Hotărâre nr.2 din 16.01.2024 privind validarea unor mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova (sesizarea nr.277e/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

privind validarea unor mandate de deputat

în Parlamentul Republicii Moldova

(sesizarea nr.277e/2023)

nr. 2  din  16.01.2024

 (în vigoare 16.01.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 32-35 art. 10 din 25.01.2024

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 decembrie 2023,

Examinând sesizarea în şedinţele plenare publice din 28 decembrie 2023 şi 16 ianuarie 2024,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind validarea unor mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, depusă la Curtea Constituţională la 27 decembrie 2023, pe baza articolelor 62, 69 alin.(1) şi 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.e), 16 alin.(1) şi 38 alin.(4) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. La şedinţele publice ale Curţii au participat dl Alexandr Berlinschii, secretar al Comisiei Electorale Centrale, dna Veronica Roşca, vicepreşedinte al fracţiunii parlamentare a Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate", dl Radu Mudreac şi dl Vladimir Odnostalco, reprezentanţi ai fracţiunii parlamentare a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, dl Ion Poia şi dna Svetlana Popa, candidaţi supleanţi.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

[…]

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

"(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

[…]."

Articolul 62

Validarea mandatului de deputat

"Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale."

Articolul 69

Mandatul deputaţilor

"(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

[…]."

Articolul 135

Atribuţiile [Curţii Constituţionale]

"(1) Curtea Constituţională:

[...]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;

[...]."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională sunt următoarele:

Articolul 4

Atribuţiile

"(1) Curtea Constituţională:

[…]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;

[…]."

5. Prevederile relevante ale Codului jurisdicţiei constituţionale, adoptat prin Legea nr.502 din 16 iunie 1995, sunt următoarele:

Articolul 4

Competenţa în materie a Curţii Constituţionale

"(1) În exercitarea jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională:

[…]

e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;

[…]."

6. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 15

Dreptul de a fi ales

"Dreptul de a fi aleşi îl au cetăţenii Republicii Moldova cu drept de vot care întrunesc condiţiile prevăzute de prezentul cod."

Articolul 16

Restricţii privind exercitarea drepturilor electorale

"[…]

(2) Nu pot fi alese:

a) persoanele care îndeplinesc serviciul militar în termen;

b) persoanele prevăzute la alin.(1);

c) persoanele care sunt condamnate la închisoare (privaţiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, precum şi persoanele care au antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie. Organele electorale sunt informate despre existenţa antecedentelor penale de către organele Ministerului Afacerilor Interne şi/sau de către Autoritatea Naţională de Integritate;

d) persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere prin hotărâre judecătorească definitivă. Organele electorale sunt informate despre existenţa interdicţiei de către Ministerul Justiţiei, Autoritatea Naţională de Integritate şi/sau de către Ministerul Afacerilor Interne;

[…]."

APRECIEREA CURŢII

I. Cu privire la validarea mandatului de deputat atribuit dlui Ion Poia

7. Prin Hotărârea nr.1982 din 26 decembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a luat act de vacanţa unui mandat de deputat şi i-a înaintat Curţii Constituţionale propunerea de a valida mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova atribuit dlui Ion Poia, candidat supleant pe lista Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".

8. Potrivit articolului 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin.(1) lit.e) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi validează mandatele deputaţilor.

9. De asemenea, în conformitate cu articolul 69 alin.(1) din Constituţie, deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

10. Potrivit articolului 62 din Constituţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, Curtea Constituţională hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.

11. Curtea menţionează că candidatul supleant va fi declarat ales de către Curtea Constituţională, la adresarea Comisiei Electorale Centrale, dacă un mandat de deputat aparţinând partidului pe care îl reprezintă devine vacant.

12. În această cauză, Curtea reţine că, prin Hotărârea nr.405 din 21 decembrie 2023, Parlamentul a luat act de cererea de demisie a dlui Gheorghe Agheorghiesei, deputat în Parlament din partea Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".

13. Hotărârea Curţii Constituţionale nr.20 din 23 iulie 2021 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi la validarea mandatelor deputaţilor aleşi conţine numele dlui Ion Poia în lista candidaţilor supleanţi ai Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate" (a se vedea Anexa la Hotărârea citată).

14. La 26 decembrie 2023, dl Ion Poia a formulat o declaraţie prin care şi-a exprimat consimţământul de a-i fi atribuit mandatul vacant de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

15. În şedinţa plenară nu au fost stabilite circumstanţe care să împiedice validarea mandatului de deputat în Parlament atribuit dlui Ion Poia.

16. Având în vedere considerentele menţionate supra, Curtea decide validarea mandatului de deputat al dlui Ion Poia pe lista Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".

II. Cu privire la validarea mandatului de deputat atribuit dnei Svetlana Popa

17. Prin Hotărârea nr.1982 din 26 decembrie 2023, Comisia Electorală Centrală a luat act de vacanţa unui mandat de deputat şi i-a înaintat Curţii propunerea de a valida mandatul de deputat în Parlament atribuit dnei Svetlana Popa, candidată supleantă pe lista Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor.

18. Curtea notează că, prin Hotărârea nr.406 din 21 decembrie 2023, Parlamentul a luat act de cererea de demisie a dlui Adrian Lebedinschi, deputat în Parlament din partea Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor.

19. Potrivit articolelor 2 alin.(10) din Legea nr.39 din 7 aprilie 1994 despre statutul deputatului în Parlament şi 124 alin.(2) din Codul electoral, Curtea reţine că, în cazul în care, indiferent de motive, un mandat de deputat aparţinând partidului politic sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant, mandatul vacant va fi atribuit supleantului imediat următor de pe lista partidului sau a blocului electoral pentru care a candidat deputatul al cărui mandat a fost declarat vacant.

20. Din Hotărârea Curţii Constituţionale cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi la validarea mandatelor deputaţilor aleşi se constată că dna Svetlana Popa se regăseşte pe lista candidaţilor supleanţi ai Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (a se vedea Anexa la Hotărârea nr.20 din 23 iulie 2021).

21. La 26 decembrie 2023, dna Svetlana Popa a formulat o declaraţie prin care şi-a exprimat consimţământul de a-i fi atribuit mandatul vacant de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

22. Conform articolului 62 din Constituţie, Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte: (i) validarea mandatului de deputat; sau (ii) nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale.

23. Potrivit articolului 38 alin.(3) din Constituţie, dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii.

24. În şedinţele plenare ale Curţii Constituţionale, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale a declarat că Comisia Electorală Centrală a cunoscut că în privinţa candidatei supleante dna Svetlana Popa au fost pronunţate acte judecătoreşti prin care a fost sancţionată contravenţional, cu privarea de dreptul de a exercita funcţia de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău pe un termen de opt luni, din data rămânerii definitive a hotărârii. În acest caz, Comisia Electorală Centrală a considerat că interdicţia de la articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral nu este aplicabilă dnei candidate supleante Svetlana Popa şi că aceasta este îndreptăţită să pretindă la mandatul de deputat. Din aceste motive a fost adoptată hotărârea respectivă şi remisă Curţii Constituţionale. Aceeaşi poziţie este susţinută de către reprezentanţii fracţiunii parlamentare a Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor şi de către dna Svetlana Popa, candidată supleantă.

25. Având în vedere situaţia juridică menţionată supra, până la pronunţarea deciziei referitoare la validare, Curtea va verifica dacă dna Svetlana Popa, candidată supleantă pe lista Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, cade sub incidenţa exigenţelor exerciţiului dreptului electoral stabilite la articolul 16 alin.(2) din Codul electoral.

26. Curtea reţine că, potrivit hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 14 iunie 2023¹, dna Svetlana Popa, fiind găsită vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 313 (exces de putere sau de depăşire a atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional, a fost sancţionată cu amendă în mărime de 60 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 3000 lei, şi cu privarea de dreptul de a exercita funcţia de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău pe un termen de opt luni din data rămânerii definitive a hotărârii. Această hotărâre a fost menţinută prin Decizia Curţii de Apel din 18 septembrie 2023².

_________________________

¹https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/9932261b-4385-490c-9754-6b3a3b0fed65 

²https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/3f01ca6e-5acf-45eb-b1b3-47d1abb72cac 

27. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 ianuarie 2024³, prin care s-a admis recursul dnei Svetlana Popa, casată Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 19 octombrie 2023⁴, cu remiterea cererii de revizuire la o nouă examinare în instanţa de fond, nu afectează caracterul definitiv al Deciziei Curţii de Apel din 18 septembrie 2023.

_________________________

³https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/41e83390-6c7b-4851-8f32-1e377cf3bc99

⁴https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/066f2e73-d019-47c6-bf9b-e2328d732346

28. Curtea reţine că articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral prevede că "nu pot fi alese [...] persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere printr-o hotărâre judecătorească definitivă".

29. Sub acest aspect, Curtea trebuie să răspundă la întrebările: (i) dacă sancţiunea contravenţională aplicată candidatei supleante dna Svetlana Popa "privarea de dreptul de a exercita funcţia de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău" se încadrează în interdicţia legală de "persoană privată de dreptul de a ocupa o funcţie de răspundere" prevăzută la articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral şi (ii) dacă privarea de dreptul de a ocupa o funcţie de răspundere constituie încălcarea legislaţiei electorale prevăzute de articolul 38 alin.(3) din Constituţie care duce la nevalidarea mandatului de deputat.

30. Pornind de la interdicţia prevăzută la articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, Curtea observă că legislaţia naţională stabileşte criteriile de definire a persoanelor cu funcţie de răspundere. Aşadar, potrivit articolului 16 alin.(6) din Codul contravenţional, persoana cu funcţie de răspundere este persoana căreia, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie, organizatorice ori economice.

31. Deoarece consiliile locale alese (săteşti, orăşeneşti, raionale etc.) sunt autorităţi ale administraţiei publice locale (a se vedea articolele 112 şi 113 din Constituţie), organe reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale care rezolvă treburile publice pentru colectivităţile care le-au ales (a se vedea Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 cu privire la administraţia publică locală), consilierii locali sunt persoane oficiale din cadrul acestor autorităţi care exercită mandatul de ales local în conformitate cu Legea nr.768 din 2 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local, având drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor consiliilor locale. Aşadar, Curtea reţine că consilierul local este o persoană cu funcţie de răspundere. Prin urmare, "privarea de dreptul de a exercita funcţia de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău" aplicată candidatei supleante se încadrează în prevederea "persoană privată de dreptul de a ocupa o funcţie de răspundere" stabilită de articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral.

32. Curtea conchide că privarea de "dreptul de a ocupa o funcţie de răspundere", inclusiv de dreptul de a exercita funcţia de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău, pune în aplicare dispoziţia articolului 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, care nu permite persoanei sancţionate să candideze la funcţiile elective reglementate de Codul electoral (Preşedinte al Republicii Moldova, deputat în Parlament, primar, consilier în consiliile locale, inclusiv deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, Guvernator (Başcan) al Unităţii Teritoriale Autonome Găgăuzia).

33. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că mandatul de deputat nu poate fi validat dacă până la pronunţarea deciziei de validare se dovedeşte că candidatul cade sub incidenţa unei condiţii de ineligibilitate (a se vedea HCC nr.2 din 20 ianuarie 2015, § 133).

34. Curtea reţine că aptitudinea morală şi loialitatea persoanei faţă de stat, cuprinzând respectul acesteia pentru Constituţia, legile, instituţiile şi independenţa ţării, reprezintă o condiţie esenţială pentru a putea accede la funcţia de reprezentant al alegătorilor (a se vedea, mutatis mutandis, Tănase v. Republica Moldova, 27 aprilie 2010, §§ 166-167; Avizul consultativ al Curţii Europene a Drepturilor Omului din 8 aprilie 2022 pentru Curtea Administrativă Supremă a Lituaniei, § 95).

35. Persoanele care aspiră la o funcţie eligibilă, precum şi cele aflate în funcţii de răspundere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate (a se vedea HCC nr.4 din 22 aprilie 2013, § 68; HCC nr.2 din 20 ianuarie 2015, § 137).

36. Din această perspectivă, Curtea subliniază că restricţia în discuţie de a obţine mandatul de deputat urmăreşte buna funcţionare a Parlamentului şi stabilitatea instituţională a acestei autorităţi legislative, precum şi stabilitatea sistemului constituţional şi a democraţiei în ansamblu (a se vedea, mutatis mutandis, § 95 din Avizul consultativ menţionat anterior).

37. În acest sens, şi Curtea Europeană a examinat în cauza Miniscalco v. Italia, 17 iunie 2021, interdicţia aplicată persoanei să candideze la alegeri regionale pe motivul condamnării sale pentru comiterea infracţiunii de abuz de putere. În acel caz, Curtea Constituţională a Italiei a reţinut că restricţia de a candida nu constituie o nouă sancţiune penală, ci este o consecinţă a pierderii unei condiţii subiective care să-i permită accesul la o funcţie electivă. Condamnarea penală irevocabilă este o precondiţie obiectivă care atestă incapacitatea morală de a exercita o funcţie electivă. Aşadar, condamnarea constituie o condiţie negativă în scopul exercitării [accesului şi deţinerii] mandatului electiv. Curtea Europeană, acceptând aceste argumente, a notat că măsura contestată era o consecinţă automată, aplicată în urma unei condamnări definitive, pentru care nu era prevăzută nici ponderarea situaţiilor individuale şi nici evaluarea discreţionară. Această condamnare corespunde incapacităţii funcţionale irevocabile a persoanei condamnate, scopul fiind păstrarea bunei funcţionări şi transparenţei administraţiei, precum şi a liberei decizii a organelor elective. Curtea Europeană a reţinut că aplicarea automată a interdicţiei de a candida urmăreşte excluderea din procedurile electorale a acestor persoane şi protejarea procesului democratic (a se vedea, mutatis mutandis, §§ 35-36, 64, 97-102).

38. Aşadar, Curtea Constituţională ajunge la concluzia că, la data examinării propunerii Comisiei Electorale Centrale de validare a mandatului de deputat, dna candidată supleantă Svetlana Popa este privată de dreptul de a exercita o funcţie de răspundere, respectiv cade sub incidenţa unei condiţii de ineligibilitate prevăzute de articolele 38 alin.(3) din Constituţie şi 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral. Această situaţie permite Curţii Constituţionale să constate că, potrivit articolului 62 din Constituţie, mandatul vacant care se propune să-i fie atribuit dnei Svetlana Popa, candidată supleantă pe lista Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, nu poate fi validat.

În conformitate cu prevederile articolelor 38, 61, 62, 69 alin.(1), 135 alin.(1) lit.e), 140 alin.(2) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e), 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 62 lit.d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite parţial sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind validarea a două mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Se declară ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu validarea mandatului, dl Ion Poia, pe lista Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".

3. Se respinge propunerea Comisiei Electorale Centrale de a valida mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova al dnei Svetlana Popa, candidată supleantă pe lista Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Opinie separată,

formulată pe baza articolelor 27 alin.(5) din Legea

cu privire la Curtea Constituţională şi 67 din

Codul jurisdicţiei constituţionale

Prin Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2024, Curtea Constituţională a admis parţial sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind validarea a două mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Potrivit punctului 2 din dispozitiv, a fost declarat ales în calitate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cu validarea mandatului, dl Ion Poia, pe lista Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".

Totodată, potrivit punctului 3 din dispozitiv, a fost respinsă propunerea Comisiei Electorale Centrale de a valida mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova al dnei Svetlana Popa, candidată supleantă pe lista Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor.

Nefiind de acord cu punctul 3 al dispozitivului Hotărârii nr.2 din 16 ianuarie 2024, am formulat prezenta opinie separată.

Colegii judecători constituţionali au ajuns la concluzia în discuţie din următoarele considerente:

I. Potrivit hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 14 iunie 2023, dna Svetlana Popa, fiind găsită vinovată de comiterea contravenţiei prevăzute la articolul 313 (exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu) din Codul contravenţional, a fost sancţionată cu amendă în mărime de 60 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 3000 lei, şi cu privarea de dreptul de a exercita funcţia de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău pe un termen de opt luni din data rămânerii definitive a hotărârii. Această hotărâre a fost menţinută prin Decizia Curţii de Apel din 18 septembrie 2023. În opinia Curţii, Decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 ianuarie 2024 , prin care s-a admis recursul dnei Svetlana Popa, casată Încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 19 octombrie 2023, cu remiterea cererii de revizuire la o nouă examinare în instanţa de fond, nu afectează caracterul definitiv al Deciziei Curţii de Apel din 18 septembrie 2023 (a se vedea HCC nr.2 din 16 ianuarie 2024, §§ 26, 27).

II. Curtea a reţinut că articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral prevede că "nu pot fi alese [...] persoanele private de dreptul de a ocupa funcţii de răspundere printr-o hotărâre judecătorească definitivă" (ibidem, § 28).

Sub acest aspect, prin interpretarea articolului 16 alin.(6) din Codul contravenţional în coroborare cu unele prevederi din Legea nr.768 din 2 februarie 2000 cu privire la statutul alesului local, Curtea a ajuns la concluzia că funcţia de consilier local reprezintă o funcţie de răspundere.

Prin urmare, "privarea de dreptul de a exercita funcţia de consilier în cadrul Consiliului Municipal Chişinău" aplicată candidatei supleante în cauză se încadrează în prevederea "persoană privată de dreptul de a ocupa o funcţie de răspundere" stabilită de articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral, care, la rândul ei, nu permite persoanei sancţionate să pretindă la funcţia de deputat în Parlament (ibidem, §§ 31-33, 38).

Totuşi, în opinia mea, interpretarea de o manieră mai largă a mai multor legi speciale conduce la alte concluzii.

În primul rând, definiţia generală a noţiunii de persoană cu funcţie de răspundere este reglementată de articolele 16 alin.(6) din Codul contravenţional şi 123 alin.(1) din Codul penal. Aşadar, potrivit acestor norme legale, persoana cu funcţie de răspundere este persoana căreia, într-o întreprindere, instituţie, organizaţie, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, într-o autoritate publică centrală sau locală, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin lege, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice […].

Consider că această definiţie nu poate constitui un motiv pentru asimilarea sau egalarea persoanei cu funcţie de răspundere cu alesul local.

În al doilea rând, articolul 12 din Legea privind administraţia publică locală stabileşte că statutul juridic şi organizarea activităţii aleşilor locali din cadrul autorităţilor publice locale, inclusiv din unitatea teritorială autonomă cu statut juridic special, se reglementează prin Legea privind statutul alesului local şi Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

În acest context, sunt relevante mai multe articole din Legea privind statutul alesului local. Astfel, articolul 7 alin.(1) lit.a) stabileşte că mandatul alesului local este incompatibil cu exercitarea altei funcţii de demnitate publică.

Mai mult, prevederile articolelor 18, 19 şi 21 din aceeaşi Lege permit stabilirea cu exactitate a diferenţei şi a coraportului între statutul alesului local şi cel al persoanei cu funcţie de răspundere:

"Art.18. - Pentru a soluţiona problemele legate de interesele colectivităţii pe care o reprezintă, alesul local are dreptul să ceară şi să fie primit în audienţă fără întârziere de persoanele cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice, precum şi de conducătorii persoanelor juridice din unitatea administrativ-teritorială respectivă."

"Art.19. - Persoanele cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice, precum şi conducătorii persoanelor juridice din unitatea administrativ-teritorială respectivă sunt obligaţi să pună la dispoziţie alesului local, fără nici un fel de restricţii şi fără a i se cere permisiuni suplimentare, informaţia necesară, cu excepţia informaţiei cu accesibilitatea limitată (ce constituie secret de stat şi comercial, referitoare la viaţa familială şi privată) şi informaţiei operative de investigaţii a organelor de drept din unitatea administrativ-teritorială respectivă."

"Art.21. – (1) Alesul local are dreptul să ceară, la faţa locului, încetarea încălcării ordinii publice, iar în caz de necesitate, să ceară implicarea autorităţilor publice şi persoanelor cu funcţii de răspundere în vederea încetării acestei încălcări.

(2) Autorităţile publice şi persoanele cu funcţii de răspundere sunt obligate, la cererea alesului local, să ia de îndată măsurile necesare pentru încetarea încălcării ordinii publice."

Aşadar, analiza şi interpretarea sistemică a normelor legale menţionate supra permit constatarea cu certitudine că alesul local de la orice nivel nu se echivalează cu persoana cu funcţie de răspundere. Dimpotrivă, ultimul se află la dispoziţia alesului local, în sensul acordării asistenţei necesare pentru soluţionarea problemelor unităţii administrativ-teritoriale pe care o reprezintă.

Prin urmare, privarea candidatului supleant Svetlana Popa de dreptul de a exercita funcţia de consilier în Consiliul Municipal Chişinău nu se încadrează în interdicţia legală de "privare de dreptul de a exercita o funcţie de răspundere" prevăzută de articolul 16 alin.(2) lit.d) din Codul electoral şi nu poate servi ca temei juridic pentru respingerea propunerii Comisiei Electorale Centrale de a valida mandatul de deputat în Parlamentul Republicii Moldova