Hotărâre nr.17 din 18.07.2024 privind interpretarea unor dispoziţii constituţionale şi controlul de constituţionalitate al articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (cvorumul pentru şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii) (sesizările nr.252b/2023 şi nr.265a/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

privind interpretarea unor dispoziţii constituţionale şi controlul

de constituţionalitate  al articolelor 15  alin. (2) şi  24 alin. (1)

din  Legea cu  privire la  Consiliul  Superior al  Magistraturii

(cvorumul pentru şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii)

(sesizările nr.252b/2023 şi nr.265a/2023)

nr. 17  din  18.07.2024

 (în vigoare 18.07.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 344-346 art. 128 din 08.08.2024

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 23 noiembrie 2023 şi

1 decembrie 2023,

Examinând sesizările menţionate în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află două sesizări depuse la Curtea Constituţională de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi b) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. Prin sesizarea depusă la 23 noiembrie 2023, înregistrată cu nr.252b/2023, autorul, în principiu, i-a solicitat Curţii Constituţionale să explice, prin interpretarea articolelor 122 alin.(1) şi 136 alin.(2) din Constituţie, următoarele chestiuni: i) Este competent Consiliul Superior al Magistraturii care activează într-o componenţă incompletă să numească un judecător la Curtea Constituţională? ii) Sunt afectate independenţa Curţii Constituţionale şi principiul separaţiei puterilor în stat în cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii numeşte un judecător la Curtea Constituţională cu o majoritate simplă, calculată din numărul membrilor prezenţi şi în care prevalează numărul membrilor non-judecători?

3. Ulterior, prin sesizarea depusă la 1 decembrie 2023, înregistrată cu nr.265a/2023, autorul i-a solicitat Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Prin aceeaşi sesizare, dl deputat i-a solicitat Curţii Constituţionale să explice, prin interpretarea articolelor 122 alin.(1) şi 136 alin.(2) din Constituţie, următoarele chestiuni: i) Numirea judecătorilor constituţionali de Consiliul Superior al Magistraturii are loc pe baza unei proceduri administrative, reglementată de legi infraconstituţionale, sau pe baza unei proceduri constituţionale, reglementată de Constituţie? ii) Poate să-şi exercite Consiliul Superior al Magistraturii competenţele constituţionale într-o altă componenţă decât cea stabilită la articolul 122 alin.(1) din Constituţie? iii) Sunt aplicabile prevederile articolelor 9, 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii în procesul numirii judecătorilor la Curtea Constituţională? iv) Poate fi reglementată procedura alegerii judecătorilor constituţionali prin acte administrative normative adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii?

4. Totodată, autorul sesizării nr.265a/2023 i-a solicitat Curţii să declare neconstituţională numirea dnei Viorica Puica în calitate de judecător la Curtea Constituţională.

5. În cadrul examinării sesizărilor, dna judecător Viorica Puica i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate în cerere, Curtea Constituţională a decis admiterea ei.

6. Având în vedere că sesizările abordează probleme similare, Curtea a decis să le conexeze într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, dosar căruia i-a atribuit numărul 252b/2023.

7. Prin decizia Curţii Constituţionale din 30 ianuarie 2024, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

8. În procesul examinării sesizărilor, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Consiliului Superior al Magistraturii, Asociaţiei "Vocea Justiţiei" şi Asociaţiei Judecătorilor din Republica Moldova.

9. În şedinţa publică a Curţii a fost prezent dl Vasile Bolea, autor al sesizărilor. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Radu Radu. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco, secretar de stat la Ministerul Justiţiei.

Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sînt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 121¹

Rolul [Consiliului Superior al Magistraturii]

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei autorităţii judecătoreşti."

Articolul 122

Componenţa [Consiliului Superior al Magistraturii]

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

(2) Procedura şi condiţiile de alegere, numire şi încetare a mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt stabilite de lege. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi revocaţi, în condiţiile legii.

(3) Candidaţii la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii care nu fac parte din rândul judecătorilor sunt selectaţi prin concurs, în baza unei proceduri transparente, în bază de merit, şi sunt numiţi de Parlament cu votul a trei cincimi din deputaţii aleşi.

(4) Dacă numirea candidaţilor care nu fac parte din rândul judecătorilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii în condiţiile alineatului (3) a eşuat, procedura şi condiţiile de numire a acestora sunt stabilite de lege.

(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleşi sau numiţi pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deţine două mandate."

Articolul 123

Atribuţiile [Consiliului Superior al Magistraturii]

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită atribuţiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate.

(2) Modul de organizare şi funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileşte prin lege organică."

Articolul 136

Structura [Curţii Constituţionale]

"[…]

(2) Doi judecători sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistraturii."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt următoarele:

Articolul 9

Durata mandatului

"(1) Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. Aceeaşi persoană poate fi numită sau aleasă în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii doar o singură dată.

(2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii continuă să îşi exercite atribuţiile şi după expirarea mandatului, până la preluarea funcţiei de către membrul care urmează să-l substituie."

Articolul 15

Şedinţele

"[...]

(2) Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei şi nu se află în situaţiile menţionate la art.18 alin.(1).

[...]."

[articolul 15 alin.(2) în redactarea Legii nr.246 din 29 iulie 2022]

Articolul 15

Şedinţele

"[...]

(2) Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii lui.

[...]."

[articolul 15 alin.(2) în redactarea anterioară Legii nr.246 din 29 iulie 2022]

Articolul 19

Propunerea pentru numirea în funcţia de judecător, de

preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei judecătoreşti

"[...]

(4) În cazul în care Preşedintele Republicii Moldova respinge candidatura propusă, Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile art.11 din Legea cu privire la statutul judecătorului, poate propune aceeaşi sau altă candidatură pentru funcţia vacantă cu votul a două treimi din membrii săi."

Articolul 24

Adoptarea de hotărâri

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia cazului prevăzut la art.19 alin.(4).

[...]."

[articolul 24 alin.(1) în redactarea Legii nr.246 din 29 iulie 2022]

Articolul 24

Adoptarea de hotărâri

"(1) Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la art.19 alin.(4). La adoptarea hotărârilor cu privire la cariera judecătorilor, răspunderea disciplinară a acestora, sancţionarea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor, membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii participă fără drept de vot.

[...]."

[articolul 24 alin.(1) în redactarea anterioară Legii nr.246 din 29 iulie 2022]

ÎN DREPT

I. Argumentele autorului sesizărilor

1. Sesizarea nr.252b/2023

12. Autorul sesizării a notat că, potrivit articolului 136 alin.(2) din Constituţie, doi judecători ai Curţii Constituţionale sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Totodată, în conformitate cu articolul 122 din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, care reprezintă toate nivelele instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

13. La data depunerii sesizării, Consiliul Superior al Magistraturii nu activa într-o componenţă deplină. În special, nu erau aleşi toţi membrii judecători. Astfel, autorul sesizării consideră că, în condiţiile în care componenţa Consiliului Superior al Magistraturii nu este deplină, iar deciziile se iau cu o majoritate simplă, există posibilitatea ca numirea judecătorilor la Curtea Constituţională să fie efectuată cu o majoritate în care prevalează membri non-judecători. Autorul sesizării consideră că acest mod de luare a deciziilor de Consiliul Superior al Magistraturi afectează principiul separaţiei puterilor în stat.

14. În motivarea sesizării, autorul a făcut trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.9 din 7 aprilie 2022, în care s-a subliniat importanţa distribuirii mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii între judecători şi non-judecători, astfel încât să fie asigurat un echilibru între condiţia asigurării independenţei judecătorilor şi condiţia evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

2. Sesizarea nr.265a/2023

15. În această sesizare, autorul a menţionat că Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nu conţine reglementări speciale referitoare la procedura numirii judecătorilor la Curtea Constituţională. În acest context, autorul sesizării se întreabă dacă prevederile generale ale Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii sunt aplicabile şi în raport cu procedurile prin care Consiliul Superior al Magistraturii îşi exercită competenţele constituţionale. În opinia autorului sesizării, prevederile Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii reglementează doar modul în care Consiliul îşi exercită competenţele administrative, nu şi pe cele constituţionale.

16. De asemenea, autorul sesizării întreabă care este autoritatea competentă să efectueze controlul procedurii de numire a judecătorilor constituţionali de Consiliul Superior al Magistraturii, sugerând că Curtea Constituţională ar fi instanţa competentă. În acest sens, autorul sesizării a făcut trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.13 din 27 aprilie 2021 prin care au fost declarate neconstituţionale două hotărâri ale Parlamentului care aveau ca obiect retragerea mandatului unui judecător constituţional şi numirea altui judecător. În special, autorul sesizării a făcut trimitere la § 28 din Hotărâre, potrivit căruia Curtea este singura autoritate competentă să se pronunţe în mod definitiv cu privire la un aspect care ţine de Constituţie şi care vizează direct funcţionarea Curţii Constituţionale şi raporturile ei cu autorităţile statului, fiind exceptată de la orice cenzură din partea unei autorităţi publice care aplică şi interpretează norme inferioare Constituţiei.

17. Autorul sesizării a menţionat că, potrivit articolului 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 19 alin.(4) din aceeaşi lege. Excepţia se referă la cazurile în care Consiliul propune repetat, cu două treimi din membri, candidaturile la funcţia de judecător. De asemenea, articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prevede că şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei. Autorul sesizării consideră că normele menţionate îi oferă Consiliului Superior al Magistraturii posibilitatea să-şi exercite atribuţiile constituţionale, inclusiv să numească judecători la Curtea Constituţională, cu o majoritate care nu asigură un echilibru corect între numărul membrilor judecători şi cel al membrilor non-judecători ai Consiliului.

18. Sub acest aspect, autorul sesizării a menţionat că, potrivit recomandărilor Comisiei de la Veneţia, cvorumul pentru şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui să fie determinat pe baza numărului de membri stabilit de Constituţie.

19. Aşadar, autorul sesizării i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prin prisma articolelor 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale), 116 (statutul judecătorilor), 121¹ (rolul Consiliului Superior al Magistraturii) şi 122 (componenţa Consiliului Superior al Magistraturii) din Constituţie.

20. Pentru că, în opinia autorului sesizării, Curtea Constituţională ar fi competentă să verifice actele Consiliului care vizează activitatea şi funcţionarea Curţii, dl deputat i-a solicitat Curţii să declare neconstituţională numirea dnei Viorica Puica în calitate de judecător la Curtea Constituţională. În acest context, autorul a afirmat, în principal, că Consiliul Superior al Magistraturii a desemnat-o pe dna Viorica Puica în calitate de judecător la Curtea Constituţională cu o componenţă redusă în care membrii judecători au fost subreprezentaţi.

II. Argumentele autorităţilor şi ale organizaţiilor care şi-au prezentat opiniile

21. În opinia sa, Consiliul Superior al Magistraturii a menţionat că, la 29 iulie 2022, Parlamentul a amendat articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, substituind textul "membrii lui" cu "membrii care sunt în exerciţiul funcţiei şi nu se află în situaţiile menţionate la articolul 18 alin.(1)".

22. Consiliul consideră că această modificare fixează regula potrivit căreia şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă la acestea participă majoritatea simplă a membrilor aflaţi în exerciţiul funcţiei, nu majoritatea simplă a membrilor calculată din numărul total de membri ai Consiliului. De asemenea, Consiliul subliniază că i-a solicitat Comisiei juridice, numiri şi imunităţi să explice cum trebuie să fie aplicat acest text de lege şi cum trebuie să fie stabilit cvorumul, i.e. din numărul total de membri sau din numărul membrilor Consiliului care sunt în exerciţiul funcţiei. În răspunsul său, Comisia a precizat că Consiliul este autoritatea care rezolvă orice chestiune ce ţine de activitatea sa şi care îi este atribuită prin lege. Comisia parlamentară a mai subliniat că respectarea regulii celor două treimi din numărul de membri trebuie verificată prin raportare la articolul 3 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi că legea trebuie aplicată astfel încât aceasta să producă efecte, nu în sensul în care nu ar produce niciun efect.

23. Preşedintele Republicii Moldova notează că Curtea Constituţională este alcătuită din şase judecători, care sunt numiţi de Parlament, de Guvern şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Procedura de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională este prevăzută în Constituţie şi în alte acte normative care dezvoltă prevederile constituţionale.

24. Preşedintele Republicii Moldova precizează că Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă un organ colegial şi că acesta soluţionează în plen orice chestiune de pe agenda sa, inclusiv cine va fi judecător constituţional. Articolul 15 alin.(2) din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte că şedinţa Consiliului este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei şi nu se află în situaţiile de incompatibilitate de la articolul 18 alin.(1) din Lege. Totodată, articolul 24 alin.(1) din Lege prevede că Consiliul adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 19 alin.(4) din Lege.

25. Preşedintele subliniază că, în Hotărârea nr.9 din 7 aprilie 2022, Curtea a notat câteva repere cu privire la regula cvorumului în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în situaţia componenţei reduse a acestuia. În Hotărârea citată, Curtea a subliniat că autoguvernarea corporatistă apare doar în situaţia în care un număr redus de membri ai Consiliului, care fac parte din rândul judecătorilor, au competenţa să decidă cu privire la numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. Totuşi, în acest caz, în exerciţiul funcţiei la data la care Consiliul a adoptat Hotărârea nr.534/35 din 24 noiembrie 2023 privind desfăşurarea concursului pentru desemnarea unui judecător la Curtea Constituţională, se aflau opt membri, dintre care un membru judecător nu putea să participe la examinarea acestei chestiuni din cauză că avea mandatul expirat. Proporţia membrilor în Consiliu era de patru membri non-judecători şi, respectiv, de trei membri judecători şi, prin urmare, jurisprudenţa citată nu poate fi aplicată în acest caz, pentru că proporţia dintre membrii judecători şi membrii non-judecători în cadrul Consiliului a fost respectată. De asemenea, Preşedintele consideră că au fost respectate condiţia numărului necesar de membri şi condiţia cvorumului stabilite de lege.

26. În final, Preşedintele subliniază că, în jurisprudenţa sa, Curtea a notat că normele Constituţiei urmăresc să asigure continuitatea exercitării puterii de către instituţiile statului şi că, indiferent de circumstanţele care au determinat blocajul unei autorităţi publice, Constituţia impune obligaţia de a asigura funcţionalitatea deplină a instituţiilor statului. Preşedintele consideră că această jurisprudenţă se aplică în prezenta cauză.

27. Parlamentul a menţionat că Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, format în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, fiind garantul independenţei autorităţii judecătoreşti. Atribuţiile constituţionale ale Consiliului Superior al Magistraturii sunt reglementate la articolul 123 din Constituţie. Cvorumul necesar pentru şedinţele Consiliului este prevăzut la articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că şedinţa Consiliului este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei. Potrivit articolului 24 alin.(1) din Lege, Consiliul adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor prezenţi, cu excepţia cazului prevăzut la articolul 19 alin.(4).

28. Parlamentul subliniază că pct.6.4¹ din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii prevede că şedinţele la care se examinează chestiuni ce ţin de cariera judecătorului, aplicarea sancţiunii judecătorului ş.a. sunt deliberative dacă cel puţin jumătate din membrii prezenţi la şedinţă sunt judecători. Parlamentul susţine că acest text normativ se aplică şi în cazul desemnării judecătorului constituţional. Astfel, şedinţele Consiliului la care se examinează numirea judecătorilor la Curtea Constituţională sunt deliberative dacă la acestea participă cel puţin două treimi din membrii aflaţii în exerciţiul funcţiei şi dacă cel puţin jumătate din ei sunt judecători.

29. Parlamentul susţine că modificările contestate referitoare la cvorum au fost avizate de către Comisia de la Veneţia şi de Directoratul General pentru Drepturile Omului şi Statul de Drept al Consiliului Europei, care, într-o opinie comună, au precizat că, potrivit Constituţiei Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri – şase judecători şi şase membri non-judecători. Orice cvorum ar trebui să fie determinat pe baza numărului de membri ai Consiliului, astfel cum este definit de Constituţie. Presupunând că articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte cvorumul la nivelul a opt membri (două treimi din doisprezece), Comisia de la Veneţia a considerat că acest prag se încadrează în gama de soluţii acceptabile. În plus, pentru a respecta concepţia constituţională a Consiliului, în special ideea de reprezentare a judecătorilor şi a membrilor non-judecători în acest organ, este important ca majorităţile decizionale să nu poată fi asigurate exclusiv de voturile unuia dintre aceste grupuri (CDL-AD(2022)019, § 49).

30. Într-o altă ordine de idei, Parlamentul a precizat că, în Hotărârea nr.6 din 16 mai 2013, la § 59, Curtea a notat că orice normă juridică care are ca efect blocarea sub orice formă a funcţionalităţii unei instituţii constituţionale se consideră neconstituţională ab initio. În acest sens, Parlamentul susţine că, judecând în baza experienţei anilor precedenţi privind numirea membrilor judecători în Consiliu, exista riscul ca niciun candidat să nu fie ales membru al Consiliului. Totodată, reforma justiţiei care a fost iniţiată în anul 2022 a demarat cu evaluarea extraordinară a integrităţii etice şi financiare a membrilor organului de autoadministrare judecătorească. Pentru promovarea acestei reforme, la diferite etape de implementare, organul de autoadministrare judecătorească trebuie să se implice, pentru a nu admite blocaje în activitatea sistemului judecătoresc. Din acest motiv, Parlamentul susţine că este necesar ca Consiliul să activeze şi să examineze orice chestiuni care ţin de competenţa sa. Astfel, la analiza argumentelor sesizărilor, Curtea trebuie să ţină cont de situaţia existentă în sistemul judecătoresc la data la care a fost modificată Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi de faptul că fusese demarată procedura extraordinară de evaluare a judecătorilor.

31. În opinia sa, Guvernul precizează că numirea judecătorilor Curţii Constituţionale este stabilită la articolul 136 alin.(2) din Constituţie, care are drept scop să asigure un echilibru între cele trei puteri, reprezentate de Parlament, Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii. Atât timp cât în procesul de numire a judecătorilor sunt implicate autorităţile legislativă, executivă şi judecătorească, nu poate fi reţinută încălcarea acestui echilibru.

32. Articolul 122 alin.(1) din Constituţie stabileşte că Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri, dintre care 6 judecători şi 6 persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic. Dispoziţiile legale existente nu fac nicio deosebire între mandatul de membru al Consiliului Superior al Magistraturii deţinut de un judecător şi mandatul deţinut de un membra non-judecător. Conform articolului 3 din Legea ca privire la Consiliul Superior al Magistraturii, desemnarea membrilor non-judecători este efectuată în mod deschis şi transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi, în baza unui concurs public, aceştia fiind numiţi prin hotărârea Parlamentului cu votul a trei cincimi dintre deputăţii aleşi. Guvernul precizează că această procedură este conformă cu prevederile articolului 122 din Constituţie.

33. Guvernul subliniază că autoguvernarea corporatistă apare în situaţia în care un număr redus de membri ai Consiliului care fac parte din rândul judecătorilor au competenţa să decidă cu privire la numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. În acest caz, sistemul judecătoresc este lipsit de o monitorizare din partea membrilor non-judecători ai Consiliului.

III. Aprecierea Curţii Constituţionale

A. Admisibilitatea

34. Prin Decizia sa din 30 ianuarie 2024, Curtea a verificat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

35. Conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

36. Obiectul sesizării nr.252b/2023 îl constituie interpretarea unor norme constituţionale, iar sesizarea nr.265a/2023 are ca obiect verificarea constituţionalităţii unor norme legale, interpretarea unor norme constituţionale şi verificarea constituţionalităţii numirii de către Consiliul Superior al Magistraturii a unui judecător constituţional.

37. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, sesizările privind interpretarea Constituţiei ţin de competenţa ratione materiae a Curţii Constituţionale.

38. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, Curtea poate exercita controlul constituţionalităţii legilor şi a hotărârilor Parlamentului, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Aşadar, controlul constituţionalităţii articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Prevederile articolului 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nu au fost contestate anterior la Curtea Constituţională, însă articolul 15 alin.(2) din aceeaşi lege a constituit obiectul unei sesizări. Prin Decizia nr.51 din 2 mai 2023, Curtea a respins ca inadmisibilă sesizarea care viza prevederile în discuţie, pentru că autorul sesizării nu a argumentat de ce norma contestată contravine normei constituţionale (a se vedea §§ 14-16 din Decizie). Aşadar, pentru că anterior nu a analizat constituţionalitatea prevederilor contestate, Curtea a conchis că, în prezenta cauză, condiţia lipsei unei hotărâri anterioare este îndeplinită.

39. Referitor la capătul de cerere din sesizarea nr.265a/2023 care vizează declararea neconstituţionalităţii desemnării de către Consiliul Superior al Magistraturii a dnei Viorica Puica în calitate de judecător la Curtea Constituţională, Curtea a reiterat prevederile articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, care stabilesc competenţa materială a Curţii şi enumeră actele care pot fi verificate de Curtea Constituţională (i.e. legile şi hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărârile şi ordonanţele Guvernului, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte). Legislatorul constituant nu i-a acordat Curţii competenţa de a exercita controlul de constituţionalitate al actelor Consiliului Superior al Magistraturii, indiferent de conţinutul acestora.

40. Curtea a observat că, în susţinerea opiniei sale, autorul sesizării a făcut trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.13 din 27 aprilie 2021 prin care au fost declarate neconstituţionale două hotărâri ale Parlamentului care aveau ca obiect retragerea mandatului unui judecător constituţional şi numirea altui judecător. Totuşi, în Hotărârea nr.13 din 27 aprilie 2021, Curtea şi-a început analiza privind competenţa materială citând textul articolului 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, care stabileşte competenţa sa de a exercita controlul de constituţionalitate al hotărârilor Parlamentului (a se vedea § 22 din Hotărâre).

41. Prin urmare, dat fiind faptul că Constituţia nu autorizează Curtea să verifice constituţionalitatea actelor Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea a respins ca inadmisibil capătul sesizării care vizează controlul actului de desemnare a dnei Viorica Puica în calitate de judecător la Curtea Constituţională.

42. Referitor la solicitările de interpretare a articolelor 122 alin.(1) şi 136 alin.(2) din Constituţie, Curtea a observat că în ambele sesizări autorul abordează aceleaşi probleme. Rezumând argumentele autorului, Curtea a reţinut că, în principal, sesizările ridica problema cvorumului şi a majorităţii cu care Consiliul Superior al Magistraturii poate adopta hotărâri în vederea realizării atribuţiilor sale constituţionale, inclusiv pentru a desemna judecători la Curtea Constituţională.

43. Aceeaşi chestiune este abordată de autorul sesizării şi în capătul de cerere referitor la controlul constituţionalităţii articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

44. Aşadar, Curtea a observat că nu poate examina în mod separat cele două capete de sesizări. Dacă Curtea ar trece la interpretarea Constituţiei, ea ar efectua, în mod implicit, un control de constituţionalitate al normelor infraconstituţionale referitoare la cvorum şi la majoritatea necesară pentru adoptarea actelor Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.106 din 21 iulie 2022, §§ 12, 13).

45. În continuare, Curtea a verificat dacă sunt incidente normele constituţionale invocate în raport cu prevederile legale contestate şi, în eventualitatea în care o să constate incidenţa unor principii constituţionale, Curtea o să efectueze, în analiza fondului, controlul constituţionalităţii normelor contestate, elucidând, în mod implicit, problemele ridicate în capetele de cerere referitoare la interpretarea Constituţiei.

46. Autorul sesizărilor i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii prin prisma articolelor 6, 7, 8, 116, 121¹ şi 122 din Constituţie, motivând că prevederile contestate i-ar permite Consiliului Superior al Magistraturii să-şi exercite atribuţiile constituţionale, inclusiv să numească judecători la Curtea Constituţională, cu o majoritate care nu asigură un echilibru corect între numărul membrilor judecători şi numărul membrilor non-judecători ai Consiliului.

47. Conform articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, în redactarea actuală (i.e. după intrarea în vigoare a Legii nr.246 din 29 iulie 2022), cvorumul necesar pentru ţinerea şedinţelor Consiliului Superior al Magistraturii constituie două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. În redactarea anterioară Legii nr.246 din 29 iulie 2022, articolele în discuţie stabileau cvorumul de două treimi din numărul total al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi faptul că hotărârile se adoptau cu votul majorităţii membrilor.

48. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat importanţa distribuirii mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii între judecători şi non-judecători, astfel încât să fie asigurat un echilibru între condiţia asigurării independenţei judecătorilor şi condiţia evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (a se vedea ACC nr.1 din 22 septembrie 2020, § 125; ACC nr.2 din 3 decembrie 2020, § 82; HCC nr.9 din 7 aprilie 2022, § 72).

49. Concluzia Curţii cu privire la acest aspect s-a bazat, în principal, pe bunele practici europene. În acest context, cu referire la ponderea judecătorilor în componenţa Consiliului Superior al Magistraturii, Comisia de la Veneţia a menţionat că o parte substanţială sau majoritatea membrilor Consiliului Judiciar trebuie să fie aleasă chiar de judecători (Raportul privind numirile judecătorilor, CDL-AD(2007)028, § 50). În acelaşi timp, pentru a evita corporatismul şi politizarea, este necesară monitorizarea sistemului judiciar prin intermediul membrilor non-judecători ai Consiliului (a se vedea Opinia CDL-AD(2018)003-e, § 56).

50. Având în vedere că prevederile contestate, în redactarea în vigoare, au redus cvorumul de două treimi calculate din 12 membri la două treimi calculate din numărul membrilor în exerciţiu şi au redus majoritatea necesară pentru adoptarea hotărârilor Consiliului, Curtea a considerat necesar să analizeze dacă noile praguri asigură un echilibru corect între condiţia asigurării independenţei judecătorilor şi condiţia evitării autoguvernării corporatiste în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. De altfel, în jurisprudenţa sa anterioară Curtea a analizat în fond prevederi similare care aveau ca obiect suspendarea aplicabilităţii regulii cvorumului de două treimi şi a majorităţii calculate din numărul total al membrilor Consiliului (a se vedea HCC nr.9 din 7 aprilie 2022, §§ 35 şi 84).

51. Curtea a notat că, deşi autorul sesizării a susţinut încălcarea mai multor articole din Constituţie, în jurisprudenţa anterioară în care s-a ridicat problema echilibrului corect în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii Curtea a constatat incidenţa articolului 122 din Constituţie (ibidem, §§ 31, 32 şi 36). De asemenea, pentru că măsura examinată se referă la componenţa din care se determină cvorumul pentru şedinţele Consiliului, aceasta trebuie să respecte inclusiv valoarea independenţei justiţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că scopul principal al existenţei Consiliului Superior al Magistraturii este să protejeze independenţa justiţiei de orice influenţă din partea altor puteri ale statului, în special în chestiuni ca selecţia, numirea în funcţie şi exercitarea funcţiilor disciplinare (a se vedea HCC nr.38 din 7 decembrie 2021, §§ 73 şi 76). Totodată, Curtea a menţionat că doar o modalitate echilibrată de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii poate garanta independenţa sistemului judiciar (a se vedea ACC nr.1 din 22 septembrie 2020, § 123).

52. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a precizat că consiliile judiciare îndeplinesc rolul de protectori împotriva influenţării politice a sistemului judiciar şi a punctat, totodată, necesitatea protecţiei independenţei consiliului judiciar, în special în ceea ce priveşte numirile judiciare, de orice ingerinţă din partea puterilor legislativă şi executivă (Grzęda v. Poland [MC], 15 martie 2022, § 346; Żurek v. Poland, 16 iunie 2022, § 148). Aşadar, Curtea a reţinut că articolul 116 alin.(1) din Constituţie este incident în prezenta cauză.

53. Prin urmare, Curtea a conchis că articolele 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii pretind o examinare în fond, prin prisma articolelor 116 alin.(1) şi 122 (1) din Constituţie, iar celelalte capete ale sesizărilor sunt inadmisibile.

B. Fondul cauzei

1. Principii generale

54. Curtea notează că, potrivit articolului 122 alin.(1) din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii este format din 12 membri: şase judecători aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelele instanţelor judecătoreşti, şi şase persoane care se bucură de o înaltă reputaţie profesională şi integritate personală, cu experienţă în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătoreşti şi nu sunt afiliate politic.

55. Curtea constată că Constituţia nu stabileşte cerinţe referitoare la cvorumul necesar pentru ca şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii să fie deliberativă şi nici nu stabileşte vreo majoritate necesară pentru adoptarea hotărârilor. În schimb, Constituţia prevede că modul de organizare şi de funcţionare al Consiliului Superior al Magistraturii se reglementează prin lege organică (a se vedea articolele 72 alin.(3) lit.e) şi 123 alin.(2)). Aceste din urmă dispoziţii îi permit Curţii să conchidă că Parlamentul este autoritatea care posedă competenţa de a determina numărul de membri ai Consiliului care alcătuiesc cvorumul.

56. Deşi legislatorului îi este recunoscută o marjă discreţionară la alegerea măsurii din opţiunile disponibile, aceasta nu este una absolută. În Opinia comună a Comisiei de la Veneţia şi a Directoratului General pentru Drepturile Omului şi Statul de Drept al Consiliului Europei nr.1082/2022 din 20 iunie 2022 privind proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (sistemul judecătoresc) se precizează că cvorumul ar trebui să fie determinat pe baza numărului de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii stabilit de Constituţie. Presupunând că articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte cvorumul de opt membri (două treimi din 12), acest prag se încadrează în gama de soluţii acceptabile. De asemenea, pentru a respecta conceptul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, în special ideea de reprezentare a judecătorilor şi a membrilor non-judecători, este important ca majorităţile decizionale să nu fie asigurate exclusiv de voturile unuia dintre aceste grupuri (§§ 48 şi 49 din Opinie (CDL-AD(2022)019)).

57. Curtea reţine că în Opinia nr.916/2018 din 19 martie 2018 privind Legea de modificare şi completare a Constituţiei Republicii Moldova (CDL-AD(2018)003), Comisia de la Veneţia a precizat că scopul de bază al consiliilor judiciare este de a îndeplini rolul de protectori ai principiului independenţei justiţiei. Totuşi, acest fapt nu sugerează în niciun caz caracterul consiliilor de organisme de "autoguvernare" judiciară. Pentru a evita corporatismul şi politizarea, Comisia de la Veneţia a recomandat monitorizarea sistemului judiciar prin intermediul membrilor non-judecători ai Consiliului. Doar o metodă echilibrată de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii poate garanta independenţa sistemului judiciar. Corporatismul ar trebui contrabalansat prin "utilizatori" ai sistemului judiciar care aparţin altor profesii juridice (§ 56 din Opinie).

2. Aplicarea principiilor în prezenta cauză

58. Articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte că şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din membrii care sunt în exerciţiul funcţiei şi nu se află în situaţiile menţionate la articolul 18 alin.(1) din Lege. Curtea constată că, prin acest text de lege, legislatorul a renunţat la regula stabilită anterior, care prevedea că şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la aceasta participă cel puţin două treimi din membrii săi.

59. Curtea observă că, modificând regula, legislatorul a coborât, în cazul lucrărilor Consiliului, pragul din care se stabileşte cvorumul pentru şedinţele Consiliului, de la numărul total de 12 membri la numărul membrilor Consiliului care se află în exerciţiul funcţiei. Modificarea a fost adoptată prin Legea nr.246 din 29 iulie 2022, în vigoare din 26 august 2022.

60. Aşa cum au susţinut autorităţile în opiniile lor, la baza acestei soluţii au stat mai multe motive, în particular, demararea procedurii extraordinare de verificare a integrităţii etice şi financiare a candidaţilor la funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, riscul blocării activităţii Consiliului din cauza numărului insuficient de membri în exerciţiu, precum şi necesitatea asigurării funcţionalităţii permanente a Consiliului.

61. În acest context, Curtea ţine să sublinieze că, într-o perioadă concretă de timp, componenţa Consiliului poate oscila de la un număr de membri care asigură cvorumul la unul care nu îl asigură. Cauzele care pot conduce la pierderea cvorumului sunt diverse, e.g. deces, demisii in corpore, boală ş.a. Totuşi, nu toate motivele menţionate mai sus justifică, la modul abstract, coborârea pragului din care se calculează cvorumul pentru şedinţele Consiliului, pentru că Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în mod clar procedura de completare a funcţiilor vacante de membru al Consiliului.

62. În Opiniile Comisiei de la Veneţia este subliniat faptul că autorităţile competente să numească în funcţie membrii consiliului judiciar ar putea să nu completeze în mod deliberat componenţa consiliului, ca să aibă un pretext formal pentru a modifica regula cvorumului şi a modifica majorităţile care adoptă decizii, ca să submineze activitatea Consiliului prin intermediul unei componenţe diminuate a acestuia. În acest sens, este relevantă Opinia nr.1110/2022 din 19 decembrie 2022 referitoare la propunerile de modificare a Legii privind Consiliul Judiciar şi judecătorii din Muntenegru (CDL-AD(2022)050), în care este indicat că:

"25. […] riscul de blocaj sau de disfuncţionalitate a unei instituţii – în special a "instituţiilor de protecţie" – nu ar trebui să conducă la abandonarea condiţiei unei majorităţi calificate. […] Comisia de la Veneţia subliniază că interesul suprem al statului constă în protejarea instituţiilor statului democratic. Respectarea principiului separării puterilor în stat impune ca niciunei puteri în stat/instituţii constituţionale să nu i se permită, prin inacţiune deliberată sau prin simpla incapacitate de a acţiona, să blocheze funcţionarea unei alte puteri în stat/instituţii constituţionale."

63. În acest context, Curtea menţionează că, chiar dacă asigurarea funcţionalităţii Consiliului ar putea reprezenta un scop legitim care să justifice derogări de la regula cvorumului, realizarea sa nu are o pondere absolută.

64. Curtea constată că în Opinia Comisiei de la Veneţia nr.1088/2022 din 24 octombrie 2022 privind funcţionarea Consiliului Judiciar din Serbia (CDL-AD(2022)030) se menţionează că scopul unei majorităţi calificate de opt voturi (din unsprezece membri) este de a evita corporatismul. Altfel, exisă riscul ca toate deciziile Consiliului Judiciar să fie adoptate doar cu voturile membrilor-judecători şi ca membrii aleşi din rândul societăţii civile să nu aibă niciun cuvânt de spus. O majoritate calificată garantează că, pentru anumite decizii, este nevoie de voturile membrilor judecători şi ale membrilor societăţii civile (§ 89 din Opinie).

65. Curtea menţionează că în Opinia comună nr.1082/2022, CDL-AD(2022)019 s-a subliniat că pentru a respecta raţiunea Constituţiei, în special ideea de reprezentare a judecătorilor şi a membrilor non-judecători în acest organ, este important ca majorităţile decizionale să nu poată fi asigurate exclusiv prin voturile unuia dintre aceste grupuri (§ 49 din Opinie). Curtea subliniază că o asemenea reprezentare este justificată, pentru că activitatea consiliului judiciar nu se reduce doar la protecţia intereselor judecătorilor, ci mai ales a interesului general. Membrii non-judecători îi pot oferi consiliului judiciar legitimitate democratică şi o nouă perspectivă asupra a ceea ce este necesar pentru a deveni şi a fi "un bun judecător" (a se vedea Opinia nr.1060/2021 din 13 decembrie 2021, CDL-AD(2021)043, § 51).

66. De asemenea, în Hotărârea nr.9 din 7 aprilie 2022, la § 87, Curtea a stabilit că autoguvernarea corporatistă se manifestă în situaţia în care un număr redus de membri ai Consiliului care fac parte din rândul judecătorilor au competenţa să decidă cu privire la numirea, transferarea, detaşarea, promovarea în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători. În acest caz, sistemul judecătoresc este lipsit de o monitorizare din partea membrilor non-judecători ai Consiliului şi, prin urmare, încrederea publicului în organul de administrare a puterii judecătoreşti are de suferit.

67. Curtea reţine că, în prezent, nouă membri din cadrul Consiliului au un mandat deplin, dintre care cinci sunt judecători şi patru au fost numiţi din rândul societăţii civile, trei mandate continuând să fie vacante. În acest caz, aplicarea articolului 15 alin.(2) din Lege are ca rezultat faptul că cvorumul în cadrul Consiliului este asigurat dacă la o şedinţă sunt prezenţi şase membri. Totuşi, o asemenea modalitate de stabilire a cvorumului prezintă mai multe deficienţe din perspectiva independenţei justiţiei şi a condiţiei evitării autoguvernării şi corporatismului în cadrul Consiliului.

68. În primul rând, cvorumul calculat din numărul membrilor în exerciţiu permite unui număr redus de membri ai Consiliului să decidă chestiuni importante pentru sistemul judecătoresc. Curtea reţine că regula cvorumului pentru şedinţele Consiliului fixează nu doar numărul minim de membri care trebuie să fie prezenţi la o şedinţă pentru ca aceasta să se desfăşoare, ci asigură inclusiv faptul că un număr minim de membri vor ajunge să ia o decizie. Cu cât numărul membrilor prezenţi la o şedinţă este mai mare, cu atât numărul de voturi pentru adoptarea unei decizii trebuie să fie mai mare. Curtea notează că votul unui număr mai mare de membri contribuie la legitimitatea deciziilor adoptate şi a procesului decizional în cadrul Consiliului. Pe de altă parte, un cvorum mic, în situaţii concrete, ar permite unei categorii de membri (judecători sau non-judecători) să adopte hotărâri.

69. În al doilea rând, Curtea constată că articolul 15 alin.(2) din Lege le permite autorităţilor abilitate cu numirea membrilor în funcţiile vacante ale Consiliului să facă abuz de competenţa lor. Curtea menţionează că evaluarea candidaţilor la funcţia de membru reprezintă un exerciţiu extraordinar şi că acesta îşi epuizează efectele atunci când este evaluat ultimul candidat înscris în concurs. Ulterior, orice numire în funcţie va trebui să parcurgă procedura stabilită în Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Pe de altă parte, regula cvorumului reglementată în prezent le permite autorităţilor să nu completeze funcţiile vacante, subminând procesele în cadrul Consiliului.

70. În aceste condiţii, inacţiunea autorităţilor are ca rezultat un Consiliu care funcţionează cu o componenţă redusă, iar norma contestată face posibil ca doar doi membri, în cazul unei componenţe formate din trei membri, să asigure cvorumul şi să decidă cele mai importante chestiuni pentru sistemul judecătoresc. Curtea reţine că un asemenea scenariu nu este compatibil cu valoarea independenţei justiţiei şi cu condiţia evitării autoguvernării corporative în cadrul Consiliului.

71. Curtea subliniază că autorităţile sunt obligate, pe baza principiului bunei guvernări, de a remedia cu celeritate eventualele carenţe din activitatea unor instituţii (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.142 din 26 octombrie 2023, § 33). Legislatorul trebuie să adopte norme care să permită alegerea/numirea operativă a membrilor Consiliului şi să asigure funcţionalitatea acestuia.

72. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că preeminenţa dreptului şi rolul justiţiei într-o societate democratică impun garantarea protecţiei independenţei judecătorilor şi asigurarea efectului ei deplin (a se vedea HCC nr.38 din 7 decembrie 2021, § 80; HCC nr.9 din 7 aprilie 2022, § 97).

73. Aşadar, având în vedere considerentele de mai sus, Curtea subliniază că articolul 15 alin.(2) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nu respectă articolele 116 alin.(1) şi 122 alin.(1) din Constituţie şi urmează a fi declarat neconstituţional.

74. În capătul privind controlul constituţionalităţii articolului 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea precizează că considerentele expuse la §§ 54-73 ale prezentei Hotărâri se aplică, mutatis mutandis, şi în privinţa acestei dispoziţii.

75. În contextul declarării neconstituţionalităţii prevederilor examinate, Curtea va dispune revigorarea textului "Şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii este deliberativă dacă la ea participă cel puţin două treimi din membrii lui." din articolul 15 alin.(2), precum şi a textului "Consiliul Superior al Magistraturii adoptă hotărâri cu votul deschis al majorităţii membrilor săi, cu excepţia cazului prevăzut la art.19 alin.(4)." din articolul 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996 în redactarea anterioară Legii nr.246 din 29 iulie 2022. Curtea notează că această soluţie îşi găseşte fundament în dispoziţiile constituţionale ale articolului 134 alin.(3) privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei şi în articolul 140 alin.(2) din Constituţie, care stabileşte că hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii. În jurisprudenţa sa, Curtea a procedat de o manieră similară şi în alte cazuri care au vizat controlul constituţionalităţii unor dispoziţii normative de modificare, stabilind că soluţia neconstituţionalităţii conduce la revigorarea prevederilor legale în redactarea anterioară modificării lor (a se vedea HCC nr.27 din 31 octombrie 2019; HCC nr.17 din 10 iunie 2021; HCC nr.19 din 13 iulie 2021).

76. Curtea notează că, potrivit prevederilor articolului 140 alin.(1) din Constituţie, legile sau unele părţi ale acestora devin nule din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curţii Constituţionale. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că textul "din momentul adoptării hotărârii" din norma constituţională citată se referă la efectul ex nunc al hotărârilor Curţii Constituţionale, fapt care presupune că acestea produc efecte pentru viitor (a se vedea HCC nr.5 din 25 februarie 2020, § 141; HCC nr.13 din 21 mai 2020, § 83). Reieşind din cele menţionate, Curtea reţine că constatările din §§ 73 şi 74 supra nu afectează procedurile deja desfăşurate şi nu se aplică raporturilor ex ante momentului intrării în vigoare a prezentei Hotărâri.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) litera a), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admit parţial sesizările privind interpretarea articolelor 122 alin.(1) şi 136 alin.(2) din Constituţie şi controlul de constituţionalitate al articolelor 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, depuse de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se declară neconstituţionale articolele 15 alin.(2) şi 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996.

3. Se revigorează prevederile articolului 15 alin.(2) şi a tezei întâi a articolului 24 alin.(1) din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii nr.947 din 19 iulie 1996 în redactarea anterioară Legii nr.246 din 29 iulie 2022.

4. Se declară inadmisibile sesizările în capătul lor referitor la interpretarea articolelor 122 alin.(1) şi 136 alin.(2) din Constituţie şi la controlul constituţionalităţii Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii privind numirea dnei Viorica Puica în calitate de judecător la Curtea Constituţională.

5. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.