Hotărâre nr.19 din 07.07.2020 pentru interpretarea articolelor 2 alin.(1), 38, 61 alineatele (1) şi (3), 78, 85 alineatele (1), (2) şi (4), 90 alineatele (1), (2) şi (4) din Constituţie (sesizările nr.74b/2020 şi nr.83b/2020)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru interpretarea articolelor 2 alin.(1), 38, 61 alineatele (1) şi (3), 78, 85

 alineatele (1), (2) şi (4), 90 alineatele (1), (2) şi (4) din Constituţie

(sesizările nr.74b/2020 şi nr.83b/2020)

nr. 19  din  07.07.2020

 (în vigoare 07.07.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.194-197 art. 102 din 31.07.2020

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate pe 19 şi 27 mai 2020,

Examinând sesizările menţionate în şedinţă plenară,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările depuse la Curtea Constituţională pe 19 şi 27 mai 2020 de deputaţii în Parlament dl Vasile Bolea (sesizarea nr.74b/2020) şi dl Sergiu Litvinenco (sesizarea nr.83b/2020), în baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. Autorul sesizării nr.74b/2020 îi solicită Curţii Constituţionale să explice, prin interpretarea articolelor 2 alin.(1), 61 alin.(1), 38, 78 şi 85 alin.(1) din Constituţie,

"Dacă întru evitarea blocajelor instituţionale pot fi organizate concomitent alegeri prezidenţiale şi parlamentare în aceeaşi zi în cazul dizolvării Parlamentului în perioada care se circumscrie în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova?"

3. Prin cererea de concretizare depusă pe 28 mai 2020, autorul sesizării nr.74b/2020 îi solicită suplimentar Curţii Constituţionale să interpreteze articolele 2 alin.(1) şi 38 alin.(1) din Constituţie, în sensul în care:

"În spiritul articolelor 2 alin.(1) şi 38 alin.(1) din Constituţie, este posibilă desfăşurarea concomitentă a două scrutine în aceeaşi zi?"

4. Autorul sesizării nr.83b/2020 îi solicită Curţii Constituţionale să explice următoarele chestiuni, prin interpretarea articolelor 2 alin.(1), 61 alineatele (1) şi (3), 85 alineatele (1), (2) şi (4), 90 alineatele (1), (2) şi (4) din Constituţie:

"1) În situaţia în care Preşedintele Republicii Moldova demisionează şi, astfel, funcţia de Preşedinte devine vacantă, sunt sau nu incidente dispoziţiile articolului 85 alin.(4) din Constituţie referitoare la interdicţia dizolvării Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova?

2) În situaţia intervenirii vacanţei funcţiei de Preşedinte determinată de demisie şi întrunirii circumstanţelor prevăzute la articolul 85 alineatele (1)-(3) din Constituţie pentru dizolvarea Parlamentului şi, totodată, în ipoteza în care termenele în care survine obligativitatea stabilirii datei alegerilor parlamentare anticipate pentru noul Parlament se suprapun/coincid cu termenele în care survine obligativitatea stabilirii datei alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova în cazul vacanţei funcţiei determinată de demisie, se pot stabili şi, respectiv, organiza în acelaşi timp (în aceeaşi zi) alegeri parlamentare anticipate şi alegeri prezidenţiale anticipate?

Autorul propune ca această întrebare să fie examinată sub două aspecte, şi anume: a) Dacă în general se pot desfăşura în acelaşi timp (în aceeaşi zi) alegeri parlamentare anticipate şi alegeri prezidenţiale anticipate? b) Dacă acestea pot avea loc în acelaşi timp (în aceeaşi zi), care este consecutivitatea faptelor şi, urmare acestora, a deciziilor, astfel încât ambele scrutine să fie stabilite pentru aceeaşi dată?"

5. Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 iunie 2020, sesizările nr.74b/2020 şi nr.83b/2020 au fost declarate admisibile, fără a se prejudeca fondul cauzei.

6. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor depuse, Curtea a dispus, prin aceeaşi decizie, în conformitate cu prevederile articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, conexarea acestora într-un singur dosar, cu nr.74b/2020.

7. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Comisiei Electorale Centrale, Asociaţiei Promo-LEX, Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul", Institutului de Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice, Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova şi Facultăţii de Drept a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.

8. La pronunţarea Dispozitivului Hotărârii au fost prezenţi domnii deputaţi Vasile Bolea şi Sergiu Litvinenco, autori ai sesizărilor, dl Radu Radu, reprezentant al Parlamentului, şi dl Dorin Lişman, reprezentant al Guvernului.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[…]"

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

"(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent."

Articolul 78

Alegerea Preşedintelui

"(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

[…]

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică."

Articolul 85

Dizolvarea Parlamentului

"(1) În cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Preşedintele Republicii Moldova, după consultarea fracţiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(3) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război."

Articolul 90

Vacanţa funcţiei

"(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.

(3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituţională în termen de 30 zile de la sesizare.

(4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte."

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

10. Prin decizia din 9 iunie 2020, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

11. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, sesizarea privind interpretarea Constituţiei ţine de competenţa sa ratione materiae.

12. De asemenea, conform articolului 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale, deputaţii în Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

13. În ceea ce priveşte existenţa unor hotărâri anterioare, Curtea se va pronunţa la etapa examinării întrebărilor autorilor sesizărilor.

B. FONDUL CAUZEI

Aprecierea Curţii

14. În scopurile prezentei hotărâri, Curtea consideră că, pentru o mai mare claritate în interpretarea articolelor 2 alin.(1), 38, 61 alineatele (1) şi (3), 78, 85 alineatele (1), (2) şi (4), 90 alineatele (1), (2) şi (4) din Constituţie, întrebările autorilor sesizărilor ar trebui concretizate după cum urmează:

(1) Permite Constituţia dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii?

(2) Permite Constituţia dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Preşedintele demisionează şi sunt întrunite condiţiile pentru dizolvarea Parlamentului?

(3) Permite Constituţia desfăşurarea alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale (ordinare sau anticipate) în aceeaşi perioadă?

(4) Permite Constituţia desfăşurarea concomitentă a două scrutine în aceeaşi perioadă?

(5) Care este procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor prezidenţiale în aceeaşi perioadă?

I. Cu privire la faptul dacă Constituţia permite dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii

15. Prima întrebare adresată de către autorii sesizărilor vizează posibilitatea dizolvării Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii.

16. Autorul sesizării nr.74b/2020 menţionează că în Hotărârea nr.29 din 24 noiembrie 2015, § 51, Curtea a pus în balanţă norma constituţională care prevede dizolvarea Parlamentului în cazul eşuării formării Guvernului în termen de trei luni [articolul 85 alin.(1) din Constituţie] şi cea care interzice dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui [articolul 85 alin.(4) din Constituţie] şi a reţinut că cea dintâi are prioritate, deoarece permite restabilirea funcţionalităţii depline a Guvernului. În acest sens, autorul consideră că Hotărârea nr.29 din 24 noiembrie 2015, care permite dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui, este valabilă şi în contextul în care Preşedintele este ales de către popor.

17. Autorul sesizării nr.83b/2020 menţionează că interdicţia dizolvării Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie, este aplicabilă doar în cazul în care Preşedintele Republicii este ales de popor. Autorul îşi bazează argumentele pe considerentele Hotărârii Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015, de la § 56, potrivit cărora "interdicţia privind dizolvarea Parlamentului în ultimele 6 luni de mandat al Preşedintelui este o reminiscenţă din perioada în care Preşedintele Republicii Moldova era ales de cetăţeni. O astfel de interdicţie era justificată de necesitatea evitării situaţiei în care Preşedintele ar dizolva Parlamentul în preajma alegerilor prezidenţiale şi s-ar afla ulterior în campanie electorală pentru un nou mandat, în tot acest timp fără un Guvern şi Parlament funcţionale şi cu competenţe depline". În acest sens, autorul sesizării nr.83b/2020 consideră că, pentru că în prezent Preşedintele ţării este ales de către popor, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii.

18. În opinia prezentată de Parlament se menţionează că, în situaţia în care termenul de trei luni pentru formarea Guvernului sau pentru adoptarea legilor expiră în interiorul ultimelor şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii, ultimul poate dizolva Parlamentul. În acest sens, Parlamentul face trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015.

19. În opinia prezentată de Preşedintele Republicii Moldova se menţionează că dizolvarea Parlamentului după expirarea ultimelor şase luni ale mandatului nu reprezintă decât o amânare a unui fapt care se va produce cu certitudine şi favorizează doar întârzierea procesului de formare a unui nou Guvern. Preşedintele face trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015, în care Curtea a reţinut că articolul 85 alin.(4) din Constituţie nu este aplicabil în situaţia în care Parlamentul nu a învestit un Guvern în termen de trei luni. Din acest motiv, Preşedintele consideră că Parlamentul trebuie dizolvat în cazul eşuării formării Guvernului în termen de trei luni, chiar dacă această perioadă se circumscrie în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui ţării ales de Parlament.

20. În opinia prezentată de Institutul pentru Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice se menţionează că, în contextul în care Preşedintele ţării este ales de către popor, interdicţia prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie este aplicabilă. În acest sens, Institutul consideră că raţionamentele din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015 nu sunt aplicabile în contextul actual, deoarece Hotărârea în discuţie a fost pronunţată în situaţia în care Preşedintele ţării era ales de către Parlament.

21. Cu privire la acest aspect, Curtea a reţinut în Hotărârea nr.29 din 24 noiembrie 2015 că Constituţia permite dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii dacă în termen de trei luni a fost imposibilă formarea Guvernului (a se vedea punctul 1 din dispozitivul Hotărârii). Totuşi, Curtea constată că interpretarea sa din această Hotărâre a fost dată doar pentru situaţia în care Preşedintele Republicii era ales de către Parlament, interpretare care nu este valabilă în prezent, deoarece Preşedintele Republicii este ales de către popor.

22. Acest aspect a fost evidenţiat de către Curte la §56 şi 58-60 din Hotărârea citată, în care a menţionat că "interdicţia privind dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni de mandat al Preşedintelui este o reminiscenţă din perioada în care Preşedintele Republicii Moldova era ales de cetăţeni. O astfel de interdicţie era justificată de necesitatea evitării situaţiei în care Preşedintele ar dizolva Parlamentul în preajma alegerilor prezidenţiale şi s-ar afla ulterior în campanie electorală pentru un nou mandat, în tot acest timp fără un Guvern şi Parlament funcţionale şi cu competenţe depline. Raţiunea acestei restricţii derivă din necesitatea păstrării unei continuităţi a structurilor statului în perioade de campanie electorală, precum şi din necesitatea evitării suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui, în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin aceeaşi modalitate de vot, şi anume prin sufragiu universal, direct şi liber exprimat. În cadrul republicii parlamentare, în condiţiile în care atât Preşedintele ţării, cât şi Guvernul sunt autorităţi ce constituie emanaţia Parlamentului, expirarea mandatului Preşedintelui nu poate bloca soluţionarea crizei instituţionale prin dizolvarea Parlamentului, în situaţia în care organul legislativ şi reprezentativ suprem oricum nu-şi poate exercita atribuţiile. Prin urmare, interdicţia dizolvării Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui, în cazul eşuării formării Guvernului, este caracteristică regimurilor în care Preşedintele ţării este ales prin vot universal şi este improprie regimurilor parlamentare în care Preşedintele este ales de către Parlament. Această interdicţie nu are nici o justificare funcţională în situaţia în care Preşedintele ţării este ales de către Parlament, deoarece aceste sufragii în mod evident nu se pot suprapune."

23. Aşadar, în contextul actual, în care Preşedintele Republicii este ales de către popor şi este necesară menţinerea continuităţii structurilor statului alese de popor şi evitarea suprapunerii campaniilor electorale parlamentare şi prezidenţiale, în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, Curtea reţine că interdicţia dizolvării Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie, este aplicabilă.

24. Caracterul constant al acestei interdicţii se explică şi prin faptul că în ideea constituantei asupra separaţiei ramurilor puterii, prevăzute de articolul 6 din Constituţie, această separare implică ca autorităţile publice alese de popor să fie constituite într-un mod care să împiedice uniformizarea acestora. Organizarea simultană a alegerilor în circumstanţele invocate face puţin probabilă existenţa unei separări semnificative a ramurilor puterii, astfel oferindu-se soluţia separării temporale a campaniilor electorale parlamentare şi prezidenţiale.

25. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, având în vedere principiul unităţii materiei constituţionale, obligaţia Preşedintelui de a dizolva Parlamentul este necesar a fi realizată cu respectarea prevederilor articolului 85 alin.(3) din Constituţie, potrivit cărora în cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. De asemenea, potrivit alin.(4), Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război. Astfel, dreptul Preşedintelui Republicii de a dizolva Parlamentul este limitat prin Constituţie (a se vedea HCC nr.40 din 24 decembrie 1998; HCC nr.30 din 1 octombrie 2013, § 78). Prin urmare, Curtea observă că Legea Supremă interzice explicit şi în mod absolut dizolvarea Parlamentului în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii şi nu prevede nicio excepţie de la această interdicţie.

26. Mai mult decât atât, o altă interpretare, precum că în situaţia invocată dizolvarea Parlamentului ar putea avea loc în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor, practic ar face inaplicabilă această normă din articolul 85 alin.(4) din Constituţie, ceea ce ar echivala cu eliminarea ei din Legea Supremă printr-o procedură neprevăzută de Constituţie.

27. Astfel, Curtea reţine că, în sensul articolului 85 din Constituţie, dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova este interzisă în orice circumstanţă.

II. Cu privire la faptul dacă Constituţia permite dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii în cazul în care în această perioadă Preşedintele demisionează şi sunt întrunite condiţiile pentru dizolvarea Parlamentului

28. A doua întrebare vizează posibilitatea dizolvării Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii, în cazul în care în această perioadă Preşedintele demisionează şi sunt întrunite condiţiile necesare pentru dizolvarea Parlamentului.

29. Autorul sesizării nr.83b/2020 întreabă dacă interdicţia dizolvării Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie, este aplicabilă situaţiei în care Preşedintele ţării demisionează. Autorul sesizării consideră că în această situaţie interdicţia dizolvării Parlamentului, prevăzută la articolul 85 alin.(4) din Constituţie, nu este aplicabilă, deoarece în cazul exercitării interimatului funcţiei de Preşedinte al ţării nu există un mandat al Preşedintelui în sensul articolului 85 alin.(4) din Constituţie. Astfel, autorul sesizării consideră că în cazul demisiei Preşedintelui Republicii Parlamentul poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui, iar data alegerilor parlamentare anticipate poate fi stabilită de către Preşedintele interimar.

30. În opinia prezentată de Guvern se menţionează că în cazul demisiei Preşedintelui Republicii intervine vacanţa funcţiei, conform articolului 90 alin.(1) din Constituţie. În acest caz, articolul 91 din Constituţie prevede că dacă funcţia de preşedinte devine vacantă interimatul funcţiei se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Prim-ministru. Guvernul face trimitere la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 8 februarie 2011, în care Curtea a reţinut că "vacanţa funcţiei constituie intervalul de timp în care o funcţie nu este ocupată" şi că "în situaţiile în care survine vacanţa funcţiei se instituie interimatul funcţiei, care reprezintă o perioadă de timp în care funcţia vacantă este exercitată de o altă persoană decât titularul funcţiei" (a se vedea § 4 din Hotărârea citată). De asemenea, Guvernul menţionează Hotărârea Curţii Constituţionale nr.18 din 3 august 2010, în care Curtea a statuat că prin instituirea interimatului se urmăreşte asigurarea continuităţii exercitării atribuţiilor şefului statului, care, în virtutea caracterului lor special, nu permit intermitenţe (a se vedea § 3 din Hotărâre). Guvernul susţine că persoana care exercită interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova preia toate atribuţiile funcţionale pentru perioada rămasă până la expirarea mandatului titularului a cărui activitate a încetat.

31. În opinia prezentată de Preşedintele Republicii se menţionează că această întrebare trebuie declarată inadmisibilă, deoarece autorul sesizării sugerează interpretarea indirectă a normelor constituţionale prin raportare la anumite situaţii ipotetice.

32. În opinia prezentată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul" se menţionează că textul "ultimele şase luni ale mandatului" de la articolul 85 alin.(4) din Constituţie se referă la situaţia în care un mandat obişnuit de patru ani al Preşedintelui Republicii încetează/expiră conform prevederilor constituţionale. Mandatul Preşedintelui în exerciţiu expiră pe data de 23 decembrie 2020. Dacă în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintele Republicii demisionează, Institutul consideră că interdicţia dizolvării Parlamentului, prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie, este aplicabilă. Institutul notează că Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015 nu este aplicabilă în această situaţie, deoarece Hotărârea în discuţie a fost pronunţată în contextul în care Preşedintele ţării era ales de către Parlament.

33. Curtea observă că prin această întrebare autorul sesizării nr.83b/2020 îi solicită Curţii să confirme dacă interdicţia dizolvării Parlamentului, prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie, ar putea fi eludată prin demisia Preşedintelui ţării.

34. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că demisia Preşedintelui Republicii reprezintă o cerere scrisă, depusă în Parlament, prin care Preşedintele se retrage din funcţia deţinută (HCC nr.18 din 27 octombrie 2009). Curtea reţine că Preşedintele Republicii are dreptul să demisioneze dacă consideră necesar şi această decizie a lui comportă un caracter absolut, fiind calificată drept o circumstanţă "voluntară şi subiectivă" apărută din proprie iniţiativă (a se vedea HCC nr.43 din 14 decembrie 2000; HCC nr.18 din 27 octombrie 2009; DCC nr.8 din 16 martie 2016, § 18). Preşedintele nu poate fi obligat să-şi exercite mandatul contrar voinţei sale. În cazul în care acesta renunţă la exercitarea mandatului, funcţiile sale sunt preluate, în conformitate cu prevederile articolului 91 din Constituţie, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.

35. Curtea reţine că şi în cazul exercitării interimatului de către Preşedintele Parlamentului sau de către Prim-ministru interdicţia dizolvării Parlamentului, prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie, este aplicabilă. Aceasta deoarece funcţia de Preşedinte al Republicii, în virtutea caracterului său, nu permite intermitenţe şi nu se întrerupe, ci continuă a fi exercitată de Preşedintele Parlamentului sau de Prim-ministru care deţin interimatul acestei funcţii (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.43 din 14 decembrie 2000; HCC nr.18 din 27 octombrie 2009; HCC nr.18 din 3 august 2010; DCC nr.8 din 16 martie 2016, § 19).

36. Prin urmare, interdicţia prevăzută de articolul 85 alin.(4) din Constituţie operează indiferent de faptul dacă în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii această funcţie este exercitată de Preşedintele ales sau de persoanele care asigură constituţional interimatul funcţiei în perioada respectivă.

37. Aşadar, Curtea reţine că Constituţia nu permite dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii, în cazul în care în această perioadă Preşedintele demisionează şi sunt întrunite condiţiile pentru dizolvarea Parlamentului.

III. Cu privire la faptul dacă Constituţia permite desfăşurarea alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale (ordinare sau anticipate) în aceeaşi perioadă

38. A treia întrebare adresată de către autorii sesizărilor vizează posibilitatea desfăşurării alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale (ordinare sau anticipate) în aceeaşi perioadă.

39. Autorul sesizării nr.74b/2020 consideră că desfăşurarea în acelaşi an bugetar a două scrutine separate presupune o sarcină excesivă pentru economia naţională. Desfăşurarea a două scrutine în aceeaşi zi nu afectează voinţa alegătorului. Pentru a evita riscul blocării instituţionale, comasarea celor două scrutine este necesară.

40. Potrivit autorului sesizării nr.83b/2020, Constituţia nu conţine nicio interdicţie referitoare la organizarea simultană a alegerilor prezidenţiale anticipate şi a alegerilor parlamentare anticipate.

41. În opinia prezentată de Parlament se menţionează că organizarea simultană a alegerilor prezidenţiale anticipate şi a alegerilor parlamentare anticipate nu contravine prevederilor constituţionale.

42. În opinia prezentată de Guvern se menţionează că organizarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale în aceeaşi zi este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului la vot, întrucât îl plasează pe alegător în situaţia parcurgerii unei proceduri de votare dificile, complicate şi de natură a-i restrânge libertatea de exprimare a voinţei politice şi, implicit, efectivitatea dreptului la vot.

43. În opinia prezentată de Preşedintele Republicii se menţionează că organizarea şi desfăşurarea concomitentă a mai multor scrutine nu este o premieră pentru Republica Moldova. În acest caz, autorităţile trebuie să asigure realizarea dreptului la vot al cetăţenilor. Organizarea în aceeaşi zi a două tipuri de alegeri nu poate determina încălcarea dreptului de a fi ales. Desfăşurarea concomitentă a alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale permite ca aceeaşi persoană să candideze atât pentru funcţia de Preşedinte al ţării, cât şi în calitate de deputat în Parlament. Constituţia sau alte prevederi legale nu conţin dispoziţii care ar interzice acest fapt.

44. În opinia prezentată de Comisia Electorală Centrală se menţionează că desfăşurarea concomitentă a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci ţine mai devreme de posibilităţile tehnice de a le organiza. Totodată, Comisia susţine că candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al Republicii înaintaţi de partidele politice, în acţiunile de agitaţie electorală, pot produce transfer de imagine către partidele care i-au înaintat, iar agitaţia să aibă efect pentru ambele tipuri de scrutin, fiind imposibilă delimitarea fizică a acesteia pentru raportarea financiară separată.

45. În opinia prezentată de Institutul pentru Cercetări Juridice, Politice şi Sociologice se menţionează că argumentul autorilor sesizării cu privire la economiile la buget care pot fi obţinute de pe urma desfăşurării simultane a alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale (ordinare sau anticipate) sunt convingătoare. Totodată, Institutul a notat că Constituţia nu reglementează organizarea concomitentă a celor două tipuri de scrutine. Totuşi, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare şi un referendum republican consultativ în aceeaşi zi, pe 24 februarie 2019.

46. În opinia prezentată de Asociaţia Promo-LEX se menţionează că desfăşurarea în aceeaşi zi a alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale ţine de oportunitatea politică.

47. În opinia prezentată de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul" se menţionează că legislaţia nu conţine prevederi care ar interzice desfăşurarea simultană a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. Totuşi, Institutul consideră că suprapunerea acestor alegeri trebuie evitată. În acest sens, Institutul face referinţă la Hotărârea Curţii Constituţionale nr.29 din 24 noiembrie 2015, în care Curtea a notat că este necesară evitarea suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui, în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin aceeaşi modalitate de vot (a se vedea § 58 din Hotărârea citată).

48. Cu privire la acest aspect al sesizărilor, Curtea reţine că la §§ 23 şi 24 din prezenta Hotărâre a notat că Constituţia interzice crearea situaţiilor în care structurile statului alese de popor să fie lipsite de continuitate, că separarea puterilor implică constituirea autorităţilor publice alese de popor într-un mod care să împiedice uniformizarea acestora, ceea ce presupune interzicerea suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui Republicii în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Curtea observă că în cazul organizării simultane a alegerilor prezidenţiale şi a alegerilor parlamentare (ordinare sau anticipate) exigenţele în discuţie nu ar fi respectate.

49. Prin urmare, Curtea reţine că Constituţia nu permite desfăşurarea alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale (ordinare sau anticipate) în aceeaşi perioadă.

IV. Cu privire la faptul dacă Constituţia permite desfăşurarea concomitentă a două scrutine în aceeaşi perioadă

50. A patra întrebare vizează posibilitatea desfăşurării concomitente a două scrutine în aceeaşi perioadă.

51. Autorul sesizării nr.74b/2020 consideră că desfăşurarea în acelaşi an bugetar a două scrutine separate presupune o sarcină excesivă asupra economiei naţionale. Autorul sesizării menţionează că desfăşurarea a două scrutine în aceeaşi zi nu afectează voinţa alegătorului. Pentru a evita riscul blocării instituţionale, comasarea celor două scrutine este necesară.

52. În opinia prezentată de Preşedintele Republicii se menţionează că comasarea scrutinelor nu este de natură să aducă atingere substanţei drepturilor electorale ale cetăţenilor.

53. Cu privire la acest aspect, Curtea observă că singura interdicţie referitoare la desfăşurarea concomitentă a două scrutine priveşte situaţia desfăşurării alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (ordinare sau anticipate) în aceeaşi perioadă. Aceasta din urmă rezultă din articolul 85 alin.(4) din Constituţie, care interzice dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii, raţiunea căreia a fost menţionată la § 23, 24 şi 48 din prezenta Hotărâre. Cât priveşte desfăşurarea altor scrutine în aceeaşi zi (e.g. parlamentare şi locale sau prezidenţiale şi locale), Curtea a notat că Constituţia nu conţine prevederi care ar interzice acest fapt.

54. Prin urmare, Curtea reţine că Constituţia permite desfăşurarea concomitentă a două scrutine în aceeaşi perioadă, cu excepţia desfăşurării alegerilor parlamentare şi prezidenţiale (ordinare sau anticipate).

V. Cu privire la procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor prezidenţiale în aceeaşi perioadă

55. A cincea întrebare vizează procedura care trebuie urmată pentru organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor prezidenţiale anticipate.

56. Autorul sesizării nr.83b/2020 consideră că pentru organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor prezidenţiale anticipate este necesară parcurgerea următoarelor etape: (i) întrunirea circumstanţelor constituţionale pentru dizolvarea Parlamentului; (ii) depunerea cererii de demisie a Preşedintelui Republicii până la constatarea de către Curtea Constituţională a circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului; (iii) adoptarea Hotărârii Parlamentului prin care se ia act de cererea de demisie a Preşedintelui ţării şi se instituie interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii; (iv) sesizarea Curţii Constituţionale de către Parlament cu privire la constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii; (v) pronunţarea Avizului Curţii Constituţionale cu privire la constatarea circumstanţelor care justifică interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii; (vi) adoptarea Hotărârii Parlamentului cu privire la data alegerilor prezidenţiale anticipate; (vii) sesizarea Curţii Constituţionale de către Preşedintele interimar al ţării cu privire la aprecierea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului; (viii) pronunţarea Avizului Curţii Constituţionale cu privire la constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului; (ix) emiterea Decretului de către Preşedintele interimar al Republicii cu privire la dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor parlamentare pentru aceeaşi zi în care a fost stabilită data alegerilor prezidenţiale anticipate.

57. Cu privire la acest aspect, Curtea observă că prin această întrebare autorul sesizării i se adresează Curţii nu pentru că textul Constituţiei îi este neclar, ci mai curând pentru a obţine o consiliere juridică. Constituţia nu-i atribuie Curţii o asemenea competenţă. Prin urmare, Curtea consideră că acest capăt al sesizării trebuie respins ca inadmisibil.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera b) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 litera a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admit parţial sesizările nr.74b/2020 şi nr.83b/2020 depuse de către dnii Vasile Bolea şi Sergiu Litvinenco, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se respinge sesizarea nr.83b/2020 în partea care se referă la întrebarea privind procedura care trebuie urmată pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate şi a alegerilor prezidenţiale în aceeaşi zi.

3. În sensul articolului 85 din Constituţie, dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova este interzisă în orice circumstanţă.

4. În sensul articolelor 85 şi 90 din Constituţie, dizolvarea Parlamentului în ultimele şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii, în cazul în care în această perioadă Preşedintele demisionează şi sunt întrunite condiţiile pentru dizolvarea Parlamentului, este interzisă.

5. În sensul articolelor 61, 78, 85 şi 90 din Constituţie, desfăşurarea alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale (ordinare sau anticipate) în aceeaşi perioadă este interzisă.

6. În sensul articolelor 2 alin.(1), 38, 61, 78, 85 şi 90 din Constituţie, desfăşurarea concomitentă a două scrutine în aceeaşi perioadă, cu excepţia alegerilor parlamentare şi a alegerilor prezidenţiale (ordinare sau anticipate), este permisă.

7. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.