Hotărâre nr.12 din 05.04.2017 cu privire la aprobarea Raportului auditului "Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Raportului auditului “Managementul

sistemelor de supraveghere a traficului rutier”

nr. 12  din  05.04.2017

 (în vigoare 12.05.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 149-154 art. 5 din 12.05.2017

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui Roman Boţan, preşedintele Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică; dlui Alexandru Jizdan, ministrul Afacerilor Interne; dlui Valentin Guznac, Secretarul General adjunct al Guvernului; dlui Adrian Şova, directorul Serviciului Tehnologii Informaţionale; dlui Alexandru Pânzari, şeful Inspectoratului General de Poliţie, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor şi instituţiilor auditate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului “Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”.

____________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016², având drept scop evaluarea conformităţii managementului sistemelor de supraveghere a traficului rutier, stabilirea problemelor majore aferente, precum şi a gradului de asigurare a securităţii informaţionale a sistemului. Auditul a fost efectuat conform Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit³ aplicate de Curtea de Conturi, precum şi manualelor adiţionale.

____________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016”.

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Probele de audit au fost acumulate la MAI şi instituţiile subordonate (inclusiv: STI al MAI, IGP al MAI, INP al IGP al MAI), ÎS CTS, 12 Autorităţi Publice Locale de nivelul II (Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Criuleni, Ocniţa, Drochia, Ungheni, Cimişlia, Cantemir, Străşeni, Leova şi Soroca), primăria mun.Bălţi. De asemenea, au fost acumulate şi solicitate informaţii de la Ministerul Finanţelor (Trezoreria de Stat), Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat.

Audiind în şedinţa publică Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente la şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

dispunerea exerciţiului de audit extern în domeniul supravegherii circulaţiei rutiere a rezultat din necesitatea evaluării conformităţii procedurilor aplicabile aferente funcţionării sistemelor automatizate de supraveghere şi realizării în acest sens a unui impact cuantificabil.

Activităţile de audit efectuate în cadrul autorităţilor/entităţilor publice au consemnat implementarea Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului” (în continuare – SASCR “Controlul traficului” sau Sistemul) cu un şir de abateri şi nereguli de la prescripţiile cadrului normativ. Mai mult decât atât, Sistemul propriu-zis nu a fost racordat la principiul cost-eficienţă, iar managementul operaţional defectuos la toate nivelurile a amplificat fenomenul corupţiei şi inechităţii tuturor participanţilor la trafic.

Totodată, lipsa unei viziuni clare cu privire la modul de implementare a SASCR “Controlul traficului”, coroborată cu neelaborarea unui proiect generalizat privind lucrările ce urmau a fi efectuate, precum şi admiterea unor neconformităţi la ţinerea evidenţei lucrărilor executate din surse externe au generat dublarea unor cheltuieli adiţionale implementării proiectului.

De asemenea, auditul a stabilit că procedura contravenţională aplicată de MAI la constatarea încălcărilor traficului rutier prin intermediul unităţilor de supraveghere fixe şi mobile nu este formalizată, bine definită şi reglementată de un act normativ care ar întruni toate cerinţele de rigoare. În consecinţă, actele procedurale întocmite de MAI la constatarea încălcărilor stabilite prin intermediul unităţilor de supraveghere a traficului rutier nu corespund ca formă şi conţinut cerinţelor din Codul contravenţional⁴.

____________________

⁴ Art.440, art.442 şi art.443 din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.

În aceeaşi ordine de idei, se relevă că în unele cazuri agenţii constatatori nu au asigurat sancţionarea contravenienţilor care încalcă regulile de circulaţie rutieră, prin ce au fost ignorate principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi cel al egalităţii persoanelor în faţa legii, fapt ce a diminuat veniturile bugetare şi a afectat credibilitatea instituţiilor implicate.

Cu abatere de la prevederile legale şi normative, autorităţile responsabile (MAI şi STI al MAI) nu au asigurat implementarea în cadrul SASCR “Controlul traficului” a unor măsuri minime de control al riscurilor de integritate şi confidenţialitate a informaţiilor, fapt ce determină: (a) accesul neautorizat la datele şi informaţiile gestionate prin intermediul Sistemului; (b) nedetectarea acţiunilor de modificare a informaţiilor din Sistem efectuate de către utilizatori; (c) posibilitatea divulgării datelor confidenţiale în exterior.

În acelaşi timp, lipsa şi/sau imperfecţiunea procedurilor de coordonare şi de interacţiune a facilitat intervenţia neautorizată în SASCR “Controlul traficului” în favoarea unor persoane interesate, ceea ce a cauzat prejudicierea ulterioară a bugetului.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului “Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”, anexat la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Tehnologii Informaţionale al MAI, Inspectoratului General de Poliţie, Inspectoratului Naţional de Patrulare şi se cere:

2.1.1. întreprinderea măsurilor de rigoare, conform competenţelor, în vederea înlăturării neregulilor elucidate şi executării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.1.2. asigurarea îndeplinirii corespunzătoare de către agentul constatator a atribuţiilor legale în vederea finalizării procesului contravenţional, în special privind identificarea contravenientului, încasarea amenzilor şi acordarea punctelor de penalizare;

2.1.3. conformarea procedurilor contravenţionale pornite în baza informaţiilor obţinute prin intermediul SASCR “Controlul traficului” la prevederile Codului contravenţional;

2.2. Ministerului Finanţelor şi se cere:

2.2.1. întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea remedierii deficienţelor identificate şi executării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2.2. ajustarea cadrului legal-normativ aferent veniturilor bugetare provenite din amenzile administrative constatate/aplicate de către entităţile din subordinea MAI, în sensul determinării, respectiv, delimitării exprese a componentei bugetului public naţional privind cotele defalcărilor plăţilor în cauză;

2.3. Autorităţilor Publice Locale⁵ şi se cere:

____________________

⁵ Din raioanele Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Criuleni, Ocniţa, Drochia, Ungheni, Cimişlia, Cantemir, Străşeni, Leova, Soroca şi mun.Bălţi.

2.3.1. întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea redresării situaţiei atestate şi transpunerii în practică a recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.3.2. înaintarea acţiunilor în instanţa de judecată privind declararea nulităţii contractelor de achiziţie a serviciilor de monitorizare a traficului rutier încheiate cu operatorii economici;

2.3.3. înaintarea către Agenţia Achiziţii Publice, în termen de 30 de zile din data aprobării prezentei Hotărâri, a solicitării de înscriere a operatorilor economici SRL “Midland Engeneering”, SRL “Inforad”, SRL “Avtouragan”, SRL “Dessa International” în Lista de interdicţie conform pct.11 din Regulamentul cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1418 din 28.12.2016;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare şi dispunerea către autorităţile administraţiei publice a modificării cadrului legal-normativ în vederea:

2.4.1. retragerii dreptului de subregistratură în cadrul SASCR “Controlul traficului” de la Autorităţile Publice Locale, reieşind din lipsa capacităţilor de exercitare de către APL a obligaţiilor aferente deţinerii acestui drept şi din lipsa consemnării atribuţiilor respective în Codul contravenţional;

2.4.2. dezvoltării şi implementării sistemelor de monitorizare a traficului rutier la nivel naţional doar de către autoritatea centrală de resort (MAI), abilitată cu dreptul de monitorizare şi sancţionare a contravenţiilor în domeniul traficului rutier;

2.4.3. autorizării unei entităţi publice de resort cu atribuţii de monitorizare şi verificare a corectitudinii şi legalităţii gestiunii bazelor de date şi sistemelor informaţionale ale statului, asigurând în acest fel şi securitatea informaţională a statului;

2.4.4. (re)aprobării nomenclatorului entităţilor publice cu atribuţii de aplicare şi percepere a amenzilor administrative;

2.4.5. reglementării cazurilor de exonerare de răspunderea contravenţională pentru încălcările comise în traficul rutier de către angajaţii organelor operative de investigaţii, precum şi ai autorităţii responsabile de verificarea legalităţii utilizării numerelor speciale eliberate acestor organe şi identificării persoanelor ce le utilizează neregulamentar;

2.5. Procuraturii Generale şi Centrului Naţional Anticorupţie, pentru informare şi examinare conform competenţelor;

2.6. Serviciului de Informaţii şi Securitate, pentru informare şi examinare conform competenţei;

2.7. Centrului Naţional de Integritate, pentru informare şi examinare conform competenţei a conflictului de interese identificat la contractarea operatorului economic SRL “Rossoft” de către fostul şef al Serviciului Tehnologii Informaţionale al Ministerului Afacerilor Interne;

2.8. Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, pentru informare şi examinare conform competenţei;

2.9. Consiliului Concurenţei, pentru informare şi examinare conform competenţei, sub aspectul concurenţei neloiale admise în cadrul procedurilor de achiziţii a serviciilor de monitorizare a traficului rutier desfăşurate de autorităţile publice locale;

2.10. Comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe şi, respectiv, securitate naţională, apărare şi ordine publică, pentru informare şi se recomandă iniţierea audierilor ministerelor de resort şi altor autorităţi publice centrale şi locale privind situaţia în domeniul supravegherii circulaţiei rutiere;

2.11. Inspecţiei Financiare, pentru informare şi se cere verificarea operaţiunilor şi tranzacţiilor aferente implementării SASCR “Controlul traficului” la operatorii economici SRL “Rossoft” , SRL “DC Websoft”, SRL “SC Aproservice-X”; SRL “Pro Euro Consult”, SRL “Alim Construct Grup”, SRL “Fortitudo” şi SRL “Soft Manager”.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1-2.3 din prezenta Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia cerinţelor şi recomandărilor din Hotărâre⁶ şi din Raportul de audit ce ţin de modificarea cadrului legal-normativ pentru a căror executare/implementare se stabileşte termenul de 12 luni, cu informarea trimestrială privind măsurile întreprinse.

____________________

⁶ Subpunctele 2.1.1; 2.1.3; 2.2.2; 2.4; 2.4.1; 2.4.2; 2.4.3; 2.4.4; 2.4.5.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL AUDITULUI

“MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE SUPRAVEGHERE

A TRAFICULUI RUTIER”

GLOSAR

Administrator – persoană responsabilă pentru buna funcţionare a reţelelor locale, serverelor, dispozitivelor de reţea, calculatoarelor şi care asigură controlul asupra securităţii informaţiilor.

Amendă – sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie¹.

Sancţiune contravenţională – măsură de constrângere statală şi mijloc de corectare şi reeducare, ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârşit o contravenţie.

Agent constatator din domeniul circulaţiei rutiere – colaboratorul de poliţie împuternicit, în conformitate cu prevederile Codului contravenţional², cu atribuţii de constatare a contravenţiei, de aplicare a sancţiunii contravenţionale sau de transmitere a dosarului în instanţa de judecată ori altui organ spre soluţionare.

Backup – procesul de creare zilnică, automată, a copiilor de siguranţă a datelor complete pentru toate bazele de date aferente aplicaţiei, cu stocarea locală în raport cu sistemul asigurat al fişierelor de backup, pentru a fi protejate împotriva distrugerii, integrităţii sau disponibilităţii originalului.

Cod-sursă – set de instrucţiuni specifice unui anumit limbaj de programare. Codul-sursă permite programatorului să comunice cu computerul folosind un număr bine definit de instrucţiuni.

Controale TI – activităţi specifice desfăşurate de către persoane sau sisteme concepute pentru a se asigura că obiectivele de afaceri sunt îndeplinite. Acestea sunt un subset de controale interne ale unei întreprinderi. Controalele TI se referă la confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea datelor, precum şi la gestionarea generală a funcţiei TI ale întreprinderii.

Date cu caracter personal – orice informaţie referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă (subiect al datelor cu caracter personal). Persoana identificabilă este persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.

Dezvoltare – proces responsabil de crearea sau modificarea unui serviciu ori a unei aplicaţii TI. De asemenea, termenul este folosit cu referire la un rol sau la un grup care îndeplineşte o muncă de dezvoltare.

Operator de date cu caracter personal – persoana fizică sau persoana juridică de drept public ori de drept privat, inclusiv autoritatea publică, orice altă instituţie sau organizaţie care, în mod individual ori împreună cu altele, stabileşte scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute în mod expres de legislaţia în vigoare.

Sisteme automatizate de supraveghere – totalitatea informaţiilor sistematizate cu privire la cazurile de încălcare a normelor de siguranţă a traficului rutier, înregistrate cu mijloace tehnice speciale software şi hardware, înzestrate cu funcţii foto-video de fixare şi cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, care asigură supravegherea în regim automatizat a circulaţiei rutiere pe drumurile publice.

Tehnologia informaţiei (TI) – folosirea tehnologiei pentru stocarea, comunicarea şi procesarea informaţiei. În mod tipic, tehnologia include calculatoare, telecomunicaţii, aplicaţii şi alte software-uri. Informaţia poate include date ale afacerii, voce, imagini, video etc. Tehnologia informaţiei este adesea folosită pentru a sprijini procesele afacerii/de business prin intermediul serviciilor TI.

Utilizator – persoană identificabilă care acţionează sub autoritatea deţinătorului de date cu caracter personal, cu drept recunoscut de acces la sistemele informaţionale de date cu caracter personal.

Persoană împuternicită de operator – persoană fizică sau persoană juridică de drept public ori de drept privat, inclusiv autoritatea publică şi subdiviziunile ei teritoriale, care prelucrează date cu caracter personal în numele şi pe seama operatorului, pe baza instrucţiunilor primite de la operator.

____________________

¹ Art.32 şi art.34 din Codul contravenţional al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.218-XVI din 24.10.2008 (în continuare – Codul contravenţional).

² Art.400 alin.(1) şi alin.(2) din Codul contravenţional.

SINTEZA

Sporirea securităţii traficului rutier şi responsabilizarea conducătorilor de vehicule reprezintă o preocupare permanentă atât din partea statului, cât şi din partea societăţii. În acest context, implementarea pe larg a sistemelor automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere este calea cea mai eficientă de sporire a nivelului de siguranţă rutieră pe sectoarele de amplasare a sistemelor respective³.

Curtea de Conturi a abordat tematica “Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier” în scopul evaluării situaţiei în domeniul dat, identificării problemelor existente şi soluţiilor pentru remedierea acestora.

Astfel, se relevă că managementul Sistemului Automatizat de Supraveghere a Circulaţiei Rutiere “Controlul traficului” este afectat de multiple nereguli şi abateri de la prevederile cadrului normativ, la origine fiind lipsa unei viziuni clare cu privire la modul de implementare a Sistemului şi de respectare a intereselor legitime ale cetăţenilor, atât la posesorul (MAI), cât şi la deţinătorul (STI al MAI) acestuia, precum şi o administrare defectuoasă generatoare de cheltuieli ineficiente, care se exprimă prin:

- neelaborarea unui proiect general fundamentat privind lucrările ce urmau a fi efectuate, precum şi admiterea unor neconformităţi la ţinerea evidenţei lucrărilor executate din surse externe, ceea ce a determinat riscul de dublare a unor cheltuieli aferente implementării proiectului (cap.3.1.3);

- lipsa clauzelor exhaustive în Contractul de elaborare a SASCR “Controlul traficului” în vederea asigurării transparenţei şi controlului proiectului de implementare a Sistemului, ceea ce rezultă din faptul că procesele nu au permis într-o măsură suficientă validarea calităţii elaborării acestuia pentru toate părţile interesate (cap.3.1.1);

- nerespectarea cadrului legal în procesul de autorizare/iniţiere a monitorizării traficului rutier şi de acumulare a veniturilor din aplicarea amenzilor pentru contravenţiile comise la trafic de către AAPL de nivelul II, prin sistem de subregistratură, în lipsa drepturilor legale acordate în acest sens, autorizaţiilor cu competenţe aferente măsurării legale a vitezei de circulaţie a autovehiculelor şi, respectiv, a unor mecanisme eficiente de protecţie a datelor cu caracter personal (cap.3.1.4);

- admiterea de către AAPL auditate a unor erori esenţiale la contractarea serviciilor de monitorizare prin sistemele de supraveghere a traficului rutier. În consecinţă, în loc de lucrări de construcţie, echipamente de monitorizare video şi servicii de montare, reglare şi/sau mentenanţă a echipamentelor au fost achiziţionate servicii de monitorizare a traficului rutier, care ţin exclusiv de competenţa MAI. Totodată, nu au fost stabilite calităţile substanţiale ale obiectului contractului, prestatori de servicii au fost persoane neautorizate, nu au fost indicate volumul serviciilor procurate, durata de prestare/livrare şi preţul acestora, ceea ce creează o situaţie incertă privind atribuirea clauzelor/prevederilor contractuale la tipurile de reguli/prevederi obligaţionale, fapt ce condiţionează declararea de către instanţa de judecată a nulităţii contractelor respective (cap.3.1.4);

- intentarea, documentarea şi aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere (în perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2016) de către angajaţii STI al MAI, care nu sunt inspectori de patrulare şi nu au statut de agenţi constatatori;

- nerespectarea de către MAI, STI al MAI şi CR a condiţiilor privind securitatea accesului la informaţia stocată în Sistem şi a regulilor de exploatare a acestuia, ceea ce a creat premise privind accesul ilegal la informaţie a companiilor private implicate în procesul de montare, reglare şi mentenanţă a echipamentelor de monitorizare;

- neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor funcţionale de către agenţii constatatori ai INP al IGP al MAI în vederea identificării contravenientului, sancţionării acestuia şi încasării amenzii, prin ce au fost ignorate prevederile Codului contravenţional, ceea ce a condiţionat faptul că, din totalul de 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulaţiei rutiere, constatate în perioada 2014-2015, doar pentru 315,1 mii de cazuri (sau 47%) au fost întocmite procese-verbale de sancţionare;

- lipsa prevederilor legale privind procedura contravenţională aplicată de MAI la întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenţiei prin intermediul unităţilor de supraveghere a traficului rutier;

- neasigurarea de către MAI şi STI al MAI a imparţialităţii şi obiectivităţii grupului de lucru privind achiziţiile publice, a economicităţii şi eficienţei achiziţiilor, tratamentului egal al potenţialilor ofertanţi, administrării eficiente şi monitorizării exhaustive a executării prevederilor contractelor aferente implementării SASCR “Controlul traficului”, ceea ce a condiţionat efectuarea unor cheltuieli ineficiente de 4,6 mil.lei;

- permiterea, de către MAI şi STI al MAI, unui agent economic a accesului neautorizat la informaţiile din SIA REC privind încălcările comise în trafic, fără compensarea cheltuielilor suportate din bugetul de stat în sumă de 2,3 mil.lei. Mai mult decât atât, în perioada 2014-2016, pentru informaţiile respective agentul economic nominalizat a primit de la abonaţii reţelelor de telefonie mobilă venituri în sumă de 2,8 mil.lei;

- lipsa controlului corespunzător şi nerespectarea cadrului legal-normativ au permis administratorului SIA REC (SRL “Rossoft”), pe care este găzduit SASCR “Controlul traficului”, să intervină în baza de date pentru a modifica contul trezorerial, astfel amenzile care nu fac obiectul surselor respective să fie direcţionate la capitolul 123/25 “Amenzile aplicate pentru încălcarea traficului rutier cu ajutorul mijloacelor foto-video”. În consecinţă, potrivit estimărilor auditului, din suma totală de 50,2 mil.lei, încasate în bugetele a 13 UAT în perioada 2014-2015, doar 32,2 mil.lei (sau 64,14%) constituie amenzile aferente încălcărilor stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier în raioanele respective, ceea ce, la rândul său, a condiţionat achitarea neregulamentară a sumei de 7,4 mil.lei pentru serviciile de monitorizare video a traficului rutier prestate de agenţii economici;

- lipsa evidenţei analitice corespunzătoare a calculării şi încasării amenzilor la INP al IGP al MAI şi Trezorerie, ceea ce a facilitat activităţile de redirecţionare a veniturilor;

- lipsa unui sistem de controale generale, proceduri documentate privind asigurarea securităţii fizice şi de mediu, a unui regulament privind gestionarea log-urilor a împiedicat gestiunea conformă a SASCR “Controlul traficului”.

Deşi implementarea de către MAI şi APL a SASCR “Controlul traficului” a avut ca scop ridicarea nivelului securităţii traficului rutier şi, respectiv, diminuarea morbidităţii şi mortalităţii cauzate de accidentele rutiere, auditul a constatat lipsa unor studii veridice ante- şi post-implementare care ar fundamenta atingerea scopului propus.

Sinteza acestor concluzii, precum şi cele reflectate în constatările de audit indică asupra unei serii de aspecte importante, care necesită intervenţii stringente, în acest sens fiind înaintate un şir de recomandări pentru remedierea neconformităţilor şi îmbunătăţirea activităţii în domeniul auditat.

De menţionat că, pe parcursul auditului, au fost remise organelor de drept 5 subiecte în care auditul a constatat riscul de prejudiciere a bugetului în baza cărora au fost deschise cauze penale.

____________________

³ Hotărârea Guvernului nr.40 din 17.01.2012 “Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului””, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare – Concepţia SASCR “Controlul traficului”, aprobată prin HG nr.40 din 17.01.2012).

I. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Aplicarea tehnologiilor avansate şi a mijloacelor tehnice moderne de supraveghere a circulaţiei rutiere are drept scop îmbunătăţirea securităţii circulaţiei rutiere, sporirea nivelului de disciplină al conducătorilor de autovehicule, asigurarea principiului inevitabilităţii⁴ răspunderii pentru contravenţiile comise în traficul rutier, prin fixarea fiecărui caz produs în raza de acţiune a sistemelor automatizate.

În acest sens, pentru implementarea sistemelor automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere statul a împuternicit autorităţile publice cu anumite responsabilităţi⁵, potrivit figurii nr.1.

Figura nr.1

Sursă: Elaborat de auditor în baza prevederilor actelor normative.

Sistemele de monitorizare foto-video a traficului rutier în perioada anilor 2014-2015 au fost instalate în 41 zone de control din mun.Chişinău şi în 21 zone de control din 13 UAT de nivelul II. De asemenea, supravegherea circulaţiei rutiere a fost asigurată prin intermediul a 8 sisteme mobile.

Aplicarea SASCR “Controlul traficului” a generat în perioada 2014-2016 venituri în bugetele de toate nivelurile provenite din amenzile aferente încălcării traficului rutier, în suma totală de 103,3 mil.lei, inclusiv la bugetul de stat – 52,9 mil.lei, la bugetele locale – 50,4 mil.lei.

Implementarea SASCR “Controlul traficului” în mun.Chişinău a fost finanţată din bugetul de stat şi din grantul oferit de RP Chineză, iar în 13 UAT – din veniturile provenite din amenzile aferente încălcării traficului rutier (prin partajarea acestora între APL şi operatorii economici implicaţi în baza contractelor de PPP şi de achiziţie a serviciilor de monitorizare a circulaţiei rutiere).

Derularea procedurilor aferente implementării contractelor de monitorizare a circulaţiei rutiere în UAT se prezintă în figura nr.2.

Figura nr.2

Sursă: Elaborat de auditor în baza prevederilor actelor normative.

____________________

⁴ Conform teoriei generale a dreptului administrativ, principiul inevitabilităţii răspunderii presupune că dacă a fost săvârşită o contravenţie numaidecât trebuie să fie pedeapsă. Pedeapsa este finalul procedurii contravenţionale, care începe de la încălcarea unor valori sociale.

⁵ Pct.9, pct.11 din Concepţia SASCR “Controlul traficului”, aprobată prin HG nr.40 din 17.01.2012.

II. SFERA DE ABORDARE A AUDITULUI

Curtea de Conturi, în temeiul mandatului legal, prevăzut de art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008⁶, precum şi conform Programelor activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2016 şi, respectiv, 2017⁷ (la elaborarea cărora au stat inclusiv prevederile HCC nr.22 din 30.06.2016 privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015), a realizat auditul conformităţii asociat auditului de performanţă al managementului sistemelor de supraveghere a traficului rutier.

Misiunea de audit a fost planificată şi realizată conform Standardelor de audit aplicate de Curtea de Conturi⁸ şi bunelor practici în domeniul auditului conformităţii asociat auditului performanţei.

Responsabilitatea entităţilor auditate a constat în organizarea unui sistem eficient de management financiar şi control, care ar asigura legalitatea şi regularitatea derulării/monitorizării acţiunilor întreprinse pentru prevenirea, detectarea şi raportarea neregulilor şi, după caz, a suspiciunilor de fraudă.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în aplicarea unor proceduri pentru obţinerea probelor de audit în vederea susţinerii constatărilor şi formulării concluziilor de audit.

Scopul auditului a constat în evaluarea conformităţii managementului sistemelor de supraveghere a traficului rutier, determinarea/identificarea problemelor majore aferente, precum şi dispunerea asigurării securităţii informaţionale a Sistemului.

Pentru atingerea scopului propus şi reieşind din problemele identificate, au fost determinate următoarele întrebări specifice de audit:

1. A fost asigurată funcţionalitatea şi eficienţa Sistemului Automatizat de Supraveghere a Circulaţiei Rutiere “Controlul traficului” prin prisma cadrului legal şi instituţional?

2. Achiziţia infrastructurii TI a SASCR “Controlul traficului” a întrunit criteriile de legalitate, economie, eficienţă şi eficacitate?

3. Sunt suficient reglementate atribuţiile ce revin autorităţilor implicate în procesul contravenţional, sunt acestea exercitate conform în evidenţa amenzilor acumulate şi în utilizarea veniturilor aferente SASCR “Controlul traficului”?

4. Au fost respectate principiile de confidenţialitate, integritate şi securitate a SIA la elaborarea şi implementarea SASCR “Controlul traficului”?

Pentru realizarea obiectivelor stabilite, metodologia de audit a cuprins principalele proceduri de audit, precum: observarea directă; examinarea documentelor, înregistrărilor, activelor, chestionarelor, interviurilor; confirmarea, recalcularea, contrapunerea, analiza, revizuirea şi alte proceduri analitice de fond. În cadrul misiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate, apreciate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare şi analitice. Astfel,

√ a fost analizat şi studiat cadrul legislativ şi normativ care reglementează SASCR “Controlul traficului”;

√ au fost chestionate/intervievate persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul APC şi APL, pentru a identifica problemele existente în domeniul auditat;

√ au fost evaluate controalele generale şi ale aplicaţiilor în domeniul TI;

√ au fost studiate şi evaluate investiţiile aferente implementării SASCR “Controlul traficului”;

√ au fost confruntate informaţiile aferente contravenţiilor stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier, şi anume încasările amenzilor prin sistemul trezorerial cu procesele contravenţionale pornite de INP al IGP al MAI;

√ a fost analizat şi evaluat dacă entităţile vizate au delimitat corespunzător funcţiile şi responsabilităţile;

√ a fost examinată corectitudinea înregistrării în evidenţa contabilă şi raportării cheltuielilor aferente implementării SASCR “Controlul traficului” etc.

Criteriile de audit şi sursele acestora

Criteriile de audit au constituit termenii de referinţă utilizaţi pentru a evalua sau a măsura, în mod consecvent şi rezonabil, întrebările specifice ale misiunii de audit.

Drept surse ale criteriilor de audit au servit actele legislative şi normative ce reglementează realizarea activităţilor (atribuţiile şi sarcinile) de către AAPC şi AAPL (vezi Anexa nr.6 la Raport), standardele şi măsurile adoptate, angajamentele asumate de AP în ceea ce priveşte atingerea rezultatelor.

Limitele auditului

Reieşind din tematica auditului, au fost supuse auditării activităţile şi procesele aferente implementării SASCR “Controlul traficului” executate şi implementate de către MAI şi instituţiile subordonate (inclusiv, STI al MAI, IGP al MAI, INP al IGP al MAI), ÎS CTS, 12 autorităţi publice locale de nivelul II (Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Criuleni, Ocniţa, Drochia, Ungheni, Cimişlia, Cantemir, Străşeni, Leova şi Soroca) şi mun.Bălţi. De asemenea, au fost acumulate şi solicitate informaţii de la Ministerul Finanţelor (Trezoreria de Stat), Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat.

____________________

⁶ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

⁷ HCC nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016” şi HCC nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁸ HCC nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; HCC nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

3.1. A fost asigurată funcţionalitatea şi eficienţa Sistemului Automatizat de Supraveghere a Circulaţiei Rutiere “Controlul traficului” prin prisma cadrului legal şi instituţional?

Lipsa unor viziuni clare de implementare şi gestiune uniformă a sistemelor de monitorizare a traficului rutier a determinat administrarea defectuoasă a SASCR “Controlul traficului”, exprimată prin dispersarea şi dublarea eforturilor în implementarea acestuia, impactul cuantificându-se cu prejudicierea intereselor publice.

3.1.1. Modul de elaborare, implementare şi administrare a SASCR “Controlul traficului” s-a bazat pe proceduri coerente şi reglementate?

În urma evaluării modului de implementare a SASCR “Controlul traficului” s-a constatat că aceasta s-a efectuat cu abateri de la cadrul legislativ-normativ, iar cerinţele contractului de elaborare a Sistemului nu au fost suficiente pentru a asigura transparenţa şi controlul implementării lui, procesele aplicate nepermiţând într-o măsură suficientă validarea calităţii elaborării acestuia pentru toate părţile interesate.

În scopul integrării SI existente ale organelor de drept, conform prevederilor legale⁹ un rol important în activitatea de consolidare a activităţii organelor de drept este atribuit SIA “Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice” (SIA RICC), menit să acorde acestora sprijinul informaţional în profilaxia, cercetarea şi descoperirea infracţiunilor, căutarea şi depistarea infractorilor, prezentarea informaţiilor statistice, analitice şi a altor date necesare cu caracter informativ. O expunere schematică a componentelor SIIOD şi locul SIA RICC se prezintă în figura nr.3.

Figura nr.3

Interdependenţa resurselor informaţionale

din spaţiul informaţional al Sistemului informaţional

integrat al organelor de drept (SIIOD)

Sursă: Elaborată de auditor urmare a analizei cadrului normativ relevant.

Conform HG nr.328 din 24.05.2012¹⁰, SIA RICC constituie resursa informaţională specializată, formată pe baza Sistemului informaţional integrat automatizat de evidenţă a infracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvârşit infracţiuni şi include totalitatea informaţiilor sistematizate cu caracter criminal. Registrul serveşte drept bază informaţională şi constituie unica sursă oficială de informaţii cu caracter criminal pentru participanţii la Registru şi pentru toate SI ale AAPC care utilizează şi prelucrează astfel de tipuri de date. Conform pct.8 alin.(1) din Regulamentul aprobat prin HG nr.328 din 24.05.2012, MAI organizează şi ţine evidenţa în SIA RICC a: (1) sesizărilor despre infracţiuni şi contravenţii; (2) infracţiunilor, cauzelor penale şi persoanelor care au săvârşit infracţiuni; (3) contravenţiilor, persoanelor care le-au comis şi sancţiunilor care au fost aplicate acestor persoane; (4) persoanelor anunţate în căutare, dispărute fără urmă, cadavrelor şi bolnavilor neidentificaţi; (5) persoanelor recunoscute ca părţi vătămate în cauzele penale; (6) obiectelor furate, depistate, sechestrate (obiecte marcate şi de anticariat, documente, arme, mijloace de transport etc.); (7) alte informaţii criminalistice şi criminologice, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Figura nr.4

Contururile funcţionale ale SIA RICC

Sursă: Elaborat de audit.

Urmare a analizei SIA RICC, auditul constată faptul că în acesta nu se introduc informaţiile aferente contravenţiilor, persoanelor care le-au comis şi sancţiunilor care au fost aplicate acestor persoane. Informaţiile aferente contravenţiilor sunt introduse într-un SI separat, a cărui funcţionalitate nu este reglementată, denumit în cadrul STI al MAI ca “Sistemul de evidenţă a cauzelor contravenţionale ale persoanelor care le-au săvârşit şi punctelor de penalizare” (SIA REC), deşi conform HG nr.493 din 14.08.2009¹¹ este reglementată funcţionarea SIA “Registrul privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare”. În urma analizei cadrului regulator aferent SASCR “Controlul traficului”, s-a constatat că acesta se poziţionează între sistemele speciale de înregistrare a încălcărilor cu mijloace tehnice speciale software şi hardware, înzestrate cu funcţii foto-video de fixare (omologate şi verificate metrologic) şi sistemul SIA REC (figura nr.5).

Mai mult decât atât, în conformitate cu HG nr.40 din 17.01.2012, SASCR “Controlul traficului” urma să deţină la bază câteva blocuri funcţionale bine predefinite: (1) “Monitorizarea circulaţiei rutiere”; (2) “Înregistrarea autovehiculelor şi contravenţiilor”; (3) “Căutarea” – verificarea numerelor de înmatriculare identificate; (4) “Reglarea şi dirijarea utilajului unităţilor de supraveghere”, care include evidenţa şi reglarea de la distanţă a parametrilor de lucru ai utilajului unităţilor de supraveghere; (5) “Informaţia” – include funcţiile de prezentare a informaţiilor statistice; (6) “Administrarea şi monitorizarea acţiunilor utilizatorilor” – include funcţiile de interacţiune a informaţiilor cu caracter criminologic şi statistic ale tuturor participanţilor la Sistem în cadrul formării, prelucrării şi stocării acesteia; (7) “Vehiculul” – include funcţiile de evidenţă a mijloacelor de transport.

Figura nr.5

Interacţiunea SASCR cu alte SI în cadrul SIIOD

Sursă: Elaborat de auditor urmare a analizelor efectuate.

SASCR “Controlul traficului”, prin intermediul sistemelor de monitorizare foto-video, preia informaţia despre încălcarea înregistrată (imaginea încălcării şi a numărului de înmatriculare a autovehiculului, articolul încălcării etc.) şi o pune la dispoziţie, prin intermediul interfeţei specializate, operatorului pentru procesare, iar rezultatul procesării, în cazul în care se identifică o faptă contravenţională, se expediază către SIA REC. În urma analizei blocurilor funcţionale ale Sistemului (figura nr.6) s-a constatat că acestea diferă în comparaţie cu cele reflectate mai sus, fiind compuse din: (1) Lista conexiuni; (2) Monitor online; (3) Încălcări spre procesare; (4) Încălcări rebutate; (5) Vehicule înregistrare prin dispozitive; (6) Încălcări radare.

Figura nr.6

Blocurile funcţionale aferente SASCR “Controlul traficului”

Astfel, una dintre deficienţele SASCR “Controlul traficului” este că acesta la moment nu deţine blocul informaţional “Administrarea şi monitorizarea acţiunilor utilizatorilor”, iar prin aceasta STI al MAI s-a lipsit de buna asigurare a securităţii, protecţiei şi integrităţii informaţiei în Sistem.

Ca urmare, nu este asigurată: (1) integritatea logică a Sistemului; (2) administrarea bazelor de date ale Sistemului; (3) elaborarea şi menţinerea indicatoarelor şi clasificatoarelor generale de sistem; (4) delimitarea drepturilor de acces pentru utilizatori şi ţinerea sistemului de parole; (5) crearea protocolului privind adresările operatorului la program (înregistrarea datei şi orei de intrare şi ieşire din program, schimbării parametrilor de reglaj, informaţiei accesate, parolei operatorului).

• Conform pct.11 al Concepţiei SASCR “Controlul traficului”, aprobată prin HG nr.40 din 17.01.2012, deţinător al Sistemului era ÎS CTS, împuternicită cu atribuţii privind crearea, implementarea, ţinerea, dezvoltarea şi mentenanţa acestuia, asigurarea schimbului de informaţii prin intermediul Sistemului de telecomunicaţii al AAP, plasarea echipamentului în centrul de date, asigurarea funcţionalităţii întregului Sistem.

Ignorând prevederile art.9 alin.(2) din Legea nr.317-XV din 18.07.2003¹², prin care “actele normative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale trebuie să corespundă întocmai prevederilor constituţionale, legilor şi hotărârilor Guvernului”, ministrul Afacerilor Interne, prin Ordinul nr.160 din 15.05.2013¹³, a împuternicit STI al MAI cu funcţiile care revin ÎS CTS. Totodată, prin Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.22 din 31.01.2014, STI al MAI a fost desemnat în calitate de administrator al SASCR “Controlul traficului”, atribuţii care la fel conform prevederilor Concepţiei revin ÎS CTS.

De menţionat că, începând cu februarie 2014, STI al MAI a iniţiat în mun.Chişinău activitatea de monitorizare a traficului rutier prin intermediul sistemelor video fixe şi mobile conectate la un soft de origine chineză (Off-Site Violation Enforcement System)¹⁴, care este găzduit pe serverul STI al MAI. În acest scop urmau a fi întreprinse acţiuni/măsuri de integrare a softului chinez în SIA RICC şi de racordare a acestuia la legislaţia naţională, astfel încât să asigure o adaptare şi o continuitate în conformitate cu legislaţia în vigoare, echipa de audit constatând nerealizarea măsurilor respective. Totodată, STI al MAI nu poate justifica provenienţa SIA şi dreptul de gestiune asupra acestuia, dat fiind faptul că SIA în cauză nu a fost introdus oficial în Republica Moldova, nu deţine facturi privind livrarea acestuia şi acte de primire-predare, nefiind înregistrat nici în evidenţa contabilă. Deşi acest Sistem se afla în procedură de testare, STI al MAI l-a aplicat în practică, utilizându-l ca un sistem testat şi implementat.

Astfel, implementarea în anul 2013 de către STI al MAI a sistemelor de supraveghere video în scopul înregistrării contravenţiilor din traficul rutier a fost efectuată neconform, în contextul în care, contrar prevederilor HG nr.40 din 17.01.2012 şi Legii cu privire la registre nr.71-XVI din 22.03.2007, entitatea a utilizat soft-ul oferit de RPC fără a ţine cont de dreptul de utilizare/implementare al acestuia în condiţiile cadrului legal.

Neavând împuterniciri legale, la 13.01.2014 STI al MAI a contractat de la SRL “Rossoft” servicii de elaborare a SASCR “Controlul traficului” în valoare totală de 340,0 mii lei. Conform prevederilor contractuale, SRL “Rossoft” urma să elaboreze şi caietul de sarcini pentru achiziţionarea serviciilor contractate, ceea ce contravine prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007¹⁵ şi crea premise ca SRL “Rossoft” să-şi stabilească sarcinile ce trebuie îndeplinite în corespundere cu posibilităţile tehnice şi resursele umane de care dispunea, prin ce a fost favorizat.

Astfel, STI al MAI urma să achiziţioneze servicii de elaborare a resursei informaţionale de stat, care să reprezinte totalitatea informaţiilor sistematizate cu privire la cazurile de încălcare a normelor de siguranţă a traficului rutier înregistrate cu mijloace tehnice speciale software şi hardware înzestrate cu funcţii foto-video de fixare şi cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic, care asigură supravegherea în regim automatizat. Conform Anexei nr.2 la Contract, SASCR “Controlul traficului” trebuia dezvoltat ca un SI separat şi integru, care ar fi interacţionat cu SIA RICC, iar procesarea nemijlocită a faptelor ce constituie abateri de la Regulamentul circulaţiei rutiere, înregistrate prin sistemele de monitorizare foto-video, urma a fi efectuată în conformitate cu prevederile HG nr.965 din 17.11.2014¹⁶. După analiza SASCR “Controlul traficului”, auditul constată că serviciile prestate şi bunul livrat nu corespund cerinţelor prevăzute în caietul de sarcini, precum şi că acesta nu reprezintă un SI separat, ci constituie o subcomponentă (submeniu) a SIA REC cu o bază de date comună.

Astfel, există premise de încasare neargumentată de către operatorul economic SRL “Rossoft” a mijloacelor financiare în sumă de 340,0 mii lei.

De menţionat că SIA REC a fost elaborat anterior şi modernizat în anul 2009 de asemenea de SRL “Rossoft”, care, în perioada elaborării SASCR “Controlul traficului”, asigura mentenanţa SIA REC.

În aceeaşi ordine de idei, auditul atestă lipsa hotărârii şi acceptul statului, în calitate de proprietar, a MAI, în calitate de posesor, şi a STI al MAI, în calitate de deţinător al Sistemului, privind reorganizarea SIA REC conform art.17 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.71-XVI din 22.03.2007¹⁷ şi integrarea în acesta a SASCR “Controlul traficului”. De asemenea, STI al MAI nu a ţinut cont de prevederile art.17 alin.(4) din Legea menţionată şi nu a stipulat drepturile şi obligaţiile deţinătorului registrului pentru perioada reorganizării, actele normative şi acordurile ce urmează a fi modificate sau abrogate, modul de transmitere a datelor şi documentelor registrului către registrul reorganizat, acţiunea documentelor eliberate din registru, modul de informare a furnizorilor datelor registrului şi destinatarilor datelor registrului, inclusiv alte condiţii de reorganizare a registrului.

Totodată, auditul constată că în procesul de gestionare a SASCR “Controlul traficului”: (1) nu se utilizează un firewall specializat (paravan de protecţie), ceea ce face Sistemul vulnerabil la intruziuni şi breşe de securitate; (2) utilizatorii primesc un nume de utilizator şi o parolă care le permite să acceseze Sistemul. Unii utilizatori beneficiază de drepturi privilegiate de acces la sistemul operaţional, ceea ce poate genera consecinţe negative şi acţiuni neautorizate în cadrul Sistemului, deoarece nu există un registru al log-urilor în care să le înregistreze, inclusiv al tipului de modificări efectuate de către aceştia în cadrul Sistemului.

Potrivit facturilor fiscale primite de STI al MAI, Sistemul elaborat nu a fost recepţionat ca un bun, însă, contrar prevederilor contractuale, acesta a fost implementat neregulamentar¹⁸, elaboratorul prestînd anumite servicii menite să suplinească posibilităţile SIA deja elaborat. De asemenea, auditul a constatat că MAI nu deţine acte/documente justificative, care ar confirma/susţine dreptul de proprietate/posesie asupra SASCR “Controlul traficului” conform prevederilor pct.7 din HG nr.965 din 17.11.2014.

SIA REC şi SASCR “Controlul traficului”, contrar situaţiei reale, sunt înregistrate în evidenţa contabilă a STI al MAI şi raportate la MTIC (conform scrisorii MTIC nr.01/1452 din 09.11.2016) ca sisteme separate.

De menţionat că SASCR “Controlul traficului” interacţionează cu sistemul chinezesc, cu alte unităţi de supraveghere din raioanele RM şi cu unităţile mobile, automatizează toate procesele cu excepţia celui de expediere automată la tipografie şi tipărirea propriu-zisă a raportului. Acest fapt contravine principiilor de securitate şi integritate a SI, întrucât nu este asigurată separarea logică a acestora, creând astfel o breşă de securitate majoră, implicit, degradarea esenţială a performanţei tuturor SI cu care interacţionează.

Arhitectura Sistemului la nivel naţional include (figura nr.7) două niveluri: central şi regional. Nivelul central este amplasat în municipiul Chişinău, astfel încât acesta să asigure acumularea şi procesarea datelor recepţionate de la sistemele automatizate de supraveghere a traficului rutier, în vederea documentării subiectului contravenţiei după stabilirea posesorului şi conducătorului de vehicul. Nivelul regional include posturile de procesare şi posturile de supraveghere a circulaţiei rutiere, conectate la postul de dirijare la distanţă. Pentru mun.Chişinău, SASCR “Controlul traficului” obţine datele privind încălcările prin intermediul SIA livrat de partea chineză, iar din teritoriu – prin Sistemele informatice existente la nivel local.

Figura nr.7

Arhitectura Sistemului, nivelurile central şi regional

Sursă: Elaborat de auditor în baza analizei cadrului normativ.

SASCR “Controlul traficului” nu are posibilităţi de captare a imaginii şi de scanare a numărului de înmatriculare a autovehiculului, ca urmare, fără informaţiile furnizate de sistemul chinezesc în mun.Chişinău, acesta nu poate funcţiona.

De menţionat că, în cazul în care SI chinezesc ar înregistra anumite deficienţe tehnice, STI al MAI nu ar fi în stare să asigure continuitatea funcţionării acestuia, deoarece, de la implementare (2013) şi până în prezent, nu au fost efectuate lucrări de integrare, ajustare şi conformare a acestuia la legislaţia în vigoare¹⁹, pentru asigurarea unei funcţionalităţi continue a acestui Sistem. Or, în contextul conexiunii directe între sistemul informatic respectiv şi SASCR “Controlul traficului”, nefuncţionarea primului afectează performanţa şi funcţionalitatea SASCR per ansamblu.

Auditul a constatat că sarcina de administrare a serverelor aferente SASCR “Controlul traficului” şi SIA REC a fost îndeplinită de către implementatorul aplicaţiei SRL “Rossoft”, fără ca STI al MAI să deţină accesul deplin la baza de date în vederea monitorizării activităţilor acestuia. Chiar şi în prezent, deşi serverul este administrat de ÎS CTS, STI al MAI nu are acces la configuraţiile tehnice şi la baza de date ale aplicaţiei. Ca urmare,

- accesul la Sistem poate fi vulnerabil în contextul în care conexiunea cu acesta se realizează prin canalele VPN fără ca Sistemul să fie monitorizat periodic de STI al MAI;

- în perioada 2014-2015 nu a existat un acord între operatorul economic şi STI al MAI în ceea ce priveşte parametrii procesului de backup, aceştia fiind stabiliţi unilateral de furnizorul aplicaţiei;

- ambele sisteme informaţionale analizate sunt găzduite pe acelaşi server de aplicaţie avînd în comun aceeaşi bază de date, fără aplicarea unor mecanisme de control-acces sau cel puţin de jurnalizare a accesărilor la diferite web-servicii, cum ar fi cele menţionate în figura nr.8.

Figura nr.8

Interconexiunea SASCR “Controlul traficului” cu alte SI

în baza web-serviciilor

Sursă: Elaborat de auditor urmare a analizelor efectuate.

Deşi cea mai mare parte a informaţiilor gestionate în cadrul SASCR “Controlul traficului” sunt informaţii sensibile, care necesită o atenţie sporită în ceea ce priveşte securitatea acestora, controalele accesului logic la SASCR “Controlul traficului” sunt inadecvate, ceea ce diminuează fiabilitatea datelor şi condiţionează riscul de distrugere sau de divulgare necorespunzătoare a acestora.

Astfel, auditul a constatat că orice persoană care deţine acces la reţeaua internă VPN a MAI cu acces direct la aceste sisteme informaţionale ar putea aplica instrumente de jurnalizare şi evidenţă a activităţilor utilizatorilor, ce le-ar permite interceptarea parolelor de acces ale administratorului bazei de date, citirea şi copierea datelor sensibile, efectuarea modificărilor sau ştergerilor de date cu rele intenţii sau în scopuri personale din numele altei persoane, fără a lăsa anumite urme. Totodată, identificarea utilizatorilor se efectuează la nivelul bazei de date, fără a fi însă identificate şi modificările exacte pe care le-a produs utilizatorul în cadrul Sistemului. Acest fapt are la bază un şir de cauze, şi anume:

- lipsa unui jurnal al activităţilor în reţea, astfel încât acestea să fie revizuite şi analizate în mod sistematic, în scopul detectării şi prevenirii unor eventuale activităţi care ar putea submina securitatea şi viabilitatea Sistemului;

- neasigurarea delimitării drepturilor utilizatorilor;

- lipsa unui registru al log-urilor cu toate modificările efectuate în cadrul Sistemului;

- neasigurarea mecanismului de gestionare a parolelor ce cuprinde cel puţin complexitatea şi valabilitatea acestora;

- lipsa unei politici a parolelor în care să fie relatată periodicitatea schimbării acestora.

Acest lucru împiedică depistarea şi urmărirea acţiunilor utilizatorilor. Ca urmare, unii utilizatori beneficiază de drepturi privilegiate de acces la sistemul operaţional, ceea ce poate genera consecinţe negative şi acţiuni neautorizate în cadrul Sistemului (fraudarea Sistemului).

Deşi STI al MAI a început prelucrarea datelor cu caracter personal pe segmentul SASCR “Controlul traficului” din anul 2014, deţinătorul Sistemului nu a implementat Politica de protecţie a datelor cu caracter personal (în continuare – PPDCP) în conformitate cu prevederile legale.

Chiar dacă STI al MAI a elaborat PPDCP, implementarea acesteia nu ar fi fost asigurată corespunzător, deoarece, conform observaţiilor, auditul nu a identificat:

- capabilitatea Sistemului de a informa utilizatorii, înainte de acordarea accesului în Sistem, despre faptul că folosirea SI de date cu caracter personal este verificată, iar folosirea neautorizată a acestora se urmăreşte în conformitate cu legislaţia;

- blocarea accesului unui utilizator în Sistem după trei tentative greşite de autentificare, iar parola de acces să nu fie mai mică de 8 caractere;

- după trei încercări eşuate, Sistemul ar trebui să impună cel puţin o întârziere de 60 de secunde până la următoarea introducere a parolei;

- înregistrarea numelui utilizatorului şi a ID-ului acestuia aferent contului pentru care a fost eşuată autentificarea.

De menţionat că în perioada efectuării misiunii de audit s-a constatat că deţinătorul Sistemului a aprobat²⁰ PSI a STI al MAI, însă un document cu privire la această politică, aprobat nemijlocit pentru SASCR “Controlul traficului”, nu a fost identificat, deşi, în conformitate cu Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014, deţinătorul Sistemului ar fi trebuit să elaboreze un atare document.

Din această cauză creşte riscul de: (a) acces neautorizat la datele şi informaţiile gestionate prin intermediul Sistemului; (b) nedetectare a acţiunilor de modificare efectuate de utilizatorii Sistemului; (c) divulgare a datelor confidenţiale în exterior prin nedetectarea acţiunilor de scurgere a informaţiilor din Sistem.

• Disponibilitatea aplicaţiei SASCR “Controlul traficului” periodic este afectată de defecţiunile tehnice ale sistemelor de monitorizare a traficului rutier, care în luna decembrie 2016 nu au funcţionat în întreg mun.Chişinău (fapt reflectat în figura nr.9). Este de menţionat faptul că şi în prezent unele sisteme de monitorizare a traficului nu sunt funcţionale, fapt ce denotă utilizarea ineficientă şi ineficace a acestora, nefiind atins scopul scontat. Mai mult decât atât, STI al MAI nu a putut identifica căi de soluţionare a acestor probleme.

Figura nr.9

Reieşind din cele expuse, eforturile întreprinse de STI al MAI sunt mai mult îndreptate spre aspectele funcţionale şi mai puţin pe controlul riscurilor de integritate şi confidenţialitate a informaţiilor. Aceasta poate cauza pierderi financiare semnificative prin neglijarea unor măsuri minime de control în contextul în care asupra acestui Sistem nu au fost aplicate măsuri de mentenanţă sau cel puţin o evaluare a corectitudinii operaţiunilor şi acţiunilor efectuate.

____________________

⁹ HG nr.1202 din 17.10.2006 “Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului informaţional integrat al organelor de drept”.

¹⁰ HG nr.328 din 24.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului informaţional automatizat “Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice””.

¹¹ HG nr.493 din 14.08.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare”.

¹² Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

¹³ Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.160 din 15.05.2013 “Cu privire la organizarea proceselor de implementare, mentenanţă şi dezvoltare a SASCR “Controlul traficului”.

¹⁴ Sistemul chinez are următoarele posibilităţi: captarea imaginii foto; primirea informaţiilor de la 41 de intersecţii din mun.Chişinău; depistarea numărului de înmatriculare; constatarea abaterilor de la Regulamentul circulaţiei rutiere; expedierea către Sistemul “Controlul traficului” prin web service a încălcărilor constatate.

¹⁵ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

¹⁶ HG nr.965 din 17.11.2014 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului” şi modificarea Concepţiei Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului” (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014).

¹⁷ Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 cu privire la registre.

¹⁸ Pct.2 şi pct.9 din Regulamentul privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare, aprobat prin HG nr.493 din 14.08.2009.

¹⁹ Ordinul ministrului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor nr.78 din 01.06.2006 “Cu privire la aprobarea reglementării tehnice “Procesele ciclului de viaţă al software-ului” RT 38370656 – 002:2006” (în continuare – Ordinul MTIC nr.78 din 01.06.2006).

²⁰ Dispoziţia directorului STI al MAI nr.7 din 17.02.2014.

3.1.2. Au fost clar delimitate şi reglementate atribuţiile şi obligaţiile ce revin participanţilor la Sistem?

♦ Atât MAI, cât şi STI al MAI şi-au neglijat atribuţiile de rigoare în vederea asigurării regularităţii şi securităţii accesului participanţilor la SASCR “Controlul traficului”.

Supravegherea circulaţiei rutiere se efectuează cu unităţi de supraveghere fixe sau mobile. De menţionat că, potrivit Legii nr.131-XVI din 07.06.2007 privind siguranţa traficului rutier, în competenţa MAI este asigurarea dirijării, supravegherii şi controlului traficului rutier cu mijloace de măsurare, legalizate şi verificate metrologic.

Realizarea atribuţiilor deţinătorului (ÎS CTS) s-a efectuat în baza Acordului nr.37 din 08.11.2012 încheiat între MAI şi ÎS CTS, iar registratori ai Sistemului erau posturile centrale şi mobile de dirijare ale acestuia, posturile şi unităţile de supraveghere amplasate în zonele supuse monitorizării. Urmare a aprobării Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea SASCR “Controlul traficului” prin HG nr.965 din 17.11.2014, deţinător şi registrator al Sistemului a devenit STI al MAI²¹, care, în procesul de îndeplinire a funcţiilor, asigură formarea resursei informaţionale caracteristice domeniului monitorizării şi asigurării securităţii circulaţiei rutiere.

Totodată, subregistratori ai Sistemului pot fi AAPL, cărora registratorul Sistemului îi deleagă funcţiile în domeniul monitorizării şi asigurării securităţii circulaţiei rutiere, cu automatizarea unor funcţii realizate de acestea prin implementarea tehnologiei performante la posturile şi unităţile de supraveghere amplasate în zonele supuse monitorizării.

Înregistrarea prin sistem de subregistratură a demarat neregulamentar şi s-a exercitat în baza contractelor încheiate tardiv între STI al MAI şi 13 AAPL (Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Criuleni, Ocniţa, Drochia, Ungheni, Cimişlia, Cantemir, Străşeni, Leova, Soroca şi Bălţi). Astfel, dreptul de subregistratură a fost exercitat în lipsa prevederilor legale (până în noiembrie 2014, dată la care a intrat în vigoare Regulamentul menţionat), a contractelor de subregistratură şi în lipsa acordului MAI (anul 2015). Drept urmare, CR şi CMB în calitate de subregistratori, au iniţiat neregulamentar activitatea de monitorizare a circulaţiei rutiere²² şi au acumulat venituri din aplicarea amenzilor pentru contravenţiile comise la trafic (vezi Anexa nr.2 la prezentul Raport).

Totodată, în baza instrucţiunilor care trebuiau aprobate de STI al MAI, urma să fie asigurată înregistrarea, colectarea, acumularea, prelucrarea şi transmiterea în Sistem a informaţiei despre cazurile de încălcare a normelor de siguranţă a traficului rutier. Deşi STI al MAI a elaborat cu întârziere instrucţiunile (abia în 2016), lipsa unor reglementări tehnico-juridice privind procedura de conectare la SASCR “Controlul traficului” pentru perioada 2014-2015 a pus sub risc exercitarea conformă a obligaţiei de monitorizare a traficului rutier. Totodată, neelaborarea instrucţiunilor respective a dispensat AAPL de responsabilităţi şi obligaţii, deşi acestora le-au fost delegate funcţii de monitorizare a circulaţiei rutiere.

În acest context, pentru a asigura transmiterea conformă a datelor prin canale de comunicaţie securizate de la unităţile de supraveghere la SASCR “Controlul traficului”, schimbul de informaţii urma să aibă loc prin intermediul Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice, cu plasarea resurselor informaţionale ce asigură funcţionarea sistemelor video de monitorizare a traficului, implementate la nivel local, în Centrul de date al ÎS CTS. Realizarea acestei atribuţii urma să fie confirmată printr-un contract încheiat între STI al MAI şi ÎS CTS, responsabil de încheierea căruia se face serviciul respectiv al MAI (pct.31 subpct.14 din Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014). Neîncheierea contractului menţionat supra absolvă ÎS CTS de responsabilitatea privind asigurarea schimbului de informaţii în cadrul SASCR “Controlul traficului”, responsabilitate care se pune pe seama STI al MAI. Urmare a celor consemnate, nu a fost asigurată securitatea accesului la informaţiile stocate, au fost încălcate regulile de exploatare a Sistemului, iar APL în calitate de subregistratori au fost conectaţi neregulamentar la Sistem. Astfel, se rezumă că atât MAI, cât şi STI al MAI nu şi-au onorat atribuţiile de rigoare.

____________________

²¹ Acordul nr.1A din 18.02.2015 încheiat între MAI şi STI al MAI.

²² mun.Bălţi – începând cu 01.01.2014; CR Cahul – din mai 2014; CR Anenii Noi – din iunie 2014; CR Cantemir, CR Criuleni şi CR Ungheni – din iulie 2014; CR Orhei – începând cu 18.11.2014.

♦ Aplicarea de către MAI a unei proceduri contravenţionale neregulamentare are impact asupra legalităţii proceselor-verbale întocmite în baza încălcărilor stabilite prin intermediul unităţilor fixe şi mobile de supraveghere a traficului rutier, cu riscul anulării acestora. Totodată, nerespectarea principiilor legii contravenţionale de aplicare a pedepsei pentru contravenţia săvârşită, aplicarea inechitabilă a sancţiunii contravenţionale şi neindividualizarea pedepsei, precum şi nevărsarea în buget a unor sume pasibile de încasare denotă atitudinea iresponsabilă faţă de atribuţiile MAI stabilite prin lege.

Astfel, prevederile pct.49 din Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014 stabilesc şi descriu în linii generale procedurile şi mecanismul de înregistrare şi evidenţă a informaţiei sistematizate, acumulate în cadrul supravegherii circulaţiei rutiere în regim automatizat. STI al MAI fiind responsabil de coordonarea implementării cadrului normativ intern al MAI în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, conform pct.14 alin.(4) din Regulamentul aprobat prin HG nr.754 din 12.09.2014, nu a elaborat un Regulament/instrucţiuni care să reglementeze pe deplin procedura indicată mai sus, adică mecanismul de aplicare/implementare a prevederilor HG menţionate supra.

Se relevă că angajaţii DGMCT din cadrul STI al MAI verifică probele sub formă de imagini foto-video înregistrate în Sistem sub aspectul funcţionării corecte a echipamentelor de supraveghere, corespunderii (existenţei) mijloacelor de semnalizare rutieră în zona de supraveghere cu schemele de organizare a circulaţiei rutiere aprobate, lizibilităţii plăcilor de înmatriculare şi identificării exacte a vehiculului suspectat de comiterea abaterii.

După verificare şi validare de către operatorii DGMCT ai STI al MAI, imaginile foto sunt exportate în SIA REC. Astfel, în SIA REC probele sub formă de imagini foto devin accesibile pentru gestionare de către agenţii constatatori, sub formă de listă cu următoarea informaţie: numărul de înmatriculare a mijlocului de transport, dispozitivul care a fixat evenimentul, data şi ora comiterii contravenţiei fixate de dispozitiv, data şi ora recepţionării informaţiei pe server, articolul Codului contravenţional încălcat.

Agentul constatator examinează consecutiv probele din listă şi iniţiază pornirea cauzelor contravenţionale prin emiterea (generarea) în format electronic a documentului procesual “raportul agentului constatator”, iar SIA REC îi atribuie în mod automatizat un număr de înregistrare compus din seria DCT01 şi un număr de ordine format din 6 cifre.

Odată cu emiterea documentului procesual, Sistemul generează alt document procesual “Scrisoare de informare-citaţie”, adresat proprietarului de vehicul, cu solicitarea de a comunica datele persoanei aflate la conducerea acestuia la momentul comiterii contravenţiei, cu aceeaşi serie şi număr de ordine, care este expediat în modulul “Corespondenţa”.

În scopul acordării suportului tehnic agenţilor constatatori din cadrul CUMC al INP, angajatul responsabil al DGMCT al STI al MAI are acces la modulul “Corespondenţa” şi asigură zilnic imprimarea pe purtător de hârtie a documentului procesual “Scrisoare de informare-citaţie”, inserarea acestuia în plicuri şi expedierea în adresa proprietarului de vehicul.

În acest context, auditul a stabilit că procedura descrisă mai sus nu este reglementată de niciun act normativ, nu corespunde cadrului legal, fapt ce determină documentarea necorespunzătoare a proceselor, precum şi imposibilitatea stabilirii responsabililor de înregistrările efectuate în Sistem. Concomitent, neelaborarea reglementărilor procesuale fac imposibilă gestionarea riscurilor la nivel de procese, la nivel de asigurare a informaţiei şi protecţie a datelor cu caracter personal.

Este de menţionat că procedura contravenţională aplicată de MAI la întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenţiei prin intermediul unităţilor de supraveghere a traficului rutier este neconformă reieşind din faptul că diferă de procedura legală prevăzută de Codul contravenţional.

Actele întocmite de MAI la constatarea încălcărilor stabilite prin intermediul unităţilor fixe şi mobile de supraveghere a traficului rutier (cu excepţia celor întocmite de mână) nu corespund ca formă şi conţinut cerinţelor din art.440, art.442 şi art.443 din Codul contravenţional²³, fapt ce atrage nulitatea acestora în temeiul art.445.

În opinia auditului, pentru aplicarea procedurii în cauză urmau a fi operate modificări în Codul contravenţional şi numai după aceasta procedura propriu-zisă putea fi legal aplicată.

Astfel, procesul-verbal întocmit în cadrul procedurii de constatare a contravenţiei stabilite prin intermediul unităţilor fixe şi mobile de supraveghere a traficului rutier îmbină în sine 3 componente, şi anume: partea de stabilire a contravenţiei, partea de citare a contravenientului şi compartimentul prin care se solicită comunicarea persoanei care s-a aflat la volanul autovehiculului. Deci, aceste acte procedurale sunt doar informaţii despre faptul că pentru presupusa încălcare fixată de unităţile de supraveghere a traficului rutier este prevăzută o anumită măsură de sancţionare, care conduce la aplicarea unei amenzi.

Urmare a colectării probelor de audit, s-a constatat că agentul constatator, conform procedurii aplicate de MAI, întocmeşte procesul-verbal de constatare a contravenţiei, ulterior sancţionării contravenientului, fapt ce contravine prevederilor art.440 şi art.442 din Codul contravenţional. Actul procedural nu conţine în sine prevederi referitoare la aplicarea pedepsei, astfel dacă nu a fost aplicată pedeapsa, nu poate fi efectuată plata.

Conform legislaţiei în vigoare, contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda prevăzută de Codul contravenţional, dacă contravenientul o achită în termen de 72 de ore din momentul stabilirii ei. Totodată, momentul stabilirii amenzii se consideră data şi ora întocmirii procesului-verbal.

Se relevă că actul procedural aplicat de subdiviziunile MAI la constatarea contravenţiei cu unităţile de supraveghere a traficului rutier nu întruneşte caracteristicile unui proces-verbal, ca urmare nu poate fi calificat drept proces-verbal, respectiv, prevederile art.34 alin.(3) din Codul contravenţional nu sunt aplicabile actelor procedurale utilizate de subdiviziunile MAI la stabilirea contravenţiei cu unităţile fixe şi mobile de supraveghere a traficului rutier, şi anume:

- instituţiile subordonate MAI nu urmăresc şi nu pot face dovada momentului recepţionării actului procedural de către contravenient, deci contrapunerea cu momentul achitării pentru a stabili respectarea exactă a termenului de 72 de ore nu poate fi efectuată;

- neîntocmirea procesului-verbal oferă posibilitate de a lăsa la discreţia contravenientului alegerea termenului de achitare a amenzii reduse, chiar dacă acesta depăşeşte 72 de ore. Conform probelor colectate, auditul a constatat faptul că toate plăţile efectuate în baza actelor procedurale întocmite pentru contravenţiile constatate prin intermediul unităţilor de supraveghere fixe şi mobile au fost achitate în proporţie de 50% din suma amenzii prevăzute de Codul contravenţional după expirarea termenului de 72 de ore.

Aceasta denotă încălcarea principiului egalităţii în faţa legii şi aplicarea inechitabilă a măsurii de pedeapsă, amendă redusă, în raport cu alţi contravenienţi faţă de care se întocmeşte proces-verbal, cu respectarea procedurii stabilite conform Legii contravenţionale. În acest context, este de menţionat şi faptul că achitarea a 50% din suma amenzii după expirarea a 72 de ore determină neîncasarea în buget a mărimii integrale a amenzii, micşorându-se, respectiv, cu sumele pasibile încasării.

În pofida acestora, contrar obligaţiunilor prevăzute de art.400 şi art.440 din Codul contravenţional, agenţii constatatori ai MAI nu aplică pedeapsa/sancţiunea chiar şi în cazul constatării faptei contravenţionale, dată fiind neidentificarea subiectului contravenţiei. Totodată, potrivit art.382 alin.(6), acţiunea procedurală de citare a persoanei în timpul procesului contravenţional se efectuează în conformitate cu art.239 din Codul de procedură penală.

În contextul dat un rol important îl joacă şi citarea neregulamentară pusă în practică de agenţii constatatori ai MAI. Astfel, procedura de citare este necorespunzătoare deoarece se aplică de agenţii constatatori ai MAI prin neasigurarea identificării şi prezenţei contravenientului pentru întocmirea procesului-verbal conform art.382 din Codul contravenţional.

Potrivit articolului dat, agenţii constatatori ai MAI urmau să înmâneze personal citaţia destinatarului, contra semnătură, asigurându-se de recepţionarea acesteia, cerinţă nerespectată în cadrul procedurii de citare utilizată în cazul contravenţiilor stabilite prin intermediul unităţilor de supraveghere a traficului rutier.

De menţionat că unul dintre principiile Legii contravenţionale este principiul inevitabilităţii răspunderii, care presupune că, în cazul în care a fost săvârşită o contravenţie, neapărat trebuie să fie aplicată pedeapsa. Pedeapsa este finalul procedurii contravenţionale, care începe de la încălcarea unor valori sociale. Pedeapsa sau sancţiunea este o măsură de constrângere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare ce se aplică, în numele legii, persoanei care a săvârşit o contravenţie. Doar prin sancţiune se garantează răspunderea pentru comiterea contravenţiilor.

Un alt principiu al Legii contravenţionale este principiul individualizării răspunderii şi pedepsei contravenţionale. Acest principiu constă în faptul că Legea contravenţională se aplică ţinându-se cont de caracterul şi de gradul prejudiciabil al contravenţiei, de persoana făptuitorului şi de circumstanţele atenuante ori agravante, locul, timpul, modul de săvârşire. Prin cunoaşterea unor asemenea informaţii se stabileşte corect sancţiunea. Una dintre sancţiunile contravenţionale este amenda.

Urmare a probelor colectate, echipa de audit conchide că în actul procedural de stabilire a contravenţiei nu este indicată mărimea concretă a amenzii care urmează a fi achitată de către contravenient, dar se indică cuantumul minim şi maxim prevăzut de Codul contravenţional. Astfel, rămâne la discreţia contravenientului stabilirea amenzii care va fi achitată în condiţiile descrise, fără a ţine cont de circumstanţele atenuante sau agravante. Toate amenzile stabilite la constatarea contravenţiei prin intermediul unităţilor de supraveghere a traficului rutier sunt achitate în mărimea minimă prevăzută de lege. Totodată, amenzile sunt aplicate proprietarului mijlocului de transport, iar necontestarea acestora determină imposibilitatea identificării persoanei care a săvârşit contravenţia, fapt ce denotă neindividualizarea pedepsei.

Este de menţionat şi faptul că, contrar art.400 din Codul contravenţional, angajaţii STI al MAI²⁴, neavând împuterniciri prevăzute pentru agenţii constatatori, au pornit cauze contravenţionale şi au aplicat sancţiuni.

Cele descrise indică asupra faptului că, în afara încălcării drepturilor fundamentale ale omului, sancţionarea neregulamentară are şi impact nefast asupra bugetului de stat.

Autorităţile publice locale nu sunt autorizate cu competenţe aferente măsurării legale a vitezei de circulaţie a autovehiculelor, respectiv, sunt private de exercitarea unor asemenea activităţi. Prin urmare, acest proces de monitorizare a traficului rutier din partea APL este unul contraindicat.

Legea nr.647-XIII din 17.11.1995²⁵, fiind legea organică de reglementare în domeniul metrologiei, prevede că persoanele juridice care efectuează măsurări oficiale necesită să fie desemnate de autoritatea centrală de metrologie – Ministerul Economiei, decizia de desemnare urmînd a fi luată în urma prezentării certificatului de acreditare eliberat de Centrul Naţional de Acreditare. Legea menţionată nu exceptează APL de la rigorile prevăzute faţă de persoanele juridice care efectuează măsurări în domeniile de interes public.

Totodată, potrivit art.14 alin.(2) lit.x) din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, CL contribuie la asigurarea ordinii publice. Subsecvent, conform prevederilor art.8 din Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014, subregistratori ai SASCR “Controlul traficului” pot fi APL, cărora registratorul Sistemului le deleagă funcţiile în domeniul monitorizării şi asigurării securităţii circulaţiei rutiere, cu automatizarea unor funcţii realizate de acestea prin implementarea tehnologiei performante la posturile şi unităţile de supraveghere amplasate în zonele supuse monitorizării.

Reieşind din cele relevate, APL, în calitate de autoritate ce asigură ordinea publică, supraveghează traficul rutier prin intermediul mijloacelor de măsurare, legalizate şi verificate metrologic, conform actelor normative în vigoare, şi anume Legii metrologiei. Potrivit art.11 din Legea menţionată, APL urmează să supună controlului metrologic legal mijloacele de măsurare utilizate în măsurările din domeniile de interes public (inclusiv: ordinea publică; perceperea taxelor şi impozitelor; alte domenii de interes public, stabilite de Guvern, unde măsurările sau rezultatele incorecte ale măsurărilor pot afecta direct ori indirect viaţa oamenilor sau interesele persoanelor fizice şi/sau juridice).

Măsurările ale căror rezultate se utilizează în domeniile de interes public trebuie să se efectueze în conformitate cu reglementările tehnice aplicabile domeniului de metrologie legală.

În acest context, APL, anterior iniţierii activităţii de măsurare a vitezei de deplasare a automobilelor, urmau să fie desemnate responsabile în acest domeniu. Nici operatorii economici contractaţi de APL în vederea prestării serviciilor de monitorizare a traficului rutier (SRL “Midland Engineering”, SRL “Avtouragan” şi SRL “Inforad”) nu au fost autorizaţi de autoritatea centrală de metrologie cu dreptul de a efectua măsurări oficiale.

Urmare a activităţilor neregulamentare desfăşurate de APL şi SRL “Midland Engineering”, SRL “Avtouragan” şi SRL “Inforad”, toate procesele-verbale de constatare a contravenţiei întocmite şi înregistrate în Sistem în baza informaţiilor parvenite de la unităţile de supraveghere instalate în raioanele RM pot fi declarate nule.

APL de nivelul doi, nefiind autorizate de autoritatea centrală de metrologie cu măsurările legale ale vitezei de circulaţie a autovehiculelor, urmează a fi sancţionate pentru asemenea “iniţiative”.

____________________

²³ Conţinutul procesului-verbal: (1) data (ziua, luna, anul) şi locul încheierii; (2) calitatea, numele şi prenumele agentului constatator, denumirea autorităţii pe care o reprezintă; (3) numele, prenumele, domiciliul, ocupaţia contravenientului, datele din buletinul lui de identitate, iar în cazul persoanei juridice, denumirea, sediul, codul ei fiscal, datele persoanei fizice care o reprezintă; (4) fapta contravenţională, locul şi timpul săvârşirii ei, circumstanţele cauzei care au importanţă pentru stabilirea faptelor şi consecinţelor lor juridice, evaluarea eventualelor pagube cauzate de contravenţie; (5) încadrarea juridică a faptei, norma materială contravenţională şi indiciile calificative ale elementelor constitutive ale contravenţiei; (6) aducerea la cunoştinţă contravenientului şi victimei a drepturilor şi obligaţiilor lor prevăzute de art.384 şi art.387 Cod contravenţional; (7) obiecţiile şi probele pe care contravenientul le aduce în apărarea sa, precum şi obiecţiile şi probele victimei.

²⁴ D. C. – DCT 01 485580; 536681; 574053; 509892.

²⁵ Art.10 alin.(2), art.15 alin.(4) din Legea metrologiei nr.647-XIII din 17.11.1995.

♦ MAI şi STI al MAI nu au întreprins toate măsurile adiţionale prevenirii/lichidării consecinţelor şi excluderii riscului de acces a persoanelor neautorizate la informaţia generată de sistemele de supraveghere video a traficului rutier.

Potrivit prevederilor cadrului legal²⁶, la ţinerea registrelor ce conţin date cu caracter personal vor fi respectate cu stricteţe drepturile şi libertăţile omului, iar modul de colectare, prelucrare, păstrare şi utilizare a datelor cu caracter personal în registrele de stat se stabileşte de lege (art.21 din Legea nr.133 din 08.07.2011). De asemenea, răspunderea pentru integritatea datelor registrului o poartă deţinătorul acestuia, care este obligat să monitorizeze utilizarea datelor în modul stabilit de condiţiile menţionate supra (art.24 alin.(1)).

În conformitate cu prevederile art.4 din legea menţionată²⁷, datele cu caracter personal trebuie să fie prelucrate în mod corect, colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri.

Conform pct.25 din Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014, MAI urma să verifice respectarea condiţiilor de înregistrare, evidenţă şi utilizare a datelor cu caracter personal, să asigure şi să efectueze controlul sistemului de securitate, să fixeze cazurile şi tentativele de încălcare a acestuia.

Conform deciziei CNPDCP, MAI a fost înregistrat în calitate de operator de date cu caracter personal al SASCR “Controlul traficului” cu nr.0000081-003, iar STI al MAI – persoană împuternicită de operator. Totodată, deşi potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Sistemului, IGP al MAI este persoană împuternicită, acesta până în prezent nu este înregistrat în Registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal, deţinut de CNPDCP.

În acelaşi timp, odată cu obţinerea dreptului de subregistratură, conform prevederilor Legii nr.133 din 08.07.2011, APL sunt obligate să notifice CNPDCP, personal sau prin persoanele împuternicite, înainte de a prelucra date cu caracter personal destinate să servească unui scop. Drept urmare, CNPDCP autorizează prelucrările de date cu caracter personal în cazurile prevăzute de lege.

Conform Registrului de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal, Consiliile raionale Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Criuleni, Ocniţa, Drochia, Ungheni, Cimişlia, Cantemir, Străşeni, Leova şi Soroca, CM Bălţi, SRL “Midland Engineering”, precum şi SRL “Dessa International”, SRL, “Inforad” şi SRL “Avtouragan” nu sunt înregistrate în calitate de operatori de prelucrare a datelor cu caracter personal pe segmentul SASCR “Controlul traficului”, prin urmare au prestat neregulamentar²⁸ o astfel de activitate.

Contrar prevederilor legale²⁹, APL, SRL “Midland Engineering”, SRL “Dessa International”, SRL “Inforad” şi SRL “Avtouragan” stocau şi accesau date cu caracter personal, ceea ce a condiţionat încălcarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

____________________

²⁶ Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 cu privire la registre.

²⁷ Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

²⁸ Legea nr.133 din 08.07.2011: prelucrarea datelor cu caracter personal presupune orice operaţiune sau serie de operaţiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal prin mijloace automatizate sau neautomatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, păstrarea, restabilirea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ştergerea sau distrugerea.

²⁹ Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din 04.11.1950.

3.1.3. Au fost utilizate eficient mijloacele financiare alocate pentru crearea infrastructurii de funcţionare a SASCR “Controlul traficului” în mun.Chişinău?

Auditul denotă că lipsa unei viziuni clare cu privire la modul de implementare a SASCR “Controlul traficului”, atât la posesorul (MAI), cât şi la deţinătorul (STI al MAI)³⁰ acestuia, neelaborarea unui proiect generalizat asupra lucrărilor ce urmau a fi efectuate, precum şi admiterea unor neconformităţi la ţinerea evidenţei lucrărilor executate din surse externe au determinat riscul de dublare a unor cheltuieli aferente implementării proiectului. Conform Concepţiei SASCR “Controlul traficului”, aprobate prin HG nr.40 din 17.01.2012, sistemele automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere pot fi realizate atât în baza resurselor alocate din bugetul de stat pentru dezvoltarea capacităţilor instituţionale, cât şi prin atragerea investiţiilor externe ce urmează a fi rambursate din contul mijloacelor acumulate la buget în baza amenzilor achitate pentru contravenţiile înregistrate în traficul rutier, ca urmare a utilizării sistemelor date.

În scopul realizării prevederilor pct.3.2 din Planul de acţiuni aprobat prin HG nr.545 din 25.06.2010³¹, pe parcursul anilor 2012-2015 în mun.Chişinău a fost implementat SASCR “Controlul traficului”. Costul aferent implementării acestei acţiuni a fost estimat la circa 247,1 mil.lei³² şi urma a fi acoperit din mijloacele financiare ale bugetului municipal Chişinău, din donaţii şi granturi. De fapt, au fost utilizate circa 81592,58 mii lei, dintre care 10195,80 mii lei (sau 12,5%) au fost acoperite din bugetul de stat, iar circa 71396,78 mii lei (36,5 mil. yuani RMB) – din granturile externe acordate de RPC³³. Lista costurilor aferente implementării SASCR “Controlul traficului” în mun.Chişinău se prezintă în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

De menţionat că, deşi lucrările de construcţie au fost executate pe terenurile domeniului public al mun.Chişinău, Consiliul municipal nu şi-a dat acordul pentru utilizarea terenurilor municipale în acest scop.

____________________

³⁰ Pct.10 şi pct.11 din Concepţia SASCR “Controlul traficului”, aprobată prin HG nr.40 din 17.01.2012.

³¹ HG nr.545 din 25.06.2010 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru redresarea situaţiei în domeniul siguranţei traficului rutier până în anul 2014”, abrogată prin HG nr.972 din 21.12.2011 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru siguranţa rutieră”.

³² Câte 61,77 mil.lei pentru fiecare an de implementare (2011, 2012, 2013 şi, respectiv, 2014).

³³ Acordurile încheiate între Guvernul RM şi Guvernul RPC la 14.11.2007 (15 mil. yuani RMB), la 17.11.2008 (20 mil. yuani RMB) şi, respectiv, la 14.09.2010 (20 mil. yuani RMB).

a) Cu privire la modul de utilizare a mijloacelor bugetare acordate în acest scop

Deşi în vederea elaborării documentaţiei de proiect pentru construcţia obiectivului “SASCR “Controlul traficului” în mun.Chişinău”, ÎS CTS (deţinător al Sistemului la acel moment) la 18.04.2012 i-a fost eliberat Certificatul de urbanism pentru proiectare, acesta a contractat serviciile de proiectare (în sumă de 385,5 mii lei) doar la 27.12.2012, după ce la 20.12.2012 a fost contractat de către MAI ca antreprenor.

Astfel, achiziţionarea serviciilor de proiectare şi a lucrărilor aferente SASCR “Controlul traficului” a fost efectuată de MAI dintr-o singură sursă, în sumă totală de 4,0 mil.lei (inclusiv TVA), care însă trebuia concretizată şi aprobată în urma elaborării documentaţiei de proiect şi deviz, cu aprobarea de către Părţi în baza proceselor-verbale de execuţie a serviciilor şi lucrărilor. Ca urmare, la 04.11.2013 valoarea contractului a fost majorată până la 5,2 mil.lei. De menţionat că termenul de valabilitate a contractului a fost stabilit până la 31.12.2013. De asemenea, la 31.03.2014 STI al MAI a contractat ÎS CTS pentru executarea diferitor lucrări³⁴ în sumă de 2494,0 mii lei.

Valoarea devizului de proiect a fost estimată la 8822,5 mii lei, inclusiv lucrări de construcţie-montaj de 7989,8 mii lei. În noiembrie 2013, urmare a expertizării proiectului de către SSVEPC, valoarea devizului de proiect a fost diminuată până la 7762,3 mii lei. Contrar prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996³⁵, în lipsa unui deviz expertizat, ÎS CTS la 07.06.2013 şi la 04.10.2013 a contractat SRL “Networks Solutions” pentru executarea lucrărilor de pozare a fibrei optice, în sumă de 2886,7 mii lei (inclusiv TVA), şi, respectiv, pentru lucrările de execuţie aferente implementării SASCR “Controlul traficului”, în sumă de 5866,8 mii lei (în total 8753,5 mii lei).

ÎS CTS a recepţionat de la SRL “Networks Solutions” lucrări în valoare de 7308,5 mii lei³⁶, sau cu 1445,0 mii lei mai puţin faţă de valoarea contractată (8753,5 mii lei). Analizând lucrările executate, auditul a constatat că:

- valoarea contractuală a lucrărilor a fost majorată artificial cu costul materialelor în sumă de 727,6 mii lei aferentă a 26 km de fibră optică primită cu titlul de grant de către STI al MAI (neînregistrată regulamentar³⁷ în evidenţa contabilă a beneficiarilor şi antreprenorilor);

- la costul unor lucrări a fost aplicat coeficientul de majorare (1,15), ceea ce a determinat majorarea nejustificată a valorii lucrărilor executate (cu 470,0 mii lei).

Aplicarea coeficientului de majorare³⁸ s-a efectuat în lipsa unor prevederi în devizul de proiect expertizat şi în devizul anexat la contract. Deşi pe parcursul auditului (la 22.11.2016), la solicitarea ÎS CTS proiectantul (ÎSP “Ruralproiect”) a prezentat un nou deviz de proiect estimat în sumă totală de 9690,9 mii lei, sau cu 868,4 mii lei mai mult faţă de valoarea devizului iniţial, în care au fost incluse lucrări cu aplicarea coeficientului -1,15, auditul denotă că devizul nu este expertizat corespunzător, totodată nefiind prezentate şi fundamentările de rigoare ale aplicării coeficientului menţionat.

De asemenea, auditul a constatat că la 04.07.2013, pentru supravegherea tehnică a lucrărilor executate, STI al MAI, în baza unui contract individual de muncă, a angajat o persoană fizică în lipsa funcţiei respective în statele de personal ale STI al MAI. Această persoană nu este atestată la MDRC în calitate de responsabil tehnic pentru lucrările supravegheate, conform cerinţelor pct.14 din Regulamentul aprobat prin HG nr.329 din 23.04.2009³⁹. Ca urmare a celor indicate şi ţinând cont de neîndeplinirea atribuţiilor de asigurare a conformităţii lucrărilor executate de antreprenori, auditul consideră ineficiente cheltuielile de remunerare a muncii persoanei fizice, suportate în perioada 2013-2015 în sumă de 114,35 mii lei (inclusiv contribuţiile la BASS şi FOAM).

Contrar prevederilor Ordinului MF nr.91 din 20.10.2008 “Privind clasificaţia bugetară”, STI al MAI a finanţat lucrările de construcţie în sumă de 2494,0 mii lei de la articolul 242 “Mijloace fixe”, deşi urma a fi finanţat de la art.241 “Investiţii capitale”.

____________________

³⁴ a) Executarea fundaţiilor pentru piloni la 10 intersecţii; b) Asigurarea furnizării energiei electrice la 19 intersecţii; c) Instalarea pe cale aeriană a cablurilor de la echipamentul terminal până la Boxa de control la 21 intersecţii.

³⁵ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii (în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).

³⁶ Executarea lucrărilor de pozare a fibrei-optice în sumă de 2355,1 mii lei şi, respectiv, pentru lucrările de execuţie aferente implementării SASCR “Controlul traficului” în sumă de 4953,4 mii lei.

³⁷ Art.19 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

³⁸ Construcţia reţelelor inginereşti şi a edificiilor în condiţii strâmtorate în partea construită a urbelor.

³⁹ Regulamentul cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii, aprobat prin HG nr.329 din 23.04.2009.

b) Cu privire la modul de utilizare a grantului extern acordat de Republica Populară Chineză

Pentru implementarea SASCR “Controlul traficului” în mun.Chişinău, MAI a obţinut acordul Guvernului în vederea accesării asistenţei externe oferite de RPC⁴⁰. În acest sens, la 25.05.2011 ministrul Afacerilor Interne al RM şi Institutul de Proiectare în Inginerie Electronică al Chinei au încheiat Contractul de design al Proiectului de Asistenţă a Chinei privind echipamentul pentru monitorizarea şi controlul traficului rutier în Republica Moldova, potrivit căruia costul pentru realizarea investigaţiei de proiect constituia 210,0 mii yuani RMB, iar valoarea contractului de proiectare – 1887,2 mii yuani RMB. Deşi STI al MAI a informat conducerea ministerului şi BEM despre recepţionarea Proiectului de design, acesta nu a contabilizat valoarea Proiectului menţionat.

Pentru coordonarea acţiunilor autorităţilor publice abilitate în vederea realizării obligaţiilor ce-i revin RM în cadrul implementării Acordului de asistenţă al RPC în Proiectul privind echipamentul pentru monitorizarea şi controlul traficului rutier în RM, prin Dispoziţia Guvernului nr.71-d din 12.07.2011 a fost creat un Grup de lucru din 13 persoane⁴¹. De asemenea, prin Dispoziţia MAI nr.18/1451 din 30.09.2011, în calitate de reprezentant al MAI pentru definitivarea proiectului privind instalarea echipamentului pentru monitorizarea şi controlul traficului rutier în mun.Chişinău a fost desemnat D.Chiriţa.

Conform deciziilor luate la 14-18 octombrie 2011 în or.Beijing, se planifica amplasarea în mun.Chişinău a posturilor de supraveghere la 41 de intersecţii/porţiuni de drum. Ca urmare, la 27.09.2012 MAI şi Compania chineză “HEBEI Construction Group” au semnat Contractul de implementare a Sistemului de monitorizare a traficului rutier în Republica Moldova (mun.Chişinău), în valoare de 26960,0 mii yuani RMB⁴². Valoarea contractului urma a fi acoperită din ajutorul nerambursabil acordat Republicii Moldova de către RPC în baza Acordurilor semnate la 14.11.2007 (12,9 mil. yuani RMB din valoarea totală a contractului) şi la 17.11.2008 (14,06 mil. yuani RMB). Auditul a constatat că, la semnarea Contractului de implementare, MAI şi-a asumat obligaţii în lipsa ratificării de către Guvernul RM⁴³ a Acordului din 17.11.2008, ceea ce denotă depăşirea atribuţiilor de serviciu de către persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul MAI.

De menţionat că 11,43 mil. yuani RMB (42,4% din valoarea contractului) au constituit echipamentele speciale de monitorizare a traficului rutier importate de Compania “HEBEI Construction Group” (contabilizate de STI al MAI în sumă de 23791,27 mii lei), iar despre modul cum a fost utilizat restul sumei – 15,57 mil. yuani RMB (sau 57,6%), atât MAI, cât şi STI al MAI nu dispun de informaţii. Această situaţie a limitat capacităţile STI al MAI de a stabili şi contabiliza valoarea totală a investiţiei pentru fiecare intersecţie/tronson în parte.

Ca urmare a celor indicate şi a probelor de audit acumulate, se constată că STI al MAI, în calitate de beneficiar final al Grantului, nu a asigurat monitorizarea calităţii şi valorii lucrărilor executate de către subantreprenorii contractaţi de companiile chineze.

Astfel, la 27.02.2013 cu SRL “Alim Construct Grup” a fost încheiat un contract de construcţie şi decorare a Centrului de date în valoare de 51,6 mii euro, fără TVA (aproximativ 823,54 mii lei⁴⁴), iar valoarea lucrărilor executate a constituit 54,6 mii euro⁴⁵, nefiind clar temeiul juridic care a stat la baza executării lucrărilor adăugătoare (nespecificate în contract).

În urma inventarierii, conform măsurărilor de audit, s-a constatat că un şir de lucrări au fost executate în volume mai mici decât cele specificate în procesele-verbale, valoarea totală a devierilor constituind suma de 7653,48 euro. O analiză mai detaliată a devierilor atestate este prezentată în tabelul de mai jos:

Totodată, SRL “Fortitudo” a prestat servicii de instalare a pilonilor metalici, a căror valoare a constituit suma de 236,65 mii euro (4425,1 mii lei), sau de la 1040,0 euro până la 1130,0 euro pentru instalarea unui pilon. De menţionat că instalarea pilonilor în cadrul proiectelor de reconstrucţie a drumurilor în mun.Chişinău constituie cca 10 mii lei (circa 500 euro), ceea ce denotă că costul serviciilor SRL “Fortitudo” sunt exagerate.

La 30.06.2014, de către reprezentanţii Companiei chineze “HEBEI Construction Group” şi STI al MAI este semnat un Memorandum potrivit căruia suportul Chinei la implementarea SASCR în Moldova (mun.Chişinău) a început din luna mai 2013, iar lucrările majore ale proiectului au fost finalizate la sfârşitul lunii decembrie 2013. Totodată, din cauza imposibilităţii de a realiza construcţii capitale, nu au fost efectuate lucrări de montare a 7 instalaţii metalice (piloni), care au fost predate STI al MAI spre gestionare, fără ca preţul contractual să fie ajustat. Auditul denotă că deciziile de modificare a proiectului de design nu au fost documentate în modul corespunzător, nefiind clar cine sunt persoanele care au luat deciziile de rigoare.

Certificatul de predare a Proiectului SASCR în Moldova (mun.Chişinău) a fost semnat la 24.10.2014 de către reprezentanţii Guvernului Chinez şi de persoane neidentificate din partea Guvernului RM (fără indicarea numelui şi prenumelui). Deşi potrivit Certificatului nominalizat, ambele părţi au convenit că proiectul întruneşte toate condiţiile prestabilite, iar partea chineză a asigurat îndeplinirea tuturor condiţiilor specificate în Contractul din 27.09.2012, acest certificat nu are indicată valoarea finală a proiectului (inclusiv valoarea totală a bunurilor importate şi a lucrărilor executate).

De asemenea, în perioada 10.11.2014 – 23.01.2015, STI al MAI a primit bunuri materiale în calitate de grant în sumă de 7,4 milioane yuani RMB (19,7 mil.lei), inclusiv sistem pentru videoconferinţe în sumă de 2863,4 mii yuani RMB (8,0 mil.lei). De menţionat că, potrivit Memorandumului de finisare a serviciilor tehnice din cadrul Proiectului semnat la 22.04.2015 de către MAI, se indică că instalarea sistemului de videoconferinţe a fost efectuată de Compania chineză TIANJIN. În acelaşi timp, auditul a constatat existenţa unui alt contract, încheiat la 06.04.2015 între China National Building Materials and Equipment Import&Export Corporation şi SRL “Soft Manager”, cu privire la lucrările de instalare a sistemelor de videoconferinţe în 4 locaţii⁴⁶, în valoare de 24,50 mii euro (sau 467,12 mii lei). Potrivit datelor SFS, compania “Soft Manager” a fost fondată la data de 19.02.2015, sau cu 46 de zile calendaristice înainte de semnarea contractului de instalare. Astfel, auditul constată riscul de dublare a lucrărilor privind instalarea sistemului de videoconferinţe executate de Compania TIANJIN şi SRL “Soft Manager”. De menţionat că STI al MAI a contabilizat în evidenţa contabilă doar valoarea sistemului de videoconferinţe, fără a specifica valoarea lucrărilor de instalare a acestuia.

Auditul relevă că, deşi prin scrisoarea din 08.09.2015 a STI al MAI (semnată de D.C.) se confirmă recepţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor în valoare de 36457,22 din 36460,00 mii yuani RMB conform Acordurilor încheiate între Guvernul RM şi Guvernul RPC şi contractelor semnate în acest sens, Serviciul în cauză al MAI nu a reflectat în evidenţa contabilă proiectul de design (2097,22 mii yuani RMB), precum şi valoarea lucrărilor/serviciilor acordate de Compania HEBEI (15566,00 mii yuani RMB).

Totodată, în urma inventarierii bunurilor instalate în cele 41 de intersecţii/porţiuni de drum din raza mun.Chişinău de către STI al MAI, s-a stabilit lipsa unor echipamente de monitorizare a traficului rutier, valoarea totală a cărora constituie 242,83 mii lei, conform tabelului nr.2.

Totodată, au fost depistate echipamente care, deşi au fost instalate, nu sunt reflectate în evidenţa contabilă a STI al MAI şi nu se regăsesc nici în invoice-urile primite de la compania chineză HEBEI, după cum urmează: Switch HES5 MW – 12 bucăţi şi, respectiv, Flash Light SRT AL2 – 43 bucăţi.

Potrivit explicaţiilor STI al MAI, la moment instituţia nu dispune de informaţii cu privire la cauzele apariţiei acestor neconformităţi.

____________________

⁴⁰ Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la acordarea de către Guvernul Chinei Guvernului Moldovei a unui ajutor nerambursabil din 14.11.2007, în sumă de 15000,0 mii yuani RMB, ratificat prin HG nr.1049 din 15.09.2008.

⁴¹ Reprezentanţii: MAI (CHEPTĂNARU I. – viceministru al MAI, ARMAŞU S. – şef al DPR), Cancelariei de Stat (DIACONU S. – consilier al secretarului general), MTID (LOZAN T. – şef al DÎD), ÎS “ASD” (GUŢU S. – manager-şef adjunct), MDRC (MUNTEANU S. – şef adjunct al DGACL, şef al DAPUAT), ÎS CRIS “Registru” (URSU E. – director DTI), INSM (CEAPA S. – director ştiinţific), MEC (LUPAN I. – şef al DGPIC), IFPS (MORARI L. – şef al DOCF), Serviciul Vamal (DELIU D. – şef adjunct al SJ), MF (MEAUN E. – şef al DMA al AAP), ÎS CTS (CURCUDEL L. – şef al DSIRT).

⁴² Echivalentul a 47177,34 mii lei, conform ratei de schimb oficiale a BNM (1,9665 lei = 1 yuani RMB) la data semnării contractului de implementare (27.09.2012).

⁴³ Prin scrisoarea nr.DI/2/291.3-319 din 11.01.2017, MAEIE informează CCRM că Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind ajutorul nerambursabil oferit Guvernului RM de către Guvernul chinez, semnat la Chişinău la 17.11.2008, nu este în vigoare.

⁴⁴ Calculat de către auditor conform ratei de schimb al BNM din data de 27.02.2013 (15,96 lei/1 euro).

⁴⁵ August 2013 – 22496,53 euro; ianuarie 2014 – 32102,63 euro.

⁴⁶ MAI, INP, STI al MAI şi Departamentul Situaţii Excepţionale.

♦ Gestiunea bunurilor materiale primite cu titlul de grant din partea Republicii Populare Chineze în perioada 2014-2015

Pentru eficientizarea activităţii de constatare a contravenţiilor administrative, inclusiv în domeniul traficului rutier, MAI a beneficiat în perioada 2014-2015, în calitate de grant din partea RPC, de bunuri materiale⁴⁷ în sumă de 10682,0 mii lei, care au fost înregistrate la balanţa STI al MAI.

În baza ordinelor MAI, o parte a bunurilor materiale, în sumă de 9410,8 mii lei, au fost transmise la balanţa altor instituţii din subordinea MAI. Urmare a inventarierii selective efectuate de audit, s-a constatat lipsa bunurilor materiale în sumă de 149,0 mii lei la STI al MAI⁴⁸, în sumă de 15,4 mii lei la IGP al MAI⁴⁹, în sumă de 90,4 mii lei la INP al MAI⁵⁰ (din care până la finalizarea auditului au fost recuperate 64,6 mii lei). Această situaţie denotă deficitul de responsabilitate al persoanelor cu funcţie de conducere din cadrul MAI şi instituţiilor din subordine în gestiunea patrimoniului public.

De asemenea, s-a atestat nerespectarea cadrului normativ privind evidenţa bunurilor materiale. Astfel, IGP al MAI a luat în evidenţă 20 de smartphoane în sumă de 129,2 mii lei ca o singură unitate, iar STI al MAI nu a indicat numerele de inventar pe bunurile gestionate, ceea ce contravine prevederilor Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin ordinul MF nr.93 din 19.07.2010, Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin Ordinul MF nr.60 din 29.05.2012.

____________________

⁴⁷ Calculatoare “Lenovo M-4500” – 200 buc., în valoare de 15350,06 lei/buc.; Laptopuri “Lenovo E40-70” – 100 buc., în valoare de 15200,83 lei/buc.; tablete “Lenovo A7-60HC” – 100 buc., în valoare de 2789,41 lei/buc.; smartphon “ZTE 291” – 900 buc., în valoare de 6458,81 lei/buc.

⁴⁸ Responsabilul material B.M.: laptopuri – 3 buc., tabletă – 7 buc., smartphoane – 13 buc.

⁴⁹ Responsabilul material S.I.: calculator “Lenovo” – 1 buc.

⁵⁰ Responsabilul material M.T.: smartphoane – 14 buc., din care 10 buc. au fost recuperate pe parcursul auditului.

3.1.4. Crearea infrastructurii de funcţionare a SASCR “Controlul traficului” în 13 UAT a întrunit criterii de performanţă şi regularitate?

Reieşind din probele elucidate, auditul concluzionează că relaţiile contractuale dintre APL şi operatorii economici care au sarcina să asigure monitorizarea circulaţiei rutiere au fost neconforme, în marea lor majoritate nearmonizate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Astfel, acestea au determinat prejudicierea bugetului, deoarece nu a fost asigurată evidenţa amplă şi conformă a ponderii valorice a fiecărei părţi implicate şi nici punerea în valoare a întregului potenţial de control privind beneficiile obţinute de participanţi. Operatorii economici au iniţiat, în mod unilateral, deconectarea unui şir de sisteme de monitorizare video a traficului rutier, care sunt înregistrate în SASCR “Controlul traficului”, şi conectarea altor sisteme fără informarea CR şi autorizarea de către STI al MAI.

Potrivit Concepţiei aprobate prin HG nr.40 din 17.01.2012, APL urmau să utilizeze diferite forme contractuale neinterzise de lege (inclusiv parteneriatul public-privat⁵¹), pentru contractarea de la agenţii economici privaţi a unor servicii, precum furnizarea, montarea, reglarea şi/sau mentenanţa echipamentelor de monitorizare video, în baza caietului de sarcini stabilit de deţinătorul sistemelor automatizate.

Neţinând cont de faptul că organele de constatare a contravenţiilor administrative în domeniul circulaţiei rutiere nu se mai aflau în subordinea AAPL⁵² din anul 2013, ci doar în subordinea MAI⁵³, 13 AAPL de nivelul II, ignorând ajustările juridice în cauză, au dispus, în vederea majorării veniturilor proprii, contractarea serviciilor de monitorizare a traficului rutier, dintre care CR Leova şi CMB în baza PPP.

De menţionat că Anexa nr.2 la HG nr.419 din 18.06.2012⁵⁴ privind lista lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse PPP, inclusiv a obiectivelor acestora şi a partenerilor publici desemnaţi, a fost completată abia la 12.05.2016 cu poziţia “Implementarea Sistemului naţional automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere” prin HG nr.586⁵⁵, iar în calitate de partener public a fost desemnat MAI, şi nicidecum AAPL.

Pe lângă contractarea neautorizată a serviciilor de monitorizare a traficului rutier, AAPL nu au respectat nici procedurile aferente contractării acestor servicii. Ca rezultat al auditării procesului de contractare a serviciilor de monitorizare prin sisteme de supraveghere video a traficului rutier de către 12 CR şi CMB (denumite în continuare – Autorităţi Contractante), s-au constatat abateri grave de la cadrul legal-normativ în vigoare.

AC nu au dispus de specialişti în domeniul supravegherii video a traficului rutier şi/sau în domeniul de comunicaţii electronice, dar nici nu s-au folosit de dreptul stabilit de art.14 alin.(2) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind atragerea consultanţilor, specialiştilor/experţilor în domeniul în care se efectuează achiziţia. Astfel, AC au iniţiat contractarea acestor servicii în lipsa personalului/cunoştinţelor în domeniul respectiv, în special a membrilor grupului de lucru pentru achiziţii. Situaţia dată a determinat stabilirea neregulamentară a tipului, obiectului (specificaţiilor tehnice), preţului, valorii contractului etc., aferente acestei achiziţii.

Deşi conform art.3 din legea menţionată, AC urmau să asigure calcularea valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, prevederile respective au fost ignorate cu desăvârşire. Urmare a analizei efectuate, auditul a constatat că AC nu au efectuat studii privind stabilirea valorii estimative a contractelor sau aceste studii au fost formale.

De asemenea, conform pct.21 din Regulamentul aprobat prin HG nr.476 din 04.07.2012⁵⁶, partenerul public (AC) este responsabil de elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru PPP, care urma să demonstreze oportunităţile şi necesitatea implementării proiectului, justificările tehnice şi economice, caracteristicile sale de bază, indicatorii tehnici şi economici. Aceste studii urmau să cuprindă o analiză privind definirea şi cuantificarea în termeni economici şi financiari a riscurilor de proiect şi să servească temei la încheierea contractului respectiv. Deşi CMB şi CR Leova au iniţiat elaborarea studiilor de fezabilitate, conţinutul acestora nu corespundea cerinţelor cadrului legal-normativ.

De exemplu, în studiul de fezabilitate elaborat de CMB nu sunt reflectate caracteristicile principale ale proiectului de PPP⁵⁷, nu este argumentată necesitatea implementării sistemului de supraveghere video a traficului rutier prin intermediul PPP şi analiza altor modalităţi de contractare a serviciilor, lipsesc calculele privind cheltuielile aproximative aferente investiţiilor şi calculele privind recuperarea acestora. Conform art.14 din Legea nr.179-XVI din 10.07.2008⁵⁸, CMB a prezentat studiul de fezabilitate APP pentru avizare, însă nu a ţinut cont de avizul acesteia care cerea ajustarea studiului la prevederile cadrului normativ⁵⁹. Ca urmare, în studiul de fezabilitate nu sunt indicate tipul, valoarea şi locul amplasării investiţiei, calculele ce ar justifica termenul contractului şi preţul acestuia, modul de recuperare a investiţiilor de către partenerul privat.

În ceea ce priveşte studiul de fezabilitate elaborat de Preşedintele raionului Leova, în care costurile de implementare a investiţiei pentru 8 locaţii au fost estimate pentru o perioadă de 49 ani la suma cuprinsă între 496,8 mil.lei şi 537,6 mil.lei, calculele respective nu au o fundamentare tehnico-economică a cheltuielilor capitale, a celor de întreţinere şi administrare a sistemelor automatizate de supraveghere foto-video. Ca rezultat, aceste estimări neargumentate din punct de vedere economic au determinat prejudicierea ulterioară a bugetului.

Deşi potrivit prevederilor art.78 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁶⁰, consiliul raional/municipal poate contracta lucrări şi servicii de interes public în limitele sumelor aprobate în bugetele respective, de fapt, pentru contractarea serviciilor de monitorizare a traficului rutier în BUAT nu au fost prevăzute astfel de alocaţii, ceea ce contravine art.7 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, art.25 lit.d) şi art.66 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţilor bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014⁶¹.

Mai mult decât atât, AC nu au inclus achiziţia acestor servicii în planurile anuale şi trimestriale, prin ce au încălcat prevederile art.13 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, precum şi punctelor 1, 4 şi 13 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008⁶². Astfel, AC erau obligate să planifice contractele de achiziţie pentru întreg anul bugetar, ceea ce nu au efectuat.

Conform deciziilor CR/CMB, responsabil pentru iniţierea şi desfăşurarea procedurii de achiziţie publică sau PPP a serviciilor de monitorizare a traficului rutier a fost desemnat Preşedintele raionului/Primarul mun.Bălţi.

Deşi potrivit Concepţiei aprobate prin HG nr.40 din 17.01.2012, caietul de sarcini urma a fi stabilit de către deţinătorul sistemelor automatizate, la data demarării procedurilor de achiziţie sau de PPP nicio AC nu dispunea de acceptul deţinătorului privind iniţierea procesului de achiziţie sau de PPP, cu atât mai mult de un caiet de sarcini stabilit de deţinătorul sistemului (ÎS CTS, ulterior STI al MAI).

În consecinţă, caietul de sarcini nu indica toate caracteristicile relevante obiectului achiziţiei (specificaţiile tehnice, inclusiv cantităţile necesare, locul prestării serviciilor şi altă informaţie relevantă⁶³), ceea ce contravine prevederilor articolelor 1, 13, 16 şi 27 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, determinând limitarea concurenţei şi inducând în eroare posibilii participanţii la licitaţie.

În această ordine de idei, s-a constatat că în luna februarie 2014 SRL “Media Security” (operator economic care a procurat documentele de licitaţie de la Consiliile raionale Criuleni, Hânceşti şi Anenii Noi) a depus la CR şi AAP demersuri prin care a sesizat neconformitatea caietului de sarcini, acesta fiind în contradicţie cu prevederile art.27 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007⁶⁴. De asemenea, în cerinţele expuse faţă de ofertanţi lipsea planul de amplasare a sistemelor de supraveghere. Ca urmare, operatorul economic a solicitat ajustarea documentelor de licitaţie şi amânarea organizării licitaţiei, solicitare respinsă de CR, precum şi de AAP. În opinia auditului, decizia AAP este una părtinitoare şi nefundamentată, care a favorizat un anumit agent economic. Neclarităţi pe marginea licitaţiei organizate de CR Criuleni au avut şi alţi 2 operatori economici⁶⁵.

____________________

⁵¹ Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat (în continuare – Legea nr.179-XVI din 10.07.2008).

⁵² Art.7 din Legea nr.416-XII din 18.12.1990 cu privire la poliţie.

⁵³ Art.2 din Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului.

⁵⁴ HG nr.419 din 18.06.2012 “Cu privire la aprobarea listei bunurilor proprietate a statului şi a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat”, modificată şi completată prin HG nr.586 din 12.05.2016 (ce ţine de poz.9, Implementarea Sistemului naţional automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere (SNASCR)).

⁵⁵ HG nr.586 din 18.06.2016 “Cu privire la modificarea şi completarea anexelor nr.1 şi nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.419 din 18 iunie 2012”.

⁵⁶ HG nr.476 din 04.07.2012 “Pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat” (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.476 din 04.07.2012).

⁵⁷ Anexa nr.1 la Regulamentul aprobat prin HG nr.476 din 04.07.2012.

⁵⁸ Legea nr.179-XVI din 10.07.2008.

⁵⁹ Pct.21-24 din Regulamentul aprobat prin HG nr.476 din 04.07.2012.

⁶⁰ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală.

⁶¹ Legea finanţelor publice şi responsabilităţilor bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

⁶² Regulamentul cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora, aprobat prin HG nr.1404 din 10.12.2008.

⁶³ Confirmarea deţinerii echipamentului specializat; certificate de conformitate şi buletine de verificare metrologică a sistemelor de măsurare; licenţe în domeniul construcţiilor şi în domeniul serviciilor de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor informaţionale automatizate; înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal etc.

⁶⁴ Caracteristicile bunurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate de autoritatea contractată vor reprezenta o descriere exactă şi completă a obiectului achiziţiei, astfel încât fiecare cerinţă şi criteriu stabilit de către acesta să fie îndeplinite.

⁶⁵ Scrisorile SRL “Office Moncotel-Service” din 03.02.2014 şi SRL “Uti Syistems International” din 05.02.2014.

Neîndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu de către factorii de decizie din cadrul AC a determinat stabilirea incorectă a obiectului achiziţiei sau a PPP. Deşi conform cadrului legal-normativ AC urmau să contracteze servicii de montare, reglare, mentenanţă a echipamentului de monitorizare video şi de procurare a echipamentelor pentru supravegherea video (inclusiv prin leasing operaţional (CR Anenii Noi)), de fapt acestea au contractat servicii de monitorizare a traficului rutier, care ţin exclusiv de competenţa MAI.

Potrivit pct.2 din HG nr.763 din 11.10.2012⁶⁶, AC şi operatorii economici, la iniţierea şi desfăşurarea licitaţiilor pentru achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, au obligaţia să întocmească documentele de licitaţie conform Documentaţiei-standard aprobate. Cu toate acestea, AC au operat modificări esenţiale în aceasta. Deşi documentaţia-standard⁶⁷ de achiziţionare a bunurilor şi serviciilor prevede ca cerinţă faţă de ofertanţi “realizarea satisfăcătoare a unei livrări similare pe parcursul ultimilor 5 ani”, grupurile de lucru ale AC nu au indicat o astfel de experienţă (de monitorizare a traficului rutier).

De asemenea, operatorul economic urma să prezinte documente confirmative privind deţinerea echipamentelor necesare, care nu sunt anexate la dosarul achiziţiei. Ca urmare, operatorii economici câştigători (SRL “Midland Engineering” şi SRL “Inforad”) nu au făcut dovada capacităţii de prestare a serviciilor.

În alt caz, AC (CR Anenii Noi şi CR Cantemir) au admis participarea la procedura de achiziţie a SRL “Midland Engineering”, deşi societatea nu a prezentat copiile documentelor obligatorii⁶⁸, acestea lipsind în dosarul achiziţiei. În consecinţă, AC urmau să se bazeze pe prevederile art.16 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi să descalifice ofertantul pentru neprezentarea datelor complete.

Cu toate că, potrivit pct.1.9 din Formularul informativ despre ofertant, AC a prevăzut prezentarea obligatorie a Acordului STI al MAI privind integrarea sistemelor de monitorizare a traficului la aplicaţii soft bazate pe tehnologia WEB-service, care face parte din Produsul de program SASCR “Controlul traficului”⁶⁹, auditul a stabilit că ofertanţii nu au prezentat un astfel de acord. Această situaţie submina posibilitatea conectării sistemului de supraveghere video a traficului din cadrul CR la SASCR “Controlul traficului”, deci persista riscul de neprestare a serviciilor, implicit de respingere a ofertei.

Din cauza întocmirii neconforme a caietului de sarcini şi a documentaţiei-standard, grupurile de achiziţii/PPP ale AC nu aveau temei pentru evaluarea ofertelor şi determinarea câştigătorului procedurii de achiziţie/PPP. Ofertele prezentate de operatorii economici indicau doar ponderea veniturilor ce urmau a fi virate pentru prestarea serviciilor de supraveghere video a traficului rutier, în baza echipamentului lor propriu.

De menţionat că, deşi la data înregistrării la licitaţia publică SRL “Midland Engineering” deţinea un contract de asociere cu societăţile “Dessa International”, “Netsistem” şi “Avtouragan”, aceasta nu a depus oferta din numele tuturor asociaţilor, după cum prevede art.15 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, ci din nume propriu, fără să fie semnată de asociaţi, contractul de prestări servicii la fel fiind semnat în nume propriu. O situaţie similară s-a constatat şi în cazul PPP din cadrul CR Leova.

Deoarece SRL “Midland Engineering” şi SRL “Inforad” au fost înregistrate la CÎS în data de 15.11.2013 şi, respectiv, de 09.09.2014, adică cu câteva luni înainte de depunerea solicitării de înregistrare în calitate de participanţi la licitaţiile publice, acestea nu puteau demonstra capacitatea de executare a cerinţelor din caietul de sarcini. Totodată, conform informaţiilor din Registrul de Stat, SRL “Midland Engineering” nu are declarate activităţi în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor, fapt ce denotă necorespunderea cerinţelor (calificărilor) înaintate de AC.

La fel stau lucrurile şi în cazul SRL “Avtouragan”, care a fost înregistrată doar la 23.05.2013, respectiv, nu avea experienţă în domeniu. Deşi în documentaţia-standard aceasta indica că la 26.09.2013 a fost contractată pentru prestarea serviciilor de monitorizare a traficului rutier în raionul Cantemir, de fapt, APR Cantemir a contractat aceste servicii de la SRL “Midland Engineering” la 04.12.2013.

De menţionat că, potrivit pct.101 din Regulamentul aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010⁷⁰, pentru calificarea operatorilor economici asociaţi, partenerul responsabil (liderul asociaţilor – SRL “Midland Engineering”/SRL “Inforad”) trebuia să întrunească cel puţin 40% din criteriile minime de calificare. Totodată, conform contractului de asociere (prezentat de CR Străşeni şi CR Leova), liderul asocierii (SRL “Midland Engineering”/SRL“Inforad”) urma să execute servicii de consiliere juridică, administrativă, logistică şi managerială, ceea ce nu reprezintă 40% din cerinţele minime stabilite în invitaţie.

Examinarea documentelor aferente contractării serviciilor de monitorizare a traficului rutier a relevat că documentele aferente procedurii de achiziţie/PPP au fost întocmite de acelaşi operator economic din numele şi pentru APL.

Urmare a celor indicate, în cadrul procedurii de achiziţie, organizată de Consiliile raionale Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Cimişlia, Cantemir şi Leova, ofertele au fost depuse doar de un singur operator economic, de SRL “Midland Engineering” sau de SRL “Inforad”, iar în cele organizate de Consiliile raionale Ungheni, Străşeni, Ocniţa şi Soroca, ofertele au fost depuse doar de companii interdependente (care au fondatori⁷¹, administratori, angajaţi şi oficii comune) – SRL “Midland Engineering”, SRL “Netsistem” şi SRL “Dessa Internaţional”.

La procedurile de achiziţie/PPP, organizate de CR Leova şi CR Drochia, a participat SRL “Inforad” în asociere cu SRL “Avtouragan”, SRL “Netsistem” şi SRL “Dessa Internaţional”, iar la cele organizate de Consiliile raionale Anenii Noi, Cantemir, Cimişlia, Străşeni, Ungheni, Ocniţa şi Soroca – societatea “Midland Engineering” în asociere cu “Avtouragan”, “Netsistem” şi “Dessa Internaţional”, ceea ce denotă interdependenţa acestor agenţi economici. Doar la achiziţiile/PPP organizate de CR Criuleni şi CMB au participat câte un operator din afara grupului de operatori nominalizaţi, însă ofertele acestora au fost respinse din cauza neprezentării documentelor obligatorii. Această situaţie denotă o înţelegere de cartel între aceştia, în vederea monopolizării prestării serviciilor de monitorizare a traficului rutier. Ca urmare, câştigători ai licitaţiilor au devenit operatorii economici interdependenţi SRL “Midland Engineering” (Consiliile raionale Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Ungheni, Străşeni, Criuleni, Ocniţa, Soroca, Cimişlia şi Cantemir), SRL “Avtouragan” (CMB) şi SRL “Inforad” (CR Leova şi CR Drochia).

AC au desemnat oferta câştigătoare în lipsa criteriilor de eligibilitate, cum ar fi preţul, profitabilitatea, caracteristicile funcţionale şi tehnice, costurile de deservire şi asistenţă tehnică etc., prin ce nu au fost respectate prevederile art.45 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. Ca urmare, grupurile de lucru, în lipsa temeiului juridic, au modificat prevederile pct.32.5 din IPO⁷², stipulând criteriul evaluării financiare a ofertei “cel mai mic procentaj” în loc de “cel mai mic preţ”. În acelaşi timp, AC (de ex., CR Străşeni) au introdus în contract mărimea concretă a retribuţiei, distribuită potenţialilor ofertanţi (50% din valoarea încasărilor provenite din achitarea amenzilor).

CR Leova a declarat câştigător al PPP operatorul economic SRL “Inforad”, deşi acesta nu a prezentat setul de documente indicate în Comunicatul informativ (confirmarea deţinerii echipamentului specializat; înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal etc.).

AC nu au stabilit corect nici tipul contractului. Astfel, deşi potrivit studiului de fezabilitate realizarea PPP urma a fi efectuată în baza contractului de concesiune⁷³, Primarul mun.Bălţi a încheiat cu partenerul privat un contract de prestări servicii⁷⁴, care nu corespunde caracteristicilor stipulate de contractul de concesiune⁷⁵.

Contractele de achiziţie/PPP încheiate cu operatorii economici nu au prevăzut expres obiectul contractului. Astfel, în majoritatea contractelor şi/sau în anexele la acestea a fost indicată prestarea unor servicii⁷⁶, însă nu a fost specificat în ce constau aceste servicii, care este sau cum se determină volumul acestora.

Totodată, AC nu au stabilit în contract obligaţiunile investiţionale ale operatorului economic. În majoritatea contractelor (excepţie CMB) a fost indicată instalarea/construcţia a 3 sisteme fixe de înregistrare foto-video, a 2 sisteme mobile de înregistrare foto-video şi a 2 sisteme de înregistrare foto-video a parcărilor, însă nu a fost determinat locul, planul de amplasare a acestor sisteme şi tipul acestora, precum şi modul de prestare a serviciilor. De asemenea, AC nu au asigurat respectarea prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.09.1996, ce ţin de efectuarea lucrărilor în baza proiectelor de execuţie elaborate şi verificate în mod corespunzător. În consecinţă, nu există o certitudine privind valoarea investiţiei ce urma a fi executată.

În alt caz, în cadrul concursului organizat de CR Leova, oferta financiară propusă de SRL “Inforad” a constituit 2,94 mil. euro, inclusiv TVA, care nu este argumentată şi nu este detaliată pe fiecare tip de activitate în parte. De asemenea, auditul menţionează că suma totală inclusă în ofertă se referă la instalarea a 8 locaţii de supraveghere foto-video, iar investiţiile urmează a fi efectuate pe durata realizării contractului (49 de ani). De menţionat că, conform prevederilor pct.3.1.2 din Contractul nr.14 din 19.03.2015, SRL “Inforad” urma să presteze servicii de monitorizare video prin intermediul a cel puţin 3 echipamente tehnice staţionare, a cel puţin 3 echipamente tehnice mobile şi a 2 utilaje tehnice portative. Ca urmare, datele din oferta tehnică nu corespund celor indicate în Contract.

Nu există o certitudine nici privind preţul serviciilor. În contracte a fost indicat doar că AC vor achita în beneficiul operatorului economic 50% din valoarea amenzilor încasate, dar nu mai mult de 6 mil.lei (CR Cantemir – 2,5 mil.lei, CR Soroca – 4,0 mil.lei, iar Consiliile raionale Leova, Bălţi, Hânceşti şi Străşeni nu au indicat sumele). Lipsa fundamentării valorii retribuţiei, în coroborare cu lipsa informaţiilor privind valoarea investiţiei, determină riscul angajării AC într-un proces de irosire a mijloacelor bugetare în folosul unor operatori economici. De exemplu, CR Criuleni a estimat că cheltuielile investiţionale pentru implementarea Sistemului urmau să constituie 4,0 mil.lei pentru o locaţie, dar s-a acceptat achitarea operatorului economic a sumei de 6 mil.lei.

De asemenea, în contractele încheiate lipsesc clauzele referitoare la transmiterea AC (de ex., CR Anenii Noi şi CR Cimişlia) a dreptului de proprietate asupra echipamentului de monitorizare video, deci echipamentul urmează să rămână în proprietatea operatorului economic (SRL “Midland Engineering”). De menţionat că, la etapa iniţierii procedurii de achiziţie, în deciziile CR era prevăzută transmiterea către acestea a dreptului de proprietate asupra echipamentului, clauză ulterior exclusă din contractele semnate, fără micşorarea valorii retribuţiei (50% din amenzile încasate).

În cazul contractării serviciilor prin contract de PPP, urma a fi argumentată şi durata contractului, care se stabileşte în funcţie de durata de viaţă utilă anticipată a activului, de durata estimată a timpului de obţinere a unui profit acceptabil de către partenerul privat care va permite şi recuperarea investiţiilor. Potrivit contractului încheiat de CMB, termenul PPP constituie 25 de ani, iar potrivit celui încheiat de CR Leova – de 49 de ani, termen care nu este justificat în studiul de fezabilitate. Conform datelor prezentate de CMB, suma plăţilor efectuate în favoarea partenerului privat în perioada 2014-2016 a constituit 1,85 mil.lei, deci, potrivit calculelor estimative ale auditului, suma plăţilor în perioada de valabilitate a contractului putea constitui circa 15,4 mil.lei. Totodată, valoarea investiţiilor preconizate pentru toată perioada constituie, conform contractului, doar 4,9 mil.lei, sau de 3 ori mai puţin.

CR, în cazul încetării anticipate (reziliere/rezoluţiune/anulare) a contractelor la cererea sau din vina acestora, prin acceptarea clauzelor contractuale, s-au angajat să plătească prestatorului o penalitate în mărimea sumei cumulative a mediei retribuţiei totale pe ultimele 6 luni, precum şi să plătească o retribuţie pentru prestările efectuate cu repararea prejudiciului cauzat prin reziliere, care nu poate fi mai mic decât volumul total al investiţiilor şi venitului ratat pentru perioada rămasă de valabilitate a contractului. Acest fapt creează premise de prejudiciere a bugetului local.

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor contractuale, în cazul executării tardive a obligaţiilor, operatorii economici sunt în drept să suspende prestarea serviciilor prevăzute în contract, prin ce le-au fost atribuite funcţii de suspendare a unor servicii ale SASCR, care, de fapt, revin exclusiv STI al MAI.

Semnarea contractelor cu operatorii economici s-a efectuat fără a ţine cont că aceştia nu pot deţine calitatea de participanţi la SASCR, deoarece nu sunt abilitaţi conform legislaţiei în vigoare cu atribuţii în domeniul monitorizării şi asigurării securităţii circulaţiei rutiere şi nu sunt în drept să execute sarcini de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de autoritate publică. În consecinţă, se constată faptul că 13 AC au externalizat unor entităţi private competenţa exclusivă atribuită acestora conform Regulamentului aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014.

Conectarea la SASCR “Controlul traficului” a fost efectuată de STI al MAI în baza demersului a 13 AAPL de nivelul II (Anenii Noi, Hânceşti, Orhei, Criuleni, Ocniţa, Drochia, Ungheni, Cimişlia, Cantemir, Străşeni, Leova, Soroca şi mun.Bălţi), cu text identic şi date similare. De menţionat că AC au semnat cu MAI contractul privind înregistrarea acestora în calitate de subregistratori în SASCR “Controlul traficului” doar în anul 2015, pe când serviciile de “monitorizare” erau prestate încă începând din anul 2014.

Reieşind din probele obţinute, auditul concluzionează că achiziţionarea de către CR a serviciilor de monitorizare a traficului rutier a fost una ineficientă şi neconformă, având riscuri înalte de prejudiciere a bugetelor locale. Astfel, contrar prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, AC nu şi-au îndeplinit obligaţia de a asigura legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice.

Lipsa unui control intern bine determinat, precum şi monitorizarea inadecvată din partea unor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul AC (AAPL de nivelul II) referitor la achiziţia publică au cauzat dezafectarea mijloacelor bugetare către operatori economici privaţi. Conform deciziilor adoptate de CL, Preşedintele raionului /Primarul municipiului urmau să informeze anual CL despre executarea contractelor încheiate. La solicitarea auditului, factorii de decizie ai AAPL nu au prezentat astfel de documente (note informative, procese-verbale, stenograme ale şedinţelor etc.) referitor la raportarea ulterioară a situaţiei privind implementarea SASCR “Controlul traficului”.

Astfel, deşi conform prevederilor contractuale, operatorii economici “de jure” urmau să presteze 3 tipuri de servicii de monitorizare a traficului rutier (cu echipamente fixe, mobile şi portative (pentru parcare)), “de facto” nu au executat integral aceste prevederi, prestând servicii doar cu echipamente fixe sau doar cu cele mobile, nefiind ajustată/micşorată mărimea remuneraţiei achitate acestora (50% din valoarea amenzilor încasate).

Astfel, SRL “Inforad”, din 8 locaţii contractate în raionul Leova, a instalat echipament într-o singură locaţie (s. Hănăsenii Noi) cu 4 camere foto-video, care au funcţionat până în octombrie 2015, demontarea ulterioară fiind efectuată fără autorizarea STI al MAI.

Deşi, conform prevederilor legale⁷⁷, partenerul public urmează să controleze cum se realizează PPP, inclusiv prin desemnarea unui auditor independent, CMB nu a desemnat auditor în acest scop. Ca rezultat, nu se cunoaşte valoarea investiţiilor real efectuate de partenerul privat. Totodată, APR şi Primăria municipiului Bălţi au contabilizat şi au achitat servicii în lipsa semnăturilor persoanelor responsabile pe facturi şi pe actele privind serviciile prestate. Acest fapt nu permite auditului stabilirea persoanelor responsabile în vederea obţinerii unor explicaţii privind plenitudinea serviciilor prestate, calitatea şi volumul acestora.

Urmare a inventarierii efectuate a echipamentelor instalate⁷⁸ pentru monitorizarea traficului rutier conform contractelor de subregistratură, s-au constatat divergenţe între tipul echipamentelor autorizate spre instalare cu cele real existente⁷⁹, ceea ce denotă lipsa de control din partea organului competent (STI al MAI), consecinţele fiind montarea/demontarea neautorizată a unor echipamente.

Spre exemplu, conform ofertei tehnice, SRL “Avtouragan” urma să instaleze în mun.Bălţi⁸⁰ sistemul de tip “Avtouragan”⁸¹. De menţionat că la 26.10.2016, urmare a inventarierii utilajului instalat în mun.Bălţi la intersecţia str.Decebal cu str. Ştefan cel Mare, s-a depistat alt tip de camere de monitorizare a traficului rutier, de modelul “Celeritas” VE 06-0004 şi VE 06-0005 (sisteme care nu pot măsura viteza de mişcare a mijlocului de transport), iar pe str.A.Puşkin şi la intersecţia str.F.Dostoievski cu str. Ştefan cel Mare s-a constatat lipsa camerelor de monitorizare a traficului rutier. Ca urmare, se constată neîndeplinirea de către SRL “Avtouragan” a condiţiilor stipulate în contract şi în caietul de sarcini. Această situaţie relevă că partenerul privat executa obligaţiunile investiţionale la libera discreţie.

De menţionat că nicio AC nu are confirmări/fundamentări privind valoarea investiţiilor efectuate de operatorii economici. Totodată, pe parcursul anilor 2014-2016, 11 AC au achitat operatorilor economici şi partenerilor privaţi mijloace financiare în sumă de 23,2 mil.lei (vezi tabelul nr.9 din Raport).

Examinarea informaţiilor prezentate de Serviciul Vamal a relevat că în perioada 2013-2016 doar 3 operatori economici (SRL “Dessa International”, SRL “Diolum” şi SRL “Netsistem”) au importat echipamente ce puteau fi utilizate pentru prestarea serviciilor de monitorizare a traficului rutier, iar valoarea în vamă a investiţiei estimate de audit nu putea depăşi suma de 3602,5 mii lei⁸².

De asemenea, analizele efectuate au relevat că valoarea în vamă per unitate a unor echipamente aferente prestării serviciilor de monitorizare a traficului rutier a constituit: camere video de înregistrare, model VS-TV-1 – 22,7 mii lei (28 buc.); camere video de înregistrare, model Vista En Ves 06 – 28,6 mii lei (40 buc.); camere pentru supraveghere video Ben Yuan – 4,1 mii lei (16 buc.); proiectoare pentru camerele de supraveghere video Ben Yuan – 0,7 mii lei (22 buc.); unităţi de prelucrare a datelor numerice de tip En Ves 12 – 48,3 mii lei (20 buc.); radar MPH BEE3 – 47,0 mii lei (3 buc.); radar “Iskra” DA/40 – 9,0 mii lei (10 buc.) etc.

De menţionat că SRL “Dessa International” a efectuat în ianuarie–mai 2015 importul aparatelor fotografice digitale: registrator al mijloacelor de transport “Avtodoria”, 42 buc., în sumă de 2198,5 mii lei, dintre care doar 2 buc. în sumă de 107,5 mii lei au fost înregistrate ca import definitiv, iar 40 buc. au fost importate doar temporar, în octombrie 2015 fiind returnate furnizorului.

Astfel, valoarea investiţiilor efectuate (echipamentelor instalate) de operatorii economici, estimate de audit la circa 4 mil.lei, nu sunt comensurabile cu veniturile obţinute de aceştia în sumă de circa 23,2 mil.lei, sau de 6 ori mai mult.

____________________

⁶⁶ HG nr.763 din 11.10.2012 “Cu privire la aprobarea Documentaţiei-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii” (în continuare – Documentaţia-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii).

⁶⁷ Documentaţia-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii.

⁶⁸ Confirmarea experienţei în domeniul monitorizării traficului şi procesării abaterilor de la regulile de circulaţie rutieră; documente confirmative privind deţinerea echipamentelor necesare conform listei de echipamente; certificate de conformitate asupra echipamentelor; documente privind omologarea echipamentelor; avizul tehnic de înregistrare privind montarea şi punerea în funcţiune a echipamentelor de măsurare a vitezei de deplasare; actul de confirmare a efectuării testărilor echipamentelor.

⁶⁹ Aplicaţia soft pentru realizarea schimbului de date WEB-service este gestionată de STI al MAI şi instalată pe serverul acestuia amplasat în Centrul de date al ÎS CTS.

⁷⁰ Regulamentul privind achiziţiile publice de lucrări, aprobat prin HG nr.834 din 13.09.2010.

⁷¹ V.R; I.C.

⁷² Documentaţia-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii.

⁷³ Art.18 din Legea nr.179-XVI din 10.07.2008.

⁷⁴ Contract de parteneriat public-privat privind prestarea serviciilor de dotare tehnică a mun.Bălţi cu aparatură de fixare foto/video nr.4 din 12.12.2013.

⁷⁵ Art.13 din Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 cu privire la concesiuni.

⁷⁶ 1) Implementarea şi mentenanţa unor sisteme automatizate care să înregistreze foto/video situaţia pe drumurile publice din raion/municipiu, inclusiv respectarea regulilor de staţionare şi parcare a autovehiculelor; 2) monitorizarea traficului rutier şi a regulilor de staţionare şi parcare în perimetrul raionului/municipiului; 3) procesarea datelor înregistrate pentru depistarea autovehiculelor ce se deplasează, staţionează sau se parchează cu abateri de la prevederile Regulamentului circulaţiei rutiere; 4) transmiterea prin canale de legătură digitală a datelor la postul central de procesare a datelor din cadrul Terţului-Beneficiar.

⁷⁷ Art.22 din Legea nr.179-XVI din 10.07.2008.

⁷⁸ Camere foto-video, flaşuri LED, contoare electrice, dulapuri metalice cu bloc sistem şi echipament de reţea (router), antenă WiFi, radioreleu, construcţii metalice rigide, piloni de metal sau beton.

⁷⁹ Conform prevederilor contractuale urmau a fi instalate camere foto-video (sisteme de supraveghere) de tip: “Avtodoria 2” – 18 unit.; “Avtouragan” BC nr.VSTV-1 – 27 unit., în procesul efectuării inventarierii fiind constatate: “Avtouragan” BC nr.VSTV-1 – 26 unit., “Celeritas” En Ves 06 – 38 unit., şi alte 16 camere neînregistrate.

⁸⁰ Mun.Bălţi: intersecţia străzilor A.Puşkin şi Voluntarilor – sistemul de tip “Avtouragan”; şi 2 sisteme de tip “Engine Envise” – intersecţia str. Ştefan cel Mare cu str.Decebal şi str.F.Dostoievski.

⁸¹ Caracteristici tehnice: măsurarea vitezei de mişcare a mijlocului de transport; viteza maximă a maşinii – 255 km/oră; probabilitate de recunoaştere în fuxul de trafic real – de cel puţin 92%; contaminarea plăcii de înmatriculare – maxim 12%; căutarea numerelor recunoscute în bazele de date de căutare; stocare de video obţinute de la modulul de recunoaştere, precum şi transferul video la un modul client pentru vizualizare la cerere; crearea de baze de date ale mijloacelor de transport, numărul de înregistrare, data, ora şi localizarea etc.

⁸² SRL “Dessa International” – 3179,2 mii lei; SRL “Diolum” – 84,3 mii lei; SRL “Netsistem” – 339,0 mii lei.

♦ Lipsa unor proceduri de lucru bine formalizate (la nivel de APL şi STI al MAI în calitate de AC) privind întocmirea contractelor de achiziţii publice, monitorizarea executării acestora, a condiţionat faptul că APL⁸³ nu au indicat în contracte denumirea completă şi cantitatea echipamentelor ce urmau a fi instalate. Ca urmare, în unele cazuri nu au fost instalate echipamentele contractate⁸⁴, în alte cazuri – acestea lipseau⁸⁵, iar unele echipamente au fost instalate suplimentar⁸⁶, în lipsa autorizării de rigoare.

Deşi conform prevederilor contractelor de subregistratură, “suplinirea şi/sau modificarea zonelor de control şi a sistemelor de monitorizare”, fără coordonarea în scris cu STI al MAI, a fost interzisă, în urma inventarierii a 21 de locaţii amplasate în 10 APL auditul a constatat că în 5 locaţii echipamentul lipseşte. De asemenea, în 5 locaţii s-a constatat prezenţa faptică a altui echipament, modificarea nefiind coordonată şi acceptată de STI al MAI, iar în 6 locaţii – a unor echipamente suplimentare. Informaţia detaliată privind iregularităţile stabilite sunt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

Astfel, APL au contractat unele echipamente, dar de fapt au fost instalate altele. Prin urmare, atât APL, cât şi STI al MAI nu au ţinut evidenţa acestora sau conţinutul faptelor economice contractate a fost lipsit de documente justificative şi de inventarierile respective, fapt ce contravine art.19 şi art.24 din Legea contabilităţii⁸⁷.

Analizele efectuate de audit au constatat că procedurile şi actele juridice aferente procurărilor sau PPP a serviciilor de monitorizare a traficului rutier au fost afectate de erori esenţiale. Astfel, în loc de lucrări de construcţie, echipamente de monitorizare video şi servicii de montare, reglare şi/sau mentenanţă a echipamentelor, au fost procurate servicii de monitorizare a traficului rutier, care ţin exclusiv de competenţa MAI (potrivit prevederilor Codului contravenţional, responsabili de constatarea contravenţiei sunt doar agenţii constatatori, care sunt angajaţi ai MAI). De asemenea, nu au fost indicate volumul serviciilor procurate, durata de prestare/livrare şi preţul acestora. Deci, nu este clar sub incidenţa căror tipuri de reguli/prevederi obligaţionale cad contractele încheiate, nu au fost stabilite calităţile substanţiale ale obiectului contractului, prestatorii de servicii fiind persoane neautorizate. Cele indicate conform prevederilor art.227 din Codul civil permit declararea de către instanţa de judecată a nulităţii contractelor respective.

____________________

⁸³ Mun.Bălţi; Consiliile raionale Ungheni, Străşeni, Leova, Hânceşti, Cantemir, Anenii Noi, Orhei, Criuleni şi Cimişlia.

⁸⁴ Mun.Bălţi; raionul Anenii Noi etc.

⁸⁵ Raioanele Străşeni şi Leova şi o zonă de control din mun.Bălţi.

⁸⁶ Raioanele Hânceşti, Cantemir şi Cimişlia.

⁸⁷ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

♦ Implementarea Sistemelor mobile de supraveghere a traficului rutier

În perioada 2014-2016, la sistemul de supraveghere video a traficului rutier au fost conectate 8 sisteme mobile de supraveghere, inclusiv 5 sisteme achiziţionate la 17.12.2014 de către STI al MAI (în sumă de 1,7 mil.lei) şi 3 sisteme primite de 4 APL⁸⁸ în baza contractelor de prestare a serviciilor de monitorizare a traficului rutier. Ponderea contravenţiilor depistate de sistemele mobile în cadrul procesului de monitorizare a traficului rutier este unul semnificativ, în anul 2015 constituind 35,2% (138,2 mii cazuri din 393,0 mii), fiind achitate amenzi pentru 70,0 mii contravenţii, în sumă de 16335,9 mii lei.

În cadrul examinării actelor normative, auditul a constatat că STI al MAI, contrar prevederilor pct.46-47 din Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014, a procurat şi utilizat neîntemeiat (în perioada ianuarie 2015 – martie 2016) 5 sisteme mobile de monitorizare a traficului rutier (documentând contravenţiile din domeniul circulaţiei rutiere). Astfel, în pofida faptului că STI al MAI, conform legislaţiei în vigoare şi statelor de personal, nu dispune de inspectori de patrulare, iar angajaţii nu au statut de agent constatator, aceştia au desfăşurat activitatea respectivă contrar prevederilor legale⁸⁹.

În context, auditul remarcă depăşirea atribuţiilor de serviciu de către persoanele cu funcţie de conducere, care a condiţionat cheltuirea nejudicioasă şi neîntemeiată a banilor publici în sumă de 1,7 mil.lei.

Urmare a examinării documentelor aferente licitaţiei publice privind achiziţionarea a 5 sisteme mobile de către STI al MAI, s-a constatat că parametrii tehnici au fost formulaţi excesiv de detaliat, fiind identici cu parametrii sistemului de supraveghere video din oferta prezentată de către operatorul economic câştigător (SRL “NetSistem”), ceea ce determină riscul favorizării unui agent economic concret.

Totodată, pentru folosinţa a 3 sisteme mobile, AAPL au achitat SRL “Midland Engeeniring” şi SRL “Inforad” mijloace financiare în sumă de 4120,8 mii lei şi, respectiv, de 1652,2 mii lei (50% din suma amenzilor încasate). Informaţia detaliată se prezintă în următorul tabel:

Conform celor relatate, se constată că valoarea unui sistem mobil procurat de STI al MAI a constituit 340,0 mii lei. În acelaşi timp, pentru folosirea de către AAPL a unui sistem mobil s-au achitat în medie circa 1924,3 mii lei. Totodată, conform datelor din facturile prezentate de operatorii economici şi, respectiv, de CR la data transmiterii în folosinţă STI al MAI a automobilelor, valoarea unui sistem mobil constituia 101,0 mii lei, ceea ce denotă ineficienţa achiziţiilor efectuate atât de CR, cât şi de STI al MAI, respectiv, se constată prejudicierea considerabilă a bugetului.

Auditul denotă că CR, la elaborarea contractelor de achiziţie a serviciilor de monitorizare a traficului rutier, nu au prevăzut clauze referitor la modul de prestare a serviciilor, cantitatea acestora, precum şi la transmiterea dreptului de proprietate asupra autovehiculelor şi sistemelor mobile.

Deşi clauzele contractuale obligau operatorii economici să înceapă prestarea serviciilor în decurs de 60 de zile din data încheierii contractelor, aceştia au pus la dispoziţia CR autovehicule dotate cu sisteme de monitorizare a traficului cu întârziere considerabilă (de la 169 până la 409 zile).

De menţionat că automobilul de marcă DACIA LOGAN CSK 437 a fost utilizat de SRL “Midland Engineering” pentru executarea prevederilor a 2 contracte de monitorizare a traficului rutier încheiate cu CR Cantemir şi CR Soroca. Astfel, de la 19.03.2015 până la 08.06.2015 acest automobil a fost transmis în folosinţă STI al MAI în baza acordului încheiat cu CR Cantemir, iar de la 01.07.2015 – în baza acordului încheiat cu CR Soroca. Mai mult decât atât, acest automobil a fost propus de SRL “AST” în cadrul licitaţiei publice din 30.06.2016 de achiziţionare a serviciilor de monitorizare a traficului rutier în cadrul CR Hânceşti (nerealizată de fapt), pentru care s-a solicitat o retribuţie neargumentată în sumă de 15,0 mil.lei.

Conectarea sistemelor mobile de supraveghere video a traficului rutier la SASCR “Controlul traficului” s-a efectuat în baza contractelor privind înregistrarea subregistratorului în acest Sistem, încheiate între AAPL de nivelul II (Consiliile raionale Cantemir, Drochia, Ocniţa şi Soroca) şi STI al MAI. Ca urmare, autoturismele primite de AAPL de la operatorii economici au fost transmise STI al MAI în baza acordurilor de “colaborare” şi facturilor respective.

Verificarea actelor ce atestă dreptul de proprietate asupra a 3 automobile utilizate în procesul de monitorizare a traficului rutier a constatat că proprietarul acestora este SRL “AST”. De menţionat că AAPL nu au prezentat auditului documente justificative care ar acorda operatorilor economici (SRL “Midland Engeeniring” şi SRL “Inforad”) dreptul de folosinţă asupra acestora, ceea ce, conform cadrului legal, poate fi considerat ca viciu material sau juridic⁹⁰. Astfel, în anul 2015 serviciile de monitorizare a traficului rutier pentru 4 AAPL menţionate, de fapt, au fost prestate de către angajaţii STI al MAI, cu implicarea autovehiculelor puse la dispoziţie de SRL “AST”. La momentul efectuării auditului, sistemele mobile procurate de STI al MAI se aflau în gestiunea INP al IGP al MAI⁹¹ şi nu erau funcţionale.

Totodată, în pofida faptului că serviciile de monitorizare a traficului cu sistemele mobile urmau a fi prestate pe teritoriul UAT (Cantemir, Drochia, Ocniţa şi Soroca) care au contractat aceste servicii, doar 2,1% din totalul încălcărilor depistate prin intermediul acestor sisteme mobile au fost depistate pe teritoriul acestor UAT. Ca urmare, scopul contractelor încheiate de către AAPL privind ridicarea siguranţei traficului rutier în aceste raioane nu a fost atins.

În aceeaşi ordine de idei, în contractele de achiziţie a serviciilor de monitorizare a traficului rutier, încheiate între AAPL şi operatorii economici, sunt stipulate clauze privind acoperirea cheltuielilor pentru consumul de carburanţi de către operatorii economici, conform acordurilor de colaborare încheiate între AAPL şi STI al MAI, acestea urmând să fie suportate de CR. Conform probelor de audit colectate, s-a constatat că aceste cheltuieli au fost suportate de către SRL “AST”, agent economic care nu a avut raporturi juridice cu CR sau STI al MAI.

În scopul excluderii riscului de suportare a unor cheltuieli nejustificate din partea STI al MAI pentru alimentarea cu carburanţi a autoturismelor dotate cu sisteme mobile, precum şi în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor contractuale de către operatorii economici privind suportarea acestor cheltuieli, auditul a verificat modul de decontare a produselor petroliere de către STI al MAI.

Probele de audit acumulate în urma verificării denotă că datele din foile de parcurs ale autoturismelor nu coincid cu datele reflectate în evidenţa contabilă a STI al MAI. Astfel, conform datelor din foile de parcurs, urmau a fi decontaţi carburanţi în valoare de 314,2 mii lei, iar în evidenţa contabilă era trecută suma de 335,0 mii lei, sau cu 20,8 mii lei mai mult. Totodată, pentru luna mai 2014, documentele primare de evidenţă contabilă (foi de parcurs) în baza cărora au fost decontaţi carburanţi în sumă de 24,1 mii lei au fost prezentate auditului doar la etapa de raportare.

De asemenea, decontarea carburanţilor s-a efectuat fără a fi respectat cadrul legal-normativ din domeniu, ceea ce determină riscul decontării neregulamentare a acestora:

- STI al MAI, în perioada 2014-2015, nu avea aprobate norme de consum al carburanţilor pentru automobile, iar în foile de parcurs, la rubrica “norma de consum”, pentru unul şi acelaşi automobil erau indicate norme diferite, ceea ce contravine prevederilor cadrului normativ existent⁹²;

- activitatea automobilelor pe traseu nu a fost tot timpul justificată prin documentele de dislocare a forţelor în misiune, astfel creându-se situaţia incertă referitor la corectitudinea decontării carburanţilor pentru aceste automobile;

- Registrul de evidenţă, precum şi foile de parcurs ale autoturismelor au fost îndeplinite cu grave abateri de la prevederile cadrului normativ⁹³, care se exprimă prin neindicarea: numelui conducătorului auto; locurilor de plecare şi de sosire pentru fiecare cursă aparte; datelor privind consumul efectiv de carburanţi, precum şi prin corectări frecvente ale datelor respective.

De exemplu, în urma analizei unor foi de parcurs, s-a constatat că două autovehicule, activând în cadrul subdiviziunii STI al MAI, au efectuat deplasări pe teritoriul ţării, reflectând în foile de parcurs distanţe ce nu corespund realităţii (Chişinău – Bălţi – 730 km; Chişinău – Cahul – 650 km; Chişinău – Ştefan-Vodă – 500 km etc.), ceea ce prezintă suspiciuni privind veridicitatea efectuării acestora şi privind corectitudinea decontării carburanţilor la automobilele respective.

De asemenea, potrivit foilor de parcurs pentru luna decembrie 2014, unul şi acelaşi şofer a condus concomitent câte 8 ore pe zi 2 autoturisme⁹⁴. Ţinând cont de explicaţiile primite, auditul constată decontarea neregulamentară a carburanţilor în cantitate de 411 litri, în valoare de 6,9 mii lei.

Reieşind din cele expuse şi analizând prin prisma legislaţiei civile relaţiile real existente între AAPL şi operatorii economici, unde serviciile de monitorizare au fost prestate de STI al MAI cu echipamentul transmis de operatorii economici, se constată că acestea corespund cerinţelor unui contract de locaţiune şi nicidecum unui contract de prestări servicii⁹⁵. Astfel, în condiţiile în care operatorii economici de fapt nu au prestat servicii de monitorizare, efectul juridic produs prin încheierea acestor contracte nu corespunde actului juridic încheiat. În opinia auditului, situaţia descrisă denotă elementele actului juridic fictiv sau simulat. Conform prevederilor art.221 alin.(2) din Codul civil, actul juridic încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) poate fi declarat nul.

În opinia auditului, drept rezultat al încheierii de către Consiliile raionale Cantemir, Drochia, Ocniţa şi Soroca a contractelor privind achiziţionarea serviciilor de monitorizare a traficului rutier, în loc de servicii de închiriere a autovehiculelor, dotate cu echipament special, acordate de facto, s-a urmărit scopul de a obţine profituri în proporţii mari în beneficiul operatorilor economici menţionaţi şi de îmbogăţire a acestora fără justă cauză. Astfel, SRL “Midland Engeeniring” a pus la dispoziţia CR⁹⁶ 2 automobile şi 2 sisteme de supraveghere video în sumă totală de 492,0 mii lei, primind în schimb retribuţie în sumă totală de 4120,8 mii lei, ceea ce constituie o rentabilitate de 837%. Totodată, SRL “Inforad” a transmis CR Drochia un automobil şi un set de sisteme de supraveghere video, în sumă de 246,0 mii lei, şi a încasat mijloace financiare în sumă de 1652,2 mii lei, ceea ce constituie o rentabilitate de 671%.

Începând cu octombrie 2015, activitatea tuturor sistemelor mobile a fost sistată din cauza imposibilităţii asigurării securităţii informaţionale a datelor colectate prin intermediul acestora şi neadaptării lor la cerinţele cadrului normativ⁹⁷.

Astfel, SRL “Inforad” şi SRL “Midland Engeeniring” s-au angajat în prestarea serviciilor în lipsa atribuţiilor şi capacităţilor necesare, astfel neonorându-şi integral obligaţiunile contractuale de prestare a serviciilor (monitorizarea încălcării regulilor de circulaţie rutieră cu sistemele mobile), însă au beneficiat de retribuţie în mărime de 50% din mijloacele financiare achitate de contravenienţi pentru încălcările constatate.

____________________

⁸⁸ Consiliile raionale Cantemir, Ocniţa, Soroca şi Drochia.

⁸⁹ Art.400 din Codul contravenţional; HG nr.754 din 12.09.2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Serviciului tehnologii informaţionale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia”.

⁹⁰ Art.878 alin.(2) şi alin.(4) din Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

⁹¹ Sistemele mobile au fost transmise de la STI al MAI la IGP al MAI în baza Ordinului ministrului Afacerilor Interne nr.101 din 11.04.2016 “Cu privire la transmiterea unităţilor de transport dotate cu dispozitivele mobile de monitorizare a traficului”, ulterior fiind transmise la INP al IGP al MAI.

⁹² Ordinul ministrului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor nr.172 din 09.12.2005 “Cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto”.

⁹³ Instrucţiuni privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobate prin Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice nr.108 din 17.12.1998.

⁹⁴ Pentru care s-au decontat carburanţi în cantitate de 811 litri, în valoare totală de 13,6 mii lei.

⁹⁵ Capitolul XI “Antrepriza şi prestările de servicii” din Codul civil.

⁹⁶ Cantemir, Ocniţa şi Soroca.

⁹⁷ Instrucţiuni privind modul de conectare prin sistem de subregistratură a sistemelor locale de monitorizare video a traficului rutier la sistemul automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul Traficului”, aprobate prin Ordinul directorului STI al MAI nr.4 din 07.04.2016.

♦ Transmiterea datelor către SASCR “Controlul traficului” şi stocarea acestora

Resursele informaţionale ce asigură funcţionarea sistemelor video de monitorizare a traficului, implementate la nivel local, urmează să fie plasate în centrul de date şi în nodurile telecomunicaţionale ale Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice.

ÎS CTS asigură schimbul de informaţii prin intermediul Sistemului de telecomunicaţii al autorităţilor administraţiei publice, în baza contractului de prestare a serviciilor de transport date securizat, dintre posturile de supraveghere gestionate de AAPL – echipamentele hardware/software amplasate la ÎS CTS şi echipamentele SASCR “Controlul traficului” al STI al MAI, precum şi plasarea echipamentelor în centrul de date deţinut, precum şi în nodurile de telecomunicaţii ale Sistemului⁹⁸.

Prin urmare, atât CR, cât şi MAI, STI al MAI au admis conectarea la Sistem cu grave încălcări ale normelor stabilite prin Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014 privind asigurarea securităţii accesului la informaţia stocată, respectarea condiţiilor de securitate şi regulilor de exploatare a SASCR “Controlul traficului”.

Informaţia despre măsurările automatizate cu fixarea vehiculului la momentul intrării şi la momentul ieşirii de pe tronsonul de drum la nivel regional⁹⁹ urmează a fi procesată automatizat pe un server, care, conform prevederilor legale, urma să fie amplasat în condiţii de siguranţă în Centrul de date al ÎS CTS.

În urma explicaţiilor primite s-a constatat că între CR şi ÎS CTS nu sunt încheiate contracte de prestări servicii de hosting şi colocare. Contractul respectiv lipseşte şi între ÎS CTS şi SRL “Midland Engineering”, fiind încheiat doar cu SRL “Dessa International”, companie care nu are nicio relaţie contractuală cu cele 13 APL, contractul stipulând doar amplasarea fizică a echipamentelor în centrul de date al ÎS CTS, nu şi procesarea datelor de pe aceste echipamente. Mai mult decât atât, existenţa unor contracte de colocare (amplasare) cu ÎS CTS nu conferea dreptul SRL “Dessa International” de a procesa datele colectate prin intermediul sistemelor de înregistrare foto-video. De menţionat că asigurarea interacţiunii fizice cu canalele de comunicaţii ale “Dessa International” a fost efectuată contrar prevederilor legale de ÎS CTS, la solicitarea STI al MAI.

În urma analizei probelor de audit se constată că, începând cu 11.06.2014, SRL “Dessa International” a colocat neregulamentar echipamente noi de procesare în centrul de date “Data City” al SA “Moldtelecom”, pe care a concentrat, de asemenea neregulamentar, procesarea datelor obţinute prin intermediul sistemelor de înregistrare foto-video. În acest context, prezintă importanţă faptul că, odată cu colocarea echipamentelor în centrul de date “Data City” al SA “Moldtelecom”, STI al MAI a admis din nou conectarea neregulamentară la SIA “Controlul traficului” a echipamentelor SRL “Dessa International”.

Urmare a probelor colectate, conchidem că la acest server au acces persoane neautorizate¹⁰⁰, deci nu a fost asigurată securitatea accesului la informaţia stocată, fiind încălcate regulile de exploatare a Sistemului.

Astfel, auditul concluzionează că condiţiile privind securitatea accesului la informaţia stocată în Sistem şi regulile de exploatare a Sistemului au fost încălcate de MAI, STI al MAI şi CR, ceea ce a creat premise privind accesul ilegal la informaţie de către SRL “Midland Engineering” şi SRL “Dessa International”, ceea ce generează încălcarea atât a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, cât şi ale statului.

____________________

⁹⁸ Pct.14 din Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014.

⁹⁹ Conform Cap.VIII, pct.20 din Concepţia SASCR “Controlul traficului”, aprobată prin HG nr.40 din 17.01.2012.

3.2. Achiziţia infrastructurii TI a SASCR “Controlul traficului” a întrunit criteriile de legalitate, economie, eficienţă şi eficacitate?

La efectuarea achiziţiilor publice, MAI şi STI al MAI nu au asigurat imparţialitatea şi obiectivitatea GL, economicitatea şi eficienţa achiziţiilor, tratamentul egal al potenţialilor ofertanţi, administrarea eficientă şi monitorizarea executării integrale a prevederilor contractuale etc.

Potrivit unor reglementări interne ale MAI¹⁰¹, subdiviziunile acestuia au fost lipsite de posibilitatea organizării LP a căror valoare este egală sau mai mare de 360,0 mii lei. Conform prevederilor art.13 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, AC creează GL responsabile de realizarea procedurii de achiziţie şi, respectiv, încheie contractele de achiziţii publice. Neţinând cont de prevederea respectivă, MAI, după efectuarea procedurilor de achiziţii publice, în lipsa unui act juridic a transmis calitatea sa de AC către STI al MAI, astfel ca ultimul să contracteze bunurile/serviciile cu operatorii câştigători ai LP. În asemenea condiţii (de neparticipare la LP organizate de MAI), STI al MAI a încheiat 10 contracte din 14 analizate de misiunea de audit aferente implementării SASCR “Controlul traficului” (vezi Anexa nr.4 la Raport).

Lipsa unui program coerent de achiziţie a SI şi a echipamentelor TI determină riscul procurării unor programe şi echipamente similare care nu vor fi utilizate, respectiv, riscul utilizării ineficiente a mijloacelor bugetare.

____________________

¹⁰⁰ A. D. şi V. A.

¹⁰¹ Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.176 din 28.05.2013.

♦ Deşi conform capitolului 3 al matricei Contractului încheiat în septembrie 2012 cu LTD “Hebei Jianshe” se prevedea prestarea de către această societate a serviciilor de interconexiune cu sistemele existente de investigare¹⁰², MAI a iniţiat şi efectuat la 21.07.2014 achiziţia soluţiilor integrate de procesare a informaţiilor privind contravenţiile rutiere şi gestiunea corespondenţei cu persoanele vizate. Urmare a lipsei unei evidenţe conforme a bunurilor şi serviciilor acordate în baza granturilor RP Chineze, există riscul ca achiziţia acestor bunuri şi servicii să se dubleze.

Examinarea caietelor de sarcini elaborate de GL al STI al MAI a constatat că acestea nu corespund standardelor aplicabile şi procedeelor ISO/IEC 12207, care prevăd că Conceptul de mentenanţă trebuie să abordeze sarcinile de mentenanţă după livrarea software-ului (IEC 14764:1999 TI – Mentenanţa softurilor).

Contrar prevederilor HG nr.1404 din 10.12.2008, în partea ce ţine de planificarea contractelor de AP de bunuri şi servicii, persoanele responsabile din cadrul MAI şi STI al MAI nu au asigurat calcularea valorii estimative a contractului care ar fi servit drept bază pentru confirmarea corectitudinii de stabilire a preţului ofertei.

De menţionat că, la licitaţia organizată la 21.07.2014 pentru achiziţionarea soluţiei integrate de procesare a informaţiilor privind contravenţiile rutiere şi de gestiune a corespondenţei, au participat doar 2 ofertanţi: SC “Aproservice-X” SRL şi SRL “Service Sistem”, care au aceiaşi fondatori, ceea ce determină riscul fraudării achiziţiei în cauză.

De asemenea, conform procesului-verbal de deschidere a ofertelor, GL AP al MAI a indicat că una dintre oferte a fost prezentată de asociaţii SRL “Aproservice-X” şi SRL “Rossoft”, dar oferta nu a fost semnată regulamentar¹⁰³ în numele ambilor operatori economici, iar în locul contractului de asociere a fost prezentat doar un acord de subcontractare, conform căruia SRL “Rossoft” urma să presteze SRL “Aproservice-X”¹⁰⁴ servicii în valoare totală de 990,0 mii lei. Ca urmare a celor indicate, GL AP nu putea să analizeze documentele solicitate conform caietului de sarcini, eliberate pe numele SRL “Rossoft”. În oferta prezentată de “Aproservice-X” lipseau licenţele¹⁰⁵ în domeniul TI şi TPC, fapt ce a determinat riscul de neasigurare a prestării corespunzătoare a serviciilor date.

Contrar celor indicate mai sus, STI al MAI a încheiat la 28.08.2014 cu SRL “Aproservice-X” un contract în sumă de 3,0 mil.lei, deşi urma să respingă ofertele şi să iniţieze o nouă procedură de achiziţie.

Urmare a examinării documentelor aferente executării contractului, auditul a constatat:

- lipsa documentelor justificative (graficului de acordare, cerinţelor, actelor de îndeplinire şi registrelor) privind mentenanţa în perioada 10.10.2014 – 10.10.2015 a SI în sumă de 451,6 mii lei, ceea ce contravine prevederilor pct.4.2 din Ordinul MTIC nr.78 din 01.06.2006 şi art.19 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Astfel, fără asigurarea că serviciile au fost prestate, STI al MAI a decontat, în octombrie 2014, anticipat şi neregulamentar la cheltuieli suma de 451,6 mii lei. În aşa mod, STI al MAI a creditat operatorul economic cu suma nominalizată, ceea ce contravine prevederilor art.80 alin.(3) din Legea nr.181 din 25.07.2014, care interzice dezafectarea de la buget a mijloacelor pentru acordarea de împrumuturi persoanelor fizice şi juridice;

- ţinând cont de faptul că SASCR “Controlul traficului” nu există ca sistem separat, societatea “Rossoft” nu-l putea actualiza, de fapt acest sistem a suplinit SIA REC cu un modul separat (“Corespondenţa”) şi cu unele posibilităţi suplimentare de tipărire a raportului. Deci, acest serviciu putea fi considerat ca unul de mentenanţă a SIA REC, pentru care SRL “Rossoft” era deja contractată¹⁰⁶. De menţionat că, contractul nu conţinea descrierea detaliată a serviciilor ce urmează a fi prestate pentru actualizarea SASCR “Controlul traficului” şi nici precizat volumul de muncă ce trebuia prestat. De asemenea, operatorul economic nu a asigurat prezentarea unor documente¹⁰⁷, instrucţiuni, ghiduri de utilizare etc. aferente soluţiei anterioare şi celei actualizate a SASCR “Controlul traficului” şi “POLDATA”, ceea ce contravine prevederilor cadrului normativ¹⁰⁸ şi nu permite stabilirea exhaustivă a realităţii serviciilor prestate în sumă de 1,0 mil.lei. De menţionat că STI al MAI deţine doar ghidurile de utilizare a soluţiilor anterioare ale Sistemului, fapt ce nu a permis auditului să formuleze o opinie privind implementarea Sistemului propriu-zis;

- bunurile în sumă totală de 1479,5 mii lei¹⁰⁹ au fost livrate de SRL “Aproservice-X” în lipsa paşapoartelor tehnice, certificatelor de origine şi de conformitate, precum şi în lipsa acordării unui termen de garanţie, ceea ce contravine cerinţelor Legii nr.420-XVI din 22.12.2006 privind activitatea de reglementare tehnică.

____________________

¹⁰² Pct.1.10. Proiect detaliat pentru sistemul electronic poliţienesc; pct.1.11. Proiect detaliat pentru sistemul inteligent de verificare; pct.1.12. Proiect detaliat pentru sistemul de supraveghere a traficului; pct.1.13. Interconexiunea cu sistemele existente de investigare şi proiectare; pct.1.14. Instalarea softului pentru echipamentele de punere în funcţiune, inclusiv cabinetul, server, switch-uri, routere, depozitarea, paravanului de protecţie etc.; pct.1.15. Instalarea hardware-ul pentru Camera de monitorizare, inclusiv sistemul de monitorizare cu ecran, staţia de lucru, imprimanta etc.; pct.1.16. Punerea în funcţiune a Camerei de monitorizare, inclusiv a sistemului de monitorizare cu ecran, staţiei de lucru, a imprimantei etc.

¹⁰³ Art.15 alin.(4) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi art.14 alin.(1) din HG nr.763 din 11.10.2012.

¹⁰⁴ Pct.13 lit.(i) şi Anexa A din Acordul de subcontractare din 21.07.2014.

¹⁰⁵ Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea pin licenţiere a activităţii de întreprinzător.

¹⁰⁶ Servicii de mentenanţă a “Sistemului informatic de evidentă a cauzelor contravenţionale şi a persoanelor care le-au săvârşit”, Contractul nr.67/14 din 24.06.2014, în suma de 770,0 mii lei.

¹⁰⁷ “Actul de punere în exploatare (aprobat)”; “Mentenanţa produsului software”; “Iniţierea acţiunilor de mentenanţă în cazul modificărilor nesemnificative”; “Iniţierea suplimentară a etapei de elaborare (în cazul modificărilor de proporţii mari)”; “Iniţierea etapei de anulare” etc.

¹⁰⁸ Pct.4.1.2 şi pct.4.2.3 din Ordinul MTIC nr.78 din 01.06.2006.

¹⁰⁹ Echipament (imprimante) de gestionare a corespondenţei – 1051,9 mii lei, şi Soluţia automată pentru plierea documentelor, inserarea lor în plicuri şi lipirea lor – în sumă de 427,6 mii lei.

♦ STI al MAI nu dispune de un plan de dezvoltare al SI al MAI, respectiv, nici de un program coerent de achiziţie a SI şi a echipamentelor TI. Astfel, MAI şi STI al MAI au iniţiat achiziţia şi la 25.02.2015 au contractat de la SRL “Pro Euro Consult” servicii de consultanţă în vederea elaborării caietelor de sarcini privind automatizarea proceselor de lucru operaţionale MAI¹¹⁰ (etapa I), în sumă de 3,2 mil.lei. Conform contractului iniţial, termenul de executare a serviciilor era 31.12.2015, care prin 2 acorduri adiţionale a fost prelungit până la 31.12.2017. Astfel, în anii 2015 şi 2016 societatea menţionată a îndeplinit 55% şi, respectiv, 30% din volumul serviciilor prevăzute în contractul iniţial. Analizând explicaţiile prezentate de STI al MAI şi demersurile antreprenorului, tergiversarea implementării contractului ţine de lipsa definitivării (coordonării) proceselor de lucru operaţionale.

De asemenea, MAI şi STI al MAI nu au asigurat utilizarea eficientă a echipamentului “Tetra”, procurat în sumă de 4,8 mil.lei. Astfel, o parte din echipament, în valoare de 1,6 mil.lei, nu este în funcţiune din cauza deteriorării acestuia. Totodată, un alt echipament¹¹¹, în valoare de 553,2 mii lei, se află în depozitul INP al MAI, acesta nefiind pus în funcţiune din lipsa spaţiilor disponibile în acest scop¹¹², fapt ce creează premise de uzură morală a acestuia şi/sau imposibilitatea utilizării lui pe viitor.

____________________

¹¹⁰ “Sesizări la poliţie”, “Gestiunea cauzelor penale”, “Investigaţii speciale”, “Integritate instituţională a angajaţilor MAI”, “Procedura contravenţională”, “Gestiunea interdicţiilor”.

¹¹¹ Utilajul consolă dispecer “TETRA”.

¹¹² Actul de primire-predare din 22.09.2015 şi explicaţia şefului Serviciului tehnic.

♦ GL din cadrul MAI şi STI nu au asigurat includerea în documentele de licitaţie şi în caietele de sarcini a tuturor caracteristicilor obiectelor achiziţiilor desfăşurate, astfel încât acestea să asigure cerinţele privind calitatea, eficienţa, testarea, securitatea etc., precum şi procedeele de determinare a conformităţii acestora, conform prevederilor art.27 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. Totodată, participarea la unele LP a unui singur ofertant (sau a persoanelor interdependente) denotă neasigurarea şi neinformarea pe scară largă a potenţialilor participanţi, persistând riscul contractării operatorilor cu o calificare necorespunzătoare; achiziţionarea de bunuri, lucrări şi servicii necalitative; încălcarea principiului utilizării eficiente a finanţelor publice etc. Informaţii detaliate cu referire la abaterile de la cadrul legal privind achiziţiile publice contractate în baza a 14 contracte analizate de audit sunt reflectate în Anexa nr.4 la Raport.

♦ STI al MAI a contractat de la SC “Rossoft” la 08.12.2014 soluţia-platformă privind recepţionarea cererilor şi plăţilor pentru serviciile publice cu plată prestate de MAI (“e-Servicii MAI”), în valoare de 1343,8 mii lei¹¹³. Auditul a stabilit că specificaţiile tehnice şi preţul pentru serviciile de configurare a e-serviciilor şi suportul post-implementare pe termen de 1 an indicate în facturile fiscale diferă de cele indicate în anexa nr.1 la contract (216,1 mii lei faţă de 201,6 mii lei şi 119,9 mii lei faţă de 134,4 mii lei).

Recepţionarea de către STI al MAI a soluţiei-platformă şi serviciilor aferente s-a efectuat în baza a 3 facturi¹¹⁴. La etapa de examinare a facturilor fiscale, auditul a constatat că doar la două din trei facturi sunt anexate actele de primire-predare. Totodată, contrar prevederilor art.19 alin.(6) lit.g) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007¹¹⁵, facturile au fost semnate de persoane neautorizate de a primi bunuri şi servicii şi de a semna documente financiare. De exemplu, factura fiscală FA3087498, neînsoţită de actul de primire-predare a bunului, a fost semnată de un angajat al STI al MAI la indicaţia şi insistenţa conducătorului STI al MAI, fără ca angajatul să recepţioneze bunul achiziţionat.

Urmare a inventarierii efectuate de audit¹¹⁶ a sistemelor informatice aflate la balanţa STI al MAI, s-a constatat că soluţia-platformă, în valoare de 1007,9 mii lei, lipseşte, mai mult decât atât, aceasta nici nu a fost real livrată/recepţionată. În acelaşi timp, această soluţie-platformă nejustificat este reflectată în documentele de inventariere pentru anul 2015, ceea ce denotă formalitatea efectuării procedurii în cauză.

În pofida faptului că plata prealabilă este interzisă, auditul a constatat că SRL “Rossoft” a beneficiat de mijloace financiare transferate în avans de către STI al MAI, pentru care prima urmează să achite dobândă şi penalităţi în temeiul art.80 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.181 din 25.07.2014, pentru dezafectarea mijloacelor bugetare, în funcţie de rata de bază aplicată de BNM la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt.

În acest context, menţionăm că pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale de către SRL “Rossoft”, STI al MAI, din momentul în care a aflat sau trebuia să afle despre lipsa prestaţiei, era obligat, pentru suma datorată de 134,4 lei, să calculeze dobânda în temeiul art.80 alin.(1) şi alin.(2) din Legea menţionată, în sumă de 377,3 mii lei, inclusiv pentru anul 2015 – 155,3 mii lei, pentru 2016 – 222,0 mii lei.

Lipsa soluţiei-platformă denotă că nici serviciile aferente nu puteau fi prestate. Ca urmare, auditul constată prejudicierea bugetului de stat cu suma de 1343,8 mii lei.

De asemenea, la 24.06.2014 STI al MAI a contractat de la SC “Rossoft” SRL servicii de mentenanţă a SIA REC în sumă de 770,0 mii lei. De menţionat că 9 facturi în sumă de 700,5 mii lei au fost semnate de persoane neautorizate în primirea bunurilor şi serviciilor şi de semnare a documentelor financiare, iar factura fiscală din 23.06.2015, în sumă de 69,5 mii lei, nu a fost semnată de niciun angajat al STI al MAI, fapt ce pune la îndoială executarea de facto a serviciilor de mentenanţă.

Serviciile de mentenanţă reprezintă controlul funcţionării produsului software, înregistrarea problemelor şi analiza lor, acţiuni de avertizare şi de corecţie, precum şi acţiuni de adaptare şi de perfecţionare a produsului software. Scopul procesului de mentenanţă constă în menţinerea capacităţii sistemului software de a presta servicii, precum şi modificarea produsului software păstrând integritatea lui. Conform cadrului normativ¹¹⁷, la prestarea serviciilor de mentenanţă urma să fie ţinut un jurnal al adresărilor, care era necesar să fie utilizat drept temei pentru iniţierea proceselor de ajustare sau pentru orice alte intervenţii asupra sistemului sau infrastructurii tehnologice.

Contrar celor expuse, STI al MAI nu a ţinut jurnalul adresărilor de mentenanţă. Ca urmare, nu sunt justificate serviciile ce urmau a fi prestate. Conform explicaţiilor prezentate de angajaţii STI al MAI, SC “Rossoft” SRL i-au fost transmise prin e-mail doar câteva mesaje electronice prin care STI al MAI solicita suport în înlăturarea unor deficienţe. Totodată, examinând actele de prestare a serviciilor, în valoare de 770,0 mii lei, auditul a stabilit că conţinutul acestora nu corespunde specificaţiilor tehnice şi de preţ indicate în anexele la contract, adică serviciile de mentenanţă prestate nu sunt măsurabile în om/oră. De asemenea, s-a stabilit că, în loc de 12,3 mii lei care urmau a fi achitate lunar SC “Rossoft” SRL, compania respectivă încasa de la 28,0 mii lei până la 188,0 mii lei, fără ca serviciile prestate să fie justificate.

Conform prevederilor contractuale, unele servicii urmau a fi prestate pentru 12 luni contra unui preţ de abonament lunar, iar alte servicii, în volum a câte 540 om/ore, pentru mentenanţa corectivă şi pentru mentenanţa perfectivă, precum şi a câte 1000 om/ore – pentru mentenanţa adaptivă. Potrivit rapoartelor SC “Rossoft” SRL, prezentate SFS, în cadrul acesteia în anii 2014 şi 2015 au activat doar 3 persoane (inclusiv directorul şi contabilul) şi, reieşind din suma serviciilor indicate în facturile fiscale, volumul om/orelor de prestare a serviciilor de mentenanţă depăşea esenţial volumul lunar normal de muncă (169 om/ore pe lună). De exemplu, pentru perioada 08.08.2014 – 07.09.2014 s-a calculat spre plată un volum de 771,6 om/ore, ce putea fi îndeplinit de 4,6 persoane.

Deoarece STI al MAI nu a putut confirma auditului prin documente justificative (cereri) faptul prestării serviciilor de mentenanţă pentru perioada respectivă, se denotă un risc înalt de neautenticitate a acestora, respectiv, un risc înalt de prejudiciere a bugetului cu suma de 770,0 mii lei.

____________________

¹¹³ Soluţie-platformă privind recepţionarea cererilor şi plăţilor pentru serviciile publice cu plată prestate de MAI (“e-Servicii MAI”) – 1007850,0 lei; servicii de configurare a e-serviciilor conform HG nr.896 din 27.10.2014 – 201570,0 lei; suport post-implementare pe termen de 1 an – 134380,0 lei.

¹¹⁴ FA3087444 din 17.12.2014 – 1007850 lei; FA3087478 din 06.07.2015 – 216070 lei; FA3087498 din 28.12.2015 – 119880 lei.

¹¹⁵ Documentul primar trebuie să conţină prevederi privind funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea şi înregistrarea faptei economice.

¹¹⁶ Având în componenţă persoane cu competenţe în domeniul TI, care au supus verificării bazele de date şi aplicaţiile existente pe serverele STI al MAI.

¹¹⁷ Ordinul MTIC nr.78 din 01.06.2006.

♦ Conform Politicii de securitate a STI al MAI, aprobată prin Dispoziţia nr.7 din 17.02.2014, Direcţia securitate şi protecţia informaţiei acordă acces de la distanţă la SI de date cu caracter personal doar persoanelor autorizate. Urmare a explicaţiilor obţinute, auditul a constatat faptul că serviciile de mentenanţă erau prestate de agenţii economici de la distanţă, prin conectarea la server, fără ca aceştia să deţină autorizarea respectivă din partea STI al MAI. Acest fapt pune sub risc accesarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi, deci, relevă lacune de securitate la accesarea datelor respective.

♦ La data de 13.01.2014, între STI al MAI şi SRL “DC Websoft”, în lipsa calculelor estimative, a fost încheiat Contractul de achiziţionare a serviciilor de elaborare a sistemului de conexiune integrat “XDATA”, în sumă de 586,2 mii lei, care de fapt a fost executat de către “Rossoft” SRL. Achiziţionarea serviciilor menţionate urmăreşte organizarea, sistematizarea, vizualizarea, analiza şi interoperabilitatea datelor între sistemele MAI. Totodată, acest sistem este destinat pentru asigurarea formării resursei informaţionale a conexiunilor externe ale tehnologiei web-serviciu şi suportului informaţional al activităţilor proceselor de conexiune, prin încapsularea funcţiilor pe aceeaşi platformă. Scopul elaborării şi implementării Sistemului de interoperabilitate “XDATA” era de a asigura conexiunea sistemelor interne ale MAI prin intermediul platformei Mconect cu alte sisteme externe¹¹⁸.

Contrar cerinţelor stipulate în pct.1 lit.d) din Dispoziţia Guvernului nr.21 din 26.03.2012 şi prevederilor pct.3 lit.b), lit.d) şi lit.f) din HG nr.656 din 05.09.2012¹¹⁹, auditul constată că MAI nu a coordonat cu Cancelaria de Stat şi nici cu CGE implementarea şi dezvoltarea SI “XDATA” şi extinderea celor existente.

În context, este oportun de menţionat că ulterior obligativitatea coordonării cu Cancelaria de Stat a dezvoltării SI noi şi extinderea celor existente a fost stabilită expres şi în pct.4 subpct.3) din HG nr.128 din 20.02.2014 “Privind platforma tehnologică guvernamentală comună (MCloud)”, care prevede că ministerele, alte autorităţi administrative centrale subordonate Guvernului şi structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă¹²⁰ nu vor admite crearea de noi infrastructuri proprii centralizate de servere şi echipamente de stocare (hardware), inclusiv procurarea licenţelor pentru componentele (software) infrastructurilor nou create, fără coordonarea cu Cancelaria de Stat şi cu MTIC.

Astfel, lipsa comunicării şi lipsa managementului adecvat din partea persoanelor cu funcţie de conducere din cadrul STI şi MAI, ignorarea solicitărilor din partea CGE în calitate de deţinător al platformei de interoperabilitate au generat desfăşurarea achiziţiei menţionate contrar Programului privind Cadrul de Interoperabilitate a Guvernului. Totodată, fiind ignorată soluţia tehnică deja implementată, în cadrul căreia urma a fi solicitată doar configurarea SI în platforma de interoperabilitate, prin achiziţia desfăşurată se constată prejudicierea bugetului public.

Totodată, reieşind din prevederile caietului de sarcini, spaţiul informaţional “XDATA” reprezintă un ansamblu de resurse informaţionale¹²¹. Auditul constată că în caietul de sarcini au fost introduse un şir de registre care nu fac parte din sistemele interne ale MAI, aceasta venind în contradicţie cu prevederile HG nr.656 din 05.09.2012, cu scopul şi sarcinile platformei “XDATA”. Din cele 7 sisteme externe, la moment sunt conectate doar patru, celelalte trei fiind neconectate.

Prin decizia GL pentru achiziţii al MAI, s-a decis majorarea sumei contractului cu 30%, adică cu 175,8 mii lei¹²², fără a modifica obiectul contractului iniţial. Acordul în cauză prevedea prestarea serviciilor privind asigurarea schimbului informaţional între MAI şi Agenţia Naţională a Transportului Auto, Serviciul Vamal şi interacţiunea cu platformele de servicii guvernamentale Mconect, Mpass, Msigne, fapt care de asemenea vine în contradicţie cu prevederile HG nr.656 din 05.09.2012, cu scopul şi sarcinile platformei “XDATA”. Dintre toate serviciile ce urmau a fi prestate conform acordului menţionat supra, de facto a fost prestată doar conectarea la SIA al Serviciului Vamal.

Urmare a colectării probelor de audit, s-a constatat că platforma “XDATA” nu a fost elaborată conform cerinţelor caietului de sarcini, totodată în prezent aceasta nu este funcţională şi nu a fost dezvoltată. Prin urmare, deşi au fost efectuate cheltuieli considerabile pentru procurarea platformei “XDATA”, în sumă totală de 762,0 mii lei, eficacitatea utilizării acesteia nu este asigurată, contractul nu a fost executat în totalitate, întrucît livrabilele care urmau a fi furnizate către STI nu au fost transmise, fapt ce indică o utilizare ineficientă şi ineficace a resurselor financiare şi o lipsă de responsabilitate a factorilor de decizie ai MAI şi ai STI al MAI.

____________________

¹¹⁸ Registrul de stat al populaţiei; Registrul de stat al transporturilor; Registrul de stat al conducătorilor de vehicule; Registrul de stat al actelor juridice; Registrul de stat al unităţilor de drept; Registrul divizării teritorial-administrative şi planurilor de adrese ale localităţilor; Sistemul medical informaţional integrat al Ministerului Sănătăţii.

¹¹⁹ HG nr.656 din 05.09.2012 “Cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate”.

¹²⁰ Autorităţile administrative din subordine, serviciile publice desconcentrate şi cele aflate în subordine, precum şi instituţiile publice în care Ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator.

¹²¹ “Registrul informaţiilor criminalistice şi criminologice”; “Registrul dosarelor judecătoreşti”; “Registrul procedurilor de executare”; “Registrul persoanelor reţinute şi condamnate”; “Registrul de stat al armelor”; “Registrul obiectelor păzite”; “Registrul accidentelor rutiere”; “Registrul dactiloscopic”; “Registrul infrastructurii organelor de drept”.

¹²² Acordul adiţional nr.08/14 din 10.11.2014 încheiat între SRL “DC Websoft” şi STI al MAI.

♦ Conform Contractului din 03.02.2014, STI al MAI a contractat de la SRL “NetSistem” servicii de elaborare a studiului de fezabilitate privind implementarea sistemului de monitorizare video a traficului rutier în sumă de 290,0 mii lei. Conform Anexei nr.2 la Contract, livrarea urma să fie efectuată în termen de 30 de zile din data semnării contractului (05.03.2014). Potrivit facturii fiscale eliberate de SRL “Netsistem”, livrarea studiului de fezabilitate a avut loc la 02.09.2014, sau peste 7 luni din data contractării.

Conform termenilor de referinţă (Anexa nr.3 la Contract), studiul de fezabilitate urma să conţină analize ale scenariilor de implementare a sistemelor de monitorizare video a traficului rutier din contul investiţiilor statului sau a granturilor ori prin intermediul PPP. De asemenea, studiul urma să întrunească mai multe criterii¹²³, inclusiv de evaluare strategică. Studiul trebuia să ţină cont de faptul că în perioada 2014-2015 procesul de implementare a sistemelor urma să cuprindă 33 de raioane şi municipii. Atenţie prioritară necesita amplasarea sistemelor de video-monitorizare a traficului rutier pe drumurile naţionale ce asigură legăturile internaţionale ale ţării (28 locaţii pe 9 drumuri internaţionale).

Generalizând prevederile studiului de fezabilitate¹²⁴ întocmit de SRL “Netsistem”, se constată că acesta nu necesita eforturi financiare şi putea fi elaborat de angajaţii STI al MAI folosind sursele de pe internet. Totodată, auditul a constatat că costurile investiţionale aferente implementării sistemelor de monitorizare foto-video a circulaţiei rutiere indicate în studiul de fezabilitate nu fac referire la sursa utilizată, deci nu se poate stabili justeţea şi fundamentarea acestora. Ţinând cont de afilierea SRL “Netsistem” cu agenţii economici ce au implementat aceste sisteme în UAT, se relevă interesul agentului economic în exagerarea costurilor aferente investiţiilor. Analizele asupra costurilor investiţionale şi veniturilor aferente denotă recuperarea investiţiilor în termen mai mic de un an.

Conform informaţiilor prezentate de INP al MAI la solicitarea auditului, în 62 de locaţii în care au fost instalate sisteme foto-video de monitorizare a traficului rutier în anul 2013 (înainte de implementarea SASCR “Controlul traficului”) au fost înregistrate 89 de accidente rutiere, soldate cu 109 persoane traumatizate şi 7 decese, iar în 2015 (după implementarea Sistemului) – 88 de accidente rutiere soldate cu 105 persoane traumatizate şi 7 decese. Aceste informaţii denotă lipsa unui impact asupra securităţii circulaţiei rutiere şi diminuării numărului de accidente rutiere. Totodată, alegerea unor locaţii pentru instalarea sistemelor de monitorizare nu a fost fundamentată, deoarece în 2013 pe acestea nu s-au înregistrat accidente rutiere.

Reieşind din cele expuse şi în coroborare cu lipsa informaţiilor privind necesitatea acestui studiu şi privind modul lui de folosire ulterioară de către STI al MAI, auditul concluzionează ineficienţa acestuia, iar mijloacele achitate (290 mii lei) drept cheltuieli ineficiente.

De menţionat că directorul STI al MAI, fiind în conflict de interese¹²⁵ cu directorul (rudă de gradul I) şi fondatorul (rudă prin afinitate) SRL “Rossoft”, a achiziţionat de la aceasta servicii în baza a 4 contracte şi a unui acord: nr.09/14 din 13.01.2014 în sumă de 340,0 mii lei, nr.98/14 din 08.12.2014 în sumă de 1343,0 mii lei, nr.37/15 din 29.05.2015 în sumă de 850,0 mii lei, nr.80/14 din 28.08.2014 în sumă de 990,0 mii lei şi acordul din 09.02.2011¹²⁶.

____________________

¹²³ Analiza teritorială şi infrastructurii rutiere; fundamentarea necesitaţii implementării sistemului de monitorizare video a traficului rutier; analiza fezabilităţii proiectului; modelul de bază a comparatorului sectorului public; estimarea costurilor; mecanismul de plăţi; recuperarea cheltuielilor; evaluarea riscurilor; evaluarea impactelor.

¹²⁴ A preluat o serie de informaţii din diferite studii efectuate în 7 ţări, din care 6 europene, care relevă legătura directă între viteza de circulaţie a automobilelor şi frecvenţa accidentelor rutiere, precum şi faptul că limitarea vitezei de circulaţie diminuează numărul accidentelor rutiere, mortalităţii şi gravităţii traumelor cauzate persoanelor;

A descris în mod general situaţia privind accidentele rutiere din RM (în baza datelor statistice), fără a efectua o analiză detaliată a sectoarelor cu cele mai multe accidente rutiere şi cauzelor acestora;

A descris situaţia urmare a implementării sistemelor de monitorizare video a circulaţiei rutiere în mun.Chişinău, fiind determinate unele puncte forte şi slabe (cum ar fi, ineficienţa sistemului de măsurare a vitezei bazat pe efectul Doppler instalat la intersecţiile din Chişinău);

A indicat unele costuri de prelucrare a informaţiilor aferente contravenţiilor stabilite, costuri investiţionale aferente implementării sistemelor de monitorizare foto-video a circulaţiei rutiere, dar care nu fac referire la sursa utilizată, deci nu se poate constata justeţea şi fundamentarea acestora;

A adus unele argumente (neconvingătoare pentru audit) în vederea implementării acestor sisteme de monitorizare prin PPP.

¹²⁵ Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, abrogată la 01.08.2016 prin Legea nr.133 din 17.06.2016.

¹²⁶ Acordul privind crearea modulului “Executori Judecătoreşti”, încheiat între SRL “Rossoft” (în persoana dlui A.C.) şi Direcţia poliţiei rutiere (în persoana dlui D.C.) din 09.02.2011.

♦ Managementul financiar-contabil al STI al MAI nu a asigurat în deplină măsură respectarea principiilor de bază ale organizării şi ţinerii evidenţei contabile, precum şi de raportare a unor situaţii financiare potrivit normelor stabilite¹²⁷, fiind admise înregistrări neconforme ale operaţiunilor financiare. În acest context, se exemplifică următoarele.

√ Contrar prevederilor regulamentare¹²⁸, STI al MAI a trecut la cheltuielile instituţiei studiile/auditul evaluării stării complexe curente al TIC în sumă de 5,5 mil.lei¹²⁹, deşi aceste studii urmau a fi contabilizate ca active nemateriale. Cauza necontabilizării regulamentare a studiilor în sumă de 2,4 mil.lei o constituie faptul că au fost recepţionate de reprezentanţii altor organe de drept¹³⁰, nefiind întocmite documente justificative, ceea ce contravine prevederilor Legii nr.113-XVI din 27.04.2007.

De asemenea, în anul 2015 STI al MAI a trecut neregulamentar la cheltuieli unele servicii de configurare pentru protecţia reţelei corporative şi management de proiect, deşi urma a fi asigurată majorarea valorii mijloacelor fixe cu suma de 151,3 mii lei şi, respectiv, cu 192,0 mii lei prestate conform contractelor nr.107/14 din 13.01.2015 şi nr.105/14 din 19.12.2014.

√ Neţinând cont de prevederile cadrului normativ¹³¹, STI al MAI a înregistrat neregulamentar în evidenţa contabilă valoarea soluţiei software corporative de protecţie a datelor achiziţionate în sumă totală de 636,3 mii lei¹³² la contul “Materiale”, atunci când regulamentar aceasta urma a fi înregistrată la contul “Mijloace fixe”.

√ Deşi conform prevederilor contractuale¹³³ SRL “Rossoft” urma să livreze 8 tipuri de servicii în sumă de 340,0 mii lei, în factura de livrare s-a indicat doar o denumire – “servicii de elaborare a sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului””, iar actele de predare-primire nu au fost întocmite. Ca urmare, contrar prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, lipseşte justificarea recepţionării fiecărui produs contractat în parte.

√ Contrar prevederilor pct.53 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010, înregistrările în evidenţa contabilă a utilajelor achiziţionate în baza a 2 contracte¹³⁴ în valoare totală de 3,1 mil.lei au fost efectuate de către STI al MAI în lipsa actelor de primire-predare.

√ STI nu a ţinut cont de prevederile pct.50 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010, astfel nefiind atribuite şi indicate numerele de inventar pe obiectele achiziţionate conform contractului nr.43/15 din 09.03.2015 în valoare de 638,8 mii lei.

√ Deşi STI al MAI a prevăzut în unele contracte efectuarea plăţilor anticipate pentru achiziţionarea bunurilor/serviciilor¹³⁵, la efectuarea acestor plăţi STI al MAI şi MF (Trezoreria de Stat) nu au ţinut cont că legislaţia¹³⁶ existentă la momentul respectiv interzicea efectuarea unor asemenea plăţi.

Astfel, STI al MAI, pe parcursul anilor 2015 şi 2016, a transferat în avans SRL “Pro Euro Consult” de la 470,4 mii lei până la 960,1 mii lei. Prin urmare, conform prevederilor regulamentare¹³⁷, pentru dezafectarea mijloacelor bugetare, în bugetul respectiv se prevede calcularea unei sume în funcţie de rata de bază aplicată de BNM, de circa 162,5 mii lei.

____________________

¹²⁷ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

¹²⁸ Pct.45 şi pct.46 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare, aprobată prin ordinul MF nr.93 din 19.07.2010.

¹²⁹ Contractele nr.66/14 din 19.06.2014, nr.127/14 din 30.09.2014 şi nr.25/15 din 25.02.2015.

¹³⁰ MAI; Ministerul Justiţiei; CNA; Procuratura Generală etc.

¹³¹ Pct.45 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul MF nr.93 din 19.07.2010 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile bugetare”, modificat prin Ordinul MF nr.102 din 14.07.2015 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul MF nr.93 din 19.07.2010).

¹³² Conform contractului nr.105/14 din 19.12.2014.

¹³³ Contractul nr.09/14 din 13.01.2014.

¹³⁴ Contractele nr.107/14 din 13.01.2015 în sumă de 745,6 mii lei şi nr.152/14 din 03.12.2014 în sumă de 2406,2 mii lei.

¹³⁵ În pct.3.4 din Contractul nr.26/15 din 25.02.2015 s-a stipulat plata în avans în mărime de 30% (în termen de 20 de zile de la semnarea contractului).

¹³⁶ Art.15 din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015.

¹³⁷ Art.80 alin.(2) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

Se ia act că (în baza recomandărilor auditului):

• la 22.12.2016, STI al MAI a luat în evidenţă 6 caiete de sarcini în valoare totală de 2720,3 mii lei, acestea urmând a fi date în custodie persoanelor responsabile.

3.3. Sunt suficient reglementate atribuţiile ce revin autorităţilor implicate în procesul contravenţional, sunt acestea exercitate conform în evidenţa amenzilor acumulate şi în utilizarea veniturilor aferente SASCR “Controlul traficului”?

3.3.1. Au asigurat agenţii constatatori finalitatea procesului contravenţional intentat în baza încălcărilor stabilite prin intermediul sistemelor de monitorizare a traficului rutier?

Agenţii constatatori nu au asigurat sancţionarea contravenienţilor care încalcă rigorile în traficul rutier, prin ce a fost ignorat principiul inevitabilităţii răspunderii contravenţionale şi cel al egalităţii persoanelor în faţa legii, ceea ce a diminuat veniturile bugetare şi a afectat credibilitatea instituţiilor implicate.

Conform informaţiilor prezentate de STI al MAI şi INP al IGP al MAI prin intermediul sistemelor fixe şi mobile de monitorizare a traficului rutier, în perioada 2014-2015 au fost constatate 660,8 mii cazuri de încălcare a regulilor circulaţiei rutiere, dintre care doar 632,9 mii au fost înregistrate în Sistem. Din cazurile înregistrate, doar pentru 315,1 mii au fost întocmite procese-verbale, ceea ce constituie 47% din total.

La rândul său, din totalul proceselor-verbale întocmite, au fost achitate amenzi conform la 313,7 mii de procese-verbale, în sumă de 73190,3 mii lei (în mun.Chişinău – 41478 mii lei, în raioane – 31712,3 mii lei), sau pentru 99,6% din totalul celor întocmite. O informaţie detaliată asupra celor indicate conform datelor STI al MAI se prezintă în tabelul de mai jos.

Totodată, conform informaţiilor sintetice prezentate de trezorerii, în perioada 2014-2015 la capitolele 123/23 şi 123/25 au fost înregistrate achitări pentru încălcarea regulilor de circulaţie rutieră constatate prin intermediul sistemelor de supraveghere a traficului rutier, în sumă de 96584,0 mii lei, sau cu 23393,7 mii lei mai mult faţă de datele prezentate de MAI.

În acelaşi timp, urmare a analizei şi confruntării datelor analitice ale trezoreriei şi MAI din perioada 2014-2015, auditul a constatat divergenţe care rezultă din neconformitatea evidenţei achitărilor atât la STI al MAI, cât şi la Trezorerie: (1) la STI al MAI unele achitări se multiplică, în timp ce la Trezorerie se înregistrează doar o singură achitare; (2) la Trezorerie sunt incluse plăţile aferente şi altor procese-verbale de contravenţie administrativă decât cele constatate prin intermediul SASCR “Controlul traficului”¹³⁸, în timp ce la STI al MAI se înregistrează doar achitările aferente SASCR “Controlul traficului”; (3) la STI al MAI unele încălcări sunt înregistrate ca achitate, însă la Trezorerie confirmarea achitării lipseşte. Informaţiile referitoare la cele indicate sunt reflectate în următorul tabel.

Această situaţie putea fi evitată prin asigurarea comunicării interinstituţionale şi contrapunerii informaţiilor deţinute de autorităţile implicate.

De menţionat că politicile şi procedurile interne privind activitatea operatorilor din cadrul STI al MAI şi agenţilor constatatori din cadrul INP al MAI sunt bazate doar pe prevederile Codului contravenţional, care însă nu reglementează obligaţiile acestora şi timpul necesar executării lor. Astfel, toate etapele aferente constatării contravenţiilor privind încălcarea regulilor de circulaţie rutieră, de la captarea imaginii până la executarea silită, nu sunt reglementate prin acte interne.

Ca rezultat, se relevă că în perioada 2014-2015 pentru 345,7 mii de cazuri de încălcare a regulilor circulaţiei rutiere nu a fost finalizată procedura contravenţională şi, respectiv, bugetul public naţional a ratat venituri semnificative pasibile încasării.

Mai mult decât atât, nu există un control intern asupra plenitudinii încasării amenzilor. Astfel, în perioada 2014-2015, din 1418 procese-verbale¹³⁹ întocmite contravenienţilor identificaţi (dar care nu au fost achitate benevol), pentru 1164 de procese-verbale¹⁴⁰ angajaţii INP al IGP nu au prezentat auditului informaţii privind încasarea amenzilor aferente.

Este de menţionat că MAI, conform Regulamentului¹⁴¹ aprobat prin HG nr.493 din 14.08.2009, este responsabil de evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere, sancţiunilor şi punctelor de penalizare aplicate în cadrul SIA REC, precum şi de accesul titularului permisului de conducere la informaţia despre acestea, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

Concluzionând cele menţionate, auditul constată ignorarea prevederilor Codului contravenţional şi a altor acte normative, prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor funcţionale de către agenţii constatatori ai INP al IGP al MAI, în vederea identificării contravenientului, sancţionării acestuia şi încasării amenzii.

____________________

¹³⁸ Achiziţionarea de la populaţie a metalelor preţioase; transportarea contra plată a călătorilor cu unitatea de transport de până la opt locuri, de către persoana care nu dispune de licenţă; aflarea pe teritoriul RM a vehiculului neînmatriculat în RM, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mare de 7 zile; organizarea comerţului din mână în locuri neautorizate de APL etc.

¹³⁹ Dintre care: 162 de procese-verbale au fost contestate în instanţa de judecată (95 au fost menţinute, 51 – clasate, 16 sunt încă pe rol) şi 366 de procese-verbale remise executorilor judecătoreşti (198 executate, 168 neexecutate).

¹⁴⁰ 890 de procese-verbale neachitate, 95 procese-verbale menţinute de instanţa de judecată, 16 procese-verbale sunt pe rol în instanţa de judecată, 168 procese-verbale neîncasate de executorii judecătoreşti.

¹⁴¹ Regulamentul privind evidenţa contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare, aprobat prin HG nr.493 din 14.08.2009.

♦ Potrivit prevederilor Codului contravenţional, în cazurile şi în mărimea prevăzute de sancţiunea normei contravenţionale, conducătorului de vehicul declarat vinovat de săvârşirea contravenţiei, odată cu aplicarea sancţiunii principale, i se aplică un număr de puncte de penalizare ca sancţiune complementară. Totodată, dacă în urma sancţiunii se acumulează 15 puncte de penalizare, agentul constatator remite cauza contravenţională spre examinare în instanţa de judecată competentă, care, odată cu sancţiunea principală şi cu aplicarea punctelor de penalizare, aplică privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni până la un an, ca sancţiune complementară. Punctele de penalizare se anulează la expirarea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei pentru care au fost aplicate sau de la data privării, prin hotărâre judecătorească, de dreptul de a conduce vehicule.

Pentru un eşantion de contravenienţi ce au acumulat în 6 luni 15 puncte de penalizare, auditul a stabilit neîndeplinirea de către agenţii constatatori ai INP al IGP al MAI a prevederilor legale de remitere a cauzei contravenţionale spre examinare în instanţa de judecată competentă, pentru aplicarea punctelor de penalizare şi privarea de dreptul special de a conduce vehicule. Astfel, în perioada mai 2014 – noiembrie 2015, auditul a constatat 372 cazuri de acumulare de către contravenienţi a mai mult de 15 puncte de penalizare în termen de 6 luni, în timp ce potrivit informaţiilor prezentate de INP al IGP în perioada 2014-2015 în instanţa de judecată au fost remise doar 49 de cauze contravenţionale cu menţiunea de a aplica privarea de dreptul special de a conduce vehiculul, ceea ce denotă îndeplinirea iresponsabilă a atribuţiilor de către angajaţii INP al IGP al MAI.

Analiza selectivă a modului de aplicare a punctelor de penalizare relevă mai multe cazuri de înregistrate după unul şi acelaşi contravenient a mai multor contravenţii comise cu automobile diferite, în aceleaşi intervale de timp (cuprinse de la 23 secunde până la 20 minute). Astfel, s-a stabilit că într-o perioadă de până la 6 luni unii contravenienţi au acumulat de la 66 până la 138 puncte de penalizare. Este de menţionat că puncte de penalizare au fost înregistrate inclusiv după persoanele care nu deţin permis de conducere. În acest sens, exemplificăm următoarele.

În perioada septembrie 2014 – octombrie 2014 o persoană fără permis de conducere (IDNP 20030) pentru 33 de contravenţii (unele înregistrate în interval de până la 20 minute), comise cu 22 de automobile, a acumulat 99 puncte de penalizare.

În alt caz, în perioada iulie 2014 – august 2014 o persoană fără permis de conducere (IDNP 20068), pentru 31 de contravenţii (unele înregistrate în interval de până la 1 minut), comise cu 15 automobile, are acumulate 100 puncte de penalizare.

De asemenea, în perioada iulie 2014 – august 2014 o persoană fără permis de conducere (IDNP 20040), pentru 37 de contravenţii (unele înregistrate în interval de până la 1 minut), comise cu 2 automobile, are acumulate 72 puncte de penalizare etc.

Această situaţie se explică prin intervenţia intenţionată în SI a unor angajaţi ai INP al IGP¹⁴², care au transferat punctele de penalizare de la contravenienţii care acumulează mai mult de 15 puncte de penalizare la terţe persoane, fapt confirmat prin analiza registrului log-urilor ale SIA REC (prezentat în figura nr.10).

Figura nr.10

____________________

¹⁴² C. D.; B. I. etc.

♦ Conform prevederilor art.30 alin.(5) al Codului contravenţional, prescripţia executării sancţiunii contravenţionale este de un an. În acelaşi timp, la situaţia din 01.01.2017, pentru anii 2014-2015 în Sistem sunt înregistrate 288749 de încălcări şi contravenţii¹⁴³ aflate în procedură care urmau a fi încetate, iar informaţia privind acestea radiată¹⁴⁴. Ca urmare, amenzile pasibile spre achitare în buget, în sumă de la 88,6 mil.lei până la 139,8 mil.lei, neachitate în termenul respectiv, nu mai pot fi urmărite, astfel fiind ratată posibilitatea încasării acestora în buget.

____________________

¹⁴³ Cu menţiunile “în procedură”, “este întocmit proces-verbal”, “pornit proces contravenţional”.

¹⁴⁴ Pct.19 din Regulamentul aprobat prin HG nr.965 din 17.11.2014.

♦ Deşi dispuneau de informaţii certe care permiteau identificarea contravenienţilor, agenţii constatatori nu şi-au îndeplinit atribuţiile privind identificarea şi atragerea lor la răspundere contravenţională.

Astfel, auditul a identificat 3768 de cazuri în care nu a fost stabilit contravenientul deşi mijloacele de transport cu care a fost comisă contravenţia/încălcarea erau înregistrate la organele de stat sau instituţiile din subordinea acestora (Secretariatul Parlamentului, Cancelaria de Stat, organele judiciare, CNA, Procuratura Generală, SIS, MAI, alte organe ale APC, AAPL, ÎS, ÎM). Din aceste cazuri, 2607 sunt în procedură, pentru 88 sunt pornite procese contravenţionale, pentru 197 au fost întocmite procese-verbale (care însă nu sunt achitate), iar pentru 876 de contravenţii emisă încheierea agentului constatator. Amenzile aferente la 2695 cazuri care puteau fi încasate în buget constituia de la 853,7 mii lei până la 1355,6 mii lei. Din cazurile indicate mai sus se remarcă 320 cazuri de săvârşire a contravenţiilor cu mijloacele de transport înregistrate la MAI, amenzile constituind de la 103,7 până la 156,8 mii lei.

Un alt exemplu constatat privind posibilitatea de identificare a contravenientului se referă la cazurile de încălcare a regulilor de circulaţie rutieră, comise cu automobile ale căror proprietari sunt operatorii economici responsabili de implementarea sistemelor de monitorizare a traficului rutier¹⁴⁵.

De asemenea, auditul a constatat că în alte cazuri, deşi anterior a fost identificat contravenientul, ulterior, la comiterea unei noi încălcări cu acelaşi vehicul (descris în figura nr.11), agenţii constatatori indică imposibilitatea identificării acestuia, ceea ce denotă neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către primii.

Figura nr.11

____________________

¹⁴⁵ SRL “Dessa International” – 12 încălcări, valoarea amenzii de la 4500 până la 6600 lei; SRL “AST” – 2 încălcări, valoarea amenzii de la 600 până la 1000 lei; SRL “Ivaro” – 15 încălcări, valoarea amenzii, de la 4600 până la 7400 lei.

♦ În alt caz, agentul constatator a încetat 2496 de proceduri contravenţionale pe cazul încălcării regulilor de circulaţie rutieră prin intentarea altui proces contravenţional privind necomunicarea de către proprietarul autovehiculului a persoanei căreia i-a încredinţat conducerea¹⁴⁶, deşi urmau a fi în procedură ambele cazuri.

Deşi sancţiunea prevăzută de art.234 din Codul contravenţional era mai mare (de la 45 la 50 de unităţi convenţionale aplicate persoanei fizice şi de la 75 la 100 de unităţi convenţionale aplicate persoanei juridice) decât pentru încălcarea regulilor de circulaţie rutieră, totodată aceasta nu presupune acordarea sancţiunii suplimentare, cum ar fi aplicarea punctelor de penalizare şi retragerea permisului de conducere, ceea ce de fapt presupune aplicarea unei alte sancţiuni mai blânde, prin ce nu se asigură sporirea securităţii circulaţiei rutiere.

În perioada 2014-2015, pentru necomunicarea identităţii persoanei căreia i-a fost încredinţată conducerea vehiculului, la 969 de proprietari de automobile au fost aplicate 2271 de amenzi, oferindu-le posibilitatea de a nu achita 9095 de amenzi pentru contravenţiile recalificate. Totodată, pentru contravenţiile de necomunicare au fost achitate 1967 de amenzi în sumă de 1056,9 mii lei şi pentru săvârşirea contravenţiei recalificate – 2541 de amenzi. Ca urmare, nu au fost achitate 6554 de amenzi aferente contravenţiilor recalificate cu o valoare cuprinsă de la 2428,9 mii lei până la 3533,1 mii lei, precum şi neaplicarea a 16298 puncte de penalizare (în medie câte 16,8 puncte per persoană).

Acest fapt denotă prejudicierea atât a bugetului public, cât şi a intereselor publice prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu de către agenţii constatatori.

Generalizarea informaţiilor respective este prezentată în tabelul nr.7.

Drept exemplu în acest sens pot servi datele privind achitarea amenzilor de către proprietarii unor vehicule ce se deplasează în grup, prezentate în tabelul nr.8.

Astfel, din 163 de încălcări (în sumă de la 40,3 mii lei până la 55,8 mii lei) a regulilor de circulaţie rutieră comise cu automobilul cu numărul de înmatriculare K0 de marca Bentley Continental, 70 de încălcări au fost reîncadrate drept contravenţii pentru necomunicarea identităţii persoanei căreia i-a fost încredinţată conducerea, în sumă de 52,5 mii lei. Concomitent, pentru fiecare din 163 de încălcări urmau a fi aplicate cel puţin 2 puncte de penalizare, ceea ce în total constituiau cel puţin 326 puncte de penalizare.

Un alt exemplu la capitolul dat reprezintă modul de achitare a amenzilor pentru vehiculele proprietate a entităţilor de stat, care se prezintă în tabelul nr.9.

____________________

¹⁴⁶ Art.234 din Codul contravenţional: necomunicarea de către proprietarul sau mandatarul (utilizatorul) vehiculului, la solicitarea poliţiei, a identităţii persoanei căreia i-a încredinţat conducerea se sancţionează cu amendă de la 45 la 50 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 75 la 100 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

♦ În cadrul auditului s-a stabilit că în perioada 2014-2015 agenţii constatatori, prin emiterea încheierilor, au încetat 14839 de proceduri contravenţionale privind încălcările stabilite în traficul rutier pentru care ar fi fost posibilă aplicarea unor amenzi în cuantum de la 4226,8 mii lei până la 6575,8 mii lei. Potrivit prevederilor cadrului legal¹⁴⁷, cauza care înlătură caracterul contravenţional al faptei şi răspunderii contravenţionale se consideră: a) starea de iresponsabilitate; b) legitima apărare; c) starea de extremă necesitate; d) constrângerea fizică şi/sau psihică; e) riscul întemeiat; f) cazul fortuit.

Urmare a examinării unui eşantion de 32 de proceduri contravenţionale (din totalul de 1858 de proceduri pornite în lunile septembrie 2014 şi septembrie 2015), s-a stabilit că în 10 cazuri (30% din totalul cauzelor examinate de audit) agenţii constatatori şi-au depăşit atribuţiile de serviciu şi au încetat cauzele contravenţionale prin încheierile emise în lipsa temeiului juridic. În această situaţie se conturează riscul de eschivare de la răspunderea contravenţională şi prejudicierea bugetului de stat prin neaplicarea amenzii corespunzătoare.

Totodată, în cadrul aceluiaşi eşantion, auditul a stabilit 12 cazuri de încălcare a regulilor de circulaţie rutieră, comise de persoane cu statut de deputat în Parlamentul RM, care la fel au fost încetate prin emiterea încheierii agentului constatator. În această situaţie, auditul este în imposibilitate de a se expune asupra conformităţii procesului de încetare a procedurilor contravenţionale, dat fiind faptul că răspunderea contravenţională vizează persoanele care deţin imunitate parlamentară.

Toate acestea în ansamblu generează evitarea răspunderii contravenţionale şi lipsirea bugetului de venituri pasibile încasării.

____________________

¹⁴⁷ Art.19 şi art.26 din Codul contravenţional.

♦ Urmare a analizei proceselor-verbale înregistrate în SIA REC, echipa de audit a constatat 5798¹⁴⁸ de proceduri contravenţionale, cu suma amenzii pasibile încasării de 6435,2 mii lei, pornite în baza încălcării regulilor de circulaţie rutieră, comise cu mijloace de transport al căror proprietar/numere de înmatriculare nu pot fi identificate.

Această situaţie este specifică cazurilor în care numerele de înmatriculare: (1) aparţin altor ţări (străine); (2) sunt speciale; (3) false; (4) aflate la etapa de înregistrare în SIA “Registrul de stat al mijloacelor auto”.

Conform informaţiilor din SASCR “Controlul traficului”, echipa de audit a stabilit 118 şi, respectiv, 7 încălcări ale regulilor de circulaţie rutieră, în care au fost antrenate 2 automobile cu numere de înmatriculare care nu fac parte nici din categoria “speciale”, nici din categoria “străine”, şi anume: automobilele de model Skoda cu numerele de înmatriculare KAE 962 şi KAD 337.

În context specificăm că, potrivit art.6 din Legea nr.59 din 29.03.2012¹⁴⁹, ofiţerii de investigaţii ai subdiviziunilor specializate din cadrul ori subordonate MAI, Ministerului Apărării, Centrului Naţional Anticorupţie, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciului Vamal şi Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei beneficiază de dreptul de a confecţiona şi folosi, în cadrul efectuării măsurilor speciale de investigaţii, acte care codifică identitatea mijloacelor de transport.

Astfel, conform informaţiilor MAI, CNA şi SPPS, numărul de înmatriculare KAE 962 nu este utilizat şi înregistrat ca număr special în cadrul acestor instituţii. Concomitent, conform informaţiilor de la ÎS CRIS “Registru”, numărul de înmatriculare nominalizat nu este oficial înregistrat în SIA “Registrul de stat al transportului”.

____________________

¹⁴⁸ Numere înregistrate în RM – 4490 unităţi; numere străine – 1168 unităţi; numere din seria CD (corpul diplomatic) – 140 unităţi.

¹⁴⁹ Legea nr.59 din 29.03.2012 privind activitatea specială de investigaţii.

3.3.2. Autorităţile implicate în evidenţa veniturilor din amenzi au verificat plenitudinea şi veridicitatea acestor încasări?

Autorităţile publice implicate în determinarea şi efectuarea transferurilor către operatorul economic nu au efectuat confruntarea încasărilor cu încălcările stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier amplasate în UAT respectivă, ceea ce a condiţionat transferuri supradimensionate către operatorii economici.

♦ În conformitate cu HG nr.493 din 14.08.2009, agentul constatator – colaboratorul de poliţie împuternicit, în conformitate cu prevederile art.400 alin.(1) şi (2) din Codul contravenţional, deţine atribuţii de constatare a contravenţiei, de aplicare a sancţiunii contravenţionale sau de transmitere a dosarului în instanţa de judecată ori altui organ spre soluţionare. După încheierea exercitării atribuţiilor de serviciu, agentul constatator este obligat să depună neîntârziat la organul de poliţie din care face parte procesele-verbale cu privire la contravenţiile constatate, care se înscriu în registrul de evidenţă în ordinea întocmirii şi depunerii acestora. După înregistrarea în registru, procesele-verbale sunt transmise operatorului (serviciul de gardă), care introduce informaţiile în conturul evidenţei automatizate a contravenţiilor.

Conform explicaţiilor reprezentanţilor STI al MAI, procesul-verbal de constatare a încălcării Regulamentului circulaţiei rutiere, generat de SIA REC, are două scenarii, şi anume:

- în cazul în care contravenţia este înregistrată de către agentul constatator conform competenţei teritoriale, operatorul introduce în SIA REC şi articolul(-ele) precompletat/e cu privire la contravenţia săvârşită, iar în baza articolului(lor), SI va seta automat contul trezorerial şi cel bancar (începând cu ianuarie 2016, şi IBAN) în baza căruia vor fi percepute şi transferate mijloacele financiare;

- în cazul încălcării înregistrate prin posturile de supraveghere video, informaţia se remite SASCR “Controlul traficului”, iar acesta le va remite SIA REC în baza căruia se vor fixa automatizat conturile în baza articolului(-elor) cu privire la contravenţia săvârşită.

Astfel, în raportul de pornire a cauzelor contravenţionale se va indica şi contul respectiv pe care vor fi transferate mijloacele financiare. De exemplu, pentru cap.123 paragraful 25, amenzile pentru încălcarea traficului rutier constatată cu ajutorul mijloacelor foto/audio/video¹⁵⁰ sunt aplicate de subdiviziunile IGP ale MAI, iar în cazul săvârşirii unei alte contravenţii decât a celei înregistrate prin intermediul posturilor de supraveghere video a traficului rutier în zona supusă monitorizării (în cazul subregistratorilor) – se vor seta alte conturi trezoreriale şi bancare, conform competenţei teritoriale, în registrul de evidenţă al organului din care face parte agentul constatator.

Deşi SIA REC ar fi trebuit să atribuie automatizat conturile de acumulare a mijloacelor băneşti în conformitate cu articolele care au fost menţionate în procesele-verbale întocmite de către agentul constatator, observaţiile auditului denotă că administratorul SIA REC (SRL “Rossoft”), pe care este găzduit SASCR “Controlul traficului”, a intervenit şi a efectuat schimbări la nivel de bază de date, înlocuind contul trezorerial al amenzilor, care nu face obiectul surselor atribuite la cap.123/25, direcţionându-l la capitolul 123/25. Dată fiind divergenţa dintre conturile trezoreriale indicate în rapoartele înregistrate în baza de date din anul 2014 şi în cele din 2016, auditul a constatat manipularea (modificarea/schimbarea) manuală care a determinat restabilirea setărilor iniţiale ale contului trezorerial corect, fapt demonstrat prin ridicarea copiilor de rezervă de pe server din perioada iulie 2014, respectiv, septembrie 2016.

Figura nr.12

Analiza comparativă a conturilor trezoreriale pentru anii 2014 şi 2016

Astfel, analizele efectuate de audit au constatat că în 122305 de procese-verbale a fost schimbat în acest fel contul trezorerial, iar mijloacele financiare erau redirecţionate către alte destinaţii, ulterior fiind efectuate şi alte intervenţii de restabilire a conturilor.

____________________

¹⁵⁰ Conform Ordinului MF nr.178 din 23.12.2013 “Privind modificarea şi clasificaţia bugetară”.

♦ Urmare a confruntării de către audit a încasărilor de la cap.123/25 cu încălcările stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier amplasate în raioane, s-a constatat că unele încasări nu corespund niciunui proces-verbal întocmit în baza sistemelor de supraveghere video a traficului rutier. Aceste încasări s-au efectuat în bugetele raionale şi al mun.Bălţi (cap.123 par.25), deşi acestea urmau a fi încasate la alt paragraf, deoarece 122305 de procese-verbale ţineau de aplicarea altor tipuri de amenzi¹⁵¹, precum şi erau săvârşite pe teritoriul altor UAT (predominant mun.Chişinău, r-nele Rezina şi Taraclia) decât cele care au încasat mijloacele financiare.

Ca urmare, SRL “Midland Engineering”, SRL “Inforad” şi SRL “Avtouragan” le-au fost achitate 50% din încasări (pentru UAT Bălţi – 30%), deşi acestea nu corespundeau realităţii, fiind astfel efectuate plăţi care nu erau conforme contractului. Valoarea achitărilor efectuate neregulamentar de către APL de nivelul II se prezintă în tabelul de mai jos.

Astfel, din suma de 50,2 mil.lei încasate în perioada 2014-2015 în bugetele UAT, doar 32,2 mil.lei constituie amenzile aferente încălcărilor stabilite prin sistemele de monitorizare a traficului rutier în raioanele respective. Deci, operatorilor economici, conform prevederilor contractuale, urmau a fi achitate plăţi în sumă de doar 15,8 mil.lei, când de fapt au fost achitate 23,2 mil.lei, sau cu 7,4 mil.lei mai mult. Cele descrise mai sus indică asupra faptului că persoanele implicate în efectuarea transferurilor¹⁵² către operatorii economici nu şi-au îndeplinit obligaţiunile de serviciu şi nu au verificat respectarea întocmai a prevederilor contractuale, prin ce au admis prejudicierea bugetului raional.

În pofida faptului că sistemele de supraveghere a traficului rutier implementate în raioane au fost conectate la SASCR “Controlul traficului” în iunie 2014, primăria mun.Bălţi a încasat venituri din încălcările stabilite în baza sistemelor de supraveghere video a traficului rutier începând cu ianuarie 2014. Totodată, contractul de subregistratură a fost încheiat tardiv, la 12.01.2015.

De menţionat că sursele care au servit drept temei pentru majorarea încasărilor în bugetele UAT la cap.123/25 au fost veniturile aferente bugetelor altor UAT (16197,7 mii lei) şi bugetului de stat (1456,8 mii lei)¹⁵³ etc.

____________________

¹⁵¹ Achiziţionarea de la populaţie a metalelor preţioase; transportarea contra plată a călătorilor cu mijlocul de transport de până la opt locuri, de către persoana care nu dispune de licenţă; aflarea pe teritoriul RM a vehiculului neînmatriculat în RM, fără certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mare de 7 zile; organizarea comerţului din mână în locuri neautorizate de APL etc.

¹⁵² Preşedinţii de raion, contabilii-şefi ai Aparatului preşedintelui de raion şi primarul mun.Bălţi.

¹⁵³ Chişinău – 6140,1 mii lei; Edineţ – 1045,0 mii lei; Cahul – 432,3 mii lei, Călăraşi – 428,1 mii lei; Ialoveni – 466,1 mii lei; Sângerei – 507,8 mii lei; UTA Găgăuzia – 569,8 mii lei etc.

♦ Autorităţile publice responsabile nu au asigurat o evidenţă amplă şi conformă a calculării şi încasării amenzilor aplicate pentru încălcările traficului rutier cu ajutorul sistemelor automatizate de supraveghere.

Potrivit prevederilor Legii nr.131-XVI din 07.06.2007¹⁵⁴, asigurarea dirijării, supravegherii şi controlului traficului rutier cu mijloacele de măsurare, legalizate şi verificate metrologic, precum şi ţinerea evidenţei centralizate a contravenţiilor din domeniul traficului rutier şi a sancţiunilor aplicate, este doar de competenţa MAI. Totodată conform prevederilor pct.6 subpct.12 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1265 din 14.11.2008¹⁵⁵ MF îndeplineşte funcţiile ce ţin de acumularea veniturilor la bugetul public naţional şi, respectiv, asigură evidenţa impozitelor, taxelor şi a altor încasări la bugetele de toate nivelurile, în conformitate cu legislaţia în vigoare. Conform prevederilor art.9 din Codul fiscal¹⁵⁶, administrarea fiscală reprezintă activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de asigurarea colectării depline şi la termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile. Contrar celor indicate, auditul a constatat lipsa la moment a evidenţei analitice a calculării şi încasării amenzilor aplicate pentru încălcările traficului rutier la MAI, MF (Trezoreria de Stat) şi SFS, ceea ce nu permite urmărirea plenitudinii încasării acestora.

Misiunea de audit, reieşind din multiplele carenţe atestate vizavi de urmărirea, verificarea, evidenţa şi raportarea sumelor provenite din amenzile administrative, rezumă că MF nu a sesizat în modul corespunzător autorităţile de resort asupra necesităţii autorizării entităţilor publice cu atribuţii de operatori pentru administrarea plăţilor nefiscale, mai cu seamă a celor provenite din amenzi administrative. În acest sens, misiunea de audit stăruie a atrage atenţia asupra necesităţii revizuirii cadrului normativ aferent acestui domeniu de activitate pentru remedierea lucrurilor.

Astfel, auditului nu i-au fost prezentate informaţii privind valoarea totală a proceselor-verbale întocmite, a amenzilor calculate şi încasate în baza acestora. Totodată, APL din UAT de nivelul II şi din mun.Bălţi ţin evidenţa doar a veniturilor de casă (încasate), nu şi a veniturilor calculate. Ca urmare, APL din UAT de nivelul II şi din mun.Bălţi (în calitate de beneficiari ai veniturilor din amenzile respective) nu au putut asigura verificarea plenitudinii şi corectitudinii încasării veniturilor din amenzile aplicate pentru încălcările în traficul rutier constatate cu ajutorul sistemelor automatizate de supraveghere, ceea ce a creat premise de majorare artificială a încasărilor în bugetele locale în detrimentul bugetului de stat şi altor bugete UAT.

Evidenţa analitică a amenzilor calculate lipseşte şi în baza de date a SFS, ceea ce determină anularea la sfârşitul anului a soldurilor creditoare înregistrate la acest compartiment.

Cele descrise se datorează în mare parte faptului că atribuirea rolului de “subregistratori” ai SASCR “Controlul traficului” către APL¹⁵⁷ nu a fost susţinută prin reglementări procedurale de organizare şi funcţionare a acestor procese. Ca urmare, APL a îndeplinit insuficient şi neadecvat funcţiile de subregistratori.

Urmare a adresărilor parvenite din partea APL privind încasarea mijloacelor financiare din amenzile aplicate pentru încălcările constatate cu ajutorul sistemelor de supraveghere video, MF a introdus o nouă poziţie în clasificaţia bugetară de venituri – capitolul 123 paragraful 25¹⁵⁸, care a fost transpusă în noua clasificaţie bugetară¹⁵⁹.

Potrivit informaţiilor prezentate de Trezoreria de Stat, în perioada 2014-2016 la bugetele de toate nivelurile au fost încasate următoarele venituri din amenda aferentă încălcării traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video, după cum urmează:

Analiza datelor prezentate de Trezoreria de Stat a relevat că 19 de APL au înregistrat venituri provenite din amenzile aferente încălcării traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video. De fapt, în perioada 2013-2016 doar 13 APL au implementat sisteme de monitorizare a traficului rutier cu ajutorul mijloacelor foto-video. Ca urmare, încasarea în bugetele a 6 APL¹⁶⁰ a veniturilor în sumă de 16,8 mii lei nu este justificată. De asemenea, în anul 2016 au fost încasate în bugetele locale de nivelul I venituri în sumă de 106,1 mii lei¹⁶¹, deşi acestea nu au implementat asemenea sisteme.

Astfel, în perioada 2014-2016 Trezoreria de Stat a permis încasarea neregulamentară a veniturilor în sumă de 118,5 mii lei la alte bugete decât la care urmau a fi încasate.

De menţionat că, deşi la finele anului 2015 sistemele automatizate de supraveghere a circulaţiei rutiere instalate în UAT au devenit nefuncţionale, totuşi în unele UAT au fost înregistrate încasări din amenzile respective.

____________________

¹⁵⁴ Art.7 lit.c) şi lit.j) din Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 privind siguranţa traficului rutier.

¹⁵⁵ Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, aprobat prin HG nr.1265 din 14.11.2008.

¹⁵⁶ Codul fiscal, aprobat prin Legea nr.1163-XIII din 24.04.1997.

¹⁵⁷ pct.8 din Regulamentul aprobat HG nr.965 din 17.11.2014.

¹⁵⁸ “Amenzile aplicate pentru încălcarea traficului rutier cu ajutorul mijloacelor audio-video” pentru virarea acestor mijloace la bugetele UAT (Ordinul ministrului Finanţelor nr.178 din 12.12.2013 “Privind modificarea şi completarea Clasificaţiei bugetare”).

¹⁵⁹ Ordinul ministrului Finanţelor nr.208 din 24.12.2015 “Privind clasificaţia bugetară”: “Amenzile aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliţiei pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video, încasate în bugetul local de nivelul II” se înregistrează la codul 143241; “Amenzile aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliţiei pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video, încasate în bugetul local de nivelul I” – la codul 143242; şi “Amenzi aplicate de Inspectoratul Naţional de Patrulare pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video” – la codul 143230.

¹⁶⁰ CR Nisporeni – 0,5 mii lei; CR Ştefan Vodă – 0,6 mii lei; CR Râşcani – 6,9 mii lei; CR Cahul – 1,5 mii lei, CM Chişinău – 0,7 mii lei şi CR Glodeni – 0,7 mii lei.

¹⁶¹ Bugetele de nivelul I: Orhei – 50 lei; Ungheni – 400 lei; Hânceşti – 200 lei; Soroca – 66290 lei; Glodeni – 200 lei; Cantemir – 150 lei; Criuleni – 200 lei; Anenii Noi – 200 lei; Ocniţa – 500 lei; Cimişlia – 35970 lei; Drochia – 400 lei; Ştefan Vodă – 4200 lei.

3.3.3. Autorităţile publice au asigurat utilizarea în beneficiul statului a datelor conţinute în SASCR “Controlul traficului”?

Conectarea SASCR “Controlul traficului” la Serviciul de informare prin intermediul SMS-urilor a abonaţilor operatorilor de telefonie mobilă şi utilizarea informaţiei din SIA REC pentru prestarea acestor servicii s-a soldat cu neîncasarea în bugetul de stat a unor sume considerabile.

Serviciul de informare prin intermediul SMS-urilor a abonaţilor operatorilor de telefonie mobilă la numerele scurte “9021” privind “SMS de verificare a aplicării penalităţilor”, “SMS verificarea încălcărilor regulilor de circulaţie” şi numărul scurt “9022” “SMS înregistrarea accidentelor rutiere după autovehicule” a fost conectat la SIA REC în anul 2011.

Pentru a presta servicii cu caracter informaţional în favoarea Abonaţilor operatorilor de telefonie mobilă, MAI a contractat SC “Procontext” SRL. La fiecare dintre operatorii implicaţi tarifarea (inclusiv TVA) a fiecărui mesaj SMS expediat la numărul special de telefon, “9021” este de 5,0 lei şi la “9022” – de 10,0 lei.

Ulterior, pe parcursul anului 2014, SC “Procontext” SRL a elaborat şi implementat “SMS de informare despre încălcările comise în trafic constatate cu unităţile de supraveghere fixe şi mobile” prin intermediul numărului scurt 9023, pentru care operatorul de telefonie mobilă percepea de la abonaţi o taxă de abonament în valoare de 1,0 lei pe zi şi de 5,0 lei pentru fiecare mesaj primit ulterior cu informaţia despre încălcarea comisă. Auditului nu i-au fost prezentate documente care justifică implementarea adiţională a serviciului menţionat prin intermediul numărului scurt 9023 şi legalitatea acestuia.

Reieşind din probele acumulate, auditul menţionează că serviciile în cauză constau în oferirea informaţiilor privind încălcările înregistrate de participanţii la trafic şi autovehicule prin intermediul SMS-urilor, care este generată de SIA REC. Totodată, pentru organizarea şi prestarea acestor servicii, în perioada 2014-2016 STI al MAI a suportat cheltuieli de 2254,3 mii lei (până în anul 2014 cheltuielile erau suportate de către MAI), fără recuperarea ulterioară şi fără obţinerea unui profit. Astfel, MAI prelucrează şi expediază informaţia gratuit în favoarea SC “Procontext” SRL, care pentru serviciile nominalizate încasează mijloace financiare de la operatorii de telefonie mobilă prestând în anii 2014-2016 servicii de circa 2786,7 mii lei (fără TVA). Reieşind din prevederile art.9 din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr.154 din 01.07.2016, pentru utilizarea bunurilor proprietate publică urmează a fi calculată o plată care ar recupera cheltuielile de exploatare şi întreţinere a acestui registru, ceea ce nu a fost efectuat de STI al MAI şi de MAI.

Mai mult decât atât, în pofida faptului că MAI nu obţine beneficii economice din serviciile prestate, acesta poartă răspundere integrală faţă de abonaţi şi alte persoane pentru toate acţiunile ce ţin de organizarea şi prestarea serviciilor în cauză.

Conform art.29 alin.2) din Legea nr.71 din 22.03.2007, acordarea accesului la datele din registru se efectuează de deţinătorul registrului, în baza acordurilor încheiate între posesor sau deţinătorul registrului şi destinatarul datelor registrului. Contrar acestor prevederi, SC “Procontext” SRL a avut acces la SIA REC (o categorie de date) în lipsa acordului MAI.

Auditul conchide faptul că MAI şi STI al MAI au permis accesul neautorizat la SIA REC, un registru de stat care include informaţia privind contravenţiile stabilite şi care sunt transmise abonaţilor operatorilor de telefonie mobilă. Acţiunile SC “Procontext” SRL, persoană care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract şi nu are permisiunea MAI să folosească, să administreze sau să controleze SIA REC, să efectueze orice altă operaţiune în SIA care este însoţită de copierea informaţiei, poate fi calificată sub aspectul legii penale ca acces ilegal la informaţia computerizată din SIA REC.

Subsecvent, ţinând cont de conţinutul datelor cu caracter personal, prelucrate prin intermediul acestui serviciu, s-a constatat că SC “Procontext” SRL nu este înregistrată în Registrul de evidenţă a operatorilor de date cu caracter personal şi autorizată pentru prelucrarea unor astfel de date.

De menţionat că, pentru asigurarea funcţionării acestui serviciu, SRL “Rossoft” a elaborat şi implementat în baza unui acord¹⁶² (19.03.2014) “funcţionalul” (subscribe service notification) în cadrul SIA REC, care oferă posibilitatea notificării contravenientului în caz de stabilire a încălcării. Referitor la elaborarea acestui “funcţional”, auditului nu i-au fost prezentate acte ce ar justifica necesitatea elaborării acestuia, în contextul în care nu ar fi existat o solicitare oficială din partea MAI cu privire la necesitatea implementării acestui serviciu, ţinând cont că funcţionalitatea ar impune un nou tip de acces la SIA REC, precum şi livrarea adiţională a unor date despre participanţii la trafic.

Este de menţionat şi lipsa unui acord între STI al MAI şi SRL “Rossoft”, prin care a fost înaintată o listă de cerinţe cu privire la noile ajustări realizate la nivelul SIA REC necesare pentru prestarea noului serviciu 9023.

____________________

¹⁶² Semnat de ex-directorul STI al MAI, cu încălcarea prevederilor Legii nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese.

3.4. Au fost respectate principiile de confidenţialitate, integritate şi securitate a SIA la elaborarea şi implementarea SASCR “Controlul traficului”?

Lipsa şi/sau imperfecţiunea controlului intern, în special, a proceselor de control, de coordonare şi de interacţiune, a facilitat intervenţia neautorizată în SASCR “Controlul traficului” în interesul unor persoane private şi, respectiv, fraudarea bugetului.

STI al MAI nu a emis Declaraţia de bună guvernare; nu deţine Registrul de înregistrare a riscurilor; nu există proceduri scrise care identifică, evaluează, înregistrează şi monitorizează sistematic riscurile ce pot afecta îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor/obiectivelor; nu efectuează evaluarea eficienţei controlului intern; nu are elaborate proceduri interne (regulamente, formulare) care reglementează cazurile de modificare neautorizată a mijloacelor software şi/sau a informaţiei din Sistem conform prevederilor Politicii de securitate informaţională a STI al MAI, aprobată prin Dispoziţia nr.7 din 17.02.2014. De asemenea, STI al MAI nu a efectuat auditul securităţii SASCR “Controlul traficului”.

♦ Evaluarea mediului de control TI

Separarea (divizarea) responsabilităţilor este unul dintre cele mai importante aspecte ale securităţii unui SIA, indiferent dacă este vorba despre securitatea unei instituţii, unui sistem sau doar a unei funcţii separate.

În cadrul misiunii de audit au fost evaluate controalele generale ale TI din cadrul STI al MAI. Evaluările realizate s-au bazat pe chestionarea şi analiza rezultatelor în conformitate cu prevederile standardelor în domeniul securităţii informaţionale şi cu bunele practici în domeniu.

Astfel, rezultatele evaluării denotă un nivel redus de implementare a controalelor generale TI şi deficienţe considerabile în documentarea proceselor conexe.

Au fost identificate numeroase domenii care necesită îmbunătăţiri. Astfel, cel mai problematic aspect care necesită a fi îmbunătăţit pentru asigurarea unei gestiuni eficiente a domeniului TIC în cadrul STI al MAI trebuie considerată abordarea constructivă de către factorii de decizie a implementării pe scară largă a instrumentelor manageriale şi procedurilor, prin adoptarea politicilor în domeniile securităţii informaţionale, gestionării riscurilor, managementului performanţei şi managementului resurselor (activelor).

Verificările auditului au constatat că nu există un sistem de controale generale care au fost puse în aplicare de la începutul procesului de proiectare, realizare, testare şi implementare a SASCR “Controlul traficului” ce rulează pe echipamentele entităţii publice, astfel încât să existe anumite proceduri care să asigure: (1) controlul datelor introduse în aplicaţii; (2) controlul pe parcursul procesării datelor şi rapoartele produse în caz de nerealizare a procesării (întreruperi, transferuri); (3) controlul datelor rezultate în urma procesării, astfel încât să se asigure că aceste date sunt complete; (4) validarea datelor transferate din alte aplicaţii; (5) efectuarea tranzacţiilor numai de la computere definite în prealabil.

Inexistenţa unui set de controale generale, armonizat pentru toate subsistemele TI, poate cauza nedetectarea modificărilor neautorizate aduse datelor procesate, astfel apărând probabilitatea ca datele eronate să fie introduse, prelucrate şi stocate în sistemul TI.

♦ Controlul accesului fizic la SASCR “Controlul traficului”

În conformitate cu HG nr.1123 din 14.12.2010¹⁶³, administrarea şi monitorizarea accesului fizic se efectuează în toate punctele de acces la sistemele informaţionale de date cu caracter personal, inclusiv se reacţionează la încălcarea regimului de acces.

Înainte de acordarea accesului fizic la SI de date cu caracter personal, se verifică competenţele de acces, iar registrele de monitorizare se păstrează minimum un an, la expirarea căruia acestea se lichidează, iar datele şi documentele ce se conţin în registrul supus lichidării se transmit în arhivă. Suplimentar, pentru categoria de date speciale, încăperile unde sunt instalate sistemele informaţionale de date cu caracter personal se echipează cu sisteme de control al accesului şi de supraveghere video, în scopul urmăririi accesului persoanelor în aceste spaţii, iar în procesul monitorizării se utilizează mijloace de supraveghere şi alarmă în regim real de timp al tuturor cazurilor de acces autorizat şi/sau neautorizat şi iniţierea acţiunilor de blocare a accesului.

Deşi securitatea fizică şi de mediu este organizată la un nivel corespunzător, nu există document la nivel de politică care ar aborda şi ar reglementa acest domeniu. La momentul actual nu există proceduri documentate privind asigurarea securităţii fizice şi de mediu, deci managementul nu posedă instrumente fiabile pentru gestionarea securităţii fizice şi de mediu în domeniul respectiv, necesitând o documentare detaliată.

____________________

¹⁶³ HG nr.1123 din 14.12.2010 “Privind aprobarea Cerinţelor faţă de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal”.

♦ Managementul operaţional şi de comunicare

Este de menţionat că în cadrul STI al MAI nu există politici şi proceduri de management al incidentelor şi, respectiv, documentaţia despre incidente nu se păstrează în mod corespunzător pentru a putea fi utilizată în prevenirea altora şi înlăturarea cauzelor acestora.

Verificările auditului relevă că entitatea nu dispune de anumite modalităţi specifice de analiză a log-urilor sau de raportare a cazurilor excepţionale. Acestea se analizează doar la necesitate şi nu există o politică sau un regulament privind gestionarea incidentelor şi analiza log-urilor.

♦ Procesarea paralelă/ filtrarea/ radierea informaţiei

Conform prevederilor pct.5 alin.(3) din Concepţia aprobată prin HG nr.40 din 17.0.12012, SASCR “Controlul traficului” se bazează pe principiul integrităţii datelor, care presupune păstrarea conţinutului şi interpretarea univocă în condiţiile unor acţiuni accidentale. Integritatea datelor se consideră a fi păstrată dacă datele nu au fost denaturate sau distruse (şterse). STI al MAI, ca rezultat al ignorării principiului integrităţii datelor, a facilitat instituirea unui mediu corupţional prin distrugerea informaţiilor înregistrate în Sistem privind încălcările stabilite în traficul rutier. În acest sens, auditul constată multiple deficienţe.

• Deşi SASCR “Controlul traficului” presupune acordarea unui număr consecutiv pentru înregistrările fixate în Sistem privind încălcările regulilor de circulaţie rutieră, auditul a constatat lipsa consecutivităţii încălcărilor înregistrate, ceea ce denotă că aceste înregistrări au fost eliminate/radiate din Sistem, în circumstanţe incerte. Astfel, din totalul de 660794 de cazuri stabilite, în SIA sunt înregistrate doar 632866 de contravenţii, ceea ce denotă că 27928 de încălcări au dispărut din Sistem. Ca exemplu pot servi modificările efectuate la DCT01 228292; DCT01 191479 de către utilizatorii “chirita” şi “zaicenco”. Lipsa acestor contravenţii denotă imperfecţiunea SIA, care generează posibilitatea intervenţiei neautorizate.

• În conformitate cu termenii de referinţă ai SASCR “Controlul traficului”, pct.6.1, blocul “Informaţia” include funcţiile de prezentare a informaţiei statistice, în modul stabilit, prin adresarea directă către bazele de date. La solicitare, prin intermediul acestui bloc rapoartele solicitate pot fi imprimate.

Verificările auditului au constatat că pentru 265 de procese-verbale (de ex., DCT01 357906, DCT01 445992, DCT01 461322, DCT01 379932, DCT01 357221), opţiunea de tipărire, deşi este setată ca activă, la imprimare generează o eroare (prezentată în figura nr.13), ceea ce creează imposibilitatea imprimării raportului de constatare a încălcărilor săvârşite de către participanţii la traficul rutier.

Figura nr.13

Eroare generată de SASCR “Controlul traficului”

la imprimarea procesului-verbal

Ţinând cont de existenţa acestor erori, s-au efectuat şi alte tipuri de interogări la nivelul bazei de date, care sunt înregistrate în tabelul “agend_reports”,

Figura nr.14

Codul de extragere a informaţiilor din baza de date

privind procesele-verbale care generează erori similare

ceea ce a permis depistarea proceselor-verbale care nu puteau fi remise spre imprimare din motiv că generau o eroare similară.

Figura nr.15

Codul-sursă

Figura nr.16

Rezultatele extragerii proceselor-verbale din baza de date

Prin urmare, dacă deschidem aplicaţia “Registrul contravenţiilor”, secţiunea 5, vedem:

Figura nr.17

La punctele 5.10 şi 5.11 observăm:

Figura nr.18

În cazul în care debifăm această opţiune şi transmitem spre imprimare, obţinem rezultatul aşteptat, prezentat în figura nr.19.

Figura nr.19

Astfel, din cele relatate rezultă că pentru imprimarea proceselor-verbale debifarea punctului 5.10 este indispensabilă, în caz contrar Sistemul va genera erori şi va bloca procesul de imprimare a proceselor-verbale.

De menţionat faptul că, în urma verificării codului-sursă s-a stabilit că pct.5.10 este condiţionat de pct.5.11, deşi per ansamblu ele sunt două procese separate, ceea ce ne face să conchidem că aceste modificări au fost efectuate conştient de administratorul Sistemului. Conform figurii nr.13, intervenţiile/modificările la rapoartele procedurilor contravenţionale au fost operate de către utilizatorul “chiriţa”. Totodată, în urma analizei intervenţiilor operate în Sistem, auditul constată că acestea erau operate la unele şi aceleaşi persoane¹⁶⁴, persoane publice¹⁶⁵ sau operatori economici responsabili de implementarea sistemelor de monitorizare în raioane¹⁶⁶.

Figura nr.20

Lista utilizatorilor ce au operat modificări asupra proceselor-verbale

• Pentru asigurarea funcţionării sistemului automatizat de supraveghere video a circulaţiei rutiere “Controlul traficului”, acesta urmează să preia informaţia despre încălcarea înregistrată prin intermediul mijloacelor tehnice speciale (imaginea foto a automobilului cu numărul identificat, viteza, locaţia etc.) în baza căreia se generează un document conform identificatoarelor atribuite de Sistem¹⁶⁷. Drept urmare, în scopul verificării veridicităţii datelor din Sistem, echipa de audit a constatat existenţa unui şir de încălcări care au determinat neidentificarea corespunzătoare a proprietarilor mijloacelor de transport.

Majoritatea acestor încălcări se refereau la:

- depăşirea vitezei de circulaţie stabilită pe sectorul respectiv de drum mai mult de 40 km/oră;

- neglijarea de către conducătorul de vehicul a semnalului de interzicere al semaforului.

În contextul celor menţionate, urmare a analizei informaţiilor solicitate de la STI al MAI, s-a constatat că documentele generate de SASCR “Controlul traficului” conţineau o eroare comună, şi anume indicarea greşită a numărului de înmatriculare al autovehiculului, ceea ce la rândul său nu permitea identificarea proprietarului mijlocului de transport. Verificările de audit efectuate în această privinţă au stabilit că datele furnizate de sistemele de monitorizare video a traficului rutier (data şi timpul recepţionării informaţiei, imaginea foto a automobilului cu numărul de înmatriculare identificate; poziţia în coordonate etc.) erau corecte, însă în raportul agentului constatator generat din SASCR “Controlul traficului”, datele privind numărul de înmatriculare şi proprietarul mijlocului de transport erau denaturate, cauza fiind introducerea în Sistem a datelor eronate privind numărul de înmatriculare (figurile nr.18-20 şi 23 exemplifică constatările auditului).

Figura nr.21

Datele care au fost furnizate

de sistemele speciale de monitorizare video: data şi timpul

recepţionării informaţiei; imaginea foto a automobilului

cu numărul identificat, viteza, locaţia etc.

Figura nr.22

Raportul generat de SASCR “Controlul traficului”,

modificarea numărului de înmatriculare prin

adăugarea suplimentară a datelor (?BTO 007)

Figura nr.23

Activităţile utilizatorilor “chirita” şi “rusum”

asupra documentului DCT 01 441701

De menţionat că, conform termenilor de referinţă, Sistemul nu trebuia să permită ştergerea sau modificarea informaţiilor parvenite de la unităţile de supraveghere. Însă, în pofida faptului că datele furnizate permiteau identificarea numărului de înmatriculare al mijlocului de transport, în continuare acesta a fost indicat greşit, ceea ce nu exclude modificarea ulterioară a documentelor generate de SASCR “Controlul traficului”. Astfel, urmare a modificării numărului de înmatriculare a automobilului din “?BT 007” în “?BTO 07”, contravenientul nu putea fi stabilit. Este de menţionat că o situaţie similară de neidentificare a numerelor de înmatriculare s-a constatat şi în alte cazuri¹⁶⁸ redate în figurile de mai jos.

Figura nr.24

____________________

¹⁶⁴ R. V., C. V., M. D., A. R., C. A., D. I., R. E., B. N., P. L., G. N. etc.

¹⁶⁵ B. A., C. V., U. A. etc.

¹⁶⁶ SRL “Ivaro”, SRL “Dessa International” etc.

¹⁶⁷ Pct.15 din Concepţia SASCR “Controlul traficului”, aprobată prin HG nr.40 din 17.01.2012.

¹⁶⁸ “O U731” în “O Q731”; “L M122” în “L W122”; “K Y737” în “K 737”; “G NY999” în “GN Y999”.

IV. CONCLUZIA GENERALĂ

Misiunea de audit rezumă, prin a recapitula, implicit, a reitera, principalele cauze şi efecte ale derapajelor admise în gestionarea sistemului de supraveghere a traficului rutier. Astfel,

1. bunele practici nu au fost transpuse în modul corespunzător, cadrul legal nu a fost complementat cu procese şi reguli procedurale funcţionale, în consecinţă o idee plauzibilă a fost compromisă;

2. sistemul propriu-zis nu a fost racordat la principiul cost-eficienţă, serviciile de rigoare nu au disciplinat conducătorii auto, dimpotrivă managementul operaţional defectuos la toate nivelurile a amplificat fenomenul corupţiei şi inegalităţii în raport cu participanţii la trafic;

3. sistemul fiind lipsit de criterii şi indicatori de eficienţă şi rezultat, nu a fost axat pe generarea unui impact cuantificabil financiar şi social;

4. cumulul de factori enumeraţi a condus la multiple nereguli şi riscuri de abuz şi fraudă.

V. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

MAI:

1. în calitate de posesor, să revizuiască şi să conformeze regulamentele de funcţionare a SIA RICC, SASCR “Controlul traficului” şi SIA REC la prevederile cadrului legal existent (în special, ale Codului contravenţional şi Legii nr.133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal) şi la reglementările tehnice în vigoare (Ordinul MTIC nr.78 din 01.06.2006), precum şi să asigure intercorelarea prevederilor acestora;

2. reieşind din prevederile Codului contravenţional şi din lipsa posibilităţii de îndeplinire de către APL a obligaţiilor aferente dreptului de subregistratură în cadrul SASCR “Controlul traficului”, să asigure modificarea cadrului normativ în vederea retragerii acestui drept de la APL;

3. să conformeze SIA RICC, SASCR “Controlul traficului” şi SIA REC la prevederile regulamentelor de funcţionare revizuite;

4. să racordeze softul chinez la legislaţia naţională, în vederea integrării acestuia în SIA RICC;

5. să implementeze Politica de protecţie a datelor cu caracter personal pentru toate sistemele informaţionale deţinute;

6. să conformeze procedura contravenţională pornită în baza informaţiilor obţinute prin intermediul SASCR “Controlul traficului” la prevederile Codului contravenţional;

7. să reglementeze procesele operaţionale aferente contravenţiilor stabilite prin intermediul SASCR “Controlul traficului” la toate etapele acesteia şi la toate instituţiile implicate (STI al MAI, INP al IGP al MAI);

8. să recupereze valoarea mijloacelor fixe constatate lipsă în cadrul STI al MAI (149,0 mii lei), IGP al MAI (15,4 mii lei), INP al IGP al MAI (90,4 mii lei), precum şi a carburanţilor în cadrul STI al MAI (20,8 mii lei);

9. să sisteze transmiterea SMS-urilor cu informaţii din SIA REC către abonaţii operatorilor de telefonie mobilă prin intermediul SRL “Procontext”, precum şi să asigure recuperarea cheltuielilor suportate la prestarea serviciilor respective în cazul continuării prestării acestora;

IGP al MAI şi INP al IGP al MAI:

10. să asigure îndeplinirea corespunzătoare de către agentul constatator a atribuţiilor legale în vederea finalizării procesului contravenţional, în special privind identificarea contravenientului, încasarea amenzilor şi acordarea punctelor de penalizare;

11. să asigure aplicarea conformă a prevederilor cadrului legal privind retragerea permisului de conducere persoanelor care au acumulat 15 puncte de penalizare pe parcursul ultimelor 6 luni, prin remiterea cauzelor respective în instanţa de judecată;

12. să restabilească punctele de penalizare transferate neregulamentar pe alte persoane decât cele care au comis contravenţia;

13. să sisteze practica neregulamentară de încetare a procesului contravenţional prin intentarea unui alt proces contravenţional pe faptul necomunicării de către proprietarul vehiculului a persoanei căreia i-a fost încredinţată conducerea sau prin emiterea unor încheieri ale agentului constatator neargumentate juridic;

14. să asigure înregistrarea în modul stabilit a Inspectoratului General al Poliţiei în calitate de persoană împuternicită pentru prelucrarea datelor cu caracter personal pe segmentul SASCR “Controlul traficului” în vederea conformării la cerinţele cadrului normativ relevant;

MF:

15. să asigure modificarea cadrului legal prin reglementarea exhaustivă a modului de determinare a bugetelor în care se încasează veniturile din aplicarea amenzilor;

16. să modifice cadrul legal în vederea asigurării partajării echitabile a veniturilor între bugetul de stat şi bugetele locale din aplicarea amenzilor aferente, ţinând cont de responsabilitatea comună a MAI şi APL de nivelul I în asigurarea securităţii traficului rutier şi pietonal;

17. să reglementeze exhaustiv drepturile şi obligaţiile autorităţilor implicate în constatarea contravenţiilor administrative în ceea ce priveşte evidenţa şi raportarea calculării şi încasării amenzilor, precum şi în vederea verificării corectitudinii încasării veniturilor în bugetele respective;

MAI şi MF:

18. să asigure evidenţa analitică conformă a calculării şi achitării amenzilor, urmărirea plenitudinii încasării şi raportării acestora;

CR şi CMB:

19. să înainteze acţiuni în judecată privind declararea nulităţii contractelor de achiziţie/PPP privind serviciile de monitorizare a traficului rutier;

20. să înainteze AAP, în termen de 30 de zile din data publicării prezentului Raport de audit, solicitarea de iniţiere a procedurii de înscriere a operatorilor economici SRL “Midland Engeneering”, SRL “Inforad”, SRL “Avtouragan”, SRL “Dessa International” în Lista de interdicţie conform pct.11 din Regulamentul cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici, aprobat prin HG nr.1418 din 28.12.2016;

21. să recupereze de la operatorii economici SRL “Midland Engeneering”, SRL “Inforad”, SRL “Avtouragan” prejudiciul cauzat în sumă de 7,4 mil.lei;

STI al MAI:

22. să aplice prevederile Legii nr.229 din 23.09.2010 cu privire la controlul financiar public intern tuturor activităţilor desfăşurate;

23. să asigure funcţionalitatea tehnică a sistemelor foto-video de monitorizare a traficului rutier;

24. să legalizeze transmiterea datelor prin canale de comunicaţii securizate;

25. să restabilească evidenţa contabilă aferentă lucrărilor de execuţie a SASCR “Controlul traficului” în mun.Chişinău din contul grantului oferit de RPC şi să asigure înregistrarea acesteia la balanţa STI al MAI;

26. să ţină conform evidenţa contabilă, în special la determinarea valorii mijloacelor fixe formate urmare a implementării SASCR “Controlul traficului” în mun.Chişinău;

27. să asigure consolidarea şi perfecţionarea cadrului de management al serviciilor TI externalizate, prin stabilirea în prevederile contractuale a indicatorilor de performanţă şi calitate, în vederea conformării la cele mai înalte standarde din domeniu, precum şi să asigure prezentarea de către operatorii economici a rapoartelor exhaustive aferente serviciilor prestate;

28. să realizeze un sistem de implementare a controalelor generale, inclusiv la nivelul SIA REC şi SASCR “Controlul traficului”, pentru asigurarea unui grad de siguranţă sporit al integrităţii datelor introduse, precum şi să stabilească un responsabil de elaborarea sistemului de controale generale cu actualizarea şi verificarea periodică a acestora;

29. să actualizeze fişa postului utilizatorilor Sistemului în conformitate cu noile responsabilităţi;

30. să revizuiască Politicile de Securitate a Informaţiei la nivelul instituţiei, inclusiv reglementările aferente protecţiei datelor cu caracter personal, în vederea ajustării acestora la cerinţele cadrului normativ, precum şi la ajustările/necesităţile intervenite;

31. să elaboreze, să aprobe şi să implementeze Politica de Securitate a Informaţiei aferentă SASCR “Controlul traficului” potrivit prevederilor cadrului normativ în vigoare;

32. să asigure informarea şi respectarea cerinţelor de securitate la prelucrarea datelor cu caracter personal de către angajaţii instituţiei, inclusiv prin efectuarea controalelor de securitate a SI, în modul stabilit;

33. să elaboreze, să aprobe şi să implementeze o politică fiabilă de log-uri şi parole, care ar corespunde practicilor internaţionale şi cerinţelor de securitate;

34. să elaboreze şi să implementeze proceduri de analiză regulată a jurnalelor de reţea, a sistemelor de operare, precum şi pentru toate componentele SI REC, care să fie utilizate pentru identificarea riscurilor, erorilor, neajunsurilor, incidentelor de securitate şi de asociere a evenimentelor cu utilizatori concreţi;

35. să înainteze AAP, în termen de 30 de zile din data publicării prezentului Raport de audit, solicitarea de iniţiere a procedurii de înscriere a SRL “Rossoft” în Lista de interdicţie conform pct.11 din Regulamentul cu privire la modul de întocmire a Listei de interdicţie a operatorilor economici, aprobat prin HG nr.1418 din 28.12.2016;

36. să întreprindă măsuri în vederea recuperării de la operatorul economic SRL “Rossoft” a sumelor nejustificat achitate de 1,4 mil.lei, precum şi a cheltuielilor de mentenanţă suportate în lipsa justificării prestării acestora (SRL “Aproservice-X” – 451,6 mii lei, SRL “Rossoft” – 770,0 mii lei).

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: şef al Direcţiei Generale Auditul Autorităţilor Publice Locale, Irina Gutnic (şef de echipă); şeful Direcţiei I din cadrul DGAAPL, Sergiu Ştirbu; controlorii de stat principali: Victor Gamulinschi, Vladimir Cazimir, Elena Coliba, Alexandru Lîsîi; controlorii de stat superiori: Valentina Deliu, Rima Sciastlivîi; controlorii de stat: Nicolae Ialamov, Igor Călugăreanu, Maria Mozan.

Raportul în cauză conţine date cu caracter personal, care au fost depersonificate pentru versiunea publică. Persoanele interesate de datele cu acces restricţionat au posibilitate să ia cunoştinţă de acestea contra semnătură, conform prevederilor legale, având obligaţia de nedivulgare a lor.

Anexa nr.1

Estimările echipei de audit

cu privire la costurile totale ale proiectului SASCR

“Controlul traficului” în mun.Chişinău

Anexa nr.2

Informaţia privind încasările provenite

din “Amenzile aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General

al Poliţiei pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul

 mijloacelor audio-foto-video” pe anii 2014-2016

Anexa nr.3

Inventarierea echipamentelor de monitorizare foto-video instalate în 13 UAT

Anexa nr.4

Neconformităţile stabilite

în cadrul efectuării procedurilor de achiziţii publice

la STI al MAI aferente SASCR “Controlul traficului”

Anexa nr.5

Informaţie privind contractele încheiate

între APL şi agenţii economici privind prestarea serviciilor

aferente Sistemului automatizat de supraveghere

a circulaţiei rutiere “Controlul traficului”

Anexa nr.6

Sursele criteriilor de audit (cadrul legislativ-normativ)

definite pentru auditarea subiectelor de referinţă au fost:

√ Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008;

√ Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002;

√ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997;

√ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice”;

√ Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr.72 din 12.04.2015;

√ Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat;

√ Legea nr.416-XII din 18.12.1990 cu privire la poliţie;

√ Legea nr.534-XIII din 13.07.1995 cu privire la concesiuni;

√ Legea nr.131-XVI din 07.06.2007 privind siguranţa traficului rutier;

√ Legea nr.133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal;

√ Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului;

√ Legea metrologiei nr.647-XIII din 17.11.1995;

√ Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale;

√ Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014;

√ Legea nr.982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie;

√ Legea nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale;

√ Legea nr.71-XVI din 22.03.2007 cu privire la registre;

√ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii;

√ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală;

√ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007;

√ Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese, abrogată la 01.08.2016 conform Legii nr.133 din 17.06.2016;

√ Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea pin licenţiere a activităţii de întreprinzător;

√ Hotărârea Guvernului nr.834 din 13.09.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind achiziţiile publice de lucrări”;

√ Hotărârea Guvernului nr.763 din 11.10.2012 “Cu privire la aprobarea Documentaţiei-standard pentru realizarea achiziţiilor publice de bunuri şi servicii”;

√ Hotărârea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”;

√ Hotărârea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 “Cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor”;

√ Hotărârea Guvernului nr.1214 din 27.12.2010 “Cu privire la aprobarea strategiei naţionale pentru siguranţa rutieră”;

√ Hotărârea Guvernului nr.545 din 25.06.2010 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru redresarea situaţiei în domeniul siguranţei traficului rutier până în anul 2014”, abrogată prin HG nr.972 din 21.12.2011 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale pentru siguranţa rutieră”;

√ Hotărârea Guvernului nr.40 din 17.01.2012 “Cu privire la aprobarea Concepţiei Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului””;

√ Hotărârea Guvernului nr.328 din 24.05.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului informaţional automatizat “Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice””;

√ Hotărârea Guvernului nr.419 din 18.06.2012 “Cu privire la aprobarea listei bunurilor proprietate a statului şi a listei lucrărilor şi serviciilor de interes public naţional propuse parteneriatului public-privat”, modificată şi completată prin HG nr.586 din 12.05.2016;

√ Hotărârea Guvernului nr.476 din 04.07.2012 “Pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat”;

√ Hotărârea Guvernului nr.965 din 17.11.2014 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului” şi modificarea Concepţiei Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului””;

√ Hotărârea Guvernului nr.493 din 14.08.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului privind evidenta contravenţiilor în domeniul circulaţiei rutiere şi asigurarea accesului titularului permisului de conducere la informaţia despre punctele de penalizare”;

√ Hotărârea Guvernului nr.329 din 23.04.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii”;

√ Hotărârea Guvernului nr.1049 din 15.09.2008 “Pentru aprobarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Populare Chineze cu privire la acordarea de către Guvernul Chinei Guvernului Moldovei a unui ajutor nerambursabil, semnat la Chişinău la 14 noiembrie 2007”;

√ Hotărârea Guvernului nr.754 din 12.09.2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Serviciului tehnologii informaţionale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, a structurii şi efectivului-limită ale acestuia”;

√ Hotărârea Guvernului nr.656 din 05.09.2012 “Cu privire la aprobarea Programului privind Cadrul de Interoperabilitate”;

√ Hotărârea Guvernului nr.1123 din 14.12.2010 “Privind aprobarea Cerinţelor fată de asigurarea securităţii datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaţionale de date cu caracter personal”;

√ Ordinul ministrului Finanţelor nr.178 din 12.12.2013 “Privind modificarea şi completarea Clasificaţiei bugetare”;

√ Ordinul ministrului Finanţelor nr.208 din 24.12.2015 “Privind clasificaţia bugetară”;

√ Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.22 din 31.01.2014 “Cu privire la aprobarea Regulamentului provizoriu privind organizarea şi funcţionarea Sistemului automatizat de supraveghere a circulaţiei rutiere “Controlul traficului”;

√ Ordinul ministrului Afacerilor Interne nr.160 din 15.05.2013 “Cu privire la organizarea proceselor de implementare, mentenanţă şi dezvoltare a SASCR “Controlul traficului”;

√ Ordinul ministrului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor nr.78 din 01.06.2006 “Cu privire la aprobarea reglementării tehnice “Procesele ciclului de viaţă al software-ului” RT 38370656 – 002:2006”;

√ Ordinul ministrului Transportului şi Gospodăriei Drumurilor nr.172 din 09.12.2005 “Cu privire la aprobarea Normelor de consum de combustibil şi lubrifianţi în transportul auto”;

√ Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova nr.108 din 17.12.1998 “Pentru aprobarea Instrucţiunii privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme”;

√ Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010 “Cu privire la aprobarea Instrucţiunii cu privire la evidenta contabilă în instituţiile bugetare”;

√ alte acte legislative şi normative.