Hotărâre nr.143 din 17.06.2026 pentru modificarea Hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.112/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Â R E

pentru modificarea  Hotărârii  Comitetului executiv al Băncii  Naţionale a

Moldovei nr.112/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire

la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci

nr. 143  din  17.06.2026

 (în vigoare 01.07.2027, cu unele excepţii prevăzute în pct.2) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-279 art. 489 din 25.06.2026

* * *

UE

În temeiul art.67 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

Prezenta Hotărâre transpune parţial (transpune: art.4 (1) pct.60a, 74a, 111, art.192 pct.5; art.193 (7); art.197 (5), (6); art.199 (1)-(7); art.201 (2); art.204 (3); art.204a; art.209-211; art.212 (2); art.221 (1)-(7); art.229 (1)-(3); art.230-232 (1)-(3); art.234; art.235a-236a) din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, CELEX: 32013R0575, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2025/1215 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2025.

1. Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.112/2018 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de bănci, (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.183-194, art.902), înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1329/2018, se modifică după cum urmează:

1.1. În clauza de adoptare a hotărârii:

1.1.1. textul “Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995” se substituie cu textul “Legea nr.548/1995”, iar cuvintele “şi completările” se exclud;

1.1.2. textul “Legea nr.202 din 6 octombrie 2017” se substituie cu textul “Legea nr.202/2017”, iar cuvintele “şi completările” se exclud.

1.2. Clauza de armonizare va avea următorul cuprins:

“Prezentul regulament transpune art.4 alin.(1) pct.57-60a, 74a, 82, 83, 111; art.192-207 şi art.209-239 din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, CELEX: 32013R0575, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul (UE) 2025/1215 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 iunie 2025.”.

1.3. La punctul 3:

1.3.1. textul “Legea nr.202 din 06 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727)” se substituie cu textul “Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (în continuarea – Legea nr.202/2017);

1.3.2. în ordine alfabetică, se completează cu noţiunile “abordarea constând în înlocuirea parametrilor de risc pe baza abordării avansate bazate pe modele interne de rating (A-IRB)”, “aur fizic”, “expunere garantată cu bunuri imobile locative” , “expunere garantată cu bunuri imobile comerciale”, “expunere garantată cu bunuri imobile” “valoarea bunurilor imobile”, cu următorul cuprins:

“abordarea constând în înlocuirea parametrilor de risc pe baza abordării avansate bazate pe modele interne de rating (A-IRB) - înlocuirea, în conformitate cu punctele116¹³-116¹⁷, a parametrilor de risc probabilitate de nerambursare (PD) şi pierderea în caz de nerambursare (LGD) aferenţi expunerii-suport cu PD şi LGD corespunzătoare care ar fi atribuite în cadrul abordării bazate pe modele interne de rating (în continuare - abordarea IRB), utilizând propriile estimări ale LGD, unei expuneri directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie;

aur fizic - aur ca produs de bază, inclusiv bare, lingouri şi monede de aur, general acceptate în mod normal de piaţa metalelor preţioase, acolo unde există pieţe lichide de metale preţioase, şi a căror valoare este determinată de valoarea conţinutului de aur, definit de puritate şi masă, şi nu de interesul numismatic;

“expunere garantată cu bunuri imobile” sau “expunere garantată cu ipoteci asupra bunurilor imobile” sau “expunere garantată cu garanţii reale constând în bunuri imobile” – o expunere garantată cu un bun imobil locativ sau un bun imobil comercial;

“expunere garantată cu bunuri imobile comerciale” sau “expunere garantată cu ipoteci asupra bunurilor imobile comerciale” – o expunere garantată cu un bun imobil comercial;

“expunere garantată cu bunuri imobile locative” sau “expunere garantată cu ipoteci asupra bunurilor imobile locative” – o expunere garantată cu un bun imobil locativ;

valoarea bunurilor imobile - valoarea unui bun imobil locativ sau a unui bun imobil comercial determinată în conformitate cu punctele 107¹-107³.”;

1.3.3. noţiunile “tranzacţii de creditare în marjă”, “contract în marjă (margin agreement)” şi prag de marjă (margin threshold)” se exclud.

1.4. Punctul 4 va avea următorul cuprins:

“În cazul expunerii pentru care o bancă aplică abordarea standardizată în temeiul Regulamentului cu privire la tratamentul riscului de credit pentru bănci potrivit abordării standardizate, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.111/2018 (în continuare - Regulamentul nr.111/2018) sau abordarea IRB în temeiul actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, fără a utiliza însă propriile estimări ale LGD, banca poate recurge la diminuarea riscului de credit în conformitate cu prezentul regulament la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor în sensul punctului 132 subpunctele 1) şi 7) din Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109/2018 (în continuare – Regulamentul 109/2018) şi după caz a cuantumurilor pierderilor aşteptate în scopul punctului 30 subpunctul 3¹) şi punctului 96 subpunctul 4) din regulamentul menţionat.”.

1.5. Se completează cu punctele 4¹-4² cu următorul cuprins:

“4¹. În cazul unei expuneri pentru care banca aplică abordarea IRB prin utilizarea propriilor estimări ale LGD, banca poate lua în considerare efectul protecţiei finanţate a creditului în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi, după caz, a cuantumurilor pierderilor aşteptate în scopul punctului 30 subpunctul 3¹) şi punctului 96 subpunctul 4) din Regulamentului nr.109/2018.

4². În cazul în care banca aplică abordarea IRB prin utilizarea propriilor estimări ale LGD atât pentru expunerea iniţială, cât şi pentru expunerile directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie, banca poate lua în considerare efectul protecţiei nefinanţate a creditului în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi, după caz, a cuantumurilor pierderilor aşteptate în scopul Regulamentului nr.109/2018. În toate celelalte cazuri, în aceste scopuri, banca poate lua în considerare efectul protecţiei nefinanţate a creditului la calcularea valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate în conformitate cu prezentul regulament.”.

1.6. La punctul 6, după textul “Regulamentului nr.111/2018” se completează cu textul “sau actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, după caz,”.

1.7. La punctul 7:

1.7.1. După cuvintele “potrivit abordării standardizate” se completează cu cuvintele “şi calculul cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate potrivit abordării IRB”;

1.7.2. textul “şi VI” se exclude;

1.8. La punctele 9 şi 10, după cuvintele “În cazul în care o bancă” se completează cu textul “ , care calculează cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor conform abordării standardizate,”.

1.9. Se completează cu punctul 10¹ cu următorul cuprins:

“10¹. Garanţiile reale care îndeplinesc toate cerinţele de eligibilitate prevăzute în prezentul regulament pot fi recunoscute chiar şi în cazul expunerilor asociate facilităţilor netrase, în cazul în care tragerea în cadrul facilităţii este condiţionată de achiziţionarea sau primirea, în prealabil sau simultan, a unor garanţii reale pe măsura interesului băncii asupra garanţiei reale odată ce facilitatea este trasă, astfel încât banca nu are niciun drept asupra garanţiei reale în măsura în care facilitatea nu este trasă.”.

1.10. La punctul 12, textul “opinia juridică independentă, scrisă şi fundamentată” se substituie cu textul “cea mai recentă versiune a opiniei juridice independente, scrisă şi fundamentată, utilizată de bancă”.

1.11. La punctele 14 subpunctul 2) şi 17 subpunctul 2), textul “în ceea ce priveşte protecţia creditului realizată, având în vedere” se completează cu cuvintele “abordarea utilizată pentru a calcula cuantumurile ponderate la risc ale expunerilor şi”.

1.12. La punctul 19, cuvintele “Banca trebuie să dispună” se substituie cu cuvintele “Banca trebuie să poată demonstra Băncii Naţionale a Moldovei că dispune”.

1.13. La punctul 20, după textul “calculării valorilor ponderate la risc ale expunerilor, ” se completează cu textul “ şi, după caz, al valorilor pierderilor aşteptate, ”.

1.14. La punctul 22:

1.14.1. cuvintele “între o bancă şi contrapartea expunerii garantate” se substituie cu cuvintele “ale băncii şi ale contrapărţii”;

1.14.2. după cuvintele “valorile ponderate la risc ale expunerilor” se completează cu textul “ şi, după caz, cuantumurile pierderilor aşteptate”.

1.15. La punctul 23:

1.15.1. cuvintele “cu o contraparte” se exclud;

1.15.2. după cuvintele “compensare bilaterală” se completează cu cuvintele “cu o contraparte”.

1.16. Punctul 24 va avea următorul cuprins:

“Fără a aduce atingere capitolului aferent elementelor portofoliului de tranzacţionare din Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărţii pentru bănci, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.220/2025 (în continuare – Regulamentul nr.220/2025), garanţiile reale acceptate şi valorile mobiliare sau mărfurile luate cu împrumut în cadrul unor astfel de acorduri sau tranzacţii stipulate la punctul 23 trebuie să respecte cerinţele de eligibilitate pentru garanţii reale prevăzute la secţiunile 3 şi 4 din prezentul capitol.”.

1.17. La punctul 25:

1.17.1. subpunctul 1) va avea următorul cuprins:

“mijloace băneşti sub formă de depozit constituit la banca creditoare sau instrumente asimilate mijloacelor băneşti păstrate de aceasta;”;

1.17.2. la subpunctele 4), 5) şi 6), după cuvintele “efectuată de o ECAI” se completează cu textul “, desemnată de bancă în sensul Regulamentului nr.111/2018”;

1.17.3. la subpunctul 8), cuvântul “aur” se substituie cu cuvintele “lingouri de aur”;

1.17.4. se completează cu subpunctul 9) cu următorul cuprins:

“9) poziţii din securitizare care nu sunt poziţii din resecuritizare şi cărora li se aplică o pondere de risc de 100% sau mai mică în conformitate cu Regulamentul nr.221/2025 privind tratamentul prudenţial al securitizărilor.”.

1.18. Punctul 26 se completează cu subpunctul 4) cu următorul cuprins:

“4) titluri de datorie emise de administraţii regionale sau de autorităţi locale, dacă expunerile faţă de acestea se tratează ca expuneri faţă de administraţia centrală în a cărei jurisdicţie sunt stabilite, în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018.”.

1.19. La punctul 27, subpunctul 4) se abrogă.

1.20. La punctul 28, în preambul, cuvintele “emise de alte bănci” se completează cu cuvintele “sau de societăţi de investiţii”.

1.21. Se completează cu punctele 28¹-28⁶ cu următorul cuprins:

“28¹. Băncile pot utiliza unităţile sau acţiunile deţinute în OPC drept garanţii reale eligibile, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) unităţile sau acţiunile au o cotaţie publică zilnică a preţului;

2) OPC se limitează la investiţii în instrumente care sunt eligibile pentru recunoaştere în temeiul punctelor 25 şi 28;

3) OPC îndeplinesc condiţiile pentru stabilirea valorii expunerii ponderate la risc pentru expunerile unui OPC prevăzute Regulamentul nr.111/2018.

28². În cazul în care un OPC investeşte în acţiunile sau unităţile altui OPC, condiţiile prevăzute la subpunctele 1)-3) de la punctul 28¹ se aplică, de asemenea, oricărui astfel de OPC-suport.

28³. Utilizarea de către un OPC a instrumentelor financiare derivate pentru acoperirea riscurilor aferente investiţiilor permise nu afectează eligibilitatea ca garanţii reale a unităţilor sau a acţiunilor deţinute în acest organism.

28⁴. În sensul punctelor 28¹-28³, dacă un OPC (denumit în continuare “OPC-ul iniţial”) sau oricare dintre OPC-urile sale suport nu se limitează să investească în instrumente care sunt eligibile în temeiul punctelor 25-28, se aplică următoarele dispoziţii:

1) dacă băncile aplică abordarea transparentă de tip look-through menţionată în Regulamentul nr.111/2018 sau actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul punctelor 25-28 din prezentul regulament;

2) dacă băncile aplică abordarea pe bază de mandat menţionată în Regulamentul Nr.111/2018 sau actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul punctelor 25 şi 28, presupunând că OPC-ul respectiv sau oricare dintre OPC-urile sale suport au investit în instrumente neeligibile în măsura maximă permisă de mandatele lor.

28⁵. În cazul în care un OPC-suport are el însuşi organisme de plasament colectiv-suport, băncile pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în OPC-ul iniţial drept garanţii reale eligibile cu condiţia să aplice metodologia prevăzută la punctul 28⁴.

28⁶. În cazul în care activele neeligibile pot avea o valoare negativă din cauza datoriilor sau a datoriilor contingente rezultând din dreptul de proprietate, băncile trebuie să procedeze după cum urmează:

1) să calculeze valoarea totală a activelor neeligibile;

2) dacă suma obţinută conform subpunctului 1) este negativă, să scadă valoarea absolută a acestei sume din valoarea totală a activelor eligibile.”.

1.22. Punctul 33 va avea următorul cuprins:

“33. În cazul în care OPC sau oricare OPC-suport nu este limitat la investiţii în instrumente care sunt eligibile pentru recunoaştere în temeiul punctelor 25 şi 28 şi la investiţii în elementele menţionate la punctul 30 subpunctul 1), se aplică următoarele dispoziţii:

1) dacă băncile aplică abordarea transparentă de tip look-through menţionată în Regulamentul nr.111/2018 sau actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating pot utiliza unităţile sau acţiunile pe care le deţin în acest OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor care sunt eligibile în temeiul punctelor 25 şi 28 şi a instrumentelor menţionate la punctul 30 subpunctul 1);

2) dacă băncile aplică abordarea pe bază de mandat menţionată în Regulamentul nr.111/2018 sau actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating pentru expuneri directe faţă de un OPC, acestea pot utiliza unităţi sau acţiuni pe care le deţin în respectivul OPC drept garanţii reale până la o sumă egală cu valoarea instrumentelor deţinute de respectivul OPC care sunt eligibile în temeiul punctelor 25 şi 28 şi a instrumentelor menţionate la punctul 30 subpunctul 1), presupunând că acest OPC sau oricare din OPC-urile-suport ale acestuia au investit în active neeligibile în măsura maximă permisă de mandatele lor.”.

1.23. La punctul 34:

1.23.1. cuvântul “activele” se substituie cu cuvântul “instrumentele”;

1.23.2. la subpunctele 1) şi 2) cuvântul “activelor” se substituie cu cuvântul “instrumentelor”.

1.24. După secţiunea a 4-a din capitolul III, se completează cu secţiunea a 4¹-a cu următorul cuprins:

“Secţiunea a 4¹-a

Extinderea eligibilităţii garanţiilor reale în cadrul abordării IRB

34¹. În plus faţă de garanţiile reale menţionate la punctele 25-34, băncile care calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate conform abordării IRB pot utiliza, de asemenea, următoarele forme de garanţii reale:

1) garanţii sub forma bunurilor imobile, în conformitate cu punctele 34²-34⁷;

2) creanţe, în conformitate cu punctele 34⁹ şi 34¹⁰;

3) alte garanţii reale corporale, în conformitate cu punctele 34¹²-34¹³;

4) bunuri în leasing, în conformitate cu punctul 34¹⁴.

34². Cu excepţia cazului în care conform Regulamentului nr.111/2018 se specifică altfel, băncile pot utiliza drept garanţii reale eligibile bunurile imobile locative care sunt sau vor fi ocupate sau date cu chirie de către proprietar sau, în cazul societăţilor pentru investiţii personale, de către beneficiarul real, precum şi bunurile imobile comerciale, inclusiv birouri şi alte spaţii comerciale, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) valoarea bunului imobil nu depinde în mod semnificativ de calitatea creditului debitorului;

2) riscul asociat debitorului nu depinde în mod semnificativ de randamentul bunului imobil sau al proiectului-suport, ci de capacitatea reală a debitorului de a rambursa datoria din alte surse; în consecinţă, rambursarea facilităţii nu depinde în mod semnificativ de fluxurile de numerar generate de bunul imobil care serveşte drept garanţie reală.

34³. În sensul punctului 34² subpunctul 1), băncile pot exclude situaţiile în care factori pur macroeconomici afectează atât valoarea bunului imobil, cât şi performanţa debitorului.

34⁴. Băncile pot deroga de la punctul 34² subpunctul 2) în cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile locative situate pe teritoriul Republicii Moldova, dacă Banca Naţională a Moldovei, în scopul punctelor 68⁴-68⁸ din Regulamentul nr.111/2018,a publicat dovezi indicând prezenţa unei pieţe pentru bunuri imobile locative bine dezvoltată şi cu existenţă îndelungată pe teritoriul respectiv, cu rate ale pierderii care nu depăşesc niciuna din următoarele limite:

1) raportul dintre valorile agregate raportate de bănci în temeiul subpunctelor 1) şi 3) de la punctul 1) din anexa nr.2¹ la Regulamentul nr.111/2018 nu depăşeşte 0,3%;

2) raportul dintre valorile agregate raportate de bănci în temeiul subpunctului 2) şi 3), punctul 1) din anexa nr.2¹ la Regulamentul nr.111/2018 nu depăşeşte 0,5%.

34⁵. În cazul în care oricare din condiţiile prevăzute la subpunctele 1) şi 2) nu este îndeplinită într-un anumit an, băncile nu aplică tratamentul specificat la punctul respectiv până când nu sunt satisfăcute, într-un an ulterior, ambele condiţii.

34⁶. Băncile pot deroga de la punctul 34² subpunctul 2) în cazul expunerilor garantate cu bunuri imobile comerciale situate pe teritoriul Republicii Moldova, dacă Banca Naţională a Moldovei, în scopul punctelor 68⁴-68⁸ din Regulamentul nr.111/2018, a publicat dovezi indicând prezenţa unei pieţe pentru bunuri imobile comerciale bine dezvoltate şi cu existenţă îndelungată pe teritoriul respectiv, cu rate ale pierderii care nu depăşesc niciuna dintre următoarele limite:

1) raportul dintre valorile agregate raportate de bănci în temeiul subpunctului 4) şi subpunctului 6), punctul 1) din anexa nr.2¹ la Regulamentul nr.111/2018 nu depăşeşte 0,3%;

2) raportul dintre valorile agregate raportate de bănci în temeiul subpunctului 5) şi subpunctului 6), punctul 1) din anexa nr.2¹ la Regulamentul nr.111/2018 nu depăşeşte 0,5%.

34⁷. În cazul în care una din condiţiile prevăzute la subpunctele 1) şi 2) de la punctul 34⁶ nu este îndeplinită într-un anumit an, băncile nu aplică tratamentul specificat la punctul respectiv până când nu sunt satisfăcute, într-un an ulterior, ambele condiţii.

34⁸. Băncile pot aplica derogările menţionate la punctele 34⁴ şi 34⁶ şi în cazurile în care autoritatea competentă a unui alt stat care aplică mecanisme de supraveghere şi de reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Republica Moldova în privinţa băncilor conform anexei nr.5 la Regulamentul nr.111/2018, publică ratele pierderilor corespunzătoare pentru expunerile garantate cu bunuri imobile locative sau comerciale situate pe teritoriul statului respectiv.

34⁹. Băncile pot utiliza drept garanţii reale eligibile creanţele aferente unei tranzacţii comerciale sau tranzacţiilor cu scadenţă iniţială mai mică sau egală cu un an. Creanţele eligibile nu includ creanţele asociate securitizărilor, subparticipaţiilor sau instrumentelor financiare derivate de credit şi nici sumele datorate de părţi afiliate.

34¹⁰. În cazul în care o bancă pentru dezvoltare publică, acordă un credit promoţional, în scopul promovării obiectivelor de politică publică ale administraţiei centrale, ale administraţiei regionale sau ale autorităţii locale, unei alte bănci sau unei societăţi financiare non-bancare care este autorizată să desfăşoare activităţile menţionate la articolul 14 aliniatul (1) literele b) sau c) din Legea nr.202/2017 şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 51 din Regulamentul nr.111/2018 şi în cazul în care respectiva bancă sau societate financiară non-bancară transferă direct sau indirect creditul promoţional respectiv unui debitor final şi cedează băncii pentru dezvoltare publică creanţa din creditul promoţional drept garanţie reală, banca pentru dezvoltare publică poate utiliza creanţa cedată drept garanţie reală eligibilă, indiferent de scadenţa iniţială a creanţei cedate.

34¹¹. În sensul punctului 34¹⁰, o bancă pentru dezvoltare publică reprezintă o bancă care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1) a fost înfiinţată de o administraţie centrală, administraţie regională sau autoritate locală din Republica Moldova;

2) activitatea sa este limitată la promovarea unor obiective specificate de politică publică financiară, socială sau economică, în conformitate cu cadrul legal şi dispoziţiile care reglementează respectiva bancă, inclusiv statutul, pe o bază neconcurenţială. Obiectivele de politică publică pot include furnizarea de finanţare, în scopuri de promovare sau dezvoltare, anumitor sectoare economice sau regiuni geografice din Republica Moldova;

3) scopul său nu este de a maximiza profitul sau cota de piaţă;

4) sub rezerva normelor aplicabile privind ajutoarele de stat, administraţia centrală, administraţia regională sau autoritatea locală are obligaţia de a proteja viabilitatea băncii sau garantează, în mod direct sau indirect, cel puţin 90% din cerinţele de fonduri proprii, cerinţele de finanţare sau creditele promoţionale acordate ale băncii;

5) nu acceptă depozite acoperite, conform Legii nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, care pot fi clasificate drept depozite la termen sau depozite de economii de la consumatori.

34¹². Băncile pot să utilizeze drept garanţii reale eligibile garanţiile reale corporale de alt tip decât cele indicate la punctele 34³ - 34⁷, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) există pieţe lichide, o dovadă în acest sens fiind tranzacţiile frecvente, ţinând seama de tipul de activ, pentru cedarea garanţiei reale în mod rapid şi eficient din punct de vedere economic. Băncile trebuie să evalueze această condiţie periodic şi atunci când informaţiile indică producerea unor modificări semnificative pe piaţă;

2) există preţuri de piaţă bine stabilite şi disponibile public pentru garanţia reală. Băncile pot considera că preţurile de piaţă sunt bine stabilite, dacă acestea provin din surse credibile de informaţii, precum indici publici, şi reflectă preţul tranzacţiilor efectuate în condiţii normale. Băncile pot considera că preţurile de piaţă sunt disponibile public, dacă acestea sunt comunicate, sunt uşor accesibile şi pot fi obţinute cu regularitate şi fără eforturi administrative sau financiare nejustificate;

3) banca analizează preţurile de piaţă, timpul şi costurile necesare pentru executarea garanţiei reale, precum şi sumele obţinute în urma executării garanţiei reale;

4) banca demonstrează că, în cel puţin 90% din totalul lichidărilor corespunzătoare unui anumit tip de garanţie reală, sumele obţinute în urma executării garanţiei reale nu sunt mai mici de 70% din valoarea garanţiei reale; în cazul în care există o volatilitate semnificativă a preţurilor pieţei, banca demonstrează Băncii Naţionale a Moldovei, într-un mod pe care aceasta îl consideră satisfăcător, că propria evaluare a garanţiei reale este suficient de prudentă.

34¹³. Băncile trebuie să formalizeze îndeplinirea condiţiilor specificate la punctul 34¹² şi la punctele 50⁵-50⁶.

34¹⁴. Sub rezerva dispoziţiilor punctului 107⁷, în cazul în care cerinţele prevăzute la punctul 50⁷ sunt îndeplinite, expunerile decurgând din operaţiuni de leasing prin care o bancă dă în leasing un bun unei părţi terţe pot fi tratate la fel ca creditele garantate cu tipul de bun dat în leasing.”.

1.25. La punctul 35:

1.25.1. la subpunctul 1) textul “care dispune individual sau grupul din care face parte banca respectivă dispune de o evaluare a creditului efectuată de o ECAI, pe care Banca Naţională a Moldovei a asociat-o cu nivelul 3 de calitate a creditului sau cu un nivel superior, în conformitate cu normele de ponderare la risc a expunerilor faţă de bănci sau a expunerilor pe termen scurt, prevăzute în Regulamentul nr.111/2018” se exclude;

1.25.2. la subpunctul 2) textul “care au o evaluare a creditului efectuată de o ECAI, pe care Banca Naţională a Moldovei a asociat-o cu nivelul 3 de calitate a creditului sau cu un nivel superior, în conformitate cu normele de ponderare la risc a expunerilor faţă de bănci sau a expunerilor pe termen scurt, prevăzute în Regulamentul nr.111/2018” se exclude;

1.25.3. se completează cu subpunctul 3) cu următorul cuprins:

“3) poliţele de asigurare de viaţă gajate în favoarea băncii creditoare.”.

1.26. Punctul 36 va avea următorul cuprins:

“36. Băncile pot recurge la următoarele părţi în calitate de furnizori eligibili de protecţie nefinanţată a creditului:

1) administraţii centrale şi bănci centrale, administraţii regionale sau autorităţi locale, bănci de dezvoltare multilaterală, organizaţii internaţionale, dacă expunerilor faţă de acestea li se atribuie o pondere de risc de 0% în temeiul Regulamentului nr.111/2018;

2) entităţi din sectorul public, tratate în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018;

3) bănci şi societăţi financiare nonbancare pentru care expunerile faţă de societatea financiară nonbancară sunt tratate ca expuneri faţă de bănci, în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018;

4) entităţi reglementate din sectorul financiar, reprezentate de entităţi care fac obiectul unor cerinţe prudenţiale, în mod direct pe bază individuală sau consolidată sau indirect pe baza consolidării prudenţiale a întreprinderii-mamă, în conformitate cu cadrul prudenţial aferent băncilor, societăţilor de investiţii şi asigurătorilor/reasigurătorilor, sau al cerinţelor prudenţiale legale ale unei ţări terţe care sunt cel puţin echivalente cu cele aplicate în Republica Moldova conform anexei nr.5 la Regulamentul nr.111/2018;

5) contrapărţile centrale calificate (CPCC);

6) în cazul în care protecţia creditului nu este furnizată pentru o expunere din securitizare, alte întreprinderi, care au o evaluare de credit efectuată de o ECAI desemnată, inclusiv întreprinderi-mamă, filiale sau entităţi afiliate debitorului, în cazul în care o expunere directă a întreprinderilor-mamă, a filialelor sau a entităţilor afiliate respective are o pondere de risc mai mică decât expunerea faţă de debitor.”.

1.27. Se completează cu punctul 36¹ cu următorul cuprins:

“36¹. Pe lângă furnizorii de protecţie enumeraţi la punctul 36, entităţilor cărora băncile le acordă un rating intern în conformitate cu cerinţele pentru utilizarea abordării IRB sunt furnizori eligibili de protecţie nefinanţată a creditului în cazul în care banca utilizează abordarea IRB în cazul expunerilor faţă de respectivele entităţi.”.

1.28. La punctul 41 textul “VI” se substituie cu textul “V”, iar după cuvintele “ale expunerilor” se completează cu cuvintele “şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate”.

1.29. Capitolul V se completează cu punctul 41¹ cu următorul cuprins:

“ 41¹. Instrumentele financiare derivate de credit de tipul first-to-default şi toate celelalte instrumente financiare derivate de credit de tipul nth-to-default nu sunt tipuri eligibile de protecţie nefinanţată a creditului.”.

1.30. Se completează cu capitolul V¹ cu următorul cuprins:

“Capitolul V¹

TIPURI ELIGIBILE DE INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE PE TITLURI DE CAPITAL

41². Băncile pot utiliza ca protecţie a creditului eligibilă instrumente financiare derivate pe titluri de capital care sunt instrumente de tipul total return swap sau care sunt efectiv similare din punct de vedere economic, dar numai în scopul efectuării de acoperiri interne.

41³. În cazul în care o bancă cumpără protecţia creditului prin intermediul unui instrument de tipul total return swap şi înregistrează plăţile nete primite aferente swapului ca venit net, dar nu înregistrează deteriorarea corespunzătoare a valorii activului protejat, fie prin reducerea valorii juste, fie prin suplimentarea rezervelor, protecţia respectivă a creditului nu se califică drept protecţie a creditului eligibilă.

41⁴. Dacă o bancă efectuează o acoperire internă a riscului utilizând un instrument financiar derivat pe titluri de capital, pentru ca acoperirea internă să se califice drept protecţie a creditului eligibilă, riscul de credit transferat în portofoliul de tranzacţionare este transferat în exterior uneia sau mai multor părţi terţe.

41⁵. Dacă s-a efectuat o acoperire internă a riscului în conformitate cu punctul 41⁴, iar cerinţele prevăzute în prezentul regulament au fost îndeplinite, băncile aplică regulile stabilite în titlurile IV – V la calculul valorilor expunerilor ponderate la risc şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate în cazul în care cumpără o protecţie nefinanţată a creditului.”.

1.31. Punctul 46 va avea următorul cuprins:

“46. Titlurile emise de debitor sau de orice altă entitate din grup nu se califică drept garanţii reale eligibile. Cu toate acestea, obligaţiunile garantate emise de debitor, care respectă condiţiile prevăzute în Regulamentul nr.111/2018, se califică drept garanţii reale eligibile atunci când sunt constituite cu titlu de garanţii reale pentru o tranzacţie de răscumpărare, cu condiţia să respecte dispoziţiile prevăzute la punctul 45.”.

1.32. Punctul 49 subpunctul 4) se completează cu textul “ consideraţii legate de riscurile de mediu, social şi guvernanţă determină efectuarea unei evaluări pentru a se stabili dacă a avut loc o scădere semnificativă a valorii de piaţă a garanţiei reale;”.

1.33. Se completează cu punctul 50¹ cu următorul cuprins:

“50¹. Bunurile imobile se califică drept garanţii reale eligibile numai dacă sunt îndeplinite toate cerinţele prevăzute în anexa nr.2 la Regulamentul nr.111/2018.”.

1.34. Capitolul VI se completează cu secţiunile 2¹ şi 2² cu următorul cuprins:

“Secţiunea a 2¹-a

Cerinţe privind creanţele

50². Creanţele se califică drept garanţii reale eligibile dacă sunt îndeplinite cumulativ cerinţele prevăzute la punctele 50³ şi 50⁴.

50³. Trebuie îndeplinite următoarele cerinţe privind securitatea juridică:

1) mecanismul juridic prin intermediul căruia garanţia reală este furnizată unei bănci creditoare trebuie să fie robust şi eficace şi să asigure existenţa unor drepturi clare ale băncii respective asupra garanţiei reale, inclusiv dreptul asupra încasărilor din vânzarea garanţiei reale;

2) băncile trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a îndeplini cerinţele privind caracterul executoriu al garanţiei reale în toate jurisdicţiile relevante. Băncile creditoare trebuie să deţină un drept prioritar de prim rang asupra garanţiei reale, deşi astfel de drepturi pot fi subordonate drepturilor creditorilor privilegiaţi prevăzute de legislaţia în vigoare;

3) băncile trebuie să efectueze o analiză juridică, considerată suficientă pentru a confirma caracterul executoriu al contractelor de garanţie reală în toate jurisdicţiile relevante;

4) băncile trebuie să formalizeze în mod corespunzător contractele de garanţie reală şi să dispună de proceduri clare şi solide pentru încasarea în timp util a garanţiei reale;

5) băncile trebuie să dispună de proceduri care să asigure respectarea tuturor condiţiilor juridice cerute pentru declararea stării de nerambursare a unui credit şi încasarea în timp util a garanţiei reale;

6) în cazul în care un credit are dificultăţi financiare sau se află în stare de nerambursare, băncile trebuie să aibă autoritatea legală de a vinde sau de a ceda creanţele altor părţi, fără consimţământul debitorilor cedaţi.

50⁴. Trebuie îndeplinite următoarele cerinţe privind administrarea riscurilor:

1) o bancă trebuie să dispună de un proces riguros pentru determinarea riscului de credit asociat creanţelor. Un astfel de proces trebuie să includă analiza activităţii debitorului şi a sectorului în care acesta îşi desfăşoară activitatea, precum şi a tipurilor de clienţi cu care debitorul intră în relaţii de afaceri. Atunci când banca recurge la debitori pentru a stabili riscul de credit al clienţilor, banca trebuie să reexamineze practicile de credit ale debitorilor pentru a se asigura de fiabilitatea şi credibilitatea acestora;

2) diferenţa dintre cuantumul expunerii şi valoarea creanţelor trebuie să reflecte toţi factorii corespunzători, inclusiv costul colectării, gradul de concentrare din cadrul portofoliului de creanţe aduse în garanţie de acelaşi debitor şi riscul potenţial de concentrare la nivelul expunerilor totale ale băncii, dincolo de nivelul riscului de concentrare controlat prin metodologia generală a băncii. Băncile trebuie să dispună de un proces permanent de monitorizare a creanţelor, adecvat acestora. Băncile trebuie, de asemenea, să verifice cu regularitate respectarea clauzelor contractelor de credit, a restricţiilor de mediu şi a altor cerinţe legale;

3) creanţele aduse în garanţie de un debitor trebuie să fie diversificate şi nu trebuie să fie corelate în mod nejustificat cu situaţia debitorului. În cazul în care există o corelaţie pozitivă semnificativă, băncile trebuie să ţină seama de riscurile asociate atunci când stabilesc marjele pentru portofoliul de garanţii reale, în ansamblul său;

4) băncile nu trebuie să utilizeze ca protecţie eligibilă a creditului creanţe provenind de la afiliaţii unui debitor, inclusiv de la filialele şi angajaţii acestuia;

5) băncile trebuie să dispună de un proces formalizat pentru colectarea, în situaţii dificile, a plăţilor aferente creanţelor. Băncile trebuie să dispună de facilităţile necesare pentru colectare, chiar dacă, în mod normal, se bazează pe debitori pentru colectare.

Secţiunea a 2²-a

Cerinţe privind alte garanţii reale corporale şi privind tratarea expunerilor

decurgând din operaţiuni de leasing ca expuneri acoperite cu garanţii reale

50⁵. Garanţiile reale corporale, altele decât garanţiile sub forma bunurilor imobile, se califică drept garanţii reale eligibile în cadrul abordării IRB, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) contractul de garanţie reală în temeiul căruia garanţiile reale corporale sunt furnizate unei bănci este eficace şi executoriu din punct de vedere juridic în toate jurisdicţiile relevante şi permite băncii respective să valorifice garanţia reală într-un interval de timp rezonabil;

2) cu singura excepţie a drepturilor de prim rang care pot fi permise, menţionate la punctul 50³ subpunctul 2), numai drepturile de prim rang sau privilegiile asupra garanţiei reale se califică drept garanţii reale eligibile, iar o bancă are prioritate faţă de toţi ceilalţi creditori asupra sumelor obţinute în urma executării garanţiei reale;

3) băncile monitorizează valoarea garanţiei reale în mod frecvent, respectiv cel puţin anual. Frecvenţa de monitorizare creşte în cazul în care condiţiile de piaţă suferă modificări semnificative;

4) contractul de credit include descrieri detaliate ale garanţiilor reale şi specifică în detaliu modalitatea şi frecvenţa reevaluării;

5) băncile formalizează clar în cadrul politicilor şi al procedurilor interne de creditare, disponibile pentru examinare, tipurile de garanţii reale corporale pe care le acceptă şi politicile şi practicile pe care le aplică cu privire la cuantumul corespunzător fiecărui tip de garanţie reală în raport cu cuantumul expunerii;

6) politicile de creditare ale băncii cu privire la structura tranzacţiei stabilesc următoarele:

a) cerinţe corespunzătoare privind garanţiile reale în raport cu cuantumul expunerii;

b) capacitatea de executare rapidă a garanţiei reale;

c) capacitatea de a stabili un preţ sau o valoare de piaţă în mod obiectiv;

d) frecvenţa cu care valoarea poate fi obţinută imediat, inclusiv o apreciere sau o evaluare profesională;

e) volatilitatea sau un indicator de aproximare a volatilităţii valorii garanţiei reale.

7) atunci când efectuează o evaluare sau o reevaluare, băncile ţin seama pe deplin de orice deteriorare sau uzură morală a garanţiei reale, acordând o atenţie deosebită efectelor trecerii timpului asupra garanţiilor reale sensibile la uzura morală; în cazul garanţiilor reale corporale, uzura morală a garanţiei reale include, de asemenea, consideraţii de evaluare legate de riscuri de mediu, sociale şi de guvernanţă referitoare la interdicţii sau limitări impuse de obiectivele de reglementare şi actele juridice relevante, precum şi, dacă este relevant pentru băncile active la nivel internaţional, de obiectivele juridice şi de reglementare ale ţărilor terţe;

8) băncile au dreptul de a efectua o inspecţie fizică a garanţiei reale. Acestea dispun, de asemenea, de politici şi proceduri care stabilesc modul de exercitare a dreptului de inspecţie fizică;

9) garanţia reală acceptată ca protecţie este asigurată în mod adecvat împotriva riscului de daune, iar băncile dispun de proceduri de monitorizare a acestui fapt.

50⁶. În cazul în care contractele de garanţie generală sau alte forme de garanţii constituite asupra unei universalităţi de bunuri oferă băncii creditoare o creanţă înregistrată asupra activelor unei societăţi şi în cazul în care creanţa respectivă conţine atât active care nu sunt eligibile drept garanţii reale în cadrul abordării IRB, cât şi active care sunt eligibile drept garanţii reale în cadrul abordării IRB, banca le poate recunoaşte pe acestea din urmă drept protecţie finanţată a creditului eligibilă. În acest caz, recunoaşterea este condiţionată de îndeplinirea de către activele respective a cerinţelor de eligibilitate a garanţiilor reale în cadrul abordării IRB, astfel cum se prevede în prezentul regulament.

50⁷. Băncile trebuie să trateze expunerile care decurg din operaţiuni de leasing ca fiind garantate cu tipul de bun dat în leasing, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) condiţiile stabilite la punctul 50¹ sau punctele 50⁵-50⁶, după caz, sunt îndeplinite pentru ca tipul de bun dat în leasing să se califice drept garanţie reală eligibilă;

2) locatorul efectuează o gestionare riguroasă a riscurilor, care ţine seama de modul de utilizare a activului dat în leasing, de locul în care este amplasat acesta, de vechimea sa, precum şi de durata planificată de utilizare, inclusiv o monitorizare adecvată a valorii activului;

3) locatorul are drept de proprietate asupra activului şi poate să-şi exercite drepturile de proprietar în timp util;

4) dacă acest fapt nu a fost deja avut în vedere la calculul nivelului pierderii în caz de nerambursare, diferenţa dintre cuantumul neamortizat şi valoarea de piaţă a activului nu este atât de mare încât să supraestimeze efectul de diminuare a riscului de credit atribuit activelor date în leasing.”.

1.35. Se completează cu punctul 51¹ cu următorul cuprins:

“51¹. Poliţele de asigurare de viaţă gajate în favoarea băncii creditoare se califică drept garanţii reale eligibile, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) poliţa de asigurare de viaţă este, în mod transparent, gajată în favoarea băncii creditoare sau cesionată acesteia;

2) societatea care furnizează asigurarea de viaţă este notificată în legătură cu gajul sau cesiunea şi, în urma notificării, nu poate plăti sumele exigibile în baza contractului fără acordul prealabil al băncii creditoare;

3) banca creditoare are dreptul de a anula poliţa şi de a primi valoarea de răscumpărare în cazul în care debitorul se află în stare de nerambursare;

4) banca creditoare este informată în legătură cu orice plăţi neefectuate de deţinătorul poliţei şi care sunt corespunzătoare acesteia;

5) protecţia creditului este furnizată până la scadenţa creditului. Dacă acest lucru nu este posibil deoarece asigurarea încetează înainte de expirarea duratei creditului, banca se asigură că suma care decurge din contractul de asigurare îi serveşte drept garanţie până la sfârşitul duratei contractului de credit;

6) gajul sau cesiunea sunt valide din punct de vedere legal şi au caracter executoriu din punct de vedere juridic în toate jurisdicţiile relevante la momentul încheierii contractului de credit;

7) valoarea de răscumpărare este declarată de societatea care furnizează asigurarea de viaţă şi nu este reductibilă;

8) valoarea de răscumpărare trebuie plătită în timp util, la cerere, de către societatea care furnizează asigurarea de viaţă;

9) valoarea de răscumpărare nu poate fi solicitată fără acordul prealabil al băncii;

10) societatea care furnizează asigurarea de viaţă intră sub incidenţa Legii nr.92/2022 privind activitatea de asigurare sau de reasigurare sau este supusă supravegherii efectuate de o autoritate competentă a unei ţări terţe care aplică norme de supraveghere şi reglementare cel puţin echivalente cu cele aplicate în Republica Moldova.”.

1.36. La punctul 53 subpunctul 3):

1.36.1. în partea introductivă, cuvântul “băncii” se completează cu cuvântul “creditoare”;

1.36.2. litera a), după cuvintele “să denunţe” se completează cu cuvintele “sau să modifice”;

1.36.3. litera b), după cuvântul “protecţiei” se completează cu cuvântul “creditului”;

1.36.4. litera c), după textul “Regulamentului nr.111/2018” se completează cu cuvintele “şi actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating”.

1.37. La punctul 60 subpunctul 1), cuvântul “contraparte” se substituie cu cuvântul “debitor”.

1.38. La punctul 61:

1.38.1. în partea introductivă, cuvintele “cerinţele prevăzute” se completează cu textul “la punctul 53 subpunctul 3) lit.c) şi”;

1.38.2. subpunctul 1) se completează, la început, cu textul “în caz de intrare în stare de nerambursare sau în caz de neplată de către debitorul iniţial, ”;

1.38.3. subpunctul 2) se completează cu textul “; această justificare este documentată în mod corespunzător şi face obiectul unor proceduri interne specifice de aprobare şi audit.”.

1.39. Se completează cu punctul 64¹ cu următorul cuprins:

“64¹. Prin derogare de la punctul 62, pentru o expunere faţă de societăţi garantată cu un instrument financiar derivat de credit, nu este obligatoriu ca evenimentul de credit menţionat la punctul 62 subpunctul 1) litera c) să fie specificat în contractul derivat dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) este necesar un vot de 100% pentru a modifica scadenţa, principalul, cuponul, moneda sau rangul expunerii-suport faţă de societăţi;

2) jurisdicţia unde este reglementată expunerea faţă de societăţi dispune de un cadru legal bine stabilit privind falimentul, care permite unei societăţi să se reorganizeze şi să se restructureze şi prevede decontarea ordonată a creanţelor creditorilor.

În cazul în care condiţiile prevăzute la subpunctele 1) şi 2) nu sunt îndeplinite, protecţia creditului poate fi totuşi eligibilă, sub rezerva unei reduceri a valorii, astfel cum se specifică la punctul 111.”.

1.40. La punctul 65, cuvintele “care sunt exprimate în aceeaşi monedă” se exclud.

1.41. La punctul 68, textul “tranzacţiile de răscumpărare sau operaţiunile de dare sau luare de valori mobiliare sau mărfuri cu împrumut” se substituie cu textul “operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare”.

1.42. La punctul 69, subpunctul 3) va avea următorul cuprins:

“3) să aplice valoarea ajustării de volatilitate sau, dacă este cazul, valoarea absolută a ajustării de volatilitate adecvate unui anumit grup de valori mobiliare sau pentru un anumit tip de mărfuri, valorii absolute a poziţiei nete pozitive sau negative în valorile mobiliare din grupul respectiv de valori mobiliare, sau pe mărfurile din acel tip de mărfuri;”.

1.43. Punctul 70 va avea următorul cuprins:

“70. Băncile trebuie să calculeze valoarea ajustată integral a expunerii (E*) conform următoarei formule:

unde:

i = indicele care desemnează toate titlurile de valoare, mărfurile sau poziţiile în numerar separate din cadrul acordului care sunt date cu împrumut, vândute cu acordul de a răscumpăra sau furnizate de bancă contrapărţii;

j = indicele care desemnează toate titlurile de valoare, mărfurile sau poziţiile în numerar separate din cadrul acordului care sunt luate cu împrumut, achiziţionate cu acordul de a revinde sau deţinute de bancă;

k = indicele care desemnează toate monedele separate în care sunt denominate titlurile de valoare, mărfurile sau poziţiile în numerar din cadrul acordului;

E_i = valoarea expunerii pentru un anumit titlu de valoare, o anumită marfă sau o anumită poziţie în numerar i, care este dat(ă) cu împrumut, vândut(ă) cu un acord de răscumpărare sau furnizat(ă) contrapărţii în cadrul acordului, valoare care s-ar aplica în lipsa unei protecţii a creditului în cazul în care băncile calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018 sau actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, după caz;

C_j = valoarea unui anumit titlu de valoare, a unei anumite mărfuri sau a unei anumite poziţii în mijloace băneşti j, care este luat(ă) cu împrumut, achiziţionat(ă) cu un acord de revânzare sau deţinut(ă) de bancă în cadrul acordului;

E_k^fx = poziţia netă (pozitivă sau negativă) într-o monedă dată k, alta decât moneda de decontare a acordului, astfel cum este calculată în conformitate cu punctul 69 subpunctul 2);

H_j^sec = ajustarea de volatilitate adecvată unui anumit grup de valori mobiliare j;

H_k^fx = ajustarea de volatilitate aferentă riscului valutar pentru moneda k, calculată în conformitate cu secţiunea 6 din prezentul capitol.

H_k^fx = ajustarea de volatilitate corespunzătoare cursului de schimb aferent monedei k;

E_{net =} expunerea netă a acordului, calculată după cum urmează:

unde:

l = indicele care desemnează toate grupurile distincte de aceleaşi titluri de valoare şi toate tipurile distincte de aceleaşi mărfuri din cadrul acordului;

E_l^sec = poziţia netă (pozitivă sau negativă) pe un anumit grup de titluri de valoare l sau pe un anumit tip de mărfuri l, din cadrul acordului, calculată în conformitate cu punctul 69 subpunctul 1);

HG_l^sec = ajustarea de volatilitate corespunzătoare unui anumit grup de titluri de valoare l sau unui anumit tip de mărfuri l, stabilită în conformitate cu punctul 69 subpunctul 3); semnul HG_l^sec se stabileşte după cum urmează:

1) semn pozitiv în cazul în care grupul de titluri de valoare l este dat cu împrumut, vândut cu un acord de răscumpărare sau tranzacţionat într-un mod similar cu darea cu împrumut de titluri de valoare sau cu un acord repo;

2) semn negativ în cazul în care grupul de titluri de valoare l este luat cu împrumut, achiziţionat cu un acord de revânzare sau tranzacţionat într-un mod similar cu luarea cu împrumut de titluri de valoare sau cu un acord reverse repo;

N = numărul total de grupuri distincte de aceleaşi titluri de valoare şi de tipuri distincte de aceleaşi mărfuri din cadrul acordului; în scopul acestui calcul, nu se iau în considerare grupurile şi tipurile E_l^sec pentru care |E_l^sec| este mai mică decât ;

E_brut = expunerea brută a acordului, calculată după cum urmează:

^”.

1.44. Punctul 71, după cuvintele “valorilor ponderate la risc ale expunerilor” se completează cu cuvintele “şi a cuantumurilor pierderilor aşteptate”, iar la final se completează cu cuvintele “sau actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării IRB.”.

1.45. Capitolul VIII se completează cu secţiunea 2¹ cu următorul cuprins:

“Secţiunea a 2¹-a

Utilizarea abordării bazate pe modele interne în cazul acordurilor-cadru de compensare

72¹. În scopul calculării valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi a valorilor pierderilor aşteptate pentru operaţiunile de finanţare prin instrumente financiare sau pentru alte operaţiuni ajustate la condiţiile pieţei de capital, altele decât tranzacţiile cu instrumente financiare derivate acoperite de un acord-cadru de compensare eligibil care îndeplineşte cerinţele aferente compensării contractuale prevăzute în Regulamentul nr.220/2025, o bancă poate calcula valoarea ajustată integral a expunerii (E*) acordului utilizând abordarea bazată pe modele interne, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la punctul 72².

72². Banca poate utiliza abordarea bazată pe modele interne dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1) banca utilizează această abordare numai pentru expunerile pentru care valorile ponderate la risc ale expunerilor sunt calculate conform abordării IRB prevăzute în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating;

2) banca primeşte aprobarea de a utiliza această abordare din partea Băncii Naţionale a Moldovei.

72³. O bancă care utilizează o abordare bazată pe modele interne utilizează această abordare pentru toate contrapărţile şi titlurile de valoare, cu excepţia portofoliilor nesemnificative, pentru care poate utiliza abordarea bazată pe ajustări de volatilitate reglementate prevăzută la punctele 68-72.

72⁴. Banca Naţională a Moldovei permite unei bănci să utilizeze o abordare bazată pe modele interne numai dacă au dovezi satisfăcătoare ale faptului că sistemul folosit de bancă pentru gestionarea riscurilor decurgând din tranzacţiile acoperite de acordul-cadru de compensare este solid din punct de vedere conceptual şi aplicat corect şi dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe calitative:

1) modelul intern de măsurare a riscurilor utilizat pentru calcularea volatilităţii potenţiale a preţurilor tranzacţiilor este strâns integrat în procesul zilnic de gestionare a riscurilor şi serveşte drept bază pentru raportarea expunerilor la risc către conducerea superioară a băncii;

2) banca dispune de o unitate de control al riscurilor care îndeplineşte cumulativ următoarele cerinţe:

a) este independentă de unităţile care derulează tranzacţii şi raportează direct conducerii superioare;

b) răspunde de conceperea şi implementarea sistemului de gestionare a riscurilor al băncii;

c) elaborează şi analizează rapoarte zilnice cu privire la rezultatele modelului de măsurare a riscurilor şi la măsurile adecvate care trebuie luate în privinţa limitelor poziţiilor;

3) rapoartele zilnice elaborate de unitatea de control al riscurilor sunt analizate de către un nivel al conducerii care are suficientă autoritate pentru a impune reduceri ale poziţiilor luate şi ale expunerii globale la risc;

4) banca dispune, în cadrul unităţii de control al riscurilor, de suficient personal competent pentru utilizarea modelelor sofisticate;

5) banca a stabilit proceduri pentru monitorizarea şi asigurarea respectării unui set formalizat de politici şi controale interne privind funcţionarea generală a sistemului de măsurare a riscurilor;

6) modelele băncii au un istoric care arată o acurateţe rezonabilă în măsurarea riscurilor, demonstrată prin testarea ulterioară a rezultatelor acestora, pentru care se utilizează date aferente cel puţin unui an;

7) banca desfăşoară în mod frecvent un program riguros de simulare de criză, iar rezultatele acestor teste sunt examinate de către conducerea superioară şi se reflectă în politicile şi în limitele pe care aceasta le stabileşte;

8) banca efectuează, în cadrul procesului său periodic de audit intern, o reexaminare independentă a sistemului de măsurare a riscurilor. Această reexaminare include atât activitatea unităţilor care derulează tranzacţii, cât şi pe cea a unităţii independente de control al riscurilor;

9) banca efectuează o reexaminare a sistemului său de gestionare a riscurilor, cel puţin o dată pe an;

10) modelul intern îndeplineşte cerinţele privind integritatea procesului de modelare şi cerinţele de validare stabilite în Regulamentul nr.220/2025.

72⁵. Modelul intern de măsurare a riscurilor al unei bănci trebuie să cuprindă un număr suficient de factori de risc pentru a reflecta toate riscurile de preţ semnificative.

72⁶. Banca poate utiliza corelaţii empirice în cadrul categoriilor de risc şi între categoriile de risc, dacă sistemul său de măsurare a corelaţiilor este solid şi este aplicat corect.

72⁷. Băncile care utilizează abordarea bazată pe modele interne calculează E* conform următoarei formule:

unde:

E_i = valoarea expunerii pentru fiecare expunere separată i din cadrul acordului, care s-ar aplica în lipsa protecţiei creditului, în cazul în care băncile calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor conform abordării standardizate sau în cazul în care calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate conform abordării IRB;

C_i = valoarea titlurilor luate cu împrumut, achiziţionate sau primite sau numerarul luat cu împrumut sau primit pentru fiecare astfel de expunere i.

72⁸. La calculul cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor pe baza modelelor interne, băncile trebuie să utilizeze rezultatul modelului pentru ziua lucrătoare precedentă.

72⁹. Calculul variaţiei potenţiale a valorii menţionată la punctul 72⁷ trebuie să îndeplinească toate cerinţele următoare:

1) să fie efectuat cel puţin zilnic;

2) să se bazeze pe un interval de încredere unilateral pe percentila 99;

3) să se bazeze pe o perioadă de deţinere echivalentă cu 5 zile, cu excepţia cazului altor tranzacţii decât tranzacţiile de răscumpărare de titluri, sau operaţiunile de dare sau luare de titluri cu împrumut, pentru care trebuie utilizată o perioadă de deţinere echivalentă cu 10 zile;

4) să se bazeze pe o perioadă de observare istorică efectivă de cel puţin un an, cu excepţia cazului în care o creştere semnificativă a volatilităţii preţurilor justifică o perioadă de observare mai scurtă;

5) setul de date utilizat pentru calcul să fie actualizat la fiecare trei luni.

72¹⁰. Dacă banca are o tranzacţie de răscumpărare, o operaţiune de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut sau o tranzacţie de creditare în marjă, ori altă tranzacţie ori set de compensare similare, care îndeplinesc criteriile aferente valorii expunerii pentru seturile de compensare care fac obiectul unui contract în marjă stabilite în Regulamentul nr.220/2025, perioada minimă de deţinere trebuie să fie aliniată cu perioada de risc de marjă care s-ar aplica în conformitate cu regulamentul menţionat, în coroborare cu prevederile aferente reconstituirii marjei cu o periodicitate de N zile.

72¹¹. Pentru obţinerea aprobării menţionate la punctul 72⁴ banca va adresa Băncii Naţionale a Moldovei în scris o solicitare în acest sens, cu anexarea informaţiei/documentaţiei pertinente din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor de la punctul respectiv.”.

1.46. Punctul 73 se completează cu textul “Băncile pot utiliza metoda simplă a garanţiilor financiare numai în cazul în care calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor conform abordării standardizate.”.

1.47. Punctul 74 va avea următorul cuprins:

“74. Băncile nu trebuie să utilizeze atât metoda simplă a garanţiilor financiare cât şi metoda extinsă a garanţiilor financiare, decât pentru scopurile implementării abordării IRB pentru diferite clase de expuneri şi unităţi operaţionale şi ale condiţiilor de utilizare parţială permanentă conform actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente abordării bazate pe modele interne de rating. Băncile nu trebuie să utilizeze această excepţie în mod selectiv, pentru a reduce cerinţele de fonduri proprii sau pentru a efectua un arbitraj de reglementare.”.

1.48. La punctul 80, după cuvintele “valorilor expunerilor” se completează cu textul “ , determinate în temeiul Regulamentului nr.220/2025,”, iar cuvintele “instrumentele financiare derivate” se completează cu textul “enumerate în anexa nr.1 la Regulamentul nr.114/2018 şi”.

1.49. Punctul 83 se completează cu subpunctul 4) cu următorul cuprins:

“4) titluri de datorie emise de administraţiile regionale sau de autorităţile locale, dacă expunerile faţă de acestea se tratează ca expuneri faţă de administraţia centrală în a cărei jurisdicţie sunt stabilite, în conformitate cu Regulamentul nr.111/2018.”.

1.50. Punctul 86, după cuvintele “acorduri de compensare” se completează cu textul “recunoscute în baza Regulamentului nr.220/2025,”.

1.51. La punctul 89, textul “Regulamentul nr.111/2018” se completează cu textul “sau actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării IRB, după caz”.

1.52. La punctul 90, textul “Fără a aduce atingere punctului 89,” se exclude, iar după cuvântul “băncile” se completează cu textul “care utilizează metoda modelului intern pentru tratamentul riscului de credit al contrapărţii,”.

1.53. Punctul 91 va avea următorul cuprins:

“91. În vederea calculării valorii E menţionate la punctul 90, se aplică următoarele:

1) pentru băncile care calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor conform abordării standardizate, valoarea expunerii unui element extrabilanţier indicat în Regulamentul nr.111/2018 trebuie să fie 100% din valoarea elementului respectiv şi nu valoarea expunerii indicată în actul normativ menţionat supra;

2) pentru elementele extrabilanţiere, altele decât instrumentele financiare derivate tratate conform abordării IRB, băncile îşi calculează valorile expunerilor utilizând un factor de conversie a creditului (CCF) de 100% în locul CCF pe baza abordării standardizate sau CCF pe baza abordării IRB.”.

1.54. Se completează cu punctul 92¹ cu următorul cuprins:

“92¹. În cazul tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate extrabursiere, băncile care utilizează metodele abordării standardizate, abordării standardizate simplificate şi metoda expunerii iniţiale prevăzute în Regulamentul nr.220/2025, ţin seama de efectele de diminuare a riscului ale garanţiilor reale în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Regulamentul nr.220/2025 capitolul III, IV şi V, după caz.”.

1.55. La punctul 95:

1.55.1. tabelul nr.1 va avea următorul cuprins:

1.55.2. Tabelul nr.2 se completează cu o nouă coloană, cu următorul cuprins:

1.55.3. Tabelul nr.3 va avea următorul cuprins:

1.55.4. Denumirea tabelului nr.4 se completează cu textul “(H_fx)”.

1.56. Se completează cu punctul 96¹ cu următorul cuprins:

“96¹. Dacă banca are o tranzacţie sau un set de compensare care îndeplinesc criteriile aferente valorii expunerii pentru seturile de compensare care fac obiectul unui contract în marjă stabilite conform actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei aferente tratamentului riscului de credit al contrapărţii, perioada minimă de deţinere trebuie aliniată cu perioada de risc de marjă care s-ar aplica în conformitate cu aceste criterii.”.

1.57. La punctul 104 subpunctul 7), cuvântul “rezilierea” se substituie cu cuvântul “rezoluţiunea”, iar cuvântul “furniza” se substituie cu cuvintele “da curs apelului în”.

1.58. Se completează cu punctul 104¹ cu următorul cuprins:

“104¹. Băncile care utilizează abordarea bazată pe modele interne prevăzută la secţiunea 2¹ din prezentul capitol nu utilizează tratamentul stabilit în prezenta secţiune.”.

1.59. Punctul 105:

1.59.1. la subpunctele 2) - 5), cuvintele “din Republica Moldova” se exclud;

1.59.2. se completează cu subpunctele 2¹) şi 2²) cu următorul cuprins:

“2¹) societăţi de investiţii;

2²) alte întreprinderi financiare care reprezintă un asigurător sau reasigurător, un holding de asigurare sau un holding financiar mixt, dacă expunerilor faţă de acestea li se atribuie o pondere de risc de 20% conform abordării standardizate, sau întreprinderi care, în cazul băncilor care calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate conform abordării IRB, nu au o evaluare a creditului efectuată de o ECAI recunoscută şi sunt evaluate intern de către bancă;”.

1.60. La capitolul VIII denumirea secţiunii a 9-a se completează cu cuvintele “pentru expunerile tratate conform abordării standardizate”.

1.61. Punctul 106 se completează la început cu textul “În cadrul abordării standardizate,”.

1.62. Capitolul VIII se completează cu secţiunile 9¹, 9² şi 9³ cu următorul cuprins:

“Secţiunea a 9¹-a

Principii de evaluare pentru garanţiile reale eligibile, altele decât garanţiile financiare

107¹. Evaluarea bunurilor imobile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe:

1) valoarea bunului imobil este evaluată independent de procesul desfăşurat de bancă pentru realizarea achiziţiei ipotecare, de procesarea creditului şi de procesul de luare a deciziei în ceea ce priveşte creditul, de către un evaluator independent, conform Legii nr.989/2002 cu privire la activitatea de evaluare;

2) valoarea bunului imobil este evaluată pe baza unor criterii de evaluare prudente, care îndeplinesc cumulativ următoarele cerinţe:

a) valoarea bunului imobil nu ţine seama de aşteptările de creştere a preţului;

b) valoarea bunului imobil este ajustată pentru a ţine seama de potenţialul ca valoarea de piaţă curentă să fie cu mult peste valoarea care ar fi sustenabilă pe durata creditului;

3) valoarea bunului imobil este documentată într-un mod transparent şi clar;

4) valoarea bunului imobil nu este mai mare decât o valoare de piaţă a bunului imobil, în cazul în care poate fi determinată o astfel de valoare de piaţă;

5) în cazul reevaluării bunului imobil, valoarea acestuia nu poate să depăşească valoarea medie determinată pentru bunul respectiv, sau pentru un bun imobil comparabil în ultimii şase ani în cazul bunurilor imobile locative ori opt ani în cazul bunurilor imobile comerciale, sau valoarea în momentul iniţierii, optându-se pentru valoarea mai mare dintre cele două.

107². În scopul calculării valorii medii, băncile iau în considerare media valorilor bunului imobil observate la intervale egale, iar perioada de referinţă include cel puţin trei puncte de date.

În scopul calculării valorii medii, băncile pot utiliza rezultatele monitorizării valorilor bunului imobil efectuate în conformitate cu anexa nr.2 la Regulamentul nr.111/2018. Valoarea bunului imobil poate depăşi valoarea medie respectivă sau valoarea în momentul iniţierii, după caz, în cazul modificărilor aduse bunului care îi sporesc fără echivoc valoarea, cum ar fi îmbunătăţirea performanţei energetice sau îmbunătăţirea rezilienţei, a protecţiei şi a adaptării la riscurile fizice ale clădirii sau ale unităţii locative. Valoarea bunului imobil nu poate fi reevaluată în sens crescător dacă băncile nu au suficiente date pentru a calcula valoarea medie, cu excepţia cazului în care creşterea valorii se bazează pe modificări care sporesc fără echivoc valoarea bunului imobil.

107³. Evaluarea bunurilor imobile ţine seama de eventualele creanţe anterioare asupra bunurilor imobile, cu excepţia cazului în care o creanţă anterioară este luată în considerare la calcularea cuantumului brut al expunerii în temeiul punctelor 68 subpunctul 3) din Regulamentul nr.111/2018 sau ca factor ce reduce cuantumul de 55% din valoarea bunului imobil în temeiul Regulamentului nr.111/2018 punctele 69-69³ privind bunurile imobile locative şi 71-71³ privind bunurile imobile comerciale, şi reflectă, după caz, rezultatele monitorizării impuse în temeiul anexei nr.2 la Regulamentul nr.111/2018.

107⁴. În cazul creanţelor, valoarea acestora reprezintă cuantumul de încasat.

107⁵. Băncile trebuie să evalueze garanţiile reale corporale, altele decât bunurile imobiliare, la valoarea de piaţă a acestora. În sensul prezentului punct, valoarea de piaţă reprezintă suma estimată pentru care bunul respectiv ar putea fi schimbat la data evaluării între un cumpărător interesat şi un vânzător interesat, în cadrul unei tranzacţii încheiate în condiţii de concurenţă deplină.

Secţiunea a 9²-a

Calculul cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate

pentru o expunere cu o protecţie finanţată a creditului eligibilă în cadrul abordării IRB

107⁶. În cadrul abordării IRB, cu excepţia expunerilor care intră sub incidenţa punctelor 68-72, băncile utilizează pierderea în caz de nerambursare efectivă (LGD*) ca LGD în sensul actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, pentru a recunoaşte protecţia finanţată a creditului eligibilă în temeiul prezentului regulament. Băncile calculează LGD* după cum urmează:

unde:

E = valoarea expunerii înainte de a se lua în considerare efectul protecţiei finanţate a creditului; pentru o expunere garantată cu o garanţie financiară eligibilă în conformitate cu prezentul regulament, cuantumul respectiv se calculează în conformitate cu punctele 89-90; în cazul titlurilor de valoare date cu împrumut sau furnizate drept garanţie, cuantumul respectiv este egal cu numerarul dat cu împrumut sau cu titlurile de valoare date cu împrumut sau furnizate drept garanţie; în cazul titlurilor de valoare date cu împrumut sau furnizate drept garanţie, valoarea expunerii se majorează prin aplicarea ajustării de volatilitate (H_E) în conformitate cu secţiunile 5 – 8 din prezentul capitol;

E_S = valoarea curentă a protecţiei finanţate a creditului primite după aplicarea ajustării de volatilitate aplicabile tipului respectiv de protecţie finanţată a creditului (H_C) şi a ajustării de volatilitate pentru neconcordanţele de monede (H_fx) dintre expunere şi protecţia finanţată a creditului, în conformitate cu punctele 107⁷-107⁸; E_S se plafonează la următoarea valoare: E·(1+H_E);

E_U = E·(1+H_E) – E_S ;

LGD_U = LGD aplicabilă pentru o expunere negarantată, astfel cum se prevede în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating;

LGD_S = LGD aplicabilă expunerilor garantate de tipul de protecţie finanţată a creditului (FCP) eligibilă utilizată în tranzacţie, astfel cum se specifică în tabelul nr.5.

107⁷. În tabelul nr.5 se specifică valorile LGD_S şi H_c aplicabile în formula stabilită la punctul 107⁶.

107⁸. În cazul în care o protecţie finanţată a creditului eligibilă este exprimată într-o monedă diferită de cea a expunerii, ajustarea de volatilitate pentru neconcordanţa de monede (H_fx) este aceeaşi cu cea care se aplică în temeiul punctelor 95-105.

107⁹. Ca alternativă la tratamentul prevăzut la punctele 107⁶-107⁷ şi sub rezerva punctelor 68³-68⁶ din Regulamentul nr.111/2018, băncile pot atribui o pondere de risc de 50% pentru partea din expunere care este, în limitele stabilite la punctele 69 şi, respectiv, 71 din Regulamentul nr.111/2018, garantată integral cu bunuri imobile locative sau comerciale, dacă sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute la punctele 34⁴-34⁵ sau 34⁶-34⁷ din prezentul regulament.

107¹⁰. Pentru a calcula valorile ponderate la risc ale expunerilor şi cuantumurile pierderilor aşteptate pentru expunerile IRB care intră sub incidenţa punctelor 68-70, băncile utilizează E* în conformitate cu punctul 71 şi LGD pentru expunerile negarantate, astfel cum se prevede în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.

Secţiunea a 9³-a

Calculul cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi al cuantumurilor

pierderilor aşteptate în cazul portofoliilor de protecţii finanţate ale creditului

eligibile pentru o expunere tratată conform abordării IRB

107¹¹. Băncile care au obţinut mai multe tipuri de protecţie finanţată a creditului pot, pentru expunerile tratate conform abordării IRB, să aplice formula prevăzută la secţiunea 9² din prezentul capitol în mod secvenţial pentru fiecare tip de garanţie reală.

107¹². În scopul punctului 107¹¹, după fiecare etapă de recunoaştere a unui tip de protecţie finanţată a creditului, băncile reduc valoarea expunerii negarantate rămase (E_U) cu valoarea ajustată a garanţiei reale (E_S) recunoscute în etapa respectivă. În conformitate cu punctul 107⁶, totalul E_S pentru toate tipurile de protecţie finanţată a creditului este plafonat la valoarea E·(1+H_E), având ca rezultat următoarea formulă:

unde:

LGD_S,i = LGD aplicabilă FCPi, astfel cum se specifică la punctul 107⁷;

E_S,i = valoarea curentă a FCPi primită după aplicarea ajustării de volatilitate aplicabile pentru tipul de protecţie finanţată a creditului (H_c) în temeiul punctului 107⁷.”

1.63. Se completează cu punctele 108¹ şi 108² cu următorul cuprins:

“108¹. Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la punctul 51¹, băncile trebuie să aplice următorul tratament pentru partea din expunere garantată cu valoarea curentă de răscumpărare a poliţelor de asigurare de viaţă gajate în favoarea băncii creditoare:

1) dacă expunerea face obiectul abordării standardizate, aceasta trebuie ponderată la risc utilizând ponderile de risc specificate la punctul 108²;

2) dacă expunerea face obiectul abordării IRB dar nu şi al estimărilor proprii ale băncii cu privire la pierderea în caz de nerambursare, i se atribuie o pierdere în caz de nerambursare de 40%.

În cazul unei neconcordanţe de monede, băncile trebuie să reducă valoarea curentă de răscumpărare în conformitate cu punctul 112, valoarea protecţiei creditului fiind valoarea curentă de răscumpărare a poliţei de asigurare de viaţă.

108². În sensul punctului 108¹ subpunctul 1), băncile atribuie următoarele ponderi de risc, pe baza ponderii de risc atribuite unei expuneri cu rang prioritar negarantată faţă de întreprinderea care furnizează asigurarea de viaţă:

1) o pondere de risc de 20%, dacă expunerii cu rang prioritar negarantate faţă de întreprinderea care furnizează asigurarea de viaţă i se atribuie o pondere de risc de 20%;

2) o pondere de risc de 35%, dacă expunerii cu rang prioritar negarantate faţă de întreprinderea care furnizează asigurarea de viaţă i se atribuie o pondere de risc de 50%;

3) o pondere de risc de 52,5%, dacă expunerii cu rang prioritar negarantate faţă de întreprinderea care furnizează asigurarea de viaţă i se atribuie o pondere de risc de 75%;

4) o pondere de risc de 70%, dacă expunerii cu rang prioritar negarantate faţă de întreprinderea care furnizează asigurarea de viaţă i se atribuie o pondere de risc de 100%;

5) o pondere de risc de 150%, dacă expunerii cu rang prioritar negarantate faţă de întreprinderea care furnizează asigurarea de viaţă i se atribuie o pondere de risc de 150%.”.

1.64. Capitolul IX:

1.64.1. se completează cu secţiunea 1¹ cu următorul cuprins:

“Secţiunea 1¹

Calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al valorilor pierderilor

aşteptate în cazul protecţiei parţiale şi al segmentării pe tranşe

113¹. Dacă o bancă transferă în una sau mai multe tranşe o parte din riscul aferent unui credit, se aplică regulile stabilite în Regulamentul nr.221/2025 privind tratamentul prudenţial al securitizărilor.

113². Băncile pot considera că pragurile de semnificaţie pentru plăţi, sub care nu se fac plăţi în cazul producerii pierderilor, sunt echivalente cu poziţii păstrate care suportă primele pierderea şi dau naştere unui transfer de risc segmentat în tranşe.”.

1.64.2. denumirea secţiunii a 2-a va avea următorul cuprins:

“Secţiunea a 2-a

Calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor în conformitate cu metoda substituţiei

atunci când expunerea garantată este tratată conform abordării standardizate”;

1.64.3. la punctul 114 după cuvintele “valorile ponderate la risc ale expunerilor” se completează cu textul “cu protecţie nefinanţată a creditului în cazul cărora băncile respective aplică abordarea standardizată, indiferent de tratamentul expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie,”;

1.64.4. la punctul 116 după textul “banca centrală,” se completează cu textul “ca şi cum expunerile respective ar fi expuneri directe faţă de administraţia centrală sau de banca centrală, cu condiţia ca astfel de expuneri directe să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctele 31-33 din regulamentul menţionat şi”;

1.64.5. se completează cu secţiunile 2¹-2³ cu următorul cuprins:

“Secţiunea a 2¹-a

Calcularea cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi a cuantumurilor pierderilor

aşteptate în conformitate cu metoda substituţiei atunci când expunerea garantată este

tratată conform abordării IRB, iar o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul

de protecţie este tratată conform abordării standardizate

116¹. În cazul expunerilor cu protecţie nefinanţată a creditului pentru care o bancă aplică abordarea IRB şi în cazul în care expunerile directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie sunt tratate conform abordării standardizate, băncile calculează valorile ponderate la risc ale expunerilor în conformitate cu următoarea formulă:

max{0, E – G_A} · r + G_A · g

unde:

E = valoarea expunerii determinată în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating; în acest scop, băncile calculează valoarea expunerii pentru elementele extrabilanţiere, altele decât instrumentele financiare derivate tratate conform abordării IRB, utilizând un CCF de 100% în locul CCF pe baza abordării standardizate sau al CCF pe baza IRB prevăzuţi în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating;

G_A = cuantumul protecţiei creditului ajustat în funcţie de riscul valutar (G*) calculat în conformitate cu punctul 112 şi ajustat suplimentar pentru orice neconcordanţă de scadenţe, astfel cum se prevede în titlul V;

r = ponderea de risc aferentă expunerilor faţă de debitor, specificată în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating;

g = ponderea de risc aplicabilă unei expuneri directe faţă de furnizorul de protecţie, specificată în Regulamentul nr.111/2018.

116². În cazul în care cuantumul protecţiei creditului (G_A) este mai mic decât valoarea expunerii (E), băncile pot aplica formula de la punctul 116¹ numai dacă părţile protejate şi cele neprotejate ale expunerii au acelaşi rang.

116³. Băncile pot extinde tratamentul preferenţial prevăzut în Regulamentul nr.111/2018 la expunerile sau la părţile din expuneri garantate de administraţia centrală sau de banca centrală, ca şi cum expunerile respective ar fi expuneri directe faţă de administraţia centrală sau de banca centrală, cu condiţia ca astfel de expuneri directe să îndeplinească condiţiile prevăzute la punctele 31-33 din regulamentul menţionat.

116⁴. Valoarea pierderii aşteptate pentru partea garantată a valorii expunerii este zero.

116⁵. Pentru orice parte negarantată a valorii expunerii (E), băncile utilizează ponderea de risc şi pierderea aşteptată corespunzătoare expunerii-suport. Pentru calculul prevăzut în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, băncile atribuie părţii negarantate a valorii expunerii orice ajustare generală sau specifică pentru riscul de credit sau orice ajustare de valoare suplimentară în conformitate cu Regulamentul cu privire la fondurile proprii ale băncilor şi cerinţele de capital, aprobat prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.109/2018 (în continuare – Regulamentul 109/2018) legată de activităţile din afara portofoliului de tranzacţionare ale băncii sau orice altă reducere a fondurilor proprii legată de expunere, alta decât deducerile privind cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante efectuate în conformitate cu Regulamentul nr.109/2018.

Secţiunea a 2²-a

Calculul valorilor ponderate la risc ale expunerilor şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate

în conformitate cu metoda substituţiei atunci când expunerea garantată este tratată conform

abordării IRB fără utilizarea estimărilor proprii ale LGD, iar expunerea directă comparabilă

faţă de furnizorul de protecţie este tratată conform abordării IRB

116⁶. În cazul unei expuneri cu protecţie nefinanţată a creditului pentru care o bancă aplică abordarea IRB, fără a utiliza însă propriile estimări ale LGD, şi în cazul în care expunerile directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie sunt tratate în conformitate cu abordarea IRB prevăzută în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, banca determină partea garantată a expunerii ca fiind cea mai mică dintre valoarea expunerii (E) şi valoarea ajustată a protecţiei nefinanţate a creditului (G_A).

116⁷. Băncile care aplică abordarea IRB expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie utilizând propriile estimări ale PD calculează cuantumul ponderat la risc al expunerii şi cuantumul pierderii aşteptate pentru partea garantată a valorii expunerii utilizând PD a furnizorului de protecţie şi LGD aplicabilă pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie, astfel cum se menţionează în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, în conformitate cu punctul 116⁸. Pentru expunerile subordonate şi protecţia nefinanţată a creditului nesubordonată, LGD care trebuie aplicată de către bănci părţii garantate a valorii expunerii este LGD asociată creanţelor cu rang prioritar, iar băncile pot ţine seama de orice protecţie finanţată a creditului care garantează protecţia nefinanţată a creditului în conformitate cu prezentul capitol.

116⁸. Băncile calculează ponderea de risc şi pierderea aşteptată aplicabile părţii garantate a expunerii-suport utilizând PD, LGD specificată la punctul 116⁷ şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele utilizate pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie şi, dacă este cazul, utilizează scadenţa (M) aferentă expunerii-suport, calculată în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.

116⁹. Băncile care aplică abordarea IRB expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie utilizând metoda aplicabilă determinării valorii ponderate la risc pentru expunerile provenind din finanţări specializate prevăzută în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating utilizează ponderea de risc şi pierderea aşteptată aplicabile părţii garantate a expunerii care corespund expunerilor provenind din finanţări specializate prevăzute în actul normativ menţionat.

116¹⁰. În pofida punctului 116⁹, băncile care aplică abordarea IRB expunerilor garantate utilizând metoda aplicabilă determinării valorii ponderate la risc pentru expunerile provenind din finanţări specializate prevăzută în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating calculează ponderea de risc şi pierderea aşteptată aplicabile părţii garantate a expunerii utilizând PD, LGD aplicabilă unei expuneri directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie, astfel cum se menţionează în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, în conformitate cu punctul 116⁸, şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele utilizate pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie şi, dacă este cazul, utilizează scadenţa (M) aferentă expunerii-suport, calculată în conformitate cu. Pentru expunerile subordonate şi protecţia nefinanţată a creditului nesubordonată, LGD care trebuie aplicată de către bănci părţii garantate a valorii expunerii este LGD asociată creanţelor cu rang prioritar, iar băncile pot ţine seama de orice protecţie finanţată a creditului care garantează protecţia nefinanţată a creditului în conformitate cu prezentul regulament.

116¹¹. Pentru orice parte negarantată a valorii expunerii (E), băncile utilizează ponderea de risc şi pierderea aşteptată corespunzătoare expunerii-suport. Pentru calculul valorilor pierderilor aşteptate, al deficitului conform IRB şi al excedentului conform IRB prevăzut în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating, băncile atribuie părţii negarantate a valorii expunerii orice ajustare generală sau specifică pentru riscul de credit sau orice ajustare de valoare suplimentară în conformitate cu Regulamentul 109/2018 legată de activităţile din afara portofoliului de tranzacţionare ale băncii sau orice altă reducere a fondurilor proprii legată de expunere, alta decât deducerile privind cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante efectuate în conformitate cu Regulamentul nr.109/2018.

116¹². În sensul prezentei secţiuni, (G_A) este valoarea protecţiei creditului ajustat în funcţie de riscul valutar (G*) calculată în conformitate cu punctul 12 şi ajustată suplimentar pentru orice neconcordanţă de scadenţe astfel cum se prevede în titlul V “neconcordanţa de scadenţe”. Valoarea expunerii (E) este valoarea expunerii determinată în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating. Băncile calculează valoarea expunerii pentru elementele extrabilanţiere, altele decât instrumentele financiare derivate tratate conform abordării IRB, utilizând un CCF de 100% în locul CCF pe baza abordării standardizate sau al CCF pe baza IRB prevăzuţi în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.

Secţiunea a 2³-a

Calculul cuantumurilor ponderate la risc ale expunerilor şi al cuantumurilor pierderilor aşteptate

în conformitate cu metoda substituţiei atunci când expunerea garantată este tratată conform

abordării IRB utilizându-se estimările proprii ale LGD, iar o expunere directă comparabilă

faţă de furnizorul de protecţie este tratată conform abordării IRB

116¹³. În cazul unei expuneri cu protecţie nefinanţată a creditului pentru care o bancă aplică abordarea IRB utilizând propriile estimări ale LGD şi în cazul în care expunerile directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie sunt tratate în conformitate cu abordarea IRB, însă fără utilizarea propriilor estimări ale LGD, banca determină partea garantată a expunerii ca fiind cea mai mică dintre valoarea expunerii (E) şi valoarea ajustată a protecţiei nefinanţate a creditului (G_A), calculată în conformitate cu punctul 116¹. Banca calculează valoarea ponderată la risc a expunerii şi cuantumul pierderii aşteptate pentru partea garantată a valorii expunerii utilizând PD, LGD şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele utilizate pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie şi utilizează, dacă este cazul, scadenţa (M) aferentă expunerii-suport.

116¹⁴. Băncile care aplică abordarea IRB, dar fără a utiliza propriile estimări ale LGD, expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie determină LGD în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating. Pentru expunerile subordonate şi protecţia nefinanţată a creditului nesubordonată, LGD care trebuie aplicată de către bănci părţii garantate a valorii expunerii este LGD asociată creanţelor cu rang prioritar, iar băncile ar putea ţine seama de orice protecţie finanţată a creditului care garantează protecţia nefinanţată a creditului în conformitate cu prezentul regulament.

116¹⁵. Băncile care aplică abordarea IRB, utilizând propriile estimări ale LGD, expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie calculează ponderea de risc şi pierderea aşteptată aplicabile părţii garantate a expunerii-suport utilizând PD, LGD şi aceeaşi funcţie de ponderare a riscului ca cele utilizate pentru o expunere directă comparabilă faţă de furnizorul de protecţie şi utilizează, dacă este cazul, scadenţa (M) aferentă expunerii-suport, calculată în conformitate cu actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating.

116¹⁶. Băncile care aplică abordarea IRB expunerilor directe comparabile faţă de furnizorul de protecţie utilizând metoda aplicabilă determinării vaporii ponderate la risc pentru expunerile provenind din finanţări specializate prevăzută în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating utilizează ponderea de risc şi pierderea aşteptată aplicabile părţii garantate a expunerii care corespund expunerilor provenind din finanţări specializate prevăzute în actul normativ menţionat.

116¹⁷. Pentru orice parte negarantată a valorii expunerii (E), băncile utilizează ponderea de risc şi pierderea aşteptată corespunzătoare expunerii-suport. Pentru calculul valorilor pierderilor aşteptate, al deficitului conform IRB şi al excedentului conform IRB prevăzut în actul normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating prevăzut la, băncile atribuie părţii negarantate a valorii expunerii orice ajustare generală sau specifică pentru riscul de credit sau orice ajustare de valoare suplimentară în conformitate cu Regulamentul 109/2018 legată de activităţile din afara portofoliului de tranzacţionare ale băncii sau orice altă reducere a fondurilor proprii legată de expunere, alta decât deducerile privind cuantumul aplicabil al acoperirii insuficiente pentru expunerile neperformante efectuate în conformitate cu Regulamentul nr.109/2018.”.

1.65. Punctul 119 se completează cu textul “sau dacă expunerea este o expunere pe termen scurt, a cărei valoare a scadenţei (M) calculată conform actului normativ al Băncii Naţionale a Moldovei aferent tratamentului riscului de credit potrivit abordării bazate pe modele interne de rating este supusă, unui plafon de o zi şi nu de un an”.

1.66. Titlul VI se abrogă.

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la 1 iulie 2027, cu excepţia punctelor 1.17.4, 1.24, 1.55.1, 1.55.2, 1.64.1 în partea ce vizează elementele reprezentând poziţii din securitizări şi punctul 1.24 (în partea ce vizează punctele 34⁴-34⁸ din Regulament aferente informaţiilor raportate în baza obligaţiilor de raportare specifice), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2028, şi a punctelor 1.25.1, 1.25.2, 1.26 (în partea ce vizează punctul 36 subpunctul 3) din Regulament), care intră în vigoare la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.