Hotărâre nr.12 din 16.10.2025 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova (sesizarea nr.211e/2025)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
H O T Ă R Â R E
cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare
din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaţilor
aleşi în Parlamentul Republicii Moldova
(sesizarea nr.211e/2025)
nr. 12 din 16.10.2025
(în vigoare 16.10.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 536-539 art.146 din 21.10.2025
* * *
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 octombrie 2025,
Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 16 octombrie 2025, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea hotărâre:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, depusă la Curtea Constituţională la 6 octombrie 2025, pe baza articolelor 62 şi 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 125 alin.(2) din Codul electoral, 4 alin.(1) lit.e) şi 25 alin.(3) din Legea nr.74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituţională.
2. La 7 octombrie 2025, în procesul soluţionării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate", Blocului Electoral "Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei", Blocului Electoral "Alternativa", Partidului politic "Partidul Nostru" şi Partidului politic "Democraţia Acasă".
3. În şedinţa publică a Curţii, au fost prezenţi dna Angelica Caraman, preşedintele Comisiei Electorale Centrale, dl Pavel Postică, vicepreşedinte al Comisiei, dna Rita Lefter-Simaşco, membră a Comisiei, şi dl Ruslan Nastas, şef al Direcţiei juridice a Comisiei, autori ai sesizării, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidul Acţiune şi Solidaritate, dl Adrian Lebedinskii, reprezentant al Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, dl Vasile Costiuc, preşedinte al Partidului politic "Democraţia Acasă", precum şi reprezentata acestuia dna avocat Doina Ioana Străisteanu.
ÎN FAPT
4. Prin Hotărârea nr.77 din 17 aprilie 20251, Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.
_______________________________
1 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=148120&lang=ro
5. Prin Hotărârea nr.3601 din 18 iunie 20252, Comisia Electorală Centrală a aprobat Programul calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
_______________________________
2 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-aprobarea-programului-calendaristic-pentru-realizarea-actiunilor-d-2751_112965.html
6. Prin Hotărârea nr.3651 din 14 iulie 20253, cu modificările ulterioare, Comisia Electorală Centrală a publicat lista a 33 de partide politice care aveau dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
_______________________________
3 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-lista-partidelor-politice-care-au-dreptul-de-2751_114197.html
7. Pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenţi electorali, inclusiv 4 blocuri electorale, 15 partide politice şi 4 candidaţi independenţi.
8. La 28 septembrie 2025, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare.
9. Prin Hotărârea nr.4149 din 5 octombrie 2025 Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării şi a constatat că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au participat 1 609 579 de alegători, ceea ce constituie 52,24 %4 din numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot înscrişi în listele electorale de bază şi suplimentare.
_______________________________
4 https://a.cec.md/index.php/ro/cu-privire-la-centralizarea-rezultatelor-alegerilor-parlamentare-din-28-septembr-2751_115473.html
10. Prin Hotărârea nr.4151 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a stabilit concurenţii electorali care au trecut pragul minim de reprezentare şi numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care le revin acestora în funcţie de numărul de voturi acumulate la alegeri.
11. Prin Hotărârea nr.4152 din 5 octombrie 20255, Comisia Electorală Centrală a atribuit 101 mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova (Anexa nr.1) şi a stabilit lista candidaţilor supleanţi din partea partidelor care au trecut pragul de reprezentare (Anexa nr.2).
_______________________________
5 https://a.cec.md/index.php/ro/cu-privire-la-atribuirea-mandatelor-de-deputat-in-parlamentul-republicii-2751_115476.html
12. Prin Hotărârea nr.4153 din 5 octombrie 20256, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
_______________________________
6 https://a.cec.md/index.php/ro/pentru-aprobarea-raportului-cu-privire-la-rezultatele-alegerilor-parlamentare-di-2751_115477.html
13. Prin scrisoarea nr.9313 din 6 octombrie 2025, Preşedinta Comisiei Electorale Centrale a trimis Curţii Constituţionale procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, listele deputaţilor aleşi în Parlament şi listele candidaţilor supleanţi, precum şi acte electorale relevante pentru confirmarea rezultatelor alegerii Parlamentului din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
[...]."
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
"(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi."
Articolul 61
Alegerea Parlamentului
"(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.
(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent."
Articolul 62
Validarea mandatului de deputat
"Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale."
Articolul 69
Mandatul deputaţilor
"(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.
[…]."
Articolul 135
Atribuţiile [Curţii Constituţionale]
"(1) Curtea Constituţională:
[...]
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului [...];
[...]."
15. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:
Articolul 85
Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală
"(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale – în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine:
a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;
b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;
c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;
d) numărul de alegători care au participat la votare;
e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;
f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;
g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican;
h) numărul total de voturi valabil exprimate.
(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.
(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.
Articolul 95
Termenul de depunere a contestaţiilor
"[...]
(10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.
(11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ."
Articolul 96
Sarcina probaţiunii
"(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate.
(2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului.
(3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe."
Articolul 100
Termenul de examinare a contestaţiilor
"[...]
(5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.
[...]"
Articolul 106
Alegerea Parlamentului
"(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi."
Articolul 110
Stabilirea datei alegerilor
(1) Alegerile parlamentare se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului Parlamentului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
(2) Data alegerilor parlamentare se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, cu cel puţin 80 de zile înainte de ziua alegerilor.
Articolul 122
Stabilirea pragului de reprezentare
"(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare concurent electoral, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.
(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:
a) pentru un bloc electoral – 7%;
b) pentru un partid politic – 5%;
c) pentru un candidat independent – 2%.
(3) Concurenţii electorali care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel prevăzut la alin.(2) se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor.
Articolul 124
Atribuirea mandatelor de deputat
"(1) Mandatele de deputat se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.
(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.122, dar nu au fost aleşi sunt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant se declară de către Curtea Constituţională ales, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparţinând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.
[...]"
Articolul 125
Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor de deputat
"(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele prevăzute la art.85, precum şi listele de deputaţi aleşi şi de candidaţi supleanţi.
(2) În termen de 10 zile de la primirea actelor menţionate la alin.(1), dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi."
Articolul 126
Stabilirea rezultatelor alegerilor
"(1) Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, însoţit de hotărârea Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor şi validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat, se transmite Parlamentului în termen de 2 zile de la adoptarea hotărârii. Copia hotărârii şi listele de candidaţi supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale şi Preşedintelui Republicii Moldova. Hotărârea Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională."
16. Prevederile relevante ale Legii nr.74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituţională sunt următoarele:
Articolul 4
Competenţa materială a Curţii Constituţionale
"(1) În scopul exercitării activităţii de jurisdicţie constituţională, Curtea Constituţională îndeplineşte următoarele atribuţii funcţionale:
[...]
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor în Parlament şi mandatul Preşedintelui Republicii Moldova;
[...]"
Articolul 38
Hotărârile Curţii Constituţionale
"(1) Prin hotărâri Curtea Constituţională:
[...]
d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
[...]"
ÎN DREPT
I. Competenţa Curţii Constituţionale
17. Curtea reţine că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.
18. Potrivit Constituţiei, prerogativa de confirmare a rezultatelor alegerii Parlamentului (articolul 135 alin.(1) lit.e)) şi de validare a mandatelor deputaţilor aleşi în Parlament (articolul 62) ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Având competenţa necesară prevăzută de articolele 61 alin.(2) şi 72 alin.(3) litera e) din Constituţie, legislatorul a reglementat aspectele referitoare la modul de exercitare a acestor competenţe în Legea cu privire la Curtea Constituţională (a se vedea articolul 4 alin.(1) lit.e) din Lege) şi în Codul electoral (a se vedea în special articolele 85 alin.(3), 125, 126, 128 din Cod).
19. Aşadar, Curtea verifică îndeplinirea condiţiilor de alegere a Parlamentului Republicii Moldova prescrise de Constituţie şi de Codul electoral, inclusiv verifică respectarea legalităţii alegerii deputaţilor în Parlament. Potrivit Codului electoral, Curtea Constituţională "confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor" (articolul 125 alin.(2)) şi poate declara nule alegerile în Parlament dacă constată că "în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor" (articolul 128).
20. Cu privire la controlul legalităţii alegerilor, Curtea trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate şi, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influenţa rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului (a se vedea HCC nr.20 din 23 iulie 2021, § 26). De altfel, Comisia de la Veneţia a subliniat, pe de o parte, că "[…] neregulile din procesul electoral interferează cu libera exprimare a opiniei poporului numai dacă neregulile au condus la un prejudiciu real asupra rezultatului alegerilor şi denaturează rezultatele alegerilor", iar, pe de altă parte, "[…] dacă neregulile sunt minore sau doar de natură formală, anularea rezultatului alegerilor poate încălca dreptul la alegeri libere prevăzut la articolul 3 din Protocolul nr.1 la CEDO" (a se vedea Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale, aprobat de Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare, Veneţia 14-15 martie 2025, CDL-AD(2025)003), § 39).
21. Astfel, Curtea are competenţa să examineze dacă scrutinul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale privind alegerile democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influenţat rezultatul final al acestuia. Eventuala nulitate a alegerilor depinde de dimensiunile şi de amploarea încălcărilor/neregulilor comise în procesul alegerilor sau numărării voturilor, constatate în modul corespunzător de autorităţi competente ale statului. În acest context, Curtea reiterează că: 1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă; 2) nu orice încălcări/nereguli din procesul electoral echivalează cu fraudarea alegerilor, ci numai neregulile de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; 3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (a se vedea HCC nr.29 din 9 decembrie 2014, § 72-73; HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, § 21-22; HCC nr.8 din 24 martie 2020, § 19; HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 18; HCC nr.25 din 28 noiembrie 2024, § 14).
22. Încălcările comise în scrutin trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau pe acte ale autorităţilor competente (HCC nr.24 din 31 octombrie 2024, § 14; HCC nr.25 din 28 noiembrie 2024, § 13). Curtea reiterează că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă privind legalitatea actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat. Curtea nu se poate pronunţa asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea ar înlocui, de fapt, autorităţile statului a căror competenţă este stabilită prin lege (HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, §§ 18-19).
23. Având în vedere dispoziţiile Codului electoral, legislatorul a prevăzut că, în cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării în întreaga ţară într-un proces-verbal, întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor (articolul 85 alin.(2)) şi împreună cu alte acte relevante (i.e. lista deputaţilor aleşi, lista candidaţilor supleanţi) le prezintă Curţii Constituţionale în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor deputaţilor aleşi.
24. La rândul său, Curtea Constituţională, în termen de 10 zile de la primirea actelor electorale de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către organele electorale şi instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite, confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor (a se vedea articolul 125 alin.(2) din Cod). Concomitent, Curtea Constituţională validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele candidaţilor supleanţi.
II. Confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025
A. Cu privire la respectarea condiţiilor de alegere a Parlamentului
25. Potrivit Constituţiei, Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat (art.61 alin.(1)), pentru un mandat de patru ani (articolul 63 alin.(1)). Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi (articolul 106 alin.(2) din Codul electoral).
26. Prin Hotărârea nr.77 din 17 aprilie 20257, Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.
_______________________________
7 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=148120&lang=ro
27. Curtea reţine că, potrivit articolului 61 alin.(3) din Constituţie, alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent. Parlamentul precedent a fost ales pe data de 11 iulie 2021 pentru 4 ani. Mandatul deputaţilor Parlamentului a fost validat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.20 din 23 iulie 2021 şi deputaţii aleşi au fost convocaţi în şedinţa de constituire a Parlamentului pe data de 29 iulie 2021. Prin urmare, Curtea constată că stabilirea datei alegerilor deputaţilor în Parlament pentru 28 septembrie 2025 respectă condiţia de "cel mult 3 luni de la data expirării mandatului" Parlamentului precedent prevăzută de Constituţie.
28. Curtea reţine că pentru participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 s-au înregistrat 23 de concurenţi electorali, inclusiv 4 blocuri electorale, 15 partide politice şi 4 candidaţi independenţi.
29. Pe parcursul campaniei electorale, componenţa unui bloc-concurent electoral a fost modificată prin excluderea unui partid politic membru, iar în privinţa unui partid politic a fost anulată înregistrarea calităţii de concurent electoral. Astfel, Curtea constată că la alegerile parlamentare au participat 22 de concurenţi electorali, dintre care 4 blocuri electorale, 14 partide politice şi 4 candidaţi independenţi.
30. Campania electorală s-a desfăşurat între 29 august şi 26 septembrie 2025, în cadrul căreia concurenţii electorali au avut posibilitatea de a aduce la cunoştinţa alegătorilor propriile programe politice cu privire la dezvoltarea ţării. Campania electorală a fost monitorizată de reprezentanţii concurenţilor electorali, de numeroşi observatori, dar şi de către misiuni naţionale şi internaţionale de observare.
31. Curtea constată că la 28 septembrie 2025 au fost organizate şi desfăşurate alegerile parlamentare pe teritoriul Republicii Moldova şi în ţările în care au fost deschise secţii de votare.
32. Prin Hotărârea nr.4149 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 şi a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
33. Curtea constată că, potrivit procesului-verbal menţionat, la alegerile din 28 septembrie 2025 au participat la votare 1 609 579 de alegători, ceea ce constituie 52,24 % din numărul cetăţenilor cu drept de vot incluşi în listele electorale de bază (2 738 735 alegători) şi listele suplimentare (342 244 de alegători). În consecinţă, se constată că a fost respectată condiţia valabilităţii alegerilor stabilită de articolul 127 din Codul electoral, adică au participat mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscrişi în listele electorale.
34. Conform procesului-verbal de totalizare a rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că, în ansamblu, concurenţii electorali au obţinut 1 578 722 de voturi valabil exprimate (Hotărârea nr.4149 din 5 octombrie 2025). Cinci concurenţi electorali au trecut pragul minim de reprezentare stabilit de lege şi acestora, în funcţie de numărul de voturi exprimate, le revin, după cum urmează: Partidul Acţiune şi Solidaritate – 55 de mandate; Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei – 26 de mandate; Blocul electoral Alternativa – 8 mandate; Partidul politic Partidul Nostru – 6 mandate şi Partidul politic Democraţia Acasă – 6 mandate (a se vedea Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4151 din 5 octombrie 2025).
35. Având în vedere rezultatele alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale lista deputaţilor aleşi pentru validarea mandatelor şi listele candidaţilor supleanţi pentru confirmare.
36. După primirea actelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea Constituţională verifică respectarea legalităţii procesului de alegere şi a procesului de numărare a voturilor. Legislatorul a stabilit că, în cazul în care Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor, au fost comise încălcări ale Codului care au influenţat rezultatele alegerilor şi atribuirea mandatelor, alegerile sunt declarate nule (articolul 128 din Cod).
37. Prin urmare, pentru a confirma sau infirma alegerea Parlamentului Republicii Moldova pe data de 28 septembrie 2025, Curtea Constituţională trebuie să verifice dacă procesul de desfăşurare a alegerilor parlamentare şi de numărare a voturilor a fost sau nu afectat de încălcări de natură să influenţeze rezultatele alegerilor.
B. Contestaţiile şi sesizările privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor
38. Curtea observă că, potrivit Raportului Comisiei Electorale Centrale cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, în perioada 19 august 2025 – 28 septembrie 2025 au fost înregistrate 92 de contestaţii. După ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală a înregistrat şase contestaţii. Acestea au vizat, inter alia, utilizarea resurselor administrative; amplasarea, difuzarea/distribuirea publicităţii electorale cu încălcarea legislaţiei; încălcarea regulilor privind finanţarea campaniei; publicitate cu conţinut înşelător şi/sau de instigare la ură; efectuarea agitaţiei electorale de către funcţionari electorali; existenţa blocului electoral camuflat; efectuarea agitaţiei electorale în zilele tăcerii.
39. Conform informaţiilor prezentate de Comisia Electorală Centrală în perioada indicată, după criteriul care determină obiectul acestora, sesizările adresate Comisiei au semnalat:
- acţiuni cu elemente de agitaţie electorală, inclusiv publicitatea online anterior perioadei campaniei electorale;
- includerea unui partid în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare prin desemnarea listei de candidaţi; modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3651/2025 "Cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025";
- acţiuni de distribuire a informaţiilor cu caracter fals şi defăimător;
- furnizarea, distribuirea şi difuzarea publicităţii politice şi electorale contrar prevederilor regulamentare;
- implicarea funcţionarilor electorali în acţiuni de corupere a alegătorilor şi participare la întruniri cu alegătorii;
- modalitatea de desemnare şi de înregistrare a candidaţilor în alegeri;
- schimbarea ordinii concurenţilor electorali în buletinul de vot;
- asocierea neautorizată între partidele politice (existenţa blocului electoral camuflat);
- utilizarea resurselor administrative de către candidaţi sau persoane care exercită funcţii publice, precum şi de către autorităţi publice locale; implicarea Preşedintelui Republicii Moldova în campania electorală;
- finanţarea ilegală a campaniei electorale şi fapte de corupere a alegătorilor;
- obstrucţionarea procesului de monitorizare a alegerilor acceptată de către unii funcţionari electorali;
- transportarea organizată a alegătorilor la secţiile de votare din afara ţării;
- epuizarea buletinelor de vot în unele secţii de votare constituite pentru alegătorii din stânga Nistrului; împiedicarea cetăţenilor domiciliaţi în localităţile din stânga Nistrului de a-şi exercita dreptul de vot;
- efectuarea agitaţiei electorale în ziua alegerilor.
40. Potrivit raportului prezentat, în cadrul scrutinului, Comisia Electorală Centrală a fost implicată în mai multe cauze judiciare, în care s-au contestat acţiunile/inacţiunile sale şi hotărârile adoptate. Potrivit informaţiei prezentate Curţii, pe rolul Curţii de Apel Centru şi Curţii Supreme de Justiţie nu se află în examinare vreo contestaţie care are legătură cu sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi validarea mandatelor de deputaţi aleşi. Prin urmare, Curtea a analizat situaţia contestaţiilor electorale depuse la Comisia Electorală Centrală.
C. Situaţia contestaţiilor electorale depuse la Comisia Electorală Centrală
(1) Contestaţia formulată de Partidul Democrat Modern din Moldova (dosarul nr.3-90/2025)
41. La 18 august 2025, Partidul Democrat Modern din Moldova a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere pentru înregistrarea în calitate de concurent electoral şi a listei de candidaţi la funcţia de deputat pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Având în vedere că Partidul Democrat Modern din Moldova nu a fost inclus în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, Comisia Electorală Centrală a respins cererea de înregistrare a listei de candidaţi la funcţia de deputat din partea acestui partid.
42. Prin Hotărârea Curţii de Apel Centru din 2 septembrie 20258 s-a respins acţiunea Partidului Democrat Modern din Moldova şi a fost menţinută hotărârea Comisiei.
_______________________________
8 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/PDMM(2).pdf
43. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 5 septembrie 20259 a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Partidul Democrat Modern din Moldova.
_______________________________
9 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/csj%203-90.pdf
(2) Contestaţia formulată de dl Anatolie Donţu, pretendent la funcţia de deputat din partea Partidului politic "Liga Oraşelor şi Comunelor" (dosarul nr.3-94/25)
44. Prin Hotărârea nr.3828/2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat lista de 52 de candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul din partea Partidului politic "Liga Oraşelor şi Comunelor". Ulterior, Partidul Liga Oraşelor şi Comunelor a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere pentru modificarea listei de candidaţi, anexând documentele necesare.
45. Prin Hotărârea nr.3886 din 30 august 202510, Comisia Electorală Centrală, la cererea partidului, a modificat hotărârea menţionată mai sus şi, între altele, lista candidaţilor la funcţia de deputat din partea Partidului Liga Oraşelor şi Comunelor. Dl Anatolie Donţu nu a fost de acord cu excluderea sa din lista candidaţilor şi a formulat o acţiune judiciară împotriva Comisiei Electorale Centrale şi a solicitat restabilirea să în listă la nr.52.
_______________________________
10 https://a.cec.md/ro/pentru-modificarea-hotararii-comisiei-electorale-centrale-nr-38282025-privind-2751_114984.html
46. Prin Hotărârea din 5 septembrie 202511, Curtea de Apel Centru a respins acţiunea formulată de dl Anatolie Donţu.
_______________________________
11 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-94%20CAC.pdf
47. Prin Încheierea din 11 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie12 a declarat inadmisibil recursul formulat de dl Anatolie Donţu.
_______________________________
12 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-94%20CSJ%20Don%C8%9Bu.pdf
(3) Contestaţia formulată de Partidul politic "Liga Oraşelor şi Comunelor" (dosarul nr.3-95/25)
48. La 4 septembrie 2025, Partidul Liga Oraşelor şi Comunelor a formulat o acţiune împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat anularea parţială a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3886/2025, în partea excluderii candidatului de la poziţia nr.52, şi, respectiv, menţinerea acestuia pe lista candidaţilor.
49. Prin Încheierea din 5 septembrie 202513, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibilă acţiunea formulată.
_______________________________
13 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-95%20CAC.pdf
(4) Contestaţia formulată de Partidul politic "Partidul Naţional Moldovenesc" şi sesizarea Partidului politic "Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa" (dosarul nr.3-110/25 conexat cu dosarul nr.3-111/25)
50. La 2 septembrie 2025, dl Dragoş Galbur, preşedinte al Partidului Naţional Moldovenesc şi la 5 septembrie 2025, dna Arina Spătaru, preşedinte al Partidului Politic "Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa", au depus contestaţii împotriva Partidului Republican Inima Moldovei şi a dnei Irina Vlah, preşedinte al acestui partid, referitor la încălcarea dispoziţiilor legale privind finanţarea partidelor politice, inclusiv obţinerea din străinătate a resurselor financiare, şi au solicitat sancţionarea lor.
51. Prin Hotărârea nr.399314 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a admis parţial contestaţiile formulate, i-a aplicat Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei sancţiunea avertisment pentru încălcarea prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a iniţiat efectuarea unor controale asupra finanţării activităţii Partidului Republican Inima Moldovei şi a Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, din care face parte Partidul Inima Moldovei. Suplimentar, Comisia a expediat această hotărâre Ministerului Justiţiei, împreună cu copia dosarului administrativ, în vederea examinării posibilităţii limitării activităţii Partidului Republican Inima Moldovei în modul prevăzut de articolul 21 din Legea privind partidele politice.
_______________________________
14 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nrcec-10ap6-din-2-2751_115216.html
52. Partidul Republican Inima Moldovei şi Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei au atacat în contencios administrativ hotărârea în discuţie. Acţiunea a fost respinsă printr-o hotărâre a Curţii de Apel Centru din 25 septembrie 202515, iar recursul împotriva acesteia a fost respins prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 27 septembrie 202516.
_______________________________
15 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosarul%203-110%20CAC%20hot%C4%83r%C3%AEre.pdf
16 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-110%20CSJ%20%C3%8Encheere.pdf
(5) Contestaţiile formulate de Blocul electoral Alternativa şi de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei (dosarul nr.3-101/2025)
53. La 3 şi la 5 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa şi, respectiv, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, prin reprezentanţii săi, au depus contestaţii la CEC împotriva Partidului Acţiune şi Solidaritate. Contestaţiile au vizat publicarea în format text şi video, pe pagina oficială din reţeaua de socializare Facebook a Ambasadei Republicii Moldova în Irlanda, a unui îndemn la vot în favoarea Partidului Acţiune şi Solidaritate.
54. Prin Hotărârea nr.3941 din 8 septembrie 202517, Comisia Electorală Centrală a respins contestaţiile formulate.
_______________________________
17 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatiile-nr-cec-10ap10-din-3-2751_115099.html
55. Prin Hotărârea din 15 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru18 a respins acţiunea formulată de Blocului electoral Alternativa.
_______________________________
18 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-101%20Hot%C4%83r%C3%A2re%20CAC.pdf
56. Prin Încheierea din 20 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie19 a declarat inadmisibil recursul formulat de Blocul electoral Alternativa.
_______________________________
19 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Dosarul%20nr_3ra-671-25%20Blocul%20Alternativa%20vs%20CEC%20-Hot%203941.pdf
(6) Contestaţia formulată de Partidul Acţiune şi Solidaritate (dosarul nr.3-99/2025)
57. La 4 septembrie 2025, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidului Acţiune şi Solidaritate, a depus la Comisia Electorală Centrală o contestaţie împotriva candidatului la funcţia de deputat din partea Blocului electoral Alternativa dl Ion Ceban, în care a susţinut că acesta a participat, în calitate de primar, la o conferinţa desfăşurată în Italia.
58. Prin Hotărârea nr.3942 din 8 septembrie 202520, Comisia Electorală Centrală a admis contestaţia şi i-a aplicat candidatului Ion Ceban sancţiunea avertisment.
_______________________________
20 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap11-din-4-2751_115100.html
59. Prin Hotărârea Curţii de Apel Centru din 15 septembrie 202521, a fost respinsă acţiunea formulată de Blocul electoral Alternativa şi dl Ion Ceban şi menţinută Hotărârea Comisiei.
_______________________________
21 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-99%20hot%C4%83r%C3%A2re%20CAC.pdf
60. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 septembrie 202522 a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Blocul electoral Alternativa şi de dl Ion Ceban.
_______________________________
22 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-99%20CSJ.pdf
(7) Contestaţia formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr.3-100/2025)
61. La 5 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus la Comisia Electorală Centrală o contestaţie împotriva dlui Dorin Recean, candidat la funcţia de deputat pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate.
62. Printr-o scrisoare din 8 septembrie 202523, Comisia Electorală Centrală a declarat contestaţia inadmisibilă. Prin Hotărârea din 15 septembrie 2025 Curtea de Apel Centru24 a respins acţiunea în contencios administrativ formulată de Blocul electoral Alternativa. Prin Încheierea din 21 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie25 a respins recursul declarat împotriva hotărârii Curţii de Apel Centru.
_______________________________
23 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/8893%20nr_CEC-AP-13%20r%C4%83spuns%20CEC.pdf
24 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-100%20CAC%20Hot%C4%83r%C3%A2re.pdf
25 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-100%20CSJ%20%20%C3%AEncheiere.pdf
(8) Contestaţia formulată de dna Irina Vlah şi de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei din 8 septembrie 2025 (dosarul nr.3-104/2025)
63. Dna Irina Vlah a formulat o contestaţie în care a menţionat că dl Dorin Recean, în calitatea sa de Prim-ministru în exerciţiu şi de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate, a participat la şedinţa Consiliului Interinstituţional de Supervizare, la care s-a adoptat o decizie privind blocarea fondurilor şi resurselor economice care îi aparţin, afectând, în acest sens, principiul egalităţii şanselor concurenţilor electorali. Printr-o scrisoare din 10 septembrie 202526, Comisia Electorală Centrală a declarat contestaţia inadmisibilă.
_______________________________
26 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/8861%20dosar%203-104.pdf
64. Prin Hotărârea Curţii de Apel Centru din 16 septembrie 202527 s-a admis parţial acţiunea formulată de dna Irina Vlah şi cererea de alăturare depusă de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei. A fost anulat răspunsul Comisiei Electorale Centrale din 10 septembrie 2025 şi Comisia Electorală Centrală a fost obligată să reexamineze contestaţia, ţinând cont de raţionamentele hotărârii Curţii de Apel Centru. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 21 septembrie 202528 a fost declarat inadmisibil recursul formulat de Comisia Electorală Centrală.
_______________________________
27 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-104%20Hot%C4%83r%C3%A2re.pdf
28 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-104%20CSJ%20%C3%AEncheiere.pdf
65. Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4081 din 23 septembrie 202529 contestaţia în discuţie a fost respinsă ca neîntemeiată. Printr-o Încheiere din 27 septembrie 202530, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibil recursul dnei Irina Vlah.
_______________________________
29 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-executarea-hotararii-curtii-de-apel-centru-din-2751_115329.html
30 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-122-25%20incheiere%20CAC.pdf
(9) Contestaţia formulată de reprezentantul Partidului Acţiune şi Solidaritate (dosarul nr.3-105/2025)
66. La 8 septembrie 2025, dl Sergiu Gherciu, reprezentant al Partidului Acţiune şi Solidaritate, a depus o contestaţie la Comisia Electorală Centrală în care a susţinut că dl Renato Usatîi, candidat la funcţia de deputat din partea Partidului Nostru, a utilizat imagini cu minori fără consimţimântul părinţilor sau al reprezentanţilor legali ai acestora pentru a fi reproduse sau difuzate, inclusiv în scop electoral. Printr-o scrisoare din 10 septembrie 202531, Comisia Electorală Centrală a declarat contestaţia inadmisibilă.
_______________________________
31 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/8860%20dosar%203-105.pdf
67. La 15 septembrie 202532, Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de Partidul Acţiune şi Solidaritate împotriva Comisiei Electorale Centrale.
_______________________________
32 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosarul%203-105.pdf
(10) Contestaţiile formulate de Blocul electoral Alternativa şi de Partidul Naţional Moldovenesc (dosarul nr.3-108/2025)
68. La 11 şi 12 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa şi, respectiv, Partidul Naţional Moldovenesc, prin reprezentanţii lor, au depus câte o contestaţie împotriva dlui Dinu Plîngău, candidat la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate.
69. Prin Hotărârea nr.3988 din 15 septembrie 202533, Comisia Electorală Centrală a respins contestaţiile menţionate.
_______________________________
33 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatiile-nrcec-10ap31-din-11-2751_115196.html
70. Prin Hotărârea Curţii de Apel Centru din 19 septembrie 202534 a fost respinsă acţiunea Blocului electoral Alternativa formulată împotriva Hotărârii menţionate supra. Hotărârea Curţii de Apel Centru a fost contestată cu recurs de către reprezentantul Blocului electoral Alternativa. La 25 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie35 a respins recursul Blocului electoral Alternativa depus împotriva hotărârii instanţei de apel.
_______________________________
34 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%201-108%20hot%C4%83r%C3%AEre%20CAC.pdf
35 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-108%20CSJ%20%C3%8Encheiere.pdf
(11) Contestaţia formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr.3-112/25)
71. La 12 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a formulat o contestaţie împotriva Partidului Acţiune şi Solidaritate şi a dlui Sergiu Lazarencu, candidat la funcţia de deputat.
72. Prin Hotărârea nr.3994 din 17 septembrie 202536, Comisia Electorală Centrală i-a atenţionat pe dl Sergiu Lazarencu şi Partidul Acţiune şi Solidaritate despre necesitatea respectării articolului 16 alin.(3) din Codul electoral.
_______________________________
36 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nrcec-10ap36-din-12-2751_115217.html
73. Prin Hotărârea din 23 septembrie 202537, Curtea de Apel Centru a respins acţiunile Partidului Acţiune şi Solidaritate, a dlui Sergiu Lazarencu, şi a Blocului electoral Alternativa şi a menţinut Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3994 din 17 septembrie 2025.
_______________________________
37 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%20112%20CAC%20hot%C4%83r%C3%AEre.pdf
(12) Contestaţia formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei (dosarul nr.3-119/25)
74. La 19 septembrie 2025, dna Tamara Chişca-Doneva, în calitate de reprezentant al Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, a formulat o contestaţie prin care a solicitat constatarea utilizării funcţiei de demnitate publică de către candidaţii la funcţia de deputat ai Partidului Acţiune si Solidaritate.
75. Prin scrisoarea nr.CEC-8/9056 din 22 septembrie 202538, Comisia a constatat că nu sunt întrunite criteriile de admisibilitate a unei contestaţii în sensul prevederilor Codului electoral.
_______________________________
38 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9056%2010AP-52%2C%20AP-53%2C%20AP-54%2C%20AP-59.pdf
76. Prin Hotărârea din 26 septembrie 202539, Curtea de Apel Centru a respins acţiunea Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei depusă împotriva Hotărârii CEC menţionate supra.
_______________________________
39 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%20-119%20CAC.pdf
(13) Contestaţia formulată de către Partidul Republican "Inima Moldovei" (dosarul nr.3-123/2025)
77. La 19 septembrie 2025, Ministerul Justiţiei i-a solicitat Curţii de Apel Centru să dispună limitarea activităţii Partidului republican "Inima Moldovei", parte componentă a unui concurent electoral Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei. La 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a pronunţat o încheiere prin care a dispus limitarea activităţii partidului, ca o măsură asiguratorie, până la soluţionarea cauzei în fond, fiind menţinută prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 septembrie 202540. În baza acestei încheieri judecătoreşti, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.4114 din 26 septembrie 202541, prin care a revocat Partidul Republican "Inima Moldovei" din lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3651/2025.
_______________________________
40 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79632
41 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-executarea-incheierii-curtii-de-apel-centru-din-2751_115395.html
78. Partidul Republican "Inima Moldovei" a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuţie, care a fost respinsă printr-o Încheiere a Curţii de Apel Centru din 27 septembrie 202542 şi printr-o Decizie a Curţii Supreme de Justiţie din 28 septembrie 202543.
_______________________________
42 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-123%20CAC%20%C3%AEncheiere.pdf
43 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-123%20CSJ%20%20decizie(1).pdf
(14) Contestaţiile formulate de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr.3-113/25)
79. La 16 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus la Comisia Electorală Centrală două contestaţii împotriva Partidului Acţiune şi Solidaritate şi a dlui Sergiu Lazarencu, candidat la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea acestui partid. În contestaţie, Blocul electoral Alternativa a menţionat că ministrul mediului, dl Sergiu Lazarencu, a participat la întâlniri cu caracter electoral, nu şi-a suspendat activitatea de ministru, continuă să-şi exercite atribuţiile de ministru şi să desfăşoare campania electorală prin participarea la discuţii în calitate de reprezentant al Guvernului şi, în acelaşi timp, de candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, contrar interdicţiei de a utiliza resursele administrative.
80. Prin Hotărârea nr.3995 din 17 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală i-a aplicat dlui Sergiu Lazarencu un avertisment şi a sesizat Inspectoratul General al Poliţiei în vederea examinării faptelor relatate în hotărâre prin prisma articolului 481 alin.(7) din Codul contravenţional. Printr-o hotărâre din 22 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a anulat sancţiunea aplicată dlui Sergiu Lazarencu, iar recursul formulat împotriva hotărârii Curţii de Apel Centru a fost declarat inadmisibil prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 27 septembrie 202544.
_______________________________
44 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-113%20CSJ%20%C3%AEncheiere.pdf
(15) Contestaţia formulată de dna Veronica Pascal (dosarul nr.3-125/2025)
81. Pe data de 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat două sesizări depuse de Serviciul de Informaţii şi Securitate şi de Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova referitoare la presupuse încălcări comise de candidaţii înregistraţi pe lista Partidului Democraţia Acasă. Ulterior, în aceeaşi zi, Partidul Democraţia Acasă a depus la Comisia Electorală Centrală o cerere, prin care a solicitat modificarea listei de candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democraţia Acasă.
82. Prin Hotărârea nr.4054 din 23 septembrie 202545, Comisia a constatat neîndeplinirea condiţiei de eligibilitate a candidatei Veronica Pascal şi a decis excluderea acesteia din listă.
_______________________________
45 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarea-serviciului-de-informatii-si-securitate-nr-2751_115330.html
83. La 25 septembrie 2025, dna Veronica Pascal a formulat o contestaţie în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuţie. Prin Încheierea Curţii de Apel Centru din 2 octombrie 202546 acţiunea a fost declarată inadmisibilă.
_______________________________
46 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-125-25%20%C3%AEncheiere%20(1)_compressed.pdf
(16) Contestaţia formulată de Partidul politic "Mişcarea Respect Moldova" (dosarul nr.3-117/25)
84. La 19 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.402547 cu privire la supravegherea finanţării campaniei electorale a concurenţilor electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin această hotărâre, Comisia Electorală Centrală a luat act de informaţiile şi de datele din rapoartele privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, până în data din 8 septembrie 2025, prezentate de concurenţii electorali şi i-a atenţionat pe unii concurenţi electorali. În cazul Partidului Mişcarea Respect Moldova, Comisia i-a aplicat un avertisment pentru nerespectarea articolului 54 alin.(5) lit.b) şi g) din Codul electoral.
_______________________________
47 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-finantarii-campaniei-electorale-a-concurentilor-elec-2751_115294.html
85. Prin Hotărârea Curţii de Apel Centru din 25 septembrie 202548 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de Mişcarea Respect Moldova cu privire la anularea pct.11 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4025 din 19 septembrie 2025.
_______________________________
48 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-117_25%20CAC_compressed.pdf
86. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 28 septembrie 202549 a fost respins recursul formulat de Mişcarea Respect Moldova.
_______________________________
49 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-117%20%20CSJ%20%C3%AEncheiere.pdf
(17) Contestaţia formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei (dosarul nr.3-119/2025)
87. Printr-o scrisoare din 22 septembrie 202550, Comisia Electorală Centrală a răspuns la contestaţiile formulate la 19 septembrie 2025 de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei în adresa Comisiei.
_______________________________
50 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9056%2010AP-52%2C%20AP-53%2C%20AP-54%2C%20AP-59.pdf
88. Prin Hotărârea Curţii de Apel Centru din 26 septembrie 202551 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea formulată de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea deciziei şi obligarea de reexaminare a contestaţiilor.
_______________________________
51 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%20-119%20CAC.pdf
(18) Contestaţia formulată de Partidul Moldova Mare (dosarul nr.3-124/2025)
89. La 22 septembrie 2025, dl Tudor Ulianovschi, preşedinte al Partidului politic Partidul Social Democrat European, a depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare conform căreia, în 22 septembrie 2025 pe portalul de ştiri www.nordnews.md a fost publicată o investigaţie cu privire la acţiuni de finanţare externă a campaniilor electorale, publicitate electorală/politică nedeclarată, implicarea persoanelor din afara ţării de către concurenţii electorali Partidul Moldova Mare, Blocul electoral Alternativa şi Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei.
90. Prin Hotărârea nr.4119 din 26 septembrie 202552, Comisia Electorală Centrală a anulat înregistrarea concurentului electoral Partidul Politic Moldova Mare şi lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea partidului. În baza probelor acumulate, Comisia a notat următoarele acţiuni ilegale deosebit de grave: a) folosirea fondurilor financiare şi materiale nedeclarate în rapoartele privind finanţarea campaniei electorale prezentate de către concurentul electoral; b) utilizarea mijloacelor financiare din străinătate; c) oferirea alegătorilor de bani, bunuri, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în scopul determinării alegătorilor să îşi exercite drepturile electorale şi d) participarea în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanţii partidelor politice a căror activitate a fost limitată ca urmare a recunoaşterii acestora ca fiind succesori ai unui partid politic declarat neconstituţional. Potrivit Comisiei, din materialele supuse examinării face parte şi sesizarea Inspectoratului Naţional de Investigaţii din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, precum şi sesizarea Inspectoratului de Poliţie Bălţi, prin care se constată acţiuni de finanţare ilegală a Partidului Moldova Mare şi acţiuni de asociere cu Blocul Politic "Victorie", afiliat lui Ilan Şor. Asocierea presupune desfăşurarea de acţiuni comune şi coordonate între formaţiunile politice, implicarea entităţii în activităţi de promovare electorală, utilizarea de resurse materiale, financiare sau logistice comune şi transmiterea de mesaje politice convergente care să creeze aparenţa unui bloc, fapt care contravine prevederilor Codului electoral.
_______________________________
52 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-sesizarile-nr-cec-723379-din-22-2751_115400.html
91. La 27 septembrie 2025, Partidul Moldova Mare a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuţie, care a fost respinsă printr-o hotărâre a Curţii de Apel Centru din 28 septembrie 202553. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 28 septembrie 2025 recursul formulat de Partidului Moldova Mare a fost declarat inadmisibil54.
_______________________________
53 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/MTE2YzE0ZjgtMjg2ZS00M2M3LWFlMmQtZThhMjE5MjQ4YmQx
54 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79638
(19) Contestaţia formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr.3-126/2025)
92. La 24 septembrie 2025, Partidul Acţiune şi Solidaritate a sesizat Comisia Electorală Centrală cu privire la acţiunile candidatului la funcţia de deputat din partea Blocului electoral Alternativa, dl Ion Ceban. În sesizare se menţionează că în perioada 22-23 septembrie 2025, în spaţiul public a fost distribuit un material video în care dl Ion Ceban prezintă un buletin de vot cu privire la poziţia blocului în acest buletin de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, cu menţiunea "votat" în dreptul acestuia, şi îndeamnă alegătorii să voteze Blocul electoral Alternativa. În acest sens, autorul sesizării a solicitat aplicarea sancţiunii prevăzute de articolul 102 din Codul electoral.
93. Prin Hotărârea nr.4116 din 26 septembrie 202555, Comisia Electorală i-a aplicat Blocului electoral Alternativa un avertisment şi a trimis hotărârea Inspectoratului General al Poliţiei, în vederea examinării faptei pe baza articolului 50 alin.(2) din Codul contravenţional. Blocul electoral Alternativa a formulat o contestaţie în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuţie, care a fost respinsă la 2 octombrie 2025 printr-o hotărâre a Curţii de Apel Centru56.
_______________________________
55 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap76-din-25-2751_115401.html
56 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/NTRhZGJjODgtMDZiYi00NDgyLThlYTQtMDY0OGM3NGExZWFk
(20) Contestaţia formulată de Blocul electoral Alternativa (dosarul nr.3-127/2025)
94. Pe data de 24 septembrie 2025, Blocul electoral Alternativa a depus o contestaţie în care a menţionat că un candidat la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate, a ţinut la 24 septembrie 2025 o conferinţă de presă la sediul Guvernului Republicii Moldova, în cadrul căreia a lansat acuzaţii la adresa concurenţilor electorali, deşi articolul 70 alin.(6) din Codul electoral le interzice candidaţilor să utilizeze resursele administrative.
95. Prin Hotărârea nr.4117 din 26 septembrie 202557, Comisia Electorală Centrală a admis contestaţia formulată de Blocul electoral Alternativa, i-a aplicat candidatului de pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate un avertisment şi a sesizat Inspectoratul General al Poliţiei în vederea examinării faptelor relatate prin prisma articolului 481 alin.(7) din Codul contravenţional. Partidul Acţiune şi Solidaritate a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva hotărârii în discuţie, care a fost respinsă la 2 octombrie 2025, printr-o hotărâre a Curţii de Apel Centru58. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 8 octombrie 2025, recursul formulat de Partidul Acţiune şi Solidaritate şi de candidat a fost declarat inadmisibil59.
_______________________________
57 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap77-din-25-2751_115416.html
58 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Hot%C4%83r%C3%A2re%203-127-25%20CAC.pdf
59 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79769
(21) Contestaţia formulată de dl Alexandr Iaroşevici, alegător (dosarul nr.3-128/2025).
96. La 1 octombrie 2025, dl Alexandr Iaroşevici a depus la Curtea de Apel Centru o acţiune împotriva Comisiei Electorale Centrale pentru a anularea Hotărârii nr.4128 din 28 septembrie 202560, hotărâre prin care Comisia Electorală Centrală a dispus aplicarea ştampilei cu menţiunea "Retras" în dreptul Partidului Moldova Mare. Acesta a afirmat că prin declararea nevalabile a voturilor exprimate pentru Partidul Moldova Mare cetăţenilor le este încălcat dreptul de a-şi exprima liber voinţa în ziua alegerilor.
_______________________________
60 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-executarea-hotararii-curtii-de-apel-centru-din-2751_115426.html
97. Printr-o Încheiere din 3 octombrie 202561, Curtea de Apel Centru a declarat inadmisibilă acţiunea formulată de dl Alexandr Iaroşevici. Prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 8 octombrie 2025 recursul formulat de dl Alexandr Iaroşevici a fost respins62.
_______________________________
61 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Incheiere_3-128_25.pdf
62 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79735
(22) Contestaţia formulată de Partidul Democraţia Acasă (dosarul nr.3-130/2025)
98. La 1 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărârea nr.413563 cu privire la supravegherea finanţării campaniei electorale a concurenţilor electorali pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, până în 22 septembrie 2025. În această hotărâre, Comisia a constatat, inter alia, încălcarea articolului 54 alin.(5) lit.b) din Codul electoral de către Partidul Democraţia Acasă şi i-a aplicat un avertisment. Totodată, Comisia a obligat acest partid să prezinte raportul corectat privind finanţarea campaniei electorale până în 22 septembrie 2025, în termen de 48 ore de la adoptarea hotărârii.
_______________________________
63 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-finantarii-campaniei-electorale-a-concurentilor-elec-2751_115451.html
99. Printr-o Decizie din 6 octombrie 202564, Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de Partidul Democraţia Acasă.
_______________________________
64 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Incheiere_3-128_25.pdf
(23) Contestaţiile formulate de Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei (dosarele nr.3-131/25 şi nr.3-132/2025)
100. La 28 septembrie 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei a formulat mai multe contestaţii în adresa Comisiei Electorale Centrale referitoare la încălcarea legislaţiei electorale privind desfăşurarea agitaţiei electorale. Prin mai multe scrisori din 1 octombrie 202565, Comisia Electorală Centrală i-a comunicat acestui Bloc electoral că a transmis sesizările depuse către Inspectoratului General al Poliţiei pentru examinare pe baza articolului 52 alin.(1) din Codul contravenţional.
_______________________________
65 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9056%2010AP-52%2C%20AP-53%2C%20AP-54%2C%20AP-59.pdf şi
https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/9225%207-23712%2C%207-23722%2C%2023723%2C%2023729%20din%2028%20_09_2025(1).pdf
101. Prin Deciziile Curţii de Apel Centru din 6 octombrie 202566, acţiunile în contencios administrativ împotriva răspunsului Comisiei Electorale Centrale au fost respinse ca neîntemeiate.
_______________________________
66 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3-131-25.pdf
(24) Contestaţia formulată de Partidul Democraţia Acasă (dosar nr.3-135/25)
102. La 28 septembrie 2025, reprezentantul Partidului Acţiune şi Solidaritate a sesizat Comisia Electorală Centrală cu privire la acţiunile ilegale ale dlui Vasile Costiuc, candidat la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 din partea Partidului Democraţia Acasă. De asemenea, Comisia a recepţionat şi a înregistrat la 28 septembrie 2025 şi la 1 octombrie 2025 două sesizări din partea Inspectoratului Naţional de Investigaţii. Aceste sesizări afirmă că dl Vasile Costiuc şi partidul pe care îl conduce au manipulat şi au indus în eroare opinia publică, utilizând în acest sens mecanismul descris în raportul publicaţiei Expert Forum România (EFOR).
103. Examinând sesizările împreună cu materialele anexate, Comisia Electorală Centrală, prin Hotărârea nr.4140 din 3 octombrie 202567, a constatat: 1) implicarea unei persoane oficiale străine, declarată indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, în campania electorală a Partidului Democraţia Acasă; 2) utilizarea unor tehnici digitale sofisticate de difuzare în masă a materialelor video publicitare pe reţele de socializare, inclusiv prin utilizarea tehnicilor de manipulare şi conturi false; 3) neraportarea cheltuielilor pentru producţia şi difuzarea de spoturi publicitare, publicitate pe reţele sociale sau online şi a cheltuielilor suportate de terţi în interesul candidatului prin promovarea contra cost a spoturilor pe diverse platforme online şi 4) existenţa unui bloc electoral camuflat între Partidul Democraţia Acasă, Partidul AUR din Republica Moldova şi Partidul AUR din România. În acest sens, Comisia a constatat încălcarea repetată a articolului 54 alin.(5) lit.b) din Codul electoral de către Partidul Democraţia Acasă şi i-a aplicat acestuia sancţiunea avertismentul. De asemenea, Comisia i-a aplicat partidului o sancţiune complementară privind lipsirea de alocaţii de la bugetul de stat pentru performanţele obţinute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2025.
_______________________________
67 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap91-din-28-2751_115468.html
104. Partidul Democraţia Acasă a contestat Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.4140 din 3 octombrie 2025 în faţa Curţii de Apel Centru, care, printr-o hotărâre din 9 octombrie 202568, a dispus anularea sancţiunii complementare a lipsirii de alocaţii de la bugetul de stat.
_______________________________
68 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/NjA2ODcxZmEtOWE0Ny00YzdmLTg3NGUtNzBhYzk3NDhiNTcz
105. Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 octombrie 202569, a fost admis recursul formulat de Comisia Electorală Centrală şi casată Decizia Curţii de Apel Centru din 9 octombrie 2025 în partea referitoare la anularea sancţiunii complementare a lipsirii de alocaţii de la bugetul de stat.
_______________________________
69 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79826
(25) Contestaţiile formulate de dl Vasile Costiuc, preşedintele Partidului Democraţia Acasă
106. La 5 octombrie 2025, dl Vasile Costiuc, preşedinte al Partidului Democraţia Acasă, a formulat patru contestaţii privind acţiunile pretins ilegale de finanţare a Partidului Acţiune şi Solidaritate, a Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei, a Blocului electoral Alternativa şi a Partidului Partidul Nostru.
107. Prin Hotărârea nr.4148 din 5 octombrie 202570, Comisia Electorală Centrală a respins contestaţiile formulate. Printr-o Hotărâre din 13 octombrie 202571, Curtea de Apel Centru a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de Partidul Democraţia Acasă. Împotriva acestei hotărâri, Partidul Democraţia Acasă a formulat două recursuri. Primul recurs a fost declarat inadmisibil printr-o Încheiere a Curţii Supreme de Justiţie din 15 octombrie 202572, iar al doilea recurs a fost declarat inadmisibil printr-o Încheiere a Curţii Supreme de Justiţie din 16 octombrie 202573.
_______________________________
70 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-finantarii-campaniei-electorale-a-concurentilor-elec-2751_115483.html
71 https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/NjMwMDQ2ZGEtNjgwZS00MmMyLTg1MmMtYzE5OWVhMTUyMTc3
72 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79853
73 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79859
D. Informaţii prezentate Curţii de către Centrul Naţional Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei şi Serviciul de Informaţii şi Securitate
108. Printr-o scrisoare din 10 octombrie 2025, Centrul Naţional Anticorupţie a informat Curtea Constituţională despre faptul că, sub conducerea Procuraturii municipiului Chişinău, Procuraturii raionului Cahul, Procuraturii municipiului Bălţi, dar şi în grupuri comune de urmărire penală cu Procuratura Anticorupţie, examinează 20 de cauze penale cu privire la comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 1812, 1813 şi 243 din Codul penal. Potrivit Centrului, din materialele cauzelor penale rezultă o bănuială rezonabilă că factori de decizie, membri şi simpatizanţi ai unor formaţiuni politice afiliate unei grupări criminale şi unui partid declarat neconstituţional, din regiunile Centru, Sud şi Nord ale ţării, având roluri bine determinate, au pus în aplicare un plan infracţional de corupere a alegătorilor la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. De asemenea, Centrul menţionează că deşi partidele în discuţie au fost excluse din lista partidelor participante la alegeri, acestea şi-au continuat activităţile ilegale prin alte formaţiuni politice, de exemplu, prin dezinformarea cetăţenilor şi promovarea imaginii partidului cu utilizarea mijloacelor financiare a căror provenienţă nu a fost stabilită. Centrul menţionează că a documentat transmiterea mijloacelor financiare în sumă de 20 000 000 lei care erau destinaţi pentru remunerarea factorilor de decizie, a membrilor şi a simpatizanţilor unor formaţiuni politice, existând date care indică că resursele financiare în discuţie provin din Federaţia Rusă şi din companii nerezidente incluse în lista de sancţiuni internaţionale. De exemplu, Centrul indică faptul că a identificat un portofel electronic deschis pe numele unei persoane fizice, cetăţean al Republicii Moldova, creat în noiembrie 2022, pe care au fost primite fonduri în sumă totală de 107 082 384 dolari SUA şi expediate fonduri în sumă de 106 966 966 dolari SUA, echivalentul a 1,8 miliarde lei, bani care provin din Federaţia Rusă şi din companii incluse în liste de sancţiuni internaţionale. În perioada anului 2025, prin intermediul acestui portofel electronic au fost transferate mijloace financiare în sumă de aproximativ 47 000 0000 dolari SUA, care au ajuns în conturile unor persoane din Republica Moldova, Kazahstan şi Ucraina, fiind destinaţi pentru finanţarea ilegală a unor formaţiuni politice şi corupere electorală. Centrul mai informează că pe aceste cazuri penale au fost efectuate 192 de măsuri speciale de investigaţii, 2500 de acţiuni de urmărire penală şi 36 de persoane au fost reţinute, aceştia fiind lideri de grup cu roluri de organizare şi repartizare a mijloacelor financiare în vederea convingerii unui număr semnificativ de persoane pentru a susţine formaţiuni politice pro-ruse la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
109. Printr-o scrisoare din 13 octombrie 2025, Inspectoratul General al Poliţiei a informat Curtea Constituţională despre faptul că în perioada 14 iulie – 26 septembrie 2025 reprezentanţii partidelor politice au desfăşurat 1 553 de întruniri cu alegătorii, la care au participat aproximativ 102 100 persoane. Inspectoratul General al Poliţiei a înregistrat 554 sesizări cu privire la pretinse încălcări/incidente în procesul electoral:
1) 118 sesizări referitoare la încălcări ale legislaţiei cu privire la publicitate. În 23 de cazuri a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzut la articolul 364 alin.(10) din Codul contravenţional. În 42 de cazuri a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 50 (afişajul electoral neautorizat sau deteriorarea afişajului electoral) din Codul contravenţional;
2) 20 sesizări referitoare la încălcarea legislaţiei privind întrunirile. În 14 cazuri a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 67 (încălcarea legislaţiei privind întrunirile) din Codul contravenţional;
3) 78 sesizări referitoare la agitaţia electorală, în 11 cazuri fiind constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 52 (agitaţia electorală interzisă) din Codul contravenţional;
4) 99 sesizări referitoare la fotografierea buletinului de vot. În 72 de cazuri a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 49 alin.(4) (împiedicarea activităţii organului electoral şi periclitarea procesului de votare) din Codul contravenţional;
5) 12 sesizări referitoare la transportarea organizată a alegătorilor. Într-un caz a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 521 (colectarea semnăturilor de către persoane neautorizate) din Codul contravenţional;
6) 4 sesizări referitoare la utilizarea ilicită a resurselor administrative. În 2 cazuri a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 481 alin.(7) (încălcarea legislaţiei privind gestionarea mijloacelor financiare ale partidelor politice, ale fondurilor electorale şi ale grupurilor de iniţiativă) din Codul contravenţional;
7) 9 sesizări referitoare la împiedicarea activităţii organului electoral. În 8 cazuri a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 49 alin.(2) (împiedicarea activităţii organului electoral şi periclitarea procesului de votare) din Codul contravenţional;
8) 68 sesizări prin care alegătorul s-a prezentat la secţia de votare din localitate pentru a vota, însă nu s-a regăsit în listă. Materialele au fost remise pentru examinare către Comisia Electorală Centrală;
9) 146 sesizări referitoare la alte încălcări comise în procesul electoral (injurii, huliganism, deteriorarea ştampilei de vot etc.). Într-un caz a fost pornit un proces penal privind existenţa semnelor infracţiunii prevăzute la articolul 287 (huliganismul) din Codul penal. În 5 cazuri a fost constatată comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 354 (huliganismul nu prea grav) din Codul contravenţional.
110. Serviciul de Informaţie şi Securitate a informat Curtea despre faptul că a remis în timp util în adresa instituţiilor publice informaţii menite să contribuie la prevenirea riscurilor şi ameninţărilor capabile să pericliteze buna desfăşurare a procesului electoral, dar şi să afecteze securitatea statului şi ordinea publică. Subiectele sesizate au vizat segmente ale procesului electoral şi ale activităţilor conexe, printre care se numără: evenimente specifice de ordine publică, cum ar fi tentative de înfiltrare a elementelor provocatoare în cadrul unor proteste şi/sau manifestaţii în masă; racolarea si atragerea persoanelor în activităţi subversive din partea exponenţilor grupării "Şor", cu potenţiale implicaţii asupra stabilităţii sociale şi electorale; asigurarea integrităţii procesului electoral, inclusiv monitorizarea potenţialelor ameninţări la adresa securităţii votului şi a participanţilor.
E. Concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali
111. În Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală menţionează că au fost acreditaţi 3 423 de observatori. Comisia Electorală Centrală a acreditat 2 496 de observatori naţionali şi 912 observatori internaţionali. Consiliile electorale de circumscripţie de nivelul II au acreditat 15 observatori naţionali. Cei 2 496 de observatori naţionali au fost propuşi de către organizaţiile "Promo-LEX", Uniunea Juriştilor din Moldova, Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT", Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), "Alianţa INFONET", Fundaţia Est-Europeană din Moldova şi Mişcarea "Forţa Veteranilor de Război pentru Neam şi Ţară".
112. Alegerile parlamentare au fost monitorizate de mai multe organizaţii internaţionale, precum Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (OSCE/BIDDO), Reţeaua Europeană a Organizaţiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), Adunarea Parlamentară a Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a OSCE, Parlamentul Ucrainei şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei, Asociaţia "Funky Citizens", Organizaţia "Committee for Open Democracy" din Statele Unite ale Americii, Asociaţia "Expert Forum" (EFOR), Organizaţia SILBA - Initiative for Dialogue and Democracy, Asociaţia Europeană pentru Dialog şi Democraţie (EDDA), Asociaţia Mondială a Autorităţilor Electorale (A-WEB) şi Platforma Europeană pentru Alegeri Democratice.
113. Misiunea Promo-LEX de observare a alegerilor parlamentare74 a documentat mai multe nereguli: abuzul de resurse administrative; corupţia electorală şi finanţarea ilicită, manifestate într-o formă organizată cu sprijin extern; activitatea nereglementată a terţilor, în special a actorilor online; implicarea cultelor religioase în activităţile de campanie electorală; tactici de propagandă negativă şi defăimare; axare pe geopolitică în detrimentul dezbaterilor politice de fond; absenţa principalilor lideri de la dezbaterile televizate, în detrimentul discuţiilor publice autentice.
_______________________________
74 https://promolex.md/declaratie-succinta-a-constatarilor-si-concluziilor-privind-alegerile-parlamentare-in-republica-moldova-din-28-septembrie/
114. Promo-LEX a menţionat că alegerile parlamentare s-au desfăşurat sub imperiul unor norme mai stricte privind raportarea şi controlul finanţării politice. Comisia Electorală Centrală a demonstrat un angajament mai ferm pentru integritatea procesului electoral şi a identificat nereguli, inclusiv întârzieri în raportare, evidenţa incompletă a donaţiilor. Au fost aplicate măsuri de redresare şi au fost emise avertismente, însă supravegherea a rămas fragmentară, iar lipsa transparenţei a persistat.
115. Promo-LEX a evidenţiat peste 80 de plângeri şi sesizări depuse la Comisia Electorală Centrală, majoritatea se referă la utilizarea abuzivă a resurselor administrative şi la agitaţia electorală ilegală. Cel puţin 13 litigii electorale au ajuns în faţa instanţelor, majoritatea fiind respinse. Organele de aplicare a legii au efectuat sute de percheziţii în legătură cu corupţia electorală şi finanţarea ilegală.
116. Promo-LEX a identificat 302 cazuri de discurs al urii şi incitare la discriminare, utilizate în contextul alegerilor. Aproximativ 75% au fost răspândite prin intermediul aplicaţiilor şi al reţelelor de socializare, ajungând la peste 6 milioane de vizualizări. Motivele au inclus afilierea politică, genul, orientarea sexuală, sănătatea şi etnia. Manifestările au variat de la stereotipuri şi insulte la incitare directă la discriminare şi violenţă. Promo-LEX consideră că amploarea discursului de ură afectează incluziunea şi încrederea alegătorilor.
117. Pentru ziua alegerilor Promo-LEX a desemnat peste 931 de observatori în întreaga ţară şi peste hotare. Procedurile de deschidere a secţiilor de votare au fost evaluate în mare parte pozitiv. Votarea s-a desfăşurat în mod ordonat, însă au fost menţionate şi nereguli, inclusiv: secretul votului compromis în unele secţii de votare, deficienţe în listele electorale, accesul problematic al reprezentanţilor candidaţilor şi încercările acestora de a filma procesul de votare în interiorul secţiilor de votare, prezenţa persoanelor neautorizate şi cazuri de agitaţie ilegală în ziua alegerilor, precum şi unele cazuri de refuz al membrilor de a furniza observatorilor copii ale proceselor-verbale. Totuşi, numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor au fost evaluate pozitiv, procedurile fiind în mare parte respectate, iar rezultatele transmise în mod transparent.
118. Declaraţia privind constatările şi concluziile preliminare ale Misiunii de observare a alegerilor formată de Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Adunarea Parlamentară a OSCE, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Parlamentul European menţionează că alegerile parlamentare au fost competitive şi le-au oferit alegătorilor posibilitatea de a alege între opţiuni politice autentice.75 Totodată, la luarea deciziilor privind înregistrarea candidaţilor, Comisia Electorală Centrală a utilizat uneori o abordare formalistă şi selectivă. Câteva condiţii de înregistrare a candidaţilor au fost împovărătoare, iar motivele deciziilor Agenţiei Servicii Publice privind eligibilitatea prealabilă a partidelor politice nu au fost întotdeauna clare. Deciziile Comisiei Electorale Centrale şi ale Curţii de Apel Chişinău de a retrage eligibilitatea a două partide în ultimele zile înainte de alegeri, din cauza încălcărilor serioase ale regulilor de agitaţie şi finanţare electorală a campaniei, au afectat certitudinea juridică a statutului concurenţilor electorali.
_______________________________
75 https://www.oscepa.org/en/documents/election-observation/election-observation-statements/moldova/statements-16/5347-2025-parliamentary-eng/file
119. Concurenţii electorali şi-au completat metodele tradiţionale de campanie electorală cu folosirea pe scară largă a reţelelor de socializare. Însă, din nefericire, campania electorală a fost marcată de atacuri hibride, inclusiv de finanţare ilicită şi dezinformare tot mai amplă. A fost depistată activitatea unei reţele organizate, finanţate din surse străine, pentru coordonarea schemelor de cumpărare a voturilor şi a campaniilor de dezinformare din Federaţia Rusă. Eforturile proactive de aplicare a legii au manifestat un efect atenuant şi au prevenit cumpărarea de voturi. În perioada electorală au avut loc campanii neoficiale, realizate de reţele neautentice de conturi, care au folosit uneori videoclipuri generate de inteligenţa artificială, "ferme de troli" şi roboţi pentru a disemina mesaje alarmante false pe platformele reţelelor de socializare.
120. Cu privire la cadrul legal, misiunea a menţionat că acesta a oferit o bază adecvată pentru desfăşurarea unor alegeri democratice conforme cu standardele internaţionale. O lege recentă a introdus îmbunătăţiri esenţiale, inclusiv o definire mai clară a corupţiei electorale, pedepse mai severe şi o mai bună reglementare a finanţării campaniilor electorale.
121. În opinia Misiunii de observare, ziua votării a decurs în mod organizat. Procesul de deschidere a secţiilor de votare şi procesul de votare au fost apreciate pozitiv în majoritatea secţiilor de votare observate. În ciuda îngrijorărilor privind numărul de secţii de votare şi numărul de buletine de vot disponibile pentru alegătorii din Transnistria, scrutinul s-a desfăşurat fără cozi excesive sau insuficienţe legate de buletine. A fost înregistrat un număr îngrijorător de incidente de securitate. Un atac cibernetic de amploare a forţat autorităţile să blocheze platforma host.md, lăsând circa 4000 de site-uri inactive în ziua alegerilor. Au fost raportate o serie de ameninţări cu bombe la unele secţii de votare din ţară şi de peste hotare, precum şi la podurile de peste râul Nistru, fapt care a condus la sistări temporare ale procesului şi a creat cozi de maşini la trecerile peste râu.
122. Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor ENEMO76 a menţionat, în declaraţia privind constatările şi concluziile sale preliminare, că alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 s-au desfăşurat într-un context polarizat, pe fundalul dezinformării şi informaţiilor eronate persistente, în care influenţa străină şi alte ameninţări hibride au încercat să contureze discursul public.
_______________________________
76 https://enemo.org/storage/uploads/wgacG0zsfKg3NAuaVBw50KWCIJ1uPPDXhyk1TotJ.pdf
123. În general, ENEMO susţine că candidaţii la alegeri au putut să-şi desfăşoare campania fără intervenţii nejustificate, deşi câţiva dintre aceştia au semnalat restricţii în acest sens. De la începutul perioadei electorale, autorităţile au desfăşurat operaţiuni care vizau suspiciunile de cumpărare de voturi, finanţarea ilicită a partidelor şi spălarea de bani. În ultima săptămână a campaniei, potrivit autorităţilor, au fost efectuate aproximativ 250 de percheziţii şi 74 de persoane au fost reţinute în cadrul unei anchete privind un plan susţinut de străini, care se pretindea că ar fi avut ca scop incitarea la tulburări în masă. Cadrul legal privind finanţarea campaniilor electorale este conform cu standardele internaţionale şi a fost consolidat recent pentru a spori transparenţa şi pentru a combate finanţarea ilicită.
124. Totodată, ENEMO a notat că înalţi funcţionari de stat, inclusiv miniştri, s-au angajat în activităţi în calitatea lor oficială, al căror calendar şi conţinut s-au aliniat campaniei partidului de guvernare. Acestea au inclus discursuri publice şi comunicate oficiale care au evidenţiat realizările şi priorităţile Guvernului esenţiale pentru platforma partidului, precum şi mesaje de mobilizare difuzate prin intermediul site-urilor web ale Guvernului şi al reţelelor sociale.
125. Potrivit ENEMO, votarea s-a desfăşurat în mod calm şi a fost bine organizată în numărul limitat de secţii de votare observate de misiune. Procedurile de identificare a alegătorilor au fost respectate în mod corespunzător, urnele de vot au fost sigilate în conformitate cu prevederile legale, iar secretul votului a fost asigurat. Membrii birourilor electorale şi-au îndeplinit atribuţiile în mod profesionist şi eficient, fără interferenţe nejustificate. Mass-media şi declaraţiile oficiale au raportat alerte cu bombă la mai multe secţii de votare din diaspora în ziua alegerilor, inclusiv în Italia, România, Spania, Belgia şi Statele Unite, precum şi în Rezina şi în zona de securitate. Perturbările au fost temporare, procesul continuând cu respectarea măsurilor de securitate.
126. ENEMO mai menţionează că în ciuda eforturilor autorităţilor statului şi a implicării active a organizaţiilor societăţii civile, incluziunea deplină a persoanelor cu dizabilităţi în procesul electoral rămâne insuficientă, fapt care poate împiedica persoanele cu dizabilităţi să-şi exercite pe deplin drepturile politice.
127. Referitor la mecanismul legal de redresare a încălcărilor electorale, ENEMO a observat că anularea înregistrării candidaţilor la alegeri cu prea puţin timp înainte de ziua alegerilor a lăsat un interval de timp limitat pentru ca partidele politice afectate să se adreseze instanţelor şi să exercite o cale de atac efectivă, fapt care contravine standardelor internaţionale.
128. În declaraţia sa preliminară referitoare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Misiunea Electorală a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei77 constată că procesul electoral a fost marcat de acuzaţii grave de ingerinţe străine. Campania electorală a fost marcată de "ameninţări hibride", prin campanii de dezinformare amplificate de şi pe reţelele de socializare (TikTok, Telegram etc.), răspândirea de informaţii false, acuzaţii de finanţare ilegală şi acte de corupţie. Modificările cadrului legal pentru alegeri, care vizează combaterea corupţiei, a fraudei şi a dezinformării, au făcut posibilă implementarea unora dintre recomandările observatorilor şi ale societăţii civile, în lumina lecţiilor învăţate din alegerile anterioare, consolidând integritatea şi securitatea procesului electoral.
_______________________________
77 https://www.francophonie.org/moldavie-declaration-preliminaire-de-la-mission-electorale-de-la-francophonie-8173
F. Opinia concurenţilor electorali care au trecut pragul electoral
a) Opinia Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei
129. Potrivit Blocului electoral, alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost marcate de multiple încălcări ale legislaţiei electorale.
130. Una din încălcări ar viza utilizarea resurselor administrative de către concurentul electoral Partidul Acţiune şi Solidaritate prin implementarea mai multor proiecte din bani publici, dar care au fost prezentate drept reuşite proprii ale partidului. Acestea ar include independenţa energetică, dezvoltarea infrastructurii locale, majorarea indemnizaţiilor şi a pensiilor, aderarea la Uniunea Europeană, susţinerea diasporei, precum şi proiectele "Satul european" şi "Curtea europeană".
131. Un alt aspect se referă la pretinsa implicare a Preşedintelui Republicii Moldova în acţiuni de agitaţie electorală şi promovarea concurentului electoral Partidul Acţiune şi Solidaritate prin transfer de imagine şi asociere constantă cu acest concurent. Blocul face referire la implicarea directă a dnei Maia Sandu în formarea listei de candidaţi a concurentului electoral PAS.
132. În continuare, Blocul face referire la un pretins bloc camuflat dintre PAS şi alte partide. La 22 septembrie 2025, reprezentanţii Blocului Electoral "Blocul Unirea Naţiunilor" au comunicat că se retrag din cursa electorală în favoarea PAS şi au îndemnat alegătorii să voteze acest concurent electoral. De asemenea, ulterior zilei votării şi anunţării rezultatelor, dl Dinu Plîngău şi dna Stela Macari au anunţat că nu se vor alătura fracţiunii PAS în Parlament şi vor fi deputaţi independenţi. În opinia Blocului, acţiunile de parteneriat politic, retragere şi îndemnuri de a vota denotă activităţi electorale comune, care se încadrează în definiţia blocului electoral camuflat.
133. Cu referire la manipularea opiniei publice şi utilizarea discursului de instigare la ură, Blocul critică conţinutul unui material sub formă de pliante în tiraj de 900 000 de exemplare, care ar eluda cadrul legal prin impunerea laitmotivului precum că votarea altui concurent electoral va aduce război, corupţie şi sărăcie.
134. Potrivit Blocului electoral, excluderea unui partid politic, parte componentă a blocului electoral, în ultima zi de campanie electorală a descurajat participarea alegătorilor la scrutin.
135. De asemenea, Blocul electoral critică numărul mic al buletinelor de vot pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului sub limita de 3 000 de exemplare pentru fiecare secţie de votare, fapt care ar fi încălca principiul egalităţii şi accesul efectiv la vot şi ar fi descurajat participarea la vot.
136. În concluzie, toate circumstanţele menţionate au fost de natură să influenţeze opinia alegătorului şi, ca rezultat, nu oferă legitimitate rezultatelor scrutinului.
b) Opinia Partidului Democraţia Acasă
137. Partidul Democraţia Acasă consideră că de la înregistrarea sa în cursa electorală până la desfăşurarea campaniei electorale şi pe durata alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 partidul a respectat pe deplin legislaţia naţională în vigoare.
138. Partidul Democraţia Acasă susţine că alegerile din 28 septembrie 2025 au fost organizate şi desfăşurate în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, iar încălcări care să influenţeze rezultatele votării sau atribuirea mandatelor de deputat nu au fost identificate.
139. În concluzie, Partidul Democraţia Acasă menţionează că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, 88 679 de cetăţeni ai Republicii Moldova şi-au exercitat votul direct, secret şi liber exprimat pentru Partidul Democraţia Acasă. Prin urmare, partidul solicită Curţii Constituţionale validarea mandatelor obţinute în rezultatul alegerilor aşa cum a fost voinţa poporului.
c) Opinia Partidului Acţiune şi Solidaritate
140. Partidul Acţiune şi Solidaritate nu a constatat abateri grave care ar fi putut afecta rezultatul scrutinului. Astfel, partidul îi solicită Curţii Constituţionale să confirme rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi să valideze mandatele deputaţilor aleşi.
G. Concluziile Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025
141. Pornind de la sarcina pusă în faţa sa, Curtea reţine că, potrivit Constituţiei, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. Având în vedere că deputaţii în Parlament reprezintă poporul, ei trebuie aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
142. Articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului stabileşte obligaţia pozitivă a statelor de a organiza alegeri care să asigure libera exprimare a opiniei poporului. Curtea Europeană a subliniat în mod constant faptul că respectarea drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr.1 este crucială pentru menţinerea unei democraţii eficiente, guvernate de preeminenţa dreptului (Hirst v. Regatul Unit (nr.2) [MC], 6 octombrie 2005, § 58). Dreptul de a alege şi de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul nr.1, nu este unul absolut. Totuşi, autorităţile trebuie să se asigure că condiţiile impuse pentru exercitarea acestuia nu îi afectează esenţa. Aceste condiţii nu trebuie să împiedice exprimarea liberă a poporului la alegerea legislativului – cu alte cuvinte, ele nu trebuie să anuleze necesitatea menţinerii integrităţii şi a efectivităţii procesului electoral, în vederea stabilirii voinţei poporului (Hirst v. Regatul Unit (nr.2) [MC], 6 octombrie 2005, § 62).
143. Curtea reţine că exercitarea prerogativei constituţionale de a confirma rezultatele alegerii Parlamentului presupune că ea trebuie să verifice respectarea modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor stabilit prin Constituţie şi legislaţie, iar în cazul în care constată că în procesul alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări ale Codului electoral care au influenţat rezultatele alegerilor le poate declara nule (articolul 128).
a) Dacă modul de desfăşurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 respectă exigenţele constituţionale şi legale
144. Din analiza actelor prezentate, dar şi a rapoartelor unor misiuni de observare, Curtea observă că procesul de înregistrare a concurenţilor electorali s-a efectuat cu respectarea legislaţiei electorale. CEC a înregistrat 23 de concurenţi electorali, inclusiv 15 partide politice, 4 blocuri electorale şi 4 candidaţi independenţi. Refuzul de a înregistra unele partide politice în calitate de concurenţi electorali se datorează, după cum rezultă din actele judecătoreşti definitive, nerespectării de către aceste partide a normelor legale.
145. Pentru a permite cetăţenilor Republicii Moldova să-şi realizeze dreptul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constituit un număr de 2 274 de secţii de votare.
146. Atât Comisia, ca autoritate electorală principală, cât şi organele electorale inferioare au funcţionat eficient şi au asigurat realizarea drepturilor concurenţilor electorali pe întreaga perioadă a campaniei electorale şi în ziua votării.
147. Curtea reţine că mai mulţi concurenţi electorali au contestat acţiunile/inacţiunile CEC-lui în instanţele de judecată competente. Fiecare contestaţie a fost soluţionată definitiv prin acte judecătoreşti.
- Cu privire la excluderea unor concurenţi electorali din lista electorală în ajunul zilei de vot
148. Curtea observă că unii concurenţi electorali, precum şi unele misiuni de observare a alegerilor au evidenţiat cazurile de excludere din scrutin a Partidului Inima Moldovei şi Partidului Moldova, care au avut loc în perioada electorală. Curtea reţine că legislatorul a stabilit reglementări care interzic limitarea activităţii partidelor politice pe parcursul campaniei electorale la care participă. Cu titlu de excepţie, în cazul comiterii de către partide a unor încălcări grave ale legislaţiei, legislatorul permite autorităţilor să se adreseze în instanţa competentă pentru a limita activitatea acestora chiar pe parcursul campaniei electorale la care participă. Curtea reţine că excluderea din alegeri a partidelor politice Inima Moldovei şi Moldova Mare de către CEC s-a efectuat în baza actelor judecătoreşti definitive privind limitarea activităţii acestora, ca o măsură asiguratorie.
- Cu privire la numărul buletinelor de vot pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului şi la pretinsa manipulare a opiniei publice şi utilizare a discursului de instigare la ură
149. Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei a menţionat în opinia prezentată Curţii că pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului autorităţile au stabilit un tiraj al buletinelor de vot sub limita de 3 000 pentru fiecare secţie de votare, ceea ce ar reprezenta o decizie disproporţionată, contrară practicii din scrutinele precedentele. Curtea reţine că, prin Hotărârea nr.3945 din 9 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a stabilit tirajul buletinelor de vot pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, inclusiv pentru secţiile de votare menţionate de Blocul electoral, iar această hotărâre nu a fost contestată.
150. De asemenea, Blocul electoral pretinde că în perioada campaniei electorale au existat acţiuni de manipulare a opiniei publice şi de utilizare a discursului de instigare la ură.
151. Curtea reţine că legislatorul, având competenţa constituţională necesară, a stabilit că atât acţiunile/inacţiunile ilegale ale organelor electorale, precum şi acţiunile/inacţiunile ilegale ale subiecţilor electorali se contestă în modul stabilit de articolele 91-101 din Codul electoral.
152. Curtea observă că, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei nu a contestat în modul stabilit de lege nici Hotărârea Comisiei nr.3945 din 9 septembrie 2025, nici pretinsele acţiuni referitoare şi manipularea opiniei publice, la utilizarea discursului de instigare la ură. Prin urmare, Curtea nu poate reţine spre examinare acest capăt al cererii.
- Cu privire la numărul secţiilor de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului şi din Federaţia Rusă
153. În opinia prezentată Curţii, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei a evidenţiat o altă hotărâre a Comisiei Electorale Centrale prin care consideră că s-a subminat dreptul alegătorilor din stânga Nistrului. Astfel, la 27 august 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei a formulat o acţiune solicitând anularea parţială a Hotărârii nr.3852 din 24 august 2025 cu privire la numărul de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din stânga Nistrului şi obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite o nouă hotărâre prin care să dispună constituirea unui număr de 30 de secţii de votare, în vederea asigurării accesului efectiv la vot al alegătorilor din localităţile respective.
154. Curtea observă că această contestaţie a fost soluţionată printr-o hotărâre a Curţii de Apel Centru, prin care s-a respins acţiunea de contencios electoral, hotărâre menţinută printr-o încheiere a Curţii Supreme de Justiţie78.
_______________________________
78 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-87.pdf
https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3ra-646-25%20Blocul%20Electoral%20Patriotic%20vs%20CEC.pdf
155. Mai mult, Curtea notează că pentru exercitarea dreptului la vot de către alegătorii din stânga Nistrului Comisia Electorală Centrală a deschis 12 secţii de votare, cărora li s-a atribuit 23 500 buletine de vot. Conform proceselor-verbale prezentate de Consiliul electoral al circumscripţiei electorale pentru localităţile din stânga Nistrului, s-a constatat că la votare au participat 12 274 de alegători din aceste localităţi.
156. De asemenea, la 27 august 2025, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei a formulat o acţiune în contencios administrativ solicitând anularea parţială a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale cu privire la organizarea secţiilor de votare în străinătate şi a secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă în cadrul alegerilor parlamentare. În acest caz, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei a solicitat majorarea numărului secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din Federaţia Rusă, Israel şi Ucraina.
157. Curtea notează că, prin acte judecătoreşti definitive, acţiunea a fost respinsă79. Prin urmare, Curtea manifestă deferenţă faţă de considerentele acestor hotărâri judecătoreşti.
_______________________________
79 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3_86%20pe%20site.pdf
https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/3ra-647-25%2C%20Blocul%20Electoral%20Patriotic%20vs%20CEC%2C.pdf
158. Totodată, Curtea observă că, deşi în Federaţia Rusă au fost deschise două secţii de votare, cărora li s-au atribuit în total 10 000 de buletine de vot, la votare au participat 4 205 de alegători.
- Cu privire la utilizarea publicităţii politice, a informaţiilor false pe platformele de partajare a materialelor video şi cu referire la interferenţe străine
159. Curtea nu poate trece cu vederea constatările Comisiei Electorale Centrale, confirmate prin hotărâri judecătoreşti definitive, şi concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali cu privire la cazurile de distribuire a publicităţii politice şi a informaţiilor false pe platforme de socializare online cu utilizarea unei reţele de conturi neautentice, amplificate de inteligenţa artificială. Unii observatori internaţionali au menţionat că procesul electoral a fost marcat de acuzaţii grave de ingerinţe străine, de "atacuri hibride" prin intermediul unor "ferme de troli" coordonate de către actori statali străini, i.e. Federaţia Rusă. De asemenea, Curtea nu poate trece cu vederea informaţiile menţionate la §§ 108 şi 110 supra potrivit cărora autorităţilor competente au comunicat despre acţiuni de finanţare şi alte implicaţii de sorginte străină în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. În legătură cu aceste fapte, autorităţile au documentat transmiterea unor sume semnificative de bani, precum şi operarea cu portofele electronice. Curtea ia în calcul că autorităţile au pornit mai multe cauze penale în privinţa unor reprezentanţi şi simpatizanţi ai partidului declarat neconstituţional şi care sunt în proces de examinare.
160. Sub acest aspect, Curtea are în vedere raţionamentele Comisiei de la Veneţia din Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale (aprobat de Comisia de la Veneţia în cadrul celei de-a 142-a sesiuni plenare, Veneţia 14-15 martie 2025, CDL-AD(2025)003).
161. Curtea observă că Declaraţia interpretativă a Codului de bune practici în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială le solicită statelor să reglementeze, printre altele, că publicitatea electorală online trebuie să fie întotdeauna identificată ca atare şi trebuie să fie transparentă în ceea ce priveşte identitatea sponsorului său şi tehnica de difuzare utilizată; că finanţarea activităţilor online trebuie să fie transparentă, cu limite potenţiale privind cheltuielile partidelor politice pentru publicitatea digitală; şi că platformele de socializare trebuie să dezvăluie în mod constant date privind publicitatea politică şi sponsorii acesteia. În conformitate cu declaraţia interpretativă, interzicerea anumitor forme de publicitate politică plătită pe reţelele de socializare în timpul perioadelor electorale poate fi o opţiune, în special atunci când sunt utilizate tehnici automatizate de difuzare în masă sau de micro-ţintă bazate pe inteligenţa artificială, iar opţiunea de a interzice partidelor politice şi candidaţilor să îşi desfăşoare campania în mod anonim ar putea fi, de asemenea, justificată. De asemenea, Curtea reţine că terţii ar trebui să aibă libertatea de a strânge fonduri şi de a-şi exprima opiniile cu privire la chestiuni politice ca mijloc de liberă exprimare, iar activitatea acestora nu ar trebui să fie interzisă necondiţionat. Totodată, anumite forme de reglementare, cu obligaţii şi restricţii comparabile celor care se aplică partidelor şi candidaţilor partidelor, ar trebui extinse la terţii care sunt implicaţi în campanie, pentru a asigura transparenţa şi responsabilitatea (a se vedea CDL-AD(2025)003, § 58).
162. De asemenea, Curtea menţionează că în cauza Bradshaw şi alţii v. Regatul Unit, 22 iulie 2025, reclamantul s-a plâns în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului că statul nu şi-a îndeplinit obligaţia pozitivă stabilită de articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană de a investiga interferenţa ostilă a unui stat străin în alegerile democratice din Regatul Unit şi că nu a instituit un cadru juridic eficient pentru a-şi asigura obligaţiile în temeiul articolului respectiv. În acest sens, reclamantul a invocat că Rusia s-a implicat într-o interferenţă pe scară largă şi omniprezentă în alegerile democratice, care au inclus utilizarea dezinformării ca armă pentru a submina instituţiile democratice, atacuri cibernetice deliberate împotriva entităţilor cheie ale statului, inclusiv infrastructura electorală, operaţiuni de tip "hack and leak" şi utilizarea "trupelor cibernetice" şi a "fermelor de troli" pentru a manipula discursul public şi a semăna discordie între grupurile sociale.
163. Sub acest aspect, Curtea Europeană a reţinut că pluralismul şi democraţia se bazează pe un compromis care necesită diverse concesii din partea indivizilor, care trebuie uneori să fie dispuşi să îşi limiteze unele dintre libertăţi pentru a asigura o mai mare stabilitate a ţării în ansamblu. Problema care se pune este aceea de a realiza un compromis între cerinţele apărării societăţii democratice, pe de o parte, şi protejarea drepturilor individuale, pe de altă parte. Statele membre au obligaţia de a adopta măsuri pozitive pentru a organiza alegeri "în condiţii care să asigure libera exprimare a opiniei poporului în alegerea forului legislativ" şi poate exista o încălcare a articolului 3 din Protocolul nr.1 dacă condiţiile în care sunt exercitate drepturile electorale individuale sunt limitate într-o asemenea măsură încât le afectează însăşi esenţa şi le privează de eficacitate. Sfera de aplicare a acestei obligaţii se extinde dincolo de integritatea rezultatului alegerilor, în sens restrâns, şi cuprinde circulaţia opiniilor şi informaţiilor politice în perioada premergătoare alegerilor şi, mai general, egalitatea de şanse acordată candidaţilor. Nu există nicio îndoială că diseminarea dezinformării poate reprezenta o ameninţare semnificativă la adresa democraţiei. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a recunoscut că dezinformarea pe scară largă ar putea reprezenta ameninţări semnificative la adresa dreptului de a candida la alegeri şi de a vota şi, prin urmare, ar putea duce la încălcarea drepturilor prealabile la alegeri libere şi autentice. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a subliniat că dezinformarea reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, care poate suprima implicarea politică, poate genera sau adânci neîncrederea faţă de instituţiile şi procesele democratice şi poate împiedica realizarea unei participări informate la afacerile politice şi publice. Mai mult, potrivit Comisiei de la Veneţia, "o nouă eră a dezordinii informaţionale" a distorsionat ecosistemul comunicaţional până la punctul în care alegătorii pot fi serios împiedicaţi în luarea deciziilor prin informaţii înşelătoare, manipulatoare şi false, menite să le influenţeze voturile. Curtea Europeană a acceptat faptul că în cazul în care ar exista un risc real ca, în urma imixtiunii unui stat ostil, drepturile alegătorilor dintr-un stat membru să fie limitate într-o asemenea măsură încât să le afecteze însăşi esenţa, şi anume libera exprimare a opiniei poporului în alegerea forţei sale legislative, şi să le priveze de eficacitatea lor, articolul 3 din Protocolul nr.1 îi poate impune statului respectiv să adopte măsuri pozitive pentru a proteja integritatea proceselor sale electorale şi să ţină aceste măsuri sub supraveghere (a se vedea Bradshaw şi alţii v. Regatul Unit, 22 iulie 2025, §§ 115, 131, 135 şi 136).
164. Având în vedere recomandările Comisiei de la Veneţia şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea reţine că atunci când legislatorul constituţional a stabilit că voinţa poporului "se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat", acest fapt presupune obligaţia pozitivă a statului de a adopta măsuri apte să protejeze votul liber al alegătorilor, inclusiv prin reglementarea publicităţii electorale online.
165. Curtea subliniază că legislatorul a stabilit reglementări cu privire la publicitatea politică în Codul electoral. Astfel, la articolul 70 alin.(4) din Cod, legislatorul a stabilit reglementări cu privire la conţinutul publicităţii electorale, care prevăd că nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părţi componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituţii de stat sau autorităţi publice de peste hotare, organizaţii internaţionale, precum şi atributele partidelor politice declarate neconstituţionale. Se interzic combinarea de culori şi/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalităţi istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizaţii internaţionale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional. De asemenea, la articolul 91 alin.(1) lit.c) din Cod, legislatorul a reglementat posibilitatea contestării faptelor considerate ca fiind o încălcare a modului de reflectare a campaniei electorale, de difuzare sau de plasare a publicităţii electorale.
166. Curtea observă că, prin Legea nr.221 din 10 iulie 2025, legislatorul a modificat Codul serviciilor media audiovizuale şi i-a atribuit competenţe inclusiv în domeniul informaţiilor distribuite pe platformele de partajare a materialelor video. Prin această Lege, Parlamentul a stabilit reglementări cu privire la conţinutul serviciilor de platformă de partajare a materialelor video, obligaţiile furnizorilor, competenţa Consiliului Audiovizualului de a examina sesizări şi petiţii privind activitatea furnizorilor şi de a aplica sancţiuni (articolele 11 şi 611 din Lege).
167. De asemenea, Curtea observă că, la 31 iulie 2023, legislatorul a adoptat Legea nr.242 privind Centrul pentru Comunicare Strategică şi Contracarare a Dezinformării şi privind modificarea unor acte normative. Potrivit Legii, Centrul are competenţa să recomande autorităţilor şi instituţiilor publice naţionale şi internaţionale, instituţiilor media şi companiilor de tehnologie care deţin reţele de socializare şi platforme de partajare a conţinutului să ia măsuri pentru a elimina cauzele şi condiţiile care contribuie la dezinformare, la acţiuni de manipulare a informaţiilor şi la ingerinţe străine care atentează la securitatea naţională (a se vedea articolul 8 lit.f) din Lege). Legislatorul a stabilit că Centrul are competenţe inclusiv în domeniul acţiunilor de manipulare a informaţiilor şi ingerinţe străine, aşa cum sunt definite de articolul 4 din Lege.
168. Curtea mai are în vedere faptul că Comisia Electorală Centrală a stabilit reglementări separate cu privire la publicitatea în reţeaua de internet (online) în Secţiunea nr.4 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire şi difuzare a publicităţii politice, electorale şi a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei nr.1155 din 4 august 2023.
169. Având în vedere reglementările analizate, Curtea constată faptul că legislatorul a stabilit reglementări pentru autorităţile care au competenţe în domeniul monitorizării platformelor de partajare a materialelor video în perioada electorală. Totodată, Curtea consideră că legislatorul trebuie să consolideze competenţele autorităţilor în domeniul serviciilor de platformă de partajare a materialelor video şi să stabilească alte măsuri eficiente, mai cu seamă în perioada electorală, cu condiţia ca libertatea de exprimare a utilizatorilor platformelor online să nu fie limitată în mod disproporţionat, aşa cum recomandă Comisia de la Veneţia în Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale (CDL-AD(2025)003). În acest sens, Curtea va emite o Adresă Parlamentului.
- Cu privire la cazurile de utilizare a resurselor administrative
170. În opinia formulată, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei menţionează despre pretinsa implicare a Preşedintelui Republicii Moldova în acţiuni de agitaţie electorală şi promovarea concurentului electoral Partidul Acţiune şi Solidaritate.
171. Sub acest aspect, Curtea constată că pretinsele încălcări menţionate nu au fost contestate în modul stabilit de lege. Prin urmare, Curtea respinge acest capăt al cererii.
172. Cu referire la utilizarea resurselor administrative de către persoane care deţin funcţii publice, Curtea notează că, prin Hotărârea nr.4117 din 26 septembrie 202580 Comisia Electorală Centrală i-a aplicat unui candidat de pe lista Partidului Acţiune şi Solidaritate un avertisment pentru încălcarea articolului 70 alin.(6) din Codul electoral. Printr-o hotărâre a Curţii de Apel Centru81 şi Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 8 octombrie 2025, hotărârea CEC a fost menţinută82. Totuşi, Curtea reţine că aceste acţiuni în mod separat nu sunt de natură să influenţeze rezultatul alegerilor.
_______________________________
80 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap77-din-25-2751_115416.html
81 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/Hot%C4%83r%C3%A2re%203-127-25%20CAC.pdf
82 https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=79769
- Cu privire la pretinsa existenţă a unui bloc electoral camuflat între PAS şi Platforma DA
173. În opinia formulată, Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei menţionează despre o pretinsă constituire a unui bloc electoral camuflat între Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Platforma Demnitate şi Adevăr. Curtea notează că argumentul prezentat a făcut obiectul unei cereri în materie electorală soluţionată prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3988 din 15 septembrie 2025, care a respins contestaţia formulată. Hotărârea Comisiei a fost menţinută prin Hotărârea Curţii de Apel Centru din 19 septembrie 2025 şi prin Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 202583. Prin urmare, Curtea manifestă deferenţă faţă de considerentele acestor hotărâri judecătoreşti.
_______________________________
83 https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%201-108%20hot%C4%83r%C3%AEre%20CAC.pdf
https://a.cec.md/storage/ckfinder/files/dosar%203-108%20CSJ%20%C3%8Encheiere.pdf
- Procedurile electorale desfăşurate în privinţa Partidului Democraţia Acasă
174. Curtea observă că prin Hotărârea nr.4140 din 3 octombrie 202584 Comisia Electorală Centrală a constatat încălcarea legislaţiei electorale de către Partidul Democraţia Acasă stabilind: 1) implicarea unei persoane oficiale străine, declarată indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, în campania electorală a Partidului Democraţia Acasă; 2) utilizarea unor tehnici digitale sofisticate de difuzare în masă a materialelor video publicitare pe reţele de socializare, inclusiv prin utilizarea tehnicilor de manipulare şi conturi false; 3) neraportarea cheltuielilor pentru producţia şi difuzarea de spoturi publicitare, publicitate pe reţele sociale sau online şi a cheltuielilor suportate de terţi în interesul candidatului prin promovarea contra cost a spoturilor pe diverse platforme online şi 4) existenţa unui bloc electoral camuflat între Partidul Democraţia Acasă, Partidul AUR din Republica Moldova şi Partidul AUR din România. În baza acestor constatări, Comisia a aplicat partidului sancţiunea complementară a lipsirii de alocaţii de la bugetul de stat pentru performanţele obţinute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2025.
_______________________________
84 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10ap91-din-28-2751_115468.html
175. Partidul a contestat hotărârea Comisiei în faţa Curţii de Apel Centru, care printr-o Hotărâre din 9 octombrie 2025 a dispus anularea sancţiunii complementare a lipsirii de alocaţii de la bugetul de stat. Totuşi, în baza recursului formulat de Comisia Electorală Centrală, printr-o Decizie din 13 octombrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a casat parţial Decizia Curţii de Apel Centru în partea anulării sancţiunii complementare a lipsirii de alocaţii de la bugetul de stat. Curtea reţine că, deşi autorităţile au constatat încălcarea legislaţiei electorale de către un partid politic, aceste încălcări în mod separat nu sunt de natură să influenţeze rezultatul alegerilor.
- Concluzii
176. Curtea reţine că orice hotărâre judecătorească definitivă dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă ar proceda altfel, Curtea ar înlocui autorităţile statale competente potrivit legii (HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, § 90).
177. Curtea Constituţională poate proceda la analiza gravităţii acestor încălcări doar dacă acestea au fost constatate prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de autoritatea lucrului judecat sau se fundamentează pe acte ale autorităţilor competente. Curtea reţine că la examinarea contestaţiilor instanţele judecătoreşti şi autorităţile competente nu au constatat încălcări ale legislaţiei electorale referitoare la procesul alegerilor sau la numărarea voturilor de natură să influenţeze rezultatele alegerilor.
178. Prin urmare, Curtea nu constată încălcări ale procesului electoral în măsură să influenţeze decisiv exprimarea votului cetăţenilor la alegerea deputaţilor în Parlament şi consideră necesar să confirme rezultatele alegerilor.
b) Cu privire la legalitatea procesului de numărare a voturilor
179. Curtea observă că pe data de 28 septembrie 2025, după închiderea secţiilor de votare, s-a procedat la numărarea voturilor exprimate de alegători, care au fost centralizate de către Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.4149 din 5 octombrie 2025.
180. Curtea reţine că din actele prezentate nu rezultă că concurenţii electorali sau alţi subiecţi electorali ar fi contestat rezultatele numărării voturilor la vreo secţie de votare. De asemenea, niciun concurent electoral nu a contestat Hotărârea Comisiei Electorale nr.4149 din 5 octombrie 2025, prin care a fost aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Prin urmare, Curtea nu constată încălcări ale procesului de numărare a voturilor.
III. Validarea mandatelor deputaţilor aleşi şi confirmarea listelor candidaţilor supleanţi
181. Curtea reţine că Legea Supremă prevede că deputaţii intră în exerciţiul mandatului lor sub condiţia validării (articolul 69 alin.(1)). Validarea mandatului de deputat este o competenţă constituţională exclusivă a Curţii Constituţionale (a se vedea articolul 62) care se exercită la propunerea Comisiei Electorale Centrale. Totodată, Curtea menţionează că deţine competenţa să hotărască nevalidarea mandatului de deputat dacă constată încălcări ale legislaţiei electorale. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că mandatul de deputat nu poate fi validat dacă până la pronunţarea deciziei de validare se dovedeşte că candidatul cade sub incidenţa unei condiţii de ineligibilitate (a se vedea HCC nr.2 din 20 ianuarie 2015, § 133; HCC nr.2 din 16 ianuarie 2024, § 33). Astfel, pot fi validaţi numai candidaţii care, pe lângă acceptarea accederii în funcţia respectivă, întrunesc toate condiţiile stabilite pentru un asemenea mandat.
182. Curtea notează că, potrivit Hotărârii nr.4151 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 au fost valabil exprimate 1 578 722 de voturi pentru 22 de concurenţi electorali. Având în vedere că legislaţia prevede un prag minim de reprezentare şi acest prag a fost trecut doar de 5 concurenţi electorali, Comisia Electorală Centrală a repartizat mandatele de deputat între aceştia, după cum urmează: Partidul Acţiune şi Solidaritate - 55 de mandate; Blocul Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei - 26 de mandate; Blocul Electoral Alternativa - 8 mandate; Partidul Nostru - 6 mandate; şi Partidul politic Democraţia Acasă - 6 mandate.
183. Curtea constată că, prin Hotărârea nr.4152 din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a adoptat următoarea listă a candidaţilor, cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025:
PARTIDUL POLITIC "PARTIDUL ACŢIUNE ŞI SOLIDARITATE"
| 1. | Igor Grosu | 29. | Valeriu Robu |
| 2. | Dorin Recean | 30. | Ersilia Qatrawi |
| 3. | Doina Gherman | 31. | Virgiliu Pâslariuc |
| 4. | Nicolae Popescu | 32. | Ludmila Catlabuga |
| 5. | Marcel Spatari | 33. | Natalia Davidovici |
| 6. | Veronica Roşca | 34. | Roman Cojuhari |
| 7. | Mihail Popşoi | 35. | Igor Chiriac |
| 8. | Vladimir Bolea | 36. | Marina Morozova |
| 9. | Liliana Nicolaescu-Onofrei | 37. | Ana Calinici |
| 10. | Anastasia Nichita | 38. | Alic Baraboi |
| 11. | Nicolae Botgros | 39. | Ilie Ionaş |
| 12. | Constantin Cheianu | 40. | Nicolae Draganel |
| 13. | Dan Perciun | 41. | Vasile Grădinaru |
| 14. | Ludmila Adamciuc | 42. | Dinu Plîngău |
| 15. | Lilian Carp | 43. | Dorian Istratii |
| 16. | Maria Acbaş | 44. | Adrian Belîi |
| 17. | Viorel Bostan | 45. | Andrian Cheptonar |
| 18. | Emil Ceban | 46. | Artemie Cătănoi |
| 19. | Larisa Voloh | 47. | Stela Macari |
| 20. | Victoria Belous | 48. | Tatiana Cucuietu |
| 21. | Radu Marian | 49. | Ana Butucea |
| 22. | Mihail Druţă | 50. | Galina Dragan |
| 23. | Marcela Adam | 51. | Artur Mija |
| 24. | Sergiu Lazarencu | 52. | Adrian Băluţel |
| 25. | Maxim Potîrniche | 53. | Eugeniu Sinchevici |
| 26. | Larisa Novac | 54. | Iurie Levinschi |
| 27. | Ion Groza | 55. | Ion Babici |
| 28. | Maria Gonţa |
BLOCUL ELECTORAL "PATRIOTIC AL SOCIALIŞTILOR,
COMUNIŞTILOR, INIMA ŞI VIITORUL MOLDOVEI"
| 1. | Igor Dodon | 14. | Grigorii Uzun |
| 2. | Diana Caraman | 15. | Pavel Voicu |
| 3. | Vasile Tarlev | 16. | Inga Sibova |
| 4. | Zinaida Greceanîi | 17. | Bogdat Ţîrdea |
| 5. | Vlad Batrîncea | 18. | Valeriu Muduc |
| 6. | Constantin Starîş | 19. | Ala Ursu-Antoci |
| 7. | Grigore Novac | 20. | Vera Cernega |
| 8. | Vladimir Odnostalco | 21. | Dorin Pavaloi |
| 9. | Alla Pilipeţcaia | 22. | Adrian Lebedinskii |
| 10. | Olga Cebotari | 23. | Alla Darovannaia |
| 11. | Andrei Godoroja | 24. | Marcel Cenuşa |
| 12. | Adela Răileanu | 25. | Vladimir Voronin |
| 13. | Adrian Domentiuc | 26. | Petru Burduja |
BLOCUL ELECTORAL "ALTERNATIVA"
| 1. | Ion Ceban | 5. | Gaik Vartanean |
| 2. | Alexandr Stoianoglo | 6. | Liliana Iaconi |
| 3. | Ion Chicu | 7. | Olga Ursu |
| 4. | Marc Tkaciuk | 8. | Gabriela Cuneva |
PARTIDUL POLITIC "PARTIDUL NOSTRU"
| 1. | Renato Usatîi | 4. | Alexandr Berlinschii |
| 2. | Elena Griţco | 5. | Serghei Ivanov |
| 3. | Nina Cereteu | 6. | Stela Onuţu |
PARTIDUL POLITIC "DEMOCRAŢIA ACASĂ"
| 1. | Vasile Costiuc | 4. | Valentina Meşină |
| 2. | Sergiu Stefanco | 5. | Alexandru Chiţu |
| 3. | Ana Ţurcan-Oboroc | 6. | Alexandru Verşinin |
184. Comisia Electorală Centrală a verificat dacă persoanele înscrise în liste îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru a candida la funcţia de deputat.
185. Astfel, potrivit informaţiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii incluşi în liste sunt eligibili pentru funcţia de deputat şi au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au interdicţia de a candida. Declaraţiile şi datele biografice ale candidaţilor i-au fost prezentate Curţii Constituţionale.
186. Având în vedere faptul că până la data examinării în şedinţa Curţii a chestiunii privind validarea mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestaţii privind nerespectarea de către candidaţi a exigenţelor prevăzute de lege, Curtea porneşte de la prezumţia că persoanele cărora li s-au atribuit mandate de deputat respectă condiţiile prevăzute de articolul 16 din Codul electoral.
187. Astfel, Curtea trebuie să valideze mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor din 28 septembrie 2025, potrivit listei stabilite de Comisia Electorală Centrală în Anexa nr.1 la Hotărârea nr.4152 din 5 octombrie 2025.
188. Potrivit Codului electoral, Curtea Constituţională are competenţa de a confirma listele candidaţilor supleanţi (a se vedea articolul 125 alin.(2)).
189. Având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Constituţiei şi ale Codului electoral la formarea listelor candidaţilor supleanţi, Curtea Constituţională confirmă aceste liste aşa cum au fost ele stabilite de Comisia Electorală Centrală în Anexa nr.2 la Hotărârea nr.4152 din 5 octombrie 2025, inclusiv: 1) din partea Partidului Acţiune şi Solidaritate – 49 de candidaţi; 2) din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei – 54 de candidaţi; 3) din partea Blocului electoral "Alternativa"– 98 de candidaţi; 4) din partea Partidului Politic "Partidul Nostru"– 96 de candidaţi; 5) din partea Partidului Politic "Democraţia Acasă"– 80 de candidaţi.
Din aceste motive, pe baza articolelor 62, 69 alin.(1), 135 lit.e) şi 140 din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 125 şi 126 alin.(1) din Codul electoral, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Se confirmă rezultatele alegerii Parlamentului din 28 septembrie 2025.
2. Se validează mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, după cum urmează:
PARTIDUL POLITIC "PARTIDUL ACŢIUNE ŞI SOLIDARITATE"
| 1. | Igor Grosu | 29. | Valeriu Robu |
| 2. | Dorin Recean | 30. | Ersilia Qatrawi |
| 3. | Doina Gherman | 31. | Virgiliu Pâslariuc |
| 4. | Nicolae Popescu | 32. | Ludmila Catlabuga |
| 5. | Marcel Spatari | 33. | Natalia Davidovici |
| 6. | Veronica Roşca | 34. | Roman Cojuhari |
| 7. | Mihail Popşoi | 35. | Igor Chiriac |
| 8. | Vladimir Bolea | 36. | Marina Morozova |
| 9. | Liliana Nicolaescu-Onofrei | 37. | Ana Calinici |
| 10. | Anastasia Nichita | 38. | Alic Baraboi |
| 11. | Nicolae Botgros | 39. | Ilie Ionaş |
| 12. | Constantin Cheianu | 40. | Nicolae Draganel |
| 13. | Dan Perciun | 41. | Vasile Grădinaru |
| 14. | Ludmila Adamciuc | 42. | Dinu Plîngău |
| 15. | Lilian Carp | 43. | Dorian Istratii |
| 16. | Maria Acbaş | 44. | Adrian Belîi |
| 17. | Viorel Bostan | 45. | Andrian Cheptonar |
| 18. | Emil Ceban | 46. | Artemie Cătănoi |
| 19. | Larisa Voloh | 47. | Stela Macari |
| 20. | Victoria Belous | 48. | Tatiana Cucuietu |
| 21. | Radu Marian | 49. | Ana Butucea |
| 22. | Mihail Druţă | 50. | Galina Dragan |
| 23. | Marcela Adam | 51. | Artur Mija |
| 24. | Sergiu Lazarencu | 52. | Adrian Băluţel |
| 25. | Maxim Potîrniche | 53. | Eugeniu Sinchevici |
| 26. | Larisa Novac | 54. | Iurie Levinschi |
| 27. | Ion Groza | 55. | Ion Babici |
| 28. | Maria Gonţa |
BLOCUL ELECTORAL "PATRIOTIC AL SOCIALIŞTILOR,
COMUNIŞTILOR, INIMA ŞI VIITORUL MOLDOVEI"
| 1. | Igor Dodon | 14. | Grigorii Uzun |
| 2. | Diana Caraman | 15. | Pavel Voicu |
| 3. | Vasile Tarlev | 16. | Inga Sibova |
| 4. | Zinaida Greceanîi | 17. | Bogdat Ţîrdea |
| 5. | Vlad Batrîncea | 18. | Valeriu Muduc |
| 6. | Constantin Starîş | 19. | Ala Ursu-Antoci |
| 7. | Grigore Novac | 20. | Vera Cernega |
| 8. | Vladimir Odnostalco | 21. | Dorin Pavaloi |
| 9. | Alla Pilipeţcaia | 22. | Adrian Lebedinskii |
| 10. | Olga Cebotari | 23. | Alla Darovannaia |
| 11. | Andrei Godoroja | 24. | Marcel Cenuşa |
| 12. | Adela Răileanu | 25. | Vladimir Voronin |
| 13. | Adrian Domentiuc | 26. | Petru Burduja |
BLOCUL ELECTORAL "ALTERNATIVA"
| 1. | Ion Ceban | 5. | Gaik Vartanean |
| 2. | Alexandr Stoianoglo | 6. | Liliana Iaconi |
| 3. | Ion Chicu | 7. | Olga Ursu |
| 4. | Marc Tkaciuk | 8. | Gabriela Cuneva |
PARTIDUL POLITIC "PARTIDUL NOSTRU"
| 1. | Renato Usatîi | 4. | Alexandr Berlinschii |
| 2. | Elena Griţco | 5. | Serghei Ivanov |
| 3. | Nina Cereteu | 6. | Stela Onuţu |
PARTIDUL POLITIC "DEMOCRAŢIA ACASĂ"
| 1. | Vasile Costiuc | 4. | Valentina Meşină |
| 2. | Sergiu Stefanco | 5. | Alexandru Chiţu |
| 3. | Ana Ţurcan-Oboroc | 6. | Alexandru Verşinin |
3. Se confirmă listele candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, potrivit anexei la prezenta hotărâre:
1) din partea Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate" – 49 de candidaţi;
2) din partea Blocului Electoral Patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei – 54 de candidaţi;
3) din partea Blocului Electoral "Alternativa" – 98 de candidaţi;
4) din partea Partidului Politic "Partidul Nostru" – 96 de candidaţi;
5) din partea Partidului Politic "Democraţia Acasă" – 80 de candidaţi;
4. Se trimite prezenta hotărâre Parlamentului Republicii Moldova, Preşedintelui Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale.
5. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.12. Chişinău, 16 octombrie 2025. | |
Anexă
la Hotărârea Curţii Constituţionale
nr.12 din 16 octombrie 2025
LISTA
candidaţilor declaraţi supleanţi la funcţia de deputat în
Parlamentul Republicii Moldova potrivit rezultatelor
alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025
Partidului Politic “Partidul Acţiune şi Solidaritate”
| 1. | Igor Talmazan | 26. | Pavel Culicovschi |
| 2. | Angela Munteanu-Pojoga | 27. | Viorel Barda |
| 3. | Veronica Cupcea | 28. | Victor Agrici |
| 4. | Veronica Briceag | 29. | Alexandru Bordeinîi |
| 5. | Liliana Grosu | 30. | Gheorghe Cojoc |
| 6. | Alexandr Trubca | 31. | Svetlana Cernolevschi |
| 7. | Gheorghe Ichim | 32. | Dorina Cheptănaru |
| 8. | Valeriu Carţîn | 33. | Nicolai Drumea |
| 9. | Ana Oglinda | 34. | Raisa Cucoş |
| 10. | Vladimir Rusu | 35. | Ludmila Butnaru |
| 11. | Vasile Porţevschi | 36. | Grigore Grădinaru |
| 12. | Oleg Canaţui | 37. | Simion Padurean |
| 13. | Efimia Bandalac | 38. | Natalia Şendrea |
| 14. | Tatiana Rotari | 39. | Sergiu Creţu |
| 15. | Silvia Bondarenco | 40. | Gurii Isac |
| 16. | Gheorghe Hajder | 41. | Ion Ciumac |
| 17. | Roman Roşca | 42. | Oxana Guzun |
| 18. | Victor Mătrăgună | 43. | Sergiu Stoian |
| 19. | Andrian Talmaci | 44. | Elena Covaliuc |
| 20. | Iurie Cojocaru | 45. | Diana Bradu |
| 21. | Radion Palii | 46. | Roman Cernelea |
| 22. | Inga Burlacu | 47. | Oxana Bordian |
| 23. | Aliona Buruiană | 48. | Mihai Şevciuc |
| 24. | Aliona Castraveţ | 49. | Elena Josan |
| 25. | Cătălina Pascal | ||
Blocul Electoral “Patriotic al Socialiştilor,
Comuniştilor, Inima şi Viitorul Moldovei”
| 1. | Ghenadi Mitriuc | 28. | Serghei Gramma |
| 2. | Ecaterina Medvedeva | 29. | Lilia Cuciuc |
| 3. | Elena Iurcenco | 30. | Eugeniu Şipcalov |
| 4. | Iulia Chirilov | 31. | Nicolai Nicolaev |
| 5. | Andrei Tchmil | 32. | Aliona Briciag |
| 6. | Valeriu Ianioglo | 33. | Rita Manole |
| 7. | Radu Mudreac | 34. | Larisa Zimin |
| 8. | Ecaterina Kazmirciuk | 35. | Oleg Sanduleac |
| 9. | Alexandr Maţarin | 36. | Ion Chicu |
| 10. | Mariana Arapan | 37. | Ghenadie Morcov |
| 11. | Victor Poleacov | 38. | Alexandr Baicev |
| 12. | Tatiana Cuneţchi | 39. | Vadim Groza |
| 13. | Petru Burlacu | 40. | Grigore Cojocaru |
| 14. | Tatiana Botnar | 41. | Stella Gherman |
| 15. | Corneliu Furculiţă | 42. | Tatiana Luca |
| 16. | Piotr Paşalî | 43. | Iulia Jghiban |
| 17. | Adrian Albu | 44. | Tatiana Vîrtos |
| 18. | Veaceslav Buinovschi | 45. | Ivan Dimitroglo |
| 19. | Ivan Nereuţa | 46. | Nicolae Macovei |
| 20. | Elena Beleacova | 47. | Vasile Covali |
| 21. | Ana Cuceinic | 48. | Nichita Romenschi |
| 22. | Mihail Vîrcolici | 49. | Anatolie Creciun |
| 23. | Galina Fedotova | 50. | Ion Jomir |
| 24. | Daria Colomieţ | 51. | Sofia Rotari |
| 25. | Oleg Lipskii | 52. | Olga Voitişina |
| 26. | Igor Tuleanţev | 53. | Victoria Secrieru |
| 27. | Nichita Ţurcan | 54. | Olga Stanchevici |
Blocul Electoral “ALTERNATIVA”
| 1. | Angela Cutasevici | 50. | Vitalii Lupaşco |
| 2. | Vladimir Mitru | 51. | Ana Castraveţ |
| 3. | Tatiana Oboroc | 52. | Adriana Grozavu |
| 4. | Ion Cojocari | 53. | Evgheni Şerşniov |
| 5. | Victor Pruteanu | 54. | Roman Meleca |
| 6. | Victor Ţvircun | 55. | Adela Cemîrtan |
| 7. | Mariana Baraşianţ | 56. | Gheorghe Raileanu |
| 8. | Iurie Muntean | 57. | Ruslana Darie |
| 9. | Corneliu Iaţco | 58. | Egor Krestianinov |
| 10. | Maria Vieru | 59. | Verjinia Grigoriţa |
| 11. | Igor Cereteu | 60. | Elena Sturza |
| 12. | Lucia Guţan | 61. | Virginia Armaş |
| 13. | Igor Gîrlea | 62. | Ion Malic |
| 14. | Iurie Mărgineanu | 63. | Egor Nichita |
| 15. | Alexei Onoico | 64. | Sorina Ciobanu |
| 16. | Sergiu Erizanu | 65. | Petru Gore |
| 17. | Diana Guba | 66. | Carolina Solomca |
| 18. | Mihail Poleanschi | 67. | Valentina Chemscaia |
| 19. | Maxim Bolgar | 68. | Irina Hriplivîi |
| 20. | Olga Moraru | 69. | Valentina Eşanu |
| 21. | Olesea Sîrghi | 70. | Andrei Rubanovici |
| 22. | Carolina Vidraşcu-Brînza | 71. | Victoria Gînga |
| 23. | Ion Bulgac | 72. | Adrian Portean |
| 24. | Ion Scoarţă | 73. | Anton Şcolnic |
| 25. | Andrei Oţel | 74. | Marta Chetraru |
| 26. | Ion Creţu | 75. | Dan Pîrlici |
| 27. | Petru Grecu | 76. | Roman Beţa |
| 28. | Ala Reajeva | 77. | Iulia Lozinschi |
| 29. | Monica Cudievschi-Raducan | 78. | Erix Lesnic |
| 30. | Svetlana Nastas | 79. | Denis Sava |
| 31. | Pelaghia Ţîpu | 80. | Galina Galchin |
| 32. | Igor Panfile | 81. | Nicoleta Şova |
| 33. | Tudor Tanasev | 82. | Natalia Saharov |
| 34. | Serghei Iurco | 83. | Victoria Grigorcea |
| 35. | Radu Crăciun | 84. | Liudmila Adam |
| 36. | Veaceslav Soltan | 85. | Dan Cernat |
| 37. | Vitalie Cotoneţ | 86. | Vera Bazuleva |
| 38. | Pavel Anton | 87. | Alexandru Sîrbu |
| 39. | Zinaida Armanu | 88. | Pavel Snigur |
| 40. | Svetlana Baraboi | 89. | Alexandra Sajin-Rastaşanu |
| 41. | Corina Tamazlecari | 90. | Vladimir Paladi |
| 42. | Olga Caminscaia | 91. | Rodica Spînu |
| 43. | Mihail Savva | 92. | Valentina Rău |
| 44. | Vadim Anastasov | 93. | Alina Guzun |
| 45. | Alexei Vrăjitoru | 94. | Valentin Galii |
| 46. | Sergiu Tutovan | 95. | David Zabolotnîi |
| 47. | Andrian Nastas | 96. | Ruslan Gaştea |
| 48. | Ana-Maria Paunescu | 97. | Alexandrina Afanasii |
| 49. | Ala Leşco | 98. | Andreea Eşanu |
Partidul Politic “Partidul Nostru”
| 1. | Constantin Cuiumju | 49. | Valentin Cucoş |
| 2. | Alexandr Severin | 50. | Cornelia Pascari |
| 3. | Rodica Ţipovici | 51. | Boris Dedov |
| 4. | Nicolae Margarint | 52. | Iurie Cociorva |
| 5. | Igor Pohila | 53. | Cristina Surdu |
| 6. | Olesea Vîrtosu | 54. | Rodica Deleu |
| 7. | Victor Bogatico | 55. | Ruslan Chirnoz |
| 8. | Natalia Băleanu | 56. | Nicolae Lucaş |
| 9. | Roman Ciubaciuc | 57. | Valerii Pavlenco |
| 10. | Igor Breazu | 58. | Andrei Cojocari |
| 11. | Viorica Stanciu | 59. | Aliona Cebanu |
| 12. | Livia Ojovan | 60. | Liuba Luncaşu |
| 13. | Maria Carp | 61. | Andrei Şciupac |
| 14. | Victor Spinei | 62. | Stella Salagor |
| 15. | Igor Cujba | 63. | Alina Babcinescu |
| 16. | Alexandru Cosarciuc | 64. | Victor Corgoja |
| 17. | Ionela Negru | 65. | Victor Tulbure |
| 18. | Valentin Revenco | 66. | Vladimir Slav |
| 19. | Sergiu Jimiga | 67. | Irina Pineaziuc |
| 20. | Denis Şova | 68. | Victor Grijuc |
| 21. | Ala Frunza | 69. | Natalia Corolenco |
| 22. | Oleg Petrachi | 70. | Dmitri Siceac |
| 23. | Diana Cazacu | 71. | Victoria Manoilă |
| 24. | Valentina Şalamai | 72. | Igor Şişianu |
| 25. | Ion Fărîmă | 73. | Natalia Zaicenco |
| 26. | Vasile Guţu | 74. | Dan Dobrea |
| 27. | Igor Ţurcanu | 75. | Mihaela Sîtari |
| 28. | Valerian Vartic | 76. | Igor Grosu |
| 29. | Adrian Jucican | 77. | Pavel Tcaci |
| 30. | Olesea Mahu | 78. | Nicolae Lucaş |
| 31. | Igor Curbet | 79. | Sergiu Todiţă |
| 32. | Angela Onysh | 80. | Olga Cepoi |
| 33. | Cristina Smolenschi | 81. | Mariana Prosi |
| 34. | Irina Belicov | 82. | Aurelia Supilneac |
| 35. | Valeriu Seemann | 83. | Valentina Pîslaru |
| 36. | Pavel Bacal | 84. | Alexandrina Bespalco |
| 37. | Vasilii Jitari | 85. | Gheorghe Guja |
| 38. | Vita Jucovscaia | 86. | Alexandru Muguliuc |
| 39. | Sergiu Cozma | 87. | Lucia Rotaru |
| 40. | Mihail Dobrovolschi | 88. | Denis Baibarac |
| 41. | Andrei Berechelea | 89. | Tatiana Suveica |
| 42. | Aliona Ahindovschi | 90. | Liviu Cemortan |
| 43. | Lilia Negruţa | 91. | Angela Manoli |
| 44. | Olga Zubcova | 92. | Eugenia Tulbure |
| 45. | Ion Briceag | 93. | Tamara Ungureanu |
| 46. | Sergiu Ivanov | 94. | Ion Vacaru |
| 47. | Serghei Slutu | 95. | Nina Blid |
| 48. | Cristina Florea | 96. | Ivan Ciuvalschi |
Partidul Politic “Democraţia Acasă”
| 1. | Mihail Ioncu | 41. | Dmitrii Diacov |
| 2. | Natalia Draguţan | 42. | Andrei Prodan |
| 3. | Igor Coroian | 43. | Nadejda Rotari |
| 4. | Elena Palancean | 44. | Livia Morari |
| 5. | Aureliu Buzilan | 45. | Anatolie Popovici |
| 6. | Gheorghe Jurcanu | 46. | Natalia Lazarev |
| 7. | Andrei Pripa | 47. | Petru Păvăleanu |
| 8. | Raisa Ghimp | 48. | Maria Danu |
| 9. | Irina Moraru | 49. | Ion Matei |
| 10. | Igor Vrînceanu | 50. | Vadim Boico |
| 11. | Dinu Todos | 51. | Ala Siminica |
| 12. | Nicolai Sprincean | 52. | Isae Braghiş |
| 13. | Tatiana Curchi | 53. | Ana Fratea |
| 14. | Rodica Ţurcanu | 54. | Ion Harea |
| 15. | Andrei Mîrza | 55. | Maria Scurtu |
| 16. | Vladislav Poltavcenco | 56. | Stanislav Jardan |
| 17. | Sergiu Curchi | 57. | Vladimir Bîtchin |
| 18. | Victor Guţuţui | 58. | Natalia Melnicenco |
| 19. | Dan Butnaru | 59. | Marin Caşu |
| 20. | Igor Istratii | 60. | Iurie Ungureanu |
| 21. | Olga Nemţelea | 61. | Constantin Grosu |
| 22. | Cătălina Rusu | 62. | Daniela Nacu |
| 23. | Cristina Bogdan | 63. | Corneliu Codreanu |
| 24. | Galina Mincev | 64. | Aliona Grapila |
| 25. | Vasile Buza | 65. | Olga Roşca |
| 26. | Artur Botezat | 66. | Demid Plamadeala |
| 27. | Vasile Boboc | 67. | Sergiu Parfeni |
| 28. | Pavel Ursu | 68. | Alexandru Iosipoi |
| 29. | Ala Cecîrlan | 69. | Aliona Barbacaru |
| 30. | Natalia Ivanova | 70. | Tatiana Obreja |
| 31. | Ion Pralea | 71. | Nicolae Şevţov |
| 32. | Maria Sfeclă | 72. | Tatiana Bodorceanu |
| 33. | Albina Manoli | 73. | Svetlana Grigoriu |
| 34. | Ina Dîrţu | 74. | Tatiana Armasari |
| 35. | Vladimir Polomarciuc | 75. | Alexandr Prisac |
| 36. | Natalia Pînzari | 76. | Eugenia Ciorbă |
| 37. | Constantin Jardan-Botnaru | 77. | Vladimir Ursu |
| 38. | Ilie Mînzu | 78. | Ala Muşchei |
| 39. | Elena Zatic | 79. | Liliana Bugăescu |
| 40. | Ion Rotaru | 80. | Serghei Golea |
|
PCC-01/211e-451 |
Chişinău, 16 octombrie 2025 Domnului Igor GROSU, Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova |
ADRESĂ
Prin Hotărârea nr.12 din 16 noiembrie 2024, Curtea Constituţională a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 şi a validat mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova.
Totodată, în contextul pronunţării acestei Hotărâri, Curtea a avut în vedere constatările Comisiei Electorale Centrale, confirmate prin hotărâri judecătoreşti definitive, şi concluziile observatorilor naţionali şi internaţionali cu privire la cazurile de distribuire a publicităţii politice şi a informaţiilor false pe platforme de socializare online cu utilizarea unei reţele de conturi neautentice, amplificate de inteligenţa artificială. De asemenea, potrivit unor observatori internaţionali, procesul electoral a fost marcat de acuzaţii grave de ingerinţe străine, de "atacuri hibride" prin intermediul unor "ferme de troli" coordonate de către actori statali străini, i.e. Federaţia Rusă. Curtea a avut în vedere informaţiile prezentate de autorităţi, referitoare la acţiunile de finanţare a partidelor politice şi alte implicaţii de sorginte străină în alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Curtea a notat că diseminarea dezinformării poate reprezenta o ameninţare semnificativă la adresa democraţiei. Dezinformarea pe scară largă ar putea reprezenta ameninţări semnificative la adresa dreptului de a candida la alegeri şi de a vota şi, prin urmare, ar putea duce la încălcarea drepturilor prealabile la alegeri libere şi autentice. Dezinformarea reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei, care poate suprima implicarea politică, poate genera sau adânci neîncrederea faţă de instituţiile şi procesele democratice şi poate împiedica realizarea unei participări informate la afacerile politice şi publice.
Curtea a reţinut că în cazul în care ar exista un risc real ca, în urma imixtiunii unui stat ostil, drepturile alegătorilor dintr-un stat membru să fie limitate într-o asemenea măsură încât să le afecteze însăşi esenţa, şi anume libera exprimare a opiniei poporului în alegerea forţei sale legislative, şi să le priveze de eficacitatea lor, statul trebuie să adopte măsuri pozitive pentru a proteja integritatea proceselor sale electorale şi să ţină aceste măsuri sub supraveghere.
Curtea a constatat că legislatorul a stabilit reglementări pentru autorităţile care au competenţe în domeniul monitorizării platformelor de partajare a materialelor video în perioada electorală. Totodată, Curtea a considerat că legislatorul trebuie să consolideze competenţele autorităţilor în domeniul serviciilor de platformă de partajare a materialelor video şi să stabilească alte măsuri eficiente, mai cu seamă în perioada electorală, cu condiţia ca libertatea de exprimare a utilizatorilor platformelor online să nu fie limitată în mod disproporţionat, aşa cum recomandă Comisia de la Veneţia în Raportul urgent privind anularea rezultatelor alegerilor de către curţile constituţionale (CDL-AD(2025)003).
În acest context, Curtea îi solicită Parlamentului să îmbunătăţească mecanismele legale existente în conformitate cu raţionamentele hotărârii Curţii Constituţionale.
Aşadar, potrivit prevederilor articolelor 41 şi 44 alin.(3) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea îi solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenul prevăzut de lege.
| PREŞEDINTE AL CURŢII CONSTITUŢIONALE | Domnica MANOLE |