Hotărâre nr.117 din 24.05.2018 cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere şi modificarea Instrucţiunii cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor în scopuri prudenţiale

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Instrucţiunii  cu privire la prezentarea  de către bănci

a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere şi modificarea Instrucţiunii

 cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci

a rapoartelor în scopuri prudenţiale

nr. 117  din  24.05.2018

 (în vigoare 30.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 183-194 art. 907 din 08.06.2018

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1337 din 04.06.2018

În temeiul art.5 alin.(1) lit.d), art.11 alin.(1), art.27 alin.(1) lit.c), art.44 lit.a) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările şi completările ulterioare, art.84 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările şi completările ulterioare, Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere, conform anexei.

2. Prima prezentare a rapoartelor menţionate la punctul 14 subpunctele 1), 2), 3) şi 6) din instrucţiunea indicată la punctul 1 se va efectua pentru situaţia din 31 iulie 2018.

3. Prima prezentare a raportului menţionat la punctul 14 subpunctul 4) din instrucţiunea indicată la punctul 1 se va efectua pentru situaţia din 31 iulie 2018, cu prezentarea ulterioară a acestuia conform prevederilor punctului 14 subpunctul 4) din instrucţiunea indicată la punctul 1.

4. Prima prezentare a raportului menţionat la punctul 14 subpunctul 5) din instrucţiunea indicată la punctul 1 se va efectua pentru situaţia din 31 decembrie 2018 în conformitate cu prevederile punctului 4 din instrucţiunea indicată la punctul 1.

5. Instrucţiunea cu privire la modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor în scopuri prudenţiale, aprobată prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.279 din 1 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.216-221, art.2008) înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1169 din 15 decembrie 2016, se modifică după cum urmează:

1) la punctul 1 litera e) şi f) se abrogă;

2) anexa nr.5 şi 6 se abrogă;

3) la anexa 2, punctul 18, lit.d) va avea următorul cuprins:

"d) În rândul 2.1 Fondurile proprii se reflectă fondurile proprii ale băncii, calculate conform raportului C 01.00 Fonduri proprii (CA1) întocmit în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere.";

4) la anexa 7, punctul 3, lit.k va avea următorul cuprins:

"k) În rândul 2.1 Fondurile proprii se reflectă fondurile proprii ale băncii, calculate conform raportului C 01.00 Fonduri proprii (CA1) întocmit în conformitate cu Instrucţiunea cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere.";

5) la anexa 11, punctul 8 ultima propoziţie se exclude;

6) în textul instrucţiunii cuvintele "capitalul normativ total" şi "CNT" se substituie cu cuvintele "fondurile proprii", iar textul "capitalul de gradul I" se substituie cu cuvintele "fondurile proprii de nivel 1 de bază" la numărul şi la cazul gramatical respectiv.

6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 30 iulie 2018.

Aprobată

prin Hotărârea Comitetului executiv

al Băncii Naţionale a Moldovei

nr.117 din 24 mai 2018

INSTRUCŢIUNE

cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP

 în scopuri de supraveghere

Prezenta Instrucţiune transpune art.1 lit.(a), (c). (d) şi (e); art.2 alin.(1); art.3 alin.(1) şi alin.(2); art.4; art.5 lit.(a) pct.1, 2, 6, 9, 11 şi lit.(b), pct.2 lit.(a) şi (b); art.6 lit.(a); art.13; art.17 alin.(2) lit.(a), (b), (d) şi (e), formularele rapoartelor C 01.00, C 02.00, C 03.00, C 04.00, C 07.00, C 11.00, C 16.00, C 17.00, C 18.00, C 20.00, C 21.00, C 22.00, C 23.00, C 25.00 din Anexa I; pct.1.3 subpct.9, Partea I din Anexa II; pct.1.1, subpct.10 (a)-(d) şi subpct.11, pct.1.2, pct.1.3, pct.1.4, pct.1.5, pct.3.1 şi pct.3.2 subpct.3.2.1-3.2.3, pct.3.2.5, pct.3.6.2, pct.4.1.1 şi 4.1.2, pct.4.2.2.1, subpct.120-126, 128-133, pct.4.2.2.2, pct.5.1.1, 5.1.2, pct.5.3.1, 5.3.2, pct.5.4.1, 5.4.2, pct.5.5.1, 5.5.2, 5.6.1, pct.5.6.2 şi pct.5.8.1, Partea a II-a, Anexa II; formularele rapoartelor C 27.00, C 28.00, C 29.00 din Anexa VIII, pct.1, subpct.1, subpct.2 şi 6 din Partea I din Anexa IX, pct.1, subpct.1, 2, 3, 4, 5, 6 şi 7, pct.2, subpct.8, 9 şi 10, pct.3 subpct.14, 15, 16 lit.(b), 17, 18, 19, 20 şi 21 din Partea II din Anexa IX, pct.5-7, Partea II din Anexa IX la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 191 din 28 iunie 2014, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/322 al Comisiei din 10 februarie 2016 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.680/2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor referitoare la cerinţa de acoperire a necesarului de lichiditate, precum şi art.15, art.16, art.17 lit.(b) şi (c), art.18 alin.(1) lit.(c), anexele X, XI, XII, XIII, XXII, XXIII, XXIV şi XXV din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/451 al Comisiei din din 17 decembrie 2020 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte raportarea în scopuri de supraveghere a instituţiilor şi de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.680/2014, CELEX: 32021R0451, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1994 al Comisiei din 21 noiembrie 2022.

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.BNM nr.252 din 06.11.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.BNM nr.275 din 10.12.2020, în vigoare 30.03.2021]

[Clauza de armonizare modificată prin Hot.BNM nr.104 din 16.04.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Clauza de armonizare în redacţia Hot.BNM nr.45 din 26.02.2020, în vigoare 01.10.2020]

[Clauza de armonizare în redacţia Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

Capitolul I

OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

Secţiunea 1

Dispoziţii generale

1. Prezenta instrucţiune stabileşte cerinţe uniforme în ceea ce priveşte raportarea în scopuri de supraveghere la Banca Naţională a Moldovei şi se aplică băncilor persoane juridice din Republica Moldova, inclusiv sucursalelor din străinătate ale acestora, precum şi sucursalelor băncilor din alte state în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în Republica Moldova (denumite în continuare – bănci).

2. Băncile sunt obligate să întocmească şi să prezinte la Banca Naţională a Moldovei rapoarte cu privire la:

1) fondurile proprii, în conformitate cu prevederile de la punctul 14;

2) expunerile la risc, în conformitate cu prevederile de la punctul 14;

3) expunerile mari în conformitate cu prevederile punctelor 15 şi 16;

3¹) indicatorii de monitorizare a lichidităţii suplimentari, în conformitate cu prevederile pct.16³ şi 16⁴;

4) cerinţele de acoperire a necesarului de lichiditate, în conformitate cu prevederile pct.17-19;

4¹) finanţarea stabilă, în conformitate cu prevederile pct.19¹ – 19³;

5) indicatorul efectului de levier, în conformitate cu prevederile pct.20-25.

[Pct.2 modificat prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Pct.2 completat prin Hot.BNM nr.177 din 27.06.2024, în vigoare 01.09.2024]

[Pct.2 completat prin Hot.BNM nr.275 din 10.12.2020, în vigoare 30.03.2021]

[Pct.2 completat prin Hot.BNM nr.45 din 26.02.2020, în vigoare 01.10.2020]

[Pct.2 completat prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

3. Băncile întocmesc şi prezintă la Banca Naţională a Moldovei rapoarte în conformitate cu următoarele date de referinţă:

1) raportare lunară: ultima zi a lunii;

2) raportare trimestrială: 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie;

3) raportare semestrială: 30 iunie şi 31 decembrie;

4) raportare anuală: 31 decembrie.

[Pct.4 completat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

4. Rapoartele se prezintă în decurs de cel mult 8 zile lucrătoare din data de referinţă, în cazul în care instrucţiunea nu prevede altfel. În cazul în care data de referinţă este o zi nelucrătoare sau o zi de sâmbătă ori de duminică rapoartele se prezintă cel târziu până la sfârşitul următoarei zile lucrătoare.

[Pct.4 completat prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

4¹. Rapoartele la nivel consolidat se prezintă, cu frecvenţă anuală, pentru situaţia din 31 decembrie a anului de referinţă, dar nu mai târziu de 31 mai.

[Pct.4¹ introdus prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

5. În rapoarte sumele se indică în moneda naţională, dacă în modul de completare nu este prevăzut altfel. Mijloacele în valută străină se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele respective, valabil la data de referinţă.

6. Indicatorii ce conţin semnul minus (–) se reflectă ca valori negative, ceilalţi indicatori se reflectă ca valori pozitive.

7. Înainte de a prezenta rapoartele la Banca Naţională a Moldovei, sumele se confruntă cu cele din rapoartele precedente. În cazul în care au fost constatate modificări esenţiale faţă de perioadele precedente, concomitent cu raportul, se prezintă o notă explicativă în care se vor descrie cauzele modificărilor respective. Nota explicativă se semnează de persoana împuternicită a băncii cu aplicarea, după caz, a ştampilei băncii, şi se prezintă la Banca Naţională a Moldovei în original.

8. Informaţia din rapoarte va reflecta situaţia băncii la sfârşitul zilei operaţionale a perioadei de referinţă (lună, trimestru, semestru, an, după caz).

9. La întocmirea rapoartelor, băncile vor ţine cont, după caz, de actele Băncii Naţionale a Moldovei prin care sunt dispuse măsuri sau aplicate sancţiuni băncilor şi de notificările primite conform art.75¹ alin.(10) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, dacă s-au depistat încălcări legate de raportare.

10. După examinarea rapoartelor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor, dar nu mai târziu de 30 aprilie, în cazul în care în rapoartele prezentate conform prezentei instrucţiuni este necesară efectuarea unor ajustări, băncile prezintă repetat la Banca Naţională a Moldovei rapoartele modificate (pentru situaţia din 31 decembrie) în formă electronică. Concomitent cu rapoartele în formă electronică se expediază pe suport hârtie o notă explicativă detaliată privind ajustările efectuate.

Secţiunea 2

Praguri de raportare – criterii de intrare şi de ieşire

11. Băncile raportează informaţiile care fac obiectul aplicării unor praguri începând cu data de referinţă ulterioară depăşirii acestor praguri la două date de referinţă consecutive.

12. Pentru primele două date de referinţă, băncile raportează informaţiile care fac obiectul aplicării unor praguri, în cazul în care depăşesc pragurile relevante la aceeaşi dată de referinţă.

13. Băncile au dreptul să nu mai raporteze informaţiile care fac obiectul aplicării unor praguri începând cu următoarea dată de referinţă, în cazul în care s-au situat sub pragurile relevante la trei date de referinţă consecutive.

Secţiunea 3

Formatul şi frecvenţa raportării cu privire la fondurile

proprii şi la cerinţele de fonduri proprii

14. Raportarea fondurilor proprii şi a cerinţelor de fonduri proprii la nivel individual se efectuează prin prezentarea următoarelor rapoarte:

1) rapoartele privind fondurile proprii şi cerinţele de fonduri proprii, astfel cum se specifică în formularele C 01.00-C 04.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora - cu o frecvenţă lunară (anexa 1);

2) raportul privind expunerile la riscul de credit care sunt tratate în conformitate cu abordarea standardizată, astfel cum se specifică în formularul C 07.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia - cu o frecvenţă lunară (anexa 2);

3) raportul privind riscul de decontare/livrare, astfel cum se specifică în formularul C 11.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia - cu o frecvenţă lunară (anexa 3);

4) raportul privind cerinţele de fonduri proprii şi pierderile legate de riscurile operaţionale, astfel cum se specifică în formularul C 16.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia - cu o frecvenţă trimestrială (anexa 4);

5) raportul privind pierderile materiale legate de riscurile operaţionale – cu o frecvenţă semestrială (anexa 5), în următorul mod:

a) băncile care calculează cerinţele de fonduri proprii legate de riscurile operaţionale în conformitate cu capitolul 3 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate raportează aceste informaţii astfel cum se specifică în formularul C 17.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia din anexa 5;

b) băncile care calculează cerinţele de fonduri proprii legate de riscurile operaţionale în conformitate cu capitolul 3 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate şi pentru care totalul activelor din bilanţul individual reprezintă o pondere mai mică de 1% din suma totalurilor activelor din bilanţurile individuale ale tuturor băncilor din Republica Moldova raportează numai informaţiile specificate în formularul C 17.00, în conformitate cu instrucţiunile de la punctul 20 secţiunea 1 din anexa 5 aferente completării acestuia. Totalul cifrelor din bilanţ se bazează pe cifrele de la sfârşitul exerciţiului pentru anul anterior anului care precedă data de referinţă. Se aplică criteriile de intrare şi de ieşire prevăzute la secţiunea 2;

c) băncile care calculează cerinţele de fonduri proprii legate de riscurile operaţionale în conformitate cu capitolul 2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate sunt pe deplin exceptate de la obligaţia de a raporta informaţiile în formularul C 17.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia.

6) rapoartele privind cerinţele de fonduri proprii legate de riscul de piaţă, astfel cum se specifică în formularele C 18.00 (anexa 6) şi formularele C 20.00-C 23.00 (anexele 7-10) în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora - cu o frecvenţă lunară;

7) raportul privind cerinţele de fonduri proprii legate de riscul de ajustare a evaluării creditului, astfel cum se specifică în formularul C 25 (anexa 10¹), în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia – cu o frecvenţă trimestrială.

[Pct.14 completat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

[Pct.14 completat prin Hot.BNM nr.104 din 16.04.2020, în vigoare 01.01.2021]

14¹. Raportarea fondurilor proprii şi a cerinţelor de fonduri proprii la nivel consolidat se efectuează anual, conform cerinţelor specificate la punctul 4¹ prin prezentarea rapoartelor menţionate la punctul 14.

[Pct.14¹ introdus prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

Secţiunea 4

Formatul şi frecvenţa raportării cu privire la expunerile mari

[Secţiunea 4 (pct.15-16) introdusă prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

15. Pentru a raporta informaţii cu privire la expunerile mari faţă de clienţi sau grupuri de clienţi aflaţi în legătură în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la expunerile mari, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 5 aprilie 2019 (în continuare Regulamentul nr.109/2019), băncile transmit informaţiile specificate în formularele C26–C29 din anexa 11.

[Pct.15 introdus prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

16. Raportarea expunerilor mari la nivel individual se efectuează prin prezentarea rapoartelor privind expunerile mari, astfel cum se specifică în formularele C26–C29, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora, cu o frecvenţă lunară. Rapoartele cu privire la expunerile mari se prezintă în termen de 10 zile lucrătoare din data de referinţă.

[Pct.16 completat prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

[Pct.16 introdus prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

16¹. Raportarea expunerilor mari la nivel consolidat se efectuează prin prezentarea rapoartelor privind expunerile mari, astfel cum se specifică în formularele C26–C29, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora, cu o frecvenţă anuală.

[Pct.16¹ introdus prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

16². Pentru a raporta, pe bază consolidată, informaţii cu privire la cele mai mari zece expuneri faţă de bănci şi cu privire la cele mai mari zece expuneri faţă de entităţi din sectorul financiar, altele decât băncile, în conformitate cu punctul 16¹ din Regulamentul nr.109/2019, băncile transmit informaţiile specificate în formularele C26–C29, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora, cu o frecvenţă anuală.

[Pct.16² introdus prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

Secţiunea 4¹

Formatul şi frecvenţa raportării indicatorilor de monitorizare

a lichidităţii suplimentari pe bază individuală şi pe bază consolidată

[Secţiunea 4¹ în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Secţiunea 4¹ introdusă prin Hot.BNM nr.177 din 27.06.2024, în vigoare 01.09.2024]

16³. Pentru a raporta pe bază individuală, informaţiile privind indicatorii de monitorizare a lichidităţii suplimentari în conformitate cu capitolul VII, titlul I din Regulamentul privind lichiditatea, aprobat prin HCE al BNM nr.329/2024 (în continuare Regulamentul nr.329/2024), băncile transmit toate informaţiile specificate în anexa 11¹ cu o frecvenţă lunară în termen de 10 zile lucrătoare din data de referinţă.

[Pct.16³ în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Pct.16³ introdus prin Hot.BNM nr.177 din 27.06.2024, în vigoare 01.09.2024]

16⁴. Raportarea indicatorilor de monitorizare a lichidităţii suplimentari în conformitate cu capitolul VII, titlul I din Regulamentul nr.329/2024 pe bază consolidată se prezintă, cu frecvenţă anuală.

[Pct.16⁴ în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Pct.16⁴ introdus prin Hot.BNM nr.177 din 27.06.2024, în vigoare 01.09.2024]

Secţiunea 5

Raportarea cerinţei de acoperire a necesarului de

lichiditate pe bază individuală şi pe bază consolidată

[Secţiunea 5 în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Secţiunea 5 (pct.17-19) introdusă prin Hot.BNM nr.45 din 26.02.2020, în vigoare 01.10.2020]

17. Pentru a raporta, pe bază individuală şi pe bază consolidată, informaţiile cu privire la cerinţa de acoperire a necesarului de lichiditate, în conformitate cu prevederile capitolului VI din titlul I al Regulamentului nr.329/2024, băncile transmit rapoartele prevăzute în anexa nr.12.

[Pct.17 în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Pct.17 introdus prin Hot.BNM nr.45 din 26.02.2020, în vigoare 01.10.2020]

18. Raportarea acoperirii necesarului de lichiditate, pe bază individuală şi pe bază consolidată, se efectuează prin prezentarea rapoartelor privind acoperirea necesarului de lichiditate, astfel cum se specifică în formularele C72.00 – C76.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestora. La raportarea pe bază consolidată se prezintă suplimentar raportul în conformitate cu formularul C77.00, în conformitate cu instrucţiunile aferente completării acestuia.

[Pct.18 în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Pct.18 introdus prin Hot.BNM nr.45 din 26.02.2020, în vigoare 01.10.2020]

18¹. Raportarea acoperirii necesarului de lichiditate pe bază individuală se efectuează cu o frecvenţă lunară în termen de 10 zile lucrătoare din data de referinţă.

[Pct.18¹ introdus prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

18². Raportarea acoperirii necesarului de lichiditate pe bază consolidată se efectuează cu o frecvenţă anuală în conformitate cu prevederile pct.4¹.

[Pct.18² introdus prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

19. Informaţiile prevăzute în anexa nr.12 reflectă situaţia băncii la data de referinţă şi iau în considerare informaţiile privind fluxurile de numerar ale băncii pentru următoarele 30 de zile din data de referinţă.

[Pct.19 în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Pct.19 introdus prin Hot.BNM nr.45 din 26.02.2020, în vigoare 01.10.2020]

Secţiunea 5¹

Raportarea finanţării stabile pe bază individuală şi pe bază consolidată

[Secţiunea 5¹ (pct.19¹-19³) introdusă prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

19¹. Raportarea finanţării stabile, pe bază individuală şi pe bază consolidată, în conformitate cu prevederile capitolului VI din titlul I al Regulamentului nr.329/2024, se efectuează prin prezentarea rapoartelor privind finanţarea stabilă prevăzute în anexa nr.13 “Raportarea indicatorului de finanţare stabilă netă”.

[Pct.19¹ introdus prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

19². Raportarea finanţării stabile pe bază individuală se efectuează cu o frecvenţă trimestrială în termen de 10 zile lucrătoare din data de referinţă.

[Pct.19² introdus prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

19³. Raportarea finanţării stabile pe bază consolidată se efectuează cu o frecvenţă anuală în conformitate cu prevederile pct.4¹.

[Pct.19³ introdus prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

Secţiunea 6

Raportarea indicatorului efectului de levier pe bază

individuală şi pe bază consolidată

[Secţiunea 6 (pct.20-26) în redacţia Hot.BNM nr.252 din 06.11.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Secţiunea 6 (pct.20-25) introdusă prin Hot.BNM nr.275 din 10.12.2020, în vigoare 30.03.2021]

20. Pentru a raporta, pe bază individuală şi pe bază consolidată, informaţiile cu privire la indicatorul efectului de levier, în conformitate cu pct.69 din Regulamentul privind efectul de levier, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.176/2025 (în continuare – Regulamentul nr.176/2025), băncile transmit informaţiile specificate în anexa nr.10² cu o frecvenţă trimestrială – pentru raportarea pe bază individuală în termen de 10 zile lucrătoare din data de referinţă şi cu o frecvenţă anuală - pentru raportarea pe bază consolidată în termenul stabilit la pct.4¹ din prezenta Instrucţiune. Numai băncile care sunt societăţi de importanţă sistemică transmit formularul C 48.00 (care include formularele C 48.01 şi C 48.02) din anexa nr.10².

21. Informaţiile specificate în anexa nr.10² formularul C 40.00 celula {r0410;c0010} se raportează de către bănci cu o frecvenţă anuală. La raportarea pe bază individuală celula respectivă se completează doar în raportul pentru trimestrul IV, iar la raportarea pe bază consolidată, celula respectivă se completează în conformitate cu prevederile pct.4¹ din prezenta Instrucţiune.

22. Băncile calculează indicatorul efectului de levier la data de referinţă a raportării, în conformitate cu pct.6-18 din Regulamentul nr.176/2025.

23. Băncile raportează informaţiile menţionate în anexa nr.10² pct.21 în cazul în care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

23.1. cota instrumentelor financiare derivate menţionată în anexa nr.10² pct.13 este mai mare de 1,5 %;

23.2. cota instrumentelor financiare derivate menţionată în anexa nr.10² pct.13 este mai mare de 2 %. În cazul în care o bancă îndeplineşte numai condiţia de la subpct.23.1, se aplică criteriile de intrare şi de ieşire prevăzute la secţiunea 2, capitolul I. În cazul în care o bancă îndeplineşte atât condiţia de la subpct.23.1, cât şi condiţia de la subpct.23.2, aceasta începe să raporteze informaţiile respective pentru data de referinţă a raportării, ulterioară datei de referinţă în care a depăşit pragul.

24. Băncile pentru care valoarea noţională totală a instrumentelor financiare derivate, astfel cum este definită în anexa nr.10² pct.16, depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 10 000 de milioane EUR raportează informaţiile menţionate în anexa nr.10² pct.21, chiar dacă cota lor de instrumente financiare derivate nu îndeplineşte condiţiile stabilite la pct.23. În sensul prezentului punct, criteriile de ieşire prevăzute la secţiunea 2, capitolul I nu se aplică. Atunci când depăşesc pragul la o dată de referinţă a raportării, băncile încep să raporteze informaţiile de la următoarea dată de referinţă a raportării.

25. Băncile au obligaţia de a raporta informaţiile menţionate în anexa nr.10² pct.22 în cazul în care este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

25.1. volumul instrumentelor financiare derivate de credit menţionat în anexa nr.10² pct.17 depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 300 de milioane EUR;

25.2. volumul instrumentelor financiare derivate de credit menţionat în anexa nr.10² pct.17 depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 500 de milioane EUR.

26. În cazul în care o bancă îndeplineşte numai condiţia de la subpct.25.1, se aplică criteriile de intrare şi de ieşire prevăzute la secţiunea 2, capitolul I din prezenta Instrucţiune. În cazul în care o bancă îndeplineşte atât condiţia de la subpct. 25.1, cât şi condiţia de la subpct.25.2, aceasta începe să raporteze informaţiile respective pentru data de referinţă a raportării ulterioară datei de referinţă în care a depăşit pragul.

Anexa 1

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

PREZENTAREA GENERALĂ A ADECVĂRII CAPITALULUI (CA)

1. Formularele CA conţin informaţii despre numărător (fonduri proprii totale, fonduri proprii de nivel 1, fonduri proprii de nivel 1 de bază) şi numitor (cerinţele de fonduri proprii), astfel cum este definit în Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 24 mai 2018 şi se împart în:

1) Formularul CA1 cuprinde cuantumul fondurilor proprii ale băncii, defalcat pe posturile necesare pentru a obţine respectivul cuantum.

2) Formularul CA2 prezintă un rezumat al cuantumurilor totale ale expunerilor la risc,.

3) Formularul CA3 conţine ratele pentru fondurile proprii ale băncii, precum şi alte date conexe.

4) Formularul CA4 conţine elementele memorandum necesare pentru calcularea elementelor din CA1, precum şi informaţii cu privire la amortizoarele de capital.

2. Informaţiile din numitor sunt legate de rezultatele finale raportate în formularele corespunzătoare pentru calculul cuantumului total al expunerii la risc.

3. Orice cuantum care majorează fondurile proprii sau cerinţele de capital se raportează ca o valoare pozitivă, iar cuantumul care reduce totalul fondurilor proprii sau cerinţele de capital se raportează ca o valoare negativă. În cazul în care există un semn minus (-) în faţa unui post, nu se va raporta nicio valoare pozitivă pentru postul în cauză.

4. În sensul prezentei anexe, prin referirea la termenul "regulament" se va subînţelege referirea la Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobată prin Hotărârea comitetului executive al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109 din 24 mai 2018, dacă în modul de completare nu este prevăzut altfel iar prin referirea la termenul F 01.00 se va subînţelege referirea la raportul F 01.00 – Bilanţ (situaţia poziţiei financiare) din Instrucţiunea privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual, aprobată prin Hotărârea comitetului executive al Băncii Naţionale a Moldovei nr.42 din 2 martie 2018 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.95-104 art.425).

[Anexa 1 modificată prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

[Anexa 1 modificată prin Hot.BNM nr.104 din 16.04.2020, în vigoare 01.01.2021]

[Anexa 1 completată prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

Anexa 2

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

FORMULARE PRIVIND RISCUL DE CREDIT

I. PREVEDERI GENERALE

1. Prezentul raport include mai multe formulare aferente riscului de credit pentru abordarea standardizată.

2. Raportarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie se efectuează ţinând cont de următoarele:

1) capitolul IX secţiunea a 2-a din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci descrie procedura pentru calculul expunerii care este pe deplin protejată de o protecţie nefinanţată;

2) capitolul III din Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci reglementează protecţia finanţată a creditului;

3) expunerile faţă de debitori (contrapărţi imediate) şi faţă de furnizorii de protecţie care sunt încadraţi în aceeaşi clasă de expuneri se raportează atât ca o intrare, cât şi ca o ieşire la aceeaşi clasă de expuneri;

4) protecţia nefinanţată a creditului nu modifică tipul expunerii;

5) în cazul în care o expunere este garantată de o protecţie nefinanţată a creditului, partea garantată este desemnată, de exemplu, ca o ieşire din clasa de expuneri a debitorului şi ca o intrare în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie. Cu toate acestea, schimbarea clasei de expuneri nu atrage după sine modificarea tipului expunerii;

6) efectul de substituţie în cadrul de raportare trebuie să reflecte tratarea ponderii riscului care se aplică efectiv părţii garantate a expunerii. Partea garantată a expunerii este ponderată la risc în conformitate cu abordarea standardizată şi se raportează în formularul CR SA.

II. C 07.00 - RISCUL DE CREDIT, RISCUL DE CREDIT AL CONTRAPĂRŢII

ŞI TRANZACŢIILE INCOMPLETE: ABORDAREA STANDARDIZATĂ

PRIVIND CERINŢELE DE CAPITAL (CR SA)

3. Formularul CR SA furnizează informaţiile necesare privind calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de credit în conformitate cu abordarea standardizată. Formularul CR SA oferă informaţii detaliate despre:

1) distribuirea valorilor expunerilor în funcţie de diferitele tipuri de expuneri, ponderi de risc şi clase de expuneri;

2) cuantumul şi tipul tehnicilor de diminuare a riscului de credit utilizate pentru reducerea riscurilor.

4. În conformitate cu punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, fiecare expunere se încadrează într-una dintre cele 16 clase de expuneri în vederea calculării cerinţelor de fonduri proprii.

5. Informaţiile cuprinse în CR SA sunt necesare pentru totalul claselor de expuneri şi individual pentru fiecare clasă de expuneri definită pentru abordarea standardizată. Sumele totale şi informaţiile din fiecare clasă de expuneri sunt raportate în alte formulare.

6. Următoarele poziţii nu se încadrează în domeniul de aplicare al CR SA:

1) expunerile încadrate în clasa de expuneri "elemente reprezentând poziţii din securitizare", în conformitate cu punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizat care se raportează în formularele CR SEC;

2) expunerile deduse din fondurile proprii.

7. Domeniul de aplicare al formularului CR SA acoperă următoarele cerinţe de fonduri proprii:

1) riscurile de credit în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate al expunerilor băncii;

2) riscul de decontare care rezultă din tranzacţii incomplete în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci în ceea ce priveşte toate activităţile economice.

8. Domeniul de aplicare al formularului acoperă toate expunerile pentru care cerinţele de fonduri proprii sunt calculate în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi cu Regulamentul cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci. Băncile raporteează în formularul dat poziţiile din portofoliul lor de tranzacţionare cu scopul de a calcula cerinţele de fonduri proprii aferente acestora. Formularul oferă atât informaţii detaliate privind tipul de expunere (de exemplu, elemente din bilanţ/din afara bilanţului), cât şi informaţii cu privire la alocarea ponderilor de risc în cadrul respectivelor clase de expuneri.

9. Formularul CR SA include elemente memorandum la rândurile 290-320 pentru a colecta informaţii suplimentare cu privire la expunerile garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile şi cu privire la expunerile în stare de nerambursare.

10. Aceste elemente memorandum trebuie raportate numai pentru următoarele clase de expuneri:

1) faţă de administraţii centrale sau bănci centrale;

2) faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale;

3) faţă de entităţi din sectorul public;

4) faţă de bănci;

5) faţă de societăţi;

6) expuneri de tip retail.

11. Raportarea elementelor memorandum nu aduce atingere calculului cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor din clasele de expuneri prevăzute la punctul 11, subpunctele 1)-3) şi 6)-8) din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate sau din clasele de expuneri prevăzute la punctul 11 subpunctele 9) şi 10) din regulamentul menţionat anterior, care sunt raportate în CR SA.

12. Rândurile memorandum furnizează informaţii suplimentare cu privire la structura, în funcţie de debitori, a claselor de expuneri "în stare de nerambursare" sau "garantate cu bunuri imobile". Expunerile trebuie raportate la aceste rânduri în cazul în care s-ar fi raportat debitori în clasele de expuneri "administraţii centrale sau bănci centrale", "administraţii regionale sau autorităţi locale", "entităţi din sectorul public", "bănci", "societăţi" şi "retail" din CR SA, dacă expunerile respective nu s-ar fi încadrat în clasele de expuneri "în stare de nerambursare" sau "garantate cu bunuri imobile". Cu toate acestea, cifrele raportate sunt aceleaşi ca cele utilizate pentru calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pentru clasele de expuneri "în stare de nerambursare" sau "garantate cu bunuri imobile".

13. De exemplu, în cazul în care cuantumul expunerii la risc se calculează în temeiul capitolului IV, secţiunea a 14-a din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi ajustările de valoare reprezintă mai puţin de 20%, aceste informaţii sunt raportate în CR SA, la rândul 320, în total şi în clasa de expuneri "în stare de nerambursare". În cazul în care, înainte de a fi în stare de nerambursare, această expunere a fost o expunere faţă de o bancă, această informaţie, de asemenea, se raportează la rândul 320 din clasa de expuneri "bănci".

14. Pentru a asigura consecvenţa clasificării expunerilor în diferitele clase de expuneri de la punctul 11 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, se aplică următorul proces progresiv:

1) într-o primă etapă, expunerea iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie este clasificată în clasa de expuneri (iniţială) corespunzătoare, fără a aduce atingere tratamentului specific (pondere de risc) pe care fiecare expunere la risc îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate;

2) în a doua etapă, expunerile ar putea fi redistribuite în alte clase de expuneri ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie privind expunerea (de exemplu, garanţiile, instrumentele financiare derivate de credit, metoda simplă a garanţiilor financiare) prin intrări şi ieşiri.

15. Următoarele criterii se aplică pentru clasificarea expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie în diferitele clase de expuneri (prima etapă) fără a aduce atingere redistribuirii ulterioare generate de utilizarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie asupra expunerii sau a tratamentului (ponderea de risc) pe care fiecare expunere la risc îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate.

16. În scopul clasificării expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie în prima etapă, tehnicile de diminuare a riscului de credit aferente expunerii nu trebuie luate în considerare (a se reţine faptul că ele trebuie luate în considerare în mod explicit în a doua etapă), cu excepţia cazului în care un efect de protecţie face parte în mod intrinsec din definiţia unei clase de expuneri, astfel cum este cazul clasei de expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile.

17. Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate nu furnizează criterii pentru disocierea claselor de expuneri. Acest lucru ar putea însemna că o singură expunere ar putea fi clasificată în diferite clase de expuneri dacă nu ar exista nicio ordine a priorităţilor în ceea ce priveşte criteriile de evaluare pentru clasificare. Cazul cel mai evident este alegerea între expunerile faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt şi expunerile faţă de bănci sau expunerile faţă de societăţi. În acest caz, este evident că există o ordine implicită a priorităţilor, deoarece trebuie să se evalueze mai întâi dacă o anumită expunere este adecvată pentru a fi încadrată în expunerile pe termen scurt faţă de bănci şi societăţi, urmând ca doar apoi să se evalueze dacă aceasta se încadrează în expunerile faţă de bănci şi expunerile faţă de societăţi. În caz contrar, este evident că nicio expunere nu se va încadra vreodată în clasa de expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt. Exemplul citat este unul dintre cele mai evidente, însă nu singurul. Criteriile utilizate pentru stabilirea claselor de expuneri în cadrul abordării standardizate sunt diferite (clasificare instituţională, termenul expunerii, statutul restant etc.), ceea ce constituie principalul motiv pentru nedisocierea grupurilor.

18. Pentru o raportare omogenă şi comparabilă este necesar să se specifice criteriile de evaluare a ordinii de prioritate pentru încadrarea expunerii iniţiale înainte de aplicarea factorilor de conversie pe clase de expunere, fără a se aduce atingere tratamentului specific (ponderea de risc) pe care fiecare expunere îl primeşte în cadrul clasei de expuneri alocate. Criteriile de prioritate prezentate mai jos cu ajutorul unei scheme decizionale ramificate se bazează pe evaluarea condiţiilor, stabilite în mod explicit în Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, de încadrare a unei expuneri într-o anumită clasă de expuneri şi, dacă este cazul, pe orice decizie a băncilor raportoare sau a supraveghetorului privind aplicabilitatea anumitor clase de expuneri. Băncile pot să aplice alte proceduri de încadrare internă care trebuie să fie conforme cu toate dispoziţiile relevante ale regulamentului menţionat.

19. O clasă de expuneri trebuie să fie prioritară faţă de altele în clasamentul de evaluare din schema decizională ramificată (adică trebuie mai întâi să se evalueze dacă o expunere poate fi atribuită clasei respective, fără a se aduce atingere rezultatului acelei evaluări) dacă, în caz contrar, nicio expunere nu ar fi alocată clasei respective. Este vorba despre cazul în care, în absenţa unor criterii de prioritate, o clasă de expuneri ar fi un subansamblu al altor clase. Ca atare, criteriile reprezentate grafic în următoarea schemă decizională ramificată ar funcţiona în cadrul unui proces progresiv.

20. Clasamentul de evaluare din schema decizională ramificată de mai jos ar respecta următoarea ordine:

1) poziţii din securitizare;

2) elemente asociate unui risc extrem de ridicat;

3) expuneri din titluri de capital;

4) expuneri în stare de nerambursare;

5) expuneri sub formă de unităţi sau acţiuni deţinute în organisme de plasament colectiv (OPC);

6) expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile;

7) alte elemente;

8) expuneri faţă de bănci şi societăţi cu o evaluare de credit pe termen scurt;

9) toate celelalte clase de expuneri (clase de expuneri disociate) care includ expuneri faţă de administraţii centrale sau bănci centrale; expuneri faţă de administraţii regionale sau autorităţi locale; expuneri faţă de entităţi din sectorul public; expuneri faţă de bănci de dezvoltare multilaterală; expuneri faţă de organizaţii internaţionale; expuneri faţă de bănci; expuneri faţă de societăţi şi expuneri de tip retail.

21. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul "al n-lea caz de nerambursare" (n-th-to-default) menţionate la punctul 96 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate se clasifică, dacă beneficiază de rating, ca poziţii din securitizare. În cazul în care nu beneficiază de rating, acestea trebuie încadrate în clasa de expuneri "Alte elemente". În acest din urmă caz, valoarea nominală a contractului se raportează ca expunere iniţială înainte de aplicarea factorilor de conversie la rândul "Alte ponderi de risc".

22. Într-o a doua etapă, ca urmare a aplicării tehnicilor de diminuare a riscului de credit cu efect de substituţie, expunerile trebuie să fie realocate în clasa de expuneri a furnizorului de protecţie.

  SCHEMĂ DECIZIONALĂ RAMIFICATĂ

PRIVIND MODUL DE ALOCARE A EXPUNERII INIŢIALE

 ÎNAINTE DE APLICAREA FACTORILOR DE CONVERSIE ÎN

CLASELE DE EXPUNERI ALE ABORDĂRII STANDARDIZATE

Corespondenţa dintre clasele de expuneri şi sectoarele contrapărţilor

1. Următoarele tabele pun în corespondenţă clasele de expuneri utilizate pentru calcularea cerinţelor de capital în conformitate cu Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate şi sectoarele contrapartidelor utilizate în tabelele FINREP.

[Anexa 2 completată prin Hot.BNM nr.275 din 29.12.2022, în vigoare 13.02.2023]

[Anexa 2 modificată prin Hot.BNM nr.104 din 16.04.2020, în vigoare 01.01.2021]

Anexa 3

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 11.00 – RISCUL DE DECONTARE/LIVRARE (CR SETT)

1. Acest formular prevede furnizarea de informaţii cu privire la tranzacţiile din portofoliul de tranzacţionare şi din afara acestuia care au rămas nedecontate după data de livrare prevăzută, precum şi cu privire la cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare aferente acestora, în conformitate cu capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci.

2. Băncile raportează în formularul CR SETT informaţii privind riscul de decontare/livrare în legătură cu instrumentele de datorie, titlurile de capital, monedele şi mărfurile deţinute în portofoliul de tranzacţionare sau în afara acestuia.

3. Conform capitolului II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, tranzacţiile de răscumpărare, operaţiunile de dare de titluri sau mărfuri cu împrumut şi operaţiunile de luare de titluri sau mărfuri cu împrumut în legătură cu instrumente de datorie, titluri de capital, monede şi mărfuri nu sunt supuse riscului de decontare/livrare. De menţionat faptul că instrumentele financiare derivate şi tranzacţiile cu termen lung de decontare rămase nedecontate după data de livrare scadentă sunt supuse, cu toate acestea, cerinţelor de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare, astfel cum sunt stabilite la capitolul II din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci.

4. În cazul tranzacţiilor rămase nedecontate după data de livrare scadentă, băncile calculează diferenţa de preţ la care sunt expuse. Aceasta reprezintă diferenţa dintre preţul de decontare convenit pentru instrumentul de datorie, titlul de capital, monede sau marfa în cauză şi valoarea de piaţă curentă, atunci când diferenţa ar putea implica o pierdere pentru bancă.

5. Băncile înmulţesc această diferenţă cu factorul corespunzător din tabelul 1 de la punctul 7 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci pentru a determina cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare.

6. Cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de decontare/livrare trebuie să fie multiplicate cu 10,0 pentru a calcula cuantumul expunerii la risc.

7. De menţionat faptul că cerinţele de fonduri proprii pentru tranzacţii incomplete, astfel cum sunt prevăzute la capitolul III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de decontare/livrare pentru bănci, nu se încadrează în domeniul de aplicare al formularului CR SETT; acestea din urmă se raportează în formularele privind riscul de credit (CR SA).

Anexa 4

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 16.00 – RISCUL OPERAŢIONAL (OPR)

1. Acest formular oferă informaţii privind calcularea cerinţelor de fonduri proprii conform Regulamentului privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate (aprobat prin HCE al BNM nr.113 din 24.05.2018) (care reglementează abordarea de bază (BIA), abordarea standardizată (TSA), abordarea standardizată alternativă (ASA)). O bancă nu poate aplica TSA şi ASA pentru liniile de activitate corespunzătoare serviciilor bancare pentru clienţi de retail şi serviciilor bancare comerciale în acelaşi timp la nivel individual.

2. Băncile care utilizează BIA, TSA şi/sau ASA îşi calculează cerinţele de fonduri proprii pe baza informaţiilor de la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care nu sunt disponibile cifre auditate, băncile pot utiliza estimări. În cazul în care sunt utilizate cifre auditate, băncile raportează cifrele auditate, care ar trebui să rămână neschimbate. Sunt posibile abateri de la acest principiu al cifrelor "neschimbate", de exemplu, dacă în perioada respectivă au existat circumstanţe excepţionale, cum ar fi achiziţii sau cedări de entităţi sau activităţi realizate recent.

3. Dacă o bancă poate justifica în faţa Băncii Naţionale a Moldovei că, din cauza unor circumstanţe excepţionale, cum ar fi o fuziune sau o cedare de entităţi sau activităţi, utilizarea unei medii pe trei ani pentru calcularea indicatorului relevant ar conduce la o estimare distorsionată a cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, Banca Naţională a Moldovei poate permite băncii să modifice calculul într-un mod care ar lua în considerare astfel de evenimente. De asemenea, Banca Naţională a Moldovei poate să solicite din proprie iniţiativă unei bănci să modifice calculul. În cazul în care o bancă funcţionează de mai puţin de trei ani, aceasta poate utiliza estimări ale evoluţiei activităţii pentru calcularea indicatorului relevant, cu condiţia să înceapă folosirea datelor istorice de îndată ce sunt disponibile.

4. Acest formular prezintă, pe coloane, informaţii pentru ultimii trei ani cu privire la valoarea indicatorului relevant al activităţilor bancare supuse riscului operaţional şi la cuantumul creditelor şi avansurilor (acestea din urmă se aplică numai în cazul ASA). În continuare, se raportează informaţii cu privire la cuantumul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.

5. Informaţiile sunt prezentate, pe rânduri, în funcţie de metoda de calcul al cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional, prezentându-se în detaliu liniile de activitate pentru TSA şi ASA.

6. Acest formular trebuie să fie transmis de către toate băncile care fac obiectul cerinţei de fonduri proprii pentru riscul operaţional.

Anexa 5

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 17.00 - RISCUL OPERAŢIONAL: PIERDERI ŞI RECUPERĂRI

PE LINII DE ACTIVITATE ÎN CURSUL ANULUI PRECEDENT

(DETALII PRIVIND RISCUL OPERAŢIONAL - OPR)

1. Acest formular sintetizează informaţiile privind pierderile brute şi recuperările pierderilor înregistrate de o bancă în anul precedent în funcţie de liniile de activitate.

2. "Pierdere brută" înseamnă o pierdere care decurge dintr-un eveniment sau dintr-o categorie de evenimente de risc operaţional înainte de orice tip de recuperări, fără a aduce atingere punctul 4.

3. "Recuperare" înseamnă un eveniment independent legat de pierderea iniţială din riscul operaţional care este separat în timp şi prin care sunt primite fonduri sau intrări de beneficii economice de la prima parte sau de la părţi terţe, cum ar fi asigurătorii sau alte părţi.

4. "Evenimente de pierderi recuperate rapid" înseamnă evenimente de risc operaţional generatoare de pierderi care sunt recuperate integral sau parţial în decurs de cinci zile lucrătoare. În cazul unui eveniment de pierderi recuperate rapid, numai partea din pierdere care nu este recuperată integral (adică pierderea din care se exclude recuperarea parţială rapidă) trebuie inclusă în definiţia pierderii brute. Prin urmare, evenimentele de pierderi generatoare de pierderi care sunt recuperate integral în decurs de cinci zile lucrătoare nu trebuie incluse deloc în definiţia pierderii brute şi nici în raportarea detaliilor privind riscul operaţional.

5. "Data de contabilizare" înseamnă data la care s-a recunoscut pentru prima oară o pierdere sau o rezervă/un provizion în contul de profit şi pierdere pentru o pierdere din riscul operaţional. Această dată este în mod logic ulterioară "Datei de apariţie" (adică data la care evenimentul de risc operaţional s-a produs sau a început pentru prima oară) şi "Datei de descoperire" (adică data la care banca a devenit conştientă de evenimentul de risc operaţional).

6. Numărul de evenimente este numărul de evenimente de risc operaţional care sunt contabilizate pentru prima oară în cursul perioadei de raportare.

7. Cuantumul total al pierderii este suma algebrică a următoarelor evenimente:

a) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru evenimentele de risc operaţional "contabilizate pentru prima oară" în cursul perioadei de raportare (de exemplu cheltuieli directe, provizioane, decontări);

b) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru ajustările pozitive ale pierderilor efectuate în cursul perioadei de raportare (de exemplu creşterea provizioanelor, evenimente de pierderi conexe, decontări suplimentare) pentru evenimentele de risc operaţional "contabilizate pentru prima oară" în cursul perioadelor de raportare anterioare; şi

c) cuantumurile pierderilor brute relevante pentru ajustările negative ale pierderilor efectuate în cursul perioadei de raportare - ca urmare a scăderii provizioanelor - pentru evenimentele de risc operaţional "contabilizate pentru prima oară" în cursul perioadelor de raportare anterioare.

8. Numărul de evenimente include convenţional şi evenimentele care au fost contabilizate pentru prima oară în cursul perioadelor de raportare anterioare, dar care nu au fost încă raportate în rapoartele de supraveghere anterioare. Cuantumul total al pierderii include convenţional şi elementele de la punctul 7 care sunt relevante pentru perioadele de raportare anterioare, dar care nu au fost încă raportate în rapoartele de supraveghere anterioare.

9. Pierderea singulară maximă este valoarea cea mai mare dintre cele incluse la punctul 7 lit.a) sau la punctul 7 lit.b) de mai sus.

10. Suma primelor cinci cele mai mari pierderi este suma primelor cinci cele mai mari cuantumuri dintre cele incluse la punctul 7 lit.a) sau la punctul 7 lit.b) de mai sus.

11. Recuperarea totală a pierderii este suma tuturor recuperărilor contabilizate în cursul perioadei de raportare şi relevante pentru evenimentele de risc operaţional contabilizate pentru prima oară în cursul perioadei de raportare sau al perioadelor anterioare de raportare.

12. Cifrele raportate în luna iunie a anului respectiv sunt cifre intermediare, cifrele finale fiind raportate în luna decembrie. Prin urmare, cifrele din iunie au o perioadă de referinţă de şase luni (şi anume de la 01.01 la 30.06 din anul calendaristic), în timp ce cifrele din decembrie au o perioadă de referinţă de douăsprezece luni (şi anume de la 01.01 la 31.12 din anul calendaristic).

13. Informaţiile sunt prezentate prin repartizarea pierderilor şi a recuperărilor care depăşesc pragurile interne pe linii de activitate [astfel cum sunt definite în anexa nr.2 din Regulamentul privind tratamentul riscului operaţional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate], existând posibilitatea ca pierderile aferente unui eveniment să fie repartizate pe mai multe linii de activitate.

14. Coloanele prezintă totalurile pentru fiecare linie de activitate, împreună cu un element memorandum care prezintă cel mai scăzut prag intern aplicat la colectarea datelor privind pierderile, specificând în cadrul fiecărei linii de activitate cel mai scăzut şi cel mai ridicat prag, în cazul în care există mai mult de un singur prag. Băncile care îşi calculează cerinţa de fonduri proprii conform abordării TSA sau ASA raportează pierderile în coloana 080.

15. Rândurile prezintă liniile de activitate şi, în cadrul fiecărei linii de activitate, informaţii privind numărul de evenimente, cuantumul total al pierderii, pierderea singulară maximă, suma primelor cinci cele mai mari pierderi şi recuperarea totală a pierderii.

16. Pentru totalul liniilor de activitate sunt solicitate, de asemenea, date privind numărul de evenimente şi cuantumul total al pierderii pentru anumite intervale determinate pe baza unor praguri prestabilite: 10 000, 20 000, 100 000 şi 1 000 000. Pragurile corespund unor cuantumuri în lei moldoveneşti şi sunt incluse în scopul comparării pierderilor raportate între bănci. Prin urmare, acestea nu corespund pragurilor de pierdere minimă utilizate pentru colectarea datelor interne privind pierderea, care trebuie raportate într-o altă secţiune a formularului.

17. În cazul în care suma elementelor cuantumului total al pierderii, astfel cum sunt indicate la punctul 7 de mai sus, conduce la obţinerea unei valori negative pentru unele linii de activitate /combinaţii de categorii de evenimente, se raportează valoarea 0 (zero) în celulele relevante.

18. Acest formular trebuie raportat de către băncile care utilizează TSA/ASA pentru calcularea cerinţelor de fonduri proprii.

19. Pentru a verifica respectarea condiţiilor prevăzute la secţiunea 3 punctul 14 subpunctul 5) lit.b) din prezenta instrucţiune, băncile utilizează cele mai recente statistici disponibile pe pagina web a BNM din compartimentul consacrat publicării de date în scopuri prudenţiale pentru a determina "suma totalurilor activelor din bilanţurile individuale ale tuturor băncilor din Republica Moldova".

20. Băncile cărora li se aplică dispoziţiile secţiunii 3 punctul 14 subpunctul 5) lit.b) din prezenta instrucţiune raportează numai următoarele informaţii pentru suma tuturor evenimentelor (coloana 080) din formularul "Detalii privind riscul operaţional":

a) numărul de evenimente (rândul 910);

b) cuantumul total al pierderii (rândul 920);

c) pierderea singulară maximă (rândul 930);

d) suma primelor cinci cele mai mari pierderi (rândul 940) şi

e) recuperarea totală a pierderii (rândul 950).

Anexa 6

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 18.00 - RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU

RISCURILE DE POZIŢIE AFERENTE INSTRUMENTELOR

DE DATORIE TRANZACŢIONATE (MKR SA TDI)

1. Acest formular reflectă poziţiile şi cerinţele de fonduri proprii pentru riscul de poziţie aferent instrumentelor de datorie tranzacţionate conform abordării standardizate [secţiunea 1 din capitolul II şi punctul 16 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate (aprobat prin HCE al BNM nr.114 din 24.05.2018)]. Diferitele riscuri şi metode disponibile în temeiul Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate sunt prezentate pe rânduri. Riscul specific asociat expunerilor incluse în MKR SA CTP trebuie raportat numai în formularul Total al MKR SA TDI. Cerinţele de fonduri proprii raportate în formularul respectiv sunt transferate în celula {330;060} (CTP).

2. Formularul trebuie să fie completat separat pentru "Total", precum şi pentru o listă prestabilită cuprinzând monedele următoare: MDL, EUR, USD, RUB, RON, UAH, precum şi două formulare reziduale care acoperă "alte valute liber convertibile" şi "alte valute străine".

[Pct.2 modificat prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 26.04.2019]

Anexa 7

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 20.00 - RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU

RISCUL SPECIFIC ÎN CAZUL POZIŢIILOR ALOCATE PORTOFOLIULUI

 DE TRANZACŢIONARE PE BAZĂ DE CORELAŢIE (MKR SA CTP)

1. Acest formular prevede furnizarea de informaţii cu privire la poziţiile din CTP [cuprinzând instrumente financiare derivate de credit de tipul "n-th-to-default" şi alte poziţii din CTP incluse în conformitate cu punctul 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate] şi la cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare conform abordării standardizate.

2. Formularul MKR SA CTP determină cerinţa de fonduri proprii numai pentru riscul specific aferent poziţiilor alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie în conformitate cu punctul 57 coroborat cu punctul 63 şi punctul 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate. În cazul în care poziţiile alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie din portofoliul de tranzacţionare sunt acoperite prin instrumente financiare derivate de credit, se aplică subsecţiunile 1 şi 2 din secţiunea 5 al capitolului III din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate.

3. Această structură a formularului se referă la instrumentele financiare derivate de credit de tipul "n-th-to-default" şi la alte poziţii alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul "n-th-to-default" sunt întotdeauna raportate pe rândul 110. "Celelalte poziţii alocate portofoliului de tranzacţionare pe bază de corelaţie" nu sunt instrumente financiare derivate de credit de tipul "n-th-to-default" [a se vedea definiţia de la punctul 64 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate], dar sunt în mod explicit "legate" (din cauza intenţiei de acoperire împotriva riscului) de această poziţie. De aceea sunt alocate la subrubrica "instrumente financiare derivate de credit de tipul "n-th-to-default".

Anexa 8

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 21.00 - RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDAREA STANDARDIZATĂ PENTRU

RISCUL DE POZIŢIE AFERENT TITLURILOR DE CAPITAL (MKR SA EQU)

1. Prezentul formular solicită informaţii privind poziţiile şi cerinţele de fonduri proprii corespunzătoare pentru riscul de poziţie aferent titlurilor de capital deţinute în portofoliul de tranzacţionare şi tratate conform abordării standardizate.

2. Formularul se va completa după cum urmează:

a) un formular separat pentru "Total";

b) câte un formular pentru o listă statică prestabilită cuprinzând pieţele următoare: România, Regatul Unit, Federaţia Rusă, Elveţia, Turcia, Ucraina, SUA, Franţa, Italia, Germania, Austria, Republica Irlanda, Olanda;

c) un formular agregat "Zona euro (alte pieţe)" pentru alte pieţe ale zonei monetare euro care nu sunt enumerate expres la lit.b);

d) un formular rezidual pentru toate celelalte pieţe care nu sunt enumerate expres la lit.b) şi c).

În sensul prezentei cerinţe de raportare, termenul "piaţă" are înţelesul de "ţară", cu excepţia ţărilor din zona euro (alte pieţe).

Anexa 9

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 22.00 - RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE

PENTRU RISCUL VALUTAR (MKR SA FX)

1. Băncile raportează informaţii privind poziţiile pe fiecare valută şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora în cazul schimburilor valutare tratate conform abordării standardizate. Poziţia se calculează pentru EUR, USD , RUB, RON, UAH, precum şi pentru "alte valute liber convertibile" şi "alte valute străine".

De asemenea poziţia se calculează pentru aur şi pentru poziţiile în OPC. Rândurile 100-480 din prezentul formular trebuie raportate chiar dacă băncile nu sunt obligate să îşi calculeze cerinţele de fonduri proprii pentru riscul valutar, în conformitate cu punctul 112 din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate.

2. Elementele memorandum din formular se completează separat pentru toate monedele statelor membre ale Uniunii Europene şi pentru monedele următoare: USD, CHF, JPY, RUB, TRY, AUD, CAD, RSD, ALL, UAH, MKD, EGP, ARS, BRL, MXN, HKD, ICK, TWD, NZD, NOK, SGD, KRW, CNY şi toate celelalte monede.

Anexa 10

la Instrucţiunea cu privire prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

C 23.00 - RISCUL DE PIAŢĂ: ABORDĂRI STANDARDIZATE

 PENTRU RISCUL DE MARFĂ (MKR SA COM)

1. În acest formular se solicită informaţii privind poziţiile pe mărfuri şi cerinţele de fonduri proprii aferente acestora, tratate conform abordării standardizate.

[Anexa 10¹ introdusă prin Hot.BNM nr.104 din 16.04.2020, în vigoare 01.01.2021]

Anexa nr.10²

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

[Anexa nr.10² în redacţia Hot.BNM nr.252 din 06.11.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Anexa nr.10² introdusă prin Hot.BNM nr.275 din 10.12.2020, în vigoare 30.03.2021]

RAPORTAREA PRIVIND EFECTUL DE LEVIER

Capitolul I.

INSTRUCŢIUNI GENERALE

Secţiunea 1. Structură

1. Prezenta anexă conţine instrucţiuni suplimentare privind formularele aferente raportării privind efectul de levier (denumite în continuare “LR”).

2. În total, cadrul este constituit din cinci formulare:

– C 47.00: Calculul indicatorului efectului de levier (LRCalc): Calculul indicatorului efectului de levier;

– C 40.00: Indicatorul efectului de levier – Formularul 1 (LR1): Tratamentul alternativ al indicatorului de măsurare a expunerii;

– C 43.00: Indicatorul efectului de levier – Formularul 4 (LR4): Defalcarea alternativă a componentelor indicatorului de măsurare a expunerii utilizat pentru calcularea indicatorului efectului de levier;

– C 44.00: Indicatorul efectului de levier – Formularul 5 (LR5): Informaţii generale;

– C 48.00: Volatilitatea indicatorului efectului de levier (LR6).

3. Pentru fiecare formular sunt furnizate referinţe juridice, precum şi informaţii suplimentare detaliate cu privire la aspectele mai generale ale raportării.

Secţiunea 2. Convenţia de numerotare

4. În ceea ce priveşte referinţele la coloanele, rândurile şi celulele formularelor, documentul respectă convenţia stabilită în următoarele puncte. Aceste coduri numerice sunt utilizate pe scară largă în normele de validare.

5. În instrucţiuni se utilizează următoarea notaţie generală: {Formular;Rând;Coloană}. Pentru a indica faptul că se face trimitere la întregul rând sau întreaga coloană, se va utiliza un asterisc.

6. În cazul validărilor din cadrul unui formular în care sunt utilizate numai punctele de date din formularul respectiv, notaţiile nu se vor referi la un formular: {Rând;Coloană}.

7. În raportarea privind efectul de levier, sintagma “din care” se referă la un element care constituie un subset al unei categorii de expuneri de nivel mai ridicat, în timp ce sintagma “element memorandum” se referă la un element separat care nu este un subset al unei clase de expuneri. Este obligatoriu să se completeze ambele tipuri de celule, dacă nu se specifică altfel.

Secţiunea 3. Abrevieri

8. În sensul prezentei anexe şi al formularelor aferente se utilizează următoarele abrevieri:

8.1. Legea nr.202/2017, care este abrevierea Legii nr.202/2017 privind activitatea băncilor;

8.2. Regulamentul nr.111/2018 care este abrevierea Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111/2018;

8.3. Regulamentul nr.112/2018 care este abrevierea Regulamentului cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.112/2018;

8.4. Regulamentul nr.114/2018 care este abrevierea Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de piaţă potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.114/2018;

8.5. Regulamentul nr.220/2025 care este abrevierea Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.220/2025;

8.6. SFT, care este abrevierea operaţiunii de finanţare prin instrumente financiare (Securities Financing Transaction) şi înseamnă “o tranzacţie de răscumpărare, o tranzacţie de dare sau luare cu împrumut de titluri de valoare sau mărfuri sau o tranzacţie de creditare în marjă”, astfel cum se menţionează la subpct.5.2 din Regulamentul 176/2025;

8.7. CRM, care este abrevierea diminuării riscului de credit (Credit Risk Mitigation), definită astfel în pct.3 din Regulamentul nr.112/2018;

8.8. CSD, care este abrevierea depozitarului central de titluri de valoare (Central Securities Depository), adică Depozitarul central unic al valorilor mobiliare definit în art.2 din Legea nr.234/2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare;

8.9. CPCC, care este abrevierea contrapărţii centrale calificate (Qualifying Central Counterparty);

8.10. PFE, care este abrevierea expunerii viitoare potenţiale (Potential Future Exposure);

8.11. SA-CCR, care este abrevierea pentru abordarea standardizată a riscului de credit al contrapărţii;

8.12. NICA, care este abrevierea pentru suma independentă netă a garanţiilor reale.

Secţiunea 4. Convenţia privind semnul

9. Toate cuantumurile se raportează ca valori pozitive. Fac excepţie:

9.1. Elementele a căror denumire este precedată de un semn negativ (-), în cazul cărora se presupune că nu se va raporta nicio valoare pozitivă.

9.2. {LRCalc;0310;0010}, {LRCalc;0320;0010}, {LRCalc;0330;0010}, {LRCalc;0340;0010}, care în mod normal conţin valori pozitive, dar care, în anumite cazuri extreme, ar putea conţine valori negative.

Capitolul II

INSTRUCŢIUNI AFERENTE FORMULARELOR

Secţiunea 1. Formule pentru calculul indicatorului efectului de levier

10. Indicatorul efectului de levier se bazează pe un indicator de măsurare a capitalului şi pe un indicator de măsurare a expunerii totale, care pot fi calculaţi cu ajutorul celulelor din LRCalc.

11. Indicatorul efectului de levier = {LRCalc;0310;0010}/{LRCalc;0290;0010}.

Secţiunea 2. Praguri de semnificaţie pentru instrumentele financiare derivate

12. Pentru a reduce sarcina de raportare a băncilor cu expuneri limitate pe instrumente financiare derivate, la evaluarea importanţei relative a expunerilor pe instrumente financiare derivate faţă de expunerea totală corespunzătoare indicatorului efectului de levier se utilizează următorii indicatori de măsurare. Băncile calculează aceşti indicatori de măsurare în conformitate cu formula de la pct.13.

13. Cota instrumentelor financiare derivate = Expunerea din instrumente financiare derivate / Expunerea totală

14. În sensul pct.13 indicatorul de măsurare a expunerii din instrumente financiare derivate este egal cu: {LRCalc;0061;0010}+{LRCalc;0065;0010}+ {LRCalc;0071;0010}+{LRCalc;0081;001 0}+{LRCalc;0091;0010}+{LRCalc;0092;0010}+{LRCalc;0093;0010}+{LRCalc;0101;0010}+ {LRCalc;0102;0010}+{LRCalc;0103;0010}+{LRCalc; 0104;0010} +{LRCalc;0110;0010} +{LRCalc;0120;0010}+{LRCalc ;0130;0010}+{LRCalc;0140;0010}

15. În sensul pct.13 indicatorul de măsurare a expunerii totale este egal cu: {LRCalc;0290;0010}.

16. Cuantumul noţional total folosit ca referinţă de instrumentele financiare derivate = {LR1; 0010;0070}. Băncile completează întotdeauna această celulă.

17. Volumul instrumentelor financiare derivate de credit = {LR1;0020;0070} + {LR1;0050;0070}. Băncile completează întotdeauna aceste celule.

18. Băncile au obligaţia de a completa celulele menţionate la pct.21 dacă este îndeplinită oricare dintre următoarele condiţii:

18.1. cota instrumentelor financiare derivate, menţionată la pct.13, depăşeşte 1,5 %;

18.2. cota instrumentelor financiare derivate, menţionată la pct.13, depăşeşte 2,0 %. Se aplică criteriile de intrare şi de ieşire prevăzute la secţiunea 2, capitolul I din prezenta Instrucţiune, cu excepţia cazului menţionat la subpct.18.2, caz în care băncile încep raportarea informaţiilor de la următoarea dată de referinţă a raportării dacă au depăşit pragul la o singură dată de referinţă a raportării.

19. Băncile în cazul cărora cuantumul noţional total folosit ca referinţă de instrumentele financiare derivate, astfel cum este definit la pct.16, depăşeşte echivalentul în lei moldoveneşti a 10 miliarde EUR completează celulele menţionate la pct.21, chiar dacă cota lor de instrumente financiare derivate nu îndeplineşte condiţiile descrise la pct.18. Criteriile de intrare prevăzute la secţiunea 2, capitolul I din prezenta Instrucţiune nu se aplică pct.12. Băncile încep să raporteze informaţiile de la următoarea dată de referinţă a raportării în cazul în care acestea au depăşit pragul la o singură dată de referinţă a raportării.

20. Băncile au obligaţia de a completa celulele menţionate la pct.22 dacă este îndeplinită oricare dintre condiţiile stabilite la pct.25, capitolul I din prezenta Instrucţiune.

Se aplică criteriile de intrare şi de ieşire prevăzute la secţiunea 2, capitolul I din prezenta Instrucţiune, cu excepţia cazului menţionat la subpct.20.2, caz în care băncile încep raportarea de la următoarea dată de referinţă a raportării dacă au depăşit pragul cu ocazia unei singure date de referinţă a raportării.21. Celulele pe care băncile au obligaţia de a le completa în conformitate cu pct.18 şi 19 sunt următoarele: {LR1;0010;0010}, {LR1;0010;0020}, {LR1;0020;0010}, {LR1;0020;0020}, {LR1;0030;0070}, {LR1;0040;0070}, {LR1;0050;0010}, {LR1;0050;0020}, {LR1;0060;0010}, {LR1;0060;0020}, şi {LR1;0060;0070}.

22. Celulele pe care băncile au obligaţia de a le completa în conformitate cu pct.20 sunt următoarele: {LR1;0020;0075}, {LR1;0050;0075} şi {LR1;0050;0085}.

Secţiunea 3. C 47.00 – Calculul indicatorului efectului de levier (LRCalc)

23. Prezentul formular colectează datele necesare pentru a calcula indicatorul efectului de levier definit în Regulamentul nr.176/2025.

24. Băncile raportează trimestrial indicatorul efectului de levier. În fiecare trimestru, valoarea “la data de referinţă a raportării” este valoarea din ultima zi calendaristică a celei de a treia luni a trimestrului respectiv.

25. Băncile raportează elementele din secţiunea “Valori ale expunerii” cu semn pozitiv, în conformitate cu convenţia privind semnele din secţiunea 4, capitolul I din prezenta anexă (cu excepţia elementelor {LRCalc;0270;0010}), ca şi cum elementele raportate cu semn negativ (de exemplu exceptările/deducerile) în conformitate cu convenţia privind semnele din secţiunea 4, capitolul I din prezenta anexă nu s-ar aplica.

26. Orice cuantum cu care se majorează fondurile proprii sau expunerea pentru calcularea indicatorului efectului de levier se raportează ca valoare pozitivă. În schimb, orice cuantum cu care se reduce totalul fondurilor proprii sau expunerea pentru calcularea indicatorului efectului de levier se raportează ca valoare negativă. În cazul în care există un semn negativ (-) în faţa denumirii unui element, se presupune că pentru elementul respectiv nu se va raporta nicio valoare pozitivă.

27. În cazul în care un cuantum se califică pentru deducere pe baza mai multor motive, cuantumul respectiv se scade din expunere doar pe un singur rând din formularul C 47.00.

Secţiunea 4. C 40.00 – Tratamentul alternativ al

indicatorului de măsurare a expunerii (LR1)

28. În acest formular se colectează date privind tratamentul alternativ al instrumentelor financiare derivate, al SFT-urilor, al elementelor extrabilanţiere, al investiţiilor în sectorul public excluse.

29. Băncile determin㠓valorile contabile din bilanţ” introduse în LR1 pe baza cadrului contabil IFRS. “Valoarea contabilă presupunând că nu se recurge la compensare sau la altă tehnică CRM” se referă la valoarea contabilă din bilanţ care nu ia în considerare efectele compensării sau ale diminuării riscului.

30. Băncile raportează elementele din LR1 ca şi cum elementele care au semn negativ în formularul LRCalc (de exemplu exceptările/deducerile) în conformitate cu convenţia privind semnele din secţiunea 4, capitolul I din prezenta anexă, cu excepţia rândurilor {0270;0010} {0280;0010}, nu s-ar aplica.

31. {r0410;c0010} din formularul C 40.00 se raportează de către bănci cu frecvenţă anuală.

Secţiunea 5. C 43.00 – Defalcarea alternativă a componentelor

indicatorului de măsurare a expunerii utilizat pentru

calcularea indicatorului efectului de levier (LR4)

32. În LR4, băncile raportează valorile expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier după aplicarea exceptărilor şi a deducerilor din formularul LRCalc, adică a elementelor cu semn negativ în conformitate cu convenţia privind semnele din secţiunea 4, capitolul I din prezenta anexă, cu excepţia rândului {0270;0010}.

33. Pentru a evita dubla contabilizare, băncile respectă următoare ecuaţie:

Suma rândurilor {0010; 0010}-{0260;0010} din formularul LRCalc este egală cu = [{LR4;0010;0010} + {LR4;0040;0010} + {LR4;0050;0010} + {LR4;0060;0010} + {LR4;0065;0010} + {LR4;0070;0010} + {LR4;0090;0010} + {LR4;0140;0010} + {LR4;0180;0010} + {LR4;190;0010} + {LR4;0210;0010} + {LR4;0230;0010} + {LR4;0280;0010} + {LR4;0290;0010}].

34. Pentru consecvenţă cu valorile expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier, cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor se raportează, de asemenea, aplicate integral.

35. Băncile raportează contrapartea în ceea ce priveşte cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor după aplicarea tehnicilor de diminuare a riscului de credit (CRM) şi a efectelor lor de substituţie. Băncile raportează contrapartea în ceea ce priveşte LRE în conformitate cu contrapartea originală, adică fără a ţine seama de eventualele tehnici CRM sau efecte de substituţie aplicabile cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor.

Secţiunea 6. C 44.00 – Informaţii generale (LR5)

36. În acest formular se colectează date suplimentare pentru clasificarea activităţilor băncii şi a normelor pentru care a optat aceasta.

Secţiunea 7. C 48.00 Volatilitatea indicatorului efectului de levier (LR6)

37. Se colectează informaţii în scopul monitorizării volatilităţii indicatorului efectului de levier. Informaţiile se raportează doar de către băncile care sunt societăţi de importanţă sistemică.

Secţiunea 8. C 48.01 Volatilitatea indicatorului efectului de levier:

valoarea medie pentru perioada de raportare

Secţiunea 9. C 48.02 Volatilitatea indicatorului efectului de levier:

valorile zilnice pentru perioada de raportare

38. Se raportează valorile zilnice din cursul trimestrului.

[Anexa nr.10² în redacţia Hot.BNM nr.252 din 06.11.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Anexa nr.10² introdusă prin Hot.BNM nr.275 din 10.12.2020, în vigoare 30.03.2021]

Anexa 11

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

INSTRUCŢIUNI AFERENTE FORMULARELOR

RAPOARTELOR PENTRU EXPUNERILE MARI (LE)

1. Cadrul de raportare pentru expunerile mari ("LE") este format din patru formulare, care includ următoarele informaţii:

a) limitele maxime admisibile (formularul Limite LE);

b) identificarea contrapărţii (formularul LE1);

c) expunerile faţă de clienţi individuali sau din cadrul unui grup de clienţi aflaţi în legătură din portofoliul de tranzacţionare şi din afara acestuia (formularul LE2);

d) detalii privind expunerile faţă de clienţi individuali din cadrul unui grup de clienţi aflaţi în legătură (formularul LE3).

2. Instrucţiunile cuprind referinţe juridice, precum şi informaţii detaliate cu privire la datele care se raportează în fiecare formular.

3. Orice cuantum care măreşte expunerile se înregistrează ca valoare pozitivă. Orice cuantum care reduce expunerile se înregistrează ca valoare negativă.

4. Pentru a raporta, atât la nivel individual, cât şi consolidat, informaţii privind expunerile mari faţă de clienţi sau grupuri de clienţi aflaţi în legătură în conformitate cu Regulamentul nr.109/2019 băncile după caz, băncile-mamă utilizează formularele LE1, LE2 şi LE3.

5. Băncile trebuie să raporteze toate expunerile mari, inclusiv cele exceptate de la aplicarea limitelor expunerilor mari în conformitate cu punctul 36 din Regulamentul nr.109/2019.

5¹. Pentru a raporta, pe bază consolidată, informaţii privind cele mai mari zece expuneri faţă de bănci şi cele mai mari zece expuneri faţă de entităţi din sectorul financiar, altele decât băncile, în conformitate cu punctul 16¹ din Regulamentul nr.109/2019, băncile trebuie să utilizeze formularele LE1, LE2 şi LE3.

6. Datele referitoare la expunerile mari, faţă de grupurile de clienţi aflaţi în legătură şi faţă de clienţi individuali care nu aparţin unui grup de clienţi aflaţi în legătură sunt raportate în formularul LE2 (în care expunerea faţă de un grup de clienţi aflaţi în legătură se raportează ca o singură expunere).

7. Băncile trebuie să raporteze utilizând formularul LE3 datele referitoare la expunerile faţă de clienţii individuali aparţinând grupurilor de clienţi aflaţi în legătură care sunt raportate prin intermediul formularului LE2. Raportarea unei expuneri faţă de un client individual prin formularul LE2 nu trebuie repetată în formularul LE3.

8. Coloanele din formularul LE1 prezintă informaţiile privind identificarea clienţilor individuali sau a grupurilor de clienţi aflaţi în legătură faţă de care o bancă are o expunere.

9. Coloanele din formularele LE2 şi LE3 prezintă următoarele seturi de informaţii:

a) valoarea expunerii înainte de aplicarea exceptărilor şi înainte de a se lua în considerare efectul diminuării riscului de credit, inclusiv expuneri directe, expuneri indirecte şi expuneri suplimentare care decurg din tranzacţii care implică o expunere faţă de active-suport;

b) efectul exceptărilor şi al tehnicilor de diminuare a riscului de credit;

c) valoarea expunerii după aplicarea exceptărilor şi după ce a fost luat în considerare efectul diminuării riscului de credit, calculat în sensul punctului 18 din Regulamentul nr.109/2019.

10. Trebuie raportate expunerile faţă de societăţile civile. Băncile trebuie să adauge cuantumurile creditelor societăţilor civile la gradul de îndatorare al fiecărui asociat/participant. Expunerile faţă de societăţile civile care prezintă cote sunt împărţite sau alocate asociaţilor/participanţilor în funcţie de cotele lor respective.

11. Activele şi elementele extrabilanţiere sunt utilizate fără aplicarea ponderilor de risc sau a gradelor de risc şi fără aplicarea factorilor de conversie.

12. În sensul prezentului raport, expunerile indirecte reprezintă expunerile alocate mai degrabă garantului sau emitentului garanţiei reale decât debitorului imediat în conformitate cu capitolul IX din Regulamentul nr.109/2019.

13. Valoarea expunerii, precum şi expunerile faţă de grupuri de clienţi aflaţi în legătură se calculează în conformitate cu prevederile capitolului II din Regulamentul nr.109/2019.

14. Efectul aplicării totale sau parţiale a exceptărilor şi a tehnicilor eligibile de diminuare a riscului de credit în vederea calculării expunerilor este descris în capitolele VI - IX din Regulamentul nr.109/2019.

[Anexa 11 modificată prin Hot.BNM nr.16 din 03.02.2022, în vigoare 25.03.2022]

[Anexa 11 introdusă prin Hot.BNM nr.117 din 18.04.2019, în vigoare 19.06.2019]

Anexa 11¹

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

PREZENTAREA GENERALĂ

A RAPORTĂRII PRIVIND BENZILE DE SCADENŢĂ

1. Pentru a reflecta neconcordanţa de scadenţe a activităţilor unei bănci ("benzile de scadenţă"), în formularul raportului C 66.01 "Benzi de scadenţă", băncile aplică instrucţiunile prevăzute în prezenta anexă.

2. Instrumentul de monitorizare reprezentat de benzile de scadenţă acoperă fluxurile contractuale şi ieşirile contingente. Fluxurile contractuale care rezultă din contracte şi scadenţa reziduală de la data raportării trebuie prezentate în conformitate cu dispoziţiile contractelor respective.

3. În sensul prezentei anexe se utilizează următoarele abrevieri:

1) ABS - titluri de valoare garantate cu active;

2) CQS - nivel de calitate a creditului. Nivelurile de calitate a creditului (CQS), astfel cum sunt prevăzute pentru băncile care aplică SEC-ERBA (abordării securitizării - bazate pe modele externe de rating). Aceste coloane trebuie raportate pentru toate tranzacţiile care beneficiază de rating, indiferent de abordarea aplicată;

3) HQLA - active care sunt eligibile ca active lichide (HQLA) în conformitate cu Regulamentul nr.329/2024;

4) IPS - sisteme instituţionale de protecţie care protejează instituţiile ţărilor membre UE ce au intrat în sistemul respectiv şi le asigură, în special, lichiditatea şi solvabilitatea pentru a evita falimentul, în cazul în care este necesar.

[Pct.3 modificat prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

4. Moneda semnificativă reprezintă altă monedă decât lei moldoveneşti, atunci când valoarea agregată a datoriilor denominate în această monedă depăşeşte sau este egală cu 5% din totalul datoriilor băncii.

Atunci când se face raportarea într-o monedă semnificativă se aplică întotdeauna următoarele:

1) se raportează numai elementele şi fluxurile denominate în moneda respectivă;

2) în caz de necorelare a structurii pe monede între segmentele unei tranzacţii, se raportează numai segmentul în moneda respectivă;

3) atunci când un flux se poate materializa în mai multe monede, banca efectuează o evaluare cu privire la moneda în care este probabil ca fluxul să se materializeze şi raportează elementul numai în moneda semnificativă respectivă.

5. Băncile nu trebuie să contabilizeze dublu intrările de numerar.

6. În coloana "Stoc iniţial" se raportează stocul de elemente de la data raportării.

7. Elementele care nu se completează de către bănci sunt marcate cu semnul "X".

8. Secţiunile ID 1 şi ID 2 din formularul privind benzile de scadenţă intitulate "Ieşiri" şi, respectiv, "Intrări" se referă la viitoarele fluxuri de numerar contractuale generate de toate elementele bilanţiere şi extrabilanţiere. Se raportează numai intrările şi ieşirile în baza contractelor valabile la data de raportare. Intrările şi ieşirile provenite din dobânzi generate de toate elementele bilanţiere şi extrabilanţiere, cu excepţia garanţiilor, se includ la toate punctele relevante ale secţiunilor "Intrări" şi "Ieşiri", în tranşa de timp corespunzătoare în care devin scadente. Plăţile şi încasările de dobânzi care devin scadente după 5 ani de la data raportării se exclud din formularul privind benzile de scadenţă.

9. Secţiunea ID 3 din formularul privind benzile de scadenţă intitulată "Capacitatea de compensare" reprezintă stocul de active negrevate de sarcini sau de alte surse de finanţare de care dispune banca din punct de vedere juridic şi practic la data de raportare pentru acoperirea potenţialelor deficite contractuale. Se raportează numai intrările şi ieşirile în baza contractelor existente la data de raportare.

10. Intrările şi ieşirile de numerar din secţiunile "Intrări" şi, respectiv, "Ieşiri" se raportează la valoarea brută cu semn pozitiv. Sumele scadente care urmează să fie plătite şi primite se raportează în secţiunile "Ieşiri" şi, respectiv, "Intrări".

11. În secţiunea din formularul privind benzile de scadenţă intitulată "Capacitatea de compensare", intrările şi ieşirile se raportează la valoarea netă, cu semn pozitiv dacă reprezintă intrări şi cu semn negativ dacă reprezintă ieşiri. În cazul fluxurilor de numerar, se raportează sumele scadente. Fluxurile de titluri de valoare se raportează la valoarea curentă de piaţă sau la cost amortizat, după caz. Fluxurile generate de liniile de credit şi de lichiditate se raportează la valorile contractuale disponibile.

12. Fluxurile contractuale se alocă în cadrul celor 22 de tranşe de timp în conformitate cu scadenţa lor reziduală, zilele referindu-se la zile calendaristice.

13. Toate fluxurile contractuale, inclusiv toate fluxurile de numerar semnificative provenite din activităţi nefinanciare, precum impozitele, bonusurile, dividendele şi chiriile se raportează în tranşa de timp corespunzătoare în care devin scadente. Aceste fluxuri de numerar se exclud din formularul privind benzile de scadenţă în cazul în care devin scadente după 5 ani de la data raportării.

14. Pentru ca băncile să aplice o abordare prudentă în stabilirea scadenţelor contractuale ale fluxurilor, acestea se asigură că sunt aplicate toate principiile următoare:

1) atunci când există o opţiune de a amâna plata sau de a primi o plată în avans, această opţiune este prezumată a fi exercitată, exclusiv la latitudinea băncii, în cazul în care aceasta ar devansa ieşirile provenite de la bancă sau ar amâna intrările către bancă;

2) atunci când exercitarea opţiunii de a devansa ieşirile provenite de la bancă este exclusiv la latitudinea băncii, această opţiune este prezumată a fi exercitată numai în cazul în care există o aşteptare din partea pieţei ca banca să facă acest lucru. Opţiunea este prezumată a nu fi exercitată în cazul în care ar devansa intrările către bancă sau ar amâna ieşirile provenite de la bancă. Orice ieşire de numerar care ar fi declanşată contractual de o astfel de intrare, ca în cazul finanţării de tip "pass through" expuse la punctul 125 din Regulamentul LCR, se raportează la aceeaşi dată cu această intrare;

3) toate depozitele la vedere şi nescadente se raportează ca overnight în coloana 0020. În plus, aceste tranzacţii fără o scadenţă precizată contractual se raportează în coloana 0025;

4) se consideră că tranzacţiile repo sau reverse repo, precum şi alte tranzacţii similare care pot fi reziliate de oricare dintre părţi în orice zi ajung la scadenţă overnight, cu excepţia cazului în care perioada de preaviz este de mai mult de o zi, caz în care trebuie raportate în tranşa de timp relevantă în funcţie de perioada de preaviz;

5) se consideră că depozitele retail la termen cu o opţiune de retragere anticipată ajung la scadenţă în perioada în care retragerea anticipată a depozitelor nu ar fi penalizată în conformitate cu subpct.74.2 din Regulamentul LCR;

6) în cazul în care banca nu are capacitatea de a stabili un grafic minim al plăţilor contractuale pentru un anumit element sau o anumită parte a acestuia în conformitate cu regulile stabilite la prezentul punct, aceasta raportează elementul sau partea acestuia ca fiind mai mare de 5 ani în coloana 0220.

[Pct.14 modificat prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

15. Operaţiunile de swap valutar scadente reflectă valoarea noţională scadentă a swap-urilor valutare încrucişate, a tranzacţiilor valutare la termen şi a contractelor de schimb valutar la vedere nedecontate în tranşele de timp aplicabile din formular.

16. Fluxurile de numerar din tranzacţii nedecontate se raportează, în perioada scurtă anterioară decontării, în rândurile şi benzile de scadenţă corespunzătoare.

17. Punctele corespunzătoare unor elemente pentru care banca nu are o activitate, de exemplu nu are depozite într-o anumită categorie, se lasă necompletate.

18. Elementele restante şi elementele pentru care banca are un motiv să se aştepte la neexecutarea obligaţiilor nu se raportează.

19. În cazul în care garanţiile reale primite sunt reipotecate într-o tranzacţie care ajunge la scadenţă după tranzacţia în cadrul căreia banca a primit garanţiile reale, se raportează o ieşire de titluri de valoare egală cu valoarea justă a garanţiilor reale primite în secţiunea privind capacitatea de compensare, în banda relevantă în conformitate cu scadenţa tranzacţiei care a condus la primirea garanţiilor reale.

20. Elementele intragrup nu afectează raportarea pe bază consolidată.

21. Partea care nu poate fi retrasă din rezervele la Banca Naţională a Moldovei (în continuare – BNM) nu se raportează în formular.

Formatul raportului C 66.01

Codul băncii ____________________

Formular C 66.01

Perioada de raportare____________

C 66.01 BENZI DE SCADENŢĂ

Modul de completare a raportului

C 66.01 - BENZI DE SCADENŢĂ

Instrucţiuni pentru anumite poziţii

[Modul de completare a raportului modificat prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Anexa 11¹ introdusă prin Hot.BNM nr.177 din 27.06.2024, în vigoare 01.09.2024]

Anexa 12

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

RAPORTAREA CERINŢEI DE ACOPERIRE

A NECESARULUI DE LICHIDITATE

TITLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A RAPORTĂRII CU PRIVIRE LA

CERINŢA DE ACOPERIRE A NECESARULUI DE LICHIDITATE

1. Formularele C 72.00-77.00 conţin informaţii în scopul raportării cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate, şi anume numărător (rezerva de lichidităţi) şi numitor (ieşirile nete de lichidităţi în decursul unei perioade de criză de 30 de zile), astfel cum este definită în Regulamentul nr.329/2024 şi se împart în:

1) Formularul C 72.00 conţine informaţii privind activele;

2) Formularul C 73.00 conţine informaţii cu privire la ieşirile de lichidităţi măsurate în cursul următoarelor 30 de zile;

3) Formularul C 74.00 conţine informaţii referitoare la intrările de lichidităţi măsurate în cursul următoarelor 30 de zile;

4) Formularul C 75.01 conţine informaţii cu privire la tranzacţiile care ajung la scadenţă într-o perioadă de 30 de zile şi în cadrul cărora se face un schimb de active nemonetare cu alte active nemonetare;

5) Formularul C 76.00 conţine informaţii privind calculele în scopul raportării cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate.

6) Formularul C 77.00 conţine informaţii privind entităţile cărora le corespund informaţiile raportate în formularele C 72.00, C 73.00, C 74.00, C 75.01 şi C 76.00, exclusiv în scopul determinării LCR la nivel consolidat.

TITLUL II

RAPORTAREA PRIVIND CERINŢA DE

ACOPERIRE A NECESARULUI DE LICHIDITATE

Capitolul I.

ACTIVE LICHIDE

Secţiunea 1

Observaţii generale

2. Formularul “C 72.00 - Acoperirea necesarului de lichiditate - Active lichide” este un formular de sinteză care conţine informaţii privind activele în scopul raportării cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate, astfel cum se specifică în Regulamentul nr.329/2024. Elementele care nu trebuie să fie completate de către bănci sunt marcate cu semnul "X".

3. Activele raportate trebuie să îndeplinească cerinţele prevăzute în capitolul II, titlul II din Regulamentul nr.329/2024.

4. Prin derogare de la pct.3, băncile nu vor aplica restricţiile legate de monede definite la pct.39-40, la subpct.42.4 şi la subpct.46.2 din Regulamentul nr.329/2024 atunci când completează formularul într-o monedă semnificativă, astfel cum se prevede la pct.18 din Regulamentul nr.329/2024. Băncile trebuie să aplice în continuare restricţiile privind jurisdicţia.

5. Băncile completează formularul în monedele corespunzătoare, în conformitate cu pct.18 din Regulamentul nr.329/2024.

6. În conformitate cu pct.41 din Regulamentul nr.329/2024, băncile raportează, dacă este cazul, cuantumul/valoarea de piaţă a activelor lichide ţinând seama de intrările şi ieşirile nete de lichidităţi rezultate din lichidarea anticipată a acoperirilor menţionate la subpct.27.2 şi în conformitate cu marjele de ajustare specificate în secţiunea 2 din Capitolul II, titlul II din acelaşi Regulament.

7. Regulamentul nr.329/2024 se referă numai la rate şi marje de ajustare. În aceste instrucţiuni cuvântul "ponderat" este utilizat ca termen general pentru a preciza cuantumul obţinut după aplicarea marjelor de ajustare şi a ratelor respective, precum şi a altor instrucţiuni suplimentare relevante (de exemplu, în cazul finanţărilor şi tranzacţiilor de creditare garantate). Cuvântul "pondere" în contextul prezentului formular şi modului de completare a acestuia se referă la un număr cuprins între 0 şi 1 din care rezultă, după înmulţirea acestuia cu suma respectivă, cuantumul ponderat sau, respectiv, valoarea în conformitate cu pct.41 din Regulamentul nr.329/2024.

8. Băncile nu raportează de două ori acelaşi element în cadrul secţiunilor 1.1.1, 1.1.2 şi 1.2.1 sau între aceste secţiuni.

Secţiunea 2

Observaţii specifice

Subsecţiunea 1

Cerinţe specifice privind OPC-urile

9. Pentru secţiunile 1.1.1.10, 1.1.1.11, 1.2.1.6, 1.1.2.2 şi 1.2.2.13 din formular, băncile raportează proporţia adecvată a valorii de piaţă a OPC-urilor corespunzătoare activelor lichide suport ale întreprinderii, în conformitate cu principiile prevăzute la pct.51 din Regulamentul nr.329/2024.

Subsecţiunea 2

Cerinţe specifice privind tranzacţiile de decontare şi

tranzacţiile cu începere amânată (forward starting)

10. Toate activele care îndeplinesc cerinţele de la subsecţiunile 3-5, secţiunea 1 Capitolul II, Titlul II din Regulamentul nr.329/2024 şi care sunt în stocul băncii la data de referinţă trebuie raportate la rândul relevant din formularul C72.00, chiar dacă sunt vândute sau utilizate în tranzacţii forward garantate. De asemenea, în acest formular nu trebuie raportate activele lichide din tranzacţiile cu începere amânată care se referă la achiziţiile de active lichide convenite prin contract, dar încă nedecontate şi la achiziţiile de active lichide la termen.

Capitolul II

IEŞIRI

Secţiunea 1

Observaţii generale

11. Formularul “C 73.00 Acoperirea necesarului de lichiditate – Ieşiri” este un formular sintetic care conţine informaţii cu privire la ieşirile de lichidităţi măsurate în cursul următoarelor 30 de zile, în scopul raportării cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate, astfel cum este specificată în Regulamentul nr.329/2024. Elementele care nu trebuie să fie completate de către bănci sunt marcate cu semnul "X".

12. Băncile completează formularul în monedele corespunzătoare, în conformitate cu pct.18 din Regulamentul nr.329/2024.

13. Unele elemente memorandum sunt incluse în formularul C 73.00 – Acoperirea necesarului de lichiditate – Ieşiri. Deşi nu sunt strict necesare pentru calcularea ratei în sine, acestea trebuie completate. Aceste elemente oferă informaţiile necesare care permit Băncii Naţionale a Moldovei să poată efectua o evaluare adecvată a respectării cerinţelor de lichiditate de către bănci. În unele cazuri, acestea reprezintă o defalcare la un nivel mai granular a elementelor incluse în principalele secţiuni din formulare, în timp ce în alte cazuri reflectă resursele de lichidităţi suplimentare la care ar putea avea acces băncile.

14. În conformitate cu pct.63 din Regulamentul nr.329/2024, ieşirile de lichidităţi trebuie:

1) să includă categoriile menţionate la pct.64 din Regulamentul nr.329/2024.

2) să fie calculate prin înmulţirea soldurilor diferitelor categorii de datorii şi angajamente extrabilanţiere cu ratele lor preconizate de scadenţă sau de retragere, astfel cum sunt indicate în Regulamentul nr.329/2024.

15. Regulamentul nr.329/2024 se referă numai la rate şi marje de ajustare, iar cuvântul "pondere" se referă exclusiv la acestea. În contextul prezentului formular şi modului de completare a acestuia cuvântul "ponderat" este utilizat ca termen general pentru a preciza cuantumul obţinut după aplicarea marjelor de ajustare şi a ratelor respective, precum şi a altor instrucţiuni suplimentare relevante (de exemplu, în cazul finanţărilor şi tranzacţiilor de creditare garantate).

16. Ieşirile de lichidităţi în cadrul unui grup (cu excepţia ieşirilor din facilităţile de credit sau de lichiditate neutilizate puse la dispoziţie de membrii unui grup în cazul cărora Banca Naţională a Moldovei a autorizat aplicarea unei rate de ieşire preferenţiale (rate de ieşire mai scăzute)) trebuie raportate în categoriile relevante. Aceste ieşiri trebuie raportate, de asemenea, separat ca elemente memorandum.

17. Ieşirile de lichidităţi trebuie raportate o singură dată în formular, cu excepţia cazului în care se aplică ieşiri suplimentare în conformitate cu subsecţiunea 9 din secţiunea 2, capitolul III, titlul II din Regulamentul nr.329/2024 sau a cazului în care elementul este un element “din care” sau un element memorandum.

18. În cazul raportării separate menţionate la pct.18 din Regulamentul nr.329/2024, se aplică întotdeauna următoarele:

1) se raportează numai elementele şi fluxurile denominate în moneda respectivă;

2) în caz de necorelare a structurii pe monede între segmentele unei tranzacţii, se raportează numai segmentul în moneda respectivă;

3) atunci când Regulamentul nr.329/2024 permite compensarea, aceasta poate fi aplicată numai fluxurilor în moneda respectivă;

4) atunci când un flux se poate materializa în mai multe monede, banca efectuează o evaluare cu privire la moneda în care este probabil ca fluxul să se materializeze şi raportează elementul numai în moneda semnificativă respectivă.

19. Ponderile standard din coloana 0040 din formularul C 73.00 sunt cele prevăzute prin definiţie în Regulamentul nr.329/2024 şi sunt prezentate aici în scop informativ.

20. Formularul conţine informaţii cu privire la fluxurile de lichidităţi garantate, denumite "tranzacţii de creditare garantate şi operaţiuni ajustate la condiţiile pieţei de capital" în Regulamentul nr.329/2024 şi în scopul calculării LCR, conform definiţiei din acest regulament. În cazul în care tranzacţiile respective sunt efectuate pe baza unui portofoliu de garanţii reale, identificarea activelor specifice gajate în scopul raportării din cadrul prezentului formular se realizează în conformitate cu categoriile de active lichide specificate în secţiunea 2, capitolul II, titlul II din Regulamentul nr.329/2024, începând cu activele cele mai puţin lichide. În acelaşi timp, în cazul tranzacţiilor cu scadenţe reziduale diferite efectuate pe baza unui portofoliu de garanţii reale, activele mai puţin lichide sunt alocate mai întâi tranzacţiilor cu scadenţele reziduale cele mai lungi.

21. Pentru swap-urile pe garanţii reale există un formular separat, şi anume C 75.01. Swap-urile pe garanţii reale, care sunt tranzacţii în care se primesc garanţii reale în schimbul altor garanţii reale, nu trebuie raportate în formularul C 73.00 privind ieşirile, care acoperă doar tranzacţiile în care se primesc garanţii reale în schimbul numerarului.

22. În scopul formularului C 73.00, creditele promoţionale reprezintă credite acordate numai de băncile care au fost înfiinţate şi sunt sponsorizate de administraţia centrală sau de o administraţie regională.

Secţiunea 2

Observaţii specifice privind tranzacţiile de decontare şi

tranzacţiile cu începere amânată (forward starting)

23. Băncile raportează ieşirile rezultate din contractele repo cu începere amânată, contractele reverse repo şi swap-urile pe garanţii reale care încep într-un orizont de timp de 30 de zile şi ajung la scadenţă după aceste 30 de zile, atunci când segmentul iniţial generează o ieşire. În cazul unei tranzacţii reverse repo, suma care urmează să fie dată cu împrumut contrapărţii trebuie să fie considerată o ieşire şi raportată în secţiunea 1.1.8.6 fără valoarea de piaţă a activului care urmează să fie primit ca garanţie reală şi după aplicarea marjei de ajustare aferente LCR corespunzătoare dacă activul se califică drept activ lichid. Dacă suma care urmează să fie dată cu împrumut este mai mică decât valoarea de piaţă a activului (după aplicarea marjei de ajustare aferente LCR) care urmează să fie primit ca garanţie reală, diferenţa se raportează ca intrare. Dacă garanţia reală care urmează să fie primită nu se califică drept activ lichid, ieşirea se raportează în totalitate. În cazul unui contract repo în care valoarea de piaţă a activului care urmează să fie dat cu împrumut drept garanţie reală după aplicarea marjei de ajustare aferente LCR corespunzătoare (dacă activul se califică drept activ lichid) este mai mare decât suma în numerar care urmează să fie primită, diferenţa se raportează ca ieşire la rândul menţionat mai sus. Pentru swap-urile pe garanţii reale, în cazul în care efectul net al swap-ului iniţial de active lichide (luând în considerare marjele de ajustare aferente LCR) are drept rezultat o ieşire, această ieşire se raportează la rândul menţionat mai sus.

Contractele repo de tip forward, contractele reverse repo de tip forward şi swap-urile pe garanţii reale de tip forward care încep şi ajung la scadenţă în orizontul de timp de 30 de zile al LCR nu au niciun impact asupra LCR a unei bănci şi pot fi ignorate.

24. Arborele decizional pentru secţiunea 1 din formularul C 73.00 (în continuare - arborele decizional) nu aduce atingere raportării elementelor memorandum. Arborele decizional face parte din instrucţiuni pentru a specifica criteriile de evaluare a ordinii de prioritate în vederea atribuirii fiecărui element raportat, astfel încât să se asigure raportări omogene şi comparabile. Nu este suficient ca băncile să parcurgă numai arborele decizional, acestea trebuie să respecte întotdeauna restul instrucţiunilor. Din motive de simplitate, arborele decizional nu ia în considerare totalurile şi subtotalurile, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu trebuie să fie, de asemenea, raportate.

Capitolul III

INTRĂRI

Secţiunea 1

Observaţii generale

25. Formularul “C 74.00 Acoperirea necesarului de lichiditate – Intrări” este un formular sintetic care conţine informaţii referitoare la intrările de lichidităţi măsurate pe următoarele 30 de zile, în scopul raportării cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate, astfel cum este specificată în Regulamentul nr.329/2024. Elementele care nu trebuie să fie completate de către bănci sunt marcate cu semnul "X".

26. Băncile vor prezenta formularul completat în monedele corespunzătoare, în conformitate pct.18 din Regulamentul nr.329/2024.

27. În conformitate cu subsecţiunea 1 din secţiunea 3, capitolul III, titlul II din Regulamentul nr.329/2024, intrările de lichidităţi:

1) includ doar intrările contractuale din expuneri care nu sunt restante şi în cazul cărora banca nu are niciun motiv să se aştepte la neperformanţă într-o perioadă de 30 de zile;

2) se calculează prin înmulţirea soldurilor diferitelor categorii de creanţe contractuale cu ratele specificate în Regulamentul nr.329/2024.

28. Intrările din cadrul unui grup (cu excepţia intrărilor provenind din facilităţile de credit sau de lichiditate neutilizate puse la dispoziţie de membrii unui grup în cazul cărora Banca Naţională a Moldovei a autorizat aplicarea unei rate de intrare preferenţiale (rate de intrare mai ridicate)) trebuie alocate categoriilor relevante. Sumele neponderate trebuie raportate, în plus, ca elemente memorandum în cadrul secţiunii 3 din formular (rândurile 0460-0510).

29. În conformitate cu pct.121 din Regulamentul nr.329/2024, băncile nu raportează intrările din oricare dintre activele lichide raportate în conformitate cu capitolul II, titlul II din regulamentul menţionat, altele decât plăţile datorate pentru activele care nu sunt reflectate în valoarea de piaţă a activului.

30. Intrările care urmează să fie primite în alte state în care există restricţii privind transferurile sau care sunt denominate în monede neconvertibile trebuie raportate la rândurile relevante din secţiunile 1.1, 1.2 şi 1.3. Intrările se raportează în totalitate, indiferent de valoarea ieşirilor în alt stat sau de monedă.

31. Sumele de primit din titluri emise de banca propriu-zisă sau de SSPE cu care banca are legături strânse trebuie luate în considerare pe o bază netă cu o rată de intrare aplicată pe baza ratei de intrare aplicabile activelor-suport în temeiul subpct.118.8 din Regulamentul nr.329/2024.

32. În conformitate cu pct.122 din Regulamentul nr.329/2024, băncile nu raportează intrările din nicio nouă obligaţie asumată. Sunt vizate aici angajamentele contractuale care nu au fost stabilite prin contract la data de raportare, dar vor fi sau ar putea fi asumate într-un orizont de timp de 30 de zile.

33. În cazul raportări separate în conformitate cu pct.18 din Regulamentul nr.329/2024, soldurile raportate vor include numai soldurile denominate în moneda semnificativă, pentru a se asigura faptul că diferenţele dintre monede sunt reflectate în mod corect. Acest lucru ar putea însemna că doar o parte a tranzacţiei se raportează în formularul aferent monedei relevante. De exemplu, în cazul instrumentelor derivate pe cursul de schimb, băncile pot compensa intrările şi ieşirile în conformitate cu pct.60-62 din Regulamentul nr.329/2024 doar în cazul în care acestea sunt denominate în aceeaşi monedă.

34. Structura pe coloane a acestui formular este concepută astfel încât să ţină seama de diferitele plafoane pentru intrări care se aplică în temeiul subsecţiunii 2 din secţiunea 3, capitolul III, titlul II din Regulamentul nr.329/2024. În această privinţă, formularul se bazează pe trei seturi de coloane, un set pentru fiecare tip de tratament (cu plafon de 75 %, cu plafon de 90 % şi fără plafon). Băncile care raportează pe bază consolidată pot utiliza mai multe seturi de coloane dacă entităţi diferite din aceeaşi consolidare se califică pentru tratamente diferite în ceea ce priveşte plafonul.

35. În conformitate cu subpct.4.3 din Regulamentul nr.329/2024 care se referă la consolidare, intrările de lichidităţi într-o filială dintr-un alt stat cărora li se aplică, în temeiul legislaţiei naţionale a statului respectiv, rate mai mici decât cele menţionate la capitolul III, titlul II din regulament fac obiectul consolidării în conformitate cu ratele mai scăzute prevăzute de legislaţia naţională a statului respectiv.

36. Regulamentul nr.329/2024 se referă numai la rate şi marje de ajustare, iar cuvântul "pondere" din formular se referă exclusiv la acestea în contextul relevant. În contextul prezentului formular şi modului de completare a acestuia, cuvântul "ponderat" trebuie înţeles ca termen general pentru a preciza cuantumul obţinut după aplicarea marjelor de ajustare şi a ratelor respective, precum şi a altor instrucţiuni suplimentare relevante (de exemplu, în cazul finanţărilor şi tranzacţiilor de creditare garantate).

37. În formularul C 74.00 – Acoperirea necesarului de lichiditate – Intrări sunt incluse unele elemente memorandum. Printre altele, aceste elemente oferă informaţiile necesare care permit BNM să efectueze o evaluare adecvată a respectării cerinţelor de lichiditate de către bănci.

38. În scopul formularului C 74.00 creditele promoţionale reprezintă credite acordate numai de băncile care au fost înfiinţate şi sunt sponsorizate de administraţia centrală sau de o administraţie regională.

Secţiunea 2

Observaţii specifice cu privire la tranzacţiile de creditare

garantate şi la operaţiunile ajustate la condiţiile pieţei de capital

39. Formularul clasifică fluxurile garantate cu garanţii reale în funcţie de calitatea activului-suport sau eligibilitatea activelor lichide de calitate ridicată. Pentru swap-urile pe garanţii reale există un formular separat, şi anume C 75.01. Swap-urile pe garanţii reale, care sunt tranzacţii în care se primesc garanţii reale în schimbul altor garanţii reale, nu trebuie raportate în formularul privind intrările (C 74.00), care acoperă doar tranzacţiile în care se primesc garanţii reale în schimbul numerarului.

40. În cazul în care tranzacţiile de creditare şi operaţiunile ajustate la condiţiile pieţei de capital sunt garantate cu acţiuni sau unităţi în OPC-uri, tranzacţiile respective se raportează ca şi cum ar fi garantate cu activele-suport ale OPC-ului. De exemplu, în cazul în care o tranzacţie de creditare garantată este garantată cu acţiuni sau cu unităţi într-un OPC care investeşte exclusiv în active de nivel 2A, tranzacţia de creditare garantată se raportează ca şi cum ar fi garantată direct cu garanţii reale de nivel 2A. Rata de intrare potenţial mai mare pentru tranzacţiile de creditare garantate cu acţiuni sau unităţi în OPC-uri trebuie să se reflecte în rata de intrare relevantă care trebuie raportată.

41. În cazul unei raportări separate în conformitate cu pct.18 din Regulamentul nr.329/2024, soldurile raportate trebuie să includă numai soldurile denominate în moneda semnificativă, pentru a se asigura faptul că diferenţele dintre monede sunt reflectate în mod corect. Acest lucru ar putea însemna că doar o parte a tranzacţiei se raportează în formularul aferent monedei relevante. Prin urmare, o tranzacţie reverse repo poate duce la o intrare negativă. Tranzacţiile reverse repo raportate în aceeaşi secţiune se adună (pozitive şi negative). Dacă totalul este pozitiv, aceste elemente se raportează în formularul privind intrările. Dacă totalul este negativ, aceste elemente se raportează în formularul privind ieşirile. Această abordare trebuie urmată în mod invers pentru contractele repo.

42. Pentru calculul intrărilor, tranzacţiile de creditare garantată şi operaţiunile ajustate la condiţiile pieţei de capital se raportează indiferent dacă garanţiile reale subiacente îndeplinesc sau nu cerinţele operaţionale prevăzute la pct.33-40 din Regulamentul nr.329/2024. Mai mult, pentru a permite calcularea stocului ajustat de active lichide în conformitate cu pct.29 din Regulamentul nr.329/2024, băncile raportează de asemenea, separat, tranzacţiile în cazul cărora garanţiile reale subiacente primite îndeplinesc şi cerinţele operaţionale prevăzute la pct.33-40 din Regulamentul nr.329/2024.

43. Atunci când o bancă poate recunoaşte numai o parte din acţiunile în monede străine, din activele de la bănci centrale sau de la administraţii centrale în monede străine sau din activele de la bănci centrale sau de la administraţii centrale în lei moldoveneşti ca active lichide de calitate ridicată, numai partea care poate fi recunoscută se raportează pe rândurile corespunzătoare activelor de nivel 1, 2A şi 2B, în conformitate cu subpct.46.2.2 şi subpct.42.4 din Regulamentul nr.329/2024. Atunci când activul respectiv este utilizat ca garanţie reală, dar la un cuantum care depăşeşte partea care poate fi recunoscută ca activ lichid, cuantumul care depăşeşte această parte trebuie raportat în secţiunea corespunzătoare activelor nelichide. Activele de nivel 2A trebuie raportate pe rândul corespunzător activelor de nivel 2A, chiar dacă se urmează abordarea alternativă privind lichidităţile prevăzută la pct.55 şi 56 din Regulamentul nr.329/2024.

Secţiunea 3

Observaţii specifice privind tranzacţiile de decontare

şi tranzacţiile cu începere amânată (forward starting)

44. Băncile raportează intrările rezultate din contractele repo cu începere amânată care încep într-un orizont de timp de 30 de zile şi ajung la scadenţă după aceste 30 de zile. Intrarea care urmează să fie primită se raportează în {C 74.00; r 0260} ("alte intrări"), fără valoarea de piaţă a activului care urmează să fie furnizat contrapărţii după aplicarea marjelor de ajustare aferente LCR. În cazul în care activul nu este un "activ lichid", intrarea care urmează să fie primită trebuie raportată în totalitate. Activul care urmează a fi constituit ca garanţie reală se raportează în formularul C 72.00, în cazul în care banca deţine activul în portofoliul său la data de referinţă şi îndeplineşte condiţiile conexe.

45. Băncile raportează intrările rezultate din contractele repo cu începere amânată, contractele reverse repo şi swap-urile pe garanţii reale care încep într-un orizont de timp de 30 de zile şi ajung la scadenţă după aceste 30 de zile, atunci când segmentul iniţial generează o intrare. În cazul unui contract repo, intrarea care urmează să fie primită se raportează în {C 74.00; r 0260} ("alte intrări"), fără valoarea de piaţă a activului care urmează să fie furnizat contrapărţii după aplicarea marjelor de ajustare aferente LCR. În cazul în care suma care urmează să fie primită este mai mică decât valoarea de piaţă a activului (după ajustarea aferentă LCR) care urmează să fie dat cu împrumut ca garanţie reală, diferenţa trebuie raportată ca ieşire în C.73.00. În cazul în care activul nu este un "activ lichid", intrarea care urmează să fie primită trebuie raportată în totalitate. Activul care urmează a fi constituit ca garanţie reală se raportează în formularul C 72.00, în cazul în care banca deţine activul în portofoliul său la data de referinţă şi îndeplineşte condiţiile conexe. În cazul unui contract reverse repo în care valoarea de piaţă a activului care urmează să fie primit drept garanţie reală după aplicarea marjei de ajustare aferente LCR (dacă activul se califică drept activ lichid) este mai mare decât suma în numerar care urmează să fie dată cu împrumut, diferenţa trebuie raportată ca intrare în {C 74.00; r 0260} ("alte intrări"). Pentru swap-urile pe garanţii reale, în cazul în care efectul net al swap-ului iniţial de active (luând în considerare marjele de ajustare aferente LCR) are drept rezultat o intrare, această intrare trebuie raportată în rândul {C 74.00; r 0260} ("alte intrări").

46. Contractele repo de tip forward, contractele reverse repo de tip forward şi swap-urile pe garanţii reale de tip forward care încep şi ajung la scadenţă în orizontul de timp de 30 de zile al LCR nu au niciun impact asupra LCR a unei bănci şi pot fi ignorate.

Secţiunea 4

Arborele decizional privind intrările aferente LCR în conformitate

cu secţiunea 3 din capitolul III, titlul II din Regulamentul nr.329/2024

47. Arborele decizional nu aduce atingere raportării elementelor memorandum. Arborele decizional face parte din instrucţiuni pentru a specifica criteriile de evaluare a ordinii de prioritate în vederea atribuirii fiecărui element raportat, astfel încât să se asigure raportări omogene şi comparabile. Nu este suficient ca băncile să parcurgă arborele decizional, acestea trebuie să respecte şi restul instrucţiunilor în orice moment.

48. Din motive de simplitate, arborele decizional nu ia în considerare totalurile şi subtotalurile, însă acest lucru nu înseamnă neapărat că ele nu trebuie să fie, de asemenea, raportate.

Capitolul IV

SWAP-URI PE GARANŢII REALE

Secţiunea 1

Observaţii generale

49. În formularul “C 75.01 – Acoperirea necesarului de lichiditate – Swap-uri pe garanţii reale” se raportează în acest formular orice tranzacţie care ajunge la scadenţă într-o perioadă de 30 de zile şi în cadrul căreia se face un schimb de active nemonetare cu alte active nemonetare. Elementele care nu trebuie să fie completate de către bănci sunt marcate cu semnul "X".

50. Tranzacţiile swap pe garanţii reale care ajung la scadenţă în termende 30 de zile trebuie să aibă ca rezultat o ieşire dacă activul luat cu împrumut face obiectul unei marje de ajustare mai mici, în conformitate cu secţiunea 2, capitolul III, titlul II din Regulamentul nr.329/2024, decât activul dat cu împrumut. Ieşirea se calculează prin înmulţirea valorii de piaţă a activului luat cu împrumut cu diferenţa dintre rata de ieşire aplicabilă activului dat cu împrumut şi rata de ieşire aplicabilă activului luat cu împrumut în cadrul tranzacţiilor de finanţare garantate care ajung la scadenţă în următoarele 30 de zile calendaristice. În cazul în care contrapartea este o bancă central naţională a băncii, rata de ieşire care trebuie aplicată valorii de piaţă a activului luat cu împrumut este de 0 %. Definiţia băncii centrale naţionale a băncii corespunde celei prevăzute la pct.95 din Regulamentul nr.329/2024.

51. Swap-urile pe garanţii reale care ajung la scadenţă într-o perioadă de 30 de zile au ca rezultat o intrare în cazul în care, conform secţiunii 2, capitolului III, titlul II din Regulamentul nr.329/2024 activul dat cu împrumut face obiectul unei marje de ajustare mai mici decât activul luat cu împrumut. Intrarea se calculează prin înmulţirea valorii de piaţă a activului dat cu împrumut cu diferenţa dintre rata de intrare aplicabilă activului luat cu împrumut şi rata de intrare aplicabilă activului dat cu împrumut în cadrul tranzacţiilor de finanţare garantate care ajung la scadenţă în următoarele 30 de zile. Dacă garanţia reală obţinută este utilizată pentru a acoperi poziţii scurte care pot fi prelungite dincolo de 30 de zile, nu se raportează intrări.

52. În cazul activelor lichide, valoarea de lichiditate se calculează în conformitate cu pct.41 din Regulamentul nr.329/2024.

53. Fiecare tranzacţie de swap-uri pe garanţii reale trebuie evaluată individual, iar fluxul trebuie raportat fie ca o ieşire, fie ca o intrare (per tranzacţie) la rândul corespunzător. În cazul în care o tranzacţie conţine mai multe categorii de garanţii reale (de exemplu, un coş de garanţii reale), atunci ea se împarte, pentru raportare, în mai multe părţi corespunzând rândurilor din formular şi se evaluează pe părţi. În contextul tranzacţiilor swap cu coşuri sau portofolii de garanţii reale care ajung la scadenţă în următoarele 30 de zile, activele nemonetare date cu împrumut se atribuie individual unor active nemonetare luate cu împrumut, în conformitate cu categoriile de active lichide definite în secţiunea 2, capitolul III, titlul II din Regulamentul nr.329/2024, începând de la combinaţia cea mai puţin lichidă (adică active nelichide nemonetare date cu împrumut, active nelichide nemonetare luate cu împrumut). Orice garanţie reală excedentară din cadrul unei combinaţii este transferată în categoria superioară, astfel încât să se realizeze toate perechile posibile în cadrul combinaţiilor relevante, până la combinaţia cea mai lichidă. Orice garanţie reală excedentară globală este apoi inclusă în combinaţia cea mai lichidă.

54. Tranzacţiile swap pe garanţii reale care implică acţiuni sau unităţi deţinute în OPC-uri trebuie raportate ca şi cum tranzacţiile ar implica activele suport ale OPC-ului. Diferitele marje de ajustare aplicate acţiunilor sau unităţilor deţinute în OPC-uri trebuie să se reflecte în rata de ieşire sau de intrare relevantă care urmează să fie raportată.

55. Băncile raportează formularul în monedele corespunzătoare, în conformitate cu pct.18 din Regulamentul nr.329/2024. În acest caz, soldurile raportate trebuie să includă numai soldurile denominate în moneda relevantă, pentru a se asigura faptul că diferenţele dintre monede sunt reflectate în mod corect. Acest lucru ar putea însemna că doar o parte a tranzacţiei se raportează în formularul aferent monedei relevante, cu impactul corespunzător asupra excedentului de valoare de lichiditate.

Secţiunea 2

Observaţii specifice

56. Pentru calculul intrărilor sau al ieşirilor, tranzacţiile swap pe garanţii reale trebuie raportate indiferent dacă garanţiile reale suport implicate îndeplinesc sau ar putea îndeplini, dacă nu ar fi deja utilizate pentru garantarea tranzacţiilor respective, cerinţele operaţionale prevăzute la subsecţiunea 4, secţiunea 1, capitolul II, titlul II din Regulamentul nr.329/2024. Mai mult, pentru a permite calcularea stocului ajustat de active lichide în conformitate cu pct.29 din Regulamentul nr.329/2024, băncile trebuie să raporteze de asemenea, separat, tranzacţiile în cazul cărora cel puţin un segment al garanţiei reale îndeplineşte cerinţele operaţionale prevăzute la subsecţiunea 4, secţiunea 1, capitolul II, titlul II din Regulamentul nr.329/2024.

57. Atunci când o bancă poate recunoaşte numai o parte din acţiunile în monede străine, din activele de la bănci centrale sau de la administraţii centrale în monede străine sau din activele de la bănci centrale sau de la administraţii centrale în moneda naţională ca active lichide de calitate ridicată, numai partea care poate fi recunoscută trebuie raportată pe rândurile corespunzătoare activelor de nivel 1, 2A şi 2B, în conformitate cu subpct.46.2.2 şi subpct.42.4 din Regulamentul nr.329/2024. Atunci când activul respectiv este utilizat ca garanţie reală, dar la un cuantum care depăşeşte partea care poate fi recunoscută ca activ lichid, cuantumul care depăşeşte această parte trebuie raportat în secţiunea corespunzătoare activelor nelichide.

58. Swap-urile pe garanţii reale care implică active de nivel 2A trebuie raportate la rândul corespunzător activelor de nivel 2A, chiar dacă se urmează abordarea alternativă privind lichidităţile (cu alte cuvinte, nu se transferă activele de nivel 2A la activele de nivel 1 în raportarea swap-urilor pe garanţii reale).

Capitolul V

CALCULE

Secţiunea 1

Observaţii generale

59. Formularul “C 76.00 – Acoperirea necesarului de lichiditate – Calcule”este un formular de sinteză care conţine informaţii privind calculele în scopul raportării cerinţei de acoperire a necesarului de lichiditate, astfel cum se specifică în Regulamentul nr.329/2024. Elementele care nu trebuie să fie completate de către bănci sunt marcate cu semnul "X".

Secţiunea 2

Observaţii specifice

60. Trimiterile la celule sunt indicate în următorul format: formular; rând; coloană. De exemplu, {C 72.00; r0130; c0040} se referă la formularul privind activele lichide; rândul 0130; coloana 0040.

 Capitolul VI

PERIMETRUL DE CONSOLIDARE

Secţiunea 1

Observaţii generale

61. Formularul “C 77.00 – Acoperirea necesarului de lichiditate – Perimetrul de consolidare” identifică, exclusiv în scopul determinării LCR la nivel consolidat, entităţile cărora le corespund informaţiile raportate în formularele C 72.00, C 73.00, C 74.00, C 75.01 şi C 76.00. Formularul identifică toate entităţile care fac parte din perimetrul de consolidare al LCR în conformitate cu capitolul II şi III din Regulamentul cu privire la supravegherea pe bază consolidată a băncilor, aprobat prin HCE al BNM nr.101/2020 (în continuare – Regulamentul nr.101/2020). Numărul de rânduri din formular corespunde numărului de entităţi incluse în perimetrul de consolidare.

[Anexa nr.12 în redacţia Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]

[Anexa nr.12 introdusă prin Hot.BNM nr.45 din 26.02.2020, în vigoare 01.10.2020]

Anexa nr.13

la Instrucţiunea cu privire la prezentarea

de către bănci a rapoartelor COREP

în scopuri de supraveghere

RAPORTAREA INDICATORULUI DE FINANŢARE STABILĂ NETĂ

Capitolul I

PREZENTAREA GENERALĂ A RAPORTĂRII CU PRIVIRE LA

INDICATORUL DE FINANŢARE STABILĂ NETĂ

1. Prezenta anexă cuprinde instrucţiuni pentru formularele referitoare la indicatorul de finanţare stabilă netă (NSFR), care conţin informaţii despre elementele de finanţare stabilă necesară şi disponibilă, în scopul raportării NSFR, astfel cum se precizează în titlul III din Regulamentul nr.329/2024. Elementele care nu trebuie să fie completate de către bănci sunt marcate cu semnul "X".

2. În conformitate cu pct.16 şi 17 din Regulamentul nr.329/2024, băncile completează formularul în moneda de raportare, indiferent de denominarea efectivă a activelor, datoriilor şi elementelor extrabilanţiere. Băncile completează separat formularul în monedele semnificative şi moneda de raportare în conformitate cu pct.18 din Regulamentul nr.329/2024.

3. În ceea ce priveşte calcularea NSFR, Regulamentul nr.329/2024 face referire la factori de finanţare stabilă. Cuvântul “factor”, în contextul prezentelor instrucţiuni, se referă la un număr zecimal între 0 şi 1 care, înmulţit cu cuantumul respectiv, are ca rezultat cuantumul ponderat, şi anume valoarea menţionată la pct.140 din Regulamentul nr.329/2024.

4. Pentru a evita dubla contabilizare, băncile nu raportează activele sau datoriile care sunt asociate garanţiilor reale furnizate sau primite cu titlu de marjă de variaţie în conformitate cu pct.163-164 şi 203-204, de marjă iniţială şi de contribuţie la fondul de garantare al unei CPC în conformitate cu subpct.201.1 şi 201.2 din Regulamentul nr.329/2024.

5. Elementele furnizate de membrii unui grup şi elementele acordate membrilor unui grup în cazul căruia BNM a acordat permisiunea de a aplica un tratament preferenţial în conformitate cu pct.153 din Regulamentul nr.329/2024 se raportează într-o categorie separată. Alte elemente din cadrul unui grup se raportează în categoriile relevante.

6. În scopul raportării, în coloanele care poartă denumirea “Cuantum” se raportează întotdeauna valoarea contabilă, cu excepţia contractelor derivate, în cazul cărora băncile trebuie să facă trimitere la valoarea justă, astfel cum se precizează la pct.144 din.Regulamentul nr.329/2024.

7. În scopul raportării în monede semnificative şi moneda de raportare care fac obiectul raportării separate prevăzute la pct.18 din Regulamentul nr.329/2024, în ceea ce priveşte instrumentele financiare derivate avute în vedere la pct.146 din Regulamentul nr.329/2024, băncile calculează valoarea justă pentru fiecare set de compensare în moneda de decontare a acestuia. Pentru toate seturile de compensare care au aceeaşi monedă de decontare, se calculează un cuantum net în conformitate cu pct.163-164 şi cu pct.203-204 din Regulamentul 329/2024, care se raportează în moneda relevantă care face obiectul raportării separate. În acest context, moneda de decontare trebuie înţeleasă ca fiind moneda în care s-a convenit decontarea unui set de compensare. Setul de compensare se referă la grupul de sume de primit şi sume de plătit care rezultă din tranzacţiile cu instrumente financiare derivate efectuate cu o contraparte, indiferent dacă sunt denominate într-o altă monedă decât moneda de decontare. În cazul unei opţionalităţi în mai multe monede, banca trebuie să efectueze o evaluare cu privire la moneda în care este probabil să se materializeze decontarea şi să raporteze elementul numai în moneda separată respectivă.

8. Cuantumul activelor şi datoriilor care rezultă din operaţiuni de finanţare prin instrumente financiare (SFT) cu o singură contraparte şi cu acelaşi tip de garanţii reale suport (active lichide de nivel 1 sau care nu sunt de nivel 1) în conformitate cu Regulamentul nr.329/2024 se raportează pe o bază netă în cazul în care se aplică pct.150 din Regulamentul nr.329/2024. În cazul SFT-urilor cu coşuri de garanţii reale suport, se consideră că garanţiile reale mai puţin lichide din portofoliile de garanţii respective sunt constituite primele.

Capitolul II

FINANŢAREA STABILĂ NECESARĂ

Secţiunea 1.

Observaţii specifice

9. Băncile raportează în categoria corespunzătoare toate activele pe care le deţin în calitate de beneficiari efectivi, chiar dacă acestea nu sunt contabilizate în bilanţul lor. Activele pe care băncile nu le deţin în calitate de beneficiari efectivi nu se raportează, chiar dacă activele în cauză sunt contabilizate în bilanţul băncilor. În cazul tranzacţiilor reverse repo, în care activele luate cu împrumut nu sunt contabilizate în bilanţ, dar banca care le-a primit le deţine în calitate de beneficiar efectiv, se raportează numai segmentul aferent fondurilor băneşti (sau segmentul aferent garanţiei reale, dacă se aplică un factor RSF superior).

10. În conformitate cu subsecţiunea 1, secţiunea 1, capitolul III, titlul III din Regulamentul nr.329/2024, cuantumul finanţării stabile necesare (RSF - Required Stable Funding) se calculează prin înmulţirea valorii activelor şi a elementelor extrabilanţiere cu factorii de finanţare stabilă necesară, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în capitolul III, titlul III din Regulamentul nr.329/2024.

11. Activele care sunt eligibile ca active lichide (HQLA – High Quality Liquid Assets) în conformitate cu capitolul II, titlul II din Regulamentul nr.329/2024 se raportează ca atare, indiferent dacă respectă cerinţele operaţionale menţionate la subsecţiunea 4, secţiunea 1, capitolul II, titlul II din Regulamentul nr.329/2024. Activele în cauză se raportează în coloanele desemnate, indiferent de scadenţa lor reziduală.

12. Toate activele şi elementele extrabilanţiere care nu sunt HQLA se raportează defalcate în funcţie de scadenţa lor reziduală în conformitate cu subsecţiunea 2, secţiunea 1, capitolul III, titlul III din Regulamentul nr.329/2024. Tranşele de scadenţă ale cuantumurilor, ale factorilor standard şi ale factorilor aplicabili sunt următoarele:

1) scadenţă reziduală mai mică de şase luni sau fără scadenţă declarată;

2) scadenţă reziduală de minimum şase luni, dar mai mică de un an;

3) scadenţă reziduală mai mare sau egală cu un an.

13. În conformitate cu pct.185 din Regulamentul nr.329/2024, la calcularea scadenţei reziduale a activelor şi a elementelor extrabilanţiere care nu sunt HQLA, băncile iau în considerare opţiunile existente, pornind de la ipoteza că emitentul sau contrapartea va exercita orice opţiune pentru a prelungi scadenţa activului. Pentru opţiunile care pot fi exercitate la discreţia băncii, banca şi BNM iau în considerare factorii legaţi de reputaţie care pot limita capacitatea băncii de a nu exercita opţiunea, în special având în vedere aşteptările pieţei şi ale clienţilor ca banca să prelungească scadenţa anumitor active la data scadenţei.

14. Pentru anumite elemente, băncile raportează activele în funcţie de statutul activului din punctul de vedere al grevării cu sarcini şi/sau al scadenţei grevării, în conformitate cu pct.173-176 din Regulamentul nr.329/2024.

15. Arborele decizional pentru formularul de raportare C 80.00 NSFR – Finanţarea stabilă necesară face parte din instrucţiuni pentru a specifica criteriile de evaluare a ordinii de prioritate în vederea atribuirii fiecărui element raportat, astfel încât să se asigure raportări omogene şi comparabile. Nu este suficient ca băncile să parcurgă numai arborele decizional; acestea trebuie să respecte întotdeauna şi restul instrucţiunilor. Din motive de simplitate, arborele decizional nu ia în considerare totalurile, subtotalurile şi elementele “din care”, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu trebuie să fie, de asemenea, raportate.

16. Astfel cum se precizează la pct.175 din Regulamentul nr.329/2024, în cazul în care o bancă reutilizează sau gajează din nou un activ care a fost luat cu împrumut, inclusiv în cadrul unor operaţiuni de finanţare prin instrumente financiare, iar activul respectiv este contabilizat în afara bilanţului, tranzacţia prin care acest activ a fost luat cu împrumut este considerată grevată de sarcini în măsura în care nu poate ajunge la scadenţă fără ca banca să returneze activul luat cu împrumut. Scadenţa reziduală a acestei grevări cu sarcini este cea mai mare dintre următoarele valori:

1) scadenţa reziduală a tranzacţiei prin care activele au fost luate cu împrumut şi

2) scadenţa reziduală a tranzacţiei prin care activele au fost gajate din nou.

Capitolul III

FINANŢAREA STABILĂ DISPONIBILĂ

Secţiunea 1.

Observaţii specifice

17. Toate datoriile şi fondurile proprii se raportează defalcate în funcţie de scadenţa lor reziduală în conformitate cu subsecţiunea 2, secţiunea 1, capitolul II, titlul III din Regulamentul nr.329/2024. Tranşele de scadenţă ale cuantumurilor, ale factorilor standard privind finanţarea stabilă disponibilă (ASF - available stable funding) şi ale factorilor ASF aplicabili sunt următoarele:

1) scadenţă reziduală mai mică de şase luni sau fără scadenţă declarată;

2) scadenţă reziduală de minimum şase luni, dar mai mică de un an;

3) scadenţă reziduală mai mare sau egală cu un an.

18. Toate datoriile cu o scadenţă reziduală de cel puţin un an fac obiectul unui factor ASF de 100 %, cu excepţia cazului în care se prevede altfel la subsecţiunea 1-4, secţiunea 2, capitolul II, titlul III din Regulamentul nr.329/2024, în conformitate cu subsecţiunea 5 din aceeaşi secţiune.

19. Toate depozitele la vedere se raportează în tranşa care se referă la datoriile cu o scadenţă reziduală mai mică de şase luni.

20. În conformitate cu pct.157 din Regulamentul nr.329/2024, băncile trebuie să ia în considerare opţiunile existente pentru a determina scadenţa reziduală a unei datorii sau a fondurilor proprii. Ele fac acest lucru pornind de la ipoteza conform căreia contrapartea va răscumpăra opţiunile “call” cât mai curând posibil. Pentru opţiunile care pot fi exercitate la discreţia băncii, banca şi BNM iau în considerare factorii legaţi de reputaţie care pot limita capacitatea unei bănci de a nu exercita opţiunea, în special aşteptările pieţei ca băncile să răscumpere anumite datorii înainte de scadenţă.

21. Mai mult, astfel cum se prevede la subsecţiunea 5, secţiunea 2, capitolul II, titlul III din Regulamentul nr.329/2024, elementele de fonduri proprii de nivel 1 suplimentar, elementele de fonduri proprii de nivel 2 şi orice alte instrumente de capital cu opţiuni explicite sau incluse care, dacă ar fi exercitate (chiar dacă încă nu au fost exercitate la data de referinţă a raportării), ar reduce scadenţa reziduală efectivă la data de referinţă a raportării până la mai puţin de un an nu primesc un factor ASF de 100 %.

22. În conformitate cu pct.158 din Regulamentul nr.329/2024, băncile tratează depozitele cu perioade fixe de preaviz în conformitate cu perioada lor de preaviz, iar depozitele la termen în conformitate cu scadenţa lor reziduală. Prin derogare de la pct.20, băncile nu iau în considerare opţiunile pentru retrageri anticipate, în cazul în care deponentul trebuie să plătească o penalitate semnificativă pentru retrageri anticipate care au loc în mai puţin de un an, penalitate astfel cum este prevăzută la pct.74 din Regulamentul nr.329/2024, pentru a determina scadenţa reziduală a depozitelor retail la termen.

23. Arborele decizional pentru formularul de raportare C 81.00 NSFR – Finanţarea stabilă disponibilă face parte din instrucţiuni pentru a specifica criteriile de evaluare a ordinii de prioritate în vederea atribuirii fiecărui element raportat, astfel încât să se asigure raportări omogene şi comparabile. Nu este suficient ca băncile să parcurgă numai arborele decizional; acestea trebuie să respecte întotdeauna şi restul instrucţiunilor. Din motive de simplitate, arborele decizional nu ia în considerare totalurile, subtotalurile şi elementele “din care”, însă acest lucru nu înseamnă că ele nu trebuie să fie, de asemenea, raportate.

Capitolul VI

NSFR – SINTEZĂ

Secţiunea 1.

Observaţii specifice

24. Scopul formularului C 84.00 - NSFR - Sinteză este de a oferi informaţii despre indicatorul de finanţare stabilă netă, pentru băncile care raportează NSFR complet (formularele de raportare C 80.00 şi C 81.00).

25. În conformitate cu pct.132 din Regulamentul nr.329/2024, cerinţa de finanţare stabilă prevăzută la pct.10 din Regulamentul nr.329/2024 trebuie să fie egală cu raportul dintre finanţarea stabilă disponibilă a băncii, astfel cum este menţionată în capitolul II, titlul III din Regulamentul nr.329/2024, şi finanţarea stabilă necesară a băncii, astfel cum este menţionată în capitolul III, titlul III din Regulamentul nr.329/2024 exprimat ca procentaj. Regulile de calculare a raportului sunt prevăzute în capitolul I, titlul III din Regulamentul nr.329/2024.

26. Elementele de pe rândurile 0010-0210 sunt aceleaşi cu elementele echivalente raportate în formularele de raportare C 80.00 şi C 81.00

[Anexa nr.13 modificată prin Hot.BNM nr.252 din 06.11.2025, în vigoare 01.01.2026]

[Anexa nr.13 introdusă prin Hot.BNM nr.330 din 19.12.2024, în vigoare 01.07.2025]