Hotărâre nr.2 din 13.02.2018 cu privire la Raportul auditului conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la  Raportul auditului conformităţii evidenţei,

 înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum

şi a impozitării bunurilor imobile

nr. 2  din  13.02.2018

 (în vigoare 06.04.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 113-120 art. 13 din 06.04.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dnei Veronica Vragaleva, secretar de stat al Ministerului Finanţelor; dlui Anatol Usatîi, secretar de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii; dlui Ştefan Crigan, director adjunct al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru; dlui Vitalie Ciolac, director adjunct al Agenţiei Servicii Publice; dlui Igor Ţurcanu, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat; dlui Ion Groza, Preşedinte al raionului Cahul; dlui Constantin Cojocaru, primar al mun. Edineţ; dlui Nistor Grozavu, viceprimar al mun. Chişinău; dlui Ghenadie Şmulischi, viceprimar al mun. Bălţi; dlui Feodosie Bordian, viceprimar al mun. Soroca, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul Cancelariei de Stat, Agenţiei Proprietăţii Publice, autorităţilor şi instituţiilor auditate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi de art.3 alin.(1) şi art.5 alin.(1) lit.a) din Legea nr.260 din 07.12.2017², a examinat Raportul auditului conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile.

__________________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

² Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost efectuată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi art.9, art.31 şi art.32 din Legea nr.260 din 07.12.2017, în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi³ şi potrivit Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit⁴, având drept scop evaluarea conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile. Abordarea de audit a fost bazată pe probleme şi rezultate.

__________________________________

³ Hotărârile Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare) şi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018” .

⁴ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, auditul a cuprins activităţile şi măsurile realizate în anul 2016 (cu extindere, în unele cazuri, în anii anteriori şi ulteriori) de către factorii decizionali din cadrul autorităţilor publice locale şi autorităţilor publice centrale (în continuare – APL şi APC) privind asigurarea corespunzătoare a procesului de evidenţă, înregistrare, raportare şi gestionare a patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile de către autorităţile respective.

Probele de audit au fost acumulate la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), Agenţia Proprietăţii Publice (APP), Serviciul Fiscal de Stat (SFS), ÎS “Cadastru” (în prezent – Agenţia Servicii Publice), autorităţile publice locale din municipiile Chişinău, Bălţi, Cahul, Edineţ, Soroca, precum şi la alte UAT de nivelurile I şi II.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

misiunea de audit rezumă că încălcările şi carenţele identificate în auditurile anterioare în procesul de evidenţă, înregistrare, raportare şi gestionare a patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile au rămas practic aceleaşi, nefiind constatate acţiuni credibile de eliminare a problemelor persistente de către autorităţile responsabile, ceea ce a cauzat gestiunea ineficientă a acestora şi, drept consecinţă, păgubirea bugetului.

În contextul acţiunilor de audit întreprinse, au fost identificate punctele slabe care au generat impedimente semnificative în realizarea proceselor indicate, ce se referă, în principal, la:

• monitorizarea insuficientă din partea ARFC a realizării programelor de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, de delimitare a terenurilor proprietate publică, precum şi de implementare a noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării; lipsa resurselor financiare suficiente şi utilizarea ineficientă a acestora, ceea ce a întârziat nepermis de mult definitivarea acestor programe (înregistrarea masivă a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor (inclusiv împroprietărirea)); inventarierea, delimitarea şi luarea în evidenţă a bunurilor imobile proprietate publică; evaluarea în scopuri fiscale a bunurilor imobile proprietate privată;

• lucrările de înregistrare a bunurilor imobile în I etapă (1998-2006) şi cea de-a II (2007-2010) ale Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile au fost parţiale şi efectuate cu mari abateri de la cadrul legal-normativ, fapt constatat şi în Rapoartele anterioare ale Curţii de Conturi. Ca urmare, la situaţia din 01.01.2017, din 30,45 mii km² din teritoriul Republicii Moldova (fără localităţile din partea de est), în Registrul bunurilor imobile erau înregistrate terenuri cu suprafaţa de doar 20,56 mii km², sau 32,5% din suprafaţa terenurilor ţării nu erau identificate în natură şi nu era stabilit proprietarul lor. Conform explicaţiilor prezentate de APL, o cauză a acestei situaţii reprezintă tarifele exagerate pentru înregistrarea primară a bunurilor imobile;

• nefinalizarea procesului de împroprietărire a cetăţenilor conform prevederilor art.11 din Codul funciar. Astfel, conform datelor ÎS “Cadastru”, în Registrul bunurilor imobile la data de 01.01.2017 erau înregistrate 20591 de terenuri cu suprafaţa de 8679,5 ha proprietate publică de stat sau locală aferente caselor de locuit particulare, care urmau a fi trecute în proprietate privată;

• modul existent de identificare şi înregistrare a bunurilor imobile, efectuat în funcţie de tipul sau proprietarul acestuia, condiţionează utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare şi private, şi solicită continuu alocarea de resurse bugetare pentru delimitarea şi înregistrarea lor primară;

• necorespunderea indicatorilor de clasificare a terenurilor din Registrul bunurilor imobile cu cei din Cadastrul funciar generează utilizarea ineficientă a resurselor (inclusiv financiare), necesare pentru asigurarea unei evidenţe conforme a tuturor bunurilor imobile. Totodată, resursele financiare şi umane limitate ale APL, precum şi neasigurarea de către organele cadastrale a APL cu informaţiile de rigoare şi în forma necesară determină un monitoring funciar defectuos şi necredibil atât la nivel local, cât şi naţional;

• sistemul de raportare a bunurilor proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.675 din 06.06.2008, nu asigură o interacţiune cu Registrul bunurilor imobile şi nu se răsfrânge asupra bunurilor imobile deţinute de APL;

• includerea unor date incomplete în Registrul bunurilor imobile afectează calitatea acestuia şi nu permite impozitarea bunurilor înregistrate. Totodată, SFS şi APL nu au asigurat ca deficienţele din Registrul bunurilor imobile să fie corectate de către ÎS “Cadastru”. Ca urmare, la 01.01.2017, doar în mun. Chişinău existau 12,7 mii bunuri cu valoare evaluată care nu au fost impozitate, pierderile bugetului fiind de 2,4 mil.lei anual;

• bunurile imobile, drepturile asupra cărora nu sunt înregistrate, nu sunt impozitate din cauza lipsei unui mecanism de identificare a subiectului impunerii;

• procesul de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării este parţial şi necredibil. Astfel, doar în mun. Chişinău nu sunt evaluate 38236 de bunuri, pierderile bugetului din neimpozitarea corespunzătoare a acestora, estimate de audit, constituie anual circa 7,6 mil.lei;

• metodologia de evaluare în scopuri fiscale a bunurilor imobile nu asigură până în prezent calcularea unei valori apropiate celei de piaţă, această metodologie nefiind ajustată conform recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi;

• ARFC, în loc să asigure finalizarea evaluării în scopuri fiscale a bunurilor imobile, a efectuat în 2016 reevaluarea specială a bunurilor deja evaluate, proces care s-a dovedit cost-ineficient;

• impozitarea bunurilor imobile prin intermediul SIA “Cadastrul Fiscal” este vulnerabilă, sistemul generând mai multe erori, cum ar fi: neincluderea bunurilor în impozitare, dublarea impozitării pentru acelaşi bun, calcularea eronată a impozitelor, divergenţe între soldul final al unei perioade şi soldul iniţial al perioadei imediat următoare etc.;

• resursele limitate ale APL şi activitatea ineficientă a acestora nu au asigurat impozitarea tuturor bunurilor imobile. Astfel, în mun. Chişinău, conform SIA “Cadastrul Fiscal”, nu au fost impozitate 2125 de bunuri evaluate, sau 0,6% din numărul total de obiecte (cu valoarea estimată de 1331,3 mil.lei), pierderile bugetului fiind de 1,3 mil.lei anual. De asemenea, neasigurarea de către APL şi APC a constituirii asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi a transmiterii către acestea a bunurilor aferente apartamentelor private (teren, clădire) provoacă neimpozitarea bunurilor respective;

• neasigurarea unei proceduri viabile de impozitare a bunurilor imobile la o etapă de finisare de 50% şi mai mult, neterminate timp de 3 ani după începerea lucrărilor de construcţie, este condiţionată de lipsa resurselor necesare pentru evaluarea gradului de finisare şi a valorii bunurilor, precum şi de lipsa evidenţei acestor construcţii;

• procesul defectuos de impozitare a bunurilor imobile proprietate publică transmise în arendă/locaţiune, neevaluarea lor în scopuri fiscale, precum şi neînregistrarea acestor drepturi în Registrul bunurilor imobile cauzează neimpozitarea acestor bunuri în modul stabilit;

• lipsa în prezent a unei baze de date complete a bunurilor imobile, care ar permite APL planificarea regulamentară a impozitului pe aceste bunuri, indiferent de proprietarii acestora (persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat);

• absenţa unui cadru normativ exhaustiv de reglementare a modului de determinare a suprafeţelor terenului aferent şi adiacent obiectivelor private, precum şi neasigurarea interesului public de către ARFC generează privatizarea de către APP şi APL, la preţ normativ (esenţial mai mic decât cel de piaţă), a unei suprafeţe nejustificat de mari a terenurilor publice adiacente construcţiilor private, fapt ce produce prejudicierea bugetului de stat şi a celor locale;

• atitudinea permisivă a APL faţă de ocuparea abuzivă a terenurilor, efectuarea construcţiilor pe acestea şi darea lor în exploatare cu acordul autorităţilor locale conduce în final la pierderea drepturilor de proprietate publică sau la privatizarea neregulamentară a terenurilor la preţul normativ aferent construcţiilor, stabilit prin aplicarea coeficienţilor de diminuare. Această situaţie este favorizată de APL prin eliberarea certificatelor de urbanism sau a autorizaţiilor de construire unor persoane ce nu au acceptul expres al proprietarului de teren de a permite efectuarea construcţiilor, precum şi de ÎS “Cadastru” care înregistrează drepturile asupra acestor clădiri fără acordul proprietarului de teren;

• APL nu asigură transparenţa la darea în arendă/locaţiune a proprietăţii publice (în bază de concurs/licitaţie), inclusiv după expirarea contractelor de arendă/locaţiune, prin ce diminuează esenţial veniturile bugetare posibile, ceea ce ulterior determină privatizarea netransparentă a acestora;

• o metodă conştientă de prejudiciere a bugetului este darea în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcţiilor (în special a blocurilor de locuinţe) pe un termen mic şi mijlociu, deşi, după finalizarea acestui termen, proprietarul terenului nu-l va mai putea folosi conform destinaţiei iniţiale. În cazul construcţiei blocurilor de locuit, după vânzarea tuturor apartamentelor, arendatorul nu prelungeşte termenul de arendă a terenului şi nici nu-l procură la preţ normativ. Potrivit legislaţiei, terenul urmează a fi transmis gratuit de către APL în proprietatea Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu;

• vânzarea separată a clădirii şi a terenului aferent, în loc de complex unic, provoacă diminuarea veniturilor bugetare ca urmare a privatizării ulterioare a terenului aferent la preţ normativ cu aplicarea coeficienţilor de diminuare;

• necorespunderea prevederilor Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului cu situaţia actuală existentă pe piaţă, precum şi inconsecvenţa prevederilor art.10 alin.(11) şi art.10¹ alin.(1) din aceeaşi lege determină calcularea semnificativ diminuată a plăţii de arendă şi a preţului de vânzare a terenurilor aferente faţă de preţurile existente pe piaţă;

• iresponsabilitatea APL, precum şi capacităţile limitate ale APP în asigurarea stabilirii şi încasării plăţii de folosinţă a terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor private şi privatizate contribuie la favorizarea unor agenţi economici şi la neîncasarea veniturilor respective în buget;

• deşi, prin Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 a fost aprobată Lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aceasta nu include şi terenurile aferente acestor bunuri, precum şi conţine unele date eronate, ceea ce provoacă incertitudini în gestionarea acestor bunuri;

• APC şi APL nu au elaborat şi nu au aprobat un mecanism care ar reglementa regimul, particularităţile şi criteriile de atribuire a terenurilor pentru construcţia caselor de locuit familiilor nou formate (art.11 din Codul funciar), ca urmare a fost posibilă acordarea fără plată a terenurilor unor beneficiari care anterior au deţinut spaţiu locativ, dar l-au vândut;

• APL auditate aplică neregulamentar preţul normativ de 621,05 lei/grad-ha la vânzarea terenurilor aferente caselor particulare de locuit obţinute în afara procedurii prevăzute de art.11 din Codul funciar;

• APL din mun. Chişinău nu asigură evidenţa clauzelor contractuale care prevăd acordarea în proprietate locală a unor spaţii după finalizarea unor construcţii sau efectuarea unor lucrări de interes public, precum şi notarea acestor drepturi în Registrul bunurilor imobile, ceea ce rezultă în final cu pierderea drepturilor asupra acestor bunuri;

• APL, contrar prevederilor art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, nu au asigurat inventarierea anuală a bunurilor proprietate publică şi contabilizarea lor, ca rezultat acestea nu deţin informaţii exhaustive în privinţa componenţei, structurii, gestionarului şi modului de folosinţă a acestor bunuri;

• evidenţa analitică defectuoasă a calculelor şi plăţilor privind arenda, locaţiunea, vânzarea şi privatizarea bunurilor imobile publice, precum şi lipsa unor documente contabile justificative (facturi) aferente acestor tranzacţii nu permit urmărirea de către APL a achitării complete şi în termen a acestor plăţi;

• aprobarea de către instanţele de judecată a unor hotărâri privind darea în arendă sau vânzarea bunurilor imobile, în lipsa acordului Consiliilor locale, împiedică exercitarea liberă a dreptului de proprietate, prin ce are loc deposedarea APL de bunuri, inclusiv din domeniul public (care nu pot fi urmărite şi vândute);

• lipsa unor prevederi legale şi normative aferente modului de calculare a plăţilor pentru arenda terenurilor aflate sub ape şi aferente acestora determină calcularea acestor plăţi similar terenurilor agricole, ceea ce nu este echitabil din punctul de vedere al efectului economic, comparativ cu efectul economic din folosirea terenurilor în scop agricol;

• neasigurarea prezenţei reprezentantului APL la recepţia tuturor tipurilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente, prevăzute de Hotărârea Guvernului nr.285 din 23.05.1996, nu asigură APL cu pârghii privind contracararea construcţiilor neautorizate pe terenurile publice;

• ignorarea şi/sau implementarea superficială şi necorespunzătoare a recomandărilor precedentelor misiuni de audit ale Curţii de Conturi⁵, precum şi nefuncţionalităţile instituţionale în ansamblul lor proprii APC şi APL constituie un cumul de factori generatori de nereguli şi vulnerabilităţi aferente administrării patrimoniului public per total.

__________________________________

⁵ Raportul auditului implementării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile în anii 2008-2009, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.8 din 09.02.2011; Hotărârea Curţii de Conturi nr.37 din 31.07.2012 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun. Chişinău în perioada 2010-2011”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.35 din 28.06.2013 “Privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău” etc.

Sintetizând carenţele şi lacunele atestate, auditul public extern pune accentul pe unele posibile soluţii de remediere şi de redresare a situaţiilor existente în domeniul auditat. Principala soluţie constă în revizuirea cadrului legal şi normativ, în sensul racordării stării actuale de lucruri la principiile de protecţie a intereselor publice. Astfel, autorităţilor li se recomandă implementarea fără echivoc a măsurilor de rigoare aferente finalizării procesului de cadastrare, inclusiv din punct de vedere fiscal, a bunurilor imobile proprietate publică şi privată, precum şi eficientizarea gestiunii proprietăţii publice în scopul majorării veniturilor bugetare.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, precum şi art.7 alin.(2), art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă “Raportul auditului conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi impozitării bunurilor imobile”, anexat la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Autorităţilor publice locale⁶, pentru informare, şi se cere:

__________________________________

⁶ Consiliilor locale şi primarilor municipiilor Chişinău, Bălţi, Cahul, Edineţ şi Soroca; Consiliilor raionale şi Preşedinţilor raioanelor Cahul, Hânceşti şi Criuleni.

2.1.1. implementarea punctuală a recomandărilor, remedierea deficienţelor elucidate în Raportul de audit, cu elaborarea în termen de o lună a unui plan de acţiuni care ar indica termenele de realizare şi persoanele responsabile;

2.1.2. examinarea în şedinţele consiliilor locale a rezultatelor auditului şi a dărilor de seamă privind gestiunea patrimoniului public;

2.1.3. asigurarea în termen de două luni a inventarierii conforme şi complete a bunurilor imobile (inclusiv terenuri) proprietate publică locală şi înregistrarea acestora în evidenţa contabilă;

2.1.4. restabilirea unei evidenţe conforme şi credibile a decontărilor aferente vânzării, dării în arendă şi în locaţiune a patrimoniului public, cu integrarea ulterioară a acesteia în evidenţa contabilă a APL;

2.1.5. întocmirea unui registru de evidenţă a bunurilor imobile din unitatea administrativ-teritorială, care ar indica: codul cadastral al terenurilor, construcţiilor şi încăperilor; suprafaţa acestora; tipul şi modul de folosinţă a lor; proprietarii şi gestionarii acestora; valoarea estimată care ar servi drept temei pentru: actualizarea cadastrului funciar; inventarierea proprietăţii publice; asigurarea impozitării bunurilor imobile;

2.1.6. neadmiterea în viitor a acordării terenurilor în arendă pentru efectuarea construcţiilor, asigurând vânzarea acestora la licitaţie sau transmiterea lor în parteneriat public-privat;

2.1.7. revizuirea contractelor de dare în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcţiilor (cu excepţia celor acordate în baza licitaţiilor publice), examinând posibilitatea subrogării în drepturi şi obligaţiuni a arendatorului care a transmis terenul unui investitor în baza contractului de societate civilă;

2.1.8. respectarea întocmai a prevederilor art.77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 la vânzarea, darea în arendă/locaţiune a bunurilor imobile, precum şi la prelungirea termenului de arendă/locaţiune;

2.1.9. finalizarea procesului de împroprietărire a cetăţenilor cu terenurile de pe lângă casele de locuit, conform prevederilor art.11 din Codul funciar, care deţin documente confirmative de acordare şi/sau posesie a acestor terenuri;

2.1.10. acordarea documentelor permisive de construcţie doar la existenţa acordului proprietarilor de terenuri;

2.2. Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţiei Servicii Publice, pentru informare, implementarea punctuală a recomandărilor, remedierea deficienţelor elucidate în Raportul de audit, precum şi în Raportul auditului implementării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile în anii 2008-2009, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.8 din 09.02.2011, şi se cere:

2.2.1. implementarea programelor de stat de identificare şi înregistrare a bunurilor imobile reieşind din principiul teritorial;

2.2.2. asigurarea corectitudinii datelor din RBI, în special a corectitudinii de înregistrare a drepturilor de proprietate de stat, locală şi privată în cadrul înregistrărilor primare masive, cu asigurarea existenţei deciziilor şi fundamentărilor de rigoare a registratorilor;

2.2.3. revizuirea şi actualizarea metodologiei de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, care ar servi drept bază pentru reevaluarea bunurilor imobile;

2.2.4. concordarea termenelor necesare finalizării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile (Hotărârea Guvernului nr.1030 din 12.10.1998), Programului de delimitare a terenurilor proprietate publică (Hotărârea Guvernului nr.1528 din 29.12.2007), Programului de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării (Hotărârea Guvernului nr.670 din 09.06.2003) la resursele financiare disponibile în bugetul de stat;

2.3. Serviciului Fiscal de Stat, pentru informare, şi se cere:

2.3.1. eliminarea deficienţelor din SIA “Cadastrul Fiscal”, prin asigurarea impozitării bunurilor imobile identificate ca “invalid”;

2.3.2. identificarea unor soluţii pentru asigurarea impozitării bunurilor imobile proprietate publică date în arendă/locaţiune;

2.4. Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi Agenţiei Proprietăţii Publice, pentru informare, şi se cere:

2.4.1. asigurarea revizuirii şi completării Listei bunurilor imobile proprietate de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, inclusiv prin includerea terenurilor proprietate publică;

2.4.2. elaborarea unui cadru normativ-metodologic exhaustiv care ar reglementa modul de determinare a suprafeţelor terenurilor aferente şi adiacente obiectivelor private;

2.4.3. revizuirea şi completarea Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997, inclusiv prin: interzicerea expresă de dare în arendă a terenurilor proprietate publică pentru efectuarea construcţiilor, stabilirea unei modalităţi distincte de calculare a plăţilor de arendă a terenurilor ocupate de ape sau aferente acestora (în funcţie de scopul folosirii lor) etc.;

2.5. Cancelariei de Stat şi Oficiilor sale teritoriale, pentru informare şi pentru iniţierea expertizei de rigoare privind corespunderea actelor normative ale autorităţilor publice locale indicate în Raportul de audit cu cadrul legal existent;

2.6. APL de nivelul II neindicate în Raportul de audit, pentru informare, şi se cere aducerea la cunoştinţă APL de nivelul I a necesităţii de conformare benevolă a acestora la cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, având în vedere prezenţa deficienţelor similare celor constatate în cadrul UAT supuse auditării;

2.7. Ministerului Finanţelor, pentru informare;

2.8. Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, pentru informare şi examinare a oportunităţii/necesităţii de îmbunătăţire a mecanismelor/ instrumentelor în vederea eficientizării procedurilor de monitorizare a activităţii instanţelor judecătoreşti cu referire la hotărârile în cauzele judecate ale căror obiect este patrimoniul public, inclusiv pentru eliminarea cazurilor de înstrăinare ilegală;

2.9. Procuraturii Generale şi Centrului Naţional Anticorupţie, pentru informare şi examinare conform competenţelor a materialelor auditului;

2.10. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare în scopul:

2.10.1. urgentării identificării, delimitării, înregistrării şi raportării patrimoniului public, precum şi revizuirii şi completării Listei bunurilor imobile proprietate de stat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005;

2.10.2. stabilirii direcţiilor prioritare de eficientizare a gestiunii patrimoniului public;

2.10.3. evaluării capacităţii Agenţiei Proprietăţii Publice de a asigura gestiunea eficientă a terenurilor proprietate de stat aferente obiectivelor private, cu evaluarea oportunităţii de transmitere a unor tipuri de terenuri în proprietate publică locală;

2.11. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare şi o posibilă iniţiere de către comisiile parlamentare a audierilor privind situaţia în domeniul auditat.

3. Curtea de Conturi se va informa trimestrial despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. - 2.6. din prezenta Hotărâre şi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova – despre implementarea recomandărilor din Raportul de audit.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, precum şi cu art.10 lit.a), art.34 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017.

Aprobat

prin Hotărârea Curţii de Conturi

nr.2 din 13 februarie 2018

RAPORTUL

auditului conformităţii evidenţei înregistrării şi gestionării patrimoniului

public, precum şi a impozitării bunurilor imobile

LISTA ACRONIMELOR

GLOSAR

Cadastru – sistem informaţional de stat ce conţine înscrieri despre terenuri, despre obiectele aferente lor şi despre drepturile asupra lor, constituit din cadastrul bunurilor imobile şi cadastre specializate;

Cadastru/Registru al bunurilor imobile – un sistem unic multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, de estimare a valorii acestora;

Cadastrul funciar – un sistem de informaţii şi documente despre regimul juridic al terenurilor, despre atribuirea lor deţinătorilor de terenuri, despre parametrii cantitativi şi calitativi şi despre valoarea economică a terenurilor;

Teren – parte din teritoriu având hotare închise ale cărei suprafaţă, amplasament şi caracteristici sunt reflectate în cadastrul bunurilor imobile;

Construcţie – clădire sau construcţie legată solid de pământ, a cărei strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei ei. Poate fi obiect independent al înregistrării de stat;

Încăpere izolată – partea interioară a unei construcţii, separată de alte părţi adiacente ale acestei construcţii prin pereţi sau prin despărţituri fără goluri pentru uşi, având ieşire separată pe palierul scării, în coridor comun, în curte sau în stradă;

Plan cadastral – reprezentare grafică a teritoriului, conţinând date despre amplasamentul, hotarele şi numerele cadastrale ale terenurilor, precum şi alte date;

Plan geometric – document tehnic, întocmit în urma măsurărilor la faţa locului, în care se indică hotarele terenului şi construcţiile capitale amplasate pe acesta;

Număr cadastral – număr individual al bunului imobil, irepetabil pe teritoriul ţării. Se atribuie conform procedurii stabilite de legislaţie şi se păstrează pe toată perioada de existenţă a bunului imobil în calitate de obiect de drept unic;

Dosar cadastral – colecţie sistematizată de documente ce confirmă drepturile, de scheme, planuri, schiţe şi de alte documente referitoare la fiecare bun imobil;

Monitoring al bunului imobil – sistem de supraveghere asupra modificărilor ce se produc în componenţa bunului imobil, asupra transmiterii sau grevării drepturilor asupra lui;

Grevare – drepturile patrimoniale asupra unui bun imobil ale unor persoane care nu sunt proprietarii lui (ipotecă, arendare, servitute şi altele);

SIA “Cadastrul Fiscal” – sistem specializat ce include date sistematice privind subiecţii impunerii, numerele cadastrale, tipurile şi adresa obiectelor ce constituie bunuri imobiliare, baza impozabilă, suma impozitului pe bunurile imobiliare ce urmează a fi achitată, precum şi altă informaţie ce ţine de plata acestui impozit;

Proprietate publică – totalitate a bunurilor domeniului public şi a bunurilor domeniului privat ale statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv ale unităţii teritoriale autonome Găgăuzia.

SINTEZA

Gestiunea/impozitarea proprietăţii are un rol deosebit în totalitatea activităţilor întreprinse de APL şi APC, având ca scop asigurarea unui management eficient, bazat pe principiile legalităţii şi ale transparenţei. Misiunea de audit efectuată la nivelul APC şi APL a relevat existenţa multiplelor iregularităţi şi neconformităţi, cele mai semnificative constatări sunt expuse, după cum urmează:

• privind conformitatea procesului de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă a patrimoniului public (bunurilor imobile):

√ lipsa resurselor financiare, precum şi preocuparea insuficientă a APL şi APC cu privire la delimitarea bunurilor imobile proprietate publică de stat şi locală au condiţionat tergiversarea înregistrării drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile (pct.1.2 şi pct.1.3);

√ nu este finalizat procesul de împroprietărire a cetăţenilor conform prevederilor art.11 din Codul funciar (20591 de terenuri cu suprafaţa de 8679,5 ha) (pct.1.3);

√ cadastrul funciar, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2017, nu oferă utilizatorilor informaţii veridice, dat fiind faptul că acesta include date neactuale şi eronate (pct.1.1);

√ statul nu deţine o informaţie amplă privind bunurile imobile proprietate publică, această situaţie fiind determinată de neactualizarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului (pct.1.4);

√ până la moment nu există o evidenţă clară privind bunurile domeniului privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, fapt ce cauzează incertitudini la stabilirea regimului juridic al acestora (pct.1.5);

√ APC şi APL nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile (terenuri – 988,0 mii ha, construcţii etc. – 6176 de unităţi), creând condiţii de pierdere a drepturilor asupra acestora, soldate cu ratarea veniturilor bugetare (pct.1.5);

• privind plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile:

√ în procesul administrării impozitului pe bunurile imobile, nu a fost asigurată echitatea şi transparenţa fiscală, autorităţile publice centrale şi locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentru perfecţionarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul identificării şi evidenţei tuturor subiecţilor şi obiectelor impunerii, precum şi evaluării adecvate (la preţul de piaţă) a bunurilor imobile. Această situaţie este condiţionată de lipsa procedurilor şi capacităţilor de implementare a cadrului legal-normativ (pct.2.2);

√ se tergiversează procesul de (re)evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, acesta fiind un impediment semnificativ în completarea resurselor bugetare (la situaţia din 01.01.2017, în total pe UAT erau înregistrate 5370,1 mii bunuri imobiliare neevaluate) (pct.2.3);

√ metoda de reevaluare utilizată nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, ceea ce determină diminuarea bazei impozabile şi, în consecinţă, neobţinerea veniturilor în bugetele locale (pct.2.4);

• privind conformitatea gestionării bunurilor imobile deţinute de către autorităţile şi instituţiile publice:

√ condiţii inegale prevăzute de cadrul legal la legiferarea drepturilor de folosinţă a terenurilor din domeniul privat al UAT şi al statului aferente obiectivelor private, a determinat ratarea veniturilor care ar putea fi extinse cu circa 77,0 mil.lei (pct.3.1);

√ nerespectarea legislaţiei funciare şi insuficienţa implementării procedurilor de control intern în cadrul APL au determinat gestiunea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT şi nerealizarea veniturilor la bugetul local (de la 4,6 mil.lei până la 23,9 mil.lei) (pct.3.1);

√ absenţa cadrului de reglementare la determinarea suprafeţei terenurilor aferente şi adiacente obiectivelor private complică identificarea suprafeţelor de terenuri folosite în excedent şi sporeşte riscul de comercializare a acestora la preţuri reduse, în raport cu cele de piaţă, fapt ce duce la diminuarea veniturilor posibile în buget (pct.3.2);

√ unii factori de decizie ai APL, folosind lacunele existente în cadrul legal, tolerează darea în arendă a terenurilor, cu comercializarea lor ulterioară, transformând aceste operaţiuni într-o metodă de a diminua preţul acestuia şi determinând ratarea unor venituri semnificative în bugetele locale. Ca urmare a gestionării ineficiente de către CM şi CL a terenurilor publice, auditul a determinat ratarea unor venituri financiare ca rezultat al privatizării terenurilor (celor aferente obiectivelor private), după expirarea contractelor de arendă în scopul construcţiilor capitale (circa 107,6 mil.lei) (pct.3.2);

√ înstrăinarea terenurilor fără participarea CMC (organul decisiv în administrarea fondului funciar) a cauzat neîncasarea veniturilor pasibile în bugetul municipal de circa 117,2 mil.lei (pct.3.2);

√ privatizarea locuinţelor de serviciu, puse la dispoziţie de către APL şi APC unor persoane în perioada exercitării atribuţiilor funcţionale, contravine cadrului legal, fapt soldat cu pierderea dreptului de proprietate asupra bunurilor publice (pct.3.3);

√ nerespectarea cadrului legal şi a normelor de efectuare a inventarierii de către unele APL auditate au cauzat necontabilizarea bunurilor imobile (terenuri – de 91,4 ha, şi construcţii / încăperi izolate – 127 de obiecte) (pct.3.5);

√ unele APL nu au asigurat contabilizarea conformă a angajamentelor persoanelor care deţin în folosinţă terenuri proprietate publică, precum şi soldurile datoriilor la data raportată privind relaţiile de arendă/folosinţă şi vânzare a terenurilor în sumă totală de 59,6 mil.lei, ceea ce generează riscul de neonorare de către agenţii economici a obligaţiilor asumate (pct.3.5);

√ lipsa evidenţei fondului locativ la UAT, precum şi evidenţa neconformă a acestuia la ÎM au determinat raportarea neautentică a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă (pct.3.5);

√ raportarea eronată a situaţiilor patrimoniale (449,0 mil.lei) (pct.3.5).

Abaterile şi iregularităţile stabilite în cadrul auditului sunt o consecinţă a cadrului legal şi normativ neactualizat, a preocupării nesistemice şi nepunctuale a autorităţilor publice pentru asigurarea unui management eficient bazat pe principiile legalităţii şi transparenţei.

I. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile este un drept real ce conferă titularului, inclusiv statului Republica Moldova şi unităţilor administrativ-teritoriale, posibilitatea reală de a întrebuinţa bunul conform naturii sau destinaţiei sale, de a-l folosi şi a dispune de el în mod exclusiv şi perpetuu, în limitele stabilite de lege. Totodată, drepturile reale asupra imobilelor se vor dobândi atât între părţi, cât şi faţă de terţi numai prin înscrierea acestora în registrul bunurilor imobile.

Deosebirea esenţială dintre proprietatea publică şi proprietatea privată este gradul de socializare şi de folosire a proprietăţii: proprietatea publică este folosită în interesul întregii societăţi (proprietatea de stat), fie în interesul colectivităţilor locale (proprietatea UAT), iar proprietatea privată este folosită în interesul propriu al unei persoane fizice sau al unei persoane juridice de drept privat. În Republica Moldova există două forme de proprietate: publică şi privată. Formele de proprietate publică se prezintă în figura de mai jos:

Proprietatea publică a UAT, după felurile proprietăţii, amplasament, destinaţia funcţională şi modalităţile de administraţie, poate fi clasificată în felul următor:

Existenţa unei economii de piaţă funcţionale depinde de crearea infrastructurii eficiente a pieţei imobiliare. Baza acestei infrastructuri o constituie sistemele cadastral şi de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobile.

Sarcina principală a sistemului cadastral constă în identificarea, estimarea, evidenţa bunurilor imobiliare şi prezentarea de informaţii despre aceste bunuri, iar a sistemului de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor imobiliare constă în efectuarea înscrierilor referitoare la apariţia, transmiterea drepturilor asupra imobilului şi furnizarea informaţiei din registrele speciale.

Cadastrul funciar, ca parte componentă a cadastrului general al naturii, este un sistem unitar, de sine stătător şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, prin care se realizează stabilirea, înregistrarea, descrierea şi marcarea pe hărţi şi planuri topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul republicii, indiferent de destinaţie şi de tipul de proprietate. Unităţile de bază ale acestui sistem sunt terenul şi deţinătorul de teren.

Delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului şi terenuri proprietate publică a UAT, inclusiv în terenuri din domeniul public sau din cel privat, are drept scop protecţia şi folosirea eficientă a terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT. Acest scop se realizează prin crearea şi ţinerea cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, ocrotirea de către stat a acestor drepturi, susţinerea sistemului de impozitare şi a pieţei imobiliare.

Înregistrarea de stat a bunurilor imobile presupune crearea şi ţinerea Registrului bunurilor imobile, în care OCT în a cărui rază de activitate se află bunul imobil efectuează înscrisuri cu privire la bunul imobil¹ (inclusiv valoarea acestuia în scopul impozitării) şi la drepturile asupra lui (inclusiv dreptul de arendă/locaţiune, creanţă etc.).

Deficienţele descrise de auditurile precedente confirmă faptul că bunurile proprietate publică (de stat sau ale UAT), spre deosebire de bunurile proprietate privată (ale cetăţenilor şi persoanelor juridice de drept privat), nu sunt administrate şi folosite, din diferite motive, în cel mai eficient mod. Astfel, nu toate bunurile proprietate publică şi/sau cele care pot fi trecute în proprietatea publică a UAT sunt luate în evidenţă, nu sunt supuse inventarierii globale, nu se asigură în mod plenar înregistrarea de stat a acestora, nu sunt folosite în mod sistematic toate mijloacele economico-juridice posibile care să garanteze folosirea eficientă şi punerea în uz a bunurilor proprietate publică, astfel că unele din acestea continuă să nu fie puse în uz şi valorificate la justa valoare. Din această şi din alte cauze, veniturile bugetare au avut de suferit, fiind diminuate neîntemeiat.

Responsabilitatea părţilor implicate. Competenţele Parlamentului, Guvernului şi ale autorităţilor publice centrale şi locale în domeniul gestionării patrimoniului public, precum şi impozitării bunurilor imobile sunt stipulate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

__________________________

¹ Cum ar fi: terenurile, clădirile şi construcţiile legate solid de pământ, apartamentele şi alte încăperi izolate.

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Mandatul legal şi scopul auditului

Prezenta misiune de audit a fost iniţiată în conformitate cu art.28, art.30 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anul 2017 şi, respectiv, pe anul 2018, aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 (cu modificările şi completările ulterioare) şi nr.75 din 29.12.2017.

Scopul auditului a constat în evaluarea conformităţii evidenţei înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile. Pentru atingerea scopului propus şi reieşind din problemele identificate, au fost determinate următoarele obiective specifice de audit:

1. Conformitatea procesului de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă a patrimoniului public (bunurilor imobile) asigurat de autorităţile publice;

2. Plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile;

3. Conformitatea gestionării bunurilor imobile deţinute de către autorităţile şi instituţiile publice.

Responsabilitatea entităţilor auditate a constat în organizarea unui sistem eficient de management financiar şi control², care ar asigura legalitatea şi regularitatea derulării/monitorizării acţiunilor întreprinse pentru prevenirea, detectarea şi raportarea neregulilor şi, după caz, a suspiciunilor de fraudă.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile privind conformitatea aspectelor auditate, prin exprimarea unei concluzii în baza probelor de audit colectate.

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit relevante, puse în aplicare de Curtea de Conturi³ (în special, ISSAI 100, ISSAI 400).

Abordarea de audit a fost axată pe probleme şi rezultate.

Sfera auditului

Reieşind din complexitatea şi specificul sferei de abordare a auditului, din aspectele semnificative determinate prin materialitatea calitativă şi cantitativă urmare a evaluărilor preliminare, din resursele umane disponibile în cadrul misiunii, precum şi ţinând cont de faptul că CCRM a abordat şi anterior unele aspecte auditate, actuala misiune a cuprins activităţile şi măsurile realizate în a.2016 (cu extindere, în caz de necesitate, în anii anteriori şi ulteriori), fiind supuse auditării mai multe entităţi selectate la etapa de planificare. Astfel, probele de audit au fost colectate în cadrul ARFC; APP; ÎS “Cadastru” (actualmente ASP), precum şi în cadrul UAT a mun.Chişinău, mun.Bălţi, mun. şi r-nului Cahul, r-nului Dubăsari, mun.Edineţ şi mun.Soroca. De asemenea, au fost acumulate şi solicitate informaţii de la Ministerul Finanţelor (Trezoreria de Stat), Serviciul Fiscal de Stat şi de la UAT Criuleni, Hânceşti, Orhei, Rezina, precum şi alte UAT.

Metodologia de audit a constat în desfăşurarea acţiunilor de colectare a probelor la faţa locului, examinare a documentelor, diferitor rapoarte (inclusiv financiare), dărilor de seamă, precum şi prin proceduri de fond şi analitice, contrapuneri, verificări ale calculelor etc.

Metodele de selectare a elementelor pentru testare au fost bazate pe raţionamentul profesional, efectuându-se eşantionarea aliatorie, însă evitând neobiectibitatea conştientă şi previzibilitatea.

Criteriile de audit au constituit termenii de referinţă utilizaţi pentru a evalua sau a măsura, în mod consecvent şi rezonabil, întrebările specifice ale misiunii de audit.

Drept surse ale criteriilor de audit au servit actele legislative şi normative ce reglementează realizarea activităţilor de către APC şi APL (vezi Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit), standardele şi măsurile adoptate, angajamentele asumate de autorităţile publice în ceea ce priveşte atingerea rezultatelor.

Constatările şi concluziile asupra aspectelor auditate în cadrul auditului sunt redate în compartimentele respective ale prezentului Raport de audit.

__________________________

² Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi” şi Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul nr.1. Conformitatea procesului de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă a patrimoniului public (bunurilor imobile) asigurat de autorităţile publice

Actualul audit (dar şi cele precedente) a scos în evidenţă deficienţele majore în identificarea, delimitarea, înregistrarea şi evidenţa proprietăţii publice. Verificările efectuate la nivelul APL şi APP relevă abateri de la cadrul legal-normativ, care au condus la denaturarea semnificativă a datelor şi informaţiilor ce ţin de proprietatea publică şi au cauzat o gestionare neconformă a acestora. În cele mai multe cazuri s-a observat că nu au fost efectuate inventarierile de rigoare, iar în altele inventarierea, aşa cum a fost organizată şi desfăşurată, nu a cuprins toate elementele patrimoniale, disponibilităţile şi obligaţiile faţă de terţi etc. Ca urmare, aceste situaţii nu au contribuit la crearea unei imagini fidele asupra proprietăţii publice existente.

Analizând cadrul legislativ şi normativ naţional privind administrarea proprietăţii publice, în special delimitarea bunurilor proprietate publică în bunuri proprietate de stat şi proprietate a UAT, se poate constata că monitoringul, identificarea, înregistrarea de stat şi regimul juridic al acestora se află într-un proces întârziat de constituire şi perfecţionare. În prezent norma juridică nu asigură delimitarea exhaustivă a proprietăţii publice şi nu prevede modul de exercitare de către APL şi APC a drepturilor de proprietar asupra bunurilor proprietate a UAT în interesul societăţii şi pentru dezvoltarea durabilă a UAT. Procesul de administrare a proprietăţii UAT şi a celei de stat, de asigurare a realizării intereselor comunităţilor locale devine problematic deoarece: lipseşte delimitarea oficială strictă a bunurilor proprietate a UAT de bunurile proprietate de stat; este inadecvat cadrul instituţional şi cel organizatoric destinate să asigure identificarea şi monitorizarea intereselor actuale şi de perspectivă ale localităţilor în procesul de administrare a bunurilor proprietate a UAT şi de stat; lipseşte un mecanism administrativ bine structurat de management şi marketing al bunurilor proprietate a UAT şi de transmitere a acestora din proprietatea UAT în proprietatea statului, precum şi din domeniul public în cel privat şi invers.

1.1. Cu privire la conformitatea întocmirii cadastrului funciar

♦ Baza de înregistrare şi evidenţă informaţională a cadastrului funciar nu prezintă o imagine clară şi reală, iar ca rezultat nu este utilizată eficient informaţia cadastrală în soluţionarea problemelor statale şi regionale, în gestionarea corectă a teritoriului.

Până la momentul actual, APL auditate nu deţin o informaţie exhaustivă privind fondul funciar aflat în UAT, forma de proprietate, modul de utilizare şi beneficiarii terenurilor. În acest context, se atestă că cadrul legislativ-normativ nu prevede activităţi de corelare a datelor şi de schimb de informaţii între RBI şi cadastrul funciar. În consecinţă, se creează impedimente la verificarea/contrapunerea datelor din registrele respective privind ţinerea evidenţei şi raportarea veridică a situaţiilor patrimoniale, precum şi la monitorizarea eficientă şi oportună a modificărilor operate privind proprietarul imobilelor, destinaţia terenurilor etc. De asemenea, cadrul regulator nu a fost ajustat în sensul reflectării în documentaţia cadastrală a terenurilor publice din domeniul public/privat⁴. În acelaşi timp, în RBI nu se înregistrează categoria de destinaţie a terenurilor, ci doar modul de folosinţă al acestora (conform unui clasificator aprobat de ARFC⁵), care nu coincide totalmente cu cel stabilit în documentaţia cadastrală. În opinia auditului, la originea problemei a stat faptul că la aprobarea Concepţiei sistemului Cadastrului National⁶ nu a fost stabilit scopul de corelare şi schimbul de informaţii automat între sistemele care funcţionează separat (RBI şi cadastrul funciar), deşi aceste îmbunătăţiri ar fi avut impact pozitiv asupra consolidării veridicităţii informaţiilor înregistrate, intervenirii în timp oportun în cazul modificărilor neautorizate, în special cu referire la destinaţia terenurilor, precum şi asupra economisirii resurselor utilizate pentru colectarea şi prelucrarea datelor.

♦ Lipsa de responsabilitate din partea APL şi APC privind evidenţa terenurilor proprietate publică a UAT şi proprietate privată a dus la denaturarea datelor incluse în cadastrul funciar. Astfel, cadastrul funciar, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2017, aprobat în modul stabilit, nu oferă utilizatorilor informaţii veridice, dat fiind faptul că acesta include date neactuale şi eronate.

Cadastrul funciar este ţinut de APL conform unui sistem unic pentru întreaga ţară, iar fişa cadastrală centralizatoare a acestuia este întocmită de către ARFC în baza datelor prezentate de APL şi se prezintă anual Guvernului spre aprobare (conform situaţiei din 1 ianuarie a fiecărui an). Completarea registrelor cadastrale se efectuează în baza documentelor ce confirmă drepturile asupra pământului (deciziile primăriilor municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor), contractele de vânzare-cumpărare, de arendă, de schimb, certificatele de moştenire, de donaţie).

Potrivit prevederilor legale, terenurile, după tipul de proprietate, sunt divizate în terenuri proprietate publică a statului, terenuri proprietate publică a UAT şi terenuri aflate în proprietate privată.

Suprafaţa totală a terenurilor, conform Cadastrului funciar aprobat de Guvern la 01.01.2017, a constituit 3384,6 mii ha. Din suprafaţa totală, terenurile proprietate publică a statului constituie 782,9 mii ha (23,1%), terenurile proprietate publică a UAT – 706,3 mii ha (20,9%), şi terenurile aflate în proprietate privată – 1895,4 mii ha (56,0%).

La situaţia din 01.01.2017 suprafaţa terenurilor proprietate publică a UAT, comparativ cu situaţia din 01.01.2016, s-a micşorat cu 2,0 mii ha, în timp ce terenurile aflate în proprietate privată s-au majorat cu această suprafaţă. Totodată, timp de 5 ani din contul diminuării terenurilor proprietate a UAT, terenurile proprietate de stat şi privată s-au majorat cu 3,0 şi, respectiv, cu 10,2 mii ha. Vezi Anexa nr.3 şi Anexa nr.3.1 la prezentul Raport de audit.

√ Auditul a constatat un şir de carenţe la întocmirea cadastrului funciar, fapt ce a cauzat raportarea eronată a datelor înregistrate.

Astfel, nerespectând prevederile regulamentare⁷, PMC nu a asigurat prezentarea cadastrului funciar la situaţia din 01.01.2017 pe mun.Chişinău.

ARFC a admis întocmirea cadastrului funciar fără a ţine cont de documentele confirmative prezentate de UAT Teleneşti, prin ce a fost micşorată suprafaţa terenurilor private cu 1186,18 ha şi majorată neargumentat suprafaţa terenurilor proprietate de stat cu 314,46 ha şi a celor proprietate publică locală cu 871,72 ha.

APP nu a asigurat prezentarea către APL a datelor necesare pentru întocmirea cadastrului funciar privind terenurile proprietate publică a statului privatizate în anul 2016, cu suprafaţa de 20,39 ha.

O situaţie analogică s-a constatat şi în UAT Anenii Noi, Căuşeni, Donduşeni, Râşcani şi Şoldaneşti. Astfel, deşi 71,72 ha de terenuri proprietate publică au fost vândute, SRFC, contrar atribuţiilor stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare aprobate prin deciziile corespunzătoare ale CL, nu au raportat regulamentar⁸ datele respective în cadastrul funciar.

Primăria mun.Soroca nu a raportat în cadastrul funciar pentru 2016 tranzacţiile de vânzare-cumpărare a 52 de terenuri cu suprafaţa de 2,43 ha, aferente caselor de locuit.

În alte 32 de UAT⁹, suprafaţa terenurilor de 158,96 ha trecute dintr-o categorie în alta nu sunt justificate şi argumentate prin documente ce confirmă drepturile asupra pământului (contracte de vânzare-cumpărare etc.).

√ APL nu s-au conformat prevederilor legislaţiei în vigoare ce ţin de delimitarea şi înregistrarea obiectivelor acvatice aplicând fragmentar şi neuniform cadrul legal existent.

Pe parcursul auditului a fost verificată corectitudinea şi plenitudinea întocmirii documentaţiei ce ţine de fondului funciar. Analiza dărilor de seamă funciare a 165 de APL din 5 raioane¹⁰ denotă divergenţe şi carenţe la capitolul evidenţa şi gestionarea bazinelor acvatice/terenurilor sub ape. Astfel, primăria s.Crihana Veche a prezentat date eronate privind terenul cu suprafaţa de 1484,31 ha, care a fost înregistrat ca teren cu destinaţie agricolă, pe când acesta în realitate urma a fi reflectat ca teren al fondului apelor. În alte 2 UAT¹¹, s-a constatat diferenţe de 4,69 ha între suprafaţa terenurilor fondului apelor raportate de acestea în darea de seamă funciară la situaţia din 01.01.2017, faţă de datele din fişa cadastrală centralizatoare prezentată de ARFC.

La fel, s-a constatat o divergenţă între suprafaţa terenurilor raportate la capitolul terenurile fondului apelor ca terenuri proprietate publică a UAT din r-nul Hânceşti şi suprafaţa iazurilor date în arendă potrivit contractelor prezentate, aceastea fiind cu 54,897 ha mai mari decât suprafaţa raportată în darea de seamă funciară. Totodată, compararea datelor¹² din darea de seamă funciară, la diferite compartimente, a stabilit divergenţe de 123,95 ha.

Alte 7 APL¹³, la situaţia din 01.01.2017, au denaturat datele în darea de seamă funciară privind terenurile din fondul apelor, nereflectându-le la capitolul respectiv, totodată prezentând auditului contractele de arendă a bazinelor acvatice pentru o suprafaţă totală de 178,46 ha.

√ Unele APL nu asigură ţinerea registrului cadastral al deţinătorilor de terenuri prevăzut de cadrul normativ¹⁴, ceea ce determină riscul raportării eronate a datelor din cadastrul funciar. Astfel, primăriile mun. Bălţi, s.Sadovoe şi s.Elizaveta nu au întreprins măsuri de rigoare privind întocmirea registrului menţionat, din punct de vedere juridic, cadastral, tehnic şi cantitativ-valoric, cu indicarea tuturor caracteristicilor necesare ale acestora, inclusiv: adresa, codul cadastral, suprafaţa totală, entitatea la balanţa căreia se află etc.

√ Neconlucrarea dintre ARFC şi APL a condus la apariţia devierilor în evidenţa deţinătorilor de terenuri proprietate a statului. În acest sens, ARFC nu dispune de o evidenţă completă a deţinătorilor de terenuri proprietate publică a statului. Astfel, rezultatele verificării numărului deţinătorilor de terenuri proprietate publică a statului relevă ca în RBI sunt înregistraţi 4419 de deţinători, pe când în cadastrul funciar au fost raportaţi 4785 de deţinători, sau cu 366 mai mult.

__________________________

⁴ Regulamentul cu privire la conţinutul documentaţiei cadastrului funciar, aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995).

⁵ Anexa nr.5 la Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobată prin Ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005.

⁶ HG nr.794 din 19.08.1997 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului Cadastrului Naţional”, abrogată prin HG nr.796 din 25.10.2012.

⁷ Pct.2 şi pct.12 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

⁸ Pct.12 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

⁹ UAT oraşelor/satelor/comunelor/ha: Andruşul de Jos – 1,08; Borceag – 10,93; Brânza – 0,45; Găvănoasa – 6,31; Bălceana – 0,21; Boghiceni – 20,77; Căţeleni – 0,24; Cioara – 0,55; Ciuciuleni – 15,93; Crasnoarmeiscoie – 41; Dancu – 2,12; Lăpuşna – 0,16; Mingir – 5,53; Nemţeni – 1,79; Oneşti – 0,09; Stolniceni – 1,0; Buda – 4,1; Pârjolteni – 3,5; Ţibirica – 3,3; Sângerei – 18,7; Cubolta – 0,2; Ţambula – 2,0; Agronomovca – 0,95; Chirileni – 17,76; Măgurele – 2,71; Morenii Noi – 1,0; Năpădeni – 0,36; Negurenii Vechi – 16,27; Sineşti – 0,51; Oniţcani – 5,66; Molovata – 1,94; Elizaveta – 11,43.

¹⁰ Criuleni, Hânceşti, Orhei, Rezina şi Cahul.

¹¹ Primăriile comunelor/satelor: Teleşeu – 1,87 ha, şi Vatici – 2,82 ha.

¹² Datele privind suprafaţa iazurilor din “Lista bazinelor acvatice proprietate publică a statului şi a UAT şi proprietate privată”, care face parte din Anexa nr.3 la Formularul nr.1-func. au fost comparate cu suprafaţa terenurilor raportate la capitolul VI.2 “Terenurile fondului apelor ca terenuri proprietate publică a UAT”.

¹³ UAT: s. Mereşeni – 45,31ha; s. Buţeni – 48,16 ha; s. Bobeica – 16,6 ha; s.Chiperceni – 31,23 ha; s. Pelivan – 26,04 ha; s. Micleşti – 9,88 ha; s. Râşcova – 1,24 ha.

¹⁴ Art.13 din Legea nr.1247-XII din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar; pct.13, pct.16 şi pct.18 din Regulamentul aprobat prin HG nr.24 din 11.01.1995.

1.2 Cu privire la conformitatea utilizării mijloacelor financiare pentru delimitarea şi înregistrarea bunurilor imobiliare

Activităţile de identificare, delimitare, înregistrare şi evidenţă nu au impact suficient asupra protejării bunurilor imobile proprietate publică.

Potrivit prevederilor legale¹⁵, toate APC şi APL urmau să efectueze inventarierea bunurilor proprietate publică şi să asigure delimitarea acestora după apartenenţă şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern, însă până în prezent procedura respectivă nu a fost aprobată. De menţionat că, până la momentul actual, finalizarea procesului de delimitare masivă şi înregistrare a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile se tergiversează. Mai mult decât atât, nu au fost prevăzute mijloace financiare suficiente pentru definitivarea acestui proces. Astfel, verificările efectuate relevă că în perioada 2012-2016 au fost executate lucrări aferente procesului menţionat în sumă totală de 21,5 mil.lei, situaţia fiind prezentată în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

Potrivit informaţiei privind executarea planului bugetar cu referire la delimitarea terenurilor proprietate publică, pe anul 2016 au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 3,6 mil.lei, pentru 35 de localităţi¹⁶. De menţionat că informaţia respectivă nu conţine date despre numărul de terenuri ce urmau a fi procesate urmare a derulării procesului de delimitare a terenurilor proprietate publică, pentru care au fost aprobate mijloacele financiare. La analiza executării planului menţionat se relevă că de facto au fost raportate 10507 de terenuri procesate din 29 de localităţi, din acestea 9495 fiind înregistrate, verificate, recepţionate şi 1012 parţial finalizate, suma cheltuielilor pentru aceste lucrări fiind de 3,05 mil.lei. Deşi, ARFC a raportat că lucrările de identificare şi formare a terenurilor proprietate publică, în sumă de 0,55 mil.lei, repartizate iniţial pentru 6 localităţi¹⁷ au fost executate de către ÎS “IPOT”, însă informaţia respectivă nu conţine numărul de terenuri pentru care au fost efectuate aceste lucrări.

Reieşind din cele expuse şi dat fiind faptul că, la situaţia din 01.01.2017, în UAT din republică rămâneau neînregistrate terenuri cu suprafaţa de 988,3 mii ha (32,5% din 3044,5 mii ha), auditul denotă că mijloacele alocate din bugetul de stat pentru realizarea definitivării procesului de delimitare şi înregistrare a terenurilor proprietate publică nu asigură acoperirea integrală a costurilor reale aferente acestui proces în termenul stabilit (a.2018). Prin urmare, este necesară actualizarea programului de delimitare a terenurilor proprietate publică¹⁸, precum şi a prevederilor Legii nr.296 din 21.12.2012¹⁹.

__________________________

¹⁵ Art.10¹ din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

¹⁶ R-nul/ nr.localităţi: Anenii Noi – 1; Orhei – 2; Chişinău – 1; Hânceşti – 26; Taraclia – 1; Sângerei – 1; Străşeni – 1; Căuşeni – 1; Teleneşti – 1.

¹⁷ R-nul/localitatea/suma: Hânceşti – 4 – 0,27 mil.lei; Orhei – 1 – 0,13 mil.lei; Teleneşti – 1 – 0,15 mil.lei.

¹⁸ Programul de delimitare a terenurilor proprietate publică, aprobat prin HG nr.1528 din 29.12.2007.

¹⁹ Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007.

1.3. Cu privire la situaţia per ansamblu privind procesul de înregistrare a fondului funciar

♦ Obiectivele orientate spre asigurarea realizării intereselor statului privind procesul de înregistrare a terenurilor fondului funciar nu au fost atinse până în prezent.

APL, în comun cu organul cadastral, nu au asigurat înregistrarea conformă a fondului funciar. Deşi, potrivit art.55 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998²⁰ şi HG nr.1030 din 12.10.1998²¹, ARFC, până în anul 2010, urma să asigure înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile în scopul creării cadastrului exhaustiv, probele de audit denotă că în 497 de localităţi²² din republică nu a fost efectuată înregistrarea a 574,6 mii de terenuri transmise în proprietate privată conform art.11 din Codul funciar²³. De menţionat că cele mai reduse înregistrări sunt în localităţile din raioanele: Floreşti, cu 46 de localiăţi în care rămân neînregistrate 49,1 mii de terenuri; Criuleni – 16 localităţi cu 35,1 mii de terenuri; Străşeni –13 localităţi cu 36,1 mii de terenuri; Ungheni – 34 de localităţi cu 30,2 mii de terenuri; Soroca – 34 de localităţi cu 26,8 mii de terenuri; Făleşti – cu 37 de localităţi cu 31,2 mii de terenuri etc.

Potrivit cadrului legal²⁴, terenurile, indiferent de destinaţie şi tipul de proprietate, precum şi de drepturile asupra lor, sunt supuse înregistrării de stat în RBI. În acest sens, misiunea de audit a efectuat o reconciliere a datelor cadastrului funciar a 35 de UAT la situaţia din 01.01.2017 cu datele din RBI, prin care auditul denotă că, din suprafaţa de 3044,5 mii ha, nu au fost înregistrate în RBI 988,3 mii ha, ceea ce constituie 32,5% din totalul terenurilor raportate în cadastrul funciar. Prin urmare, cea mai vulnerabilă UAT constatată de audit, la care înregistrarea masivă a atins rezultate joase este UAT Călăraşi. Astfel, rata de neînregistrare a constituit 42,8 mii ha, sau 56,8% din totalul de suprafaţă a terenurilor. În acest clasament se înscriu şi alte 5 UAT, după cum urmează: Ungheni – 46,6 mii ha (43,1%); Străşeni – 34,0 mii ha (46,7%); Făleşti – 46,4 mii ha (43,3%); Sângerei – 44,2 mii ha (42,8%); Şoldăneşti – 24,8 mii ha (41,3%). De menţionat că UAT din raionul Anenii Noi, potrivit datelor ÎS “Cadastru”, au înregistrate cu 423,73 ha mai mult decât suprafaţa înregistrată în cadastrul funciar la situaţia din 01.01.2017. Analiza separată pe fiecare UAT privind suprafaţa neînregistrată este prezentată în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit.

• Auditul constată aplicarea neconformă de către APL a prevederilor art.11 din Codul funciar.

Deşi, în conformitate cu prevederile Programului de stat, în cadrul înregistrării primare masive a bunurilor imobile (1998-2006) urma a fi finalizat procesul de împroprietărire a cetăţenilor cu pământ, potrivit datelor ÎS “Cadastru” în RBI la data de 01.01.2017 existau 20591 de terenuri (faţă de 20799 înregistrate la 01.01.2016) cu suprafaţa de 8679,5 ha proprietate publică locală sau de stat aferente caselor de locuit particulare, o parte a cărora sunt estimate la valoarea de 4732 mil.lei. Din acestea, 5200 de terenuri cu suprafaţa de 546,13 ha şi cu valoarea estimată de 2594,4 mil.lei se află în mun. Chişinău (oraş).

În cazul transmiterii lotului de pământ de pe lângă casă în proprietate privată în cadrul înregistrării primare masive, conform pct.13 al Regulamentului aprobat prin HG nr.984 din 21.09.1998²⁵, Comisia funciară era obligată să examineze în termen de 10 zile informaţia acumulată de către oficiile cadastrale, să precizeze în caz de necesitate unele date (suprafaţa, hotarele etc.), să întocmească documentele necesare pentru transmiterea terenului în proprietate privată şi să emită decizia cu privire la atribuirea terenului în proprietate, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren.

Cele relatate relevă nerealizarea de către organele cadastrale şi APL a măsurilor pentru urgentarea procesului de împroprietărire, reglementat prin HG nr.984 din 21.09.1998.

Existenţa acestei situaţii a fost constatată şi în Hotărârea Curţii de Conturi nr.9 din 12.02.2004 “Privind rezultatele controlului asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar în municipiul Chişinău în anul 2002 şi I semestru al anului 2003”. Astfel se menţiona că, prin neînregistrarea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor aferente caselor particulare, Primăria mun. Chişinău a încălcat prevederile art.6¹ din Codul funciar şi se cerea de la CMC reexaminarea deciziilor de înregistrare ca proprietate municipală a terenurilor aferente caselor particulare la 1912 deţinători, cu înregistrarea lor condiţionată conform prevederilor Codului funciar, fapt care nu a fost realizat până în prezent.

__________________________

²⁰ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

²¹ HG nr.1030 din 12.10.1998 “Despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile” (în continuare – HG nr.1030 din 12.10.1998).

²² Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

²³ Art.11 din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991 (în continuare – Codul funciar).

²⁴ Art.6¹ din Codul funciar; art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

²⁵ HG nr.984 din 21.09.1998 “Cu privire la unele măsuri pentru urgentarea procesului de împroprietărire” (în continuare – HG nr.984 din 21.09.1998).

1.4. Cu privire la evidenţa bunurilor imobile proprietate publică a statului

♦ Statul nu deţine o informaţie amplă privind bunurile imobile proprietate publică, această situaţie fiind determinată de neactualizarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi administratorilor acestora.

Deşi în 2016 Guvernul prin hotărârile sale (inclusiv în temeiul recomandărilor din Raportul anual 2014 al Curţii de Conturi) a aprobat planurile de acţiuni²⁶ în privinţa modificării şi completării HG nr.351 din 23.03.2005²⁷, datele privind bunurile imobile proprietate a statului incluse în listele respective până în prezent nu sunt actualizate.

De exemplu, în listele bunurilor imobile ale statului amplasate în mun. Soroca lipseşte informaţia despre 127 de obiecte (construcţii şi încăperi izolate) cu suprafaţa totală de 39821,36 m.p., din acestea 9 obiecte cu suprafaţa de 2826,1 m.p. sunt obiecte evaluate, 96 de obiecte cu suprafaţa de 36995,26 m.p. sunt obiecte neevaluate, şi 22 de obiecte neevaluate (fără înregistrarea suprafeţei), dar care sunt înregistrate în RBI ca proprietate a Republicii Moldova. Totodată, a fost identificată necorespunderea datelor incluse în listele menţionate faţă de cele înregistrate în RBI în privinţa a 17 bunuri imobile, înregistrând o suprafaţă mai mică cu 647,15 m.p.²⁸.

De asemenea, potrivit datelor din RPP la situaţia din 01.01.2016, Penitenciarul nr.5 din mun. Cahul are în gestiune bunuri imobile cu suprafaţa totală de 14639,7 m.p., sau cu 460,82 m.p. mai puţin decât potrivit datelor din lista bunurilor imobile (15100,51 m.p.)²⁹.

Nu au fost incluse regulamentar în lista bunurilor proprietate a statului 187 de obiecte amplasate în străinătate cu valoarea de bilanţ de 459,3 mil.lei, care aparţin cu drept de gestiune la 14 instituţii de stat³⁰.

Listele bunurilor imobile proprietate a statului nu sunt modificate pe parcursul mai multor ani, reieşind din condiţiile de reorganizare/lichidare a administratorilor şi/sau gestionarilor patrimoniului statului. Astfel, nu sunt modificaţi administratorii patrimoniului public lichidat/reorganizat în anii precedenţi. Spre exemplu,

Departamentul Tehnologii Informaţionale, format în anul 2001³¹ (administrator al patrimoniului în număr de 499 de obiecte cu suprafaţa de 99,9 mii m.p.³²), în anul 2005 a fost reorganizat în Ministerul Dezvoltării Informaţionale³³;

Departamentul Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, format în anul 2006³⁴ (administrator al patrimoniului în număr de 72 de obiecte cu suprafaţa de 144,4 mii m.p.³⁵), în anul 2008 a fost reorganizat în Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului³⁶;

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (administrator al patrimoniului în număr de 6 obiecte cu suprafaţa de 12,7 mii m.p.³⁷) în anul 2012 a fost reorganizat în Centrul Naţional Anticorupţie³⁸;

Departamentul Vamal, format în anul 2001 (administrator al patrimoniului în număr de 65 de obiecte cu suprafaţa de 16,3 mii m.p.³⁹), în anul 2008 a fost reformat în Serviciul Vamal⁴⁰.

Mai mult decât atât, deşi Guvernul a aprobat lista bunurilor imobile proprietate publică a statului, aceasta nu include şi terenurile aferente acestor bunuri, ceea ce nu asigură o informaţie veridică/integrală privind bunurile imobile proprietate publică a statului şi a dreptului de proprietate asupra lor. Potrivit prevederilor legale⁴¹, de domeniul public al statului ţin terenurile aferente clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, instituţiile subordonate lor.

Spre exemplu, potrivit HG nr.351 din 23.03.2005, Ministerul Economiei înregistrează 430 de bunuri imobile proprietate a statului sub formă de diferite construcţii, încăperi etc., însă terenurile aferente acestor bunuri nu sunt înregistrate. Ca urmare, verificările efectuate de audit privind contrapunerea datelor din lista menţionată mai sus cu datele raportate în RPP denotă că Ministerul deţine în administrare în total 2022 de bunuri imobile, din acestea 1547 sunt terenuri şi 475 construcţii, încăperi, care constituie cu 1592 de bunuri imobile mai mult. O situaţie analogică s-a constatat şi la Ministerul Edicaţiei, nefiind incluse în listă 257 de terenuri cu suprafaţa de 2793,13 ha, precum şi 38 de obiecte (construcţii ş.a.).

Auditul a constatat o situaţie confuză cu referire la materialele delimitării terenurilor proprietate publică a statului şi proprietate publică a unor sate/comune, efectuate în anul 2002. De exemplu, terenurile aferente bunurilor imobile, cu suprafaţa de 6,15 ha, din administrarea Ministerului Justiţiei, transmise în folosinţa Penitenciarului nr.5, sunt înregistrate în RBI cu dreptul de proprietate după UAT din mun.Cahul. Este de menţionat faptul că, potrivit Deciziei CO Cahul nr.1/6 (6/6)-XXV din 24.03.2016, s-a decis retragerea din folosinţa Penitenciarului nr.5 din or.Cahul a terenului cu suprafaţa de 1,3908 ha şi retragerea de către acesta a bunurilor mobile în decurs de zece zile, în caz contrar aceste bunuri se vor considera lăsate fără stăpân. Faptul că terenul nu a fost înregistrat în proprietatea statului, a creat posibilitatea APL de a-l retrage din folosinţa Penitenciarului. La moment, APL ale mun. Cahul şi Penitenciarul nr.5 se află în litigiu.

În această situaţie se denotă că APP, având în atribuţia sa coordonarea activităţii legate de delimitarea şi înregistrarea bunurilor publice ale statului şi ale UAT, nu a întreprins măsurile necesare în vederea verificării informaţiilor prezentate de către APC, precum şi actualizării listelor bunurilor proprietate a statului şi aprobării acestora în modul corespunzător.

__________________________

²⁶ Pct.14 din Planul de acţiuni privind implementarea recomandărilor din Raportul anual 2014 al Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public, aprobat prin HG nr.288 din 12.03.2016; pct.3.4. din Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin HG nr.890 din 20.07.2016.

²⁷ HG nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare – HG nr.351 din 23.03.2005).

²⁸ Calculul: 3183,83 m.p. - 3830,98 m.p. = 647,15 m.p.

²⁹ Anexa nr.22⁴ la HG nr.351 din 23.03.2005.

³⁰ Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

³¹ HG nr.398 din 06.06.2001 “Cu privire la Departamentul Tehnologii Informaţionale”.

³² Anexa nr.20 la HG nr.351 din 23.03.2005.

³³ HG nr.357 din 23.04.2005 “Privind măsurile de reorganizare a unor ministere şi autorităţi administrative centrale ale Republicii Moldova”.

³⁴ HG nr.864 din 01.08.2006 “Cu privire la aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului” (abrogată prin HG nr.971 din 11.08.2008).

³⁵ Anexa nr.11 la HG nr.351 din 23.03.2005.

³⁶ HG nr.971 din 11.08.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea structurii şi efectivului-limită ale Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului” (abrogată prin HG nr.662 din 10.11.2009).

³⁷ Anexa nr.16 la HG nr.351 din 23.03.2005.

³⁸ Legea nr.1104-XV din 06.06.2002 cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.209-211/683 din 05.10.2012 cu modificările şi completările efectuate, articolele şi alineatele având o nouă numerotare).

³⁹ Anexa nr.4 la HG nr.351 din 23.03.2005.

⁴⁰ HG nr.547 din 07.06.2005 “Cu privire la aprobarea structurii, efectivului-limită şi Regulamentului Serviciului Vamal” (abrogată prin HG nr.4 din 02.01.2007).

⁴¹ Art.4 alin.(1) lit.c) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007) .

1.5. Cu privire la procesul de identificare, delimitare şi înregistrare a bunurilor imobile proprietate publică a UAT

♦ Verificarea procesului de delimitare şi înregistrare a terenurilor proprietate publică în cadrul unor UAT relevă că nu sunt identificate integral terenurile din domeniul public şi cel privat, nefiind stabilit statutul juridic al acestora. În acest sens, auditul a constatat că pe teritoriul mun. Edineţ şi mun.Soroca au fost identificate 1549 loturi de teren cu suprafaţa totală de 178,46 ha proprietate comună (exprimată prin procentaj)⁴², fără delimitarea acestora în natură, fapt ce favorizează fragmentarea şi/sau înregistrarea incompletă a terenurilor publice.

♦ Neexecutarea prevederilor Legii nr.91-XVI din 05.04.2007 creează unele nereguli ce ţin de bunurile imobile ale APC. Spre exemplu, instituţiile publice centrale, cum ar fi Ministerul Apărării şi Departamentul Instituţiilor Penitenciare, nu au asigurat înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile amplasate pe teritoriul mun. Cahul, iar APC şi APL nu s-au conformat prevederilor legale şi nu au efectuat inventarierea bunurilor proprietate publică, precum şi delimitarea acestora după apartenenţa de stat sau locală, cât şi pe domenii – public sau privat, ceea ce creează riscul pierderii acestora. Astfel, potrivit materialelor ce ţin de delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului şi proprietate publică a s.Crihana Veche, întocmite de IPOT (în a.2002), terenul agricol cu suprafaţa de 24,46 ha ţine de domeniul public al statului (beneficiar fiind Departamentul Instituţiilor Penitenciare), însă în RBI dreptul asupra terenurilor agricole cu suprafaţa de 20,9682 ha este înregistrat după UAT Crihana Veche.

În alt caz, deşi terenul cu suprafaţa de 293,87 ha ţine de proprietatea publică a statului, în RBI dreptul de proprietate asupra acestui teren este înregistrat după com. Crihana Veche, fiindu-i grevat dreptul de folosinţă Ministerului Apărării. De menţionat că, potrivit datelor din RPP, la situaţia din 01.01.2016 nu era raportată suprafaţa terenurilor transmise în folosinţă Brigăzii nr.3 de Infanterie Motorizată.

♦ APL nu au asigurat pe deplin procedura de inventariere a fondului funciar prevăzută de cadrul legal⁴³. Drept rezultat, CL şi CM nu deţin informaţii exhaustive în privinţa componenţei, structurii şi modului de folosinţa a acestora.

Astfel, misiunea de audit a identificat 4127 loturi de pământ cu suprafaţa de 1159,42 ha înregistrate în RBI ca proprietate a APL⁴⁴ fără determinarea modului de folosinţă a acestora precum şi 41 loturi de pământ cu suprafaţa de 10,92 ha⁴⁵ cu menţiunea “Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”.

În mod similar, APL a mun. Soroca şi mun. Edineţ, neasigurând respectarea prevederilor regulamentare⁴⁶, nu au realizat pe deplin procedura de inventariere a bunurilor imobile care aparţin UAT şi/sau a bunurilor imobile fără stăpân, ca rezultat fiind identificate următoarele bunuri imobile: (i) 76 de construcţii/alte proprietăţi ale APL cu valoarea cadastrală de 4164 mii lei; (ii) 1291 de construcţii şi încăperi izolate cu menţiunea “Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”; (iii) 580 de spaţii neprivatizate (apartamente/încăperi locuibile în cămine)⁴⁷.

♦ Auditul denotă că delimitarea terenurilor în mun.Chişinău a fost una formală, cu derogări esenţiale de la situaţia în natură. Ca urmare, listele aprobate de către CMC nu sunt exhaustive şi veridice, nu asigură transparenţa în gestionarea proprietăţii municipale, fiind necesară ajustarea acestora, ceea ce va necesita cheltuieli suplimentare din bugetul local. Astfel, unele terenuri, fiind înregistrate în RBI ca proprietate a mun. Chişinău, nu au fost incluse în listele aprobate în urma procesului de delimitare a terenurilor. Totodată, unele terenuri proprietate municipală, delimitate şi incluse în listele aprobate, nu au fost înregistrate în RBI ca proprietate municipală.

În mun.Chişinău delimitarea masivă a terenurilor proprietate publică locală a fost efectuată în anii 2013-2014, fiind aprobate de către CMC listele terenurilor proprietate municipală⁴⁸. În total, au fost delimitate ca proprietate publică şi privată a mun. Chişinău 14130 de terenuri cu suprafaţa totală de 5504,47 ha.

Informaţia prezentată de PMC privind situaţia funciară la data de 01.01.2016 denotă că au fost raportate 21375 de terenuri proprietate municipală, cu suprafaţa totală de 7742,34 ha. Astfel, există o divergenţă între listele terenurilor municipale aprobate şi totalul terenurilor municipale. Factorii de decizie de la PMC explică această situaţie prin delimitarea şi aprobarea selectivă a terenurilor, concomitent cu aprobarea deciziilor privind darea în arendă a fondului funciar. Reieşind din acest fapt, auditul constată că în listele respective nu se conţin 33,9% din numărul de terenuri, ceea ce constituie 28,9% suprafaţa mun. Chişinău. Această modalitate de aprobare a terenurilor municipale nu asigură, în opinia auditului, transparenţa în evidenţa terenurilor municipale şi gestionarea eficientă a acestora. Totodată, aplicarea acestei modalităţi nu respectă procedurile legale de formare a bunurilor imobile⁴⁹. În context, auditul a verificat în baza de date a ÎS “Cadastru” informaţiile privind 102 terenuri, constatând că pentru 38 de terenuri cu suprafaţa de 19,7 ha dreptul de proprietate municipală a fost înregistrat, însă aceste terenuri nu au fost incluse în listele aprobate.

În majoritatea cazurilor, terenurile respective erau transmise în arendă funciară. De exemplu terenul cu nr.cad. 0100101037, cu suprafaţa de 0,101 ha a fost transmis în arendă funciară fără a fi delimitat şi aprobat.

O altă situaţie prezintă delimitarea şi aprobarea terenurilor proprietate publică pe care sunt amplasate construcţii private. Astfel, auditul a constatat că, din 5 terenuri verificate (nr.cad.: 0100101352; 01001011041; 01001011042; 01001011043; 0100101780), au fost delimitate şi aprobate ca terenuri publice doar 3: (i) nr.cad. 01001011041 (0,1031 ha); (ii) nr.cad. 01001011042 (0,2505 ha); (iii) nr.cad. 01001011043 (0,1823 ha), iar alte două terenuri proprietate municipală nu au fost incluse în listă.

♦ APC şi APL nu au asigurat înregistrarea obligatorie a drepturilor asupra bunurilor imobile, prin ce nu au fost respectate prevederile cadrului legal⁵⁰, creând condiţii de pierdere a drepturilor asupra acestora şi de ratare a veniturilor bugetare.

În pofida faptului că Curtea de Conturi a abordat problema respectivă în cadrul controalelor/auditurilor anterioare, APC şi APL nu au întreprins măsuri de remediere, inclusiv prin înaintarea către Guvern a unor propuneri în vederea soluţionării acesteia. În susţinerea celor menţionate, se relevă următoarele:

- potrivit constatărilor de audit, din numărul total de 14967 de bunuri imobile proprietate publică înregistrate după instituţiile publice ale statului în RPP, la 01.01.2016 nu au fost înregistrate drepturile asupra a 5860 de bunuri imobile, cu valoarea de bilanţ de 2367,6 mil.lei, sau 39,1% din total, ca urmare nefiind asigurată recunoaşterea publică a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra acestora;

- majoritatea APL din republică nu au înregistrat la OCT drepturile asupra bunurilor imobile (clădiri şi construcţii speciale). Probele de audit denotă că doar APL din municipiile Bălţi, Soroca, Edineţ şi Cahul nu au înregistrat drepturile asupra 316 bunuri imobile în valoare totală de 601,3 mil.lei⁵¹.

♦ Auditul relevă prezenţa unor incertitudini în cadrul stabilirii dreptului de proprietate asupra unor imobile publice de către primăria mun. Bălţi. Din 571 de imobile gestionate de CMB, în cazul a 155 de imobile cu valoarea totală de 14,8 mil.lei⁵² (sau 27% din numărul total), la OCT sunt înregistrate doar terenurile aferente acestora, nefiind înregistrate construcţiile de pe aceste terenuri. Astfel, la Tabăra de odihnă a copiilor “Olimpieţ” nu sunt înregistrate 48 de căsuţe şi cantina, la Tabăra de odihnă din s.Rădoaia - 17 căsuţe în sumă de 817,7 mii lei etc.

De menţionat că, terenul aferent taberei de odihnă din s.Rădoaia de 3,15 ha, proprietate a com. Heciul Nou, raionul Sângerei, contrar prevederilor art.17 şi art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁵³ nu este înregistrat în evidenţa contabilă a primăriei date.

CMB a transmis în folosinţă terenuri publice unor ÎM, neindicând că pe acestea sunt amplasate construcţii publice şi, respectiv, neînregistrând construcţiile respective la OCT, fapt ce poate cauza pierderea acestor imobile. Conform prevederilor pct.31 din HG nr.901 din 31.12.2015⁵⁴ “în cazul în care bunul imobil, care urmează a fi transmis nu este înregistrat în cadastrul bunurilor imobile, instituţia bugetară/publică la autogestiune sau întreprinderea de stat/municipală ce primeşte imobilul este obligată să asigure înregistrarea cadastrală a acestuia, conform prevederilor legale”.

Astfel, conform actului de transmitere-primire din 24.01.2013, Primăria mun. Bălţi a transmis în folosinţă ÎM “Asociaţia Pieţelor” clădirea de acumulare a deşeurilor din Piaţa centrală, cu valoarea de 1143,4 mii lei, şi terenul public aferent acesteia. Totodată, la OCT a fost înregistrată doar transmiterea terenului cu suprafaţa de 0,05 ha, iar bunul imobil cu valoarea de 1,1 mil.lei nu este înregistrat în RBI.

În unele cazuri, suprafeţele unor bunuri imobile ale Primăriei mun.Bălţi înregistrate la OCT, sunt substanţial diminuate sau majorate faţă de suprafeţele efective ale acestora şi, respectiv, faţă de suprafeţele contabilizate de către primărie. Analiza suprafeţelor aferente imobilelor în baza a 27 de fişe cadastrale (înregistrate la OCT), în contrapunere cu situaţia înregistrării acestora în registrul de evidenţă al Primăriei mun.Bălţi, relevă că numai într-un caz aceste suprafeţe coincid, iar în alte cazuri discrepanţele sunt semnificative. APL justifică situaţia creată prin costul majorat al serviciilor de înregistrare prestate de OCT şi prin lipsa resurselor financiare prevăzute în acest scop. În acelaşi timp, acestea nu şi-au asumat responsabilităţile atribuite conform prevederilor regulamentare privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a UAT şi ale statului, pentru asigurarea înregistrării drepturilor de proprietate asupra acestora, în baza documentelor şi termenelor prevăzute de legislaţia în vigoare⁵⁵.

Totodată, auditul denotă că probele de audit acumulate au relevat o stare neconformă a managementului patrimoniului aflat în gestiunea APC, APP şi ÎM, fondate de către acestea, situaţie generată de:

- neînregistrarea regulamentară în RBI a drepturilor patrimoniale la OCT;

- necunoaşterea în toate cazurile a reglementărilor legale în domeniul funciar şi a raportării financiare, interpretarea neconformă a unor prevederi legale, precum şi pregătirea insuficientă a personalului angajat în domeniu, atât din cadrul ÎM, cât şi din APL;

- absenţa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale;

- neîntreprinderea măsurilor de rigoare în vederea remedierii erorilor şi deficienţelor stabilite, conform recomandărilor din cadrul auditurilor/controalelor anterioare, ceea ce amplifică indisciplina şi iregularitatea etc.

♦ Unele APL nu au asigurat înregistrările corespunzătoare conform cadrului legal⁵⁶ privind dreptul de folosinţă, locaţiune/arendă asupra acestora pe un termen mai mare de 3 ani. Astfel, nu au asigurat înregistrarea regulamentară privind dreptul de folosinţă APL din mun.Cahul a bunurilor imobile transmise către 24 de instituţii publice, cu suprafaţa de 20,29 ha şi CR Dubăsari - privind dreptul de folosinţă asupra a 11 apartamente de serviciu⁵⁷ transmise în comodat.

♦ Incertitudinile regimului juridic al proprietăţii de stat şi al proprietăţii UAT au condus la iniţierea unor litigii între organul abilitat cu funcţii în administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi UAT privind stabilirea proprietăţii asupra terenurilor, fapt ce a cauzat stoparea în unele cazuri a încasării plăţii pentru arenda/folosirea terenurilor aferente.

Baza legală şi cea normativă prin care se statuează regimul juridic al proprietăţii publice a statului şi a UAT asupra terenurilor funciare este Legea nr.91-XVI din 05.04.2007. Totodată, raporturile legate de apariţia, exercitarea şi apărarea dreptului de proprietate publică a UAT sunt reglementate prin Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁵⁸. Toate bunurile mobile şi imobile, aflate pe teritoriul UAT până la intrarea în vigoare a Legii nr.191-XIV din 12.11.1998⁵⁹, cu excepţia bunurilor ce se aflau în proprietatea statului şi în proprietate privată, prin art.1 alin.(6) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 au fost declarate proprietate publică a UAT.

Potrivit art.28 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998, se prevăd expres temeiurile şi documentele în baza cărora se face înregistrarea dreptului asupra bunului imobil⁶⁰. De asemenea, art.57 din aceeaşi lege, până la modificarea articolului menţionat⁶¹, stabilea că: “în cazul în care titularul de drepturi nu deţine documentele care să-i confirme dreptul asupra terenului, dreptul de proprietate asupra terenului se înregistrează în folosul Republicii Moldova în limitele hotarelor demarcate pe teren”. La 01.04.2004 prevederile articolului respectiv au fost completate cu cuvintele “sau al unităţii administrativ-teritoriale respective, conform legislaţiei”. Prin urmare, legislatorul, stabilind înscrierea drepturilor după “Republica Moldova”, a urmărit scopul de înregistrare a bunurilor imobile în RBI, dar nu şi a drepturilor de proprietate asupra lor, reprezentând o înregistrare condiţionată a drepturilor, cu identificarea ulterioară a proprietarilor.

Pentru asigurarea gestionării patrimoniului statului, prin contrapunerea informaţiei din versiunea electronică a RBI deţinut de ÎS “Cadastru” cu lista terenurilor proprietate a statului, remisă de ARFC prin intermediul unor scrisori, APP a identificat un şir de terenuri care erau înregistrate cu drept de proprietate după RM, ulterior fiind înregistrate ca proprietate a APL (în special din mun. Chişinău), calificate de către APP ca fiind înregistrate ilegal, fără acordul titularului de drept. Urmare a verificării de către APP a listei cu 878 de terenuri, s-a constatat că pentru 160 de terenuri OCT a radiat în anii 2014-2016 dreptul de proprietate al statului în baza deciziilor CMC, iar pentru o parte din terenuri municipalitatea a încheiat contracte de locaţiune/arendă.

În acest sens, în lunile mai-iunie 2017 APP a înaintat 8 cereri de chemare în judecată în ordine de contencios administrativ, în calitate de pârâţi fiind OCT Chişinău, ÎS “Cadastru”, ARFC, iar în calitate de intervenienţi accesorii – Primarul general al mun.Chişinău şi CMC. Până în prezent, cererile de chemare în judecată sunt în proces de examinare.

Misiunea de audit a constatat situaţii confuze privind înscrierile privind dreptul de proprietate asupra unor terenuri. Astfel, drept rezultat al verificării a 5 terenuri proprietate publică cu suprafaţa totală de 9,16 ha aferente construcţiilor private (proprietar Uniunea “MOLDCOOP”), s-a stabilit că în RBI terenurile sunt înregistrate după “Republica Moldova”, deşi prin titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren⁶² se confirma că acestea au fost repartizate în folosinţă în baza deciziilor⁶³ PMC încă prin anii 1997-1998. Concomitent, tot acelaşi proprietar (Uniunea “MOLDCOOP”) deţine şi alte terenuri proprietate publică aferente obiectivelor private, având iniţial la bază titluri de autentificare a terenurilor similare celor menţionate mai sus, numai că acestea erau înregistrate după “Republica Moldova”, apoi reînregistrate prin Decizia nr.11/52 din 23.12.2014 a CMC ca proprietate a mun.Chişinău, iar în alte cazuri unele au fost date de primărie spre privatizare.

Situaţii similare s-au atestat şi în cazul CCG. Astfel, 90 de terenuri proprietate publică aferente construcţiilor private sunt înregistrate ca proprietate a mun.Chişinău (la unele din ele a fost aplicată plata pentru folosirea terenului), iar alte 13 terenuri – după “Republica Moldova”. De menţionat că, în anexele la deciziile aprobate de CMC nr.16/67 din 28.12.2004 şi nr.20/18 din 15.03.2005 “Cu privire la delimitarea terenurilor proprietate publică a statului din intravilanul oraşului Chişinău”, terenurile menţionate mai sus nu se regăsesc printre terenurile proprietate a statului.

În alte cazuri, la adresarea APP (din 28.09.2017), ASP a prezentat lista cu 2012 terenuri aferente blocurilor/caselor de locuit individuale, cu suprafaţa totală de 372,03 ha, amplasate în mun.Chişinău, dreptul de proprietate asupra cărora este înscris în RBI după “Republica Moldova”, pentru care APP nu a prezentat informaţii că a iniţiat anumite acţiuni.

Situaţii analogice celor descrise există şi în alte localităţi, pentru care APP nu a iniţiat nicio acţiune. Spre exemplu, potrivit datelor ÎS “Cadastru”, în 4 UAT⁶⁴ cu drepturile de proprietate înscrise după "Republica Moldova” au fost identificate în total 311 terenuri, cu suprafaţa totală de 379,57 ha.

__________________________

⁴² Mun. Soroca – 1509 loturi cu suprafaţa de 169,5 ha; mun. Edineţ – 40 de loturi cu suprafaţa de 8,96 ha.

⁴³ Art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

⁴⁴ UAT Soroca, Edineţ.

⁴⁵ Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.

⁴⁶ HG nr.162 din 19.02.2004 “Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi a statului” (în continuare – HG nr.162 din 19.02.2004).

⁴⁷ Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.

⁴⁸ Deciziile CMC nr.3/26 din 02.04.2013; nr.2/18-2 şi nr.2/18-1 din 27.02.2014; nr.4/15 din 13.05.2014 şi nr.11/52 din 23.12.2014 “Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectoarele: Ciocana, Râşcani, Buiucani, Centru şi Botanica”.

⁴⁹ Legea nr.354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile (în continuare – Legea nr.354-XV din 28.10.2004).

⁵⁰ Art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁵¹ Anexa nr.9 la prezentul Raport de audit.

⁵² ÎM -36 de imobile cu valoarea totală de 3,3 mil.lei; DÎTS – 113 imobile cu valoarea totală de 8,8 mil.lei; etc.

⁵³ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare - Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

⁵⁴ HG nr.901 din 31.12.2015 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică”.

⁵⁵ HG nr.162 din 19.02.2004.

⁵⁶ Art.43 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁵⁷ în blocul de locuinţe cu nr.cad. 3818121.368.03.

⁵⁸ Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – Legea nr.523-XIV din 16.07.1999).

⁵⁹ Legea nr.191-XIV din 12.11.1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova.

⁶⁰ Actele administrative emise de autorităţile publice abilitate în modul stabilit de legislaţie, în vigoare la data adoptării lor, titlurile de autentificare a drepturilor deţinătorului de teren şi alte acte (adeverinţe) privind drepturile asupra bunului imobil etc.

⁶¹ Legea nr.97-XV din 01.04.2004 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998.

⁶² Titlurile de autentificare a dreptului deţinătorului de teren 0100306001; 0100307015; 0100306016; 0100306006 şi 0100306003.

⁶³ Deciziile CMC nr.21/30 din 24.07.1997; nr.22/47 din 21.08.1997; nr.11/14 şi nr.11/15 din 08.06.1998.

⁶⁴ Numărul de terenuri/suprafaţa: r-nul Dubăsari – 102 / 339,68 ha, mun.: Cahul – 129 / 17,35 ha; mun.Soroca – 25 / 14,53 ha, mun. Edineţ – 55 / 8,01 ha.

1.6. Cu privire la deficienţele aferente procedurii de înregistrare a bunurilor în RBI

Registratorii OCT Cahul efectuează corectările în RBI, care ating dreptul de proprietate şi nu au caracter tehnic, în baza deciziilor proprii sau în lipsa acestora, fără a ţine cont de prevederile legislaţiei în vigoare, care stipulează că greşelile care nu au caracter tehnic se corectează cu consimţământul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sunt atinse⁶⁵ sau în temeiul hotărârii judecătoreşti irevocabile⁶⁶. Astfel, deşi înregistrările în RBI urmează să asigure protecţia drepturilor asupra bunurilor imobile, ignorarea de către registratorii ÎS “Cadastru” a prevederilor legale la înregistrarea şi corectarea înregistrării drepturilor produce confuzii la identificarea proprietarilor şi facilitează apariţia riscului de deposedare a proprietarilor de bunurile imobile ale acestora.

OCT Cahul a schimbat ilegal proprietarul în lipsa deciziilor registratorului sau altor acte care ar fi servit temei de modificare a dreptului de proprietate asupra terenului din fondul apelor cu nr.cad.1710104257, cu suprafaţa de 4,076 ha, din proprietatea UAT s. Andruşul de Jos în proprietatea SA “Parcul de autobuze şi taximetrie nr.8”⁶⁷. De menţionat că factorii de decizie au explicat acest fapt printr-o eroare de sistem, care a fost corectată în timpul auditului.

La fel, în lipsa actelor justificative a fost corectat proprietarul terenului cu nr.cad. 1701121071, cu suprafaţa de 27,3022 ha, pe care îşi desfăşoară activitatea Brigada nr.3 de Infanterie-Motorizată “Dacia” din Cahul, din “mun.Cahul” în “Republica Moldova”. Această corectare a fost efectuată la 24.05.2017, în timpul deplasării echipei de audit la ÎS “Cadastru”, iar în RBI este înscrisă data de 28.02.2002.

În alt caz, OCT a înregistrat neregulamentar terenul aferent construcţiei transmise în baza HG nr.326 din 23.04.2009, cu suprafaţa de 0,8838 ha, după com. Pelinei, care urma să fie înregistrat după CR Cahul. Pe parcursul auditului, în lipsa actelor justificative, persoanele responsabile de la OCT Cahul au efectuat corectarea la 31.10.2017, înregistrarea în RBI fiind indicată la 05.11.2009.

Registratorul OCT Cahul a efectuat abuziv corectarea greşelii care nu avea caracter tehnic – schimbarea titularului de drept, înregistrând în RBI dreptul de proprietate după “Republica Moldova”, la solicitarea SA “Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul”, în lipsa consimţământului în scris al proprietarului de teren – primăria s. Crihana Veche, şi în lipsa hotărârii judecătoreşti irevocabile.

În alt caz, conform materialelor privind delimitarea terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului şi terenuri proprietate publică a satului Crihana Veche, din anul 2002, terenul cu suprafaţa de 1490,71 ha făcea parte din fondul apelor. Ignorând explicaţiile ARFC⁶⁸, OCT Cahul a corectat destinaţia terenului menţionat în teren agricol, la cererea proprietarului construcţiilor amplasate pe acesta, chiar şi în lipsa deciziei registratorului, fără a consemna faptul în RBI. Deşi în cererea administratorului SA “Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul” a fost solicitată corectarea statutului juridic al terenului respectiv – din teren al fondului apelor în teren agricol, cu modul de folosinţă – fondul apelor, OCT Cahul a înregistrat în RBI acest teren cu modul de folosinţă “teren agricol”.

UAT Tătăreşti, Roşu şi Luceşti din raionul Cahul nu au înregistrat în RBI suprafaţa totală a unor terenuri din fondul apelor, fiind înregistrat câte un segment nesemnificativ din suprafaţa totală a obiectului acvatic. În acest context se denotă că OCT Cahul a admis în mod abuziv formarea bunului imobil, deşi art.4 alin.(6) din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 stipulează că “Terenul fondului de apă este un bun indivizibil”. Referitor la acest caz, şeful OCT Cahul a explicat verbal “că loturile de teren au fost înregistrate segmentat conform datelor înregistrării masive, fără a fi efectuate măsurări în teren. Pentru efectuarea măsurărilor suprafeţei proprietarul urmează să depună o cerere suplimentară”. În opinia auditului, situaţia a fost generată atât de către APL, cât şi de către organul cadastral, în favoarea arendaşilor şi a permis eschivarea de la achitarea plăţii de arendă şi a impozitelor cuvenite.

În alte cazuri, contrar prevederilor art.28 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 şi în lipsa documentelor ce confirmă drepturile pentru înregistrare, registratorul ÎS “Cadastru” a efectuat înscrieri eronate în RBI după “Republica Moldova” în cazul a 42 de loturi pomicole transmise în folosinţă Întovărăşirilor pomicole de către UAT mun.Chişinău şi localităţile din cadrul acestuia⁶⁹.

Dezinteresul organului cadastral, concomitent cu toleranţa nejustificată a APL din cadrul primăriei mun. Edineţ, au generat înregistrarea unor drepturi patrimoniale absurde. Astfel, potrivit datelor RBI, în mun. Edineţ din anul 2008 este înregistrat un lot de teren proprietate a APL cu suprafaţa de 130,9 ha (în lipsa informaţiei grafice), amplasat practic în centrul localităţii⁷⁰. Se menţionează că, reieşind din datele cadastrale, terenul nominalizat constituie practic 1/8 (12,7%) din intravilanul localităţii (1028,21 ha). Cu toate acestea, nici OCT, ca administrator al RBI, nici primăria mun.Edineţ, în calitate de proprietar al terenului, nu şi-au asumat pe parcursul a 9 ani preocuparea relevantă în privinţa existenţei de facto a bunului imobil nominalizat, precum şi raportării situaţiilor patrimoniale publice.

__________________________

⁶⁵ Art.38 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

⁶⁶ Art.8 alin.(3) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999.

⁶⁷ C/f 1003603151585.

⁶⁸ ARFC, conform scrisorii expediate în adresa SA “Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul”, cu nr.de ieşire 393 din 08.10.2012, a explicat că rectificarea înscrierii privind modul de folosinţă a bunului imobil se efectuează la cererea titularului de drepturi, cu anexarea actelor care confirmă modul de folosinţă – teren agricol (informaţia din registrul cadastral, decizia CL).

⁶⁹ UAT/loturi: mun.Chişinău – 1; or.Sângera – 1; or.Durleşti – 5; s.Ghidighici – 2; or.Codru – 1; or.Vatra – 3; s.Bubuieci – 3; s.Grătieşti – 5; or.Cricova – 2; s.Băcioi – 1; s.Truşeni – 17; s.Tohatin – 1.

⁷⁰ Terenul cu nr.cad. 4101208.296, situat pe adresa: mun. Edineţ, str. Independenţei nr.55/1, înregistrat la 26.11.2008.

1.7. Cu privire la conformitatea întocmirii registrului patrimoniului public

Registrul patrimoniului public necesită completări de informaţii.

Potrivit prevederilor art.20 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁷¹, evidenţa întregului patrimoniu public se ţine în registrul patrimoniului public, care este un sistem de colectare, păstrare şi prelucrare a informaţiei cu caracter juridic şi financiar din domeniu. RPP conţine informaţii despre valoarea de bilanţ a patrimoniului public al Republicii Moldova din teritoriul ei şi din străinătate, precum şi despre modalităţile şi rezultatele utilizării acestui patrimoniu.

În baza prevederilor indicate, Guvernul, prin Hotărârea nr.675 din 06.06.2008⁷², a aprobat Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, care stabileşte modul de ţinere, păstrare şi restabilire a acestuia. Drept surse principale de informaţie pentru ţinerea registrului servesc dările de seamă privind patrimoniul public, întocmite de autorităţile publice, în conformitate cu Anexele nr.8-14 la regulamentul specificat, şi înaintate Agenţiei o dată pe an, până la 15 aprilie.

În acest context, misiunea de audit a efectuat verificarea conţinutului dărilor de seamă menţionate, constatând că Anexa nr.14 la Regulament⁷³ ţine de evidenţa patrimoniului public de stat, dar nu şi al unităţilor administrativ-teritoriale. Prin urmare, la elaborarea HG nr.675 din 06.06.2008, Guvernul s-a axat în special pe evidenţa patrimoniului public de stat, nu şi pe evidenţa întregului patrimoniu public (de stat şi al UAT). Astfel, terenurile proprietate publică a UAT, cu suprafaţa totală de 205,2 mii ha⁷⁴, nu fac parte din evidenţa întregului patrimoniu public prevăzut de Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

__________________________

⁷¹ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

⁷² HG nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public”.

⁷³ Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului.

⁷⁴ Sursă: Datele Cadastrului funciar.

Obiectivul nr.2. Plenitudinea acumulării veniturilor bugetare în procesul de impozitare a bunurilor imobile

Deşi impozitul pe bunurile imobile este unul direct, iar ca urmare evidenţa şi planificarea acestuia urmează să se bazeze pe date exacte, auditul denotă lipsa la APL a unei baze de date exhaustive privind bunurile imobile existente şi impozitarea/scutirea acestora. De asemenea, impozitul pe bunurile imobile nu asigură impozitarea echitabilă a avuţiei naţionale.

2.1. Cu privire la veniturile provenite din încasările impozitelor pe bunurile imobile

În anul 2016, suma totală a impozitului pe BI încasate în bugetele UAT a înregistrat o creştere de doar 4,92 mil.lei faţă de 2015 şi a constituit 364,16 mil.lei. Lipsa unor informaţii veridice nu a permis auditului să constate cauza sporirii încasărilor din acest impozit (majorarea valorii impozabile urmare a (re)evaluării BI, creşterea cotei impunerii, impozitarea BI nou formate). De asemenea, lipseşte o informaţie adecvată privind bunurile imobile scutite de impozitare şi privind scutirile acordate la achitarea înainte de termen a impozitelor.

2.2. Cu privire la administrarea impozitului pe bunurile imobile

Probele de audit acumulate relevă că, în procesul administrării impozitului pe bunurile imobile, nu a fost asigurată echitatea, stabilitatea şi transparenţa fiscală, autorităţile centrale şi locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentru perfecţionarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul identificării şi evidenţei tuturor subiecţilor şi obiectelor impunerii, evaluării adecvate (la preţul de piaţă) a bunurilor imobile. Această situaţie este condiţionată de lipsa procedurilor şi capacităţilor de implementare a cadrului legal-normativ.

În prezent, responsabilităţile privind corectitudinea impozitării bunurilor imobile ţin de competenţa: ASP – înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile şi furnizarea informaţiei cadastrale sistematizate AAP; APL (DCITL/SCITL) – administrarea impozitelor prin ţinerea evidenţei integrale şi conforme a contribuabililor ale căror obligaţii fiscale sunt calculate de către aceştia, respectiv, a evidenţei acestor obligaţii; SFS – în baza datelor prezentate de organele cadastrale teritoriale, organizează ţinerea cadastrului fiscal şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare (vezi Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit).

Potrivit Codului fiscal⁷⁵, se efectuează impozitarea globală a tuturor bunurilor imobile, nu doar a terenurilor, ci şi a clădirilor, construcţiilor, apartamentelor şi altor încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinaţiei lor. Baza impozabilă a acestor bunuri, conform prevederilor art.277 alin.(2) din Codul fiscal, o constituie valoarea estimată a acestor bunuri. Totodată, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, până la 1 ianuarie 2019, pentru BI neevaluate se aplică impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobiliare, reglementate prin Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000⁷⁶, iar baza impozabilă a acestor bunuri o constituie valoarea de bilanţ a clădirilor, suprafaţa terenului şi bonitatea lui. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare sunt stabilite în art.280 din Codul fiscal şi în Legea nr.1056-XVI din 16.06.2000.

• Plenitudinea bazei de calcul al impozitului pe bunurile imobile depinde în principal de delimitarea şi înregistrarea drepturilor asupra patrimoniului public şi a celui privat, precum şi de indicarea completă şi exactă în RBI a datelor privind BI şi privind deţinătorii de drepturi asupra acestora. Deficienţele stabilite de audit în aceste domenii constituie un impediment semnificativ pentru evaluarea bunurilor imobile, în scopul impozitării şi încasării impozitelor.

Conform prevederilor art.285 alin.(1) şi art.287 din Codul fiscal, ASP (până la 26.05.2017 – ARFC) prezintă SFS informaţia cu privire la fiecare obiect şi subiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare. SFS, în baza datelor prezentate de OCT, organizează ţinerea cadastrului fiscal şi monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii. Forma şi metodele de ţinere a cadastrului fiscal, de eliberare a informaţiei pe care o conţine se stabilesc de către SFS⁷⁷.

În scopul creării condiţiilor pentru asigurarea transmiterii informaţiei prin utilizarea sistemelor informaţionale sigure, între ARFC şi IFPS a fost încheiat la 27.02.2014 Memorandumul de colaborare nr.1, prin care părţile au desemnat “deţinătorul” RBI – ÎS “Cadastru”, în vederea transmiterii informaţiei, şi “administratorul” SIA “Cadastrul Fiscal” – ÎS “Fiscservinform”, în vederea recepţionării informaţiei în fişiere şi pe suport magnetic. Utilizatorii principali ai acestui sistem sunt APL (DCITL şi SCITL), iar modul de utilizare a acestuia este prevăzut în Regulamentul cu privire la modul de administrare a impozitului pe bunurile imobiliare prin intermediul SIA “Cadastrul Fiscal, aprobat prin Ordinul IFPS nr.902 din 02.07.2013. De menţionat că acest regulament nu a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, după cum prevede art.275 din Codul fiscal şi Legea cu privire la actele normative⁷⁸.

• SFS, APL (DCITL/SCITL) şi ASP nu dispun de un mecanism eficient de conlucrare pentru a reduce numărul de bunuri imobile înregistrate cu deficienţe, fapt ce creează condiţii pentru neimpozitarea acestora.

În SIA “Cadastrul Fiscal”, informaţiei complete aferente obiectului impunerii şi/sau contribuabilului i se atribuie statutul “Valid”, iar informaţiei incomplecte⁷⁹ – statutul “Invalid”. La solicitarea misiunii de audit, SFS a prezentat informaţia că la 25.10.2017 în SIA după persoane fizice erau înregistrate 6342 de obiecte impozabile înregistrate cu statutul “Invalid” din 9 primării⁸⁰ (inclusiv mun.Chişinău – 3593 de obiecte) şi după persoanele juridice – 233 de obiecte impozabile. Concomitent, SFS a specificat că informaţia respectivă, la situaţia din 01.01.2016 şi din 01.01.2017, nu poate fi prezentată din cauza actualizării trimestriale a bazei de date.

Totodată, DCITL pe mun.Chişinău a informat auditul că, la situaţia din 01.01.2017, erau înregistrate 12723 de obiecte “Invalide” pentru care nu a fost calculat impozitul pe bunurile imobiliare (din valoarea estimată), în sumă de 2,4 mil.lei. Deşi DCITL în procesul de validare a obiectelor impunerii a întâmpinat dificultăţi de administrare a obiectelor invalide, aceasta nu s-a adresat în mod oficial cu o listă a obiectelor impunerii către SFS pentru transmiterea datelor corecte. Doar în unele cazuri au fost transmise adresări ÎS “Cadastru” (prin e-mail) pentru corectarea algoritmului de înregistrare în SIA “Cadastrul Fiscal” a informaţiilor primite de la organul cadastral⁸¹. Situaţie similară a fost identificată şi în mun. Soroca⁸².

DCITL/SCITL nu dispun de resurse umane, precum şi de pârghii suficiente pentru remedierea tuturor erorilor depistate. În acelaşi timp, ÎS “Cadastru”, prin informaţiile prezentate către IFPS la 19.01.2016, 12.04.2016 şi 12.07.2016⁸³, a indicat că datele aferente obiectelor şi subiecţilor impunerii nu sunt actualizate din cauza nealocării mijloacelor financiare, deşi aceasta are obligaţia legală de a înregistra drepturile asupra bunurilor imobile în baza documentelor ce atestă identitatea titularului acestor drepturi.

De menţionat că în categoria obiectelor “Invalide” sunt înregistrate şi terenurile aferente blocurilor de locuit care sunt evaluate în scopuri fiscale⁸⁴, însă această valoare nu a fost distribuită între proprietarii locuinţelor/BI spre impozitare, ceea ce contravine prevederilor art.277 alin.(2) şi art.278 din Codul fiscal. De regulă, terenurile aferente blocurilor de locuinţe sunt înregistrate ca proprietate a "Republicii Moldova” sau a UAT. Conform prevederilor art.9 din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000⁸⁵, terenurile pe care sunt amplasate blocurile de locuit şi alte bunuri imobile din condominiu se transmit gratuit de APL în proprietate comună în diviziune membrilor ACC, ceea ce trebuie să asigure impozitarea acestor bunuri. Analizând informaţiile privind terenurile aferente blocurilor de locuit din 4 UAT⁸⁶înregistrate în RBI şi contrapunând cu datele incluse în SIA “Cadastrul Fiscal” pentru impozitare, misiunea de audit a constatat că 944 de terenuri cu suprafaţa totală de 277,1 ha şi, respectiv, 1395 de obiecte ale condominiului (746 terenuri; 649 construcţii) nu au fost supuse impozitării. Neimpozitarea obiectelor nominalizate a fost favorizată de lipsa de preocupare a APL, precum şi de lipsa pîrghiilor adecvate, privind constituirea asociaţiilor de coproprietari în condominiu⁸⁷ (ACC) în condiţiile cadrului legal existent⁸⁸.

Nu sunt impozitate 11 blocuri de locuinţe din mun.Soroca, înregistrate în RBI ca proprietate a cooperativelor de construcţie a locuinţelor (formate încă în anii 1975-1988), care în prezent nu activează, iar mun. Edineţ - bunurile imobile locative⁸⁹ înregistrate din anul 2001 ca proprietate a colhozului “Lenin”, care nu mai există din anul 1992.

• Neasigurarea delimitării şi înregistrării integrale a drepturilor asupra BI, exprimată prin înregistrarea bunurilor cu menţiunea “Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”, a creat premise de eschivare de la plata impozitelor pe bunurile imobiliare.

Astfel, potrivit prevederilor Instrucţiunii ARFC nr.112⁹⁰, înscrierea “Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată” se aplică: i) pentru înregistrarea primară a dreptului de proprietate asupra unei construcţii în temeiul hotărârii judecătoreşti, atunci când terenul nu este înregistrat şi titularul nu deţine documente care să-i confirme drepturile asupra terenului; ii) în cazul în care într-o clădire există încăperi ce aparţin diferitor proprietari şi spaţii de folosinţă comună ce se află în proprietate comună (art.355 Cod civil); iii) până la înregistrarea dreptului asupra terenului, dacă bunul imobil aparţine diferitor proprietari (la înregistrarea primară a construcţiei în baza hotărârii judecătoreşti, la înregistrarea primară a apartamentelor privatizate, la înscrierea în Registru a drepturilor asupra construcţiilor sau încăperilor izolate anterior înregistrate în registrele fostelor Birouri de Inventariere Tehnică).

În toate cazurile nominalizate, dreptul de proprietate asupra bunului imobil se va înregistra ulterior la depunerea cererii de înregistrare, cu prezentarea documentelor ce confirmă dreptul. Se menţionează că prevederile nominalizate au fost introduse prin Ordinul ARFC nr.50 din 19.05.2017 şi sunt în vigoare din 02.06.2017. Deşi astfel de înscrieri erau introduse în RBI şi anterior, până la data nominalizată nu exista niciun act regulator în privinţa aplicării înscrierii “Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”. Mai mult decât atât, niciun act legislativ nu prevede modul de administrare (inclusiv administrarea fiscală) a obiectelor înregistrate la organele cadastrale cu înscrierea “Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”. Prin urmare, obiectele patrimoniale specificate nu sunt impozitate. În acest context, misiunea de audit a identificat doar în 2 UAT 1327 bunuri imobiliare (terenuri aferente obiectivelor private, construcţii, încăperi izolate) cu menţiunea respectivă, din care 648 bunuri (48%) sunt evaluate, prin ce bugetele locale au fost lipsite de posibilitatea de a-şi suplini veniturile⁹¹.

• Sistemul informaţional automatizat “Cadastrul Fiscal” nu asigură o evidenţă integrală şi veridică la toate etapele procesului de impozitare.

Astfel, potrivit art.132 din Codul fiscal, sarcina de bază a SFS constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiţii contribuabililor pentru conformare la respectarea legislaţiei, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal. SIA “Cadastrul Fiscal” dispune de opţiuni de extragere a informaţiei prin intermediul a 25 de rapoarte, care însă nu generalizează toate datele necesare pentru analiză şi monitorizare. Mai mult decât atât, informaţiile, în funcţie de data extragerii, diferă.

De asemenea, datele generate de raportul CF2 şi CF3 din SIA “Cadastrul Fiscal” pentru anii 2015-2017, în contrapunere cu datele RBI privind estimarea bunului imobil în scopul impozitării (în mun.Chişinău şi mun.Cahul), relevă existenţa mai multor erori.

- Deşi este înregistrat în RBI şi estimat în scopul impozitării, unele informaţii privind BI lipseşte în SIA “Cadastrul Fiscal”, ceea ce a determinat necalcularea impozitului aferent. Astfel, deşi în RBI bunul imobil (nr.cad. 1701113290.01.028) este înregistrat ca “Încăperi” cu destinaţie “Locativă” şi estimat în scopul impozitării în sumă de 107,4 mii lei, informaţia despre acest bun lipseşte în SIA “Cadastrul Fiscal”. Potrivit datelor din raportul CF2, bunul imobil este înregistrat în lista contribuabililor ce dispun de BI care nu au participat în calculul pentru anul 2016, însă lipseşte din listele respective pentru anii 2015 şi 2017, iar avizul de plată pentru aceşti ani nu a fost generat.

- Datele privind obiectul impozitării se dublează, ceea ce determină impozitarea lui dublă. Corectarea erorii se face manual de către perceptor, la adresarea subiecţilor impunerii, ceea ce poate favoriza neimpozitarea în viitor a acestor bunuri imobiliare. Astfel, în blocul de locuit amplasat pe adresa: mun.Cahul, str. Mihail Şolohov nr.34, din 104 locuinţe, 92 au două coduri cadastrale: 1701119076.01 şi 1701119076.80. Corectarea acestei erori se face prin dezactivarea unuia din codurile cadastrale, însă aceasta se face neuniform: la un contribuabil se dezactivează un cod cadastral, iar la alt contribuabil – celălalt cod cadastral. Astfel, în cazul eliminării acestei erori din SIA, există riscul rămânerii dezactivate a calculării impozitului pe codul cadastral rămas.

- Pentru bunurile imobile cu destinaţie comercială din proprietatea persoanelor fizice, în unele cazuri are loc impozitarea dublă atât pentru BI cu destinaţie locativă, cât şi pentru cele cu destinaţie comercială. Astfel, pentru bunul imobil cu nr.cad. 1701114184.01 în avizul de plată pentru anul 2017 a fost calculat impozitul pe bunurile imobile cu destinaţie locativă în cuantum de 0,14%, iar pentru cele cu destinaţie comercială – de 0,3% din valoarea estimată.

- Raportul CF3 privind lista contribuabililor din mun. Chişinău pe o anumită perioadă, deşi dispune de posibilităţi de repartizare a achitărilor pe destinaţii (locativă, comercială ş.a.), în rubrica “Achitat” se indică valoarea totală achitată în toate rubricile aferente destinaţiilor respective, ceea ce determină riscul incorectitudinii datelor înregistrate în acest raport.

- Soldul impozitului pe BI din mun.Chişinău la 31.12.2015 (sfârşitul unei perioade – 13769 mii lei) nu coincide cu soldul de la 01.01.2016 (începutul perioadei imediat următoare – 14164 mii lei), diferenţa constituind 395,0 mii lei.

• Potrivit pct.3.3.6 din Ordinul IFPS nr.902 din 02.07.2013, IFS teritoriale urmau să asigure verificarea semestrială a calculării integrale a impozitului pe bunurile imobiliare, iar în caz de stabilire a unor situaţii de necalculare , urmau să informeze primăriile pentru ca acestea să elimine deficienţele. Probele acumulate de audit denotă că activitatea SFS de monitorizare a procesului de impozitare a BI de către DCITL/SCITL nu asigură calcularea conformă a impozitului pentru toate BI.

Astfel, analizând informaţia din meniul “Gestiunea obiectelor” din SIA “Cadastrul Fiscal”, misiunea de audit a constatat, cu suportul DCITL, că în 2016 în mun.Chişinău existau 2125 BI cu statutul “Valid”, cu valoarea estimativă de 1331,3 mil.lei⁹², pentru care nu s-a calculat impozitul pe bunurile imobiliare în sumă de circa 1,3 mil.lei (0,1%). De menţionat că DCITL a mun.Chişinău nu a primit de la SFS sesizări privind necalcularea integrală a impozitului pe bunurile imobiliare, ceea ce denotă lipsa monitorizării acestei activităţi de către subdiviziunile teritoriale ale SFS.

√ SCITL pe mun.Soroca, neîndeplinind prevederile legale⁹³, nu a aplicat cota impozitului funciar stabilită prin Decizia CO⁹⁴ (10 lei pentru 100 m.p.) pentru terenurile neevaluate de organele cadastrale. Astfel, doar pentru 126 de terenuri cu suprafaţa de 14,0 ha identificate de echipa de audit au fost ratate anual venituri de 14,0 mii lei.

• Deşi potrivit prevederilor art.278 din Codul fiscal, “baza impozabilă a bunurilor imobiliare constituie valoarea estimată a acestor bunuri”, auditul constată o discriminare a subiecţilor impunerii privind valoarea impozitelor pe bunurile imobile calculate din valoarea estimată, în comparaţie cu valoarea calculată a impozitului aferentă BI neevaluate.

Obligaţia furnizării informaţiei pentru actualizarea datelor cadastrale potrivit cadrului legal revine APL şi titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile supuse monitoringului. Deşi Primăria mun.Chişinău s-a adresat de multiple ori către ARFC şi ÎS “Cadastru” pentru ca acestea să asigure evaluarea BI, i s-a răspuns că lipsesc mijloacele financiare alocate în acest scop. Conform informaţiei ÎS “Cadastru”, la 01.01.2017 în mun.Chişinău existau 38236 BI neevaluate în scop fiscal (terenuri – 5749; construcţii – 5912; construcţii nefinalizate – 364, şi încăperi izolate – 26211). Reieşind din valoarea medie a impozitului pe BI achitat în mun.Chişinău de circa 200 lei pentru un BI, auditul a estimat suma impozitului pe bunurile imobiliare ratată de circa 7,6 mil.lei⁹⁵, ceea ce constituie 11% din suma impozitului calculat pe anul 2016.

• Controlul insuficient din partea SFS asupra agenţilor economici ce dispun de bunuri imobile primite în folosinţă/arendă/locaţiune creează riscul neachitării la buget a impozitului pe bunurile imobiliare. Potrivit prevederilor art.277 alin.(1) lit.d) şi alin.(2) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile, iar baza impozabilă o constituie valoarea estimată a acestor bunuri. Neînregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile, conform legislaţiei în vigoare, nu poate constitui temei pentru nerecunoaşterea acestor persoane în calitate de subiecţi ai impunerii privind bunurile imobile respective, în cazul în care aceste persoane exercită de fapt dreptul de posesie, de folosinţă şi de dispoziţie asupra acestor bunuri. Ca rezultat al confruntării datelor prezentate de SFS privind impozitul pe bunurile imobiliare calculate de 117 CCG⁹⁶ cu datele din RBI (Cap. “Estimarea bunurilor imobile în scopul impozitării”) şi cu cele din dările de seamă (Formularul CC10AE), auditul a constatat că 9 CCG (8%)⁹⁷, contrar cadrului legal, nu au calculat pe anii 2014-2016 impozitul în sumă totală de 89,0 mii lei.

Contrar prevederilor art.281 alin.(1) din Codul fiscal, ÎM "COCT-Prietenia”, deşi utilizează bunuri proprietate publică, nu a calculat impozitul aferent bunurilor imobiliare în sumă de 11,0 mii lei⁹⁸. Necalcularea impozitului aferent acestor bunuri este cauzată de lipsa contractului de comodat/folosinţă încheiat cu CR Dubăsari şi com.Coşniţa. În alt caz, pe parcursul anilor 2010-2016 nu a fost asigurată calcularea impozitului funciar în sumă de 7,45 mii lei⁹⁹ de la terenul aferent bunurilor imobile transmis de CR Dubăsari în locaţiune (pentru perioada de 30 de ani) unui agent economic¹⁰⁰.

CR Cahul nu a transmis arendaşilor¹⁰¹ informaţia privind valoarea estimată/contabilă a bunurilor imobiliare transmise în arendă sau locaţiune, ceea ce a cauzat neachitarea în buget a impozitului în sumă de 2,6 mii lei/an¹⁰². De asemenea, SA “Pepiniera Piscicolă Zonală Cahul” nu a calculat şi achitat la buget impozitul funciar pe ultimii 3 ani, în sumă totală de 434,0 mii lei¹⁰³.

• SFS nu a asigurat recepţionarea de la SCITL din cadrul primăriilor a dărilor de seamă (Formularul SI-SCITL)¹⁰⁴ privind sumele impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare încasate de la persoanele fizice (cetăţeni), fapt ce a creat impedimente la verificarea unor indicatori ai impozitului menţionat. Prin întocmirea acestei dări de seamă, responsabilii din cadrul primăriilor urmau să asigure prezentarea datelor despre: restanţa/supraplata la începutul anului de gestiune, suma calculată către plată în anul de gestiune, suma încasată în total la începutul anului şi restanţa/supraplata la finele perioadei a impozitului menţionat mai sus. Auditul a constatat că unele DCITL/SCITL¹⁰⁵ nu au prezentat aceste informaţii în perioada 2013-2017, iar SFS nu a întreprins acţiuni de conformare a acestora. Pe parcursul auditului, după ce au fost solicitate de la SFS dările de seamă respective pentru 9 primării, SFS a abrogat prin Ordinul nr.394 din 23.10.2017¹⁰⁶ darea de seamă menţionată (Formularul SI-SCITL).

• Deşi art.287 din Codul fiscal prevede efectuarea de către SFS a monitoringului informaţiei pentru fiecare subiect şi obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, actele normative aprobate de SFS nu asigură îndeplinirea acestor obligaţiuni.

Astfel, prin Ordinul nr.108 din 19.05.2017¹⁰⁷ a fost aprobat modelul dării de seamă “Calculul impozitului pe bunurile imobiliare” (Formularul BIJ 17), în care nu se solicită identificarea obiectului impunerii (codul cadastral, valoarea estimată, suprafaţa, valoarea contabilă a BI), ceea ce nu permite contrapunerea acestor date cu informaţia din SIA “Cadastrul Fiscal” şi RBI. Astfel, auditul a solicitat de la SFS informaţia privind calcularea impozitului pentru un bloc de locuinţe cu grad de finalizare de 82%¹⁰⁸, la care i s-a răspuns că în SI nu se reflectă suma impozitului calculat şi achitat pentru fiecare obiect şi subiect al impunerii în parte. Respectiv, calcularea sau necalcularea impozitului pe acest BI nu a putut fi nici confirmată, nici infirmată. Ca urmare, verificarea corectitudinii calculării impozitului pe BI de către persoanele juridice este posibilă doar prin efectuarea controlului fiscal la agentul economic. Deci, situaţia creată de SFS facilitează eschivarea agenţilor economici de la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, iar bugetele UAT sunt lipsite de venituri aferente acestui tip de impozit, fiind totodată lipsite de pârghii pentru a depista acest fapt.

Deşi conform prevederilor art.281 alin.(1) din Codul fiscal, calcularea impozitului pe bunurile imobiliare a persoanelor fizice urma să fie efectuată de SCITL, auditul a constatat că, în perioada 2016-2017 calcularea acestui impozit s-a efectuat de către ÎS “Fiscservinform”, proces nereglementat de cadrul legal. Totodată, ÎS “Fiscservinform” a admis unele erori la calcularea impozitului pe bunurile imobiliare. De exemplu, în anul 2016 CCG nr.14, în baza datelor SFS (Formularul CC10 AE), i-a fost calculată greşit¹⁰⁹suma impozitului în sumă de 50,4 mii lei, dar trebuia să fie calculată suma de 4,0 mii lei¹¹⁰, sau cu 46,3 mii lei mai puţin, ceea ce a condus la raportarea eronată a soldurilor datoriei la impozitul pe BI.

• În conformitate cu principiile de bază ale creării SIA, SFS urma să deţină informaţii depline şi veridice privind scutirile acordate la plata impozitului pe bunurile imobiliare, însă sistemul informaţional existent nu dispune de o bază de date conformă, iar datele existente sunt substanţial diminuate.

Art.283 din Codul fiscal prevede înlesniri la plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru: autorităţile publice şi instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile; persoanele de vârstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi, participanţii la acţiunile de luptă din Afghanistan, participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobâl, instituţiile medico-sanitare publice finanţate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi pentru alte categorii de beneficiari.

Potrivit datelor prezentate de SFS, în baza art.283 din Codul fiscal, în anul 2016 au fost acordate persoanelor fizice şi juridice scutiri în sumă totală de 351,2 mil.lei. Ponderea majoră de 82,6% în totalul scutirilor acordate revine autorităţilor publice şi instituţiilor finanţate de la bugetul public naţional (290,3 mil.lei), persoanelor de vârstă pensionară -7,9% (27,4 mil.lei), alţi beneficiari – 9,5% (33,5 mil.lei).

Auditul îşi exprimă anumite rezerve privind autenticitatea datelor prezentate de SFS cu referire la valoarea scutirilor acordate la achitarea impozitului pe bunurile imobile, deoarece sumele scutirilor acordate sunt derizorii în comparaţie cu valoarea bunurilor din categoria respectivă. De exemplu: scutirile acordate în 2016 întreprinderilor penitenciare constituie 52,9 mii lei (deşi acestea deţin bunuri imobile cu suprafaţa de 74,1 mii m.p. şi terenuri cu suprafaţa de 68,5 ha); organizaţiilor religioase – 443,3 mii lei; misiunilor diplomatice – 0,1 mii lei; Băncii Naţionale a Moldovei – 0,5 mii lei etc.

În vederea unei analize detaliate a scutirilor acordate la impozitul pe bunurile imobiliare în baza prevederilor art.283 din Codul fiscal, misiunea de audit a solicitat de la SFS pentru anul 2016 date despre numărul de beneficiari, numărul şi valoarea obiectelor, suma scutirilor acordate în total pe ţară. Ca rezultat, au fost prezentate doar datele privind sumele scutirilor, SFS motivând că dările de seamă (Formularele BIJ 15 şi BIPF-1) generalizate de SIA “Cadastrul Fiscal” aferente impozitului respectiv nu conţin informaţia despre numărul de beneficiari şi de obiecte ale impunerii, fapt ce face imposibilă totalizarea acestor date.

Mai mult decât atât, urmare a verificărilor efectuate la DCITL pe mun.Chişinău privind modul de acordare a scutirilor persoanelor fizice, se relevă că furnizarea datelor referitor la beneficiarii de scutiri pentru categoria de persoane de vârstă pensionară are loc în mod automatizat de către CNAS în SIA “Cadastrul Fiscal”, însă prin pct.3.3.5 din Regulamentul MF nr.902 din 02.07.2013 nu este stabilită procedura de transmitere a informaţiei şi cine este responsabil de corectitudinea informaţiei incluse în sistem.

Totodată, analiza efectuată pe mun.Chişinău privind scutirile acordate la impozitul pe bunurile imobiliare, în anul 2016 faţă de 2015, atestă o tendinţă de majorare a numărului de beneficiari cu 3050 persoane şi, respectiv, suma scutirii fiind cu 809,9 mii lei mai mare.

Reieşind din cele constatate, auditul denotă că SFS, contrar prevederilor art.287 din Codul fiscal, nu a asigurat în măsură deplină monitoringul informaţiei privind fiecare subiect şi obiect al impunerii, prin ce selectarea unor indicatori din SIA “Cadastrul Fiscal” este imposibilă.

• Deşi nu dispun de resurse financiare proprii pentru îndeplinirea atribuţiilor lor, beneficiind permanent de transferuri substanţiale din bugetul de stat, APL diminuează nejustificat veniturile prin acordarea unor scutiri nejustificate. De exemplu, Primăria com.Coşniţa a ratat venituri prin acordarea scutirilor la impozitul funciar¹¹¹ pentru terenurile întovărăşirilor pomicole, cu suprafaţa de 21,34 ha.

• Deşi conform art.47 din Constituţia Republicii Moldova¹¹², “Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare”, prevederile Codului fiscal nu ţin cont de necesitatea asigurării unui spaţiu de locuit minim de 9 m.p. pe persoană¹¹³, precum şi de veniturile existente aferente fiecărui membru al familiei, acordând scutiri la plata impozitului pe imobil unor anumite categorii de persoane fără a ţine cont de veniturile acestora şi numărul persoanelor ce domiciliază în acest bun imobil.

Astfel, unele persoane (din categoriile de persoane scutite de plata impozitului pe bunurile imobile) vor fi scutite de plata impozitului respectiv, deşi suprafaţa spaţiului locativ ce-l deţin este esenţial mai mare comparativ cu norma stabilită de 9 m.p. pentru un membru al familiei, iar alte persoane cu familii numeroase nu sunt scutite, deşi suprafaţa spaţiului locativ aferent unui membru al familiei este mai mică decât norma stabilită.

__________________________

⁷⁵ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

⁷⁶ Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal.

⁷⁷ Art.287 din Codul fiscal.

⁷⁸ Legea nr.317-XV din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

⁷⁹ Nu este înregistrat dreptul de proprietate după persoana care de fapt deţine imobilul; codul fiscal al contribuabilului este reflectat greşit sau nu este transmis de către ARFC; cota cumulativă de proprietate a contribuabilului cu statut “Valid” diferă de cifra 1 (mai mică sau mai mare); valoarea “0” (zero) a suprafeţei bunului imobil şi/sau a valorii estimative a bunurilor; înregistrarea drepturilor fiscale în baza paşaportului de tip vechi.

⁸⁰ Primăriile mun./or.: Chişinău, Bălţi, Cahul, Criuleni, Edineţ, Hânceşti, Orhei, Rezina şi Soroca.

⁸¹ Răspunsul DCITL din 15.09.2017 privitor la obiectele “Invalide”.

⁸² 72 BI cu impozit aferent în sumă de 15,4 mii lei.

⁸³ Informaţiile ÎS “Cadastru” “Cu privire la subiecţii şi obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobile” nr.01-03/1094/2016 din 19.01.2016; nr.01-03/8828/2016 din 12.04.2016; nr.01-03/17359/2016 din 12.07.2016.

⁸⁴ Fişa conturilor din “Cadastrul Fiscal” la nr.100207201; nr.1002060169; nr.1002060159 şi nr.1002060140.

⁸⁵ Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000 (în continuare – Legea nr.913-XIV din 30.03.2000).

⁸⁶ Mun.Chişinău – 260,5 ha (818 BI); mun.Cahul – 16,6 ha (126 BI); mun.Edineţ – 7,3 mii lei (318 obiecte); mun.Soroca – 24,4 mii lei (1077 obiecte).

⁸⁷ Condominiu – complex unic de bunuri imobiliare, ce include terenul în hotarele stabilite şi blocurile (blocul) de locuinţe, alte obiecte imobiliare amplasate pe acesta, în care o parte, constituind locuinţele, încăperile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, se află în proprietate privată, de stat sau municipală, iar restul este proprietate comună indiviză (art.1 din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000).

⁸⁸ Art.14 alin.(2) lit.f) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.16 alin.(2) din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000.

⁸⁹ Nr.cad. 4101217.029, situate pe adresa: mun. Edineţ, str. Serghei Lazo nr.104, cu suprafaţa terenului de 0,0769 ha şi construcţiilor de 97,9 m.p. şi 16,8 m.p., înregistrate la 28.09.2001.

⁹⁰ Pct.89, 94 şi 95 din Instrucţiunea “Cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor”, aprobată prin Ordinul ARFC nr.112 din 22.06.2005, cu modificările introduse prin Ordinul ARFC nr.50 din 19.05.2017, în vigoare din 02.06.2017.

⁹¹ BL Soroca – 16,3 mii lei (562 BI), BL Edineţ – 9,5 mii lei (86 BI).

⁹² Informaţia privind numărul şi valoarea obiectelor neimpozitate pe anul 2016 pe sectoarele mun.Chişinău.

⁹³ Art.4 alin.(3¹) şi Anexa nr.1 la Legea nr.1056-XIV din 16.06.2000.

⁹⁴ Decizia CO Soroca nr.7/1 din 06.01.2016 “Cu privire la aprobarea bugetului Primăriei or. Soroca pentru anul 2016”.

⁹⁵ Calculul: 38,2 mii BI x 0,2 mii lei = 7,6 mil.lei.

⁹⁶ CCG deţin în folosinţă terenuri aferente construcţiilor private (garajelor) estimate în modul stabilit.

⁹⁷ Nr.cad.100201381, 100303139, 100303182, 100310289, 100101624, 100101697, 100301115, 100401148, 100310214, 100201219, 100114116, 100515014, 100212198, 100518110, 100213150, 100413528, 100413532, 100515137, 100109112.

⁹⁸ Calculat după formula: valoarea estimată în scopul impozitării x cota impozabilă x nr.anilor de referinţă = 5505,51 mii lei x 0,1 % x 2 ani = 11,0 mii lei.

⁹⁹ Calculate după formula: 1241,31 mii lei x 0,1 % x 6 ani = 7,45 mii lei.

¹⁰⁰ SRL "Casa Pescarului” (c/f 1008600026946).

¹⁰¹ Nr.cad. 1701115054.01; 1701112116.01; 1701113024.01; 1701121003.01; 1701111052.01; 1701115251.01 etc.

¹⁰² 2642,0 mii lei x 0,1% = 2,6 mii lei.

¹⁰³ 1485,52 ha x 65 x 1,5 lei = 144,8 mii lei x 3 ani = 434,0 mii lei.

¹⁰⁴ Ordinul IFPS nr.24 din 06.02.2006 “Cu privire la aprobarea formularelor tipizate a dărilor de seamă fiscale la impozitul funciar şi pe bunurile imobiliare”.

¹⁰⁵ Mun./or. Chişinău, Cahul, Orhei, Criuleni, Hânceşti, Bălţi, Rezina.

¹⁰⁶ Ordinul SFS nr.394 din 23.10.2017 “Privind modificarea ordinului IFPS nr.24 din 06.02.2006”.

¹⁰⁷ Ordinul SFS nr.108 din 19.05.2017 “Cu privire la aprobarea formularului tipizat al Calculului impozitului pe bunurile imobiliare şi instrucţiunii privind modul de completare a acestuia”.

¹⁰⁸ Nr.cad. 0100311351.

¹⁰⁹ Răspunsul SFS privitor la eroarea comisă în sistem.

¹¹⁰ Calculul impozitului pe bunurile imobiliare (Formularul BIJ 15) a CCG nr.14 pe 2016.

¹¹¹ Decizia Consiliului com. Coşniţa nr.5/4 din 16.12.2015 "Cu privire la neimpozitarea terenurilor cu destinaţie fâneţe, păşuni şi întovărăşirile pomicole pentru anul 2016”.

¹¹² Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994.

¹¹³ Art.13 din Legea nr.75 din 30.04.2015 cu privire la locuinţe (în continuare – Legea nr.75 din 30.04.2015).

2.3. Cu privire la (re)evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării

Tergiversarea procesului de (re)evaluare a bunurilor imobiliare în scopul impozitării este un impediment semnificativ în completarea resurselor bugetare. Astfel, potrivit art.279 din Codul fiscal, evaluarea BI urma să se efectueze de către OCT în baza unei metodologii unice pentru toate tipurile de BI, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie pe calea evaluării în masă – în cazul obiectelor-tip ce constituie BI şi pe calea evaluării individuale – în cazul obiectelor specifice (netipice). Îndeplinirea acestor prevederi urma să se efectueze de către OCT în perioada anilor 1998-2011, conform Programului de stat aprobat¹¹⁴, însă până la moment nu a fost îndeplinit. Finanţarea lucrărilor de evaluare a BI urma să se efectueze de la bugetul de stat şi din alte surse conform legislaţiei. Ulterior, prin Legea nr.138 din 17.06.2016¹¹⁵, începând cu 01.01.2017, APL au avut posibilitatea de a finanţa din contul bugetului local procesul de evaluare sau reevaluare a BI din UAT respective, inclusiv colectarea datelor iniţiale privind BI, cu transmiterea ulterioară a datelor respective OCT, pentru evaluarea în modul stabilit de legislaţia în vigoare, însă APL nu au făcut uz de aceste prevederi.

Conform explicaţiilor persoanelor responsabile din cadrul ÎS “Cadastru”, evaluarea BI în scopuri fiscale nu s-a finalizat din cauza lipsei finanţării din bugetul de stat. Reieşind din informaţia prezentată de ÎS “Cadastru”, auditul a constatat că, la situaţia din 01.01.2017, în total pe UAT erau înregistrate 5370,4 mii de BI neevaluate, ceea ce constituie 82,4% din numărul de BI înregistrate în RBI (vezi Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit).

♦ Selectarea bunurilor imobile pentru reevaluarea acestora în scopuri fiscale s-a efectuat nejustificat, precum şi fără a fi ajustată metodologia de evaluare (recomandare înaintată de Curtea de Conturi în auditul anterior¹¹⁶), fapt ce a cauzat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare alocate în acest scop.

Potrivit informaţiei prezentate de ARFC, în anul 2016, pentru evaluarea a 65348 BI, au fost aprobate mijloace financiare publice în sumă totală de 4,9 mil.lei, sau costul mediu de evaluare a unui bun trebuia să constituie 75 lei. De fapt, au fost utilizate 2,8 mil.lei pentru (re)evaluarea a 41239 BI, costul mediu al unei evaluări fiind de 67,8 lei. Urmare a analizei executării planului de reevaluare pe fiecare UAT în parte, auditul a constatat că, deşi nu au fost alocate mijloace financiare suficiente pentru evaluarea BI în scopul impozitării, executarea a fost înregistrată la Edineţ la nivel de 139,5%; Bălţi – 113,3% şi Ungheni – 103,2%, pe când în UAT Nisporeni şi Căinari executarea este zero (vezi Anexa nr.10 la prezentul Raport de audit).

Deşi în anul 2016 (re)evaluarea BI urma a fi planificată conform prevederilor regulamentare¹¹⁷, pe tipuri de bunuri imobile, în intervale de timp stabilite de legislaţie şi în baza unui plan aprobat de ARFC, s-a efectuat reevaluarea “specială” a acestora. De fapt, reevaluarea specială urma a fi efectuată anual, în perioada între două reevaluări pentru bunurile imobile care întrunesc condiţiile expuse în pct.9 din HG nr.1303 din 24.11.2004¹¹⁸.

De menţionat că, conform obligaţiilor prevăzute de art.11 lit.k) din Legea nr.1543 din 25.02.1998, ARFC nu a elaborat un mecanism care să prevadă priorităţile la selectarea bunurilor imobile în cadrul procesului de reevaluare specială a acestora. Astfel, deşi la 01.01.2016 în RBI se înregistrau un număr semnificativ de BI neevaluate, ARFC a recurs la reevaluarea specială a BI, care în unele cazuri nu se încadrau în condiţiile prevăzute de prevederile regulamentare. Urmare a contrapunerii datelor din informaţia prezentată de către ARFC privind 32 BI din mun.Bălţi, reevaluate în scopul impozitării, şi sumele aferente acestora cu datele la aceleaşi bunuri din informaţia SIA “Cadastrul Fiscal”, s-a constatat ajustarea (diminuarea sau majorarea) valorii reevaluate în sumă totală de +156,2 mii lei¹¹⁹. Astfel, pentru 14 BI valoarea a rămas aceeaşi (736,1 mii lei), pentru alte 14 BI valoarea s-a majorat cu 312,6 mii lei, iar la restul 4 BI valoarea s-a diminuat cu 156,4 mii lei. Se relevă că niciunul din bunurile imobile selectate în acest scop nu a fost format după finalizarea evaluării primare masive. Prin urmare, impozitul ce urma să fie calculat de la bunurile imobile (selectate) reevaluate este de 156 lei, însă cheltuielile suportate în procesul de reevaluare a acestora este de 2,2 mii lei.

De asemenea, potrivit informaţiei prezentate, au fost constatate 227 BI din mun.Bălţi, proprietate publică¹²⁰, evaluate în scopuri fiscale, pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 15,3 mii lei şi care, în opinia auditului, nu erau prioritare de a fi evaluate deoarece aceasta este scutită de impozitul pe bunurile imobiliare. Totodată, rezultatele evaluării efectuate de către OCT în scopul impozitării nu au fost aduse regulamentar¹²¹ la cunoştinţa APL, care sunt proprietari ai terenurilor reevaluate, deşi unele autorităţi locale au solicitat în mod oficial aceasta.

Reieşind din cele expuse, auditul are rezerve referitor la eficienţa utilizării mijloacelor alocate pentru reevaluarea bunurilor imobile efectuată în anul 2016. Mai mult decât atât, reevaluarea menţionată s-a bazat pe principiile ce au stat la baza evaluării iniţiale (din 2004-2005), care nu sunt actualizate până în prezent şi determină stabilirea eronată a bazei impozabile a acestor bunuri imobile.

__________________________

¹¹⁴ Programul de măsuri privind implementarea noului sistem de evaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, aprobat prin HG nr.670 din 09.06.2003 (în continuare – Programul aprobat prin HG nr.670 din 09.06.2003).

¹¹⁵ Legea nr.138 din 17.06.2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative.

¹¹⁶ Raportul aprobat prin HCC nr.8 din 09.02.2011: – ARFC să revadă principiile de evaluare a bunurilor imobile, cu asigurarea stabilirii valorii evaluate în mărimea valorii de piaţă.

¹¹⁷ Pct.7 din HG nr.1303 din 24.11.2004 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării” (în continuare – HG nr.1303 din 24.11.2004).

¹¹⁸ Pct.9 din HG nr.1303 din 24.11.2004: a) au fost formate după finalizarea evaluării sau reevaluării; b) au suferit schimbări considerabile de ordin juridic sau tehnico-economic, în urma cărora valoarea bunului imobil a crescut sau a scăzut; c) au fost incluse în categoria bunurilor imobile impozabile după finalizarea evaluării sau reevaluării.

¹¹⁹ Valoarea BI până la reevaluare (01.01.2016) – 2822,3 mii lei, şi după (la 01.01.2017) – 2978,5 mii lei, diferenţa constituind 156,2 mii lei.

¹²⁰ Terenuri înregistrate după Republica Moldova, APL (căi de comunicaţii, fondul apelor cu nr.cad. 03002011176, 0300205384 etc.).

¹²¹ Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare (în continuare – Legea nr.989-XV din 18.04.2002).

2.4. Cu privire la corespunderea valorii bunurilor imobile evaluate în scopul impozitării cu valoarea de piaţă a acestora

Potrivit prevederilor art.279 alin.(5) din Codul fiscal, OCT urmau să efectueze, în modul stabilit de Guvern, o dată la 3 ani, reevaluarea bunurilor imobile. În acest context, misiunea de audit, ca rezultat al analizei cadrului legal/normativ, a constatat că nu este elaborat un mecanism în acest scop, ca urmare baza impozabilă a BI estimate iniţial nu corespunde valorii actuale.

Totodată, analizând valoarea BI în scopul impozitării unor locuinţe supuse anterior privatizării, auditul a constatat că privatizarea fondului locativ din unele UAT s-a efectuat, în majoritatea cazurilor, la preţuri simbolice, iar lipsa unei reevaluări a valorii de piaţă a locuinţelor în scopul impozitării a generat posibilitatea pentru proprietarii de locuinţe de a se eschiva de la plata impozitelor pe BI aflate în proprietate. De exemplu, potrivit datelor RBI, pe terenurile cu nr.cad. 6744207.202 şi nr.cad. 6744207.182 sunt construite 2 căsuţe sezoniere cu suprafaţa exterioară totală de 49,2 m.p. şi, respectiv, de 42,6 m.p., care în anul 2007 au fost estimate de către OCT Rezina în sumă de 1,12 mii lei fiecare. De facto, pe terenurile nominalizate sunt construite case de locuit cu 2-3 etaje şi construcţii capitale auxiliare, ceea ce denotă că evaluarea efectuată în 2007 nu mai este actuală. Pozele prezentate mai jos confirmă acest fapt.

√ în alte cazuri, pe parcursul anului 2009, locuinţele din blocul cu nr.cad. 3818113.398.01 (s. Coşniţa) au fost privatizate la un preţ mediu de 259,3 lei per apartament¹²², în lipsa unei evaluări/reevaluări obiective şi obligatorii efectuate de către OCT, după cum prevede cadrul legal¹²³. Ca urmare, SCTIL a calculat impozitul din valoarea imobilelor specificate în contractele de vânzare-cumpărare (privatizare), iar proprietarii BI menţionate au achitat în medie pe an impozite în sumă de 1,37 lei per imobil (impozitele calculate au variat de la 1,0 leu până la 2,0 lei). Situaţii similare au fost constatate şi în cazul altor 10 locuinţe privatizate din s.Coşniţa.

√ Metoda de reevaluare utilizată nu asigură evaluarea bunurilor imobile la preţurile de piaţă, ceea ce determină diminuarea bazei impozabile şi, în consecinţă, neobţinerea veniturilor în bugetele locale. De exemplu, potrivit datelor din RBI, bunul imobil cu nr.cad. 1701114552.01 are o valoare estimată în sumă de 722,0 mii lei, însă potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 07.07.2013, acesta a fost vândut, de către un agent economic altui agent economic, la preţul de 3750,0 mii lei, sau la o valoare de 5 ori mai mare. Astfel, numai de la un singur bun imobil în bugetul local sunt ratate venituri de 9 mii lei¹²⁴.

De menţionat că auditul anterior al Curţii de Conturi din anul 2011¹²⁵ a indicat mai multe exemple care relevau deficienţe în metodologia de evaluare a BI în scopuri fiscale, dar care nu au fost eliminate până în prezent.

__________________________

¹²² Preţurile au variat de la 203 lei până la 338 lei.

¹²³ Art.5 alin.(4) lit.a) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002.

¹²⁴ Calculul: 722,0 mii lei x 0,3% = 2,2 mii lei; 3750, mii lei x 0,3% = 11,2 mii lei-2,2 mii lei = 9,0 mii lei.

¹²⁵ Pct.7.3 şi pct.7.4 din Raportul aprobat prin HCC nr.8 din 09.02.2011.

Obiectivul nr.3. Conformitatea gestionării bunurilor imobile deţinute de autorităţile şi instituţiile publice

Analiza sarcinilor şi activităţilor la toate etapele procesului de administrare şi gestionare a patrimoniului public de către APL şi APC a evidenţiat anumite nereguli, majoritatea fiind generate de: nerespectarea de către acestea a principiilor bunei guvernări a activelor economice (inclusiv a fondurilor imobiliare); ambiguităţile cadrului legislativ-normativ cu privire la responsabilizarea persoanelor cu funcţii de conducere pentru administrarea defectuoasă a patrimoniului public; necunoaşterea/ interpretarea eronată a prevederilor legale, inclusiv în domeniul financiar-contabil etc. Acest cumul de factori denotă absenţa în cadrul APL şi APC a unui sistem de reguli şi proceduri privind modul de gestionare a patrimoniului public local, care, în consecinţă, lipsesc bugetele UAT şi bugetul de stat de venituri necesare soluţionării problemelor sociale.

3.1. Cu privire la administrarea terenurilor proprietate publică a statului/UAT aferente bunurilor imobile proprietate privată, inclusiv darea lor în locaţiune/arendă

- Terenuri proprietate publică a statului

♦ Practica de înregistrate a drepturilor patrimoniale la unele terenuri fără concretizarea administratorului real şi neclarităţile juridice în privinţa terenurilor publice înregistrate ca proprietate a “Republicii Moldova” au generat formarea unei categorii semnificative de patrimoniu public care a ieşit din zona de influenţă a organelor statale şi, ca urmare, creează condiţii favorabile pentru pierderea proprietăţii publice.

Misiunea de audit a constatat existenţa unor rezerve nevalorificare de mai mulţi ani pentru suplinirea bugetului de stat, cauzate de condiţiile inegale prevăzute de cadrul legal la încasarea drepturilor de folosinţă a terenurilor din domeniul privat al UAT şi al statului aferente obiectivelor private.

Potrivit art.1 şi art.4 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997¹²⁶, legea se aplică în cazul vânzării-cumpărării terenurilor, inclusiv a terenurilor aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, a terenurilor aferente obiectivelor private, a terenurilor aferente construcţiilor nefinalizate, precum şi a relaţiilor de arendă.

Art.10 alin.(11) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 prevede că, pentru terenurile proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, obiectivelor private, precum şi construcţiilor nefinalizate, plata anuală de arendă se stabileşte, în procente, din preţul normativ calculat pentru terenurile aferente cu destinaţie respectivă. Totodată, art.10¹ din legea menţionată prevede că, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectivelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectivelor şi întreprinderilor menţionate, de la aceştia, în modul şi termenele fixate în conformitate cu legislaţia, se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decât plata anuală de arendă, calculată conform art.10 alin.(11), şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pământului, calculat pentru destinaţia respectivă. Plata specificată va fi încasată, în termenele fixate de consiliile locale, pentru perioada care urmează momentului adoptării de către consiliul local a deciziei corespunzătoare până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare sau de arendă.

Aşadar, cadrul legal nu prevedea posibilitatea încasării mijloacelor pentru arendă de către autorităţile centrale, deci, legiuitorul, în mod indirect, a recunoscut terenurile aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private (inclusiv construcţiilor nefinalizate) ca proprietate publică locală.

În acelaşi timp, urmare a modificărilor operate în HG nr.1428 din 16.12.2008¹²⁷, prin HG nr.299 din 18.03.2016¹²⁸s-au introdus prevederi suplimentare prin care proprietarii bunurilor imobile (clădiri, edificii, construcţii nefinalizate) au fost obligaţi, până la 1 iulie 2016, să legifereze posesia/folosinţa terenului proprietate publică a statului aferent construcţiilor private, prin încheierea contractului de locaţiune/arendă sau de vânzare-cumpărare. În caz de neconformare a acestora, APP urma să solicite de la ei plata pentru folosirea terenului proprietate publică a statului aferent construcţiilor proprietate privată, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Prin urmare, în condiţiile prevăzute de cadrul legal menţionat, în timp ce APL au asigurat parţial legiferarea terenurilor din domeniul privat al UAT fie prin încheierea contractelor de arendă, fie prin stabilirea în mod unilateral de către consiliul local a plăţii pentru folosirea terenului aferent obiectivelor private, APP nu a asigurat legalizarea terenurilor statului aferente obiectivelor private. Spre exemplu, doar în bugetul mun. Chişinău în 2016 au fost încasate venituri din darea în arendă/folosinţă a terenurilor aferente obiectivelor private în sumă totală de 26,1 mil.lei.

Deşi APP a remis în perioada noiembrie 2016 - august 2017 scrisori de înştiinţare şi de avertizare asupra necesităţii de respectare a prevederilor legale către 176 de proprietari, sau 8,6% din numărul total care deţin în folosinţă terenuri proprietate publică a statului în mun.Chişinău aferente obiectivelor private, până la 06.11.2017 nu au fost încheiate contracte de arendă. Această situaţie a fost motivată de APP prin imperfecţiunea cadrului legal, ca urmare nu a fost posibil de legiferat, prin încheierea contractelor de locaţiune/arendă sau de vânzare-cumpărare cu agenţi economici, posesia/folosinţa terenurilor proprietate publică a statului aferente construcţiilor private cu suprafaţa totală pe întreg teritoriul ţării de 2987,05 ha¹²⁹. În acest context, reieşind din condiţiile menţionate mai sus, misiunea de audit a efectuat estimările preventive privind plata pentru folosirea terenurilor aferente obiectivelor private, constatând că bugetul statului ar putea majora veniturile acestuia cu circa 77,0 mil.lei, fapt ce a condus şi la neasigurarea egalităţii în drepturi a participanţilor la privatizare.

De asemenea, în anul 2016 APP a participat la procesul de privatizare a terenurilor din domeniul privat al statului aferente obiectivelor private, soldat cu încheierea contractelor de vânzare-cumpărare a acestora, prin care Agenţia nu a solicitat de la proprietarii construcţiilor proprietate privată plata pentru folosirea terenului aferent proprietate publică a statului, în condiţiile legislaţiei în vigoare. Astfel, în anii 2016-2017 (aprilie) au fost privatizate terenuri proprietate a statului aferente obiectivelor private cu suprafaţa totală de 26,6 ha, ale căror construcţii proprietarii le-au procurat cu 2-3 ani în urmă şi pentru care nu a fost asigurată încasarea plăţii pentru folosirea terenurilor respective de minimum 0,6 mil.lei.

O situaţie analogică a fost atestată de audit în UAT din municipiile Soroca, Edineţ şi Cahul. Astfel, se exemplifică faptul de utilizare a 70 loturi de teren cu suprafaţa totală de 1510,22 ha, înregistrate ca proprietate a “Republicii Moldova”, pe unele din ele fiind amplasate 218 de construcţii private cu suprafaţa totală de 10700,4 m.p. Prin urmare, pe terenurile publice nominalizate sunt amplasate obiecte private fără achitarea plăţilor pentru folosinţa terenurilor publice în bugetul de stat sau în bugetul local, anual lipsind în aşa mod bugetul public de venituri de la 147,6 mii lei până la 6135,0 mii lei¹³⁰. Mai mult decât atât, nici pentru un caz nu este concretizat administratorul terenurilor publice nominalizate, utilizarea acestora nu este formalizată prin contracte de arendă/comodat, respectiv, nu sunt stabilite condiţii de exploatare a lor, nu sunt apreciate drepturile şi obligaţiunile entităţilor utilizatoare a patrimoniului public, nu sunt stabilite condiţiile de plată etc.

__________________________

¹²⁶ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

¹²⁷ HG nr.1428 din 16.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente (în continuare – HG nr.1428 din 16.12.2008).

¹²⁸ HG nr.299 din 18.03.2016 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului”.

¹²⁹ Informaţia din RPP la situaţia din 01.01.2017 (2023 de terenuri cu suprafaţa de 2987,05 ha).

¹³⁰ Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

- Terenuri proprietate publică a UAT

♦ Neconformarea la cadrul legal-normativ şi insuficienţa procedurilor de control intern au determinat administrarea ineficientă a terenurilor proprietate publică a UAT şi nerealizarea veniturilor la bugetul local, astfel fiind afectat potenţialul fiscal bugetar al autorităţilor publice locale.

APL nu au dat dovadă de responsabilitate în vederea evaluării, impunerii şi colectării tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor proprietate publică.

Astfel, în mod regulamentar¹³¹, de la proprietarii obiectelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectelor private, în cazul în care nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente obiectelor ori întreprinderilor menţionate, se va încasa anual plata pentru folosirea terenului (stabilită în mod unilateral de CL), de până la 10% din preţul normativ al pământului.

Verificarea gestiunii fondului funciar la APL din mun.Soroca şi mun.Edineţ, a relevat că APL nu au efectuat inventarierea fondului funciar pe care-l administrează, mai cu seamă a terenurilor proprietate publică deţinute de persoanele fizice şi juridice cu drept de posesie şi folosinţă (fără plată), aferente bunurilor private, pentru a stabili regimul de utilizare cu plată (arendă sau vânzare-cumpărare). Prin urmare, CL nu au stabilit mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor proprietate a APL aferente obiectivelor privatizate sau întreprinderilor şi obiectivelor private, cu suprafaţa totală de 147,4 ha, ceea ce a condiţionat nerealizarea veniturilor bugetare din folosirea terenurilor menţionate în sumă totală de la 3,8 mil.lei până la 19,1 mil.lei¹³².

De asemenea, pe teritoriul a UAT din mun.Soroca, mun.Edineţ şi mun.Cahul au fost atestate 13 blocuri de garaje (cu/fără statut de asociaţie, cooperativă etc.) şi, respectiv, 25 de obiecte înregistrate cu menţiunea “Înregistrarea dreptului nu a fost solicitată”, amplasate pe terenurile proprietate a UAT, fără nicio formalizare prin contracte de arendă/folosinţă, suprafaţa totală fiind de 14,77 ha. Ca urmare, au fost ratate posibilităţi de acumulare a veniturilor în sumă de la 386,3 mii lei până la 1514,6 mii lei¹³³.

• Lipsa asociaţiilor de coproprietari în condominiu, inclusiv din cauza neiniţierii de către APL a fondării acestora¹³⁴, a condiţionat imposibilitatea administrării eficiente a terenurilor proprietate a UAT aferente blocurilor de locuit.

Astfel, deşi potrivit prevederilor art.9 alin.(2) din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000, proprietarii (asociaţia de coproprietari) sunt în drept să ia în arendă terenuri suplimentare adiacente teritoriului condominiului, primăriile mun.Soroca şi mun.Edineţ, ca proprietari ai BI, administrând defectuos terenurile respective, au admis utilizarea terenurilor adiacente blocurilor de locuinţe pentru alte construcţii, gratis, fără nicio formalizare. Ca urmare, auditul a constatat că, pe terenurile respective, cu suprafaţa totală de 2,45 ha, sunt amplasate 562 de construcţii proprietate privată (construcţii accesorii, depozite, garaje, clădiri de producţie, clădiri administrative etc.), nefiind calculată plata pentru folosirea terenurilor nominalizate în conformitate cu prevederile legale¹³⁵, în sumă de la 63,5 mii lei până la 317,7 mii lei¹³⁶.

• Neregulile în administrarea terenurilor proprietate publică a UAT aferente întreprinderilor şi obiectivelor spre privatizare s-au soldat cu neacumularea veniturilor, cu iregularităţi generate de gestionarea şi evidenţa neconformă a patrimoniului public de către APL. Astfel, APL din mun.Soroca şi mun.Edineţ, contrar prevederilor art.10¹ alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, nu s-au conformat prevederilor menţionate şi nu au întreprins măsurile corespunzătoare de legitimare a folosinţei terenurilor proprietate publică locală cu suprafaţa totală de 8,96 ha de către 3 SA¹³⁷, urmare a cărui fapt bugetele locale au fost lipsite de venituri pasibile încasării în sumă totală de la 205,8 mii lei până la 1029,3 mii lei.

În alte cazuri, APL din mun.Cahul şi s.Crihana Veche au ratat venituri de la 97 mii lei până la 2118,9 mii lei¹³⁸de folosirea gratuită a terenurilor proprietate publică cu suprafaţa totală de 20,98 ha.

• Controlul neadecvat din partea APL din s.Holercani asupra respectării prevederilor legale¹³⁹ privind asigurarea încasării veniturilor din vânzarea terenurilor proprietate publică, a cauzat neîncasarea veniturilor respective în bugetul local. Astfel, ca rezultat al negocierilor directe, primăria Holercani a desemnat câştigător SRL "Avicomagro” cu care la 24.11.2008 a încheiat contractul de vânzare-cumpărare a 3 terenuri cu suprafaţa totală de 39,82 ha¹⁴⁰, în sumă de 853,75 mii lei¹⁴¹. Pentru terenul procurat, SRL "Avicomagro” a achitat plata în mărime de 10%, sau 85,3 mii lei, iar restul sumei urma a fi achitată până la data de 01.03.2010. Nefiind efectuate plăţi pentru terenul procurat în decurs de 8 ani, la 20.07.2016, prin acordul ambelor părţi, a fost reziliat¹⁴² contractul încheiat în 2008, ca rezultat terenurile revenind în proprietatea APL. Reieşind din aceste condiţii, agentul economic s-a folosit gratuit de terenul menţionat, însă primăria s.Holercani nu a întreprins măsuri regulamentare pentru a legaliza relaţiile apărute. Astfel, bugetul primăriei a ratat venituri din folosirea gratuită a terenului la suma estimată de 75,4 mii lei¹⁴³, fapt ce contravine prevederilor legale¹⁴⁴.

• CR Cahul nu a manifestat interes pentru obţinerea în viitor a unor venituri din darea în arendă/comodat a terenului (nr.cad. 1701124030) cu suprafaţa de 5,892 ha (estimat în scopul impozitării la 4191,9 mii lei) şi a 13 bunuri imobile în valoare de bilanţ de 10,8 mil.lei amplasate pe acesta. Astfel, Preşedintele raionului Cahul, ignorând decizia CR Cahul nr.05/06-III din 18.09.2014, a încheiat la data de 25.09.2014, fără a fi organizat concursul de selectare a întreprinderii care va crea parcul industrial ¹⁴⁵ , îl va administra şi dezvolta şi fără ca acest contract să fie aprobat de către CR Cahul, Contractul de comodat cu SRL “SUD-INVEST COMPANY” (înregistrată la data de 21.05.2014), prin care i-a transmis bunuri în folosinţă gratuită, pentru ca acesta să obţină venituri din darea în arendă/locaţiune a terenurilor, obiectivelor infrastructurii tehnice şi de producţie, însă fără a efectua anumite investiţii. Totodată, i-a fost acordată posibilitatea privatizării terenului la un preţ diminuat. În aceste condiţii, CR Cahul urmează să rateze venituri în viitor, numai de la darea în arendă a terenului aferent bunurilor imobile, de 22,8 mii lei/an¹⁴⁶ (0,3%), sau de 592,8 mii lei¹⁴⁷ în perioada de valabilitate a contractului de comodat¹⁴⁸, iar în cazul privatizării acestui teren aferent construcţiilor la preţul normativ al pământului, stabilit în momentul dării acestuia în folosinţă întreprinderii administratoare după procurarea sau darea în exploatare a construcţiilor şi instalaţiilor cu destinaţie industrială şi conexe, veniturile ratate vor constitui 10,2 mil.lei.

• APL din mun. Soroca şi mun. Edineţ nu şi-au exercitat întocmai funcţiile atribuite de cadrul legal¹⁴⁹ privind managementul eficient al fondului locativ. În acest context, misiunea de audit denotă că APL nu au asigurat identificarea şi administrarea eficientă a fondului locativ public, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.75 din 30.04.2015, nefiind stabilită plata de chirie. Astfel, APL

- nu au identificat minimum 580 de apartamente neprivatizate din 183 blocuri de locuinţe din fondul locativ neprivatizat, respectiv, nu au oficializat relaţiile cu locatarii apartamentelor neprivatizate;

- nu au contabilizat şi administrat 42 apartamente proprietate a APL (conform datelor organului abilitat), în 34 de blocuri de locuinţe, cu suprafaţa totală de 1810 m.p. şi valoarea cadastrală de 2064,3 mii lei.

Cele evocate sunt o consecinţă a faptului că APL nu au asigurat atât respectarea prevederilor legale¹⁵⁰ în privinţa executării atribuţiilor lor la administrarea locuinţelor, cât şi formarea asociaţiilor de coproprietari în condominiu şi nu au transmis acestora în  gestiune valoarea clădirilor privatizate. Astfel, persoanele responsabile de gestionarea şi evidenţa fondului locativ nu şi-au îndeplinit adecvat obligaţiile.

__________________________

¹³¹ Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹³² Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

¹³³ Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

¹³⁴ Art.16 alin.(2) din Legea nr.913-XIV din 30.03.2000.

¹³⁵ Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹³⁶ Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

¹³⁷ SA “Red-Nord”; SA “Drumuri Soroca şi Edineţ” şi SA “Moldtelecom”.

¹³⁸ Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

¹³⁹ Art.4 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁴⁰ Nr.cad. 3835100.410; nr.cad. 3835109.102 şi, respectiv, nr.cad. 3835109.103.

¹⁴¹ Valoarea de vânzare a terenurilor a constituit 853,75 mii lei, inclusiv: pentru nr.cad. 3835109.103 – 133,00 mii lei; nr.cad. 3835109.102 – 270,75 mii lei; nr.cad. 3835100.410 – 450,00 mii lei.

¹⁴² 3 acorduri de reziliere: nr.1482, nr.1483 şi, respectiv, nr.1484 din 20.07.2016.

¹⁴³ Calculul: 621,05 x 65 x 39,8224 x 10% = 160,7 - 85,3 = 75,4 mii lei.

¹⁴⁴ Art.10 alin.(8) din Legrea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁴⁵ HG nr.186 din 26.02.2016 “Cu privire la acordarea titlului de parc industrial SRL “SUD INVEST COMPANY”.

¹⁴⁶ 5,892 x 65 x 19873,34 x 0,3% = 22833,27 lei.

¹⁴⁷ 22,8 mii lei x 26 ani = 592,8 mii lei.

¹⁴⁸ Perioada contractului este de 30 ani – 2 ani (din data încheierii Contractului de comodat – 2014, până la acordarea titlului de parc industrial) – 2 ani (în care urmează să se efectueze racordarea la reţelele de unităţi publice ale mun. Cahul) = 26 ani activitate.

¹⁴⁹ Art.77 alin.(1) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi art.3 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

¹⁵⁰ Art.8 din Legea nr.75 din 30.04.2015 .

3.2. Cu privire la gestiunea terenurilor destinate bazinelor acvatice

Darea în arendă a terenurilor aferente obiectelor acvatice de către APL se efectuează neuniform, cu formularea neclară şi vagă a obiectului arendei, ceea ce contribuie la adoptarea unor decizii care determină lipsirea bugetelor UAT de mijloace financiare estimate la circa 5013,9 mii lei.

Conform prevederilor art.14 alin.(1) din Legea nr.1102 din 06.02.1997¹⁵¹, pentru evidenţa şi reglementarea folosirii economice durabile a resurselor naturale renovabile, statul stabileşte un sistem de standarde şi de cerinţe tehnico-normative, precum şi un sistem de licenţe pentru activităţile din domeniu şi folosirea resurselor naturale. De menţionat faptul că apele de suprafaţă, apele râurilor, lacurilor, acumulărilor, canalelor sunt resurse naturale locale proprietate publică a UAT ¹⁵². Legiuitorul a stabilit regimul de folosinţă special al apei, sub incidenţa căruia cade şi folosinţa apei în acvacultură şi piscicultură. Urmare celor expuse, cererea de eliberare a autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei se înaintează instituţiei competente de către proprietar¹⁵³.

Deoarece Agenţia Apele Moldovei a preluat în administrare doar râurile, lacurile naturale şi lacurile artificiale clasificate ca obiective strategice, pentru celelalte obiective acvatice lipseşte o inventariere.

Verificarea 128 contracte de dare în arendă a terenurilor din fondul apelor cu suprafaţa de 1114,16 ha, prezentate de către UAT din 5 raioane a relevat lipsa informaţiilor privind organizarea licitaţiilor/concursurilor privind darea în arendă a acestor terenuri, iar plata anuală de arendă constituie 2010,3 mii lei, sau 1804,34 lei pe un ha.

Auditul menţionează că practic toate contractele prezentate sunt întocmite în lipsa unor prevederi clare şi exhaustive ce ar stabili obligaţiunile arendaşilor referitor la obţinerea autorizaţiei de mediu pentru folosinţa specială a apei, modul de întreţinere a bazinelor acvatice stabilit în cadrul normativ¹⁵⁴, investiţiile necesare, modul de utilizare a teritoriului aferent. În unele contracte¹⁵⁵ nu se indică nici plata anuală care urmează a fi achitată de către arendaş. De asemenea, deşi art.22 alin.(3) din Legea nr.272 din 23.12.2011 prevede clar situaţiile în care folosinţa apei poate fi limitată sau interzisă, unele contracte conţin clauze abuzive referitor la restricţiile la scăldat şi activităţile de agrement, cum ar fi Contractul nr.1/7 din 21.08.2000 încheiat de Primăria s. Nicolaeuca, r-nul Orhei cu 3 persoane fizice.

APL nu s-au conformat prevederilor art.9 din Legea nr.1102 din 06.02.1997, prin care reglementarea posesiunii şi folosinţei resurselor naturale proprietate publică ţine de competenţa Guvernului şi se realizează prin intermediul organului de stat abilitat cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător şi al autorităţilor administraţiei publice locale. În majoritatea absolută a cazurilor, terenurilor aferente obiectivelor acvatice le-a fost atribuită categoria de terenuri agricole, ca urmare acestea fiind date în arendă în condiţiile terenurilor agricole. Totodată, potrivit contractelor prezentate, destinaţia terenurilor transmise în arendă este cea piscicolă, avicolă, irigare, odihnă şi agrement, alte scopuri.

Deşi prin cadrul normativ¹⁵⁶ a fost stabilită taxa pentru pescuitul industrial/comercial de 9000 lei pentru o tonă de peşte, această prevedere se referă doar pentru pescuitul industrial/comercial în obiective acvatice piscicole naturale, nefiind astfel elaborate reglementări pentru bazinele acvatice care aparţin UAT.

Un calcul bazat pe datele mediului ştiinţific atestă că un iaz de 50 ha produce anual în mod natural aproximativ 23 tone de peşte în stadiul de valorificare¹⁵⁷, fără intervenţii cu furaje, sau în jur de 450-500 kg/ha. Astfel, dacă APL ar aplica pentru obiectivele sale acvatice cadrul normativ care reglementează pescuitul în bazinele acvatice naturale, percepând o taxă pentru pescuitul industrial/comercial, ar putea obţine venituri în mărime de 5013,9 mii lei¹⁵⁸.

__________________________

¹⁵¹ Legea nr.1102 din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale (în continuare – Legea nr.1102 din 06.02.1997).

¹⁵² Anexa nr.1 la Legea nr.1102 din 06.02.1997.

¹⁵³ Art.23 din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011 (în continuare – Legea nr.272 din 23.12.2011).

¹⁵⁴ HG nr.977 din 16.08.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de exploatare a lacurilor de acumulare/iazurilor.

¹⁵⁵ Primăria. com. Pecişte, r-nul Rezina a încheiat Contractul nr.2 din 11.01.2016 privind darea în arendă a terenului cu nr.cad. 6734203441, de 2,9605 ha pe un termen de 10 ani; Primăria com. Horodişte, r-nul Rezina a încheiat Contractul nr.01 din 11.01.2016 privind darea în arendă a terenului cu nr.cad. 6721201230, de 1,9 ha şi un teren din zona de protecţie, fără a fi delimitat, pe termen de 20 ani.

¹⁵⁶ Anexa nr.1 la Regulamentul privind autorizarea pescuitului în obiectivele acvatice piscicole naturale, aprobat prin HG nr.888 din 06.08.2007.

¹⁵⁷ http://albuflorin.ro/piscicultura-pe-intelesul-tuturor/

¹⁵⁸ 1114,16 ha X 0,5 tone/ha =557,1 tone X 9,0 mii lei = 5013,9 mii lei.

3.3. Cu privire la gestiunea terenurilor proprietate publică ale statului/UAT

♦ Absenţa cadrului de reglementare la determinarea suprafeţei terenurilor aferente şi adiacente obiectivelor private complică identificarea suprafeţelor reale de terenuri şi sporeşte riscul de comercializare a acestora la preţuri reduse, în raport cu cele de piaţă, fapt ce conduce la diminuarea veniturilor posibile în buget.

Potrivit pct.3 din Regulamentul aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008¹⁵⁹, terenul aferent este compus din suprafaţa de teren pe care sunt amplasate nemijlocit bunurile imobile (clădiri, edificii, construcţii nefinalizate) şi terenul adiacent, utilizat în procesul tehnologic şi/sau pentru deservirea acestora. Suprafaţa terenurilor, conform cadrului legal¹⁶⁰, utilizate în procesul tehnologic, aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, obiectivelor private, precum şi a terenurilor utilizate în procesul tehnologic, aferente construcţiilor nefinalizate, se aprobă pentru terenurile proprietate publică a statului de ARFC, iar pentru terenurile proprietate publică a UAT – de consiliile locale conform unui regulament aprobat de Guvern. Terenul folosit în excedent, nefolosit pentru necesităţile tehnologice, trece, respectiv, în fondul de rezervă al APL sau în administrarea APP.

• În perioada 2016-2017 (luna aprilie), potrivit informaţiei prezentate de APP, au fost privatizate terenuri proprietate a statului aferente obiectivelor private cu suprafaţa totală de 26,6 ha, valoarea încasată la data încheierii contractelor fiind de 16,7 mil.lei¹⁶¹.

Rezultatul procedurilor de audit denotă că, în unele cazuri, suprafeţele terenurilor aferente obiectivelor private ce au fost privatizate nu sunt folosite de către proprietarii acestora în procesul tehnologic, iar ARFC şi APP/APL urmau să se informeze despre terenurile folosite în excedent de către proprietarii ce au cerut cumpărarea terenurilor aferente, în urma cărui fapt acestea să fie trecute în administrarea APP sau APL.

Astfel, conform contractului de vânzare-cumpărare din 01.02.2016, a fost vândut unei persoane fizice terenul (nr.cad. 3152111211) aferent construcţiei de 1000,1 m.p. (procurată din 2013), amplasată pe suprafaţa de 1,052 ha, la valoarea de 29,4 mii lei. Rezultatul verificării informaţiilor incluse în dosarul cadastral atestă faptul că lipseşte confirmarea prin care suprafaţa terenului aferent construcţiei este folosită în procesul tehnologic şi este stabilită în conformitate cu prevederile documentelor normative în construcţii şi normelor de urbanism, în baza schemei terenului aferent, elaborate de o întreprindere licenţiată în domeniul urbanismului conform cadrului regulamentar¹⁶². Astfel, reieşind din suprafaţa de teren aferent pe care este amplasată construcţia conform planului cadastral al bunului imobil de 0,10 ha, faţă de terenul total aferent de 1,052 ha, se presupune o suprafaţă exagerată faţă de suprafaţa la sol a construcţiei.

O situaţie analogică s-a constatat şi în cazul terenului aferent obiectivului privat cu nr.cad. 7123120062, privatizat de către o persoană fizică la suma de 36,6 mii lei, unde suprafaţa acestuia de 0,21 ha depăşeşte suprafaţa terenului sub construcţie de 65,7 m.p. (0,006 ha).

În alt caz, în baza contractului nr.955 din 11.04.2017¹⁶³ a fost privatizat de către SRL “Indferotrans” un teren proprietate publică a statului aferent construcţiilor private (nr.cad. 0100302169), cu suprafaţa totală de 6,2003 ha, la valoarea de 8,1 mil.lei, fiind achitată la data încheierii contractului 50% din suma totală, ceea ce constituie 4,1 mil.lei. De menţionat că, potrivit datelor din RBI, terenul menţionat este estimat în scopul impozitării în sumă totală de 30,0 mil.lei. Conform datelor RBI, pe terenul menţionat la data procurării acestuia erau înregistrate 7 construcţii¹⁶⁴. Ulterior (la 1-5 luni de la procurare), terenul a fost împărţit în 9 bunuri imobile separate¹⁶⁵, după care 6 terenuri au fost comercializate unor agenţi economici fără construcţii şi doar la 2 agenţi economici a fost vândut terenul aferent construcţiilor cu nr.01, nr.02, nr.03 şi nr.04. Prin acţiunile de separare a terenurilor pe care au fost înregistrate BI fără construcţii se confirmă faptul că terenul privatizat nu se utiliza în totalitate pentru deservirea construcţiilor. De asemenea, ca şi în cazurile precedente, în dosarul cadastral nu este confirmarea prin care suprafaţa terenului aferent construcţiei privatizate este folosită în procesul tehnologic şi este stabilită în conformitate cu prevederile documentelor normative în construcţii şi normele de urbanism, fapt ce presupune o exagerare de suprafaţă. Mai mult decât atât, potrivit datelor înscrise în RBI, modul de folosinţă a terenului menţionat este stabilit “pentru construcţii”, însă conform înscrierilor din titlul de autentificare a deţinătorului acestui teren, este înscris cu destinaţia “pentru transport”. Prin urmare, contrar prevederilor art.75 din Codul funciar, a fost schimbată categoria terenului din destinaţie specială în teren pentru construcţii, în lipsa aprobării acestuia în modul stabilit, fapt ce a condus la partajarea terenului în mai multe bunuri imobile.

• Lipsa unui mecanism clar în administrarea terenurilor proprietate publică în utilizarea terenurilor conform destinaţiei stabilite generează ocuparea abuzivă a terenurilor proprietate publică, încălcând grav legislaţia funciară.

Potrivit art.13 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, fondul forestier face parte din bunurile domeniului public nepasibile de privatizare. Totodată, conform art.20 din Legea nr.591-XIV din 23.09.1999¹⁶⁶, agenţii economici care doresc să obţină terenuri pentru construcţia şi amplasarea în spaţiile verzi proprietate publică a obiectivelor pentru activităţi economice şi sociale compatibile cu destinaţia spaţiilor verzi (terenuri pentru sport, jocuri şi odihnă, obiective cu caracter cultural şi artistic, întreprinderi ale alimentaţiei publice, chioşcuri, pavilioane), solicită acordul APL şi al APC pentru mediu. Locul de amplasare a obiectivelor, suprafaţa terenurilor şi condiţiile de desfăşurare a activităţii ulterioare se determină în baza documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate în modul stabilit. Reieşind din prevederile menţionate mai sus, misiunea de audit a efectuat verificări privind administrarea terenurilor proprietate publică a statului cu destinaţia “Fondul forestier”, unde s-au constatat unele abateri de la cadrul regulamentar.

Astfel, potrivit datelor din RBI, pe terenul cu nr.cad. 0100118258, cu suprafaţa totală de 175,3 ha au fost identificate 4 construcţii cu suprafeţe de 99,8 m.p.; 233,3 m.p.; 82,7 m.p. şi 94,5 m.p. Drept rezultat al verificării dosarului cadastral s-a constatat că terenul nominalizat este transmis în folosinţă Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, potrivit titlului de autentificare a deţinătorului de teren. Iniţial, în temeiul încheierii Judecătoriei sect.Râşcani¹⁶⁷, la 20.03.2013 construcţiile caificate ca fiind case de locuit individuale nefinalizate au fost înregistrate în RBI după 4 persoane fizice. Acestea, după o lună de la înscrierea în RBI, respectiv, la 18.04.2013, 02.05.2013 şi 24.05.2013, sunt vândute altor 4 persoane fizice în baza contractelor de vânzare-cumpărare cu nr.2456; nr.2454; nr.2889 şi nr.3553. După 2 ani de la cumpărare, la 01.04.2015 aceste construcţii sunt din nou vândute altor 2 persoane fizice, în baza contractelor de vânzare-cumpărare cu nr.2205, nr.2207, nr.2209 şi nr.2211, pe care s-a aplicat sechestrul pe construcţii în vederea asigurării acţiunii de judecată depuse de Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală împotriva acestor persoane privind declararea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare. Deşi au fost întreprinse unele acţiuni, organele administrative de specialitate nu au aplicat măsuri de sistare a lucrărilor de construcţie abuzivă. În consecinţă, neîntreprinderea măsurilor prompte şi reale în vederea eliberării terenurilor ocupate abuziv constituie un element de stimulare a răspândirii acestui fenomen de încălcare a cadrului legal.

• În anul 2017, în mun.Chişinău auditul a constatat folosirea ilegală¹⁶⁸ a terenului public cu nr.cad. 0100104752 din zona spaţiilor verzi de către SRL "Electro Brand”, prin desfăşurarea activităţii comerciale ilegale, care s-a soldat cu prejudicierea bugetului în sumă de 126,0 mii lei. (Detalii aferente acestui subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

__________________________

¹⁵⁹ Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008

¹⁶⁰ Pct.7 din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁶¹ Informaţia privind încasările în bugetul de stat la cod Eco 371210 pe anul 2016.

¹⁶² Pct.19 din HG nr.1428 din 16.12.2008.

¹⁶³ Contractul nr.955 din 11.04.2017, încheiat cu SRL “Indferotrans” (c/f 1003600025966).

¹⁶⁴ Nr.01 – cu suprafaţa de 90,5 m.p; nr.02 – 34,0 m.p; nr.03 – 63,5 m.p; nr.04 – 29,6 m.p; nr.05 – 19,2m.p.; nr.06 –1406,3 m.p., şi nr.07 – 9,9 m.p.

¹⁶⁵ RBI: nr.cad. 0100302908; nr.cad. 0100302909; nr.cad. 0100302910; nr.cad. 0100302911; nr.cad. 0100302912; nr.cad. 0100302913; nr.cad. 0100302914; nr.cad. 0100302915 şi nr.cad. 0100302916.

¹⁶⁶ Legea nr.591-XIV din 23.09.1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi urbane (în continuare - Legea nr.591-XIV din 23.09.1999).

¹⁶⁷ Încheierea judecătoriei sect.Râşcani, nr.dosarelor 2-14227/12; 2-14323/12;2-14324/12; 2-14338/12 din 25.01.2013.

¹⁶⁸ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi art.2, art.3 şi art.5 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996.

♦ Auditul a stabilit că în mun.Chişinău şi în alte APL majoritatea terenurilor destinate pentru construcţie sunt date în arendă şi nu sunt comercializate prin licitaţie. Această situaţie, economic, nu este justificată deoarece, la expirarea contractului de arendă, proprietarul acestuia nu-l va mai putea utiliza în alt scop, pe acesta existând deja construcţii proprietate privată a altor persoane, şi nu-l va putea da în arendă altor persoane decât celor ce au efectuat construcţia. Ulterior, după darea în exploatare a construcţiilor, unele terenuri sunt privatizate aplicându-se coeficienţi de diminuare a preţurilor pentru terenurile aferente. Prin urmare, cazurile descrise în continuare ne permit să concluzionăm despre gestiunea ineficientă a acestor terenuri.

Totodată, auditul denotă că, având obligaţia şi capacitatea de a activa în spirit de diligenţă gospodărească, CMC şi PMC puteau institui un PPP asupra terenurilor date în arendă pentru construcţie şi să participe direct, potrivit statutului de proprietar al terenurilor, la negocierea condiţiilor oferite de un potenţial investitor, asigurându-şi astfel o cotă mult mai mare din bunurile imobile care ar trece în proprietatea municipală.

Misiunea de audit a identificat următoarele situaţii:

• În privinţa terenului din domeniul public cu nr.cad. 0100311031, cu destinaţia “pentru exploatarea ulterioară a parcării auto”, auditul denotă că PMC, prin nerespectarea mai multor prevederi legale, nu a combătut construcţia ilegală pe terenul cu suprafaţa de 0,4259 ha, a tolerat existenţa relaţiilor funciare cu persoane intermediare în privinţa terenului în cauză, ceea ce a favorizat însuşirea ilegală de către acestea a unor venituri de 100,0 mii euro, prin înscenarea înstrăinării terenului ca propriu, acestea de fapt fiind proprietate municipală. Astfel, dacă PMC ar fi vândut din start terenul, prin licitaţie sau concurs conform legislaţiei în vigoare, ar fi putut încasa venituri în bugetul municipal de circa 425,9 mii euro, sau 8730,9 mii lei¹⁶⁹ (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• Auditul denotă că, prin acţiunile CMC şi PMC expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit, a fost înstrăinat terenul municipal cu nr.cad. 0100311032, cu suprafaţa de 0,034 ha şi destinaţia “pentru exploatarea ulterioară a pavilionului comercial cu terasă de vară”, fiind trecut în acte ca teren aferent construcţiei neautorizate. Ca urmare, terenul a fost vândut la preţul de 53,4 mii lei. Astfel, PMC, ignorând procedura legală¹⁷⁰ de vânzare a terenului municipal prin licitaţie sau concurs, încălcând principiul de transparenţă decizională, principiile urbanistice de dezvoltare şi amenajare a teritoriului, a permis acapararea unui teren, fapt ce a prejudiciat direct bugetul municipal cu circa 34,0 mii euro, sau cu 643,6 mii lei¹⁷¹ la preţul de piaţă.

• Relaţiile funciare privind terenul cu nr.cad. 0100415014, amplasat în str.Carierei nr.5 prezintă un exemplu elocvent de însuşire de către persoanele intermediare a profiturilor aferente gestiunii terenurilor proprietate municipală. Astfel, fără respectarea procedurii legale de vânzare a terenurilor prin licitaţie sau concurs, încălcând principiul de transparenţă decizională, principiile urbanistice de dezvoltare şi amenajare a teritoriului, principiul liberei concurenţe, prin încheierea contractului de arendă funciară pentru construcţie, CMC şi PMC au pierdut drepturile asupra terenului cu valoare comercială net superioară, bugetul municipal fiind lipsit de încasări, începând de la suma de 2200,6 mii euro, sau 45112,2 mii lei¹⁷² (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• În caz de vânzare la preţul de piaţă a terenurilor (nr.cad. 0100313818 şi nr.cad.0100405053) cu suprafaţa totală de 1,455 ha (0,845 ha + 0,610 ha), date în arendă pentru construcţie (SRL “Teodolit” şi SRL “Glorinal”), auditul denotă că bugetul local putea fi suplinit cu un venit de 1697,8 mii euro, sau de 34804,9 mii lei în preţuri curente¹⁷³.

• Nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare¹⁷⁴ de către factorii de decizie ai APL ale mun.Chişinău la gestiunea terenului cu nr.cad. 0100101821, cu suprafaţa de 1,48 ha, pentru “construcţia unui cartier locativ cu regim redus de înălţime”, contractat cu SA “AVANTAJ-AV”. La privatizarea terenului aferent acestor construcţii a fost utilizat incorect tariful pentru calcularea preţului normativ al terenului, ceea ce a cauzat ratarea posibilelor venituri din realizarea acestui teren în sumă de 837,2 mii lei (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• Factorii de decizie ai APC şi PMC nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu şi nu au asigurat respectarea cadrului legal existent nici la gestiunea terenurilor din str.Ginta Latină nr.12, drepturile de proprietate asupra căruia sunt incerte (nr.cad. 0100312245). De asemenea a fost tolerată utilizarea neautorizată a unui teren cu suprafaţa de circa 0,07 ha (din terenul cu nr.cad. 0100312423). Nu a fost asigurată transmiterea la APL a unui obiectiv sportiv (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• Pe terenul cu nr.cad. 01001011040 şi suprafaţa de 0,187 ha, inclus în lista terenurilor municipale cu destinaţia “Amenajarea teritoriului”, potrivit datelor din RBI nu sunt înregistrate construcţii, dar din imaginea ortofoto se vizualizează că acesta este îngrădit cu un gard comun cu un alt teren proprietate municipală (nr.cad. 0100101393, de 0,34 ha), inclus în lista cu destinaţia “Complex sportiv”. De menţionat că în RBI se indică că terenul cu nr.cad. 0100101393 a fost arendat în perioada 25.07.2003 - 25.07.2008 de SRL “ECO-SPORT”, alte contracte de arendă nefiind înregistrate, iar în prezent pe acest teren sunt înregistrate 6 imobile care aparţin persoanelor private, având un grad diferit de finalizare, construite în baza autorizaţiei nr.545/05 din 12.07.2005. Astfel, terenul cu nr.cad. 0100101393 nu va putea fi folosit conform destinaţiei iniţiale, deci bugetului municipal va fi lipsit de venituri estimate la circa 1020,0 mii euro, sau 20910,0 mii lei¹⁷⁵.

• Potrivit datelor din RBI, pe terenurile publice din domeniul public cu nr.cad. 01001011041, cu suprafaţa de 0,1031 ha şi cu nr.cad. 01001011042, de 0,2505 ha nu sunt înregistrate construcţii, dar din imaginea ortofoto se vizualizează că sunt amplasate mai multe construcţii de soluţie arhitecturală identică, care sunt înregistrate în RBI pe terenul învecinat cu nr.cad. 0100101352, care anterior a fost dat în arendă pentru “proiectarea şi construcţia unui centru de agrement şi distracţii pentru copii, adiacent teritoriului parcului “Valea Trandafirilor”¹⁷⁶. De fapt, pe terenul dat în arendă nu exisă niciun centru de agrement şi distracţie pentru copii, acesta fiind împărţit în mai multe loturi¹⁷⁷. Terenul cu nr.cad. 0100101780, de 0,0705 ha a fost dat în arendă funciară firmei “Chişinău Real Estate Holding” SRL cu plata de arendă de 2,9 mii lei, arendaşul acumulând la situaţia din 01.01.2017 o datorie de 36,2 mii lei. Totodată, alte terenuri¹⁷⁸ cu o suprafaţă totală de 0,4241 ha, se consideră proprietate municipală, dar ca rezultat al construcţiei clădirilor capitale acestea şi-au pierdut calitatea iniţială şi pe viitor nu vor putea fi utilizate conform destinaţiei stabilite. Astfel, auditul constată lipsirea bugetului municipal de venituri estimate la circa 1272,3 mii euro, sau 26082,2 mii lei¹⁷⁹.

• Un alt exemplu de gestionare neconformă a fondului funciar reprezintă vânzarea terenului cu nr.cad. 0100119250 din strada Grădina Botanică. Astfel, prin Decizia CMC¹⁸⁰ s-a decis privatizarea de către SA "Transcon-M” a terenului aferent cu suprafaţa de 1,0087 ha la preţul normativ pentru construcţii. Drept urmare a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr.2699 din 18.09.2013, în care se indica preţul de vânzare-cumpărare a terenului aferent de 926,7 mii lei. La calcularea preţului de vânzare-cumpărare al terenului a fost aplicat tariful pentru o unitate grad-hectar de 13897,44 lei, în loc de cel reglementat de 19873,34 lei/grad-ha. Ca rezultat al acţiunilor în cauză, auditul constată că bugetul municipal a fost prejuduciat în sumă totală de 398,5 mii lei¹⁸¹.

Anterior CCRM a constatat un caz similar cu implicarea aceluiaşi agent economic¹⁸², acţiunile lui prejudiciind bugetul municipal cu 3,1 mil.lei. În opinia auditului, se conturează situaţia cu indici de fraudă cu aplicarea unor scheme de favorizare a unui agent economic. Ulterior, în anul 2015 agentul economic respectiv a obţinut de la PMC o autorizare de construire a uzinei de beton cu depozite¹⁸³ pe acest teren.

• În anul 2016, UAT Cahul nu a asigurat, la efectuarea tranzacţiilor funciare, conformitatea acestora cu cadrul legal în vigoare, fapt ce a condiţionat prejudicierea bugetului local în sumă de 3229,6 mii lei, urmare a vânzării terenului cu suprafaţa de 2,94 ha. Deşi preţul de vânzare a terenului în cauză a fost diminuat, UAT a acordat şi eşalonarea plăţilor pentru o perioadă de 3 ani. Conform Deciziei CO Cahul nr.1/21 (8/21) – XXIV din 23.02.2012, a fost completată decizia precedentă nr.6/10 – XXIV din 01.12.2011, prin care terenul aferent obiectului privat cu suprafaţa de 3,31 ha aprobat spre vânzare SA “USBA” a fost divizat în două loturi: cu nr.cad. 1701124154 cu suprafaţa de 0,36 ha (unde înregistra o construcţie privată) şi cu nr.cad. 1701124148 cu suprafaţa de 2,94 ha (lipsa construcţiilor), cu încheierea separată a contractelor. Prin urmare, terenul de 0,36 ha a fost vândut de către UAT Cahul la 03.05.2012, la preţul normativ al terenului aferent cu 99,4 mii lei.

Ulterior, la 03.08.2016 primăria mun.Cahul, fără a lua în considerare că terenul cu nr.cad. 1701124148 (cu suprafaţa de 2,94 ha), era liber de construcţii, a vândut SA “USBA” la preţul normativ al pământului aferent construcţiilor (stabilit prin aplicarea coeficientului de diminuare) în sumă de 807,4 mii lei, care potrivit prevederilor legale urma să fie vândut prin concurs sau la licitaţie la preţul nu mai mic ca preţul normativ al terenului, estimat la suma de 4037,0 mii lei¹⁸⁴. Prin ignorarea prevederilor legale¹⁸⁵, APL ale mun.Cahul, în urma efectuării tranzacţiei de vânzare a terenului de 2,94 ha, a ratat venituri în sumă de 3229,6 mii lei.

Totodată, conform prevederilor contractului de vânzare-cumpărare a acestui teren, UAT Cahul nu a ţinut cont de prevederile art.4 alin.(5) lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, prin care este stabilit că la vânzarea-cumpărarea terenului proprietate publică cumpărătorul achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul normativ al pământului prevăzut pentru destinaţia respectivă, acordând eşalonarea achitării plăţii în sumă de 403,7 mii lei pe o perioadă de trei ani, cu indexarea lor în funcţie de nivelul inflaţiei, calculate la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, în mărime de cel puţin 33,6 mii lei, deşi suma trebuia achitată timp de o lună.

• În alt caz, nerespectând prevederile legislaţiei în vigoare¹⁸⁶, SRL “Topconstruct BNN”, potrivit prevederilor contractului de vânzare-cumpărare a terenului la licitaţia cu strigare din 12.03.2017, i-a fost acordat dreptul de eşalonare a plăţii în mărime de 50% (250,0 mii lei) din preţul de vânzare a terenului (nr.cad. 1701124005), cu suprafaţa de 0,29 ha, pentru o perioadă de 3 ani, cu indexarea în funcţie de nivelul inflaţiei, calculate la data încheierii contractului în mărime de cel puţin 20,8 mii lei.

• Primăria mun.Bălţi nu a asigurat gestionarea regulamentară a terenului cu nr.cad. 0300305.352, cu suprafaţa de 0,1570 ha, înregistrat ca proprietate municipală conform deciziei CMB nr.10/31 din 31.10.2013 şi ulterior, în lipsa construcţiei, a fost vândut ca teren aferent, prin ce bugetul local a fost lipsit de venituri în sumă de aproximativ 2669,5 mii lei.

La 28.11.2013, prin decizia CMB nr.11/39, terenul respectiv a fost transmis prin licitaţie în arendă cu destinaţia “parcare auto”, la preţul de vânzare a dreptului de arendă în sumă de 93,5 mii lei, pentru care la 16.06.2014 a fost semnat contractul cu o persoană fizică pe un termen de 2 ani, cu plata anuală de arendă de 17,7 mii lei. Ulterior, la solicitarea persoanei fizice, prin decizia CMB nr.1/35 din 26.02.2015, a fost modificată destinaţia terenului “din parcare auto” în “construcţia unui obiect”. Deşi, potrivit procesului-verbal al şedinţei Comisiei funciare a Primăriei mun.Bălţi, şefa Direcţiei Relaţii Funciare a prezentat avizul negativ la proiectul de decizie, în partea ce ţine de subiectul cu privire la vânzarea terenului menţionat, acest fapt nu a fost luat în considerare.

În scurt timp (peste 35 de zile calendaristice) CMB, prin Decizia nr.2/8 din 02.04.2015, contrar prevederilor regulamentare¹⁸⁷, a vândut terenul la preţul de 354,9 mii lei aceleiaşi persoane fizice ca teren aferent, deşi pe acesta lipseau construcţii. Contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat la 09.04.2015. Cancelaria de Stat, la data de 25.04.2015 (peste 23 de zile), prin notificarea nr.1304/OT-384, a emis decizia de abrogare a prevederilor expuse în decizia CMB nr.2/8 din 02.04.2015 privitor la vânzarea terenului menţionat. În acest interval de timp (17 zile) de la încheierea contractului (09.04.2015) şi până la data notificării de către Cancelaria de Stat (25.04.2015), terenul menţionat a fost vândut de 3 ori. Astfel, chiar a doua zi, pe 10.04.2015, persoana fizică a efectuat prima tranzacţie de vânzare-cumpărare a terenului cu altă persoană fizică, a doua a fost pe 04.05.2015 cu o altă persoană şi a treia – pe 11.06.2015, cu fiica acestuia care avea doar 4 ani, donându-i acest teren care în prezent este noul lui proprietar.

Cele relatate denotă lipsa de responsabilitate din partea autorităţii decizionale în gestionarea eficientă a patrimoniului public, soldată cu ratarea veniturilor bugetare.

__________________________

¹⁶⁹ Calculul: 0,4259 ha x 100 x 10000 euro (preţ Ciocana) x 20,5 lei/euro = 8730,9 mii lei.

¹⁷⁰ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁷¹ Calculul: 0,034 ha x 100 x 10000 euro/ar (preţ Ciocana) x 20,5 (curs euro) = 697,0 mii lei - 53,4 = 643,6 mii lei.

¹⁷² Calculul: 4956,3 m.p. x 444 euro/m.p. x 20,5 lei/euro = 45112,2 mii lei.

¹⁷³ 1826,2 - 198,5 + 70,1 = 1697,8 mii euro x 20,5 lei/euro = 34804,9 mii lei.

¹⁷⁴ Art.9 şi art.10 alin.(7) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁷⁵ Calculul: 0,34 ha x 100 x 30000 euro/ar x 20,5 lei/euro = 20910,0 mii lei.

¹⁷⁶ Decizia CMC nr.22/18-3 din 26.09.2002 şi Decizia CMC nr.6/31-1 din 19.05.2009.

¹⁷⁷ Nr.cad.: 0100101352; 01001011041; 01001011042; 01001011043; 0100101780.

¹⁷⁸ Terenul cu nr.cad. 01001011041 – 0,1031 ha; terenul din domeniul public cu nr.cad. 01001011042 – 0,2505 ha; terenul cu nr.cad. 0100101780 – 0,0705 ha.

¹⁷⁹ Calculul: 0,4241 ha x 100 x 30000euro/ar x 20,5 lei/euro = 26082,2 mii lei.

¹⁸⁰ Decizia CMC nr.7/59 din 05.09.2013 “Cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivelor private ale Societăţii pe acţiuni “Transcon-M” din str. Gradina Botanică 5/2”.

¹⁸¹ Calculul: 1,0087 ha x 65 x 19873,34 lei x 0,9 x 1,13 = 1325,2 mii lei; 1325,2 mii lei - 926,7 mii lei = 398,5 mii lei.

¹⁸² HCC nr.30 din 26.07.2016 “Privind Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun.Chişinău pe anii 2014-2015”.

¹⁸³ Autorizaţiile de construcţie nr.12-c/15 din 05.02.2015; nr.12-a/17 din 10.03.2017.

¹⁸⁴ 2,9483 ha x 65 x 19873,34 lei x 1,06 = 4037,0 mii lei.

¹⁸⁵ Art.3 alin.(2) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁸⁶ Art.4 alin.(5) lit.c) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

¹⁸⁷ Pct.3 şi pct.7 din Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008.

♦ În scopul facilitării unor persoane de a obţine drepturi preferenţiale la deţinerea unor terenuri şi de a face imposibilă rezilierea ulterioară a contractului de arendă funciară sau neprelungirea acestuia, precum şi de a satisface pretenţiile unor terţi care ar manifesta interes faţă de aceste terenuri, PMC, în lipsa acordului expres al proprietarului terenului (CMC), a acordat acestor persoane permisiunea/autorizarea de a efectua construcţii capitale pe terenurile respective. Ca urmare, terenul îşi pierde calitatea sa iniţială¹⁸⁸, iar CMC, inclusiv instanţele judecătoreşti, sunt plasate în situaţia de a recunoaşte faptul împlinit, manifestat prin bunul existent şi edificat în baza autorizaţiei de construcţie şi ale cărei căi de atac sunt practic epuizate. Ulterior, aceste construcţii se înregistrează în RBI, după care terenul arendat se privatizează ca teren aferent cu aplicarea preţului normativ al terenului, care este cu mult mai mic decât preţul de piaţă. Deci, înstrăinarea proprietăţii municipale se face fără concurs sau licitaţie, în mod netransparent şi în detrimentul bugetului municipal. Această situaţie este o consecinţă a utilizării neclare şi vagi a terminologiei de specialitate şi a formulării incorecte a scopului şi obiectului autorizării etc., ceea ce cauzează informarea eronată a CMC şi adoptarea unor decizii viciate.

• Pentru arenda terenurilor nr.cad. 0100104065 şi 0100104739 din bd Decebal nr.22/3 în perioada 2003-2016 SRL "Drîgvali-Natali” a încheiat cu PMC 4 contracte, două dintre care au fost reziliate înainte de termenul stabilit, fără indicarea motivelor. Potrivit acestor contracte, scopul arendei terenurilor a evoluat de la amplasarea unui grup de gherete¹⁸⁹, în exploatarea complexului de gherete¹⁹⁰, apoi în reconstrucţia obiectivului existent în obiectiv comercial şi de alimentaţie publică¹⁹¹, până la exploatarea obiectivului comercial şi de alimentaţie publică cu încăperi auxiliare¹⁹², ceea ce contravine prevederilor art.885 din Codul civil. Acest fapt a permis agentului economic edificarea pe terenul public a bunului imobil.

De asemenea, fără prevederi bine definite a tipului construcţiei, au fost eliberate documentele permisive de construcţie şi actul de recepţie finală¹⁹³, ceea ce a permis înregistrarea în RBI a dreptului de proprietate asupra grupului de gherete (deşi cadrul legal nu indica grupul de gherete ca bun imobil), înscris care produce o legătură între beneficiar şi proprietarul lotului şi permite acestuia să obţină autorizaţie pentru reconstrucţie¹⁹⁴. Prin această acţiune s-a ajuns la o construcţie capitală, deşi în situaţia iniţială destinaţia contractării a constituit amplasarea (provizorie) unei gherete fără drept de privatizare.

De menţionat că în anul 2013, PMC, în lipsa deciziei CMC, a schimbat abuziv destinaţia lotului din "reconstrucţia obiectivului existent” în "construcţia unui obiectiv comercial din contul demolării gheretelor existente”, eliberând documentele permisive în acest sens¹⁹⁵. Auditul atenţionează că reconstrucţia unor gherete înseamnă a reface, a rezidi obiectivul existent, iar prin construcţie se înţelege executarea unor lucrări de zidire, care nu au legătură cu obiectele existente. Ulterior, PMC, în baza deciziei CMC nr.4/18-12 din 13.05.2014, a dat suplimentar în arendă aceluiaşi agent economic două terenuri din bd. Decebal nr.22/3, cu numerele cadastrale: 0100104065, de 0,0151 ha, şi 0100104739 – de 0,0199 ha, având destinaţia lotului "pentru exploatarea obiectivului comercial şi de alimentaţie publică cu încăperi auxiliare”. În cazul înstrăinării terenului la preţ de piaţă, bugetul municipal ar fi încasat circa 45,3 mii euro, sau 906,0 mii lei¹⁹⁶. În acelaşi timp, conform actului de verificare al DGAURF din 26.10.2017, la contractul de arendă nr.6464 din 2014 au fost efectuate achitări la bugetul municipal în sumă totală de 56,8 mii lei, din care 35,5 mii lei reprezintă plăţile în avans.

• În cazul terenurilor arendate cu nr.cad. 0100207302, cu suprafaţa de 0,11 ha, şi cu nr.cad. 0100207303, cu suprafaţa de 0,0453 ha, din bd Ştefan cel Mare nr.3, mun. Chişinău, transmise SRL “Iralina”, a avut loc atribuirea acestora în arendă funciară netransparent, fără a fi expus la licitaţie un teren. Terenul respectiv a fost parte a terenului vecin, folosit pentru parcare auto. În cazul privatizării terenului cu suprafaţa de 0,11 ha ca teren aferent construcţiilor, bugetul municipal va fi lipsit de venituri de circa 330,0 mii euro, sau de 6765,0 mii lei¹⁹⁷ (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• Faptul dării în arendă SRL “Dione” a terenului cu nr.cad. 0100113044, cu suprafaţa de 0,2723 ha pentru construcţia parcării supraetajate, facilitează intenţia beneficiarului de a obţine drepturi preferenţiale la deţinerea terenului, care ulterior poate fi privatizat ca teren aferent, cu aplicarea preţului normativ al terenului, fiind cu mult mai mic decât preţul de piaţă. În cazul vînzării terenului prin licitaţie s-ar putea încasa în bugetul municipal circa 816,9 mii euro, ceea ce se echivalează cu circa 16746,5 mii lei¹⁹⁸(detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

__________________________

¹⁸⁸ Art.885 din Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

¹⁸⁹ Contractul nr.3797/2003 din 16.06.2003, având destinaţia terenului: "proiectarea şi amplasarea unui grup de chioşcuri pentru comercializarea florilor, din elemente prefabricate, uşor demontabile (provizoriu)”.

¹⁹⁰ Contractul nr.5001/2009 din 19.03.2009, având destinaţia terenului: "pentru exploatarea complexului de gherete pentru comercializarea florilor, provizoriu”.

¹⁹¹ Contractul nr.5949/2011 din 19.03.2011, valabil până la 19.03.2019, cu destinaţia terenului "pentru reconstrucţia obiectivului existent în obiectiv comercial şi de alimentaţie publică, cu încăperi auxiliare” (decizia CMC nr.1/27-6 din 11.02.2011).

¹⁹² Contractul nr.6464/2014 din 20.05.2014, cu destinaţia lotului nr.1 şi nr.2 al terenului "pentru exploatarea obiectivului comercial şi de alimentaţie publică cu încăperi auxiliare”.

¹⁹³ Certificatul de urbanism nr.4901 din 20.06.2003, pentru întocmirea documentaţiei de proiect cu privire la amplasarea unui grup de chioşcuri pentru comercializarea florilor, din elemente prefabricate, uşor demontabile (semnat de viceprimar, arhitectul-şef); Autorizaţia de construcţie nr.749 din 16.09.2003 cu privire la executarea lucrărilor de amplasare a unui grup de chioşcuri pentru comercializarea florilor, din elemente prefabricate, uşor demontabile (semnat de viceprimar, arhitectul-şef); procesul-verbal de recepţie finală nr.01 din 04.01.2004, în care se propune spre recepţionare grupul de chioşcuri pentru comercializarea florilor din bd. Decebal nr.22 (semnat de comisia de recepţie finală indicată în procesul-verbal).

¹⁹⁴ Certificatul de urbanism nr.595/11 din 01.07.2011, pentru întocmirea documentaţiei de proiect referitor la reconstrucţia obiectivului existent în obiectiv comercial şi de alimentaţie publică, cu încăperi auxiliare; Autorizaţia de construcţie nr.766 din 28.12.2012, pentru executarea lucrărilor de reconstrucţie a obiectivului existent în obiectiv comercial şi de alimentaţie publică, cu încăperi auxiliare (semnată de viceprimar şi secretarul CMC).

¹⁹⁵ Certificatul de urbanism nr.308/13 din 18.05.2013 privind "elaborarea documentaţiei de proiect pentru construirea unui obiectiv comercial şi alimentaţie publică cu încăperi auxiliare (D+P+1E) din contul demolării gheretelor existente, în limitele hotarelor terenului arendat” (semnat de viceprimar; secretarul CMC; arhitectul-şef interimar); Autorizaţia de construcţie nr.247 din 24.06.2013 pentru executarea lucrărilor de construcţie a unui obiectiv comercial şi de alimentaţie publică cu încăperi auxiliare (D+P+1E), în limitele hotarelor terenului arendat” (semnată de viceprimar şi secretarul CMC).

¹⁹⁶ Calculul: 0,0151 ha x 100 x 30000 euro/ar x 20,0 lei/euro = 906,0 mii lei.

¹⁹⁷ Calculul: 0,11 ha x 100 x 30000 euro/ar (preţ Centru) x 20,5 lei/euro = 6765,0 mii lei.

¹⁹⁸ Calculul: 0,2723 ha x 100 x 30000 euro/ar x 20,5 lei/euro = 16746,5 mii lei.

♦ APL ale mun. Chişinău gestionează ineficient resursele funciare, lipsind o abordare de apărare a intereselor financiare şi urbanistice ale municipiului. Ca urmare, în detrimentul intereselor publice sunt satisfăcute interesele private care sistemic acaparează proprietatea publică folosindu-se de lacunele legale existente şi de pasivitatea funcţionarilor publici municipali. Urmare a acţiunilor întreprinse şi impactului acestora, se constată că PMC, prin instituţiile sale abilitate, nu a întreprins măsuri de inventariere a resurselor sale funciare, nu a acordat şi nu a înregistrat corespunzător statutul terenului, iar neglijenţa circumstanţelor date a permis alocarea acestuia fără concurs şi licitaţie în proporţie neargumentată, fiind calificat drept "aferent” pentru un obiectiv edificat fără permisiunea proprietarului terenului în persoana CMC. Alocarea unei suprafeţe excesive de teren oferă posibilitate beneficiarului să-l divizeze ulterior. Astfel, imobilul de pe terenul cu nr.cad. 0100213670 a fost divizat în două bunuri imobile independente, unul fiind vîndut către o persoană juridică, în vederea edificării unui bloc de locuinţe, sfidând astfel prevederile art.6 şi art.7 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996. Astfel, auditul denotă că preţul de piaţă al unui teren cu suprafaţa de 0,065 ha din această zonă (sectorul Centru) ar putea ajunge la 20.000 euro, iar la cursul de 20,5 lei pentru un euro s-ar fi putut încasa suma de 2665,9 mii lei¹⁹⁹ (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• APL din mun. Chişinău acordă dreptul de efectuare a construcţiilor fără a fi asigurat dreptul de deţinere a terenului de către beneficiarul construcţiei. Un exemplu elocvent poate servi Decizia CMC nr.11/8 din 31.10.2017 “Despre concepţia privind construirea unui bloc auxiliar la Catedrala mitropolitană “Naşterea Domnului” şi a unui grup sanitar public în Scuarul Catedralei”. De menţionat că, construcţia trebuie efectuată atât pe terenul cu nr.cad. 0100519.223, cu suprafaţa de 475 m.p. (aferent unei construcţii de 90 m.p.), cât şi pe terenul cu nr.cad. 0100519.246, care, conform Deciziei nr.6/28 din 27.06.2013, este teren din domeniul public al mun.Chişinău, destinat unui parc public (zonei verzi), iar efectuarea construcţiilor în zona verde este interzisă. De menţionat că APL nu au încheiat cu proprietarii construcţiei de pe terenul cu nr.cad. 0100519.223 un contract de arendă a terenului respectiv, prin ce au prejudiciat bugetul municipal.

• În cazul existenţei unor litigii privind înstrăinarea în baza deciziilor de judecată a unor terenuri municipale fără acordul APL, pînă la pronunţarea deciziei definitive, cu terenurile date sunt înfăptuite mai multe tranzacţii, ceea ce permite beneficiarilor finali invocarea bunei credinţe, deci pierderea de către APL a dreptului de proprietate asupra acestor terenuri. Astfel, 20 de terenuri cu suprafaţă totală de 2,7991 ha proprietate a mun.Chişinău, care au fost înstrăinate fără participarea CMC, au deja proprietari noi. Prejudiciul cauzat poate fi estimat la un preţ de piaţă (calcul efectuat în baza preţului de piaţă reieşind din amplasarea acestora) de aproximativ 5,5 mil. euro, echivalentul a 117,2 mil.lei. Această înstrăinare s-a efectuat fără acordul CMC, prin instanţele de judecatăşi executorii judecătoreşti, care nu au ţinut cont de recomandările făcute la acest subiect de către Curtea Supremă de Justiţie²⁰⁰ (detalii suplimentare la acest subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• Modul de acordare a loturilor de pământ familiilor nou formate pentru construcţia caselor individuale de locuit necesită îmbunătăţiri regulamentare.

Astfel, în anul 2015 CMC a aprobat 10 decizii, din care 9 de înstrăinare a terenurilor proprietate municipală cu suprafaţa totală de 0,5658 ha, şi o decizie de atribuire în folosinţă a terenului cu suprafaţa de 0,054 ha. Ulterior, au fost încheiate 9 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor, în sumă totală de 6497,06 lei. Astfel, un ar de pământ a fost vândut cu 114,83 lei, pe când preţul de piaţă ar putea ajunge în sectoarele prestigioase, cum ar fi str. Ciocârliei, până la 30,0 mii euro pentru un ar²⁰¹. Actualmente preţurile variază de la 11,25 mii euro până la 15,83 mii euro²⁰².

Aprobarea deciziilor s-a efectuat în temeiul a 10 decizii şi hotărâri judecătoreşti în ordin de contencios administrativ şi al titlurilor executorii emise în baza lor. Imperfecţiunea cadrului legal şi normativ ce nu stabilea statutul terenurilor destinate construcţiilor de case de locuit pentru familiile nou formate a permis înstrăinarea lor ulterioară. La fel, factorii de decizie ai PMC nu au întreprins măsuri de rigoare pentru contestarea situaţiilor formate (detalii aferente acestui subiect sunt expuse în Anexa nr.12 la prezentul Raport de audit).

• Prevederile cadrului legal-normativ aferent procedurii de schimbare a destinaţiei terenurilor sunt ambigue, în viziunea auditului, şi creează premise de a fi interpretate în mod neunivoc.

Neţinând cont de prevederile cadrului legal²⁰³, Consiliul com.Solonceni, prin Decizia nr.6/1 din 19.09.2016, a aprobat schimbarea destinaţiei terenului agricol cu nr.cad. 67455106.228, cu suprafaţa de 3,4781 ha, situat în extravilanul s.Tarasova, cu trecerea acestuia în categoria terenurilor destinate exploatării miniere. Potrivit aceleiaşi decizii, s-a stabilit că modificarea destinaţiei se va efectua în timp de o lună după compensarea de către SRL "Sand & Gravel” (c/f 1013606002678) a pierderilor în sumă de 787,99 mii lei²⁰⁴. Totodată, auditul relevă că drept temei pentru adoptarea acestei decizii a constituit cererea proprietarului terenului – SRL "Sand & Gravel” şi dosarul cadastral al obiectului nr.3-01/16, executat de către ÎS "IPOT”, la care este anexată încheierea pedologică, din conţinutul căreia rezultă că bonitatea terenului nominalizat constituie 57 puncte.

Prin scrisoarea nr.12/4224 din 11.09.2017, DGT "Nord” a CNA a informat CL Solonceni că în cadrul urmării penale (începute la 06.01.2017) s-a stabilit că bonitatea reală a solului constituie 79,86 puncte, iar în cazul în care în formula de calcul avea să fie inclusă bonitatea reală a terenului nominalizat, compensarea pierderilor trebuia stabilită în mărime de 1104,01 mii lei, sau cu 316,02 mii lei mai mult.

La data de 03.05.2017, cancelaria Primăriei com.Solonceni a înregistrat cu nr.81 solicitarea SRL "Sand & Gravel” de abrogare a deciziei cu privire la modificarea destinaţiei terenului menţionat şi restituirea resurselor financiare achitate primăriei pentru schimbarea destinaţiei, în sumă de 787,99 mii lei. CL Solonceni a acceptat solicitarea SRL "Sand& Gravel” şi a aprobat Decizia nr.3/2 din 05.05.2017 (la doar 2 zile după înregistrarea solicitării în cancelaria primăriei) prin care se abroga decizia CL Solonceni nr.6/1 din 19.09.2016. De menţionat că decizia nominalizată nu a fost semnată de secretarul CL Solonceni, care aplicând prevederile art.20 alin.(3) din Legea nr.436-XV din 28.12.2006, a remis-o spre reexaminare către CL Solonceni. La data de 29.06.2017, CL Solonceni aprobă Decizia nr.4/3, prin care repetat a abrogat Decizia nr.6/1 din 19.09.2016, care însă din nou nu a fost semnată de către secretarul CL Solonceni.

__________________________

¹⁹⁹ Calculul: 0,065 ha x 100 x 20000 euro/ar x 20,5 lei/euro = 2665,9 mii lei.

²⁰⁰ Recomandarea CSJ nr.32 privind dreptul instanţei de a obliga autoritatea publică să emită actul administrativ privind înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii (Buletinul CSJ a RM 7-8/28, 2013).

²⁰¹ http://bani.md/cat-costa-un-ar-de-teren-in-chisinau/

²⁰² https://999.md/ro/496498 : teren str. Ciocârlia – Pietrarilor - 4 ari, 45000 euro;

https://999.md/ro/41328046 : se vinde lot de teren în zonă de elită, str-la Ciocârliei, 10 ari, preţ 150 000 €;

https://999.md/ro/41329054 : teren cu suprafaţa totală de 7 ari. Lot de teren, vânzare, str. Ciocârliei, 85 000 €.

https://999.md/ro/41328420 : vânzare lot de teren în Zonă de elită – 475 000 €. Spre achiziţie lot de teren amplasat în sector de elită, str-la Ciocârliei. Prima Linie! suprafaţa totală constituie 30 ari.

²⁰³ Art.8, art.10, art.71 şi art.75 din Codul funciar, art.14 alin.(2) lit.e) din Legea nr.436-XV din 28.12.2006.

²⁰⁴ Teren aflat în proprietatea SRL "Sand & Gravel” (c/f 1013606002678) din 05.02.2014, achitat în sumă de 787,99 mii lei.

♦ Procesul de privatizare a fondului de locuinţe a fost afectat de iregularităţi care au lipsit bugetele municipale de venituri considerabile. Realizarea procesului de privatizare a fondului de locuinţe se efectuează prin intermediul Comisiei de privatizare din cadrul CR²⁰⁵.

De exemplu, în perioada 2013-2016 în UAT Soroca şi Edineţ au fost privatizate în total 102 locuinţe, pentru care a fost achitată plata pentru privatizarea fondului locativ în sumă totală de 612,6 mii lei, sau preţul mediu fiind de 6,0 mii lei. Rezultatele auditării procesului de privatizare a fondului de locuinţe relevă unele deficienţe, care se exprimă prin următoarele:

- preţul de privatizare a apartamentelor se calculează în mod automatizat conform unui program elaborat încă în anul 1994. PL “Locuinţa” este o componentă a SIA “Privatizarea locuinţei”, care până în prezent nu a fost actualizat potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, iar indicii de amenajare indicaţi în acest program, care se folosesc la calcularea costului patrimoniului, nu corespund infrastructurii actuale ale municipiilor. Totodată, lipsa datelor suficiente pentru justificarea rezultatelor obţinute nu inspiră convingerea în corectitudinea calculelor efectuate, fiind determinat riscul prejudicierii bugetului;

- privatizarea spaţiului supranormativ al locuinţei, contrar prevederilor art.5 şi art.10 din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993, s-a efectuat în lipsa unei Hotărâri de Guvern privind stabilirea preţurilor comerciale la data privatizării, Comisia aplicând metodologia aprobată prin HG nr.666 din 03.11.1993²⁰⁶, care nu mai corespunde realităţii, determinând preţul de vânzare a spaţiului locativ începând de la 18 lei/m.p. Autoritatea respectivă nu a prezentat auditului adresări Guvernului pentru adoptarea unei hotărâri în acest sens. Reieşind din preţul mediu de piaţă pentru un m.p. de 200 euro (pentru mun.Soroca), bugetul municipal în perioada anilor 2013-2016 a ratat venituri estimate de audit în sumă de circa 3,8 mil.lei²⁰⁷.

• APL nu au demonstrat abilităţi adecvate faţă de executarea funcţiilor atribuite de cadrul legal, exprimate prin neasigurarea sistării construcţiilor capitale pe loturile întovărăşirilor pomicole, care potrivit prevederilor legale au fost interzise²⁰⁸.

Pe întreg teritoriul ţării sunt înregistrate 6,2 mii ha de terenuri destinate loturilor pomicole, din acestea – 3,5 mii ha neprivatizate şi 2,7 mii ha privatizate, sau 43,5% din total. Potrivit art.36 lit.a) din Codul funciar, loturile pomicole sunt catalogate ca terenuri cu destinaţie agricolă, care, indiferent de forma de proprietate, sunt folosite pentru desfăşurarea activităţii în scopul obţinerii de produse agricole şi pentru amplasarea obiectivelor de infrastructură a agriculturii. Rezultatul verificărilor de audit relevă că loturile destinate întovărăşirilor pomicole nu sunt utilizate conform destinaţiei prestabilite. Astfel, în cazul ÎP “SIDEV” mun.Chişinău (42,8 ha) şi ÎP “Luci” (12,1 ha) com.Solonceni, acestea reprezintă, în majoritatea cazurilor, curţi individuale pe care sunt construite case de locuit capitale.

Analiza datelor din SIA “Cadastrul Fiscal” relevă că în ÎP “Sidev” din mun.Chişinău sunt înregistraţi 647 deţinători de loturi pomicole (care şi-au înregistrat drepturile de proprietate), din aceştia – 37 deţin şi construcţii capitale. Ca rezultat al analizei acestor construcţii capitale s-a constatat că 28 de deţinători din 37 înregistrează construcţii cu suprafaţa de până la 100 m.p.; 4 – de la 100 la 120 m.p., şi 5 – mai mult de 120 m.p. Totodată, în timp ce cadrul legal interzice, APL ale mun.Chişinău în 2014 şi 2017 a eliberat la 2 persoane fizice²⁰⁹ autorizaţii de construcţie a căsuţelor de livadă şi a unui garaj.

Mai mult decât atât, au fost identificate şi alte construcţii care nu sunt înregistrate în modul stabilit. Prin urmare, după vizita în teren şi vizualizarea datelor din RBI, misiunea de audit a constatat alte 36 de construcţii capitale, unele din ele fiind finalizate, iar altele în stadiu de construcţie.

În aceste condiţii, terenurile alocate pentru întovărăşiri pomicole nu se exploatează conform destinaţiei prestabilite şi persistă riscul că în viitor terenurile menţionate să se transforme în loturi pentru construcţia caselor de locuit, bugetele locale ratând în aşa mod venituri bugetare.

Construcţii capitale amplasate pe loturile pomicole.

__________________________

²⁰⁵ HG nr.651 din 12.06.2006 “Cu privire la modalitatea de transmitere a atribuţiilor de privatizare a fondului de locuinţe”.

²⁰⁶ HG nr.666 din 03.11.1993 “Cu privire la Metodologia determinării preţurilor unui metru pătrat de suprafaţă totală supranormativă la privatizarea fondului de locuinţe”.

²⁰⁷ Calcul: 1082 m² (spaţiu supranormativ privatizat)x200 euro/m² x17,68 lei/euro (curs valutar mediu)=3825,9 mii lei.

²⁰⁸ Hotărârea Parlamentului nr.629 din 05.07.91 “Cu privire la întovărăşirile pomicole”.

²⁰⁹ Autorizaţiile de construcţie: nr.174-c/14 din 30.07.2014 şi nr.115-c/17 din 29.03.2017.

♦ Auditul constată aplicarea neconformă de către APL a prevederilor Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 cu referire la terenurile care nu au fost primite conform prevederilor art.11 din Codul funciar.

Potrivit prevederilor art.4 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Terenul de pe lângă casă atribuit în folosinţă temporară şi terenul cu care lotul de pământ de pe lângă casă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie se vând la preţul normativ conform tarifului indicat la poziţia I din Anexa la lege sau se dau în arendă persoanelor în a căror folosinţă se află. În cazul în care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bunuri imobile de sine stătătoare, terenurile menţionate se transmit în proprietate persoanelor în drept, ori se înstrăinează în alt mod conform legislaţiei”.

De asemenea, şi art.8 alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 prevede că “nu sunt supuse vânzării-cumpărării loturile de pământ de pe lângă casă aflate în folosinţa temporară a cetăţenilor, precum şi terenurile a căror suprafaţă depăşeşte norma prevăzută de legislaţie. Terenurile menţionate se vând conform art.4.”. Deci doar pentru aceste terenuri poate fi aplicat preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, al loturilor de pământ de pe lângă casă şi al loturilor pomicole, specificat în poziţia I din Anexa la Legea nr.1308-XIII din 04.09.1997 (621,05 lei), precum şi pct.4 din Nota la aceeaşi Anexă (“Preţul normativ al terenurilor cu destinaţie agricolă, loturilor de pământ de pe lângă casă şi al terenurilor întovărăşirilor pomicole se calculează prin aplicarea coeficientului 0,3 la tarifele specificate la poziţia I din anexă”).

Deşi, în principiu, nu puteau exista terenuri aferente caselor de locuit²¹⁰ cu suprafeţe mai mari decât norma prevăzută de legislaţie, cu excepţia cazului de calculare greşită a suprafeţelor sau ocupării abuzive a terenurilor, APL aplică neregulamentar preţul normativ de 621,05 lei şi coeficientul de diminuare 0,3 pentru terenurile ocupate abuziv.

√ Astfel, APL ale mun. Chişinău, conform deciziei CMC nr.2/28-16 din 09.03.2017, însă contrar cadrului legal existent, au permis privatizarea de către o persoană fizică a terenului cu suprafaţa de 625 m.p. destinat construcţiei caselor de locuit particulare din str.Carierei 4/1 (c/c 0100415294) la un preţ neindicat şi darea în arendă a unui teren de 90 m.p. ocupate abuziv, prin ce au prejudiciat bugetul municipal cu suma de circa 62,5 mii euro, sau circa 1281,2 mii lei.

La examinarea documentelor existente în dosarul privind privatizarea lotului de pământ de pe lângă casa din str.Carierei 4/1, auditul a constatat lipsa documentelor care ar confirma alocarea terenului dat pentru construcţia casei. Datele din Registrul bunurilor imobile relevă că casa de locuit cu lit.B, garajele 2 şi 3, beciul cu lit.I, bucătăria de vară cu lit.1 şi 4 au fost date în exploatare şi înregistrate pe terenul din str.Circului nr.49/1, fiindu-le atribuite nr.cad. 0100415019.02 şi 0100415019.03. De asemenea, actul de constatare al OCT Chişinău nr.158349 din 24.10.2014 indică că aceste construcţii, deşi sunt înregistrate pe terenul din str.Circului nr.49/1, de fapt se află pe str.Carierei nr.4/1. Construcţiile menţionte au fost date în exploatare contrar cadrului legal-normativ²¹¹ pe str.Circului nr.49/1, conform procesului-verbal de recepţie finală nr.89-i din 24.03.2004, semnat de vicepretorul sect.Râşcani, şeful Direcţiei funciare (deşi a indicat că terenul nu este legalizat), şeful Departamentului arhitectură şi urbanism şi viceprimarul mun.Chişinău. De asemenea, în certificatul privind stabilirea regimului urban nr.2935-i din 24.02.2004 deşi se indică construcţia imobilului în afara hotarelor terenului din str.Circului nr.49/1, precum şi că “înregistrarea imobilelor construite neautorizat la OCT Chişinău poate avea loc numai după stabilirea modului de folosire a terenului aferent”, drepturile asupra construcţiilor au fost înregistrate înaintea înregistrării drepturilor asupra terenului aferent.

De menţionat că terenul de circa 35 m.p. aferent gardului construit înre terenul din str.Carierei nr.4/1 şi vecinii săi nu este inclus în niciun teren şi nu are înregistrate drepturile asupra lui, prin urmare nu este asigurată impozitarea acestuia.

Contrar celor indicate, în baza deciziei respective, la 23.03.2017 contractul de vânzare-cumpărare nr.21728 privind terenul din str.Carierei nr.4/1 (nr.cad. 0100415294), cu suprafaţa de 625 m.p. la preţul de 733,62 lei²¹² a fost semnat de viceprimar, Primarul general, şeful adjunct al DGAURF şi un executant responsabil neidentificat. Borderoul de calcul al terenului a fost întocmit de un executant şi contrasemnat de viceprimar, Primarul general şi şeful adjunct al DGAURF. Proiectul de decizie respectiv a fost coordonat de către executant, şeful Secţiei atribuire şi documentare funciară (sector necomercial), şeful Secţiei control şi evidenţa plăţilor funciare, adjunctul şi arhitectul-şef interimar al mun.Chişinău.

De menţionat că auditului nu a fost prezentat contractul de arendă a terenului de 90 m.p.

La 28.03.2017 beneficiarul a achitat în buget plăţile respective, inclusiv 350 lei pentru perfectarea deciziei şi 394 lei pentru întocmirea planului cadastral. Conform RBI, 625 m.p. din str.Carierei nr.4/1, conform preţurilor evaluate de OCT, valorează 341,11 mii lei. Totodată, conform preţurilor de piaţă, 100 m.p. de teren valorează circa 10,0 mii euro. Deci, valoarea de piaţă a terenului este de fapt 62,5 mii euro.

De menţionat că şi terenul din str.Circului nr.49/1 (nr.cad 0100415019) cu suprafaţa de 821 m.p. a fost procurat la 24.07.2002 în baza deciziei Primăriei mun.Chişinău nr.16/31-37 din 04.07.2002, la preţul de 1494,22 lei, semnate de viceprimar şi şeful Direcţiei funciare. Nici în decizia în cauză nu a fost indicat la ce preţ urma a fi vândut terenul. De menţionat că casa de locuit din str.Circului nr.49/1 a fost dată în exploatare conform pct.1.23 din Decizia PMC nr.5/15-2 din 21.02.2002 împreună cu construcţiile de pe alte 86 de terenuri. În decizie nu este specificat clar dacă beneficiarii acestor construcţii sunt şi proprietarii terenurilor în cauză. În dosarul cadastral aferent terenului din str.Circului nr.49/1 un astfel de document lipseşte.

Nefiind acordate ca terenuri pentru construcţia caselor de locuit, terenurile respective nu puteau fi privatizate ca terenuri aferente caselor de locuit, fiind necesară vânzarea acestora prin licitaţie, ceea ce nu s-a efectuat.

• APL din mun.Chişinău nu asigură întocmirea contractelor de folosire a terenurilor proprietate municipală. Verificarea selectivă a unor terenuri din masivul cadastral 0100415 a stabilit că:

- terenul cu nr.cad. 0100415.195, cu suprafaţa de circa 325,1 m.p. se foloseşte ilegal de proprietarii terenului din str. Circului nr.49/1;

- terenul cu nr.cad. 0100415.180, cu suprafaţa de circa 150,0 m.p. se foloseşte ilegal de proprietarii terenului din str. Carierei nr.32 (nr.cad. 0100415.179);

- terenul, de 176 m.p. se foloseşte ilegal de proprietarii terenului din str. Carierei cu nr.cad. 0100415.022;

- terenul de 55,0 m.p. se foloseşte ilegal de proprietarii terenului din str. Carierei nr.18/A cu nr.cad. 0100415.028.

• Atribuirea gratuită a loturilor de teren (pentru construcţia caselor de locuit individuale) s-a efectuat de către APL ale mun.Soroca în lipsa procedurilor de control, urmare a cărui fapt bugetul local a fost lipsit de mijloace, evaluate de audit, în sumă de circa 426,3 mii lei. Verificările efectuate denotă că, la emiterea deciziei de atribuire a lotului de teren pentru construcţia casei de locuit, CM şi primăria mun. Soroca nu au ţinut cont de proprietăţile (spaţiul locativ) deţinute de către beneficiari, fiind luate în considerare doar adeverinţele ce atestă lipsa spaţiului locativ depuse anterior concomitent cu cererea de alocare a terenului. Astfel, prin contrapunerea informaţiilor prezentate de beneficiari şi cele din baza de date a ÎS “Cadastru”, auditul a constatat 5 cazuri (din 25 verificate) de eliberare neregulamentară a loturilor de teren pentru construcţia caselor de locuit cu suprafaţa de 0,3 ha, inclusiv persoanelor care după depunerea cererii şi-au procurat spaţiu locativ sau anterior l-au vândut.

• APL ale mun. Bălţi, contrar prevederilor pct.4 lit.a) din HG nr.984 din 21.09.1998, de mai mulţi ani efectuează transmiterea în proprietate privată a terenurilor aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate, deşi terenurile urmau a fi transmise în proprietatea asociaţiei de coproprietari în condominiu, conform prevederilor art.5 din Legea nr.913 din 30.03.2000. Ca urmare, apare riscul ca, la schimbarea proprietarului apartamentului, acestuia să nu-i fie transmis şi dreptul de proprietate asupra terenului aferent. Astfel, în 2016 au fost transmise în proprietate la 7 proprietari de aprtamente²¹³ cota-parte²¹⁴ în terenurile aferente caselor de locuit cu mai multe apartamente privatizate.

• APL nu asigură o monitorizare eficientă a modului cum sunt administrate blocurile de locuinţe aflate în proprietate publică, fapt ce permite proprietarilor de apartamente de a efectua, contrar cadrului normativ în vigoare²¹⁵, lucrări capitale de extindere a locuinţelor private, deteriorând astfel faţadele blocurilor de locuit şi rezistenţa acestora. Mai mult decât atât, suprafaţa extinsă a spaţiului locativ nu este supusă înregistrării la OCT şi, implicit, nici impozitării, fapt ce conduce la ratarea unor venituri suplimentare de bugetele locale.

În acest sens, auditul menţionează că neregulile menţionate persistă în toată republica. Rezultatele vizitelor în teren au scos în evidenţă prezenţa a 7 anexe la blocurile de locuinţe din s.Coşniţa (str. Păcii, nr.cad. 3818113.052 – 3818113.063), care nu au fost înregistrate în modul corespunzător şi, respectiv, nu sunt calculate impozitele pe proprietate. Unele poze pot fi vizualizate în continuare:

__________________________

²¹⁰ Art.11 din Codul funciar; art.82 din Codul funciar al RSSM din 22.12.1970; existente până la instaurarea “Puterii Sovietice” care nu au fost naţionalizate şi care au fost folosite continuu de membrii aceleiaşi familii.

²¹¹ Art.6 din Regulamentul privind construcţia locuinţelor proprietate privată, aprobat prin HG nr.623 din 02.07.1999, indică următoarele: “locuinţele private pot fi construite pe terenurile pentru care cetăţenii prezintă documentul ce autentifică dreptul lor de proprietate asupra acestora”;

- lit.a) pct.2 din Anexa nr.11 la Regulamentul privind certificatul de urbanism şi autorizarea construcţiilor sau desfiinţării construcţiilor şi amenajărilor, aprobat prin HG nr.360 din 18.04.1997, cere pentru eliberarea certificatului de urbanism documentele ce confirmă dreptul de proprietate asupra terenului şi construcţiilor;

- Instrucţiunea provizorie referitor la procedura de examinare a chestiunilor ce ţin de combaterea construcţiilor neautorizate, aprobată prin Decizia Primăriei mun. Chişinău nr.13/31 din 10.05.2001 şi modificată prin Decizia CMC nr.6/37 din 18.02.2004, stipulează în pct.2 că “construcţiile neautorizate care sunt amplasate pe terenuri ocupate abuziv urmează a fi demolate necondiţionat”, iar pct.4 din aceeaşi Instrucţiune prevede posibilitatea recepţionării imobilelor doar în cazul în care persoanele dispun de documente ce confirmă dreptul de folosire a terenului.

²¹² La calcularea preţului a fost aplicat tariful de 621,05 lei/grad/ha, bonitatea de 63 grade şi coeficientul de diminuare 0,3 prevăzut în pct.4 din Nota la Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²¹³ Nr.cad.: 0300101446; 0300305002; 0300301061; 0300301021; 0300107342; 0300207093; 0300313042.

²¹⁴ Cotaparte – 20,1% din suprafaţa de 0,146 ha; 5% - din 0,217 ha etc.

²¹⁵ Art.55 alin.(1) din Legea nr.75 din 30.04.2015.

3.4 Cu privire la privatizarea locuinţelor de serviciu

• Privatizarea locuinţelor de serviciu, puse la dispoziţie de către APL²¹⁶ şi APC unor persoane în perioada exercitării atribuţiilor funcţionale, contravine cadrului legal, fapt soldat cu ratarea veniturilor bugetare. Potrivit prevederilor Legii nr.75 din 30.04.2015, locuinţele de serviciu fac parte din categoriile locuinţelor acordate de stat, în condiţiile legii, şi sunt folosite pentru domicilierea unor categorii de persoane pe perioada exercitării de către acestea a atribuţiilor funcţionale. Art.21 alin.(3) din Legea menţionată stabileşte că folosirea locuinţelor de serviciu se efectuează în temeiul contractului de locaţiune, iar potrivit art.22 alin.(1), după expirarea termenului de valabilitate a contractului de locaţiune, locatarul şi membrii familiei sale, precum şi foştii membri ai familiei trebuie să elibereze locuinţa în termen de până la 3 luni, în caz contrar ei urmează să fie evacuaţi pe cale judiciară.

Prin urmare, auditul relevă că locuinţele de serviciu, prin natura lor, nu sunt destinate înstrăinării către locatari, se atribuie spre utilizare, în mod exclusiv, angajaţilor şi membrilor familiilor lor în perioada exercitării de către aceştia a atribuţiilor funcţionale. În acest sens, auditul reiterează că folosirea locuinţelor de serviciu se află în strânsă legătură cu existenţa raporturilor de muncă între angajaţi şi proprietarii acestor locuinţe şi durează atât timp cât există relaţiile de muncă.

Totodată, menţionăm că legislatorul are prerogativa de a reglementa regimul privatizării în funcţie de diferite categorii de locuinţe. Astfel, prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993, modificate prin Legea nr.278 din 07.12.2012, dispun că nu pot fi vândute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată locuinţele de serviciu, locuinţele avariate şi ireparabile, casele ce urmează a fi demolate etc. În acest sens, art.21 alin.(7) din Legea nr.75 din 30.04.2015 stabileşte expres că “locuinţele de serviciu construite sau procurate din sursele bugetelor de stat sau locale nu pot fi înstrăinate sau trecute la alt tip de locuinţe”. Din prevederile legale menţionate reiese că locuinţele de serviciu se înscriu în categoriile de locuinţe care, prin regimul lor, sunt excluse din fondul locativ pasibil de privatizare. Astfel, în pofida faptelor expuse, auditul a constatat că, în anul 2016, în baza dispoziţiilor emise de către viceprimarul mun.Chişinău²¹⁷ “Cu privire la modificarea statutului juridic de serviciu şi eliberarea ordinelor de repartiţie”, a rezultat posibilitatea privatizării a 8 apartamente de serviciu. Totodată, locuinţele de serviciu transmise în folosinţă nu au fost înregistrate în RBI potrivit art.43 alin.(1) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Se menţionează că, din 8 apartamente cu statut de serviciu, 4 au fost privatizate existînd confirmarea privind achitarea în anul 2016 a plăţii de 3,4 mii lei²¹⁸ şi înregistrarea acestora după proprietarii privaţi. Prin urmare, se relevă că, în cazul aplicării preţului cadastral (estimat în scopul impozitării), urmau a fi încasate venituri în bugetul municipal de 1622,3 mii lei²¹⁹ (neluându-se în considerare preţul de piaţă actual).

√ Situaţii similare au fost constatate şi la primăria mun.Soroca. Astfel, Comisia de privatizare a spaţiului locativ, bazându-se numai pe dispoziţiile primarului mun.Soroca, a acceptat privatizarea în anul 2016 a 2 apartamente de serviciu cu suprafaţa de 33,8 m.p. şi, respectiv, de 17,8 m.p. de către 2 persoanele fizice, din care, una²²⁰ avea doar 1,5 ani de la data acordării spaţiului de serviciu în folosinţă la preţul de 1,3 mii lei, şi celuilalt²²¹ - fără plată. Prin urmare, se relevă că numai în cazul utilizării preţului cadastral, costul apartamentelor menţionate ar constitui minimum 42,4 mii lei şi, respectiv, 23,6 mii lei (neluându-se în considerare preţul de piaţă actual), fapt ce denotă prejudicierea bugetului local. Situaţii analogice celor descrise au avut loc la primăria mun.Soroca şi în anii precedenţi, unde în perioada 2009-2014 au fost privatizate în mod gratuit 5 apartamente de serviciu (cu suprafaţa de 182,6 m.p.), deşi valoarea cadastrală a lor constituia 171,4 mii lei. De menţionat că Comisia de privatizare a spaţiului locativ a APL Soroca nu a prezentat pentru auditare documentele justificative care întrunesc prevederile regulamentare privind privatizarea apartamentelor de serviciu nominalizate.

Prin urmare, nerespectarea cadrului legal, precum şi lipsa controlului corespunzător din partea APL asupra modului de gestionare a fondului locativ au determinat înstrăinarea spaţiilor locative de serviciu în mod neregulamentar.

__________________________

²¹⁶ APL Chişinău; Soroca; Dubăsari.

²¹⁷ Dispoziţiile viceprimarului nr.367-d din 14.04.2016; nr.373-d din 14.04.2016; nr.1292-d din 08.11.2016.

²¹⁸ Preţul de privatizare de: 317,08 lei; 2677,97 lei; 161,55 lei şi 295,27 lei, total 3451,87 lei.

²¹⁹ Informaţia pe mun.Chişinău extrasă din SIA “Cadastrul Fiscal”.

²²⁰ Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.39-VII din 20.04.2012.

²²¹ Angajat la Primăria mun.Soroca.

3.5 Cu privire la diferite aspecte aferente gestionării patrimoniului

• CMC tergiversează aprobarea deciziilor cu privire la gestionarea complexului patrimonial, ceea ce influenţează negativ procesul de gestionare a patrimoniului public.

Potrivit Legii nr.436-XVI din 28.12.2006, CMC deţine atribuţia exclusivă de administrare a bunurilor publice ale municipiului, inclusiv darea în arendă/locaţiune, privatizarea bunurilor, precum şi stabilirea unilaterală a plăţilor funciare pentru utilizarea terenurilor proprietate municipală. Din diferite motive, proiectele nu se includ pe ordinea de zi sau nu se examinează, sau nu acumulează numărul necesar de voturi. În consecinţă, s-a constatat că, în perioada 01.01.2016 - 01.01.2017, această situaţie în mod negativ a influenţat procesul de gestionare a resurselor funciare din cauza neperfectării corespunzătoare a relaţiilor funciare cu arendaşii.

În pofida atribuţiilor menţionate, în perioada 01.01.2016-01.01.2017, în cadrul PMC au fost luate în evidenţă 1105 proiecte de decizie cu toate materialele anexate pentru examinarea lor ulterioară. Ulterior, de către comisiile de specialitate ale CMC au fost propuse în proiectele ordinelor de zi ale şedinţelor CMC 839 proiecte de decizie (75%) din numărul total înregistrat. Au fost aprobate pe ordinea de zi 818 proiecte de decizie, din care au fost adoptate 351 decizii (43%), remise spre reexaminare – 361 decizii (44%), iar 106 proiecte nu au acumulat numărul de voturi necesar aprobării. Din proiectele menţionate, conform datelor DGAURF, au făcut parte şi proiectele cu privire la stabilirea relaţiilor de arendă (205 proiecte), precum şi de vânzare-cumpărare/privatizare a terenurilor municipale (77 proiecte), din care au fost aprobate 102 decizii (49%) şi, respectiv, 24 decizii (31%).

• Contrar prevederilor art.77 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, CMC nu a prelungit termenul de valabilitate pentru o bună parte din contractele expirate de arendă a terenurilor, astfel, nu au fost asigurate drepturile şi obligaţiunile părţilor contractante, fiind determinat riscul neîncasării plăţii de arendă în mărimea şi în termenele stabilite. Ţinând cont de faptul că agenţii economici utilizează terenul în continuare, o parte din ei achită arenda în baza contractelor expirate, iar alţii le folosesc gratuit, prin ce se prejudiciază bugetul municipal. Din SIA al DGAURF privind evidenţa contractelor de arendă se atestă situaţia că pentru 110 contracte termenul de valabilitate a expirat, inclusiv termenul de prescripţie a lor, dar în bugetul municipal au fost încasate mijloace băneşti în sumă totală de 695,1 mii lei. La rândul său, PMC nu a întreprins măsurile necesare prevăzute de art.904 şi art.906 alin.(1) lit.c) din Codul civil²²² referitor la rezilierea contractelor sau prelungirea lor.

• Deşi, conform prevederilor art.10 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, circuitul civil al bunurilor din domeniul public este interzis, deci acestea nu pot fi înstrăinate nici prin privatizare, nici prin depunere în capitalul social al unei persoane juridice, DGAURF, la examinarea cererilor de privatizare a terenurilor aferente construcţiilor private, nu verifică domeniul din care face terenul, nici prin examinarea deciziilor anterioare ale CMC, nici prin verificarea înscriilor din RBI, promovând decizii în detrimentul interesului public.

Cu toate că în Raportul de audit aprobat prin HCC nr.30 din 26.07.2016 s-a indicat că “IP “Liceul de Limbi Moderne şi Management de Învăţământ”, deţinând în folosinţă terenul (de 0,8035 ha, nr.cad.: 0100417107, situat pe str. Petru Rareş, 39) aferent obiectivelor private (trecute în prorietatea acestuia în baza deciziei instanţei de judecată, fără a achita preţul acestora în bugetul municipal), a solicitat procurarea acestuia şi a unui teren adiacent cu suprafaţa de 0,12 ha cu ieşire la str.Pruncul (care este atribuit domeniului public conform deciziei CMC²²³)”, DGAURF nu a verificat domeniul din care fac parte terenurile în cauză nici în anul 2017. Astfel, la solicitările din 11.10.2017 şi din 18.10.2017 ale IP “Liceul de Limbi Moderne şi Management de Învăţământ”, DGAURF a răspuns că îşi menţine răspunsul nr.01/1-08-370 din 19.02.2016, prin care informa că “terenul cu nr.cad. 0100417107 poate fi supus vânzării-cumpărării la preţ normativ, iar terenul de 0,12 ha – la un preţ specificat în-un raport de evaluare”.

Cele relatate denotă că angajaţii DGAURF şi persoanele de conducere din cadrul acesteia dau dovadă de incompetenţă în gestionarea patrimoniului public. Astfel, terenul cu nr.cad. 0100417107, cu suprafaţa de 0,8035 ha, conform deciziei CMC nr.6/19-1 din 25.10.2012, face parte din domeniul public, ca şi terenul de 0,12 ha din terenul cu nr.cad. 0100417802 (suprafaţa totală de 0,2953 ha conform datelor RBI şi 0,3079 ha conform datelor Deciziei CMC). De asemenea, la examinarea cererii menţionate mai sus, DGAURF nu a aplicat prevederile art.4 alin.(9) din Legea 1308-XIII din 25.07.1997, care prevede vânzarea la preţ normativ doar a terenului aferent construcţiilor, nu şi a celui care nu este necesar pentru deservirea construcţiilor şi care se vinde la licitaţie. Astfel, auditul relevă că cel puţin un teren cu suprafaţa de 0,123 ha din terenul cu nr.cad. 0100417107 nu este necesar pentru deservirea construcţiei şi urmează a fi transmis în fondul de rezervă funciară şi format ca bun imobil separat.

• APL din com. Rădeni nu dispun de o strategie aprobată privind gestionarea patrimoniului public şi nici de statutul comunei, aprobat în mod corespunzător²²⁴. Lipsa planificării bine determinate a teritoriului a generat un conflict între APL şi un grup de locuitori ai comunei care nu au fost de acord cu scoaterea la vânzare a unor terenuri proprietate publică. Astfel, potrivit prevederilor art.9 alin.2) lit.d) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, APL urma să întocmească proiectul de listă a bunurilor proprietate a UAT nepasibile de privatizare şi să prezinte acest proiect organului abilitat, însă Primăria com. Rădeni nu a prezentat auditului această listă.

__________________________

²²² Art.904 alin.(1) şi alin.(2), art.906 alin.(1) lit.c) din Codul civil.

²²³ Decizia CMC nr.2/18-2 din 27.02.2014.

²²⁴ Legea nr.436-XV din 06.11.2003.

3.6 Cu privire la managementul evidenţei contabile şi relevanţa raportării financiare

În conformitate cu prevederile cadrului legal-normativ²²⁵, sunt stabilite regulile privind ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară pentru autorităţile/instituţiile bugetare. Rezultatele verificărilor efectuate la autorităţile auditate asupra conformităţii şi veridicităţii raportării patrimoniului public denotă admiterea aceloraşi iregularităţi, atestate şi în perioadele anterioare, care sunt cauzate de neînregistrarea integrală a patrimoniului în evidenţa contabilă şi de neimplementarea recomandărilor auditurilor/controalelor anterioare în vederea remedierii neregulilor etc. Astfel au fost constatate următoarele situaţii:

√ 7 APL²²⁶ nu au asigurat contabilizarea conformă a angajamentelor ce revin persoanelor care deţin în folosinţă terenuri proprietate publică, precum şi a soldurilor datoriilor la data raportată privind relaţiile de arendă/folosinţă şi vânzare a terenurilor etc., prin ce nu au fost respectate prevederile regulamentare²²⁷, ceea ce generează riscul de neonorare de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. APL nu au aplicat pârghiile corespunzătoare în vederea calculării penalităţilor de întârziere sau altor sancţiuni prevăzute de cadrul legal-normativ. Astfel, valoarea creanţelor din locaţiunea activelor neutilizate şi din arenda/folosinţa patrimoniului public conform situaţiei din 01.01.2017 au constituit suma totală de 59,6 mil.lei²²⁸, acestea însă nu au fost înregistrate în rapoartele financiare.

√ Primăria mun.Bălti a raportat, la situaţia din 31.12.2016, la contul contabil 415 “Acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul tarii”, de rând cu valoarea patrimoniului transmis în gestiune economică către ÎM şi valoarea patrimoniului gestionat de către instituţiile bugetare subordonate primăriei, dublând astfel neargumentat valoarea patrimoniului public din situaţiile financiare a primăriei cu 449,0 mil.lei, care în realitate nu reprezintă investiţii sub formă de patrimoniu, investite de fondator în entităţile fondate, ci este nemijlocit valoarea reală a patrimoniului ce aparţine instituţiilor bugetare.

• Nepreocuparea punctuală a APL din 107 UAT²²⁹ asupra deţinerii informaţiilor veridice şi complete asupra bunurilor imobile proprietate a UAT, manifestată prin neconfruntarea datelor situaţiilor patrimoniale proprii cu organele cadastrale, nerespectarea art.17 alin.(1) şi alin.(4) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi normelor de efectuare a inventarierii²³⁰, au cauzat necontabilizarea şi raportarea bunurilor imobile înregistrate în RBI ca proprietate a APL: terenuri cu suprafaţa totală de 91,5 mii ha şi construcţii / încăperi izolate – în total 127 de obiecte cu suprafaţa de 21,8 mii m.p. De menţionat că la 28.12.2017, Ministerul Finanţelor, prin Ordinul nr.163²³¹, a Introdus modificări în pct.1.4.5 din Normele metodologice privind modul de estimare a terenurilor, fiind stipulate reguli generale de evaluare şi reevaluare a bunurilor.

• Lipsa evidenţei fondului locativ la APL din municipiile Bălţi, Edineţ şi Soroca, precum şi evidenţa neconformă a acestuia la ÎM au determinat raportarea neautentică a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă.

Astfel, nerespectarea prevederilor regulamentare²³² de către 2 UAT²³³ privind evidenţa fondului locativ transmis în administrare ÎM²³⁴ a cauzat neînregistrarea BI în evidenţa contabilă a UAT şi în rapoartele financiare ale acestora în sumă totală de 331,4 mil.lei.

Totodată, lipsa evidenţei corespunzătoare şi neefectuarea inventarierii fondului locativ au denaturat datele din rapoartele financiare ale APL privind valoarea patrimoniului public, ceea ce a afectat gestionarea conformă, în aşa fel cauzând neacumularea veniturilor respective din proprietate. Astfel, probele de audit relevă că, deşi în UAT nominalizate s-au constatat minimum 580 de apartamente neprivatizate din 183 de blocuri de locuinţe, APL din mun.Edineţ şi mun.Soroca²³⁵, nedocumentând darea în chirie a acestora, nu au întreprins măsurile regulamentare²³⁶ privind acumularea mijloacelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a fondului locativ, ca urmare nefiind stabilite plăţi pentru chiria apartamentelor, prin ce nu au fost respectate prevederile art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

În acelaşi timp, valoarea fondului locativ de 331,4 mil.lei, înregistrată în evidenţa ÎM menţionate, nu este veridică, deoarece această valoare nu a fost diminuată cu valoarea fondului locativ privatizat, neţinând astfel cont de prevederile legale²³⁷. Prin urmare, numai în anii 2013-2016 au fost privatizate 114 apartamente cu valoarea lor de privatizare (calculată de către Comisia de privatizare) în sumă de 1,1 mil.lei.

Concomitent, s-a constatat că datele înregistrate în evidenţa primăriei mun.Bălţi privind evidenţa fondului locativ la 01.11.2017 diferă de datele ÎM “GLC” Bălţi cu 4,6 mil.lei. Aceste situaţii sunt cauzate de faptul ca nu există o metodologie de determinare a suprafeţelor şi a valorii locuinţelor neprivatizate şi privatizate care ar reglementa clar această modalitate.

• Se reiterează neasigurarea administrării conforme a procesului de gestionare a bunurilor publice din mun.Bălţi privind încasarea veniturilor din locaţiune. Astfel, în comparaţie cu anii precedenţi, misiunea de audit a constatat că situaţia privind încasarea creanţelor din locaţiune la primăria mun.Bălţi nu s-a ameliorat, dimpotrivă, s-a înrautăţit, având tendinţa de creştere de la 8,0 mil.lei până la 8,3 mil.lei în perioada 01.01.2016 - 01.01.2017 şi, drept urmare, unele creanţe deja nu mai pot fi onorate în modul stabilit. Cele mai considerabile creanţe sunt înregistrate la aparatul primăriei mun.Bălţi – 6575,5 mii lei, urmată de Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport – 1240,5 mii lei, şi Secţia Cultură – 701,1 mii lei.

• Procedura de evidenţă a contractelor de arendă a terenurilor şi a plăţilor aferente nu asigură controlul eficient asupra încasării depline şi în termenele prevăzute de contract a veniturilor bugetare.

Conform reglementărilor interne²³⁸, DGAURF este responsabilă de controlul asupra respectării clauzelor contractuale funciare, inclusiv a celor ce vizează datoriile, de efectuarea plăţilor în termen pentru arenda, vânzarea-cumpărarea terenurilor, de respectarea scadenţelor stipulate în contracte. Dar, din lipsă de responsabilitate, Direcţia în cauză nu şi-a onorat pe deplin aceste obligaţiuni. Deşi la momentul semnării contractului de arendă, locatarii s-au angajat să efectueze plăţile stabilite conform termenelor stipulate în contract, auditul atestă o stare perpetuă consemnată de sporirea restanţelor pentru locaţiune, inclusiv a celor cu termenul de achitare expirat.

Potrivit informaţiilor prezentate de Trezoreria de Stat, pe parcursul anului 2016 veniturile PMC, încasate în urma dării în arendă/locaţiune a bunurilor imobile proprietate publică, au însumat 26 488,9 mii lei. Totodată, datele prezentate de DGAURF denotă că veniturile încasate în urma dării în arendă au însumat 22 762,9 mii lei şi pentru folosinţă 3166,1 mii lei, sau cu 559,9 mii lei mai puţin decât în informaţia prezentată de Trezoreria de Stat.

DGAURF ţine evidenţa plăţilor aferente administrării fondului funciar prin intermediul “Sistemului informaţional de management al plăţilor funciare municipale Universul Accounting” (în continuare – SIA UA), care a fost elaborat şi implementat de un agent economic (c/f 1003600116460) în anul 2004, nefiind îmbunătăţit şi modernizat timp de mai bine de 10 ani. Pe parcursul anilor 2016-2017, acest program a funcţionat defectuos, DGAURF nefiind preocupată de corectitudinea şi plenitudinea evidenţei datelor justificative cu privire la totalitatea contractelor de arendă, de vânzare-cumpărare a terenurilor, precum şi plăţilor aferente lor. Se relevă că persoana responsabilă de evidenţa contractelor şi înregistrarea lor în baza de date informaţională nu este desemnată din partea DGAURF, datele fiind introduse de orice persoană din cadrul direcţiei. Din motivele enunţate mai sus, auditului nu i-au fost prezentate probe suficiente ce ar justifica totalitatea operaţiunilor cu privire la contractele de arendă valabile şi expirate, suprafaţa dată în arendă, cuantumul plăţii anuale calculate şi achitate, restanţele formate etc.

La data de 01.01.2017, în total în baza de date menţionată au fost înregistrate 1732 de contracte încheiate conform deciziilor CMC, în arendă fiind transmise terenuri municipale cu suprafaţa de 1748,07 ha. Situaţia privind plăţile şi datoriile aferente arenzii funciare, inclusiv referitor la contractele care au o destinaţie anumită, se prezintă în tabelul de mai jos:

Potrivit datelor prezentate de DGAURF, se relevă că valoarea totală a datoriilor (plăţilor) la sfărşit de an a crescut considerabil, cu 10030,4 mii lei (50%), faţă de începutul anului.

De asemenea, se atestă că managementul DGAURF nu a stabilit proceduri de control intern relevante şi suficiente care ar oferi asigurarea rezonabilă cu privire la plenitudinea înregistrării contractelor de arendă şi a plăţilor aferente, precum şi nu a efectuat verificările în acest sens (inclusiv prin contrapunerea contractelor înregistrate cu rezultatele inventarierii patrimoniului). În susţinerea constatării de mai sus se denotă că, urmare a analizei datelor DGAURF privind încheierea contractelor de arendă în anul 2016, auditul a stabilit că au fost încheiate 77 de contracte de arendă funciară pentru terenuri municipale cu suprafaţa de 33,54 ha. Suma anuală care urma a fi încasată constituie 1010,4 mii lei.

Totodată, neaplicând regulile de bază ale evidenţei contabile, în programul de evidenţă a plăţilor de arendă pentru anul 2016 au fost calculate plăţi în sumă de 3575,7 mii lei. Situaţia se datorează, în unele cazuri, reflectării în baza de date la capitolul “calculat pentru perioada” a sumelor pe întreaga perioadă a contractului, şi nu pentru anul 2016. Astfel, se atestă situaţii paradoxale când pentru perioada anului de referinţă au fost calculate plăţi de arendă cu 2565,3 mii lei mai mari decât cuantumul anual stabilit în totalitatea contractelor încheiate în acest an. Din sumele calculate spre plată, au fost achitate plăţi privind arenda funciară în sumă de 1607,5 mii lei. Potrivit datelor prezentate de către DGAURF, datoria agenţilor economici la sfârşitul anului 2016 constituie 1905,2 mii lei. Totodată, un calcul aritmetic simplu denotă că datoria urma să constituie 1968,2 mii lei, sau cu 63,0 mii lei mai mult.

Astfel, auditul îşi exprimă neîncrederea în veridicitatea şi exactitatea datelor privind calcularea şi achitarea plăţilor de arendă, precum şi privind datoriile şi creanţele aferente. Prin urmare, nu este asigurată monitorizarea eficientă a îndeplinirii condiţiilor contractuale de către arendaşi.

√ În cazul relaţiilor de arendă a terenurilor cu nr.cad.0100313818 şi nr.cad.0100313819 auditul a constatat că la 21.07.2007, în baza deciziei CMC nr.71/20-7 din 21.06.2007, PMC a încheiat cu SRL “Teodolit”, pe termen de cinci ani, contractul de arendă funciară nr.4740/2007 a două loturi de pământ din str. Mihail Sadoveanu, cu suprafaţa totală de 1,0 ha²³⁹, mărimea arendei fiind stabilită în sumă de 938,3 mii lei/an. Astfel, pe parcursul a cinci ani urmau a fi achitate în bugetul municipal plăţi de 4691,5 mii lei.

De asemenea, în baza deciziei CMC nr.71/20-5 din 21.06.2007, conform contractului de arendă nr.4739/2007 din 21.06.2007 a fost dat în arendă SRL “Glorinal Imobil”, pe un termen de 11 ani, lotul de pământ cu nr.cad.0100405053 din Calea Orheiului, cu suprafaţa de 0,61 ha²⁴⁰. De menţionat că, contractul de arendă respectiv nu a fost prezentat auditului, responsabilii din cadrul DGAURF stabilind lipsa acestuia în arhiva subdiviziunii.

Auditul denotă că datele prezentate de DGAURF privind persoana ce a efectuat în anii 2007-2011 achitările în sumă totală de 1867,4 mii lei şi, respectiv, de 1917,1 mii lei pe ambele contracte sunt contradictorii. Astfel, într-o informaţie prezentată se indică că achitările pe ambele contracte au fost efectuate de SRL “Glorinal Imobil”, iar în alta – că achitările pe un contract au fost efectuate de SRL “Teodolit”.

La 25.10.2012 CMC, contrar prevederilor Legii privind achiziţiile publice şi neţinând cont de faptul că tranzacţia aprobată nu putea fi executată prin sistemul trezorerial, a adoptat decizia nr.6/18 “Cu privire la transmiterea în proprietatea mun. Chişinău a unor apartamente din contul stingerii datoriei la plata pentru arenda funciară”, prin care s-a acceptat transmiterea de către SRL “Glorinal Imobil” în proprietate municipală a trei apartamente cu o suprafaţă totală de 275,7 m.p. din blocurile de locuinţe din str.Valea Trandafirilor nr.6/1, în schimbul stingerii datoriei pe contractele de arendă nr.4740/2007 şi nr.4739/2007 din 21.06.2007, cu recalcularea ulterioară de către Direcţia funciară a plăţilor de arendă ţinând cont de data transmiterii apartamentelor.

Urmare a examinării acestei decizii, se relevă că contractele de arendă funciară au expirat la data de 21.06.2012 şi nu au fost prelungite. La situaţia din 03.06.2013, datoriile în conformitate cu contractele menţionate constituiau în total 3,22 mil.lei, dar suma respectivă nu este indicată în Decizia CMC. Se atestă că, în contextul celor expuse, preţul 1 m.p.^. de spaţiu propus constituia 11,67 mii lei, sau circa 720 euro/m.p. (66,2 mii euro pentru un apartament), în timp ce pe piaţă existau oferte şi de 460 euro/m.p.²⁴¹. Dacă PMC ar fi aplicat procedura legală de achiziţie, ar fi putut să procure locuinţele cu o suprafaţă egală cu cea transmisă de SRL “Glorinal Imobil” cu circa 2011,8 mii lei²⁴², sau cu 1205,6 mii lei mai puţin. La 22.11.2012 PMC²⁴³ a aprobat Acordul nr.1 din 22.11.2012, încheiat între SRL “Glorinal Imobil” (c/f 1002600015739) şi DGLCA a CMC, obiectul contractului fiind transmiterea apartamentelor din blocurile de locuit din str. Valea Trandafirilor nr.6/1 în schimbul stingerii datoriei agentului economic faţă de bugetul local, în sumă de 3217,4 mii lei.

Ulterior, în baza actului nr.15-VT/IV din 29.11.2012, SRL “Glorinal Imobil” a transmis în proprietate CMC, în gestiunea DGLCA, trei apartamente din str. Valea Trandafirilor nr.6/1 cu suprafaţa totală de 269,8 m.p., tranzacţia fiind documentată cu factura de expediţie seria HA nr.2110084 doar la 31.05.2013. Astfel, a fost creată o situaţie confuză privind data transmiterii reale a apartamentelor, care până în prezent nu sunt înregistrate în evidenţa contabilă a DGLCA, iar PMC nu a stins până la finalizarea auditului datoriile pentru arenda funciară.

Potrivit informaţiei din RBI, două apartamente cu suprafaţa de 89,3 m.p. şi de 89,5 m.p. au fost înregistrate la 29.07.2013 în proprietate municipală, iar apartamentul cu suprafaţa de 91,0 m.p. a fost înregistrat la 11.11.2013 în proprietate privată²⁴⁴. În acest context se denotă că apartamentele au fost repartizate în baza Dispoziţiilor Primarului General²⁴⁵ către trei familii, primarul depăşindu-şi astfel atribuţiile de serviciu prin preluarea competenţelor CMC²⁴⁶. De menţionat că toate apartamentele au fost repartizate cu diferite statute, unul fiind transmis cu statut de cămin, altul – pentru domiciliere permanentă, iar al treilea – pentru domiciliere, cu condiţia transmiterii către PMC, cu titlu gratuit, a 2 apartamente din str. Buiucani, auditului nefiindu-i prezentate probe privind executarea acestei condiţii.

• Administrarea plăţilor pentru arenda terenurilor se efectuează de PMB cu admiterea deficienţelor generate de ţinerea neautentică a bazei de date, exprimată prin lipsa controlului şi a reglementărilor interne privind conţinutul registrelor de evidenţă a calculelor şi plăţilor de arendă, fapt ce a determinat raportarea neautentică a situaţiilor patrimoniale, cu denaturarea dării de seamă şi formarea creanţelor raportate în sumă de 7998,3 mii lei. Probele de audit denotă că APL din mun.Bălţi nu au întreprins măsurile necesare pentru a colecta în termenele corespunzătoare sumele calculate pentru arenda terenurilor. Datoriile la acest compartiment au crescut de la 3635,9 mii lei (la 01.01.2014) până la 7998,3 mii lei (la situaţia din 01.01.2017), nivelul creşterii constituind 220%.

• Auditul denotă că modalităţile de atribuire a bunurilor publice în arendă funciară urmau a fi bazate pe principiile de transparenţa şi competitivitate, aducând venituri în bugetul instituţiei. În acest sens, procedura de licitaţie publică este expres prevăzută de lege în cazul înstrăinării, concesionării, dării în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a UAT²⁴⁷.

Echipa de audit constată că în perioada 2016-2017 PMC nu a desfăşurat licitaţii/concursuri pentru atribuirea în arendă/vînzarea terenurilor municipale, deşi CMC a aprobat componenţa nominală a comisiei pentru organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor şi concursurilor funciare, ceea ce determină gestionarea ineficientă a terenurilor publice, condiţionează acumulări reduse de venituri bugetare, precum şi, în unele cazuri, chiar sporeşte riscul de creştere a indicatorilor de fraudă.

O altă problemă este arenda terenurilor aferente destinate exploatării şi deservirii obiectivelor existente. În acest caz stabilirea suprafeţei terenurilor aferente şi adiacente este pusă pe seamă DGAURF, la cererea arendaşilor. În context se denotă că în dosarele prezentate spre verificare nu se regăsesc documentele care ar justifica suprafeţele terenurilor stabilite ca aferente. Auditul relevă că o astfel de formă de gestionare a fondului funciar, cum este arenda, în multe cazuri reprezintă o etapă intermediară în schemele mai ample de privatizare a terenurilor prin ocolirea procedurii legale de licitaţie. Analiza efectuată de audit demonstrează că terenurile vândute în asemenea cazuri sunt înstrăinate în mod ineficient la preţ normativ, deşi legislaţia existentă prevede că terenurile care, după parametri şi amplasare, pot fi formate ca bun imobil de sine stătător se vând prin concurs sau la licitaţie²⁴⁸. În consecinţă, privatizarea terenurilor aferente la preţul normativ, fără justificarea bine argumentată a suprafeţelor necesare asigurării procesului tehnologic al arendaşilor, contribuie la diminuarea încasărilor în bugetul municipal. Astfel, auditul a stabilit că pe parcursul anului 2016 au fost vândute terenuri, date anterior în arendă, cu suprafaţa de 1,9792 ha la preţ normativ, deşi contractele de arendă nu erau expirate. Urmare a acestor operaţiuni, au fost calculate plăţi în bugetul municipal în sumă de 3468,2 mii lei. Auditul denotă că, dacă aceste terenuri ar fi fost vândute la preţul de piaţă (18,0 mii euro un ar²⁴⁹), bugetul municipal ar putea fi suplinit cu venituri estimate în sumă de 73,0 mil.lei.

În baza de date a DGAURF au fost identificate 216 contracte de dare în arendă a terenurilor pentru proiectarea şi construirea diferitor obiective cu suprafaţa totală de 87,7417 ha. În acest caz, la expirarea contractului de arendă, proprietarul terenului (municipalitatea) nu-l va mai putea utiliza în alte scopuri, pe acesta fiind deja amplasate construcţii proprietate privată, astfel fiind imposibilă darea în arendă altor persoane decât proprietarilor construcţiilor individuale, ceea ce denotă gestiunea ineficientă a acestor terenuri. Ulterior, după darea în exploatare a construcţiilor, acest teren este privatizat aplicând coeficienţi de diminuare a preţurilor pentru terenurile aferente, ceea ce determină ratarea veniturilor în bugetul municipal. Analiza informaţiei prezentate de către PMC denotă că, pentru aceste terenuri pe parcursul anului 2016 au fost achitate plăţi de arendă în mărime de 9290,5 mii lei, fiind înregistrate la 01.01.2017 datorii considerabile de 10291,6 mii lei. Totodată, vânzarea acestor terenuri la preţul normativ poate aduce în bugetul municipal mijloace financiare în cuantum de cel mult 183,6 mil.lei²⁵⁰. Preţul de piaţă al acestor terenuri este de cel puţin 1,4 mlrd. lei²⁵¹ şi ar putea să crească până la 3,2 mlrd.lei²⁵².

În confirmarea celor expuse, auditul a stabilit cazuri de vânzare a terenurilor din cele date în arendă la un preţ normativ²⁵³. Suprafaţa terenurilor date în arendă pentru construcţie care sunt deja înstrăinate este de 2,1958 ha, două din acestea fiind acaparate ilegal, fără a fi înregistrate construcţii pe acestea²⁵⁴.

De menţionat că, verificând extrasele din RBI auditul nu a stabilit amplasarea unor construcţii în cazul terenurilor cu suprafaţa de 13,8318 ha aferentă la 30 contracte de arendă funciară pentru construcţie.

Totodată, auditul a stabilit şi unele terenuri care, potrivit datelor RBI, sunt date în arendă, dar acestea nu se regăsesc în baza de date prezentată spre auditare de către DGAURF, cu suprafaţa de 0,1013 ha²⁵⁵. De menţionat că, un contract este cu termenul expirat la 18.08.2008, dar dreptul de grevare până în prezent nu este stins în RBI.

• Administrarea fondului funciar municipal Chişinău este dominată, cu precădere, de practica privatizării terenurilor adiacente ca aferente.

Conform datelor Trezoreriei teritoriale Chişinău, în a.2016, în bugetul municipal au fost încasate venituri din vânzarea terenurilor în sumă totală de 18333,3 mii lei, pe când în evidenţa analitică a DGAURF a fost înregistrată suma de 17003,6 mii lei, sau cu 1329,7 mii lei mai puţin.

De asemenea, conform datelor SIA privind contractele de vânzare, la 01.01.2016 datoriile constituiau 5589,7 mii lei, iar la 01.01.2017 erau de 2304,4 mii lei, având o scădere esenţială în sumă totală de 3285,3 mii lei, urmare a unor măsuri înterprinse de factorii de decizie.

Totodată, efortul depus nu a asigurat regularitatea operaţiunilor de vânzare-cumpărare a terenurilor. Astfel, contrar prevederilor legale²⁵⁶ care stipulează că vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică se efectuează cu achitarea preţului la o plată unică sau în rate, cu achitarea a cel puţin 50% din preţul terenului, în a.2016 PMC a încheiat 20 contracte de vânzare-cumpărare a terenurilor aferente²⁵⁷ cu suprafaţa totală de 1,022 ha, în sumă de 503,3 mii lei, acestea nefiind achitate în bugetul municipal.

De emenţionat că unii agenţi economici nu şi-au onorat obligaţiunile privind achitarea în termen a plăţilor la cumpărarea terenurilor municipale. Astfel:

- terenul cu nr.cad. 0100115007, de 9,792 ha, vândut pentru exploatarea bazei de producţie în a.2005 cu 1999,1 mii lei, a achitat ultima rată în a.2016 (75,0 mii lei);

- terenul cu nr.cad. 0100505138, de 7,947 ha, vândut în a.2013 cu 7300,8 mii lei, a achitat ultima rată în a.2016 (1173,8 mii lei);

- terenul cu nr.cad. 0100504102, de 5,83 ha, vândut în a.2007 cu 1785,3 mii lei, în a.2016 au fost achitate mijloace băneşti în sumă de 100,4 mii lei, restanţa la 01.01.2017 constituind 479,8 mii lei, sau 26,8% din totalul sumei contractuale;

- terenul cu nr.cad. 0100308010, de 3,0954 ha, vândut în a.2014 cu 4066,5 mii lei, în a.2016 au fost achitate mijloace băneşti în sumă de 677,8 mii lei, restanţa la 01.01.2017 constituind 847,2 mii lei;

- terenul cu nr.cad. 0100306203, de 1,5599 ha, vândut în a.2016 cu 2448,3 mii lei, achitate în acelaşi ani.

Auditul denotă că toate terenurile menţionate (cu suprafaşa de la 1,6 ha pînă la 9,8 ha) au fost vândute la preţul normativ ca terenuri aferente construcţiilor existente, deşi în dosarele prezentate spre verificare lipseau documente care ar justifica că aceste suprafeţe a terenurilor sunt necesare deservirii construcţiilor existente, ceea ce determină riscul că de fapt o parte a acestor terenuri sunt adiacente şi urmau a fi trecute în rezerva funciară a mun.Chişinău.

• Neregulile în administrarea terenurilor proprietate publică a UAT aferente întreprinderilor şi obiectivelor private s-au soldat cu formarea unor creanţe semnificative.

Deşi, la situaţia de 01.01.2017, CMC a stabilit unilateral plata de folosinţă a terenurilor cu suprafaţa totală de 184,58 ha pentru 203 persoane juridice şi fizice, din partea autorităţii nu au fost depuse eforturi suficiente în vederea încheierii contractelor respective de arendă funciară. Pentru a. 2016 a fost calculată plată de folosinţă în sumă de 10,5 mil.lei, fiind achitată în sumă de 3,1mil.lei. La 01.01.2016 datoriile au fost înregistrate în sumă de 23,8 mil.lei, iar la 01.01.2017 – de 31,2 mil.lei. Situaţia în cauză include riscul de acumulare a datoriilor considerabile privind plata pentru folosinţă şi neîncasarea acestora pe viitor.

Analizând informaţia referitor la achitarea plăţii de folosinţă a terenurilor, s-a stabilit că pentru 140 de terenuri cu suprafaţa de 107,8 ha, pe parcursul a.2016 nu a fost achitată plata respectivă, acumulându-se datorii la 01.01.2017 în sumă de 26,6 mil.lei, din care, datoriile pentru perioadele anterioare (la 01.01.2016) constituiau 18,8 mil.lei. Astfel, se denotă că arendaşii acestor terenuri sistematic nu achită plata pentru folosirea terenurilor. Majoritatea rău-platnicilor sunt coperative sau asociaţii de garaje, precum şi unii agenţi economici care folosesc suprafeţe de teren de la 1,0 ha până la 10,0 ha²⁵⁸.

Astfel, în mun.Chişinău sunt înregistrate 122 CCG cu suprafaţa totală de 108,18 ha. În a.2016 în bugetul municipal au fost achitate mijloace băneşti pentru folosirea acestor terenuri în sumă de 2,1 mil.lei, calculate fiind 7,9 mil.lei. La 01.01.2017 datoriile constituiau 19,1 mil.lei, crescând faţă de 01.01.2016 cu 5,78 mil.lei. CMC a formalizat relaţiile funciare pentru 45,9 ha deţinute de CCG, încheind 62 contracte de arendă funciară, iar 62,28 ha de terenuri sunt folosite de CCG în lipsa contractelor de rigoare. În acest sens, auditul relevă existenţa unei situaţii problematice la capitolul achitarea plăţii de folosinţă stabilite de CMC pentru aceşti beneficiari în baza art.10¹ din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

Un exemplu de gestionare neconformă de către PMC a terenurilor ocupate de CCG reprezintă terenul din str. N.Dimo nr.32 (APG nr.134). Potrivit Deciziei CMC nr.9/23 din 30.07.2010²⁵⁹, terenul cu suprafaţa de 0,27 ha a fost dat în folosinţă Asociaţiei proprietarilor de garaje nr.134. În RBI acest teren a fost înregistrat cu suprafaţa de 0,2989 ha, diferenţa constituind 0,0289 ha, deci urma să fie modificată plata de folosinţă a acestuia de la 24,4 mii lei până la 27,0 mii lei. Modificarea sumei contractuale nu a fost efectuată, ceea ce a cauzat calcularea eronată a plăţii pentru folosirea terenului şi diminuarea acesteia cu 18,9 mii lei (pentru perioada 01.08.2010 – 31.10.2017).

Totodată, deşi APG nr.134 s-a adresat către PMC cu solicitarea de a încheia contractul²⁶⁰ de arendă funciară, acesta nu a fost încheiat, în scimb a fost aprobată decizia CMC de stabilire unilaterală a plăţii pentru folosirea terenului până la încheierea contractului de arendă funciară. Neîncheierea contractului cu asociaţia menţionată şi nestipularea obligaţiunilor şi drepturilor părţilor au condus la încheierea de către APG nr.134 a unor contracte cu persoane terţe în privinţa construcţiei mai multor obiective²⁶¹ deasupra garajelor existente, nefiind solicitat acordul proprietarului terenului. Urmare a deplasării la faţa locului, echipa de audit a stabilit că o construcţie ridicată pe aceste garaje depăşeşte hotarele lotului, extinzându-se în zona verde. La solicitarea auditului de a efectua măsurările respective a terenului ocupat abuziv, DGAURF nu a întreprins nicio măsură, fiind imposibilă astfel stabilirea prejudiciului adus bugetului municipal.

• Potrivit datelor prezentate de DGLCA, în evidenţă operativă sunt luate 18 decizii ale CMC ce ţin de relaţiile funciare cu agenţii economici în urma cărora municipalitatea urma să obţină locuinţe sociale. Auditul specifică că nu există criterii bine definite în acest sens, în decizii nefiind indicate suprafaţa apartamentelor care urmează a fi transmise în proprietate, cel mai des utilizându-se un anumit procent din totalul locuinţelor construite, ceea ce este un indicator foarte abstract. Bunurile viitoare care urmau/urmează a fi transmise nu sunt considerate de către APL drept creanţe şi nu sunt reflectate în evidenţa contabilă. Potrivit datelor prezentate, din totalul deciziilor care prevedeau transmiterea apartamentelor, au fost înregistrate în evidenţa operativă 5 cazuri de transmitere a apartamentelor în sumă totală de 15,5 mil. lei, nefiind determinată valoarea reală a terenurilor transmise.

Analiza datelor prezentate a constatat că, deşi în RBI este înregistrată obligaţia arendaşilor terenului cu nr.cad. 0100415014, din str. Carierei nr.5, să transmită municipiului mai multe apartamente²⁶², această obligaţie nu se conţine în informaţia oferită de DGLCA. Această situaţie denotă faptul că nimeni nu va urmări executarea cu stricteţe a acestei condiţii contractuale, care poate fi “dată uitării” în orice moment convenabil. O astfel de atitudine a autorităţilor locale, în opinia auditului, va lipsit persoanele social-vulnerabile²⁶³ de dreptul la un spaţiu de locuit social, încălcându-le drepturile lor fundamentale²⁶⁴.

Astfel, din lipsa evidenţei contabile şi, în unele cazuri, în lipsă totală de informaţie, auditul este în imposibilitate de a determina plenitudinea executării deciziilor respective, unele datînd din anul 1997, precum şi conformitatea executării operaţiunilor ce ţin de respectarea acestor decizii, fiind necesară o misiune de audit specială în acest sens.

• Practicile privind dotarea ÎM cu patrimoniu public de către CMB contravin principiilor normelor prudenţiale în materie de gestiune economică, la origine aflându-se unele decizii ale fondatorului (APL), care în unele cazuri au majorat neargumentat valoarea fondurilor publice transmise ÎM (din contul TVA), iar în alte cazuri au contribuit la raportarea unor rezultate financiare neargumentate. În acest sens se relevă că, CMB prin dotarea, returnarea şi ulterior redotarea ÎM “Asociaţia Pieţelor mun. Bălţi” cu patrimoniu public în perioada 2011-2012, în lipsa unor norme prudenţiale în materie de gestiune economică şi de conformare fiscală, a contribuit la majorarea neargumentată a valorii patrimoniului public cu 4,4 mil.lei, iar aceasta, în final, a contribuit la majorarea cheltuielilor raportate de către ÎM (prin uzura majorată a fondurilor fixe).

__________________________

²²⁵ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.3.3.156 din “Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobate prin Ordinul nr.216 din 28.12.2015 al ministrului Finanţelor.

²²⁶ Mun.: Chişinău, Bălţi, Soroca, Edineţ, Cahul, com.Rădeni (r-nul Străşeni) şi CR Dubăsari.

²²⁷ Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi pct.1.3.1 din Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul nr.216 din 28.12.2015 al ministrului Finanţelor.

²²⁸ Mun.: Chişinău – 53709,7 mii lei; Bălţi –1075,2 mii lei; Soroca –1350,8 mii lei; Edineţ – 457,8 mii lei; Cahul – 2284,7 mii lei; com.Rădeni –333,0 mii lei, şi CR Dubăsari – 424,5 mii lei.

²²⁹ Anexa nr.11 la prezentul Raport de audit.

²³⁰ HG nr.162 din 19.02.2004.

²³¹ Ordinul nr.163 din 28.12.2017 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

²³² Pct.76 şi pct.128 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

²³³ Mun. Edineţ – 79,7 mil.lei; mun. Soroca – 251,7 mil.lei.

²³⁴ ÎM DPGLC din mun. Edineţ şi, respectiv, din mun. Soroca.

²³⁵ APL din: Edineţ – 116 apartamente din 30 de blocuri; Soroca – 464 apartamente din 153 de blocuri.

²³⁶ Regulamentul cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002.

²³⁷ Art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993.

²³⁸ Regulamentul DGAURF nr.3/23 din 02.04.2013.

²³⁹ Primul lot – nr.cad. 0100313818, suprafaţa de 0,845 ha, destinaţia lotului: “Pentru proiectarea şi construirea unui bloc locativ cu obiective de menire social-culturală şi comercială”; al doilea lot – nr.cad. 0100313819, suprafaţa de 0,155 ha, destinaţia lotului: “Pentru amenajarea căii de acces în comun”.

²⁴⁰ Pentru proiectarea şi construcţia unui bloc de locuinţe cu obiective de menire social-culturală şi comercială.

²⁴¹ Cap.1.2.5 din Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău, aprobat prin Hotărârea CCRM nr.35 din 28.06.2013.

²⁴² 269,8 m.p. x 460 euro/m.p. x 16,21 lei = 2011,8 mii lei.

²⁴³ Semnat de către viceprimarii mun.Chişinău.

²⁴⁴ În baza contractului de vânzare-cumpărare (transmitere în proprietate privată) nr.5468 din 29.10.2013, încheiat cu PMC.

²⁴⁵ Dispoziţia nr.31-d din 23.01.2013 “Cu privire la executarea hotărârii instanţei de judecată”; Dispoziţia nr.248-d din 22.04.2013 “Cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit”; Dispoziţia nr.429-d din 11.06.2013 “Cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit”.

²⁴⁶ Art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

²⁴⁷ Art.77 alin.(5) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

²⁴⁸ Art.4 alin.(9) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²⁴⁹ www.bani.md

²⁵⁰ 87,7417 x 65 x 19873,34 x 1,8 x 0,9 = 183613782,99 lei (Suma este calculată în baza formulei prevăzute de Anexa nr.4 la Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin HG nr.1428 din 16.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vânzarea-cumpărarea şi locaţiunea/arenda terenurilor aferente”.

²⁵¹ 87,7417 ha x 100 x 8000 euro/ar x 20,5 = 1438,9 mil.lei (Preţul cu care au fost vândute prin procedura de licitaţie unele terenuri în sectorul Ciocana în a. 2013 este de circa 8,0 mii euro/ar).

²⁵² 87,7417 ha x 100 x 18000 euro/ar x 20,5 = 3237,6 mil.lei (Preţul mediu pentru un ar de teren pentru mun. Chişinău este preluat de echipa de audit din surse deschise: http://bani.md/cat-costa-un-ar-de-teren-in-chisinau/).

²⁵³ Terenurile cu nr.cad.: (i) 0100518507 (0,128 ha) şi 0100518508 (0,0166 ha) – Contractul de arendă funciară nr.5560/2010 din 27.12.2010; (ii) 0100423013 (1,7819 ha) şi 0100423512 (0,0238 ha) – Contractul de arendă funciară nr.5739/2011 din 01.06.2011; (iii) 0100209310 (0,0320 ha) – Contractul de arendă funciară nr.3713/2003 din 14.05.2003.

²⁵⁴ Terenurile cu nr.cad. 0100114232 şi 0100102283, cu suprafaţa de 0,1335 ha şi de 0,1297 ha.

²⁵⁵ Terenurile cu nr.cad.: 0100212068 (0,0161 ha), Contractul de arendă funciară nr.3917/2003 din 18.08.2003; 0100101367 (0,0852 ha), Contractul de arendă nr.5785/2011 din 26.05.2011.

²⁵⁶ Art.4. alin.(4) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

²⁵⁷ Nr.cad. 0100510224; nr.cad. 0100104607; nr.cad. 0100506018; nr.cad. 0100202529 şi altele.

²⁵⁸ De exemplu: SA “Moldovagaz” - deciza CMC nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100310438, de 1,16 ha, cu plata anuală de 44,5 mii lei (soldul datoriei la 01.01.2016 constituia 84,6 mii lei, la 01.01.2017 – 129,2 mii lei) şi decizia CMC nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100310272, de 1,77 ha, cu plata anuală de 63,7 mii lei (soldul la 01.01.2016 - 121,1 mii lei, la 01.01.2017 – 184,7 mii lei); SA “Combinatul de prelucrare a lemnului “FAG” - decizia CMC nr.2/22 din 31.03.2011 şi nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100120549, de 10,05 ha, cu plata anuală de 259,3 mii lei (soldul la 01.01.2016 - 1429,1 mii lei, la 01.01.2017 – 1759,0 mii lei); SA “Combinatul auto nr.4” – decizia CMC din 21.10.2010 şi nr.3/24 din 02.04.2013 pentru terenul cu nr.cad. 0100119143, de 6,63 ha, cu plata anuală de 306,4 mii lei (soldul la 01.01.2016 - 1215,7 mii lei, la 01.01.2017 – 1905,0 mii lei) etc.

²⁵⁹ Decizia CMC nr.9/23 din 30.07.2010 “Cu privire la stabilirea plăţii anuale pentru folosirea terenurilor proprietate municipală”.

²⁶⁰ Scrisoarea nr.01 din 17.09.2008 a APG nr.134.

²⁶¹ Contractul de investiţie nr.1P din 03.09.2009, încheiat între APG nr.134 şi Asociaţia obştească de tenis pentru tineret şi sport “Topspin Club”, în calitate de investitor; Contractul de colaborare nr.1P din 20.10.2009, încheiat între APG nr.134 şi Asociaţia obştească de tenis pentru tineret şi sport “Topspin Club” şi “Topspin Club” SRL, în calitate de investitor; Contractul încheiat cu persoanele fizice nu a fost prezentat auditului, fiind prezentat doar extrasul din Procesul-verbal nr.11 din 05.09.2014 al Adunării generale a membrilor APG nr.134.

²⁶² Informaţia referitor la acest teren este expusă în Anexa nr.12 la prezentul Raport.

²⁶³ http://tv8.md/2018/01/12/video-hai-la-chisinau-la-chisinau-taxatorul-umorist-care-in-spatele-zambetului-ascunde-o-poveste-trista/.

²⁶⁴ Art.47 alin.(1) “Dreptul la asistenţă şi protecţie socială” din Constituţia Republicii Moldova.

IV. EVALUAREA CONFORMĂRII ŞI IMPLEMENTĂRII CERINŢELOR/

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

În anul 2011 Curtea de Conturi a efectuat auditul implementării Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile în anii 2008-2009 la ARFC şi Î.S. “Cadastru”, fiind adoptată Hotărârea nr.8 din 09.02.2011. De menţionat că, deşi în perioada 2011-2016 instituţiile menţionate au întreprins unele măsuri de remediere a iregularităţilor constatate anterior, unele recomandări rămân neexecutate până în prezent, astfel contribuind la perpetuarea unui management financiar/operaţional contraperformant, atestat în Raportul respectiv de audit. Astfel, verificările efectuate au relevat persistenţa unor probleme identificate anterior, care se exprimă prin:

- neasigurarea finalizării procesului de delimitare a bunurilor imobile. Deşi, ARFC, în vederea executării art.II din Legea nr.296 din 21.12.2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.91-XVI din 5 aprilie 2007 a elaborat un nou Program de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului şi a UAT, inclusiv a terenurilor din domeniul public şi privat, pentru anii 2013-2018, proiectul Hotărârii de Guvern a fost avizat negativ de către Ministerul Finanţelor, cauza fiind lipsa resurselor financiare preconizate în cadrul bugetar pe termen mediu (pentru anii 2014-2016) pentru lucrările respective;

- neînregistrarea integrală a bunurilor imobile în Registrul bunurilor imobile;

- neaprobarea de către factorii de decizie guvernamentali a noului concept de reevaluare a bunurilor imobile în scop de impozitare, deşi conceptul a fost elaborat de către ARFC.

Lipsa resurselor financiare în bugetul de stat pentru finanţarea lucrărilor de finalizare a înregistrării primare masive pe tot teritoriul ţării constituie o problemă atât pentru titularii de drepturi, care sunt nevoiţi să suporte costurile asociate măsurării şi înregistrării bunurilor imobile, ceea ce îi pune în condiţii inegale cu proprietarii bunurilor imobile amplasate în localităţile în care au fost executate deja lucrările respective cu suportul Guvernului, cât şi pentru APL care nu deţin informaţii complete privind bunurile imobile amplasate în localitate şi privind proprietarii acestor bunuri imobile, astfel fiind dificilă administrarea impozitării bunurilor imobile.

V. CONCLUZIE GENERALĂ

Echipa de audit atestă că sistemul actual de evidenţă şi raportare a bunurilor imobile este defectuos şi nu asigură prezentarea unor informaţii veridice privind patrimoniul public existent. Nu asigură o evidenţă conformă a patrimoniului public nici Registrul bunurilor imobile, care până în prezent nu este complet, iar datele existente sunt afectate de multiple erori.

Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea şi transparenţa fiscală, autorităţile centrale şi cele locale nu au demonstrat o conlucrare eficientă pentru perfecţionarea procedurilor fiscale, inclusiv în procesul de identificare şi evidenţă a tuturor subiecţilor şi obiectelor impunerii, precum şi de evaluare adecvată (la preţul de piaţă) a bunurilor imobile.

De asemenea, managementul administrării patrimoniului public de toate nivelurile nu a întrunit criteriile şi rigorile cadrului legal, acesta fiind afectat de nereguli şi deficienţe, amplificate în perioadele anterioare, nefiind constatate acţiuni credibile de elimenare a problemelor de către autorităţile responsabile centrale şi locale. Acest cumul de circumstanţe a favorizat gestiunea ineficientă a bunurilor imobile, deci ratarea unor venituri considerabile de către bugetele de toate nivelurile. Printre factorii generatori de nereguli, se enumeră: nedelimitarea patrimoniului public, neasigurarea realităţii şi acurateţei datelor din situaţiile financiare; eschivarea autorităţilor publice de la exercitarea funcţiilor de proprietar al patrimoniului public; nerespectarea intereselor patrimoniale ale localităţilor; etc.

Aceste derapaje au la origine diverse cauze, mai ales factorul uman, cele mai pronunţate fiind ignorarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a atribuţiilor de serviciu, pe de o parte, şi supravegherea neadecvată de către organele publice centrale a entităţilor din subordine în teritoriul vizat, pe de altă parte. Astfel, autorităţile de resort, mai cu seamă cele financiare, fiscale şi cadastrale, practic nu întreprind eforturi conjugate pentru mobilizarea şi încurajarea primăriilor în identificarea surselor pasibile de extindere/consolidare a bazei financiare a UAT respective.

În consecinţă, concluzionăm că resursele patrimoniale nu sunt evaluate şi administrate la justa valoare în interesul public.

În scopul ameliorării situaţiilor atestate, auditul public extern oferă recomandările de rigoare, pentru o remediere punctuală a deficienţilor, respectiv, pentru diminuarea riscurilor evidente.

VI. RECOMANDĂRI

Primarilor şi consiliilor municipale Chişinău, Bălţi, Cahul, Edineţ şi Soroca, preşedinţilor şi consiliilor raionale Cahul şi Dubăsari, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţiei Servicii Publice:

1. să înlăture iregularităţile specificate în prezentul Raport;

2. să asigure confirmarea documentară privind întocmirea cadastrului funciar şi/sau înregistrările în RBI în conformitate cu legislaţia în vigoare;

Primarilor şi consiliilor municipale Chişinău, Bălţi, Cahul, Edineţ şi Soroca, preşedinţilor şi consiliilor raionale Cahul şi Dubăsari:

3. să înregistreze la organele cadastrale patrimoniul proprietate publică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

4. să asigure identificarea tuturor bunurilor imobile (inclusiv a terenurilor), neevaluate în scopuri fiscale, cu informarea ASP, pentru evaluarea acestora, inclusiv a celor transmise în arendă/locaţiune/folosinţă/gestiune economică, cu asigurarea înregistrării conforme a contractelor respective;

5. să asigure încasarea plăţilor pentru arenda terenurilor proprietate publică locală, aflate în folosinţa persoanelor fizice şi juridice;

6. să desemneze persoanele responsabile de înregistrarea şi evidenţa contractelor de arendă/locaţiune, vânzare-cumpărare a terenurilor, cu includerea acestor atribuţii în fişa postului;

Preşedintelui raionului şi CR Cahul:

7. să revizuiască contractul de comodat (efectuat în lipsa unei proceduri transparente stabilite de cadrul legal) încheiat cu SRL “Sud Invest Company” şi administratorul Parcului Industrial Cahul, asigurând respectarea prevederilor legale;

Primarului şi Consiliului municipal Cahul:

8. să asigure încasarea prejudiciului cauzat bugetului municipal din vânzarea terenului cu suprafaţa de 2,9483 ha;

Agenţiei Proprietăţii Publice, Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţiei Servicii Publice:

9. să inventarieze integral terenurile proprietate publică a statului, inclusiv cele aferente obiectivelor private;

Agenţiei Proprietăţii Publice:

10. să prezinte informaţii către APL privind privatizarea terenurilor proprietate publică de stat aferente obiectivelor private, pentru raportarea acestora în cadastrul funciar;

11. să asigure încasarea plăţilor pentru arenda terenurilor proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile;

Serviciului Fiscal de Stat:

12. să asigure raportarea completă a scutirilor acordate conform Codului fiscal;

13. să revizuiască Regulamentul cu privire la modul de administrare a impozitului pe bunurile imobile prin intermediul SIA “Cadastrul Fiscal”, în scopul stabilirii exacte a rapoartelor ce urmează să se extragă din sistem, care ar include datele necesare pentru monitorizarea impozitării tuturor bunurilor imobiliare şi ar exclude dublarea unor date;

14. să întreprindă măsuri de monitorizare a tuturor subiecţilor şi obiectelor impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare, să analizeze permanent corectitudinea informaţiilor înregistrate în cadastrul fiscal, cu desemnarea persoanelor responsabile.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de echipa de audit în următoarea componenţă: şeful Direcţiei de audit I din cadrul DGAPL, Sergiu Ştirbu; controlorii de stat principali: Elena Coliba, Victor Gamulinschi, Valentina Deliu, Alexandru Lîsîi; controlorii de stat superiori: Rima Schiaslivîi, Aurica Rusu, Aurelia Usatîi; controlorii de stat: Igor Călugăreanu, Nicolai Ialamov.