Hotărâre nr.15 din 25.04.2018 cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate

al Curţii de Conturi pe anul 2017

nr. 15  din  25.04.2018

 (în vigoare 08.06.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 183-194 art. 19 din 08.06.2018

* * *

În conformitate cu prevederile art.13 şi art.15 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2017 (se anexează) şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2017 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Curţii de Conturi (www.ccrm.md).

PRIORITĂŢI STRATEGICE

Planul de Dezvoltare Strategică al Curţii de Conturi pe anii 2016-2020 (HCC nr.39 din 10 11.2016)

Planul de Dezvoltare Strategică al Curţii de Conturi pe anii 2016-2020 este orientat atât pe rolul auditului în gestiunea fondurilor publice, cât şi pe modul de realizare a activităţilor rezultate din cei trei piloni principali:

• Pilonul 1. Contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe;

• Pilonul 2. Asigurarea durabilităţii instituţionale;

• Pilonul 3. Dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit.

Dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi pe anii 2016-2020 rezumă în desfăşurarea activităţii de audit în conformitate cu standardele internaţionale şi cu bunele practici în domeniu, astfel contribuind la consolidarea unui audit public extern durabil în Republica Moldova.

Realizarea PDS a fost prevăzută în trei etape, şi anume: anii 2016-2017; 2018-2019 şi 2020.

În anul 2017 a fost finalizată prima etapă a PDS care a constat în desfăşurarea principalelor activităţi destinate să susţină conceptualizarea şi implementarea auditului modern în conformitate cu ISSAI. În acest scop, în anul de raportare a fost testat Manualul de audit al performanţei (revizuit) şi noul Manual de audit financiar, inclusiv setul de Norme metodologice standardizate privind planificarea auditului financiar. De asemenea, au fost puse în aplicare Normele metodologice privind structura, conţinutul şi formatul rapoartelor de audit, care au fost elaborate în corespundere cu Standardele Internaţionale de Audit.

Totodată, în vederea consolidării capacităţilor de auditare în conformitate cu ISSAI, Instituţia Supremă de Audit a demarat un proiect ambiţios ce vizează automatizarea procesului de audit financiar.

Odată cu aprobarea noului Plan Strategic de Dezvoltare, al cărui obiectiv este inclusiv sporirea impactului activităţii de audit, ISA a elaborat şi aprobat Regulamentul cu privire la monitorizarea implementării Hotărârilor Curţii de Conturi. Aceste reglementări stabilesc o nouă procedură de evidenţă şi monitorizare a implementării recomandărilor de audit prin realizarea misiunilor de follow-up.

În vederea optimizării resurselor alocate pentru desfăşurarea misiunilor de audit, a fost aprobată o nouă normă privind procesul de elaborare, modificare şi urmărire a realizării Programului activităţii de audit al Curţii de Conturi. Aceasta defineşte o viziune strategică actuală asupra procesului de audit, care impune formarea şi gestionarea inteligentă a resurselor umane, de timp, financiare şi TI, necesare pentru buna asigurare a misiunii Instituţiei Supreme de Audit.

Un alt aspect important prevăzut de PDS şi realizat pe parcursul primei etape a fost cooperarea cu Parlamentul, care s-a axat pe informarea despre rezultatele misiunilor de audit, respectiv participarea la şedinţele plenare şi ale comisiilor de profil.

La fel, în prima etapă a PDS s-a optat pentru fortificarea relaţiilor de colaborare cu partenerii externi, societatea civilă şi cu alte părţi interesate, fiind organizate conferinţe de presă, şedinţe de lucru, mese rotunde etc.

În comun cu experţii internaţionali, au fost realizate audituri-pilot, în acest scop fiind organizate şi derulate un şir de sesiuni de instruire.

În vederea asigurării identităţii vizuale armonioase şi respectării unitare a regulilor privind vizibilitatea instituţiei în cadrul procesului de comunicare, în anul 2017 a fost elaborat şi pus în aplicare Manualul de identitate vizuală al Curţii de Conturi a Republicii Moldova.

Realizarea activităţilor enumerate, de rând cu o serie de alte acţiuni vizate în documentul strategic de referinţă, a contribuit substanţial la sporirea calităţii activităţii ISA şi la preluarea celor mai bune practici şi performanţe internaţionale în domeniu.

O informaţie mai amplă asupra realizării Planului de acţiuni privind implementarea Planului de Dezvoltare Strategică pentru anii 2016-2017 poate fi accesată pe link-ul:

http://www.ccrm.md/storage/upload/reports/postari/167/pdf/a04c5734ddcd0122f5d7d0b0904fa25a.pdf 

Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 (HG nr.1472 din 31.12.2016)

În conformitate cu Planul naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE, în anul 2017 Curtea şi-a concentrat eforturile pentru realizarea unui şir de activităţi axate preponderent pe revizuirea şi îmbunătăţirea cadrului legal aferent activităţii de audit, inclusiv elaborarea şi aprobarea unei noi legi privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. Cu referire la consolidarea capacităţilor de efectuare a auditului public extern, instituţia a realizat peste 20 sesiuni de instruire la care a participat personalul cu atribuţii de audit.

De asemenea, în calitatea sa de promotor al schimbului de experienţă şi bune practici în domeniul auditului public, Curtea a organizat activităţi comune cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi echipele de audit, subiect de discuţie fiind implementarea şi dezvoltarea controlului financiar public intern în entităţile publice. În acest sens, s-a decis elaborarea unui Plan comun de acţiuni care să prevadă organizarea unor programe comune de instruiri şi cursuri, ateliere de lucru, precum şi dezvoltarea continuă a capacităţilor de evaluare a controlului intern şi utilizarea muncii auditului intern în activitatea de audit public extern.

La fel, pentru executarea prevederilor Planului naţional de acţiuni, în anul 2017 Curtea a participat la Reuniunea Subcomitetului pentru cooperare economică şi în alte sectoare, Clusterul I: “Dialog economic, managementul finanţelor publice, statistică, servicii financiare, clauze de control şi antifraudă”. Totodată, Curtea de Conturi a găzduit Şedinţa a 45-a extraordinară a Consiliului de Guvernare EUROSAI. Evenimentul a fost organizat de CCRM şi coordonat de preşedinţia EUROSAI, deţinută până în luna mai 2017 de ISA a Olandei şi, respectiv, de secretariatul EUROSAI, deţinut de ISA a Spaniei.

Un alt aspect vizat de Acordul de Asociere RM-UE este şi lupta împotriva fraudei şi corupţiei, în acest aspect fiind organizate mai multe sesiuni de instruire pentru angajaţii cu atribuţii de audit, la care au participat în calitate de formatori atât reprezentanţii CCRM, cât şi ai instituţiilor de profil.

Strategia naţională de integritate şi anticorupţie pentru anii 2017-2020 (HP nr.56 din 30.03.2017)

În contextul Strategiei naţionale de integritate şi anticorupţie, Curtea de Conturi a fost vizată în Planurile de acţiuni pentru Pilonii II, V şi VII. Rezultatele urmărite prin realizarea acestora au ţinut de consolidarea capacităţilor, inclusiv de prevenire a corupţiei în domeniul administrării resurselor financiare şi utilizării patrimoniului public, şi sporirea impactului activităţii de audit.

Curtea a asigurat desfăşurarea şi raportarea, în modul stabilit, a tuturor acţiunilor prevăzute, printre care publicarea pe pagina web a rapoartelor financiare anuale ale sale, a Raportului de audit extern şi a Raportului privind implementarea recomandărilor din Raportul auditului extern asupra rapoartelor financiare. De asemenea, a fost organizată o dezbatere publică privind proiectul Programului activităţii de audit pentru anul 2018.

În cadrul auditării fondurilor externe, ISA a asigurat informarea donatorilor privind rezultatele de audit, reprezentanţii acestora participând la şedinţele publice pentru examinarea acestor rapoarte.

Programul de suport al Uniunii Europene pentru reformele politicii finanţelor publice (HG nr.921 din 12.11.2014)

În conformitate cu prevederile Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport pentru reformele politicii finanţelor publice din Republica Moldova, semnat la 27 octombrie 2014, Curtea de Conturi, de rând cu Legislativul, Guvernul şi Ministerul Finanţelor, a realizat un şir de activităţi în sprijinul procesului de consolidare a bunei guvernări, prin îmbunătăţirea sistemelor de management al finanţelor publice.

Astfel, Curtea a fost preocupată de elaborarea şi punerea în aplicare a unor acte normativ-metodologice aferente activităţii de audit public extern (condiţionalitatea C1). În vederea îndeplinirii condiţionalităţii C2 din Program, instituţia a realizat 15 misiuni de audit al performanţei. Este un pas important în dezvoltarea auditului public extern deoarece acest tip de audit depăşeşte practicile tradiţionale de verificare doar a conturilor, acurateţei documentelor financiar-contabile şi legalităţii operaţiunilor economice.

La condiţia C3 “Creşterea transparenţei în activităţile anti-corupţie ale CC”, ISA a cooperat îndeaproape cu organele de drept în vederea prevenirii şi combaterii fraudei şi corupţiei. Astfel, Curtea de Conturi a transmis organelor de drept materialele privind suspiciunile de fraudă, corupţie sau altă activitate ilegală, identificate pe parcursul misiunilor de audit.

ACTIVITATEA DE AUDIT PUBLIC EXTERN

Curtea de Conturi este instituţia publică care verifică şi oferă în mod constant informaţii despre cum se cheltuiesc banii de către autorităţile statului şi despre performanţa sectorului public.

Astfel, în perioada de referinţă, Curtea de Conturi a aprobat 32 de hotărâri privind examinarea rezultatelor misiunilor de audit (Anexa nr.1 la prezentul Raport) şi 38 de hotărâri interne. La fel, au fost desfăşurate 26 şedinţe de ordin general intern, la care au fost examinate subiecte privind funcţionalitatea instituţiei.

În anul 2017, potrivit prerogativelor conferite de Legea Curţii de Conturi, precum şi conform Programului anual al activităţii de audit, Curtea şi-a orientat acţiunile de audit prioritar asupra celor mai importante domenii social-economice aprobând 36 rapoarte de audit .

În contextul asumării graduale a obligativităţii de efectuare a auditurilor financiare la toate APC, au fost realizate şi raportate 16 misiuni de audit financiar. Pentru comparaţie, în anul 2016 numărul acestora a constituit per total 5 misiuni. Auditul financiar s-a axat pe determinarea dacă informaţiile financiare ale entităţilor au fost prezentate conform cadrului financiar de raportare aplicabil. De asemenea, s-a urmărit obţinerea probelor suficiente şi adecvate care să permită auditorului să exprime o opinie cu privire la existenţa sau inexistenţa denaturărilor semnificative în informaţiile financiare, datorate fraudelor sau erorilor.

Cu referire la auditul de performanţă, se atestă o uşoară creştere a numărului misiunilor de audit de acest tip, în anul 2017 fiind raportate 15, faţă de 13 realizate pe parcursul anului 2016. Auditul performanţei a oferit celor care plătesc impozite şi taxe o evaluare clară cu privire la modul în care au fost cheltuiţi banii lor. Pe de altă parte, prin realizarea acestui tip de audit, Curtea a contribuit la îmbunătăţirea gestiunii manageriale a instituţiilor publice şi la minimizarea riscurilor ca resursele publice să fie utilizate într-un mod neeficace.

În totalul misiunilor de audit, 3 misiuni ţin de auditarea obligatorie a rapoartelor Guvernului privind executarea, din anul bugetar expirat, a BS, BASS şi FAOAM. Activităţile de audit au fost desfăşurate în corespundere cu noile abordări şi metodologii, complexitatea misiunilor de audit fiind dezvoltată, iar aria de audit extinsă.

La solicitare sau/şi în conformitate cu acordurile de finanţare încheiate între Republica Moldova şi partenerii de dezvoltare, au fost realizate 7 misiuni de audit, cu 4 misiuni mai mult decât a fost iniţial planificat. Preponderent, aceste misiuni de audit au fost realizate în domeniile învăţământ şi sănătate. De asemenea, 6 misiuni de audit au fost efectuate la solicitarea Legislativului în procesul de elaborare a programului activităţii de audit pentru anul 2017 şi care au întrunit condiţiile de eligibilitate stabilite de normele interne.

În perioada raportată, Curtea de Conturi, în comun cu reprezentanţii Autorităţii de Audit a României, a efectuat auditul privind “Desemnarea autorităţilor şi a organelor de gestiune pentru Programul Operaţional Comun România – Republica Moldova 2014-2020” şi auditul privind “Evaluarea conformităţii sistemului de management şi control instituit pentru Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020”.

Referitor la entităţile auditate, anul 2017 se caracterizează prin auditarea prioritară a autorităţilor publice centrale şi a instituţiilor din subordine, ponderea acestora constituind circa 70%. De asemenea, au fost supuse auditării şi autorităţile publice locale (11%), întreprinderile de stat şi municipale, societăţile pe acţiuni (circa 8%).

La finele misiunilor de audit, în baza probelor de audit acumulate, au fost formulate 22 de concluzii referitor la conformitatea gestionării fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, precum şi privind respectarea criteriilor de performanţă. La fel, au fost exprimate 20 de opinii asupra situaţiilor financiare.

În rapoartele sale, Curtea înaintează recomandări a căror executare este obligatorie pentru instituţiile auditate. Aceste recomandări au drept scop îmbunătăţirea managementului instituţional, iar executarea lor în termen presupune diminuarea eventualelor riscuri de utilizare neconformă a banilor publici. În acest sens, pe parcursul anului 2017 au fost înaintate 1456 de cerinţe şi recomandări, termenul de realizare a acestora, în funcţie de complexitatea lor, variind de la 3 la 36 de luni.

Implementarea recomandărilor a constituit circa 51%, cu 5% mai mult în comparaţie cu anul 2016. Concomitent, în vederea sporirii nivelului de realizare a recomandărilor, Curtea de Conturi a revăzut procesul de monitorizare, astfel că acesta se axează preponderent pe verificările follow-up, care sunt mult mai eficiente şi realiste decât metoda statistică de urmărire a implementării recomandărilor din oficiu. Respectiv, în perioada raportată, ISA a realizat 2 misiuni de follow-up.

Pe parcursul ultimilor ani, Curtea de Conturi tinde continuu spre îmbunătăţirea calităţii cerinţelor şi recomandărilor formulate urmare a desfăşurării misiunilor de audit. În acest scop, de rând cu instruirile organizate, se intensifică procesul de comunicare şi conlucrare cu entităţile auditate, astfel încât o parte semnificativă din deficienţele constatate este remediată pe parcursul misiunilor de audit public extern.

O informaţie mai amplă aferentă activităţii de audit a Curţii de Conturi, prin prisma entităţilor auditate, va fi prezentată în Raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public pe anul 2017 (Raportul anual 2017), care va fi elaborat în luna septembrie 2018.

CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE

Pentru dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor instituţionale în realizarea mandatului şi fortificarea rolului în cadrul managementului finanţelor publice, Curtea de Conturi a asigurat în anul de raportare instruirea angajaţilor, implementarea eficientă a ISSAI; a susţinut calitatea activităţii instituţiei. De asemenea, a efectuat audituri-pilot, a elaborat şi revizuit cadrul normativ şi metodologic şi a îmbunătăţit conlucrarea cu părţile interesate etc.

Colaborarea cu partenerii de dezvoltare şi alte instituţii similare

În februarie 2017 a fost organizată o întrunire de informare a partenerilor de dezvoltare vizavi de activitatea Curţii de Conturi a Republicii Moldova pentru anul 2016 şi perspectivele de viitor, în vederea realizării Planului de Dezvoltare Strategică pentru perioada 2016-2020. La şedinţă au participat reprezentanţi ai Delegaţiei Uniunii Europene, Băncii Mondiale, PNUD, SIGMA etc.

Partenerii de dezvoltare au fost informaţi despre proiectele de consolidare instituţională desfăşurate în perioada 2015-2016, impactul acestora pentru ISA şi entităţile auditate. Participanţii la întrunire au fost familiarizaţi cu prevederile Planului de Dezvoltare Strategică al Curţii de Conturi pentru anii 2016-2020 şi acţiunile de implementare pentru perioada ce urmează.

Cooperarea cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS) a fost lansată în anul 2006. În 2017 au fost realizate acţiuni prevăzute în cadrul celui de-al III-lea Proiect de cooperare CCRM – ONAS. Experţii suedezi sunt cei mai fideli promotori şi mentori ai instituţiei noastre pe calea dezvoltării şi tranziţiei de la control financiar la auditul public extern, în contextul creării unei instituţii supreme de audit eficiente.

În luna februarie 2017, cele două instituţii au convenit extinderea, până la 31 decembrie 2017, a perioadei de implementare a Proiectului “Cooperarea pentru dezvoltare instituţională între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei pentru perioada 2013-2016”, fiind semnat în acest scop un Memorandum de Înţelegere.

Pe parcursul anului ce s-a scurs, conlucrarea în cadrul proiectului a fost direcţionată pe câteva aspecte: consolidarea capacităţilor de audit al situaţiilor financiare, inclusiv consolidate; consolidarea abilităţilor manageriale; instruiri în domeniul leadership; consolidarea comunicării cu părţile interesate: Parlamentul, Guvernul, societatea civilă, mass-media.

Un aspect important în contextul cooperării CCRM – ONAS este schimbul de cunoştinţe şi experienţă între participanţii Atelierului multilateral privind auditul financiar, organizat anual. În luna octombrie 2017, atelierul a fost găzduit de Curtea de Conturi.

Auditorii Oficiului Naţional de Audit al Suediei, Oficiului de Stat de Audit al Letoniei, Oficiului de Stat de Audit al Georgiei şi Curţii de Conturi a Republicii Moldova au pus în discuţie tematici, precum îmbunătăţirea raportului de audit, aplicarea ISSAI 1250, bunele practici privind testarea controalelor TI generale şi ale aplicaţiilor într-un audit financiar, aplicarea ISSAI 1570, noile prevederi ale ISSAI 1700-1705 etc.

În luna octombrie au demarat acţiunile de lansare a unei noi etape de cooperare cu Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, în contextul atragerii pe termen scurt a unor experţi internaţionali. În cadrul întrevederilor conducerii CCRM cu reprezentanţii Delegaţiei UE, s-a convenit acordarea de suport în evaluarea cadrului normativ intern, a manualelor şi ghidurilor, a proceselor de revizuire a calităţii, în conformitate cu ISSAI, în special în domeniul auditului financiar şi de conformitate etc.

Delegaţia UE a oferit cu generozitate suportul tehnic convenit, prin angajarea a doi experţi internaţionali care au iniţiat cu succes activitatea în cadrul CCRM.

Conlucrarea dintre Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Curtea de Conturi a României a evoluat prin eforturi comune, în luna februarie fiind organizate discuţii profesionale tematice la sediul Curţii de Conturi a României.

Preşedinţii celor două instituţii au remarcat importanţa continuării activităţilor comune, delegaţiile examinând tematici importante din cadrul activităţii de audit, cum ar fi modalităţile şi mecanismele de conlucrare cu organele de drept, monitorizarea implementării recomandărilor de audit, cadrul normativ legal, relaţiile cu Legislativul şi alte părţi interesate, instruirea şi formarea personalului, importanţa evaluării auditului intern şi sistemului de control intern al entităţii, problematica verificării domeniului achiziţii publice, controlul calităţii activităţii de audit, sistemele informaţionale de automatizare a procesului de audit, practicile de traducere a standardelor internaţionale de audit, precum şi alte teme de interes comun.

În cadrul vizitei de lucru a delegaţiei CCR la Chişinău, preşedinţii celor două instituţii au semnat un Plan de acţiuni privind realizarea unor paşi comuni în contextul implementării Acordului de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Curtea de Conturi a României.

Planul de acţiuni este preconizat pentru perioada 2017-2018 şi presupune mai multe activităţi, precum schimbul de experienţă şi de acte normativ-metodologice; organizarea instruirilor pentru angajaţii celor două ISA pe subiecte de interes comun; schimbul de experienţă privind auditul fondurilor externe, în domeniul aplicării ISSAI în cadrul activităţii instituţiilor supreme de audit etc.

În luna aprilie 2017 au fost stabilite relaţiile de colaborare cu Curtea de Audit a Olandei. CCRM a fost vizitată de o delegaţie de experţi din Olanda. Scopul vizitei a fost evaluarea necesităţilor de dezvoltare instituţională a Curţii de Conturi, pentru iniţierea schimbului de experienţă, în deosebi cooperarea în scopul dezvoltării capacităţii de audit al performanţei.

Experţii ISA din Olanda au organizat o sesiune de instruire pentru angajaţii Curţii de Conturi a Republicii Moldova cu următoarele tematici: conceptul de control al calităţii şi asigurarea calităţii în conformitate cu ISSAI, dezvoltarea capacităţilor de audit al performanţei în concordanţă cu standardele de audit.

În luna noiembrie, o delegaţie a Oficiului de Stat de Audit al Republicii Letone a vizitat Curtea de Conturi, pentru a acorda suport echipei de audit TI implicată în auditarea Proiectului “e-Transformare a Guvernării”. De asemenea, auditorii letoni şi-au împărtăşit experienţa şi cunoştinţele teoretice şi practice cu angajaţii CCRM. 26 de auditori au participat la atelierul de lucru pe tematici axate pe auditul TI: analiza datelor drept condiţie prealabilă pentru formularea unor concluzii cu impact major, implementarea şi utilizarea software-ului IDEA, analiza datelor ca metodă eficientă de colectare a probelor de audit etc.

Echipa de audit a Curţii de Conturi, antrenată în auditul TI/de performanţă a Proiectului “e-Transformare a Guvernării”, a beneficiat de suportul unui expert din Lituania. Pe parcursul a două zile de lucru au fost puse în discuţie tematici privind auditul TI, performanţa auditului Proiectului “e-Transformare a Guvernării” (rezultatele studiului preliminar, programul de audit, abordările de audit etc.). Expertul a relatat despre experienţa ISA a Lituaniei în auditarea proiectelor de e-guvernare, prezentând metodologii, tehnici şi abordări de audit.

Cooperarea internaţională

Colaborarea internaţională are o importanţă primordială pentru asigurarea durabilităţii CCRM şi dezvoltarea capacităţilor instituţionale, prin suportul în realizarea obiectivelor Planului de Dezvoltare Strategică.

Participarea la evenimentele internaţionale, atelierele de lucru, instruirile, auditurile comune organizate în cadrul organizaţiilor internaţionale de profil (INTOSAI, EUROSAI) oferă auditorilor Curţii de Conturi oportunitatea de a prelua bunele practici şi experienţa internaţională în domeniul auditului public extern.

Aspectul de cooperare internaţională a fost şi continuă a fi promotorul obiectivelor de dezvoltare instituţională, succesele la acest capitol fiind înscrise graţie schimbului de bune practici, cunoştinţe şi experienţă cu instituţiile de audit partenere, instruirilor şi consilierii oferite de experţii externi în cadrul proiectelor de cooperare, preluării şi aplicării în practică a standardelor internaţionale de audit.

Dacă vorbim despre organizaţiile internaţionale de profil, cel mai înalt nivel de implicare din partea CCRM în diferite activităţi şi evenimente este înregistrat în cadrul EUROSAI – Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit. Începând cu 2014, pentru o perioadă de 6 ani, Curtea de Conturi este membru al Consiliului de Guvernare, forul de conducere al EUROSAI.

Un eveniment important, găzduit de Curtea de Conturi în februarie 2017, a fost şedinţa a 45-a a Consiliului de Guvernare al EUROSAI. La şedinţă au participat 8 delegaţii ale instituţiilor supreme de audit membre ale Consiliului de Guvernare: Olanda, Spania, Turcia, Finlanda, Belgia, Portugalia, Republica Moldova, Curtea Europeană de Conturi, precum şi delegaţiile ISA cu statut de observator: Austria şi Polonia.

Obiectivul de bază al şedinţei a fost prezentarea şi definitivarea proiectului Planului Strategic al EUROSAI pentru perioada 2017-2023, document care a fost aprobat ulterior în cadrul Congresului al X-lea al EUROSAI, care a avut loc în luna mai 2017 în or. Istanbul, Turcia. Delegaţiile au pus în discuţie conceptul strategiei, obiectivele pe termen mediu ale organizaţiei, aspiraţiile şi intenţiile de viitor. Curtea de Conturi a Republicii Moldova este membru al Consiliului de Guvernare pentru perioada 2014-2020.

Unul dintre cele mai importante evenimente de pe agenda EUROSAI din anul 2017 a fost cel de-al X-lea Congres. În cadrul evenimentului a fost aprobat noul Plan Strategic al EUROSAI pentru perioada 2017-2023, care va fi implementat în următorii 3 ani.

CCRM a participat, în calitate de observator, la întrunirea ISA care fac parte din Grupul Visegrad din cadrul EUROSAI, împărtăşindu-şi experienţa proprie privind asigurarea şi îmbunătăţirea controlului calităţii auditului, activităţile analitice ale ISA etc.

O delegaţie a Curţii de Conturi a participat la Forul instituţiilor supreme de audit din cadrul Parteneriatului Estic al UE, eveniment desfăşurat în decembrie 2017 în oraşul Riga, Letonia. Forul a fost organizat de Oficiul de Stat de Audit al Letoniei, în cadrul Proiectului implementat cu suportul Ministerului de Externe al Republicii Letone.

Tematica evenimentului a fost consolidarea capacităţilor instituţiilor supreme de audit din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina în aplicarea mai eficientă a standardelor internaţionale de audit, fiind pus în discuţie şi un nou proiect de agendă privind colaborarea instituţiilor noastre pe viitor.

În luna ianuarie 2017, în Polonia a avut loc Conferinţa de lucru cu participarea reprezentanţilor a 14 instituţii supreme de audit, membre ale Grupului de lucru privind auditul mediului, implicate în auditul comun privind calitatea aerului.

Comunicarea auditorilor în cadrul acestui audit comun a continuat în luna noiembrie 2017, la Luxemburg. Scopul întâlnirii a fost de a discuta despre progresele înregistrate de participanţi în realizarea auditului comun şi de a preciza paşii următori pentru raportul consolidat care urmează a fi publicat până la mijlocul anului 2018. Obiectivul principal al auditului a fost evaluarea măsurilor de combatere a poluării aerului.

În martie 2017 reprezentanţii CCRM au participat la cea de-a III-a Întrunire a Grupului de lucru privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor. În cadrul întrunirii au fost puse în discuţie bunele practici ale ISA privind auditarea utilizării fondurilor publice alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor, în contextul dezvoltării durabile, adoptate de Adunarea Generală a ONU pentru perioada de până în 2030.

Promovarea imaginii instituţionale în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) se axează pe două aspecte: participarea la activitatea nemijlocită a grupurilor de lucru ale INTOSAI şi la evenimentele internaţionale organizate de acest for.

În luna iunie 2017, în Austria a fost organizat cel de-al XXIV-lea Simpozion UN/INTOSAI. Reprezentanţii a 78 de ISA din cadrul INTOSAI şi ai ONU au pus în discuţie tematica digitalizării informaţiilor, a datelor deschise şi a relevanţei acestora pentru activitatea de audit a ISA.

Reprezentanţii Curţii de Conturi au participat la cea de-a 11-a Conferinţă privind managementul datoriilor, organizată de Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD). Evenimentul a întrunit reprezentanţi din 97 de ţări, 10 organizaţii internaţionale şi 9 organizaţii neguvernamentale.

Conferinţa a oferit o platformă favorabilă pentru schimbul de experienţă şi de opinii între guverne, organizaţii internaţionale, mediul academic, sectorul financiar privat şi societatea civilă cu privire la aspectele de actualitate în managementul datoriei şi finanţelor publice. Temele abordate s-au referit la: finanţarea pentru dezvoltare, sustenabilitatea datoriei, finanţarea responsabilă şi incluzivă, reducerea riscurilor operaţionale de gestionare a datoriei.

Cursul de instruire privind Cadrul de Măsurare al Performanţei instituţiei supreme de audit (SAI PMF), organizat de Iniţiativa de Dezvoltare INTOSAI (IDI), s-a desfăşurat în Portugalia în luna iunie 2017. SAI PMF reprezintă un cadru bazat pe probe, care presupune evaluarea voluntară a performanţelor ISA în raport cu principiile, standardele, ghidurile şi bunele practici internaţionale stabilite pentru auditul public extern.

Pe parcursul perioadei de instruire, participanţii au obţinut cunoştinţe privind structura şi metodologia SAI PMF, dar şi privind modul de planificare, efectuare şi raportare a unei evaluări a ISA.

Angajaţii Curţii de Conturi au participat, de rând cu reprezentanţii din alte 24 de ISA din cadrul INTOSAI, la cel de-al IV-lea Seminar internaţional în domeniul asigurării integrităţii instituţionale. Participanţii la seminar au discutat subiecte ce ţin de combaterea corupţiei, asigurarea integrităţii instituţionale, transparenţei, eticii şi comunicării.

Seminarul privind integritatea a avut o continuitate prin intermediul unui atelier de lucru privind promovarea culturii organizaţionale bazate pe integritate şi a climatului non-toleranţă la corupţie în cadrul instituţiilor publice, prin implementarea unor proiecte de integritate, pentru a contribui la consolidarea sistemelor naţionale de integritate.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a devenit membru al Consiliului interstatal al conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI în anul 2000.

În luna septembrie 2017, în Azerbaidjan s-a desfăşurat cea de-a XVII-a Sesiune a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI. În cadrul reuniunii, principalele teme de discuţie au fost evaluarea eficienţei economice, sociale şi administrative a organelor de control financiar, precum şi definirea unui sistem de indicatori-cheie naţionali comun. De asemenea, s-a discutat despre rolul instituţiilor supreme de audit, rezultatele cooperării multilaterale şi bilaterale, standardele internaţionale în evaluarea controlului calităţii.

DIALOGUL CU PĂRŢILE INTERESATE

Strategia de comunicare a Curţii de Conturi pentru perioada 2016-2020 a fost elaborată în conformitate cu mandatul CCRM, cadrul normativ-legal în domeniul transparenţei şi accesului la informaţie, precum şi cu Planul de Dezvoltare Strategică al CCRM pentru anii 2016-2020.

Strategia oferă un ansamblu de norme şi proceduri clare pentru organizarea activităţilor de comunicare a Curţii de Conturi: interne şi externe. Abordarea de bază este una strategică, în cadrul căreia comunicarea este utilizată drept instrument pentru impulsionarea schimbărilor pozitive în conduită, promovarea reformelor, formularea argumentelor pentru schimbare, facilitarea îndeplinirii misiunilor instituţiei, precum şi pentru dezvoltarea unui dialog permanent şi eficient cu părţile interesate.

În conformitate cu obiectivele şi direcţiile-cheie stipulate în Strategie, instituţia planifică anual acţiuni de susţinere a cooperării cu părţile interesate, care se regăsesc în evenimentele planificate cu partenerii externi, organizării activităţii în subdiviziunile instituţiei, precum şi abordării per ansamblu a aspectului de asigurare a transparenţei.

Colaborarea cu Parlamentul

În perioada ianuarie - decembrie, pe adresa Parlamentului şi comisiilor de profil au fost remise 36 rapoarte de audit. De asemenea, angajaţii Curţii au participat la 9 şedinţe ale comisiilor parlamentare de profil, la care s-au discutat atât rezultatele misiunilor de audit, implementarea recomandărilor Curţii de Conturi, cât şi Raportul anual 2016, care a fost examinat în şedinţa Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe şi în şedinţa plenară a Parlamentului.

În luna noiembrie 2017 Preşedintele Curţii de Conturi a prezentat în şedinţa plenară a Parlamentului Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public pe exerciţiul bugetar 2016 (octombrie 2016 - septembrie 2017). Raportul a constituit o sinteză a celor 26 de rapoarte cu constatări bine întemeiate şi obiective aferente celor mai acute probleme economice şi sociale din ţară, fiind înaintate 1239 de recomandări către 314 entităţi.

În vederea realizării celor cinci recomandări ale Legislativului, înaintate Curţii de Conturi prin Hotărârea nr.311 din 23.12.2016 (art.5), ISA a realizat un şir de acţiuni.

Astfel, în vederea implementării recomandării cu privire la îmbunătăţirea calităţii auditului public extern şi formulării unor recomandări clare şi concise pentru entităţile auditate, Curtea de Conturi a asigurat dezvoltarea profesională a auditorilor, care au beneficiat de 23 sesiuni de instruire, desfăşurate atât cu forţele proprii, cât şi cu suportul partenerilor de dezvoltare. De asemenea, cu susţinerea partenerilor suedezi a fost realizată misiunea de audit a situaţiilor financiare consolidate la Ministerul Sănătăţii şi unele entităţi din subordine, bunele practici fiind transmise echipei de audit a Curţii de Conturi nemijlocit pe parcursul misiunii de audit.

Concomitent, Curtea a implementat şi dezvoltă continuu propriul sistem de asigurare a calităţii prin evaluările post audit, “revizuiri la rece” a rapoartelor de audit, astfel fiind identificate rezervele de calitate şi înaintate soluţii pentru valorificarea acestora.

Recomandarea de asigurare a unei mai bune comunicări cu comisiile permanente ale Parlamentului, în vederea identificării soluţiilor de remediere a iregularităţilor persistente în sectorul public, a fost realizată prin informarea continuă a Legislativului despre cele mai semnificative constatări de audit, dar şi prin participarea la şedinţele comisiilor parlamentare de profil în cadrul cărora au fost examinate rapoartele de audit, prin aceasta impulsionând entităţile vizate să înlăture deficienţele constatate şi să implementeze recomandările Curţii de Conturi.

Recomandarea de revizuire şi ajustare a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă ai instituţiei a fost implementată prin regândirea acestora în procesul de planificare bugetară, în scopul corelării lor cu Planul de Dezvoltare Strategică al CCRM pe anii 2016-2020. Astfel, proiectul de buget pentru anul 2018 a fost prezentat Parlamentului şi Ministerului Finanţelor cu noi indicatori de performanţă, axaţi pe obiectivele SMART.

În ceea ce priveşte întreprinderea măsurilor privind micşorarea timpului de realizare a unei misiuni de audit, ţinem să menţionăm că un prim pas în acest sens instituţia l-a realizat prin automatizarea procesului de audit financiar, activitate întreprinsă cu resursele proprii, în limitele bugetului modest pe care îl gestionează.

În concluzie, remarcăm că CCRM a depus maxim efort pentru a se conforma recomandărilor înaintate, implementarea acestora, în funcţie de resursele disponibile, fiind una dificilă.

Anual, pe 15 septembrie se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Democraţiei. În anul 2017 Curtea de Conturi a dat curs invitaţiei Legislativului de a participa la acţiunile de informare organizate cu acest prilej. Evenimentul a inclus ateliere de lucru pentru copii şi tineri, axate pe drepturile omului şi egalitatea de şanse, excursii ghidate prin clădirea Legislativului, precum şi activităţi orientate spre deschiderea parlamentară şi cunoaşterea instituţiilor care raportează Parlamentului. În cadrul expoziţiei, de rând cu Curtea de Conturi au participat 15 instituţii publice.

Reprezentanţii Curţii de Conturi la acest eveniment au expus un stand informativ şi, totodată, au relatat vizitatorilor despre activitatea CCRM, despre rolul şi importanţa Instituţiei Supreme de Audit.

Activitatea în cadrul Consiliului consultativ

Consiliul este un organ consultativ al Curţii de Conturi, care oferă recomandări ştiinţifico-metodologice. Consiliul acordă consultanţă în legătură cu toate subiectele, chestiunile relevante pentru îndeplinirea rolului şi mandatului Curţii. Şedinţele Consiliului au loc anual.

La 7 noiembrie 2017 a avut loc şedinţa Consiliului consultativ, în cadrul căreia au fost puse în discuţie tematici ce ţin de activitatea CCRM, necesitatea cooperării cu mediul academic, succesele înregistrate în contextul efectuării auditului public extern, precum şi aşteptările membrilor Consiliului.

Conlucrarea cu autorităţile publice centrale

În 2017, în incinta Curţii de Conturi s-a desfăşurat o şedinţă de lucru cu participarea reprezentanţilor Ministerului Finanţelor privind implementarea şi dezvoltarea CFPI în entităţile publice. Subiectele abordate în cadrul şedinţei au vizat atât reuşitele, problemele şi viziunile de viitor în implementarea şi dezvoltarea controlului intern în entităţile publice, cât şi importanţa interferenţei auditului intern şi celui extern, ambele institute având un scop comun – contribuţia la îmbunătăţirea continuă a gestiunii fondurilor publice şi la sporirea eficienţei organizaţionale a autorităţilor şi instituţiilor publice.

Interferenţa dintre auditul extern şi auditul intern reprezintă un subiect prioritar pentru Curtea de Conturi, fiind un mijloc eficient de realizare a auditului public extern potrivit cerinţelor standardelor internaţionale, iar activitatea de audit intern poate fi utilizată pentru obţinerea unor probe de audit necesare îndeplinirii obiectivelor unei misiuni de audit public extern.

În perspectivă, în vederea stabilirii unei conlucrări eficiente dintre auditul extern şi cel intern, Curtea de Conturi îşi propune consolidarea cooperării cu Ministerul Finanţelor şi Asociaţia Auditorilor Interni din Republica Moldova prin:

• organizarea unor programe comune de instruire, cu diseminarea materialelor aferente;

• întruniri/ateliere de lucru/mese rotunde;

• dezvoltarea în comun a metodologiilor de audit;

• dezvoltarea în continuare a capacităţilor de evaluare a controlului intern şi utilizarea rezultatelor auditului intern în realizarea auditului public extern etc.

Conlucrarea cu organele de drept

Curtea de Conturi a remis organelor de drept, pentru examinare sub aspectul legii penale a constatărilor ce conţin suspiciuni de fraudă, materialele a 14 misiuni de audit realizate în sectorul public. Urmare a examinării acestora, au fost pornite 4 cauze penale, pe 2 materiale fiind refuzată pornirea cauzei penale. La solicitarea Curţii de Conturi a fost iniţiată verificarea legalităţii unei ordonanţe de refuz, 9 - materiale sunt în proces de examinare.

Pe parcursul anului 2017, principalele cazuri identificate, care au prezentat suspiciuni de fraudă, s-au referit la: încălcarea procedurilor de achiziţie, de subvenţionare a agriculturii, iregularităţi admise în gestionarea sistemului de supraveghere a traficului rutier şi în prestarea serviciilor cu caracter informaţional, deficienţe la prescrierea şi eliberarea medicamentelor compensate, carenţe şi abateri în administrarea patrimoniului public, încălcări în cadrul supravegherii şi controlului sanitar-veterinar de stat, precum şi în gestionarea mijloacelor Fondului ecologic naţional.

Cazurile identificate au fost raportate organelor de drept, potrivit prevederilor legale, pentru examinare şi luare de atitudine, unele materiale de audit fiind remise, conform competenţei, şi Autorităţii Naţionale de Integritate, Consiliului Concurenţei şi Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, pentru autosesizare şi examinare.

În vederea consolidării mecanismului privind legalitatea, eficienţa şi eficacitatea administrării şi utilizării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public, Curtea de Conturi şi organele de drept au instituit Consiliul interdepartamental de colaborare între ISA şi Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Autoritatea Naţională de Integritate, condus de Preşedintele Curţii de Conturi.

De asemenea, în luna iunie 2017 reprezentanţii Centrului Naţional Anticorupţie au organizat instruiri pentru angajaţii Curţii de Conturi, cu tematicile “Integritatea profesională a agentului public” şi “Testarea integrităţii profesionale”. Circa 40 de angajaţi ai CCRM au pus în discuţie cadrul normativ privind integritatea instituţională, politicile de consolidare a integrităţii instituţionale, identificarea şi evaluarea riscurilor de corupţie, rolul conducătorului în cultivarea şi fortificarea integrităţii instituţionale.

Un alt ciclu de instruiri a fost organizat de CNA în luna iulie 2017, tematica fiind “Managementul riscurilor de corupţie”. Funcţionarii CCRM au fost instruiţi cu privire la importanţa consolidării integrităţii instituţionale şi profesionale, activităţile vulnerabile legate de atribuţiile externe ale instituţiei, factorii de risc, identificarea şi evaluarea riscurilor de corupţie, dar şi care sunt influenţele necorespunzătoare.

Dialogul cu societatea civilă şi mass-media

ISA cooperează cu societatea civilă prin elaborarea studiilor bazate pe rapoartele CCRM; consultarea şi informarea experţilor din cadrul societăţii civile; participarea auditorilor Curţii de Conturi la mese rotunde, ateliere de lucru, organizate de societatea civilă; consultarea societăţii civile în cadrul atelierelor de lucru în contextul proiectelor de dezvoltare instituţională, precum şi în procesul de planificare anuală şi multianuală.

Rapoartele noastre prezintă interes pentru societatea civilă. Astfel, Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”, beneficiind de suportul consultativ al CCRM, a elaborat mai multe studii:

• Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi, Semestrul II, 2016;

• Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea Hotărârilor Curţii de Conturi pentru anul 2016;

• Despre cum se pierd banii publici: Sinteza rapoartelor Curţii de Conturi, Semestrul I 2017.

Obiectivul acestor rapoarte a fost sensibilizarea opiniei publice referitor la nivelul scăzut de implementare a recomandărilor de audit şi impulsionarea factorilor responsabili de managementul entităţilor auditate să reacţioneze la concluziile alarmante, prezentate în rapoartele Curţii.

Un mijloc important de informare a cetăţenilor este asigurarea accesului liber al reprezentanţilor mass-media şi societăţii civile la examinarea rapoartelor de audit, în cadrul şedinţelor publice deschise.

În anul de referinţă, în urma audierii rapoartelor de audit, au fost publicate peste 160 de materiale jurnalistice, fiind abordate constatările şi recomandările Curţii de Conturi. Concomitent, au fost realizate alte peste 50 de materiale axate pe activitatea instituţiei.

Cooperarea multidimensională şi deschisă cu sursele de informare în masă are o importanţă deosebită în contextul asigurării transparenţei activităţii desfăşurate de instituţie şi promovării rezultatelor rapoartelor de audit. Curtea de Conturi conlucrează eficient cu mass-media, delegând frecvent şi operativ, la solicitare, reprezentanţi pentru a participa la diferite mese rotunde, dezbateri, interviuri, emisiuni informativ-analitice la posturile TV şi de radio.

Jurnaliştii, de asemenea, au acces liber şi operativ la informaţiile despre şedinţele, hotărârile, rapoartele, noutăţile şi evenimentele instituţiei pe pagina electronică oficială a CCRM, prin intermediul reţelelor de socializare, comunicatelor şi anunţurilor remise prin poşta electronică etc.

Este de menţionat că, pentru a asigura accesul la informaţie şi a prezenta sub aspect interactiv activitatea instituţiei, în anul 2017 Curtea de Conturi a elaborat şi activat o nouă versiune a paginii electronice oficiale www.ccrm.md.

Pagina electronică a instituţiei conţine informaţii despre Programul de activitate al Curţii de Conturi, orarul şedinţelor publice etc. De asemenea, sunt disponibile în două limbi (română şi rusă) hotărârile şi rapoartele CCRM. Utilizatorul paginii este informat despre situaţia privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate, datele fiind în permanenţă actualizate.

Accesul la informaţie este asigurat prin transmiterea şedinţelor publice în direct pe pagina web a instituţiei, conceptul fiind elaborat şi implementat de Curtea de Conturi. Astfel, şedinţele pot fi vizionate în direct pe pagina electronică a instituţiei, arhiva video fiind disponibilă pentru publicul larg pe pagina oficială şi în reţelele de socializare (www.youtube.com).

În luna iunie 2017, Curtea de Conturi a fost vizitată de un grup de studenţi ai Colegiului Naţional de Comerţ. Studenţii anului doi, specialitatea “Contabilitate” au dorit să se documenteze despre activitatea CCRM. Agenda evenimentului a cuprins vizitarea subdiviziunilor organizaţionale ale instituţiei, oaspeţii fiind informaţi despre obiectivele CCRM, desfăşurarea misiunilor de audit, alte activităţi ale instituţiei. De asemenea, studenţii au avut ocazia să viziteze sala de şedinţe, centrul de stocare a informaţiilor, sălile de instruire, muzeul CCRM etc.

MANAGEMENTUL RESURSELOR

Realizarea cu succes a unei activităţi şi obţinerea rezultatelor notorii, care ar contribui la bunăstarea cetăţenilor, sunt determinate de o conjunctură favorabilă dintre resursele disponibile.

Succesul entităţii şi gradul ei de credibilitate în societate derivă, în mare măsură, de calitatea şi motivarea angajaţilor săi, precum şi de modul în care sunt administrate şi gestionate resursele financiare şi materiale.

Subliniem că resursele umane constituie elementul creator, activ şi coordonator al activităţii din cadrul entităţii, acestea influenţând decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi informaţionale. Astfel, susţinerea, stimularea şi aprecierea la justa valoare a personalului angajat este esenţială.

Curtea de Conturi este în permanentă dezvoltare şi schimbare, orientată spre creşterea nivelului de calitate al activităţii desfăşurate, dispunând pentru aceasta de resurse umane, materiale, informaţionale şi financiare limitate, pe care în cursul anului 2017 a tins să le valorifice la maxim.

Drept consecinţă, s-a reuşit, în condiţiile unei fluctuaţii semnificative, micşorarea faţă de planificat a perioadei medii de realizare a unei misiuni de audit, fapt datorat consolidării abilităţilor profesionale ale angajaţilor, dezvoltării metodologiilor de audit şi efortului considerabil al angajaţilor pentru optimizarea necesarului de resurse de timp, în vederea realizării celor mai relevante şi obiective activităţi de audit.

Managementul resurselor umane

Unul dintre pilonii de bază ai Curţii de Conturi, care asigură obţinerea performanţelor în activitatea de audit public extern, sunt resursele umane.

În anul 2017, aparatul Curţii a fost organizat în: 5 direcţii generale de audit, 1 direcţie generală de planificare, metodologie, controlul calităţii şi instruire profesională, 1 direcţie generală organizare instituţională, 1 direcţie juridică, 1 serviciu finanţe şi buget; 1 serviciu audit intern.

Personalul Curţii de Conturi constituie 160 de unităţi, dintre care: 7 funcţii de demnitate publică; 1 – funcţie de conducere de nivel superior, 29 – funcţii de conducere, 111 – funcţii de execuţie, şi 12 – funcţii de deservire tehnică. Auditorii publici externi ocupă în total 122 de funcţii din cele 160 de unităţi.

În structura posturilor ocupate în anul 2017, ponderea bărbaţilor este de 35%, iar cea a femeilor de – 65%.

Personalul Curţii de Conturi este divers din punctul de vedere al studiilor efectuate şi al experienţei profesionale, iar calitatea muncii şi devotamentul său se reflectă în rezultatele înregistrate de instituţie.

Politica de recrutare a Curţii de Conturi se axează pe un proces bine determinat, care are drept scop asigurarea necesarului optim de personal în baza următoarelor principii:

• competiţie deschisă;

• transparenţă;

• şanse egale;

• merit profesional.

Aceste principii sunt necesare pentru recrutarea unui personal care va oferi pe viitor, în funcţie de nevoile şi cerinţele instituţionale, competenţele, potenţialul, experienţa, deprinderile şi aptitudinile sale ce ţin de realizarea obiectivelor propuse de către autoritate.

Pe parcursul anului 2017 au fost organizate şi desfăşurate trei concursuri pentru suplinirea funcţiilor publice vacante şi temporar vacante.

În anul 2017 fluctuaţia personalului cu atribuţie de audit a crescut până la 17,3%. Această creştere a fost cauzată, preponderent, de nivelul de salarizare irelevant în raport cu complexitatea activităţii de audit.

În context, se constată sporirea esenţială a ponderii personalului cu vechimea în muncă în cadrul Curţii între 1 şi 2 ani, ceea ce generează riscul de pierdere a memoriei instituţionale.

Personalul Curţii de Conturi are o pregătire profesională în mai multe domenii: contabilitate – 26%, finanţe – 18%, economie – 21%, drept – 19%, tehnologii informaţionale – 3%, inginerie – 3%, şi altele – 10%.

Din numărul total al angajaţilor, 126 deţin diplome de licenţă, 61 – diplome de masterat, 2 – fac studii de masterat, şi 3 deţin titlul de doctor în ştiinţe.

În contextul consolidării instituţionale, Curtea de Conturi tinde să asigure pentru angajaţii instituţiei o dezvoltare profesională continuă, prin activităţi de instruire de diferite tipuri şi forme, în vederea aprofundării şi actualizării cunoştinţelor, dezvoltării abilităţilor şi modelării atitudinilor/comportamentelor necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor de serviciu.

Respectiv, pe parcursul anului 2017, 118 angajaţi au beneficiat de instruiri interne şi externe, 54% beneficiind anual de peste 40 de ore de instruire.

În conformitate cu Planul de instruire profesională a angajaţilor, în cadrul Curţii de Conturi au fost organizate 23 sesiuni de instruire, sau circa 2340 ore de instruire.

Domeniile în care au fost instruiţi angajaţii ţin de auditul financiar, auditul performanţei, auditul tehnologilor informaţionale, Codul etic, importanţa auditării mijloacelor oferite de UE, integritatea agentului public, modalităţile de denunţare a unei influenţe necorespunzătoare sau a unei manifestări de corupţie, Normele metodologice privind structura, conţinutul şi forma Raportului de audit, comunicarea în cadrul procesului de audit, asigurarea controlului calităţii etc.

Totodată, angajaţii Curţii de Conturi au participat la activităţi de instruire organizate de Academia de Administrare Publică, Cancelaria de Stat, Ministerul Finanţelor, Centrul Naţional Anticorupţie, INTOSAI, EUROSAI, numărul total al orelor de instruire constituind peste 4000 etc.

Interesul Curţii de Conturi pentru instruirea personalului este determinat de noile tendinţe internaţionale privind practicile de audit, de actualizarea standardelor internaţionale de audit pe care Curtea s-a angajat să le aplice în activitate, precum şi de fluctuaţia personalului din interiorul instituţiei, respectiv, de necesitatea instruirii noilor angajaţi.

În condiţiile actuale nefavorabile de management al personalului cu atribuţii de audit, Curtea de Conturi, în imposibilitatea stimulării financiare adecvate a angajaţilor săi, a făcut uz de motivarea non-financiară sub formă de mulţumiri, diplome de merit ale Guvernului, distincţii instituţionale şi de stat.

Astfel, pe parcursul anului 2017, angajaţilor Curţii le-au fost acordate 3 diplome ale Guvernului şi 58 diplome şi distincţii instituţionale.

Managementul tehnologiilor informaţionale

Dezvoltarea tehnologiilor informaţiei a produs schimbării în cadrul Curţii de Conturi, fiind înregistrate mai multe succese în implementarea noilor soluţii privind dezvoltarea Sistemului Automatizat Informaţional.

Curtea de Conturi are în gestiune diverse echipamente hardware, care asigură buna funcţionalitate a instituţiei, inclusiv o parte din acestea fiind achiziţionate pe parcursul anului 2017. De asemenea, Curtea deţine soluţii şi aplicaţii TI, care sunt utilizate în diverse activităţi ale entităţii. Referitor la reţeaua corporativă, este de menţionat că aceasta este dezvoltată etapizat, reieşind din necesităţile şi cerinţele activităţii CCRM. Astfel, pentru asigurarea unei mai bune comunicări şi pentru facilitarea activităţii de bază, în cadrul Curţii de Conturi a continuat dezvoltarea portalului intern, creat pe platforma SharePoint, care integrează informaţia în directorii separate pentru fiecare direcţie de audit, dar şi Help desk-ul, creat pentru a remedia în termene optime deficienţele în activitate.

Implementarea şi utilizarea pe larg a portalului intern de către auditori facilitează întocmirea şi monitorizarea documentelor, prin aceasta îmbunătăţind comunicarea în procesul de audit. Un alt sistem utilizat de auditorii Curţii de Conturi este Sistemul Informaţional Automatizat “Registrul misiunilor de audit” (SIA “RMA”), prin intermediul căruia este asigurată evidenţa hotărârilor CCRM aflate în regim de monitorizare. SIA “RMA” permite evidenţa cerinţelor şi recomandărilor, precum şi răspunsurilor parvenite de la entităţile auditate privind implementarea acestora. Totodată, sistemul asigură accesul rapid şi comod la informaţia privind mersul implementării cerinţelor/recomandărilor, generalizarea informaţiilor aferente deficienţelor remediate atât în cursul misiunilor de audit, cât şi în cadrul monitorizării post audit.

Pe parcursul anului 2017 în cadrul CCRM a fost pus în aplicare, cu eforturi proprii, Sistemul informaţional “Automatizarea procesului de audit financiar”. Sistemul menţionat a fost testat în anul 2017 pe 2 misiuni de audit financiar.

Principalele avantaje ale sistemului automatizat sunt funcţionarea în regim on-line şi accesul sigur al auditorilor la informaţiile privind planificarea, executarea şi raportarea misiunilor de audit financiar. La fel, pentru facilitarea desfăşurării misiunilor de audit, în sistem au fost incluse modele de formulare pentru documentele de lucru aferente misiunilor de audit, care pot fi modelate cu uşurinţă în funcţie de specificul entităţii auditate/complexitatea misiunii de audit.

Un alt aspect pozitiv al utilizării Sistemului Informaţional “Automatizarea procesului de audit financiar” este managementul instituţiei noastre deoarece oferă o transparenţă a procesului de realizare a misiunilor de audit, precum şi asigură o mai mare securitate a datelor, acestea păstrându-se direct pe serverele CCRM, şi nu în calculatoarele angajaţilor.

Curtea de Conturi tinde în permanenţă să optimizeze resursele disponibile pentru obţinerea celor mai bune rezultate. Astfel, posibilitatea de extragere operativă a rapoartelor aferente statisticilor de performanţă pe fiecare misiune de audit în parte va contribui la planificarea mai corectă a activităţii şi va optimiza timpul de realizare a acestora.

Managementul privind performanţa financiară

Obiectivele stabilite în Raportul de performanţă pentru perioada ianuarie - decembrie 2017 au fost executate prin realizarea activităţilor cuprinse în Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, planurile de activitate ale Curţii de Conturi, care s-au referit atât la principala activitate instituţională – cea de audit public extern, cât şi la cea de asistenţă şi suport. Este de menţionat şi faptul că ISA este în permanentă dezvoltare şi schimbare, orientată spre creşterea nivelului de calitate al activităţii desfăşurate, aceasta vizând şi indicatorii de performanţă stabiliţi în anul 2014, care nu mai sunt relevanţi în condiţiile actuale, fiind revizuiţi în contextul elaborării bugetului instituţiei pentru anul 2018.

În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2017, pentru finanţarea bugetului Curţii de Conturi, de la componenta de bază a bugetului de stat au fost alocate (rectificate şi precizate) circa 32 mil.lei, fiind executate 31,8 mil.lei, sau 98,8 la sută.

Potrivit datelor Raportului privind executarea bugetului din contul cheltuielilor de bază în perioada de gestiune a anului de raportare, în totalul cheltuielilor, cele mai semnificative au fost cheltuielile de personal – circa 69%, dat fiind faptul că personalul reprezintă cea mai importantă resursă a instituţiei. De asemenea, reprezentative au fost şi cheltuielile pentru plata mărfurilor şi serviciilor – circa 19%, şi alte cheltuieli – circa 12%.

Raportul financiar al Curţii de Conturi pe anul bugetar 2017 este expus în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Implementarea recomandărilor auditului extern

În cursul anului, Curtea de Conturi, în premieră, a fost supusă auditului financiar extern pentru anii bugetari 2014-2016.

Scopul misiunii de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că rapoartele financiare ale Curţii de Conturi pentru perioada 2014-2016 nu prezintă denaturări semnificative şi oferă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiilor financiare, iar operaţiunile financiare au fost efectuate legal şi regulamentar.

Urmare a verificărilor realizate, s-a stabilit că cheltuielile publice au fost efectuate potrivit normelor în vigoare, fiind asigurată conformitatea gestionării patrimoniului public.

Astfel, în baza activităţilor de audit întreprinse, echipa de audit a obţinut asigurările necesare pentru a exprima opinia fără rezerve privind raportul financiar.

Totodată, echipa de audit a menţionat existenţa unor deficienţe nesemnificative privind raportarea situaţiilor financiare, care nu au afectat veridicitatea datelor raportate.

În scopul excluderii deficienţelor stabilite, conducerii Curţii de Conturi i-au fost înaintate recomandări, majoritatea fiind implementate.

Astfel,

• au fost operate modificări în Politica de contabilitate a Curţii de Conturi;

• a fost aprobat, în redacţie nouă, Regulamentul privind elaborarea, modificarea şi urmărirea realizării Programului activităţii de audit al Curţii de Conturi;

• au fost elaborate şi implementate proceduri aferente gestionării accesului utilizatorilor la sistemul informaţional contabil;

• au fost elaborate proceduri interne care stabilesc numărul de auditori angajaţi şi timpul alocat în funcţie de tipul şi complexitatea misiunii de audit;

• au fost desfăşurate instruiri şi aduse la cunoştinţă angajaţilor responsabili de completarea foilor de parcurs a prevederilor Instrucţiunii privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme;

• au fost efectuate acte de verificare a decontărilor reciproce cu furnizorii, agenţii economici etc.

O informaţie detaliată privind măsurile întreprinse în vederea implementării recomandărilor auditului extern se prezintă în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

Managementul financiar şi control

Controlul intern este un sistem organizat de managerul entităţii publice şi personalul acesteia, în scopul asigurării bunei guvernări, care cuprinde totalitatea politicilor, procedurilor, regulilor interne, proceselor şi activităţilor realizate în cadrul entităţii publice pentru a gestiona riscurile şi a oferi o asigurare rezonabilă privind atingerea obiectivelor şi rezultatelor planificate.

În anul 2017, cu implicarea directă a conducerii şi personalului de la toate nivelurile ISA, au fost elaborate un şir de proceduri care vin să susţină activitatea instituţiei, printre care enumerăm: procedura de elaborare a bugetului Curţii de Conturi, procedura de achiziţie publică, procedura de elaborare, urmărire şi modificare a programului activităţii de audit, procedura de urmărire a implementării recomandărilor etc. Pentru a asigura în mod rezonabil îndeplinirea misiunii ce-i revine entităţii, precum şi obiectivele generale ale acesteia au fost identificate şi abordate riscurile, fiind elaborat şi aprobat ulterior Registrul riscurilor.

Similar anilor precedenţi, Curtea de Conturi a efectuat autoevaluarea sistemului MFC şi a emis Declaraţia privind buna guvernare, plasată şi pe pagina web a instituţiei (www.ccrm.md).

Rezultatele autoevaluării confirmă că instituţia dispune de un sistem MFC, ale cărui organizare şi funcţionare permit oferirea unei asigurări rezonabile precum că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale au fost utilizate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate.

ACTIVITĂŢI CARITABILE

Incontestabil, caritatea este o activitate nobilă. Curtea de Conturi a Republicii Moldova susţine continuu de mai mulţi ani activitatea Şcolii-internat auxiliare din municipiul Bălţi, contribuind la completarea bazei tehnico-materiale, la îmbunătăţirea procesului didactic şi a condiţiilor de trai ale copiilor instituţionalizaţi. Pe parcursul anului 2017, cu sprijinul conducerii şi al întregului colectiv ce au contribuit cu donaţii benevole, au fost organizate 4 acţiuni de caritate pentru elevii Şcolii-internat. Copiii au fost vizitaţi de angajaţii Curţii de Conturi cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şi de Paşti, festivităţilor de la începutul şi finele anului şcolar.

Conform deciziei Guvernului privind Lista nominală a patronilor instituţiilor rezidenţiale de întreţinere şi educaţie a copiilor şi instituţiilor sociale, aprobată de către Executiv la 28 iunie 2005, Curtea de Conturi a fost desemnată în calitate de patron responsabil de asigurarea activităţii eficiente a Şcolii internat auxiliare din mun. Bălţi – internat ce găzduieşte copii cu dizabilităţi.

VIZIUNI DE VIITOR

În anul 2018 continuarea implementării Planului de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020 va asigura realizarea misiunii Curţii de Conturi, cea de a deveni o instituţie supremă de audit independentă şi performantă, care răspunde exigenţelor, aşteptărilor şi provocărilor, şi, totodată, apreciată şi recunoscută de partenerii naţionali şi internaţionali.

Misiunea Curţii de Conturi este de a oferi Parlamentului, întregii societăţi, precum şi comunităţii internaţionale o evaluare şi o asigurare independentă şi obiectivă, emisă în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, precum că fondurile publice sunt gestionate regulamentar şi potrivit scopurilor prestabilite, că toate veniturile au fost colectate şi raportate conform cadrului legal, iar managementul finanţelor publice corespunde principiilor performanţei. Realizarea acesteia va fi facilitată prin implementarea celor trei piloni ai PDS – contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe, asigurarea durabilităţii instituţionale, dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit.

Curtea de Conturi va participa şi în continuare la implementarea principiilor fundamentale ale Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, prin eforturile de promovare a bunei guvernanţe şi a gestiunii financiare eficiente în administraţia publică, prin efectuarea de audituri calitative în conformitate cu ISSAI şi cu bunele practici europene, prin asigurarea intereselor contribuabililor şi altor părţi interesate şi influenţarea creşterii nivelului de responsabilitate în cadrul entităţilor publice.

Instituţia Supremă de Audit va depune eforturile necesare pentru a face faţă provocărilor legate de realizarea obiectivelor PDS şi aşteptărilor părţilor interesate, cum ar fi:

- certificarea auditorilor publici, prin crearea, în context naţional, a unei scheme de certificare unice în felul său, care se va baza pe ISSAI aplicate, precum şi pe bunele practici internaţionale;

- consolidarea capacităţilor de efectuare a auditurilor în conformitate cu standardele internaţionale de audit, elaborate de INTOSAI;

- dezvoltarea capacităţilor de auditare a fondurilor externe;

- implementarea unor proceduri moderne de management a resurselor umane;

- creşterea impactului activităţii de audit prin dezvoltarea unei conlucrări continue şi constructive cu Legislativul, Executivul, alte autorităţi relevante;

- îmbunătăţirea dialogului cu părţile interesate, în scopul susţinerii şi promovării valorilor sale.

De asemenea, Curtea de Conturi va continua să promoveze cooperarea cu partenerii externi de dezvoltare şi cu alte ISA, prin implementarea activităţilor comune şi colaborarea în cadrul organizaţiilor internaţionale de profil INTOSAI şi EUROSAI. Va depune eforturi pentru a lansa cu succes un nou proiect de cooperare cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei pe domenii de interes sporit pentru instituţie. De asemenea, va implementa activităţile realizate cu suportul experţilor internaţionali, în contextul suportului oferit de Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova. Va continua să conlucreze mai eficient cu ISA a Letoniei, României, Olandei etc., pentru a asigura îndeplinirea acţiunilor prevăzute în Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020.