensul respectivei cerinţe de raportare, băncile calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordările relevante prevăzute la punctul 11 pe care le-ar fi utilizat pentru a îndeplini o cerinţă de fonduri proprii pentru riscul CVA, în cazul în care tranzacţiile respective nu ar fi fost excluse din domeniul de aplicare în temeiul punctului 7.

CAPITOLUL III

ABORDĂRI PENTRU CALCULUL CERINŢELOR

DE FONDURI PROPRII PENTRU RISCUL CVA

11. Banca calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru toate tranzacţiile menţionate la punctele 4-10 în conformitate cu următoarele abordări:

11.1. abordarea standardizată prevăzută la punctele 17-20, în cazul în care banca a primit aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale a Moldovei de a utiliza abordarea respectivă;

11.2. abordarea de bază prevăzută la punctele 113-115;

11.3. abordarea simplificată prevăzută la punctele 116-118, cu condiţia ca banca să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctul 116.

12. Banca nu utilizează abordarea menţionată la subpunctul 11.3. în combinaţie cu abordarea menţionată la subpunctul 11.1 sau 11.2.

13. Banca poate utiliza în mod permanent o combinaţie a abordărilor menţionate la subpunctele 11.1. şi 11.2. pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru:

13.1. contrapărţi diferite;

13.2. seturi de compensare eligibile diferite cu aceeaşi contraparte;

13.3. tranzacţii diferite din acelaşi set de compensare eligibil, sub rezerva satisfacerii oricăreia dintre condiţiile menţionate la punctul 15.

14. În sensul subpunctul 13.3, băncile împart setul de compensare eligibil într-un set de compensare ipotetic care conţine tranzacţiile care fac obiectul abordării menţionate la subpunctul 11.1 şi un set de compensare ipotetic care conţine tranzacţiile care fac obiectul abordării menţionate la subpunctul 11.2.

15. În sensul subpunctul 13.3, condiţiile menţionate la subpunctul respectiv includ următoarele:

15.1. împărţirea este în concordanţă cu tratamentul setului de compensare legal în momentul calculării CVA în scopuri contabile;

15.2. aprobarea acordată de Banca Naţională a Moldovei de a utiliza abordarea menţionată la subpunctul 11.1 se limitează la setul de compensare ipotetic corespunzător şi nu vizează toate tranzacţiile din setul de compensare eligibil.

16. Băncile documentează modul în care utilizează în mod permanent o combinaţie a abordărilor menţionate la subpunctele 11.1 şi 11.2, astfel cum se prevede la punctul 15, pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA.

CAPITOLUL IV

ABORDAREA STANDARDIZATĂ

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

17. Banca Naţională a Moldovei acordă unei bănci aprobare prealabilă de a-şi calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA pentru un portofoliu de tranzacţii cu una sau mai multe contrapărţi în conformitate cu punctul 20, utilizând abordarea standardizată, după ce a evaluat dacă banca respectă următoarele cerinţe:

17.1. banca a înfiinţat o subdiviziune care este responsabilă de gestionarea globală a riscurilor băncii şi de acoperirea riscului CVA;

17.2. pentru fiecare contraparte în cauză, banca a elaborat un model de CVA reglementară pentru a calcula CVA aferentă contrapărţii respective în conformitate cu punctele 21-27;

17.3. banca este în măsură să calculeze, cel puţin o dată pe lună, sensibilităţile CVA aferente fiecărei contrapărţi în cauză la factorii de risc relevanţi determinaţi în conformitate cu punctele 28-40;

17.4. pentru toate poziţiile pe acoperiri eligibile recunoscute în conformitate cu punctele 119-124 în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea standardizată, banca este în măsură să calculeze, cel puţin o dată pe lună, sensibilităţile poziţiilor respective la factorii de risc relevanţi determinaţi în conformitate cu punctele 28-40;

17.5. banca a creat o subdiviziune de control al riscului care este independentă de subdiviziunile care desfăşoară activităţi de tranzacţionare şi de unitatea menţionată la subpunctul 17.1 şi care raportează direct organului de conducere; subdiviziunea de control al riscului este responsabilă de conceperea şi punerea în aplicare a abordării standardizate şi elaborează şi analizează rapoarte lunare cu privire la rezultatele abordării respective şi, în plus, subdiviziunea de control al riscului evaluează caracterul adecvat al limitelor de tranzacţionare ale băncii şi include rezultatele evaluării respective în rapoartele sale lunare; subdiviziunea de control al riscului dispune de personal suficient cu un nivel de competenţe adecvat pentru îndeplinirea scopului său.

18. În sensul subpunctul 17.3, sensibilitatea CVA aferente unei contrapărţi la un factor de risc înseamnă modificarea relativă a valorii CVA respective, ca urmare a unei modificări a valorii unuia dintre factorii de risc relevanţi ai respectivei CVA, calculată utilizând modelul de CVA reglementară al băncii în conformitate cu punctele 63-69.

19. În sensul subpunctul 17.4, sensibilitatea unei poziţii pe o acoperire eligibilă la un factor de risc înseamnă modificarea relativă a valorii poziţiei respective, ca urmare a unei modificări a valorii unuia dintre factorii de risc relevanţi ai poziţiei respective, calculată utilizând modelul de evaluare al băncii în conformitate cu punctele 63-69.

20. Băncile determină cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA conform abordării standardizate ca suma următoarelor cerinţe de fonduri proprii calculate în conformitate cu punctele 28-40:

20.1. cerinţele de fonduri proprii pentru riscul delta care reflectă riscul de modificare a portofoliului CVA al băncii ca urmare a variaţiilor apărute la nivelul factorilor de risc relevanţi care nu sunt legaţi de volatilitate;

20.2. cerinţele de fonduri proprii pentru riscul vega care reflectă riscul de modificare a portofoliului CVA al băncii ca urmare a variaţiilor apărute la nivelul factorilor de risc relevanţi legaţi de volatilitate.

Secţiunea a 2-a

Modelul de CVA reglementară

21. Un model de CVA reglementară utilizat pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu punctele 17-20 este solid din punct de vedere conceptual şi se pune în aplicare cu integritate şi respectă toate cerinţele următoare:

21.1. modelul de CVA reglementară este capabil să modeleze CVA aferentă unei anumite contrapărţi, recunoscând acordurile de compensare şi contractele în marjă la nivel de set de compensare, dacă este cazul;

21.2. banca estimează probabilităţile de nerambursare ale contrapărţii pe baza marjelor de credit ale contrapărţii şi a pierderii în caz de nerambursare conform consensului preconizat al pieţei pentru contrapartea respectivă;

21.3. pierderea aşteptată în caz de nerambursare menţionată la subpunctul 21.1 este aceeaşi cu pierderea în caz de nerambursare conform consensului preconizat al pieţei menţionată la subpunctul 21.2., cu excepţia cazului în care banca poate demonstra faptul că rangul portofoliului de tranzacţii cu contrapartea respectivă diferă de rangul obligaţiunilor negarantate cu rang superior emise de contrapartea respectivă;

21.4. la fiecare moment ulterior, expunerea viitoare actualizată simulată a portofoliului de tranzacţii cu o contraparte se calculează cu ajutorul unui model de calcul al expunerii prin reevaluarea tuturor tranzacţiilor din portofoliul respectiv, pe baza modificărilor comune simulate ale factorilor de risc de piaţă care sunt semnificativi pentru acele tranzacţii, utilizând un număr adecvat de scenarii şi actualizând preţurile până la data efectuării calculului pe baza ratelor dobânzii fără risc;

21.5. modelul de CVA reglementară este capabil să modeleze dependenţa semnificativă dintre expunerea viitoare actualizată simulată a portofoliului de tranzacţii şi marjele de credit ale contrapărţii;

21.6. în cazul în care tranzacţiile din portofoliu sunt incluse într-un set de compensare care face obiectul unui contract în marjă şi al evaluării zilnice la preţul pieţei, garanţiile reale furnizate şi primite ca parte a contractului respectiv sunt recunoscute ca fiind un factor de diminuare a riscului în expunerea viitoare actualizată simulată, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

21.6.1. banca determină perioada de risc de marjă pentru setul de compensare respectiv în conformitate cu cerinţele prevăzute la aplicarea metodei modelului intern la riscul de credit al contrapărţii şi reflectă perioada de marjă respectivă în calculul expunerii viitoare actualizate simulate;

21.6.2. toate caracteristicile aplicabile ale contractului în marjă, inclusiv frecvenţa apelurilor în marjă, tipul de garanţie reală eligibilă contractual, cuantumurile-prag, sumele minime ale transferurilor, sumele independente şi marjele iniţiale atât pentru bancă, cât şi pentru contraparte sunt reflectate în mod corespunzător în calculul expunerii viitoare actualizate simulate.

21.6.3. banca a înfiinţat o unitate de administrare a garanţiilor reale care se conformează aplicării metodei modelului intern la riscul de credit al contrapăţii pentru toate garanţiile reale recunoscute în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea standardizată.

22. În sensul subpunctului 21.1, CVA are semn pozitiv şi se calculează în funcţie de pierderile aşteptate în caz de nerambursare ale contrapărţii, de un set adecvat de probabilităţi de nerambursare ale contrapărţii la momente viitoare şi de un set adecvat de expuneri viitoare actualizate simulate ale portofoliului de tranzacţii cu contrapartea respectivă în momente viitoare până la scadenţa tranzacţiei cu cea mai lungă durată din portofoliul respectiv.

23. În scopul demonstrării menţionate la subpunctul 21.3, garanţiile reale primite de la contraparte nu modifică rangul expunerii.

24. În sensul subpunctului 21.6.3, în cazul în care a înfiinţat deja o unitate de administrare a garanţiilor reale pentru a utiliza metoda modelului intern aplicată la riscul de credit al contrapărţii, banca nu este obligată să înfiinţeze o subdiviziune suplimentară de administrare a garanţiilor reale dacă banca respectivă demonstrează autorităţii sale competente că subdiviziunea respectivă respectă cerinţele prevăzute la aplicarea metodei modelului intern la riscul de credit al contrapărţii pentru garanţiile reale recunoscute în scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea standardizată.

25. În sensul subpunctului 21.2, în cazul în care marjele instrumentelor de tipul credit default swap ale contrapărţii sunt observabile pe piaţă, banca utilizează aceste marje. În cazul în care nu sunt disponibile astfel de marje ale instrumentelor de tipul credit default swap, băncile utilizează una dintre următoarele:

25.1. marjele de credit aferente altor instrumente emise de contraparte care reflectă condiţiile actuale de piaţă;

25.2. marjele aproximative care sunt adecvate având în vedere ratingul, sectorul de activitate şi regiunea contrapărţii.

26. Banca care utilizează un model de CVA reglementară respectă toate cerinţele calitative după cum urmează:

26.1. modelul de calcul al expunerii menţionat la punctul 21 face parte din sistemul intern de gestionare a riscului CVA al băncii care include identificarea, măsurarea, gestionarea, aprobarea şi raportarea internă a CVA şi a riscului CVA în scopuri contabile;

26.2. banca dispune de un proces pentru a asigura conformitatea cu un set documentat de politici interne, controale, evaluări ale performanţei modelului şi proceduri privind modelul de calcul al expunerii menţionat la punctul 21;

26.3. banca dispune de o subdiviziune de validare independentă care este responsabilă cu validarea efectivă iniţială şi continuă a modelului de calcul al expunerii menţionat la punctul 21; această subdiviziune este independentă de subdiviziunile care se ocupă de credite şi de subdiviziunile de tranzacţionare, inclusiv de subdiviziunea menţionată la subpunctului 17.1, şi raportează direct organului executiv; subdiviziunea dispune de personal suficient cu un nivel de competenţe adecvat pentru îndeplinirea scopului respectiv;

26.4. organul executiv participă activ la procesul de control al riscului şi consideră controlul riscului CVA drept un aspect esenţial al activităţii economice, căruia trebuie să i se aloce resurse adecvate;

26.5. banca documentează procesul de validare iniţială şi continuă a modelului de calcul al expunerii menţionat la punctul 21, la un nivel de detaliere care ar permite unei părţi terţe să înţeleagă modul în care funcţionează modelele, limitările şi ipotezele lor principale şi să recreeze analiza; documentaţia respectivă stabileşte frecvenţa minimă cu care se efectuează validarea continuă, precum şi alte circumstanţe, cum ar fi o schimbare bruscă a comportamentului pe piaţă, în care se efectuează o validare suplimentară; documentaţia descrie modul în care se efectuează validarea în ceea ce priveşte fluxurile de date şi portofoliile, ce analize sunt utilizate şi modul în care sunt constituite portofoliile reprezentative ale contrapărţilor;

26.6. modelele de evaluare utilizate în modelul de calcul al expunerii menţionat la punctul 21 pentru un anumit scenariu de factori de risc de piaţă simulaţi sunt testate în raport cu valorile de referinţă independente adecvate pentru o gamă largă de stări ale pieţei, ca parte a procesului de validare iniţială şi continuă a modelului; modelele de evaluare a opţiunilor ţin seama de neliniaritatea valorii opţiunii în ceea ce priveşte factorii de risc de piaţă;

26.7. în cadrul procesului de audit intern al băncii se efectuează cu regularitate o reexaminare independentă a sistemului său intern de gestionare a riscului CVA menţionat la subpunctul 26.1; respectiva reexaminare include activităţile atât ale unităţii menţionate la subpunctului 17.1, cât şi ale subdiviziunii independente de validare menţionate la subpunctul 26.3;

26.8. modelul de CVA reglementară utilizat de bancă pentru calcularea expunerii viitoare actualizate simulate menţionate la punctul 21 reflectă condiţiile şi specificaţiile tranzacţiilor şi contractele în marjă într-un mod prompt, complet şi prudent; condiţiile şi specificaţiile se păstrează într-o bază de date securizată, care face obiectul unui audit formal şi periodic; transmiterea datelor privind condiţiile şi specificaţiile tranzacţiilor şi contractele în marjă în vederea integrării în modelul de calcul al expunerii, de asemenea, face obiectul auditului intern, iar între modelul intern şi sistemele de date-sursă există procese de reconciliere formală pentru a verifica în permanenţă dacă specificaţiile şi condiţiile tranzacţiilor şi contractele în marjă sunt reflectate corect sau, cel puţin, prudent în sistemul de calcul al expunerii;

26.9. intrările curente şi istorice de date de piaţă, utilizate în model de bancă pentru calcularea expunerii viitoare actualizate simulate menţionate la punctul 21 se obţin independent de liniile de activitate şi se introduc în modelul respectiv în mod prompt şi complet şi se păstrează într-o bază de date securizată care face obiectul unui audit formal şi periodic; banca dispune de un proces bine dezvoltat de verificare a integrităţii datelor pentru a gestiona observaţiile privind date neadecvate; în cazul în care modelul se bazează pe date de substituire a datelor de piaţă, banca elaborează politici interne pentru a identifica substituenţi adecvaţi şi demonstrează în mod empiric şi în permanenţă că substituenţii oferă o reprezentare prudentă a riscului-suport;

26.10. modelul de calcul al expunerii menţionat la punctul 21 cuprinde informaţiile specifice cu privire la tranzacţii şi informaţiile contractuale care sunt necesare pentru a putea agrega expunerile la nivelul setului de compensare; banca verifică dacă în cadrul modelului tranzacţiile sunt atribuite setului de compensare adecvat.

27. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA, modelul de calcul al expunerii menţionat la punctul 21 poate avea specificaţii şi ipoteze diferite pentru a îndeplini toate cerinţele prevăzute la punctele 21-26, cu excepţia faptului că intrările sale de date de piaţă şi recunoaşterea compensării sunt aceleaşi ca cele utilizate în scopuri contabile.

Secţiunea a 3-a

Cerinţele de fonduri proprii pentru riscurile delta şi vega

28. Băncile aplică factorii de risc delta şi vega descrişi la punctele 41-62 şi procesul prevăzut la punctele 29-40 pentru a calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscurile delta şi vega.

29. Pentru fiecare clasă de risc menţionată la punctul 3, sensibilitatea CVA-urilor agregate şi sensibilitatea tuturor poziţiilor pe acoperiri eligibile care intră sub incidenţa cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul delta sau vega la fiecare dintre factorii de risc delta sau vega aplicabili incluşi în clasa de risc respectivă se calculează utilizând formulele corespunzătoare prevăzute la punctele 63-69. În cazul în care valoarea unui instrument depinde de mai mulţi factori de risc, sensibilitatea se determină separat pentru fiecare factor de risc.

30. Pentru calcularea sensibilităţilor la riscul vega ale CVA-urilor agregate, se includ atât sensibilităţile la volatilităţile utilizate în modelul de calcul al expunerii pentru a simula factorii de risc, cât şi sensibilităţile la volatilităţile utilizate pentru reevaluarea tranzacţiilor cu opţiuni din portofoliul de tranzacţii cu contrapartea în cauză.

31. Prin derogare de la punctul 28, sub rezerva aprobării prealabile de către Banca Naţională a Moldovei, banca poate să utilizeze definiţii alternative ale sensibilităţilor la riscurile delta şi vega la calcularea cerinţelor de fonduri proprii ale unei poziţii din portofoliul de tranzacţionare, dacă banca îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

31.1. definiţiile alternative respective sunt utilizate în vederea gestionării interne a riscului sau a raportării către organul de conducere a profiturilor şi a pierderilor de către o subdiviziune independentă de control al riscului din cadrul băncii;

31.2. banca demonstrează că aceste definiţii alternative sunt mai adecvate pentru a reflecta sensibilităţile poziţiei decât formulele prevăzute la punctele 63-69 şi că sensibilităţile la riscurile delta şi vega rezultate nu diferă în mod semnificativ de cele obţinute prin aplicarea formulelor prevăzute la punctele 63-69.

32. În cazul în care o acoperire eligibilă este un instrument-indice, băncile calculează sensibilităţile respectivei acoperiri eligibile la toţi factorii de risc relevanţi prin aplicarea variaţiei unuia dintre factorii de risc relevanţi fiecăreia dintre componentele indicelui.

33. Banca poate introduce factori de risc suplimentari care să corespundă instrumentelor bazate pe indici calificaţi pentru următoarele clase de risc:

33.1. riscul de marjă de credit al contrapărţii;

33.2. riscul de marjă de credit de referinţă; şi

33.3. riscul de devalorizare a titlurilor de capital.

34. În ceea ce priveşte riscurile delta, un instrument-indice este considerat calificat dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute în reglementările aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. În ceea ce priveşte riscurile vega, toate instrumentele-indice sunt considerate calificate.

35. Banca calculează sensibilităţile CVA şi ale acoperirilor eligibile la factorii de risc ai unor indici calificaţi în plus faţă de sensibilităţile la factorii de risc de tip non-index.

36. Banca calculează sensibilităţile la riscurile delta şi vega la un factor de risc al unui indice calificat ca sensibilitate unică la indicele calificat suport. În cazul în care 75 % din componentele unui indice calificat sunt puse în corespondenţă cu acelaşi sector, astfel cum se prevede la punctele 85-89, 93-98 şi 103-107, banca pune în corespondenţă indicele calificat cu sectorul respectiv. În celelalte cazuri, banca pune în corespondenţă sensibilitatea cu banda relevantă a indicelui calificat.

37. Sensibilităţile ponderate ale CVA agregată şi ale valorii de piaţă a tuturor acoperirilor eligibile pentru fiecare factor de risc se calculează înmulţind sensibilităţile nete respective cu ponderea de risc corespunzătoare, în conformitate cu următoarele formule:

unde:

38. Băncile calculează sensibilitatea netă ponderată WS_k a portofoliului CVA la factorul de risc k în conformitate cu următoarea formulă:

39. Sensibilităţile nete ponderate din cadrul aceleiaşi benzi sunt agregate în conformitate cu următoarea formulă, utilizând corelaţiile corespunzătoare ρ_kl pentru sensibilităţile ponderate din cadrul aceleiaşi benzi prevăzute la punctele 75-77, 90, 91, 99 şi 100, obţinându-se sensibilitatea specifică benzii K_b :

unde:

40. Sensibilitatea specifică benzii se calculează în conformitate cu punctele 37-39 pentru fiecare bandă din cadrul unei clase de risc. După ce sensibilitatea specifică benzii a fost calculată în cazul tuturor benzilor, sensibilităţile ponderate la toţi factorii de risc din toate benzile sunt agregate în conformitate cu formula de mai jos, utilizând corelaţiile corespunzătoare γ_bc pentru sensibilităţile ponderate din diferitele benzi prevăzute la punctele 75-77, 83, 84, 92, 101, 102, 108, 111 şi 112 obţinându-se cerinţele de fonduri proprii specifice unei clase de risc pentru riscul delta sau vega:

unde:

Secţiunea a 4-a

Factorii de risc de rată a dobânzii

41. Pentru factorii de risc de rată a dobânzii delta, inclusiv riscul de rată a inflaţiei, există o bandă pentru fiecare monedă, iar fiecare bandă cuprinde diferite tipuri de factori de risc.

42. Factorii de risc de rată a dobânzii delta aplicabili instrumentelor sensibile la rata dobânzii din portofoliul CVA sunt ratele fără risc pentru fiecare monedă vizată şi pentru fiecare dintre următoarele scadenţe: 1 an, 2 ani, 5 ani, 10 ani şi 30 de ani.

43. Factorii de risc de rată a dobânzii delta aplicabili instrumentelor sensibile la rata inflaţiei din portofoliul CVA sunt ratele inflaţiei pentru fiecare monedă vizată şi pentru fiecare dintre următoarele scadenţe: 1 an, 2 ani, 5 ani, 10 ani şi 30 de ani.

44. Monedele pentru care banca aplică factorii de risc de rată a dobânzii delta în conformitate cu punctele 41 - 43 sunt euro, coroana suedeză, dolarul australian, dolarul canadian, lira sterlină britanică, yenul japonez şi dolarul american, moneda de raportare a băncii şi moneda unui stat membru care participă la Mecanismul de schimb valutar II (MCS II).

45. Pentru monedele care nu sunt menţionate la punctul 44, factorii de risc de rată a dobânzii delta constau în variaţia absolută a ratei inflaţiei şi decalajul paralel al întregii curbe fără risc pentru o anumită monedă.

46. Băncile obţin ratele fără risc pentru fiecare monedă pe baza instrumentelor pieţei monetare deţinute în portofoliul lor de tranzacţionare care au cel mai redus risc de credit, inclusiv swapurile pe rata dobânzii overnight.

47. În cazul în care băncile nu pot aplica abordarea menţionată la punctul 46, ratele fără risc se bazează pe una sau mai multe curbe swap implicite de piaţă utilizate de bănci pentru a marca poziţiile la piaţă, precum curbele swap pe rata dobânzii interbancare oferită.

48. În cazul în care datele privind curbele swap implicite de piaţă descrise la punctul 41 sunt insuficiente, ratele fără risc pot fi determinate pornind de la cea mai adecvată curbă a obligaţiunilor suverane pentru o anumită monedă.

49. Factorii de risc de rată a dobânzii vega aplicabili instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la volatilitatea ratei dobânzii sunt toate volatilităţile ratei dobânzii aferente tuturor momentelor specifice pentru o anumită monedă. Factorii de risc de rată a inflaţiei vega aplicabili instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la volatilitatea ratei inflaţiei sunt toate volatilităţile ratei inflaţiei aferente tuturor momentelor specifice pentru o anumită monedă. Există o singură sensibilitate netă la rata dobânzii şi o singură sensibilitate netă la rata inflaţiei calculate pentru fiecare monedă.

Secţiunea a 5-a

Factorii de risc valutar

50. Factorii de risc valutar delta pe care băncile trebuie să îi aplice instrumentelor din portofoliul CVA sensibile la cursurile de schimb valutar la vedere sunt toate cursurile de schimb valutar la vedere dintre moneda în care este denominat un instrument şi moneda de raportare a băncii sau moneda de bază a băncii, în cazul în care banca utilizează o monedă de bază în conformitate cu prevederile reglementărilor aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. Pentru fiecare pereche de monede există o singură bandă, care cuprinde un singur factor de risc şi o singură sensibilitate netă.

51. Factorii de risc valutar vega pe care băncile trebuie să îi aplice instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la volatilitatea cursului de schimb valutar sunt volatilităţile implicite ale cursurilor de schimb valutar dintre perechile de monede menţionate la punctul 50. Există o singură bandă pentru toate monedele şi scadenţele, care cuprinde toţi factorii de risc valutar vega şi o singură sensibilitate netă.

52. Băncile nu au obligaţia de a face distincţie între variantele onshore (destinate pieţelor interne) şi offshore (destinate pieţelor internaţionale) ale unei monede pentru factorii de risc valutar delta şi vega.

Secţiunea a 6-a

Factorii de risc de marjă de credit al contrapărţii

53. Factorii de risc de marjă de credit al contrapărţii delta aplicabili instrumentelor sensibile la marja de credit a contrapărţii din portofoliul CVA sunt reprezentaţi de marjele de credit ale contrapărţilor individuale, de numele de referinţă şi indicii calificaţi pentru următoarele scadenţe: 0,5 ani, 1 an, 3 ani, 5 ani şi 10 ani.

54. Clasa riscului de marjă de credit al contrapărţii nu face obiectul cerinţelor de fonduri proprii specifice riscului vega.

Secţiunea a 7-a

Factorii de risc de marjă de credit de referinţă

55. Factorii de risc de marjă de credit de referinţă delta aplicabili instrumentelor sensibile la marjele de credit de referinţă din portofoliul CVA sunt reprezentaţi de marjele de credit ale tuturor scadenţelor pentru toate numele de referinţă din cadrul aceleiaşi benzi. Se calculează o sensibilitate netă pentru fiecare bandă.

56. Factorii de risc de marjă de credit de referinţă vega aplicabili instrumentelor din portofoliul CVA sensibile la volatilitatea marjei de credit de referinţă sunt reprezentaţi de volatilităţile marjelor de credit aferente tuturor momentelor specifice pentru toate numele de referinţă din cadrul unei benzi. Se calculează o sensibilitate netă pentru fiecare bandă.

Secţiunea a 8-a

Factorii de risc de devalorizare a titlurilor de capital

57. Benzile pentru toţi factorii de risc de devalorizare a titlurilor de capital sunt benzile menţionate la punctele 99 şi 100.

58. Factorii de risc de devalorizare a titlurilor de capital delta pe care băncile trebuie să îi aplice instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la preţurile spot ale titlurilor de capital sunt preţurile spot ale tuturor titlurilor de capital puse în corespondenţă cu aceeaşi bandă menţionată la punctul 57. Se calculează o sensibilitate netă pentru fiecare bandă.

59. Factorii de risc de devalorizare a titlurilor de capital vega pe care băncile trebuie să îi aplice instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la volatilitatea titlurilor de capital sunt volatilităţile implicite ale tuturor titlurilor de capital puse în corespondenţă cu aceeaşi bandă menţionată la punctul 57. Se calculează o sensibilitate netă pentru fiecare bandă.

Secţiunea a 9-a

Factorii de risc de marfă

60. Benzile pentru toţi factorii de risc de marfă sunt benzile sectoriale menţionate la punctele 109 şi 110.

61. Factorii de risc de marfă delta pe care băncile trebuie să îi aplice instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la preţurile spot ale mărfurilor sunt preţurile spot ale tuturor mărfurilor puse în corespondenţă cu aceeaşi bandă sectorială menţionată la punctul 60. Se calculează o sensibilitate netă pentru fiecare bandă sectorială.

62. Factorii de risc de marfă vega pe care băncile trebuie să îi aplice instrumentelor din portofoliul CVA care sunt sensibile la volatilitatea preţurilor mărfurilor sunt volatilităţile implicite ale tuturor mărfurilor puse în corespondenţă cu aceeaşi bandă sectorială menţionată la punctul 60. Se calculează o sensibilitate netă pentru fiecare bandă sectorială.

Secţiunea a 10-a

Sensibilităţile la riscul delta şi vega

63. Băncile calculează sensibilităţile delta care constau în factorii de risc de rată a dobânzii după cum urmează:

63.1. sensibilităţile delta ale CVA agregate la factorii de risc care constau în rate fără risc, precum şi ale unei acoperiri eligibile la aceşti factori de risc se calculează după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de rată fără risc;

r_kt = valoarea factorului de rată fără risc k cu scadenţa t;

_VCVA = CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x, y = alţi factori de risc decât r_kt în V_CVA;

= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de rată fără risc;

V_i = funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât r_kt din funcţia de evaluare V_i.

63.2. sensibilităţile delta la factorii de risc care constau în rate ale inflaţiei, precum şi ale unei acoperiri eligibile la aceşti factori de risc se calculează după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de rată a inflaţiei;

infl_kt = valoarea factorului de risc de rată a inflaţiei k cu scadenţa t;

V_CVA = CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x, y = alţi factori de risc decât infl_kt în V_CVA;

= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de rată a inflaţiei;

V_i = funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât infl_kt din funcţia de evaluare V_i.

64. Băncile calculează sensibilităţile delta ale CVA agregate la factorii de risc care constau în cursurile de schimb valutar la vedere, precum şi ale unui instrument de acoperire eligibil la aceşti factori de risc după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de curs de schimb valutar la vedere;

FX_k = valoarea factorului de risc de curs de schimb valutar la vedere k;

V_CVA= CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x, y = alţi factori de risc decât FX_k în V_CVA;

= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de curs de schimb valutar la vedere;

V_i = funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât FX_k din funcţia de evaluare V_i .

65. Băncile calculează sensibilităţile delta ale CVA agregate la factorii de risc care constau în ratele de marjă de credit ale contrapărţii, precum şi ale unui instrument de acoperire eligibil la aceşti factori de risc după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de rată de marjă de credit a contrapărţii;

ccs_{kt =} valoarea factorului de risc de rată de marjă de credit a contrapărţii k la scadenţa t;

V_CVA = CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x,y = alţi factori de risc decât ccs_kt în V_CVA;

= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de rată de marjă de credit a contrapărţii;

_Vi  = funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât ccs_kt din funcţia de evaluare V_i .

66. Băncile calculează sensibilităţile delta ale CVA agregate la factorii de risc care constau în ratele de marjă de credit de referinţă, precum şi ale unui instrument de acoperire eligibil la aceşti factori de risc după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de rată de marjă de credit de referinţă;

rcs_kt = valoarea factorului de risc de rată de marjă de credit a contrapărţii k la scadenţa t;

_VCVA = CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x, y = alţi factori de risc decât ccs_kt în V_CVA;

= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de rată de marjă de credit de referinţă;

_Vi = funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât ccs_kt din funcţia de evaluare V_i .

67. Băncile calculează sensibilităţile delta ale CVA agregate la factorii de risc care constau în preţurile spot ale titlurilor de capital, precum şi ale unui instrument de acoperire eligibil la aceşti factori de risc după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de preţ spot al titlurilor de capital;

EQ = valoarea preţului spot al titlurilor de capital;

_VCVA = CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x, y = alţi factori de risc decât EQ în V_CVA;

= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de preţ spot al titlurilor de capital;

_Vi  = funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât EQ din funcţia de evaluare V_i .

68. Băncile calculează sensibilităţile delta ale CVA agregate la factorii de risc care constau în preţurile spot ale mărfurilor, precum şi ale unui instrument de acoperire eligibil la aceşti factori de risc după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de preţ spot al mărfurilor;

CTY = valoarea preţului spot al mărfurilor;

V_CVA = CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x, y = alţi factori de risc decât CTY în V_CVA ;

= sensibilităţile acoperirii eligibile i la un factor de risc de preţ spot al mărfurilor;

_Vi  =funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât CTY din funcţia de evaluare V_i .

69. Băncile calculează sensibilităţile la riscul vega ale CVA agregate la factorii de risc care constau în volatilitatea implicită, precum şi ale unui instrument de acoperire eligibil la aceşti factori de risc după cum urmează:

unde:

= sensibilităţile CVA agregate la un factor de risc de volatilitate implicită;

_volk = valoarea factorului de risc de volatilitate implicită;

V_CVA = CVA agregată calculată pe baza modelului de CVA reglementară;

x, y = alţi factori de risc decât vol_k din funcţia de evaluare V_CVA ;

= sensibilităţile instrumentului de acoperire eligibil i la un factor de risc de volatilitate implicită;

V_i = funcţia de evaluare a acoperirii eligibile i;

w, z = alţi factori de risc decât vol_k din funcţia de evaluare Vi.

Secţiunea a 11-a

Ponderile de risc pentru riscul de rată a dobânzii

70. Pentru monedele menţionate la punctul 44, ponderile de risc ale sensibilităţilor delta la rata fără risc pentru fiecare bandă din tabelul nr.1 sunt următoarele:

Tabelul nr.1

71. Pentru alte monede decât cele menţionate la punctul 44, ponderea de risc a sensibilităţilor delta la rata fără risc este de 1,58%.

72. Pentru riscul de rată a inflaţiei denominat în una dintre monedele menţionate la punctul 44, ponderea de risc a sensibilităţii delta la riscul de rată a inflaţiei este de 1,11 %.

73. Pentru riscul de inflaţie denominat în altă monedă decât cele menţionate la punctul 44, ponderea de risc a sensibilităţii delta la riscul de rată a inflaţiei este de 1,58 %.

74. Ponderile de risc care trebuie aplicate sensibilităţilor la factorii de risc de rată a dobânzii vega şi la factorii de risc de rată a inflaţiei vega pentru toate monedele sunt de 100 %.

Secţiunea a 12-a

Corelaţiile din cadrul unei benzi pentru riscul de rată a dobânzii

şi corelaţiile dintre benzi pentru riscul de rată a dobânzii

75. Pentru monedele menţionate la punctul 44, parametrii de corelaţie pe care băncile îi aplică agregării sensibilităţilor delta la rata fără risc între diferitele benzi prevăzute la punctele 70-74, tabelul nr.2, sunt următorii:

Tabelul nr.2

76. Băncile aplică un parametru de corelaţie de 40% pentru agregarea sensibilităţii delta la riscul de rată a inflaţiei şi a sensibilităţii delta la rata fără risc denominate în aceeaşi monedă.

77. Băncile aplică un parametru de corelaţie de 40% pentru agregarea sensibilităţii la factorul de risc vega de rată a inflaţiei şi a sensibilităţii la factorul de risc vega de rată a dobânzii denominate în aceeaşi monedă.

78. Parametrul de corelaţie dintre benzi pentru riscul de rată a dobânzii delta şi vega se stabileşte la 0,5% pentru toate perechile de monedă.

Secţiunea a 13-a

Ponderile de risc pentru riscul valutar

79. Ponderile de risc pentru toate sensibilităţile delta la factorul de risc valutar între moneda de raportare a unei bănci şi o altă monedă sunt de 11%.

80. Ponderea de risc aferentă factorilor de risc valutar în ceea ce priveşte perechile de monede formate din euro şi moneda unui stat membru care participă la MCS II este una dintre următoarele metode:

80.1. ponderea de risc menţionată la punctul 79 împărţită la 3;

80.2. fluctuaţia maximă admisă în cadrul intervalului oficial de fluctuaţie agreat între Banca Naţională a Moldovei şi banca centrală a statului partener, dacă acest interval este mai restrâns decât intervalul standard de 15%.

81. Prin derogare de la punctul 80, ponderea de risc aferentă factorilor de risc valutar în ceea ce priveşte monedele menţionate la punctul respectiv care participă la MCS II cu un interval de fluctuaţie convenit în mod oficial mai îngust decât intervalul standard de plus sau minus 15 % este egală cu fluctuaţia procentuală maximă în acest interval mai îngust.

82. Ponderile de risc pentru toate sensibilităţile vega la factorul de risc valutar sunt de 100 %.

Secţiunea a 14-a

Corelaţiile pentru riscul valutar

83. La agregarea sensibilităţilor la factorul de risc valutar delta între benzi se aplică un parametru de corelaţie uniform egal cu 60 %.

84. La agregarea sensibilităţilor la factorul de risc valutar vega între benzi se aplică un parametru de corelaţie uniform egal cu 60 %.

Secţiunea a 15-a

Ponderile de risc pentru riscul de marjă de credit al contrapărţii

85. Ponderile de risc pentru sensibilităţile delta la factori de risc de marjă de credit al contrapărţii sunt aceleaşi pentru toate scadenţele (0,5 ani, 1 an, 3 ani, 5 ani, 10 ani) din fiecare bandă din tabelul nr.3 şi au următoarele valori:

Tabelul nr.3

86. În cazul în care nu există ratinguri externe pentru o anumită contraparte, băncile pot, sub rezerva aprobării prealabile de către Banca Naţională a Moldovei, să pună în corespondenţă ratingul intern cu un rating extern corespondent şi să atribuie o pondere de risc corespunzătoare nivelurilor 1-3 de calitate a creditului sau nivelurilor 4-6 de calitate a creditului. În caz contrar, se aplică ponderile de risc pentru expunerile care nu beneficiază de un rating.

87. Atunci când încadrează o expunere la risc într-un sector, băncile se bazează pe o clasificare care este utilizată în mod curent pe piaţă pentru gruparea emitenţilor în funcţie de sector. Băncile încadrează fiecare emitent într-o singură bandă sectorială prevăzută în tabelul nr.3. Expunerile la risc provenind de la orice emitent pe care banca nu le poate încadra într-un anumit sector în acest mod sunt încadrate fie în banda 11, fie în banda 20 din tabelul nr.3, în funcţie de calitatea creditului emitentului.

88. Băncile încadrează în benzile 12 şi 21 din tabelul nr.3 doar expunerile care se raportează la indicii calificaţi menţionaţi la punctul 33.

89. Băncile utilizează o abordare de tip look-through pentru a determina sensibilităţile unei expuneri care se raportează la un indice necalificat.

Secţiunea a 16-a

Corelaţiile din cadrul unei benzi pentru riscul de marjă de credit al contrapărţii

şi corelaţiile dintre benzi pentru riscul de marjă de credit al contrapărţii

90. Între două sensibilităţi WS_k şi WS_l , care rezultă din expuneri la risc atribuite benzilor sectoriale 1-11 şi 13-20, astfel cum se prevede la punctele 85 şi 86, parametrul de corelaţie ρ_kl se stabileşte după cum urmează:

unde:

91. Între două sensibilităţi WS_k şi WS_l , care rezultă din expuneri la risc atribuite benzilor sectoriale 12 şi 21, parametrul de corelaţie ρ_kl se stabileşte după cum urmează:

unde:

92. Corelaţiile dintre benzi pentru riscul de marjă de credit al contrapărţii delta sunt următoarele:

Tabelul nr.4

Secţiunea a 17-a

Ponderile de risc pentru riscul de marjă de credit de referinţă

93. Ponderile de risc pentru sensibilităţile delta la factori de risc de marjă de credit de referinţă sunt aceleaşi pentru toate scadenţele (0,5 ani, 1 an, 3 ani, 5 ani, 10 ani) şi pentru toate expunerile la marja de credit de referinţă din fiecare bandă din tabelul nr.5 şi au următoarele valori:

Tabelul nr.5

94. În cazul în care nu există ratinguri externe pentru o anumită contraparte, băncile pot, sub rezerva aprobării prealabile de către Banca Naţională a Moldovei, să pună în corespondenţă ratingul intern cu un rating extern corespondent şi să atribuie o pondere de risc corespunzătoare nivelurilor 1-3 de calitate a creditului sau nivelurilor 4-6 de calitate a creditului. În caz contrar se aplică ponderile de risc pentru expunerile care nu beneficiază de un rating.

95. Ponderile de risc pentru volatilităţile marjei de credit de referinţă se stabilesc la 100 %.

96. Atunci când încadrează o expunere la risc într-un sector, băncile se bazează pe o clasificare care este utilizată în mod curent pe piaţă pentru gruparea emitenţilor în funcţie de sector. Băncile încadrează fiecare emitent într-o singură bandă sectorială din tabelul nr.5. Expunerile la risc provenind de la orice emitent pe care banca nu le poate atribui unui anumit sector în acest mod sunt încadrate în banda 20 din tabelul nr.5.

97. Băncile încadrează în benzile 11 şi 19 doar expunerile care se raportează la indicii calificaţi menţionaţi la punctul 33.

98. Băncile utilizează o abordare de tip look-through pentru a determina sensibilităţile unei expuneri care se raportează la un indice necalificat.

Secţiunea a 18-a

Corelaţiile din cadrul unei benzi pentru riscul de marjă de credit de referinţă

99. Între două sensibilităţi WS_k şi WS_l , care rezultă din expuneri la risc atribuite benzilor sectoriale 1-10, 12-18 şi 20 de la punctele 93 şi 94, parametrul de corelaţie ρ_kl se stabileşte după cum urmează:

unde:

100. Între două sensibilităţi WS_k şi WS_l , care rezultă din expuneri la risc atribuite benzilor sectoriale 11 şi 19, parametrul de corelaţie ρ_kl se stabileşte după cum urmează:

unde:

Secţiunea a 19-a

Corelaţiile dintre benzi pentru riscul de marjă de credit de referinţă

101. Corelaţiile dintre benzi pentru riscul de marjă de credit de referinţă delta şi riscul de marjă de credit de referinţă vega sunt următoarele:

Tabelul nr.6

102. Prin derogare de la punctul 101, valorile corelaţiilor dintre benzi calculate la punctul respectiv se împart la 2 pentru corelaţiile dintre o bandă din grupul 1-10 şi o bandă din grupul 12-18.

Secţiunea a 20-a

Benzile de ponderi de risc pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital

şi corelaţiile dintre benzi pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital

103. Ponderile de risc pentru sensibilităţile delta la factori de risc de preţ spot al titlurilor de capital sunt aceleaşi pentru toate expunerile la riscul de devalorizare a titlurilor de capital din fiecare bandă din tabelul nr.7 şi au următoarele valori:

Tabelul nr.7

104. Standardele tehnice de reglementare prevăzute în reglementările aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate precizează ce reprezintă o capitalizare scăzută şi ce reprezintă o capitalizare ridicată în sensul punctului 103.

105. Standardele tehnice de reglementare prevăzute în reglementările aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate precizează ce reprezintă o piaţă emergentă şi ce reprezintă o economie avansată în sensul punctului 103.

106. Atunci când încadrează o expunere la risc într-un sector, băncile se bazează pe o clasificare care este utilizată în mod curent pe piaţă pentru gruparea emitenţilor în funcţie de sectorul de activitate. Băncile încadrează fiecare emitent într-una din benzile sectoriale de la punctul 103, tabelul nr.7 şi încadrează toţi emitenţii dintr-un anumit subsector în acelaşi sector. Expunerile la risc provenind de la orice emitent pe care banca nu le poate încadra într-un anumit sector în acest mod sunt încadrate în banda 11. Emitenţii de titluri de capital multinaţionali sau multisectoriali sunt încadraţi într-o anumită bandă pe baza celei mai semnificative regiuni sau a celui mai semnificativ sector în care îşi desfăşoară activitatea emitentul de titluri de capital.

107. Ponderile de risc pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital vega se stabilesc la 78 % pentru benzile 1-8 şi pentru banda 12 şi la 100 % pentru toate celelalte benzi.

108. Parametrul de corelaţie dintre benzi pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital delta şi vega se stabileşte la:

108.1. 15 % dacă cele două benzi se încadrează în benzile 1-10 de la punctul 103, tabelul nr.7;

108.2. 75 % dacă cele două benzi sunt benzile 12 şi 13 de la punctul 103, tabelul nr.7;

108.3. 45 % dacă una dintre benzi este banda 12 sau 13 de la punctul 103, tabelul nr.7, iar cealaltă bandă se încadrează în benzile 1-10 de la punctul 103, tabelul nr.7;

108.4. 0 % dacă una dintre cele două benzi este banda 11 de la punctul 103, tabelul nr.7.

Secţiunea a 21-a

Benzile de ponderi de risc pentru riscul de marfă

109. Ponderile de risc pentru sensibilităţile delta la factori de risc de preţ spot al mărfurilor sunt aceleaşi pentru toate expunerile la riscul de marfă din fiecare bandă din tabelul nr.8 şi au următoarele valori:

Tabelul nr.8

110. Ponderile de risc pentru riscul de marfă vega se stabilesc la 100 %.

Secţiunea a 22-a

Corelaţiile dintre benzi pentru riscul de marfă

111. Parametrul de corelaţie dintre benzi pentru riscul de marfă delta se stabileşte la:

111.1. 20 % dacă cele două benzi se încadrează în benzile 1-12 de la punctul 109, tabelul nr.8;

111.2. 0 % dacă una dintre cele două benzi este banda 13 de punctul 109, tabelul nr.8.

112. Parametrul de corelaţie dintre benzi pentru riscul de marfă vega se stabileşte la:

112.1. 20 % dacă cele două benzi se încadrează în benzile 1-12 de la punctul 109, tabelul nr.8;

112.2. 0 % dacă una dintre cele două benzi este banda 13 de la punctul 109, tabelul nr.8.

CAPITOLUL V

ABORDAREA DE BAZĂ

113. Banca calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu punctul 114 sau 115, după caz, pentru un portofoliu de tranzacţii cu una sau mai multe contrapărţi, utilizând una dintre următoarele formule, după caz:

113.1. formula prevăzută la punctul 114, în cazul în care banca include în calcul una sau mai multe acoperiri eligibile recunoscute în conformitate cu punctele 119-124;

113.2. formula prevăzută la punctul 115, în cazul în care banca nu include în calcul nicio acoperire eligibilă recunoscută în conformitate cu punctele 119-124.

Abordarea prevăzută la subpunctul 113.1 nu se utilizează în combinaţie cu abordarea prevăzută la subpunctul 113.2.

114. Banca care îndeplineşte condiţia menţionată la subpunctul 113.1 calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA după cum urmează:

BACVA^total = β·BACVA^{csr-fărăacoperire} + DS_CVA · (1 – β) · BACVA^{csr-cuacoperire}

unde:

unde:

 a = 1,4;

 p = 0,5;

 C = indicele care desemnează toate contrapărţile pentru care banca calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea de bază;

 NS = indicele care desemnează toate seturile de compensare cu o anumită contraparte pentru care banca calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea de bază;

 H = indicele care desemnează toate instrumentele având la bază o singură semnătură recunoscute ca acoperiri eligibile în conformitate cu punctele 119-124 pentru o anumită contraparte pentru care banca calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea de bază;

 I = indicele care desemnează toate instrumentele-indice recunoscute ca acoperiri eligibile în conformitate cu punctele 119-124 pentru toate contrapărţile pentru care banca calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA utilizând abordarea de bază;

 RW_c = ponderea de risc aplicabilă contrapărţii “c”; contrapartea c este pusă în corespondenţă cu una dintre ponderile de risc pe baza unei combinaţii între sector şi calitatea creditului şi se determină în conformitate cu tabelul nr.9.

În cazul în care nu există ratinguri externe pentru o anumită contraparte, băncile pot, sub rezerva aprobării de către Banca Naţională a Moldovei, să pună în corespondenţă ratingul intern cu un rating extern corespondent şi să atribuie o pondere de risc corespunzătoare nivelurilor 1-3 de calitate a creditului sau nivelurilor 4-6 de calitate a creditului; în caz contrar se aplică ponderile de risc pentru expunerile care nu beneficiază de un rating.

= scadenţa efectivă a setului de compensare NS cu contrapartea “c”;

= se calculează în conformitate cu abordarea bazată pe modelele interne de rating; cu toate acestea, pentru acest calcul, nu este plafonată la cinci ani, ci la cea mai lungă scadenţă contractuală reziduală din setul de compensare;

= valoarea expunerii la riscul de credit al contrapărţii a setului de compensare NS cu contrapartea “c”, inclusiv efectul garanţiilor reale în conformitate cu metodele prevăzute în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.220/2025 ( în continuare – Regulamentul nr.220/2025 cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci) astfel cum sunt aplicabile pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit al contrapărţii menţionată în prevederile reglementărilor aferente fondurilor proprii ale băncilor şi cerinţele de capital;

= factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere pentru setul de compensare NS cu contrapartea c.

Pentru o bancă care utilizează metoda modelului intern prevăzută în Regulamentul nr.220/2025 cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci, factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere este stabilit la 1; în caz contrar factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere se calculează după cum urmează:

r_hc = factorul de corelare impus de autorităţile de supraveghere, determinat în conformitate cu tabelul nr.10, între riscul de marjă de credit al contrapărţii c şi riscul de marjă de credit al unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă h pentru contrapartea “c”;

M_h^SN = scadenţa reziduală a unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă;

B_h^SN = valoarea noţională a unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă;

DF_h^SN = factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere pentru un instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă, calculat după cum urmează:

RW_h^SN = ponderea de risc impusă de autorităţile de supraveghere a unui instrument având la bază o singură semnătură recunoscut ca acoperire eligibilă; ponderile de risc respective se bazează pe o combinaţie între sector şi calitatea creditului aferentă marjei de credit de referinţă a instrumentului de acoperire şi se determină în conformitate cu tabelul nr.9;

M_i ^ind = scadenţa reziduală a uneia sau mai multor poziţii pe acelaşi instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă; în cazul în care există mai mult de o poziţie pe acelaşi instrument-indice, M_i ^ind este scadenţa ponderată în funcţie de valorile noţionale a tuturor poziţiilor respective;

B_i ^ind = valoarea noţională integrală a uneia sau mai multor poziţii pe acelaşi instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă;

DF_i ^ind = factorul de actualizare impus de autorităţile de supraveghere pentru una sau mai multe poziţii pe acelaşi instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă, calculat după cum urmează:

RW_i ^ind = ponderea de risc impusă de autorităţile de supraveghere a unui instrument-indice recunoscut ca acoperire eligibilă; RW_i ^ind se bazează pe o combinaţie între sector şi calitatea creditului aferentă tuturor componentelor indicelui, calculată după cum urmează:

i) în cazul în care toate componentele indicelui aparţin aceluiaşi sector şi au aceeaşi calitate a creditului, determinată în conformitate cu tabelul nr.9, se calculează ca fiind ponderea de risc relevantă din tabelul nr.9 pentru sectorul respectiv şi calitatea creditului respectivă înmulţită cu 0,7;

ii) în cazul în care nu toate componentele indicelui aparţin aceluiaşi sector sau au aceeaşi calitate a creditului, RW_i ^ind se calculează ca media ponderată a ponderilor de risc ale tuturor componentelor indicelui, determinate în conformitate cu tabelul nr.9, înmulţită cu

Tabelul nr.9

Tabelul nr.10

115. Banca care îndeplineşte condiţia menţionată la subpunctul 113.2. calculează cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA după cum urmează:

unde toţi termenii sunt cei prevăzuţi la punctul 114.

CAPITOLUL VI

ABORDARE SIMPLIFICATĂ

116. Banca care, în conformitate cu Regulamentul nr.220/2025 cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci, îndeplineşte toate condiţiile pentru utilizarea metodelor simplificate de calculare a valorii expunerii sau căreia Banca Naţională a Moldovei i-a permis să aplice abordarea prevăzută în metoda expunerii iniţiale, poate calcula cerinţele de fonduri proprii pentru riscul CVA ca fiind cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor pentru riscul de contraparte pentru poziţiile din afara portofoliului de tranzacţionare şi, respectiv, poziţiile din portofoliul de tranzacţionare menţionate în prevederile reglementărilor aferente fondurilor proprii ale băncilor şi cerinţelor de capital, împărţite la 10.

117. În scopul calculului menţionat la punctul 116, se aplică următoarele cerinţe:

117.1. doar tranzacţiile supuse cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA prevăzute la punctele 4-10 fac obiectul acestui calcul;

117.2. instrumentele financiare derivate de credit care sunt recunoscute ca acoperiri interne împotriva expunerilor la riscul de contraparte nu se includ în acest calcul.

118. Banca care nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre condiţiile pentru utilizarea metodelor simplificate de calculare a valorii expunerii se conformează prevederilor aferente nerespectării condiţiilor pentru utilizarea metodelor simplificate de calculare a valorii expunerii pentru instrumentele financiare derivate prevăzute în Regulamentul nr.220/2025 cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci.

CAPITOLUL VII

ACOPERIRI ELIGIBILE

119. Poziţiile pe instrumente de acoperire sunt recunoscute ca “acoperiri eligibile” pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu punctele 17-20 şi 113-115, în cazul în care poziţiile respective îndeplinesc toate cerinţele următoare:

119.1. sunt utilizate în scopul diminuării riscului CVA şi sunt gestionate în mod corespunzator;

119.2. pot fi deschise cu părţi terţe sau cu portofoliul de tranzacţionare al băncii ca acoperire internă, caz în care trebuie să respecte prevederile menţionate în reglementările aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate;

119.3. doar poziţiile pe instrumentele de acoperire menţionate la punctele 121 şi 122 pot fi recunoscute ca acoperiri eligibile pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu punctele 17-20 şi 113-115.

120. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu punctele 17-20, poziţiile pe instrumente de acoperire sunt recunoscute drept acoperiri eligibile în cazul în care, pe lângă condiţiile prevăzute la subpunctele 119.1 -119.3, aceste instrumente de acoperire formează o singură poziţie în cadrul unei acoperiri eligibile şi nu sunt împărţite în mai mult de o poziţie în cadrul mai multor acoperiri eligibile.

121. Pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu punctele 17-20, doar poziţiile pe următoarele instrumente de acoperire sunt recunoscute ca acoperiri eligibile:

121.1. instrumentele care acoperă variabilitatea marjei de credit a contrapărţii, cu excepţia instrumentelor menţionate în reglementările aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate;

121.2. instrumentele care acoperă variabilitatea componentei de expunere a riscului CVA, cu excepţia instrumentelor menţionate în reglementările aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate.

122. În scopul calculării cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA în conformitate cu punctele 113-115, doar poziţiile pe următoarele instrumente de acoperire sunt recunoscute ca acoperiri eligibile:

122.1. instrumente de tip credit default swap având la bază o singură semnătură şi instrumente de tip credit default swap contingente având la bază o singură semnătură care se raportează la:

122.1.1. contraparte în mod direct;

122.1.2. o entitate legată juridic de contraparte, unde “legată juridic” se referă la cazurile în care numele de referinţă şi contrapartea sunt fie o întreprindere-mamă şi filiala sa, fie două filiale ale unei întreprinderi-mamă comune;

122.1.3. o entitate care aparţine aceluiaşi sector şi aceleiaşi regiuni ca şi contrapartea;

122.2. instrumente de tipul credit default swap bazate pe indici.

123. Poziţiile pe instrumente de acoperire deschise cu părţi terţe care sunt recunoscute ca acoperiri eligibile în conformitate cu punctele 119-122 şi incluse în calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul CVA nu fac obiectul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă prevăzute în reglementările aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate.

124. Poziţiile pe instrumente de acoperire care nu sunt recunoscute ca acoperiri eligibile în conformitate cu punctele 119-123 fac obiectul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de piaţă prevăzute în actele normative aferente tratamentului riscului de piaţă potrivit abordării standardizate.

CAPITOLUL VIII

ACORDAREA APROBĂRILOR PREALABILE

125. Prezentul capitol se aplică aprobărilor prealabile emise de către Banca Naţională a Moldovei potrivit punctelor 11, 15, 17 şi 26. Pentru eliberarea aprobării prealabile banca trebuie să depună la Banca Naţională a Moldovei o cerere însoţită de documentele şi informaţiile, prevăzute la anexa prezentului regulament, care argumentează solicitarea/confirmă dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la punctele respective.

126. Cererea, precum şi documentele şi informaţiile menţionate la punctul 125 se prezintă la Banca Naţională a Moldovei în limba română şi se semnează de către persoana împuternicită de bancă.

127. În cazul în care documentele şi/sau informaţiile specificate la punctul 125 nu corespund punctelor 125 şi 126, Banca Naţională a Moldovei înştiinţează în scris banca despre acest fapt în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. Banca, în termen de 10 zile lucrătoare de la data recepţionării scrisorii Băncii Naţionale a Moldovei, completează şi prezintă la Banca Naţională a Moldovei documentele şi/sau informaţiile care lipsesc.

128. În cazul în care banca nu completează în termenul prevăzut la punctul 127 setul de documente şi informaţii, Banca Naţională a Moldovei notifică banca despre încetarea procedurii administrative în termen de 3 zile lucrătoare de la expirarea termenului acordat.

129. În termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii setului complet de documente şi informaţii în conformitate cu prezentul capitol, Banca Naţională a Moldovei eliberează aprobarea prealabilă corespunzătoare sau respinge cererea, notificând banca despre decizia sa. Dacă este necesară o examinare suplimentară sau este nevoie de mai mult timp pentru prelucrarea informaţiilor şi documentelor, termenul poate fi prelungit cu cel mult 30 de zile lucrătoare, cu notificarea băncii.

130. În cazul în care documentele şi informaţiile prezentate conform prezentului capitol sunt insuficiente pentru a lua o decizie cu privire la cererea de aprobare prealabilă în contextul punctului 125, Banca Naţională a Moldovei este în drept să solicite prezentarea documentelor şi a informaţiilor suplimentare.

131. Banca este obligată să prezinte informaţiile şi documentele suplimentare în termenul indicat de Banca Naţională a Moldovei, perioadă pe parcursul căreia termenul prevăzut la punctul 129 se suspendă.

132. În caz de respingere a cererii pentru obţinerea aprobării prealabile, se vor indica temeiurile în baza cărora se respinge cererea. Drept temei de respingere a cererii pentru obţinerea aprobării prealabile a Băncii Naţionale a Moldovei sunt considerate următoarele:

132.1. neîndeplinirea cerinţelor stabilite pentru obţinerea aprobării prealabile respective, după caz şi/sau

132.2. prezentarea la Banca Naţională a Moldovei a informaţiei eronate, neautentice şi/sau contradictorii;

132.3. neprezentarea documentelor şi informaţiilor care confirmă întrunirea de către bancă a cerinţelor stabilite pentru obţinerea aprobării prealabile respective.

133. Banca este în drept să aplice prevederile stabilite în aprobările prealabile începând cu data eliberării aprobării prealabile.

Anexă

la Regulamentul cu privire la tratamentul

riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci

Lista documentelor

care se anexează la cererea de aprobare prealabilă

a utilizării abordării standardizate sau de bază

1. Un document, semnat de o persoană autorizată să reprezinte banca, în care să fie:

1.1. descris procesul de aplicare a abordării standardizate sau de bază, prezentate concluziile acestuia, prin care să se confirme respectarea de către bancă a cerinţelor specifice pentru aplicarea abordării standardizate sau de bază;

1.2. comunicată structura grupului din care face parte banca, autorităţile competente responsabile de supravegherea membrilor acestuia, precum şi abordarea standardizată sau de bază utilizată de aceştia – în cazurile specificate la punctele 11, 15, 17, 26 şi 114 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci.

2. Raportul de audit intern în care vor fi apreciate adecvarea sistemului de administrare a riscului de ajustare a evaluării creditului şi a procesului de aplicare a abordării standardizate sau de bază, fiind urmărită conformitatea cu cerinţele specificate în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului pentru bănci.

3. Formularul C 25.01 privind riscul de ajustare a evaluării creditului (CVA) prevăzut în Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere, aprobată prin Hotărârea Băncii Naţionale nr.117/2018 însoţit de modalitatea de determinare a indicatorilor relevanţi pentru liniile de activitate.