Hotărâre nr.20 din 23.07.2021 cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi (sesizarea nr.168e/2021)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
H O T Ă R Â R E
cu privire la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate
din 11 iulie 2021 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi
(sesizarea nr.168e/2021)
nr. 20 din 23.07.2021
(în vigoare 23.07.2021)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.186-189 art.144 din 06.08.2021
* * *
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată pe 19 iulie 2021,
Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea hotărâre:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi, depusă la Curtea Constituţională pe 19 iulie 2021, în baza articolelor 62, 69 alin.(1) şi 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 97 din Codul electoral, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale.
2. De asemenea, Comisia Electorală Centrală i-a trimis Curţii Constituţionale contestaţia Partidului politic "Noua Opţiune Istorică", care a solicitat: (1) constatarea fraudării rezultatelor alegerilor din 11 iulie 2021; (2) renumărarea buletinelor de vot din ziua alegerilor şi (3) anularea rezultatelor alegerilor.
3. În şedinţa publică a Curţii, sesizarea a fost susţinută de dl Dorin Cimil, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale şi dl Vladimir Şarban, Vicepreşedintele Comisiei Electorale Centrale. De asemenea, au participat reprezentanţii concurenţilor electorali: dl Sergiu Litvinenco – Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate" şi dl Dumitru Cazac – Partidul politic "Şor".
ÎN FAPT
4. Prin Avizul nr.1 din 15 aprilie 2021, Curtea Consti-tuţională a constatat drept circumstanţă care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a X-a imposibilitatea formării Guvernului în conformitate cu prevederile articolului 85 alineatele (1) şi (2) din Constituţie.
5. Pe 28 aprilie 2021, Preşedintele Republicii Moldova a emis Decretul nr.77-IX, prin care a dizolvat Parlamentul de legislatura a X-a şi a stabilit data de 11 iulie 2021 pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.
6. Pentru participare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenţi electorali, dintre care două blocuri electorale, 20 de partide politice şi un candidat independent.
7. Pe 11 iulie 2021, în Republica Moldova au avut loc alegerile parlamentare anticipate în baza sistemului de vot proporţional, într-o circumscripţie electorală naţională.
8. Comisia Electorală Centrală a constatat că la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au participat 1 480 965 de alegători şi rata participării a constituit 52,30%. Deoarece rata participării a depăşit o treime din numărul total de alegători incluşi în listele electorale, condiţie impusă de articolul 99 din Codul electoral, prin Hotărârea nr.5178 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a declarat valabile alegerile şi a aprobat procesul-verbal privind totalizarea rezultatelor alegerilor.
9. Prin Hotărârea nr.5179, Comisia Electorală Centrală a exclus din procesul de atribuire a mandatelor candidaţii care nu au trecut pragul minim de reprezentare stabilit la articolul 94 alin.(2) din Codul electoral, iar prin Hotărârea nr.5180 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova care le revin concurenţilor electorali în urma alegerilor.
10. Prin Hotărârea nr.5181 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a atribuit mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova (anexa nr.1) şi a stabilit lista candidaţilor supleanţi (anexa nr.2).
11. De asemenea, prin Hotărârea nr.5182 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021.
12. Hotărârile Comisiei Electorale Centrale nr.5178, 5179, 5180, 5181 şi 5182 din 19 iulie 2021, împreună cu anexele respective, au fost trimise Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, pentru validarea mandatelor de deputat în Parlamentul Republicii Moldova şi pentru confirmarea listelor candidaţilor supleanţi.
LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat
"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.
[...]."
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."
Articolul 60
Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ
"(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.
(2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi."
Articolul 61
Alegerea Parlamentului
"(1) Parlamentul este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.
(3) Alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent."
Articolul 62
Validarea mandatului de deputat
"Curtea constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale."
Articolul 69
Mandatul deputaţilor
"(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.
[…]."
Articolul 135
Atribuţiile [Curţii Constituţionale]
"(1) Curtea Constituţională:
[...]
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
[...]."
14. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.1381 din 21 noiembrie 1997, sunt următoarele:
Articolul 65
Totalizarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală
"[...]
(2) În cazul alegerilor parlamentare, al alegerilor prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor. Copiile de pe procesul-verbal cu privire la totalizarea rezultatelor alegerilor se înmânează reprezentanţilor concurenţilor electorali şi observatorilor la solicitarea acestora.
(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor pentru motive întemeiate ce afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi va avea loc în cel mult 7 zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(4) Actele menţionate la alin.(2) vor fi prezentate Curţii Constituţionale, în cazul alegerilor Parlamentului şi pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova."
Articolul 79
Alegerea Parlamentului
"(1) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani.
(2) Alegerea Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţie electorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi."
Articolul 94
Stabilirea pragului de reprezentare
"(1) După primirea proceselor-verbale ale consiliilor electorale de circumscripţie, în care sunt indicate rezultatele numărării voturilor din toate circumscripţiile electorale, Comisia Electorală Centrală totalizează numărul de voturi valabil exprimate, obţinut de fiecare partid sau altă organizaţie social-politică, de fiecare bloc electoral şi de fiecare candidat independent, pentru a stabili dacă aceştia au atins pragul minim de reprezentare.
(2) Pragul minim de reprezentare constituie următoarele procente din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară:
a) pentru un partid sau o altă organizaţie social-politică – 5 la sută;
b) pentru un bloc electoral – 7 la sută;
c) pentru un candidat independent – 2 la sută.
(3) Partidele, alte organizaţii social-politice, blocurile electorale şi candidaţii independenţi care au întrunit un număr mai mic de voturi decât cel specificat la alin.(2) se exclud, printr-o hotărâre a Comisiei Electorale Centrale, din procesul de atribuire a mandatelor."
Articolul 95
Numărarea mandatelor de deputat obţinute de concurentul electoral
"(1) Numărul de mandate de deputat obţinut de concurenţii electorali se calculează de către Comisia Electorală Centrală prin împărţirea succesivă a numărului de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral, cu excepţia candidaţilor independenţi, la 1, 2, 3, 4 etc. până la cifra ce corespunde numărului de mandate stabilit pentru Parlament.
(2) Din rezultatele tuturor împărţirilor şi din numărul de voturi valabil exprimate pentru candidaţii independenţi se iau în descreştere atâtea numere câte mandate de deputat urmează să fie distribuite. De câte numere din acest şir descrescător dispune partidul, altă organizaţie social-politică sau blocul electoral, atâtea mandate i se atribuie.
(3) Candidatul independent se consideră ales dacă numărul de voturi valabil exprimate obţinute de el constituie cel puţin doi la sută din voturile valabil exprimate în ansamblu pe ţară."
Articolul 96
Atribuirea mandatelor de deputat
"(1) Mandatele de deputat se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.
(2) Candidaţii incluşi în listele concurenţilor electorali care au trecut pragul de reprezentare stabilit la art.94, dar nu au fost aleşi, sunt declaraţi supleanţi. Candidatul supleant va fi declarat ales de către Curtea Constituţională, la adresarea Comisiei Electorale Centrale, dacă, din anumite motive, un mandat de deputat aparţinând partidului, altei organizaţii social-politice sau blocului electoral pe care îl reprezintă va deveni vacant. Candidatul supleant poate refuza mandatul de deputat, depunând o declaraţie în scris la Comisia Electorală Centrală.
(3) Dacă un partid, o altă organizaţie social-politică sau un bloc electoral obţine un număr de mandate de deputat mai mare decât numărul candidaţilor incluşi în listă, atunci partidului, organizaţiei social-politice sau blocului electoral respectiv i se distribuie un număr de mandate egal cu numărul de candidaţi din listă.
(4) Mandatele de deputat rămase se redistribuie celorlalte partide, organizaţii social-politice sau blocuri electorale în modul stabilit la art.95 alin.(1). La fel se va proceda în cazul vacanţei ulterioare a mandatelor de deputat, dacă concurentul electoral nu are candidaţi supleanţi sau dacă devine vacant mandatul de deputat obţinut de un candidat independent."
Articolul 97
Confirmarea rezultatelor alegerilor şi validarea mandatelor
de deputat de către Curtea Constituţională
"(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, prezintă Curţii Constituţionale actele menţionate la art.65, de asemenea listele de deputaţi aleşi şi de candidaţi supleanţi.
(2) În termen de 5 zile de la primirea actelor menţionate de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor printr-un aviz. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi.
(3) În cazul în care alegerile sunt declarate legale, Comisia Electorală Centrală eliberează legitimaţii deputaţilor aleşi."
Articolul 98
Atestarea rezultatelor alegerilor de către Comisia Electorală Centrală
"(1) Procesul-verbal privind rezultatele alegerilor, însoţit de avizul Curţii Constituţionale prin care se confirmă legalitatea alegerilor, şi hotărârea privind validarea a cel puţin 2/3 din numărul de mandate de deputat se transmit Parlamentului în termen de 2 zile. Copii de pe actele menţionate şi listele de candidaţi supleanţi confirmate se transmit Comisiei Electorale Centrale şi Preşedintelui Republicii Moldova. Avizul şi hotărârea Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(2) Comisia Electorală Centrală dispune publicarea rezultatelor finale ale alegerilor în termen de 24 de ore de la primirea actelor de la Curtea Constituţională."
Articolul 100
Alegerile nule
"Dacă Curtea Constituţională stabileşte că, în procesul alegerilor şi/sau al numărării voturilor, au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor, alegerile sunt declarate nule."
15. Prevederile relevante ale Legii nr.317 din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională sunt următoarele:
Articolul 4
Atribuţiile
"(1) Curtea Constituţională:
[...]
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi [...] validează mandatele deputaţilor
[...]."
16. Prevederile relevante ale Codului jurisdicţiei constituţionale, adoptat prin Legea nr.502 din 16 iunie 1995, sunt următoarele:
Articolul 4
Competenţa în materie a Curţii Constituţionale
"(1) În exercitarea jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională:
[...]
e) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova, validează mandatele deputaţilor şi al Preşedintelui Republicii Moldova;
[...]"
Articolul 62
Hotărârile
"Prin hotărâre, Curtea Constituţională:
[...]
d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului şi a Preşedintelui Republicii Moldova;
[...]"
ÎN DREPT
17. Din conţinutul sesizării, Curtea observă că aceasta vizează confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi.
APRECIEREA CURŢII
I. COMPETENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE
18. Potrivit articolelor 62, 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare şi validarea mandatelor deputaţilor aleşi ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
19. În jurisprudenţa sa, Curtea a clarificat inadvertenţele referitoare la categoria actului pe care trebuie să-l adopte în procesul validării alegerilor. Articolul 97 alin.(2) din Codul electoral stabileşte că "Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor printr-un aviz. Concomitent, Curtea Constituţională validează, printr-o hotărâre, mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi". În acelaşi timp, articolul 62 din Codul jurisdicţiei constituţionale stabileşte că "prin hotărâre, Curtea Constituţională: [...] d) confirmă rezultatele alegerii Parlamentului [...]". Curtea a menţionat că jurisdicţia constituţională este exercitată în baza Constituţiei, Legii cu privire la Curtea Constituţională şi al Codului jurisdicţiei constituţionale (a se vedea articolul 1 din Codul jurisdicţiei constituţionale). Astfel, potrivit articolelor 62, 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională confirmă rezultatele alegerilor parlamentare şi validează mandatele de deputat. Prin urmare, la confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare şi la validarea mandatelor de deputat, Curtea adoptă o hotărâre ca act de jurisdicţie constituţională (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 19-21).
20. Curtea reţine că, potrivit articolului 65 alin.(2) din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele totalizării voturilor pe ţară în ansamblu într-un proces-verbal, care este semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.
21. În baza articolelor 65 alin.(4) şi 97 alin.(1) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală îi prezintă Curţii Constituţionale, în termen de 24 de ore de la totalizarea rezultatelor alegerilor, actele menţionate şi listele deputaţilor aleşi, în vederea confirmării rezultatelor alegerilor şi a validării mandatelor deputaţilor aleşi.
22. În continuare, articolul 97 alin.(2) din Codul electoral stabileşte că în termen de 5 zile de la primirea actelor menţionate de la Comisia Electorală Centrală, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie, Curtea Constituţională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor, validează mandatele deputaţilor aleşi şi confirmă listele de candidaţi supleanţi.
23. De asemenea, potrivit articolului 65 alin.(3) din Codul electoral, în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către instanţele abilitate, concurenţii electorali le pot solicita acestor instanţe să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de instanţa abilitată cu confirmarea rezultatelor alegerilor (în acest caz, Curtea Constituţională) pentru motive întemeiate care afectează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor şi are loc în cel mult şapte zile calendaristice de la data adoptării hotărârii privind renumărarea voturilor. Renumărarea se efectuează de aceleaşi organe electorale, substituindu-se organele electorale vinovate de fraudă, iar procedura generală a renumărării fiind aprobată prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
24. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că hotărârile judecătoreşti definitive privind constatarea legalităţii actelor şi a acţiunilor/inacţiunilor organelor electorale sau a acţiunilor concurenţilor electorali dispun de autoritatea de lucru judecat. Astfel, Curtea nu poate decât să manifeste deferenţă faţă de considerentele acestor hotărâri judecătoreşti. Ea nu este competentă să se pronunţe în privinţa pertinenţei şi a concludenţei probelor administrate în procesele judiciare care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor şi a acţiunilor organelor electorale sau a acţiunilor concurenţilor electorali (HCC nr.4 din 9 martie 2019, § 18; HCC nr.8 din 24 martie 2020, § 33).
25. Articolul 135 alin.(1) lit.e) din Constituţie şi articolul 100 din Codul electoral îi acordă Curţii Constituţionale competenţa anulării alegerilor doar în cazurile în care în procesul electoral, în ziua alegerilor şi/sau la numărarea voturilor au fost comise încălcări care au influenţat rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituţie, Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale. Sub acest aspect, Curtea a menţionat, în jurisprudenţa sa, că în timpul unei campanii electorale pot avea loc încălcări, dar valabilitatea alegerilor depinde de amploarea neregulilor constatate de către autorităţile statului. În acest context, Curtea a reţinut că: (1) anularea alegerilor poate să intervină numai în cazul în care votarea şi constatarea rezultatelor au avut loc prin fraudă; (2) nu orice fraudă din procesul electoral este echivalentă cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natură să influenţeze rezultatele alegerilor; (3) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se bazează (HCC nr.29 din 9 decembrie 2014, § 72-73; HCC nr.4 din 9 martie 2019, § 19; HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 18).
26. Sub acest aspect, şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menţionat într-un caz relevant că pentru a anula rezultatele alegerilor într-o circumscripţie electorală, Curtea Constituţională trebuie să stabilească dacă presupusele încălcări au existat în realitate şi, în eventualitatea unui răspuns afirmativ, dacă acestea au fost suficient de grave pentru a influenţa rezultatele alegerilor în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului (Kerimli şi Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38).
27. Astfel, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile constituţionale şi legale menţionate, ea este competentă să examineze respectarea procedurii de organizare şi de desfăşurare a alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, să confirme sau să infirme rezultatele acestora, precum şi să valideze mandatele deputaţilor aleşi. De asemenea, Curtea are competenţa să dispună renumărarea voturilor dacă constată că există motive întemeiate care influenţează rezultatele votării şi distribuirea mandatelor.
28. Prin urmare, având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală şi hotărârile definitive ale instanţelor judecătoreşti, Curtea va examina dacă alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi va examina dacă există încălcări care pot influenţa rezultatul final al acestora şi distribuirea mandatelor.
II. CONFIRMAREA LEGALITĂŢII ALEGERILOR
PARLAMENTARE ANTICIPATE DIN 11 IULIE 2021
II.1. Rezultatele totalizate de Comisia Electorală Centrală
29. După totalizarea rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a constatat că, în ansamblu, concurenţii electorali au obţinut 1 467 216 voturi valabil exprimate. Trei concurenţi electorali au trecut pragul minim de reprezentare: Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate", Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor şi Partidul politic "Şor".
30. Prin Hotărârea nr.5180 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a stabilit numărul mandatelor de deputat ce le revin concurenţilor electorali care au trecut pragul minim de reprezentare, după cum urmează: Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate" – 63 de mandate; Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor – 32 de mandate; Partidul politic "Şor" – 6 mandate.
31. În acest sens, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale lista deputaţilor aleşi, în vederea validării mandatelor acestora, şi lista candidaţilor supleanţi pentru a fi confirmată.
II.2. Pretinsele încălcări invocate de către concurenţii electorali
32. Candidatul electoral Partidului politic "Noua Opţiune Istorică", care nu a trecut pragul de reprezentare, a formulat o contestaţie prin care a solicitat: (1) constatarea fraudării rezultatelor alegerilor din 11 iulie 2021; (2) renumărarea buletinelor de vot din ziua alegerilor şi (3) anularea rezultatelor alegerilor.
33. Prin Decizia nr.116 din 20 iulie 2021, Curtea a respins cererea de renumărare a voturilor.
34. Referitor la solicitarea de constatare a fraudării alegerilor şi la cererea de anulare a rezultatelor, Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" a invocat utilizarea resurselor administrative de către Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate", în special, utilizarea imaginii Preşedintelui Republicii în campania electorală.
35. Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" a susţinut că unele posturi de televiziune au favorizat anumiţi concurenţi electorali, în detrimentul altora.
36. De asemenea, Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" a invocat că a fost lipsit de identitate electorală, pentru că i-a fost interzis să folosească denumirea "Partidul Alternativă şi Şanse" cu abrevierea "PAŞ". În opinia Partidului politic "Noua Opţiune Istorică", abrevierea "PAŞ" nu era aptă să creeze vreo confuzie cu abrevierea "PAS", folosită de Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate".
II.3. Contestaţiile electorale soluţionate de către autorităţile competente
37. Curtea constată că, pe parcursul campaniei electorale şi în ziua alegerilor, la Comisia Electorală Centrală au fost depuse mai multe contestaţii care puneau în discuţie pretinse încălcări comise în cadrul alegerilor: e.g. utilizarea resurselor administrative de către concurenţii electorali în cadrul campaniei electorale, prin implicarea aleşilor locali şi utilizarea imaginii acestora; incitarea la ură şi răspândirea informaţiilor cu conţinut discriminatoriu; utilizarea imaginii şefului statului în materialele de publicitate electorală ale unui concurent electoral; afişajul electoral neautorizat; utilizarea fondurilor financiare şi materiale nedeclarate; coruperea alegătorilor; agitaţie în ziua alegerilor şi în ziua anterioară alegerilor; acţiuni contrare legii ale birourilor electorale ale secţiilor de votare.
38. Potrivit Raportului prezentat de Comisia Electorală Centrală, contestaţiile au fost examinate în conformitate cu prevederile Capitolului 12 Secţiunea 1 din Codul electoral şi prevederile Regulamentului privind procedura de examinare şi soluţionare a contestaţiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3353/2010. În Raportul Comisiei Electorale Centrale se menţionează că din 26 de contestaţii înregistrate, la 12 s-a dat răspuns prin scrisori, iar 14 au fost transmise spre examinare după competenţă Inspectoratului General al Poliţiei, Procuraturii Generale, Consiliului pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurării Egalităţii, Procuraturii Anticorupţie şi consiliilor electorale de circumscripţie.
39. Conform informaţiei prezentate de Comisia Electorală Centrală, în afară de contestaţii, au fost depuse 173 de sesizări, dintre care 151 înaintate de concurenţi electorali, 9 de către alegători, 7 din partea autorităţilor publice, 2 din partea observatorilor naţionali.
40. Autorii sesizărilor au semnalat următoarele probleme:
- interdicţia autorităţilor din raionul Basarabeasca de a permite unui concurent electoral accesul în localitate pentru a desfăşura campania electorală;
- pretinse încălcări comise de organul de conducere al unui concurent electoral în acţiunile sale privind desemnarea candidaţilor în alegeri, cu solicitarea de a-l exclude din campania electorală;
- pretinse acţiuni de implicare a observatorilor asociaţiei "Promo-LEX" în campania unui concurent electoral;
- pretinse abuzuri din partea "autorităţilor" din stânga Nistrului, manifestate inclusiv prin interdicţia de a permite accesul pe teritoriul din stânga Nistrului;
- pretinse acţiuni de agitaţie electorală cu implicarea cetăţenilor străini ale unui concurent electoral;
- pretinse acţiuni de încălcare a legislaţiei privind finanţarea campaniei electorale de către unii concurenţi electorali;
- pretinse acţiuni de corupere a alegătorilor;
- pretinsa implicare a oficialilor străini în campania electorală şi susţinerea unor concurenţi electorali;
- pretinse acţiuni de transportare a alegătorilor la secţiile de votare;
- pretinsa încălcare a legislaţiei cu privire la întruniri şi acţiuni de agitaţie electorală ilegale;
- pretinse acţiuni de susţinere de către şeful statului a unui concurent electoral şi transfer de imagine;
- pretinsa utilizare a resurselor administrative de către candidaţii la funcţia de deputat.
41. Potrivit raportului prezentat, Comisia Electorală Centrală a răspuns la sesizări prin scrisori, iar sesizările care puneau în discuţie fapte care puteau constitui contravenţii sau infracţiuni au fost redirecţionate organelor competente.
42. Conform informaţiei prezentate, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală a fost parte în mai multe cauze care aveau ca obiect contestarea acţiunilor/inacţiunilor, scrisorilor şi hotărârilor adoptate. Cinci cauze în care s-a solicitat anularea în parte a hotărârilor Comisiei Electorale Centrale nr.4966/2021 şi nr.4974/2021 au fost conexate într-un singur set de proceduri. De asemenea, au fost examinate într-un singur set de proceduri două cauze în care s-a contestat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.5060/2021.
43. Ca urmare a examinării litigiilor electorale, instanţele de judecată s-au pronunţat asupra tuturor cauzelor în modul următor: în privinţa a şapte cauze, instanţele de judecată au emis încheieri privind declararea inadmisibilităţii acţiunilor depuse; în alte şapte cauze, instanţele de judecată au emis hotărâri prin care acţiunile au fost respinse; în trei cauze, acţiunile au fost admise de către instanţă şi emise două hotărâri în obligare şi o hotărâre de anulare parţială a actului administrativ.
44. Pentru examinarea prezentei sesizări, Curtea a solicitat de la Curtea Supremă de Justiţie, de la Curtea de Apel Chişinău şi de la Judecătoria Chişinău să-i comunice dacă pe rolul instanţelor există dosare pendinte care au ca obiect contestaţii în materie electorală. Din informaţiile prezentate Curţii rezultă că pe rolul instanţelor de judecata nu există dosare pendinte care au ca obiect contestaţii în materie electorală şi toate hotărârile judecătoreşti în această materie au rămas definitive.
II.4. Concluziile observatorilor
Misiunea Electorală a Francofoniei1
________________________
1 https://bit.ly/3rkMLfD
45. Potrivit constatărilor şi concluziilor preliminare ale Misiunii Electorale a Francofoniei, alegerile din 11 iulie 2021 marchează o etapă importantă în viaţa politică a Republicii Moldova. Misiunea Electorală a Francofoniei consideră că alegerile s-au desfăşurat în mod liber, corect şi transparent, în conformitate cu cadrul legal în vigoare.
46. În special, Misiunea Electorală a Francofoniei a constatat următoarele:
- secţiile de votare s-au deschis şi s-au închis la orele legale;
- secţiile de votare au fost dotate cu materialele necesare şi au fost bine organizate;
- măsurile de protecţie împotriva COVID-19 au fost implementate în mod sistematic;
- funcţionarii secţiilor de votare au dat dovadă de o bună cunoaştere a procedurilor şi au asigurat buna desfăşurare a votului;
- în toate secţiile de votare au fost prezenţi observatori din partea partidelor politice şi a societăţii civile, dar aproape întotdeauna au fost prezente doar anumite partide;
- forţele de securitate au fost prezente în mod vizibil în unele locuri, în special în apropierea celor 41 de secţii de votare rezervate locuitorilor din regiunea transnistreană, dar fără a interveni în desfăşurarea votului;
- votul s-a desfăşurat într-o atmosferă calmă.
47. Misiunea a remarcat câteva caracteristici remarcabile ale procesului de votare: înregistrarea video continuă a operaţiunilor de votare şi de numărare a voturilor, actualizarea regulată a prezenţei la vot şi a rezultatelor pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, care contribuie la transparenţa operaţiunilor electorale, sistemul de urne mobile, care permite persoanelor care nu se pot deplasa să voteze; închiderea operaţiunilor de votare şi numărarea voturilor s-au desfăşurat în conformitate cu procedurile legale.
Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor2
______________________
2 https://bit.ly/2UqGnHy
48. Misiunea Internaţională de Observare a Alegerilor [observatorii Biroului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, cei ai Adunării Parlamentare a OSCE, cei ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi cei ai Parlamentului European] a menţionat în raportul preliminar că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost bine gestionate.
49. Libertăţile fundamentale au fost în mare măsură respectate. În timp ce organele electorale inferioare s-au bucurat de încredere, hotărârile cheie ale Comisiei Electorale Centrale au ridicat întrebări despre imparţialitatea instituţiei.
50. Candidaţii au avut oportunităţi suficiente pentru activităţi de campanie, iar alegătorilor li s-a oferit o gamă largă de alternative. Lipsa unei supravegheri eficiente a finanţării campaniei a lăsat neabordate potenţialele încălcări.
51. Numeroase dezbateri televizate au oferit alegătorilor posibilitatea să fie informaţi cu privire la politicile concurenţilor, dar majoritatea ştirilor monitorizate au dat dovadă de părtinire.
52. Cadrul legal nu reglementează în mod adecvat soluţionarea disputelor electorale, iar gestionarea contestaţiilor electorale a evidenţiat în continuare importanţa consolidării independenţei judiciare.
53. Ziua alegerilor a decurs calm, transparent şi procesul a fost evaluat în general pozitiv, în pofida cazurilor izolate de supraaglomerare şi nerespectare a procedurilor.
Misiunea de monitorizare a alegerilor "Reţeaua Europeană a Organizaţiilor de Monitorizare a Alegerilor" (ENEMO)3
_______________________
3 https://bit.ly/3rn2YAV
54. Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au fost competitive, iar drepturile fundamentale au fost respectate.
55. Cadrul legal existent este în conformitate cu standardele internaţionale şi poate asigura desfăşurarea unor alegeri democratice, dacă este pus în aplicare în modul corespunzător.
56. S-au identificat nereguli legate în principal de accesibilitatea secţiilor de votare, măsurile de prevenire COVID-19, secretul votului, prezenţa materialelor de campanie în apropierea secţiilor de votare etc. De asemenea, în două secţii de votare a fost observată transportarea organizată a alegătorilor.
57. Toţi candidaţii au putut face campanie în mod liber, iar libertatea de exprimare a fost respectată. Cu toate acestea, mulţi interlocutori ENEMO şi-au exprimat îngrijorarea că scrutinul a fost afectat de tactici de dezinformare şi discursuri de ură.
58. Au existat o serie de probleme, cum ar fi lipsa de claritate referitor la autorităţile competente să soluţioneze plângerile şi la procedurile care trebuie aplicate. Această lipsă de claritate a condus la soluţionarea întârziată a unor litigii electorale.
Misiunea de observare a Comunităţii Statelor Independente (CSI)4
_____________________
4 https://bit.ly/2V21HmE
59. Misiunea de observare a Comunităţii Statelor Independente a menţionat că alegerile parlamentare anticipate s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile legii. Pentru alegătorii din stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală a decis deschiderea a 41 de secţii de votare. Alegătorii au fost informaţi despre agitaţie.
60. În ziua alegerilor, observatorii internaţionali din partea Misiunii Comunităţii Statelor Independente au monitorizat 452 de secţii de votare. În contextul pandemiei COVID-19, au fost îndeplinite condiţiile de prevenire şi de combatere a virusului, secţiile de vot au fost aprovizionate cu măşti de protecţie.
61. Misiunea de observare a Comunităţii Statelor Independente a conchis că alegerile s-au desfăşurat în mod corect. Nu au fost depistate încălcări, iar standardele democratice şi prevederile legii au fost respectate.
Misiunea de observare "Promo-LEX"
62. Misiunea de observare "Promo-LEX" i-a trimis Curţii cinci rapoarte care descriu modul de desfăşurare a campaniei electorale şi organizarea procesului de votare în ziua alegerilor.
63. "Promo-LEX" a menţionat că data alegerilor, stabilită pentru 11 iulie 2021, după 74 de zile de la dizolvarea Parlamentului, corespunde prevederilor Codului electoral. Decretul privind dizolvarea Parlamentului a intrat în vigoare la 28 aprilie 2021, fiind publicat în Monitorul Oficial la 30 aprilie 2021.
64. Pentru scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021 au fost înregistraţi 23 de concurenţi, dintre care: două blocuri electorale, 20 de partide şi alte organizaţii social-politice şi un candidat independent. Astfel, "Promo-LEX" a constatat caracterul competitiv al alegerilor.
65. Pe parcursul zilei alegerilor, până la ora 22.30, au fost recepţionate un număr de 538 de semnalări, dintre care 459 au fost calificate drept incidente de către echipa centrală a Misiunii de observare "Promo-LEX". Numărul incidentelor din ziua alegerilor parlamentare a fost în scădere nesemnificativă comparativ cu scrutinul prezidenţial din toamna anului 2020 (turul I cu (-22) şi Turul II cu (-40) incidente). Pe parcursul zilei alegerilor, în secţiile observate, votarea în general a fost organizată în mod eficient. În acelaşi timp, procesul de filmare a operaţiunilor electorale a fost, pe alocuri, unul lipsit de continuitate, iar SIAS Alegeri a manifestat disfuncţionalităţi sporadice.
66. De asemenea, observatorii au raportat cazuri particulare de agitaţie electorală. Suspiciunile privind oferirea de recompense şi transportarea organizată a alegătorilor au caracterizat în special procesul electoral desfăşurat în contextul participării la vot a cetăţenilor din regiunea transnistreană.
67. Secretul votului a fost afectat de incidenţa sporită a numărului de cazuri de fotografiere a opţiunii de vot a alegătorilor. Procesul de observare a cunoscut situaţii izolate de intimidare a observatorilor "Promo-LEX" de către unii funcţionari electorali. Numărarea voturilor a fost, în general, rapidă şi calmă.
68. În ziua alegerilor, Misiunea de observare "Promo-LEX" a efectuat şi numărarea în paralel a voturilor. Totalizarea preliminară s-a efectuat în baza rezultatelor din procesele verbale transmise prin SMS de către observatorii din secţiile de votare, iar totalizarea finală s-a efectuat în urma verificării proceselor verbale pe suport de hârtie sau fotografiate. Rezultatele numărării în paralel a buletinelor de vot nu au indicat asupra unor diferenţe majore între datele finale prezentate de Comisia Electorală Centrală şi datele finale ale "Promo-LEX".
II.5. Concluziile Curţii
69. Potrivit articolului 2 din Constituţie, suveranitatea naţională îi aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Astfel, prevederile articolului 2 trebuie aplicate în coroborare cu prevederile articolului 38 din Constituţie, care stabilesc faptul că voinţa poporului constituie baza puterii de stat, aceasta fiind exprimată prin alegeri libere, care au loc în mod periodic, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
70. Articolul 3 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului stabileşte obligaţia pozitivă a statelor de a organiza alegeri care să asigure libera exprimare a opiniei poporului. Curtea Europeană a subliniat, în mod constant, faptul că respectarea drepturilor garantate de articolul 3 din Protocolul nr.1 este crucială pentru menţinerea unei democraţii eficiente, guvernate de preeminenţa dreptului (Hirst v. Regatul Unit (nr.2) [MC], 6 octombrie 2005, § 58). Dreptul de a alege şi de a fi ales, garantat de articolul 3 din Protocolul nr.1, nu este unul absolut. Totuşi, autorităţile trebuie să se asigure că condiţiile impuse pentru exercitarea acestuia nu îi afectează esenţa. Aceste condiţii nu trebuie să împiedice exprimarea liberă a poporului la alegerea legislativului – cu alte cuvinte, ele nu trebuie să anuleze nevoia menţinerii integrităţii şi a efectivităţii procesului electoral, în vederea stabilirii voinţei poporului (Hirst v. Regatul Unit (nr.2) [MC], 6 octombrie 2005, § 62).
71. Dreptul de a fi ales, care este inerent unui regim cu adevărat democratic, ar fi iluzoriu dacă persoana ar putea fi lipsită de acesta, în mod arbitrar, în orice moment. Deşi este adevărat că statele dispun de o marjă largă de apreciere atunci când stabilesc condiţiile de eligibilitate, principiul garantării efective a drepturilor reclamă ca procedura prin care se evaluează eligibilitatea unui candidat să prevadă garanţii suficiente pentru a fi prevenite deciziile arbitrare (Podkolzina v. Letonia, 9 aprilie 2002, § 35).
72. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, obligaţia de prevenire a arbitrariului nu este incidentă doar în procedurile cu privire la condiţiile de eligibilitate a unui candidat, ci şi în procedurile de verificare sau de invalidare a rezultatelor alegerilor (Kovach v. Ucraina, 7 februarie 2008, § 55; Namat Aliyev v. Azerbaidjan, 8 aprilie 2010, § 72).
73. În cauza Kerimli şi Alibeyli v. Azerbaidjan, 10 ianuarie 2012, § 38-42, Curtea Europeană a constatat încălcarea articolului 3 din Protocolul nr.1 la Convenţie, din cauza faptului că Curtea Constituţională a statului reclamat a anulat rezultatele alegerilor parlamentare în două circumscripţii, fără a stabili cu precizie dacă încălcările constatate au fost suficient de grave pentru a influenţa rezultatele alegerilor, în măsura în care să facă imposibilă stabilirea opiniei electoratului în fiecare dintre aceste circumscripţii. Simplul fapt al iniţierii unor anchete penale nu constituia un motiv relevant pentru anularea alegerilor.
74. În prezenta cauză, Curtea observă că Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" a solicitat să fie declarate nule alegerile din motivul pretinsei utilizări a resurselor administrative de Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate", în special, utilizarea imaginii Preşedintelui Republicii în campania electorală. Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" a susţinut că unele posturi de televiziune au favorizat pe unii concurenţi electorali în detrimentul altora. De asemenea, Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" a criticat şi faptul că i-a fost interzis să folosească denumirea "Partidul Alternativă şi Şanse" cu abrevierea "PAŞ".
75. Curtea menţionează că, în pofida acestor afirmaţii, pretinsele încălcări menţionate de Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" nu au fost constatate şi probate în modul stabilit de legislaţie. Nu a fost prezentat vreun act constatator sau vreo hotărâre judecătorească care să confirme utilizarea resurselor administrative sau încălcarea imparţialităţii politice de către reprezentanţii mass-media.
76. Cu privire la interzicerea utilizării denumirii "Partidul Alternativă şi Şanse" cu abrevierea "PAŞ", Curtea observă că prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 2 iulie 2021 a fost menţinută Decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 iunie 2021, în care s-a constatat că simbolul electoral "/paş/" propus de Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" creează confuzie cu simbolul ,,/pas/" care este utilizat de Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate". În special, instanţele de judecată au reţinut că, referitor la gradul de similitudine al simbolurilor electorale ,,/pas/" şi ,,/paş/", deosebirea constă doar în literele "s" şi "ş", care sunt asemănătoare. Instanţele de judecată au menţionat că ambele simboluri folosesc aceeaşi combinaţie de litere, fiind utilizat acelaşi stil de formatare, aceeaşi dimensiune şi aceeaşi amplasare în spaţiu, de natură să creeze o confuzie pentru alegători, atât din punct de vedere al percepţiei vizuale, cât şi din punct de vedere fonetic.
77. Curtea reiterează că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în privinţa legalităţii actelor emise de autorităţi dispune de autoritatea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata (HCC nr.30 din 10 decembrie 2020, § 48). Prin urmare, Curtea manifestă deferenţă faţă de considerentele acestor hotărâri judecătoreşti.
78. Din perspectiva controlului efectuat de către Curtea Constituţională, circumstanţele invocate în motivarea cererii de către Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" nu conduc la anularea alegerilor, pentru că nu s-au constatat încălcări de natură să influenţeze rezultatele votării şi atribuirea mandatelor. Astfel, Curtea respinge ca nefondată contestaţia formulată de Partidul politic "Noua Opţiune Istorică".
79. Prin urmare, Curtea confirmă că alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au fost organizate şi desfăşurate în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
III. VALIDAREA MANDATELOR DEPUTAŢILOR ALEŞI ŞI
CONFIRMAREA LISTELOR CANDIDAŢILOR SUPLEANŢI
80. Articolul 69 alin.(1) din Constituţie stabileşte că deputaţii intră în exerciţiul mandatului lor sub condiţia validării. Astfel, potrivit articolului 62 din Constituţie, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, Curtea Constituţională hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui, în cazul încălcării legislaţiei electorale.
81. Codul electoral reglementează la articolul 95 modalitatea numărării mandatelor de deputat obţinute de către concurenţii electorali.
82. Curtea constată că, potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.5180 din 19 iulie 2021, ca urmare a rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate şi a repartizării mandatelor de deputat, Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate" a obţinut 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor a obţinut 32 de mandate, iar Partidul politic "Şor" a obţinut 6 mandate.
83. Curtea constată că, prin Hotărârea nr.5181 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a adoptat următoarea listă a concurenţilor electorali, cărora li s-au atribuit mandate de deputat în Parlamentul Republicii Moldova potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021:
PARTIDUL POLITIC "PARTIDUL ACŢIUNE ŞI SOLIDARITATE"
1. Grosu Igor
2. Gavriliţa Natalia
3. Popşoi Mihail
4. Litvinenco Sergiu
5. Spînu Andrei
6. Nicolaescu-Onofrei Liliana
7. Gherman Doina
8. Bolea Vladimir
9. Roşca Veronica
10. Carp Lilian
11. Davidovici Natalia
12. Stamate Olesea
13. Voloh Larisa
14. Perciun Dan
15. Groza Ion
16. Pâslariuc Virgiliu
17. Manic Valentina
18. Şoimaru Vasile
19. Alaiba Dumitru
20. Marian Radu
21. Sajin Galina
22. Frunze Petru
23. Nantoi Oazu
24. Grădinaru Vasile
25. Mija Artur
26. Racu Ana
27. Druţă Mihail
28. Adam Marcela
29. Belîi Adrian
30. Cuşnir Mariana
31. Budianschi Dumitru
32. Trubca Alexandr
33. Canaţui Oleg
34. Talmazan Igor
35. Morozova Marina
36. Qatrawi Ersilia
37. Novac Larisa
38. Lazarencu Sergiu
39. Cheptonar Andrian
40. Gonţa Maria
41. Marcoci Boris
42. Băluţel Adrian
43. Cătănoi Artemie
44. Coşeru Ina
45. Pancu Maria
46. Şpac Ion
47. Babici Ion
48. Munteanu-Pojoga Angela
49. Spînu Victor
50. Nistor Marcela
51. Vasiloi Rosian
52. Sinchevici Eugeniu
53. Păsat Iurie
54. Ichim Gheorghe
55. Chiriac Igor
56. Dascălu Iulia
57. Bandalac Efimia
58. Grosu Liliana
59. Agheorghiesei Gheorghe
60. Popa Zinaida
61. Cazacu Victoria
62. Jacot Vitalie
63. Istratii Dorian
BLOCUL ELECTORAL AL COMUNIŞTILOR ŞI SOCIALIŞTILOR
1. Voronin Vladimir
2. Dodon Igor
3. Greceanîi Zinaida
4. Batrîncea Vlad
5. Reidman Oleg
6. Ţîrdea Bogdat
7. Dolinţă Alla
8. Pilipeţcaia Alla
9. Bodnarenco Elena
10. Suhodolski Alexandr
11. Starîş Constantin
12. Smirnov Eduard
13. Furculiţă Corneliu
14. Nigai Veaceslav
15. Lozovan Irina
16. Cuneţchi Tatiana
17. Gagauz Fiodor
18. Muduc Valeriu
19. Răileanu Adela
20. Darovannaia Alla
21. Bolea Vasile
22. Odnostalco Vladimir
23. Sibova Inga
24. Burduja Petru
25. Mudreac Radu
26. Caraman Diana
27. Tatarlî Chiril
28. Beleacova Elena
29. Căpăţină Svetlana
30. Novac Grigore
31. Rusol Nicolai
32. Koksal Ivanna
PARTIDUL POLITIC "ŞOR"
1. Şor Ilan
2. Tauber Marina
3. Ulanov Denis
4. Jardan Petru
5. Apostolova Reghina
6. Fotescu Vadim
84. Comisia Electorală Centrală a verificat dacă persoanele înscrise în listele concurenţilor electorali îndeplinesc condiţiile de eligibilitate pentru a candida la funcţia de deputat.
85. Astfel, potrivit informaţiilor prezentate de către Comisia Electorală Centrală, toţi candidaţii incluşi în liste sunt eligibili pentru funcţia de deputat şi au depus declaraţii pe propria răspundere că nu au interdicţii de a candida. Declaraţiile şi datele biografice ale candidaţilor i-au fost prezentate Curţii Constituţionale.
86. Având în vedere faptul că până la data examinării în şedinţa Curţii a chestiunii privind validarea mandatelor de deputat nu au fost prezentate contestaţii privind nerespectarea de către candidaţi a exigenţelor prevăzute de lege, Curtea porneşte de la prezumţia că persoanele cărora li s-au atribuit mandate de deputat respectă condiţiile prevăzute de articolul 13 din Codul electoral.
87. De asemenea, potrivit articolului 62 din Constituţie, Curtea Constituţională, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăşte validarea mandatului de deputat sau nevalidarea lui în cazul încălcării legislaţiei electorale. Comisia Electorală Centrală nu a prezentat informaţii despre existenţa unor proceduri intentate în privinţa vreunui candidat în legătură cu desfăşurarea scrutinului.
88. Având în vedere cele menţionate, Curtea urmează să valideze mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor anticipate din 11 iulie 2021, potrivit listei stabilite de Comisia Electorală Centrală în anexa nr.1 la Hotărârea nr.5181 din 19 iulie 2021.
89. De asemenea, potrivit articolului 97 alin.(2) din Codul electoral, Curtea Constituţională confirmă listele candidaţilor supleanţi. Prin anexa nr.2 la Hotărârea 5181 din 19 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a stabilit candidaţii supleanţi la funcţia de deputat:
1) din partea Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate" – 35 de candidaţi;
2) din partea Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor – 70 de candidaţi;
3) din partea Partidului politic "Şor" – 95 de candidaţi.
90. Având în vedere faptul că nu au fost constatate încălcări ale Constituţiei şi ale Codului electoral la formarea listelor candidaţilor supleanţi, Curtea Constituţională confirmă aceste liste.
Din aceste motive, în baza articolelor 62, 69 alin.(1), 135 lit.e) şi 140 din Constituţie, 4 alin.(1) lit.e) şi 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.e) şi 62 lit.d) din Codul jurisdicţiei constituţionale şi 97 din Codul electoral, Curtea Constituţională
HOTĂRĂŞTE:
1. Se respinge ca nefondată contestaţia formulată de Partidul politic "Noua Opţiune Istorică" cu privire la declararea nulităţii alegerilor.
2. Se confirmă rezultatele alegerii Parlamentului de legislatura a XI-a din 11 iulie 2021.
3. Se validează mandatele deputaţilor aleşi în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, după cum urmează:
PARTIDUL POLITIC "PARTIDUL ACŢIUNE ŞI SOLIDARITATE"
1. Grosu Igor
2. Gavriliţa Natalia
3. Popşoi Mihail
4. Litvinenco Sergiu
5. Spînu Andrei
6. Nicolaescu-Onofrei Liliana
7. Gherman Doina
8. Bolea Vladimir
9. Roşca Veronica
10. Carp Lilian
11. Davidovici Natalia
12. Stamate Olesea
13. Voloh Larisa
14. Perciun Dan
15. Groza Ion
16. Pâslariuc Virgiliu
17. Manic Valentina
18. Şoimaru Vasile
19. Alaiba Dumitru
20. Marian Radu
21. Sajin Galina
22. Frunze Petru
23. Nantoi Oazu
24. Grădinaru Vasile
25. Mija Artur
26. Racu Ana
27. Druţă Mihail
28. Adam Marcela
29. Belîi Adrian
30. Cuşnir Mariana
31. Budianschi Dumitru
32. Trubca Alexandr
33. Canaţui Oleg
34. Talmazan Igor
35. Morozova Marina
36. Qatrawi Ersilia
37. Novac Larisa
38. Lazarencu Sergiu
39. Cheptonar Andrian
40. Gonţa Maria
41. Marcoci Boris
42. Băluţel Adrian
43. Cătănoi Artemie
44. Coşeru Ina
45. Pancu Maria
46. Şpac Ion
47. Babici Ion
48. Munteanu-Pojoga Angela
49. Spînu Victor
50. Nistor Marcela
51. Vasiloi Rosian
52. Sinchevici Eugeniu
53. Păsat Iurie
54. Ichim Gheorghe
55. Chiriac Igor
56. Dascălu Iulia
57. Bandalac Efimia
58. Grosu Liliana
59. Agheorghiesei Gheorghe
60. Popa Zinaida
61. Cazacu Victoria
62. Jacot Vitalie
63. Istratii Dorian
BLOCUL ELECTORAL AL COMUNIŞTILOR ŞI SOCIALIŞTILOR
1. Voronin Vladimir
2. Dodon Igor
3. Greceanîi Zinaida
4. Batrîncea Vlad
5. Reidman Oleg
6. Ţîrdea Bogdat
7. Dolinţă Alla
8. Pilipeţcaia Alla
9. Bodnarenco Elena
10. Suhodolski Alexandr
11. Starîş Constantin
12. Smirnov Eduard
13. Furculiţă Corneliu
14. Nigai Veaceslav
15. Lozovan Irina
16. Cuneţchi Tatiana
17. Gagauz Fiodor
18. Muduc Valeriu
19. Răileanu Adela
20. Darovannaia Alla
21. Bolea Vasile
22. Odnostalco Vladimir
23. Sibova Inga
24. Burduja Petru
25. Mudreac Radu
26. Caraman Diana
27. Tatarlî Chiril
28. Beleacova Elena
29. Căpăţină Svetlana
30. Novac Grigore
31. Rusol Nicolai
32. Koksal Ivanna
PARTIDUL POLITIC "ŞOR"
1. Şor Ilan
2. Tauber Marina
3. Ulanov Denis
4. Jardan Petru
5. Apostolova Reghina
6. Fotescu Vadim
4. Se confirmă listele candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, potrivit anexei la prezenta hotărâre:
1) din partea Partidului politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate" – 35 de candidaţi;
2) din partea Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor – 70 de candidaţi;
3) din partea Partidului politic "Şor" – 95 de candidaţi.
5. Se trimite prezenta hotărâre Parlamentului Republicii Moldova şi Comisiei Electorale Centrale.
6. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.20. Chişinău, 23 iulie 2021. | |
Anexă
la Hotărârea Curţii Constituţionale
nr.20 din 23 iulie 2021
LISTA
candidaţilor supleanţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova
potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021
Partidul politic "Partidul Acţiune şi Solidaritate"
1. Barda Viorel
2. Calinici Ana
3. Cojocari Evghenia
4. Popa Boris
5. Oglinda Ana
6. Iurcu Dorel
7. Gavrouc Vitali
8. Roşca Roman
9. Dimitrioglo Svetlana
10. Porţevschi Vasile
11. Leahu Mihail
12. Dandara Alina
13. Cojoc Gheorghe
14. Lucreţeanu Mariana
15. Gheţu Valentina
16. Poia Ion
17. Melinte Iurie
18. Butuc-Guranda Victoria
19. Briceag Veronica
20. Tîltu Vasile
21. Speianu Ana
22. Grădinaru Grigore
23. Plămădeală Nicolae
24. Botnaru Oleg
25. Bargan Aurica
26. Pavlenco Andrei
27. Rusnac Iurie
28. Diaconu Nelea
29. Iftodii Cristian
30. Puşca Roman
31. Eriomenco Nicoleta
32. Smîntînă Nicolae
33. Grozav Ana-Maria
34. Şevciuc Mihai
35. Perju Olga
Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor
1. Lebedinschi Adrian
2. Nesterovschi Alexandr
3. Albu Adrian
4. Vartanean Gaik
5. Popa Svetlana
6. Amaev Said-Muhmat
7. Manole Rita
8. Iurcenco Elena
9. Mizdrenco Vladimir
10. Evtodiev Vitalii
11. Savva Oleg
12. Uzun Grigorii
13. Cuceinic Ana
14. Jolnaci Alexandru
15. Raţa Olga
16. Vanghelii Teodora
17. Creciun Anatolie
18. Fedotova Galina
19. Burlacu Petru
20. Pascaru Nicolae
21. Lipskii Oleg
22. Radvan Marina
23. Ţurcan Nichita
24. Luchina Anjelica
25. Cojocaru Grigore
26. Usatîi Alexandr
27. Vîjga Elena
28. Mironic Alla
29. Labuneţ Anatolie
30. Paciu Mihail
31. Para Gheorghii
32. Briciag Aliona
33. Gherman Stella
34. Pavaloi Dorin
35. Osadcenco Evgheni
36. Colomieţ Daria
37. Zimin Larisa
38. Groza Sergiu
39. Lupei Carmena
40. Brînză Olesea
41. Onu Lidia
42. Nicolaev Nicolai
43. Luca Vasile
44. Miron Anton
45. Jubea Valentina
46. Voitişina Olga
47. Dombrovschii Alexandr
48. Maţarin Alexandr
49. Cuciuc Oleg
50. Prisacari Iurie
51. Grati Alexandru
52. Banari Veaceslav
53. Kazmirciuk Ecaterina
54. Zababurina Irina
55. Tolocico Alexandra
56. Ţopa Andrei
57. Florescu Maria
58. Ţugulea Ion
59. Filip Petru
60. Corcimari Tatiana
61. Grigorieva Silvia
62. Minizianov Alexandr
63. Sava Valeriu
64. Dragan Semion
65. Ghinda Liudmila
66. Bivol Ştefan
67. Rubţov Serghei
68. Praporşcic Nadejda
69. Cebotari Ivan
70. Medvedeva Ecaterina
Partidul politic "Şor"
1. Vitiuc Vladimir
2. Ivanov Violeta
3. Sîrbu Serghei
4. Romanova Olga
5. Himici Igor
6. Bacalu Elena
7. Glavan Ruxanda
8. Graur Eleonora
9. Repeşciuc Grigore
10. Padnevici Corneliu
11. Braşovschi Gheorghe
12. Ulanova Svetlana
13. Klimenco Valerii
14. Dvorjanscaia Irina
15. Burgudji Serghei
16. Panciuc Svetlana
17. Banaru Vadim
18. Bogaciuc Irina
19. Perţu Victor
20. Platon Tatiana
21. Cravcenco Marina
22. Cojocari Cristina
23. Nicoară Roman
24. Svetlicinîi Anastasia
25. Gorea Tatiana
26. Memeţ Diana
27. Vlasenco Olga
28. Trandafir Andrei
29. Ţîbîrnă Igor
30. Cîrlan Victoria
31. Botnarenco Cristian
32. Cocieru Andrei
33. Coştei Dumitru
34. Sochirca Svetlana
35. Ochişor Boris
36. Radu Larisa
37. Tabarcea Avelin
38. Moraru Lilia
39. Tabacaru Valeriu
40. Dimina Viorica
41. Gaştea Ruslan
42. Beschieru Alexandru
43. Diacenco Inesa
44. Şoiliţa Tudor
45. Botnariuc Lilian
46. Bodareva-Solomon Irina
47. Baraniuc Antonina
48. Antoniuc Alla
49. Liutenco Vasili
50. Goluţă Constantin
51. Vlaicu Tudor
52. Ajder Vadim
53. Filipov Vasili
54. Condraţcaia Adriana
55. Cravcenco Dmitri
56. Popan Svetlana
57. Buiuclî-Siceac Evghenia
58. Zibili Elena
59. Bîrca Leonid
60. Cucoş Vadim
61. Palamarciuc Dumitru
62. Railean Tatiana
63. Neamţev Anatolie
64. Belenchi Iurie
65. Şachirianova Irina
66. Spînu Ion
67. Simacovici Andrei
68. Sîvac Veaceslav
69. Raeţchi Iana
70. Contorschi Veaceslav
71. Lungu Veronica
72. Enachi Ana
73. Caracaş Nicolai
74. Ojoc Ionel
75. Caprari Tatiana
76. Casianciuc Tatiana
77. Neicovcen Vasili
78. Pastuh Alexandr
79. Chendighilean Nicolae
80. Solomon Vitalie
81. Ovcearuc Ana-Diana
82. Calancea Victor
83. Rudi Valeriu
84. Iazadji Lidia
85. Micleuşanu Raisa
86. Colupaeva Maria
87. Cogălniceanu Ludmila
88. Ieşanu Corneliu
89. Croitoru Vlad
90. Popa Gheorghe
91. Gruşca Oleg
92. Uşurelu Oleg
93. Căniţă Dumitru
94. Baleanu Eugenia
95. Adam Veronica