Hotărâre nr.24 din 31.10.2024 cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024 (sesizarea nr.212d/2024)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului

republican constituţional din 20 octombrie 2024

(sesizarea nr.212d/2024)

nr. 24  din  31.10.2024

 (în vigoare 31.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 457-458 art.161 din 05.11.2024

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 octombrie 2024,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea Comisiei Electorale Centrale referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024, depusă la Curtea Constituţională la 26 octombrie 2024, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, 207 din Codul electoral, 4 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.d) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale.

2. În şedinţa publică a Curţii sesizarea a fost susţinută de către dna Angelica Caraman, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale. Parlamentul a fost reprezentat de dl Valeriu Kuciuk. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco.

ÎN FAPT

3. La 9 aprilie 2024, 46 de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova au sesizat Curtea Constituţională şi au solicitat avizarea propunerii de iniţiere a referendumului republican de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova, anexând proiectul de revizuire.

4. La 16 aprilie 2024, prin Avizul nr.1, Curtea Constituţională a avizat iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputaţi din Parlament, şi a constatat că textul proiectului legii constituţionale respectă exigenţele constituţionale stabilite la articolele 2, 63 alin.(3), 75, 141 alin.(1) lit.b), 142 din Constituţie (a se vedea §§ 9-10, 30 şi punctele 1-3 ale Dispozitivului din Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024).

5. În conformitate cu articolele 2, 66 lit.b), 75 şi 141 din Constituţie şi 183 alin.(1) lit.b) din Codul electoral, la 16 mai 2024, Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.121 privind desfăşurarea referendumului republican constituţional în data de 20 octombrie 2024, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale.

6. Potrivit articolului 2 din Hotărârea menţionată mai sus, Parlamentul a supus referendumului republican constituţional următoarea întrebare: "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?". Parlamentul a mai anexat, după această întrebare, proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei, cu următoarea redactare:

"Noi, poporul Republicii Moldova, exercitându-ne în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, în temeiul art.2, 39 şi 75 din Constituţia Republicii Moldova,

Adoptăm prezenta lege constituţională.

Art. I. – Constituţia Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.78, art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

"RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

 DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,".

2. Constituţia se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

"Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire

a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileşte de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

Art.II. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curţii Constituţionale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican."

7. La 20 octombrie 2024, în Republica Moldova a avut loc referendumul republican constituţional, în cadrul căruia fiecare cetăţean cu drept de vot al Republicii Moldova a avut opţiunea prezentată în buletin de a răspunde la întrebarea menţionată supra prin "DA" sau "NU".

8. Prin Hotărârea nr.3146 din 25 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a stabilit rezultatele referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024 şi a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării, iar prin Hotărârea nr.3147 din aceeaşi dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat Raportul privind rezultatele organizării şi desfăşurării referendumului.

9. Prin scrisoarea nr.6454 din 26 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală i-a prezentat Curţii Constituţionale materialele referitoare la desfăşurarea referendumului republican constituţional, în vederea confirmării rezultatelor acestuia.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 2

Suveranitatea şi puterea de stat

"(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

[...]."

Articolul 66

Atribuţiile de bază

"Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

[...]

b) declară referendumuri;

[...]."

Articolul 72

Categorii de legi

"[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

b) organizarea şi desfăşurarea referendumului;

[...]"

Articolul 75

Referendumul

"(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului.

(2) Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă."

Articolul 135

Atribuţiile [Curţii Constituţionale]

"(1) Curtea Constituţională:

[...]

d) confirmă rezultatele referendumurilor republicane;

[...]."

11. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 85

Centralizarea rezultatelor votării de către Comisia Electorală Centrală

"(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumului republican, Comisia Electorală Centrală întocmeşte, în termen de 5 zile, iar în cazul alegerilor locale generale – în termen de 10 zile, în baza actelor prezentate de către consiliile electorale de circumscripţie, un proces-verbal care conţine:

a) numărul de alegători înscrişi în listele electorale de bază;

b) numărul de alegători înscrişi în listele electorale suplimentare;

c) numărul de alegători care au primit buletine de vot;

d) numărul de alegători care au participat la votare;

e) diferenţa dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători şi numărul alegătorilor care au participat la votare;

f) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile;

g) numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare concurent electoral/pentru fiecare opţiune privind întrebările la care trebuie să se pronunţe alegătorii în cadrul referendumului republican;

h) numărul total de voturi valabil exprimate.

(2) În cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală consemnează rezultatele votării pe ţară într-un proces-verbal, conform alin.(1), semnat de către membrii comisiei, şi întocmeşte un raport cu privire la rezultatele alegerilor.

(3) În cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, concurenţii electorali/participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi al referendumurilor republicane, sau de către Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor şi al referendumurilor locale, în condiţiile capitolului XIII. Renumărarea se efectuează de către aceleaşi organe electorale, substituindu-se funcţionarii electorali vinovaţi de fraudă. Procedura generală a renumărării se aprobă prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

(4) Actele prevăzute la alin.(2) se prezintă Curţii Constituţionale pentru confirmarea rezultatelor alegerilor şi/sau validarea mandatelor deputaţilor şi a mandatului de Preşedinte al Republicii Moldova.

[...]"

Articolul 95

Termenul de depunere a contestaţiilor

"[...]

(10) Cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. Comisia Electorală Centrală sau, după caz, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.

(11) Depunerea contestaţiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorităţi competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanţa de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condiţiile Codului administrativ."

Articolul 96

Sarcina probaţiunii

"(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate.

(2) Obligaţia de a confirma respectarea termenului de depunere a contestaţiei în condiţiile art.95 revine contestatarului.

(3) În cazul contestaţiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe."

Articolul 100

Termenul de examinare a contestaţiilor

"[...]

(5) Cererile privind renumărarea voturilor în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării se examinează în termen de 3 zile de la depunere. Dacă se dispune renumărarea voturilor, procedura se organizează în termen de 5 zile în condiţiile stabilite de Comisia Electorală Centrală.

[...]"

Articolul 181

Referendumul republican

"(1) Referendumul republican se desfăşoară în scopul exercitării puterii poporului şi participării lui nemijlocite la conducerea şi administrarea treburilor de stat.

(2) Referendumul republican se desfăşoară prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova şi prevederile prezentului cod.

(3) Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituţională şi sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 182

Tipurile de referendum republican

"(1) În funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative, privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova şi consultative.

(2) Referendumului constituţional sunt supuse propunerile privind revizuirea Constituţiei.

[...]"

Articolul 184

Restricţiile privind desfăşurarea referendumului republican

(1) Referendumul republican nu se desfăşoară în cazul instituirii/declarării stării de urgenţă, de asediu ori de război şi nici în decursul a 120 de zile de la ridicarea stării respective. Dacă perioada pentru care a fost instituită/declarată starea de urgenţă, de asediu ori de război se suprapune cu data referendumului republican, stabilită până la instituirea/declararea stării respective, referendumul se anulează de drept sau se amână pentru o altă zi, respectându-se termenele de desfăşurare prevăzute de prezentul cod. Hotărârea privind amânarea referendumului republican se adoptă de către organul care a emis actul de declarare a referendumului.

(2) Referendumul republican nu poate avea loc cu 60 de zile înainte şi cu 60 de zile după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale generale, decât dacă se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare sau prezidenţiale. În aceeaşi zi nu pot avea loc două referendumuri republicane. În aceeaşi zi cu alegerile locale generale nu poate avea loc referendumul republican de orice tip.

Articolul 185

Problemele supuse referendumului republican

"(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:

a) revizuirea Constituţiei;

[...]"

Articolul 207

Confirmarea rezultatelor referendumului republican

"(1) Comisia Electorală Centrală, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, prezintă Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele referendumului şi actele prevăzute la art.85.

(2) În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican."

Articolul 208

Adoptarea, publicarea şi intrarea în vigoare a

hotărârii supuse referendumului republican

"(1) Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În cazul în care referendumului se supune o lege constituţională care prevede modificarea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a dispoziţiilor referitoare la neutralitatea permanentă a statului, aceasta se consideră adoptată dacă pentru ea au votat cel puţin jumătate din numărul total de persoane înscrise în listele electorale. Hotărârea privind demiterea Preşedintelui Republicii Moldova se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat un număr de alegători egal sau mai mare decât în cazul alegerii Preşedintelui Republicii Moldova, dar nu mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor care au participat la referendum.

(2) Hotărârea adoptată prin referendum republican se publică într-o ediţie specială a Monitorului Oficial al Republicii Moldova. Data adoptării hotărârii se consideră ziua desfăşurării referendumului republican. Hotărârea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în ea."

Articolul 211

Referendumul republican nevalabil

"Comisia Electorală Centrală declară nevalabil referendumul republican constituţional şi legislativ dacă la el au participat mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale."

Articolul 212

Referendumul republican nul

"Curtea Constituţională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor prezentului cod, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime."

ÎN DREPT

A. Competenţa Curţii Constituţionale

12. Curtea reţine că sesizarea Comisiei Electorale Centrale vizează confirmarea rezultatelor referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024.

13. Potrivit articolelor 135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 4 alin.(1) lit.d) şi 38 alin.(3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Competenţa Curţii Constituţionale este să verifice respectarea exigenţelor constituţionale şi legale aplicabile referendumului. Prerogativa Curţii de a verifica respectarea procedurii decurge din articolul 212 din Codul electoral, potrivit căruia Curtea Constituţională declară nul referendumul republican dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor Codului, care au influenţat rezultatele referendumului în întregime. Aceste încălcări trebuie să se fundamenteze pe hotărâri judecătoreşti definitive şi/sau pe acte ale autorităţilor competente.

15. Totodată, aşa cum s-a menţionat în HCC nr.34 din 13 decembrie 2016, Curtea are competenţa să examineze dacă scrutinul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu principiile universale pentru alegeri democratice şi să evalueze dacă încălcările constatate au influenţat rezultatul final al acestuia. În acelaşi timp, Curtea reaminteşte că orice hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă în privinţa legalităţii actelor emise de autorităţi dispune de puterea lucrului judecat şi implică respectul pentru principiul res judicata. Astfel, Curtea nu poate să se pronunţe asupra temeiniciei probelor administrate în procesele judiciare, care au avut ca obiect examinarea legalităţii actelor organelor electorale. Dacă Curtea ar proceda altfel, ea s-ar substitui autorităţilor statului a căror competenţă este stabilită prin lege (§§ 18-19).

16. Potrivit articolului 207 din Codul electoral, în termen de 24 de ore de la stabilirea rezultatelor referendumului republican, Comisia Electorală Centrală trebuie să-i prezinte Curţii Constituţionale un raport privind rezultatele referendumului şi actele aferente menţionate la articolul 85 din Cod. În termen de 10 zile, Curtea Constituţională examinează actele trimise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă, printr-o hotărâre, rezultatele referendumului republican.

B. Actele prezentate de către Comisia Electorală Centrală

17. Prin Hotărârea nr.3146 din 25 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a aprobat procesul-verbal privind centralizarea rezultatelor votării la referendumul republican constituţional din 20 octombrie 2024. Comisia a constatat că numărul de alegători incluşi în listele electorale de bază este de 2 711 615 de persoane, că numărul de alegători incluşi în listele electorale suplimentare este de 309 199 de persoane, iar 1 532 264 de alegători, adică 50,72%, din alegătorii înscrişi în listele electorale au primit buletine de vot. Comisia a conchis că la referendumul republican din 20 octombrie 2024 au participat mai mult de 1/3 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, întrunindu-se astfel condiţia stabilită la articolul 211 din Codul electoral.

18. Ca urmare a totalizării rezultatelor referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024, Comisia Electorală Centrală a constatat că la întrebarea "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituţiei prin referendum republican constituţional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719 pentru opţiunea "DA", iar 739 155 pentru opţiunea "NU".

19. Prin Hotărârea nr.3147 din aceeaşi dată, Comisia Electorală Centrală a aprobat raportul cu privire la rezultatele organizării şi desfăşurării referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024 şi l-a prezentat Curţii Constituţionale, împreună cu hotărârea şi cu procesul-verbal privind rezultatele referendumului, în vederea confirmării rezultatelor referendumului în discuţie.

20. Din analiza materialelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, Curtea reţine că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova la 22 octombrie 2024 a depus la Comisia Electorală Centrală o contestaţie, în care, inter alia, i-a solicitat Comisiei să declare nule rezultatele alegerilor din circumscripţia electorală pentru secţiile de votare constituite în străinătate nr.38 şi să dispună renumărarea voturilor şi infirmarea rezultatelor referendumului. Contestaţia menţionată a fost examinată de Comisie, iar prin Hotărârea nr.3138 din 24 octombrie 2024 Comisia a remis Curţii Constituţionale contestaţia în partea ce se referă la renumărarea voturilor şi infirmarea rezultatelor referendumului, menţionând că, potrivit articolului 85 alin.(3) din Codul electoral, renumărarea voturilor în cazul referendumurilor republicane poate fi dispusă de Curtea Constituţională.

21. Curtea reţine că la 29 octombrie 2024 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a adresat Curţii Constituţionale o cerere prin care a suplinit cerinţele din contestaţia din 22 octombrie 2024 şi a solicitat fie renumărarea voturilor, atât în secţiile de peste hotare cât şi în ţară, fie declararea nulităţii sau a nevalabilităţii rezultatelor referendumului, deoarece în cadrul scrutinului ar fi fost comise încălcări ale legislaţiei electorale.

22. Având în vedere materialele prezentate de către Comisia Electorală Centrală, Curtea va examina dacă referendumul republican constituţional din 20 octombrie 2024 s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale Codului electoral şi dacă au existat încălcări care au influenţat rezultatele referendumului în întregime.

C. Aprecierea Curţii

1. Principii generale

23. Referendumul reprezintă o modalitate prin care poporul are posibilitatea de a exercita direct suveranitatea naţională, exprimându-şi voinţa cu privire la cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului (articolele 2 şi 75 din Constituţie).

24. Potrivit articolului 2 alin.(1) din Constituţie, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, pe care acesta o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

25. Aşa cum a mai subliniat Curtea cu alte ocazii, Constituţia combină regimul juridic al democraţiei reprezentative, care presupune delegarea exerciţiului suveranităţii unui organ reprezentativ suprem – Parlamentul, cu manifestarea directă a puterii de către popor prin referendum – democraţia directă (a se vedea HCC nr.5 din 14 martie 2019, § 24). Dacă în prima ipoteză poporul participă la exercitarea puterii de stat prin desemnarea unor reprezentanţi, care, pe durata mandatului acordat, sunt factori de decizie în numele şi pentru întregul popor, în cea de-a doua ipoteză, poporul îşi exercită suveranitatea în mod direct, printr-o modalitate eficientă şi clară de exercitare a voinţei membrilor săi cu privire la probleme esenţiale pentru întreaga societate.

26. Articolul 75 din Constituţia Republicii Moldova stabileşte că cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sunt supuse referendumului. Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă, fără o eventuală confirmare a Parlamentului (ACC nr.1 din 16 aprilie 2024, § 10).

27. Curtea reţine că legislatorul a reglementat în Codul electoral, bazându-se pe dispoziţiile articolului 72 alin.(3) lit.b) din Constituţie, că referendumul republican constituţional este considerat valabil dacă la acesta au participat cel puţin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 211 din Cod) şi că hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum (a se vedea articolul 208 alin.(1) din Cod).

2. Confirmarea rezultatelor referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024

28. Curtea notează că prin Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024 ea a constatat că: 1) iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputaţi din Parlament, este prezentată de subiectul autorizat şi, în acest sens, este conformă cu prevederile articolului 141 alin.(1) lit.b) din Constituţie; 2) iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de articolele 63 alin.(3) şi 142 alin.(3) din Constituţie şi 3) iniţiativa de revizuire a Constituţiei Republicii Moldova prin referendum nu depăşeşte limitele materiale de revizuire a Constituţiei stabilite de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie (a se vedea punctele 1-3 din Dispozitivul Avizului).

29. Curtea a constatat că textul Legii pentru modificarea Constituţiei supus referendumului republican constituţional nu afectează caracterul suveran, independent şi unitar al statului Republica Moldova, impus de articolul 1 alin.(1) din Constituţie, nici statutul de neutralitate permanentă, prevăzut de articolul 11 din Constituţie. De asemenea, conţinutul textului supus referendumului nu presupune suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora (a se vedea § 30 din ACC nr.1 din 16 aprilie 2024).

30. Curtea constată că textul Legii pentru modificarea Constituţiei votat prin referendum este identic cu cel avizat pozitiv prin Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024.

31. Curtea constată că perioada desfăşurării referendumului nu cade sub incidenţa vreunei situaţii prevăzute de articolele 63 alin.(3) şi 142 alin.(3) din Constituţie, potrivit cărora Constituţia nu poate fi revizuită în perioada prelungirii mandatului Parlamentului, până la întrunirea legală a noii componenţe şi pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război.

32. Potrivit Codului electoral, referendumul republican constituţional este considerat valabil dacă la acesta au participat cel puţin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolul 211 din Cod).

33. Curtea constată că la referendumul republican constituţional din 20 octombrie 2024 au fost incluşi în listele electorale 3 020 814 de alegători, dintre care 2 711 615 înscrişi în listele electorale de bază şi 309 199 înscrişi în listele electorale suplimentare. De asemenea, Curtea constată că au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72 %), ceea ce reprezintă mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscrişi în listele electorale. În consecinţă, a fost respectată condiţia valabilităţii stabilită de articolul 211 din Codul electoral.

34. Hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru aceasta au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum (articolul 208 alin.(1) din Cod). Curtea reţine că numărul voturilor cetăţenilor care au participat la referendum se calculează din numărul total de voturi valabil exprimate (articolul 81 alin.(10) din Codul electoral).

35. Curtea constată că la întrebarea "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituţiei prin referendum republican constituţional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719, adică majoritatea, pentru opţiunea "DA", iar 739 155 pentru opţiunea "NU".

36. Prin urmare, Curtea constată respectarea condiţiei majorităţii voturilor cetăţenilor care au participat la referendum, stabilită de articolul 208 din Codul electoral.

37. Cu privire la cererea de renumărare a voturilor, Curtea reţine următoarele.

38. La 22 octombrie 2024, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a depus contestaţia nr.CEC-10 RR/7 la Comisia Electorală Centrală, în care a menţionat că în secţiile de votare din circumscripţia electorală pentru secţiile de votare constituite în străinătate nr.38 au fost comise următoarele încălcări: 1) a existat o agitaţie electorală prin arborarea în incinta spaţiului de votare a drapelului Uniunii Europene cu simbolul opţiunii "DA"; 2) s-au transportat în mod organizat alegători în judeţul Oradea, România; 3) s-a interzis în mod nejustificat accesul reprezentanţilor partidului în secţiile de votare; 4) s-a încălcat secretul votului prin fotografierea buletinelor de vot; 5) s-a votat în locul altor persoane; 6) s-au folosit resurse administrative; 7) a crescut brusc şi inexplicabil numărul de voturi; 8) au existat discrepanţe semnificative între numărul de votanţi raportat de Comisia Electorală Centrală şi cel raportat de observatori; 9) s-au falsificat buletine de vot, unele buletine numărate nu au fost pliate; 10) s-a limitat dreptul de a vota prin deschiderea unui număr insuficient de secţii de votare în Federaţia Rusă. În fine, având în vedere încălcările menţionate şi faptul că rezultatul votului denotă o diferenţă mai mică de un procent între opţiunile "DA" sau "NU", Partidul Comuniştilor i-a solicitat CEC să declare nule rezultatele alegerilor din circumscripţia electorală pentru secţiile de votare constituite în străinătate nr.38 sau să dispună renumărarea voturilor.

39. Potrivit Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.3138 din 24 octombrie 2024, contestaţia nr.CEC-10 RR/7 din 22 octombrie 2024 a fost soluţionată şi respinsă, iar în partea ce ţine de renumărarea voturilor şi infirmarea rezultatelor referendumului republican constituţional aceasta s-a anexat la raportul trimis Curţii Constituţionale pentru validarea rezultatelor referendumului.

40. La 29 octombrie 2024, Partidul Comuniştilor a formulat o cerere suplimentară la Curtea Constituţională, prin care a solicitat fie renumărarea voturilor în secţiile de votare din străinătate şi din Republica Moldova, fie declararea nulă a rezultatelor referendumului, fie neconfirmarea acestora. Adiţional la cele afirmate în cererea din 22 octombrie 2024, în cererea suplimentară s-a invocat că la referendum au fost comise următoarele încălcări ale legislaţiei electorale: 1) întrebarea avizată prin Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024 este formulată în mod diferit de cea stabilită în Hotărârea Parlamentului nr.121 din 16 mai 2024; 2) IP Compania "Teleradio-Moldova" a refuzat să difuzeze mesajul electoral al Partidului Comuniştilor cu privire la referendumul republican constituţional din 20 octombrie 2024; 3) la 26 septembrie 2024, în raionul Soroca, angajaţii Poliţiei au confiscat materialele de campanie electorală ale Partidului Comuniştilor; 4) numărul buletinelor de vot declarate nevalabile este mai mare decât diferenţa de voturi între cele două opţiuni la referendum şi 5) întrebarea formulată pentru referendum este neclară.

41. Potrivit articolului 85 alin.(3) din Codul electoral, în cazul dezacordului cu rezultatele preliminare ale votării, până la confirmarea rezultatelor de către autorităţile abilitate, participanţii la referendum pot solicita acestor autorităţi să dispună renumărarea voturilor. Renumărarea poate fi dispusă de către Curtea Constituţională, în cazul referendumurilor republicane în condiţiile capitolului XIII. Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2723 din 23 august 2024, Partidul Comuniştilor a fost înregistrat în calitate de participant la referendumul republican constituţional din 20 octombrie 2024 cu opţiunea "NU"¹ şi poate solicita prin cererea depusă renumărarea voturilor.

________________________

¹ https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-cererea-de-inregistrare-a-partidului-comunistilor-din-2751_110673.html 

42. Mai mult, articolul 95 alin.(10) din Codul electoral prevede că cererile privind renumărarea voturilor pot fi depuse în termen de 3 zile de la aducerea la cunoştinţa publică a rezultatelor preliminare ale votării. În această cauză, cererea de renumărare a voturilor a fost depusă la 22 octombrie 2024, fiind respectat termenul de depunere a cererii.

43. Articolul 95 alin.(10) din Codul electoral stabileşte şi cazurile în care trebuie dispusă renumărarea voturilor. Potrivit acestui articol, Curtea Constituţională dispune renumărarea voturilor dacă încălcările arătate în cerere sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor şi, respectiv, distribuirea mandatelor. Se califică întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile valabil exprimate pentru concurenţii electorali/între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.

44. Cu privire la pretinsa agitaţie electorală prin arborarea în incinta spaţiului de votare a drapelului Uniunii Europene cu simbolul opţiunii "DA", la transportarea organizată a alegătorilor, interzicerea nejustificată a accesului reprezentanţilor partidului în secţiile de votare, încălcarea secretului votului prin fotografierea buletinelor de vot, votarea în locul altor persoane şi folosirea resurselor administrative, limitarea dreptului de a vota prin numărul insuficient de secţii de votare deschise în Federaţia Rusă, Curtea observă că aceste critici au fost examinate şi respinse ca neîntemeiate de Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr.3138 din 24 octombrie 2024². Nefiind de acord cu hotărârea Comisiei, Partidul Comuniştilor a contestat-o în faţa Curţii de Apel Chişinău, care printr-o hotărâre din 29 octombrie 2024³ a respins contestaţia ca neîntemeiată, această hotărâre fiind menţinută de Curtea Supremă de Justiţie prin încheierea sa din 31 octombrie 2024⁴.

________________________

² https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-contestatia-nr-cec-10-rr7-din-2751_111815.html 

³ https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/20bc6279-274f-483a-a790-083bf1484d99 

⁴ https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76487 

45. Suplimentar, Curtea reţine că numărul secţiilor de votare în străinătate şi al secţiilor de votare pentru votul prin corespondenţă pentru referendumul republican constituţional şi pentru alegerile prezidenţiale din 20 octombrie 2024 a fost stabilit prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2866 din 14 septembrie 2024⁵. Numărul secţiilor de votare stabilite în Federaţia Rusă a fost supus controlului de legalitate, cauza fiind soluţionată în mod irevocabil prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 25 septembrie 2024⁶ prin care a fost respins un recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 20 septembrie 2024⁷.

________________________

⁵ https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-organizarea-sectiilor-de-votare-in-strainatate-si-2751_111230.html 

⁶ https://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=76085 

⁷ https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/f20599b7-6bae-4326-b2c3-c6b8b3f3850d

46. Cu privire la pretinsa creştere "bruscă" şi "inexplicabilă" a numărului de voturi, la discrepanţe semnificative între numărul de votanţi raportat de Comisia Electorală Centrală şi de observatori şi la pretinsa falsificare a buletinelor de vot, motivată prin faptul că unele buletine numărate nu erau pliate, Curtea observă că autorul cererii nu a prezentat nicio probă care să demonstreze veridicitatea celor invocate. Curtea reaminteşte că, potrivit articolului 96 alin.(1) din Codul electoral, fiecare contestatar probează faptele pe care îşi întemeiază pretenţiile formulate şi este responsabil de veridicitatea şi calitatea probelor prezentate. Totodată, Curtea reţine că autorul cererii nu a demonstrat că a contestat procesele-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare în care se pretinde că au fost falsificate voturile (a se vedea articolul 83 din Codul electoral).

47. Cu privire la faptul că întrebarea avizată prin Avizul Curţii Constituţionale nr.1 din 16 aprilie 2024 este formulată în mod diferit faţă de cea stabilită în Hotărârea Parlamentului nr.121 din 16 mai 2024, Curtea reţine că la acea etapă Curtea s-a pronunţat doar cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei, nu şi asupra textului întrebării supuse referendumului (a se vedea § 2 din Aviz).

48. Cu privire la neclaritatea întrebării supuse referendumului, Curtea reţine că această chestiune putea fi pusă în discuţie de autorul cererii dacă contesta, la momentul potrivit, Hotărârea Parlamentului nr.121 din 16 mai 2024, prin care legislatorul a stabilit data referendumului, a formulat întrebarea supusă referendumului şi a anexat proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei. La această etapă, când referendumul s-a desfăşurat şi alegătorii au votat fie pentru, fie împotrivă la întrebarea adresată de către legislator, există o prezumţie puternică că întrebarea adresată a fost clară pentru alegători.

49. Referitor la refuzul "Teleradio-Moldova" de a difuza mesajul electoral al Partidului Comuniştilor cu privire la referendumul republican constituţional din 20 octombrie 2024 şi la faptul că la 26 septembrie 2024, în raionul Soroca, angajaţii Poliţiei au confiscat materialele de campanie electorală ale Partidului Comuniştilor, Curtea reţine că autorul cererii nu a prezentat nicio probă care să demonstreze încălcarea legislaţiei electorale de către autorităţile menţionate.

50. Cu privire la diferenţa mică între voturile date pentru fiecare dintre opţiunile de la referendum, Curtea observă că autorul cererii îşi justifică cererea de renumărare a voturilor pe prevederile articolului 95 alin.(10) teza a III-a din Codul electoral. Acestea prevăd că sunt întemeiate cererile privind renumărarea voturilor în cazul stabilirii unei diferenţe de până la 10% între voturile date la referendum, precum şi în cazul în care datele înscrise sau rectificările efectuate în procesele-verbale de numărare a voturilor pun la îndoială conformitatea şi veridicitatea acestora.

51. Sub acest aspect, Curtea reţine că articolul 95 alin.(10) teza a III-a din Codul electoral trebuie aplicat în coroborare cu teza a II-a din acelaşi articol, care condiţionează renumărarea voturilor de constatarea unor încălcări de natură să influenţeze rezultatele scrutinului. De altfel, dacă Curtea ar accepta interpretarea propusă de autorul cererii, renumărarea voturilor ar putea fi dispusă în toate cazurile în care există o diferenţă mai mică de 10 % între voturile date la referendum, chiar dacă nu s-a constatat vreo încălcare a legislaţiei electorale. În această cauză, Curtea constată că autorul cererii nu a prezentat vreo probă care să ateste încălcări ale legislaţiei electorale de natură să influenţeze rezultatele referendumului.

52. Cu privire la argumentul autorului care susţine că renumărarea voturilor este justificată de numărul mare al buletinelor de vot declarate nevalabile, Curtea reţine că condiţiile declarării nevalabilităţii buletinelor de vot sunt stabilite expres şi exhaustiv de articolul 82 alin.(1) din Codul electoral. Alineatul (2) din acelaşi articol prevede şi cazurile în care buletinele de vot nu pot fi declarate nevalabile, iar alineatele (3) şi (4) stabilesc procedura de declarare a nevalabilităţii. Normele în discuţie prevăd participarea tuturor membrilor biroului electoral al secţiei de votare la procedura de declarare a nevalabilităţii buletinelor de vot, posibilitatea examinării buletinului şi faptul că decizia pe marginea chestiunii se ia prin votul membrilor. În această cauză, autorul cererii s-a limitat să menţioneze că numărul buletinelor de vot declarate nevalabile este ridicat şi că numărul lor depăşeşte diferenţa dintre voturile date pentru cele două opţiuni. În acelaşi timp, autorul nu a prezentat nicio probă care ar demonstra declararea nevalabilităţii buletinelor de vot contrar articolului 82 din Codul electoral. De asemenea, autorul nu a prezentat informaţii despre eventualele contestaţii împotriva proceselor-verbale cu privire la rezultatele numărării voturilor întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare.

53. Cu privire la hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2024, prin care a fost respinsă contestaţia Partidului Comuniştilor privind anularea Hotărârii CEC nr.3128 din 19 octombrie 2024 referitoare la sancţionarea Partidului Comuniştilor pentru încălcarea legislaţiei electorale, Curtea reţine că hotărârile în discuţie nu sunt pertinente pentru sesizarea examinată, deoarece vizează alte aspecte ale procesului electoral, cum ar fi activitatea Partidului Comuniştilor în perioada electorală. Mai mult, Curtea constată că recursul depus de Partidul Comuniştilor împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2024 a fost respins prin Încheierea irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2024.

54. Aşadar, Curtea reţine că cererea de renumărare a voturilor şi de declarare a nulităţii referendumului, depusă de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, nu îndeplineşte condiţiile stabilite de articolele 95 alin.(10) şi 212 din Codul electoral. Prin urmare, Curtea o respinge ca nefondată.

55. Potrivit articolului 212 din Codul electoral, Curtea Constituţională trebuie să declare nul referendumul republican dacă în timpul votării sau al numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor Codului electoral, încălcări care au influenţat rezultatele referendumului în întregime.

În această cauză, Curtea nu constată încălcări grave care au influenţat rezultatele referendumului în întregime. Curtea Constituţională poate proceda la analiza gravităţii acestor încălcări doar dacă acestea au fost constatate prin hotărâri judecătoreşti care se bucură de puterea lucrului judecat sau se fundamentează pe acte ale autorităţilor competente.

56. În exercitarea atribuţiilor care-i revin potrivit Constituţiei, Curtea Constituţională confirmă rezultatele referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024.

57. Legea pentru modificarea Constituţiei a fost adoptată pe 20 octombrie 2024 prin referendumul republican constituţional şi va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curţii Constituţionale. Legea pentru modificarea Constituţiei are putere juridică supremă şi nu necesită o eventuală confirmare a Parlamentului sau promulgarea sa.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.d) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61, 62 lit.c) din Codul jurisdicţiei constituţionale şi 207 din Codul electoral, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se confirmă rezultatele referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024.

2. Se constată că la referendumul republican constituţional din 20 octombrie 2024:

- au fost incluşi în listele electorale 3 020 814 de alegători, dintre care 2 711 615 înscrişi în listele electorale de bază şi 309 199 înscrişi în listele electorale suplimentare;

- au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72 %), adică mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscrişi în listele electorale;

- referitor la întrebarea "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituţiei prin referendum republican constituţional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719, adică majoritatea, pentru opţiunea "DA", iar 739 155 pentru opţiunea "NU".

3. Se constată că proiectul legii pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.216-218 din 21 mai 2024, art.323, ca anexă la Hotărârea Parlamentului nr.121 din 16 mai 2024 privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, a fost adoptat prin referendum la 20 octombrie 2024.

4. Textul Legii de modificare a Constituţiei este următorul:

"Noi, poporul Republicii Moldova, exercitându-ne în mod direct suveranitatea naţională şi dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, în temeiul art.2, 39 şi 75 din Constituţia Republicii Moldova,

Adoptăm prezenta lege constituţională.

Art. I. – Constituţia Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.78, art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

"RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

 DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,".

2. Constituţia se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

"Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire

a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(3) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileşte de Parlament prin lege organică.

(4) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

Art.II. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curţii Constituţionale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican."

5. Legea pentru modificarea Constituţiei, adoptată pe 20 octombrie 2024 prin referendum republican constituţional, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a prezentei hotărâri. Constituţia se va republica în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire

la Curtea Constituţională şi al articolului 67 din

Codul jurisdicţiei constituţionale

Prin Hotărârea nr.24 din 31 octombrie 2024, Curtea Constituţională a confirmat rezultatele referendumului constituţional din 20 octombrie 2024. Totodată, a constatat că la acest referendum:

"2. [...]

- au fost incluşi în listele electorale 3 020 814 de alegători, dintre care 2 711 615 înscrişi în listele electorale de bază şi 309 199 înscrişi în listele electorale suplimentare;

- au primit buletine de vot 1 532 264 de alegători (50,72%), adică mai mult de 1/3 din numărul de alegători înscrişi în listele electorale;

- referitor la întrebarea "Susţineţi modificarea Constituţiei în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?", urmată de textul Legii pentru modificarea Constituţiei prin referendum republican constituţional, au fost exprimate în mod valabil un număr de 1 488 874 de voturi, dintre care 749 719, adică majoritatea, pentru opţiunea "DA", iar 739 155 pentru opţiunea "NU".

3. Se constată că proiectul legii pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, publicat în Monitorul Oficial al R. Moldova nr.216-2018 din 21 mai 2024, art.323, ca anexă la Hotărârea Parlamentului nr.121 din 16 mai 2024 privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, a fost adoptat prin referendum la 20 octombrie 2024.

[...]"

(a se vedea punctele 1-3 din dispozitivul Hotărârii nr.24 din 31 octombrie 2024).

Nefiind de acord cu această concluzie a colegilor judecători constituţionali referitoare la confirmarea rezultatelor referendumului în partea aprobării Legii am formulat prezenta opinie separată din următoarele considerente.

1. Potrivit prevederilor constituţionale şi legale corespunzătoare, confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane ţine de competenţa Curţii Constituţionale. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: (i) referitoare la numărul minim de cetăţeni din numărul persoanelor înscrise în listele electorale care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil (cvorumul legal de participare) şi (ii) referitoare la numărul de voturi care determină rezultatul referendumului (a se vedea HCC nr.5 din 14 martie 2019, § 34). Aşadar, Curtea trebuie să confirme dacă a fost atins pragul participării şi pragul voturilor necesare pentru adoptarea hotărârii/legii supuse referendumului.

2. Dacă prima condiţie se referă mai mult la corectitudinea calculelor matematice privind participarea cetăţenilor la scrutin, atunci a doua condiţie, aşa-numitul cvorum de aprobare, depinde în primul rând de natura juridică şi consecinţele constituţionale ale problemelor supuse referendumului republican.

3. În acest context, este extrem de important de a analiza textul proiectului legii supus referendumului constituţional în cauză.

4. Astfel, articolul I din proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei Republicii Moldova, care a fost supus referendumului republican constituţional desfăşurat pe data de 20 octombrie 2024, este format din două părţi, şi anume:

"

Art.I. – Constituţia Republicii Moldova (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.78, art.140), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Preambulul se completează cu două alineate noi cu următorul cuprins:

"RECONFIRMÂND identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova,

 DECLARÂND integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova,".

2. Constituţia se completează cu Titlul V¹ cu următorul cuprins:

"Titlul V¹

INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire

a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileşte de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

Art.II. – Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a hotărârii Curţii Constituţionale privind confirmarea rezultatelor referendumului republican."

5. Prima parte a articolului I al proiectului în discuţie poartă un caracter declarativ şi se referă la completarea preambulului Constituţiei cu prevederile care reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova, la fel, declară integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova. Prin urmare, consider că faţă de această parte din articolul I al proiectului de lege în discuţie poate fi aplicat pragul de voturi necesar pentru confirmarea adoptării legii prin referendum prevăzut de articolul 208 alin.(1) teza I din Codul electoral (majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum).

6. Totodată, menţionez că a doua parte a articolului I din acest proiect de lege priveşte modalitatea de aderare la tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi efectele/consecinţele de natură constituţională posterioare aderării la Uniunea Europeană – prioritatea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.

7. Este evident că tratatele constitutive ale Uniunii Europene nu pot fi catalogate ca tratate internaţionale multilaterale obişnuite, care privesc colaborarea statelor într-un oarecare domeniu distinct, ci reprezintă tratate din categoria celor care creează sau formează o uniune de state. Ca urmare, sunt formate instituţii "supranaţionale" ale acestei Uniuni cu competenţe în anumite domenii e.g., legislativ, executiv şi jurisdicţional (Parlamentul European, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene), ale căror acte au caracter prioritar şi obligatoriu pentru statele membre ale Uniunii Europene.

8. În acest context, se observă că autorii proiectului de lege în discuţie şi, totodată, iniţiatorii referendumului constituţional pentru adoptarea acesteia în nota informativă au analizat, prin prisma jurisprudenţei constituţionale naţionale şi internaţionale şi prin prisma consecinţelor constituţionale ale aderării, problema de corelare între integrarea europeană şi competenţele suverane ale statului.

9. Astfel, autorii au menţionat că Curtea Constituţională a Republicii Moldova în Hotărârea sa nr.24 din 9 octombrie 2014 a reţinut că:

"92. Transferul unor competenţe ale statului, transfer care decurge din libera voinţă a statului suveran şi care permite exercitarea competenţelor în continuare cu participarea statului suveran, într-o manieră convenită dinainte şi susceptibilă de control, nu este o slăbire conceptuală a suveranităţii statului, dar poate, a contrario, să conducă la consolidarea sa în cadrul acţiunilor comune integrate.

[...]

95. Curtea subliniază că delegarea anumitor competenţe instituţiilor internaţionale prin încheierea unor tratate nu antrenează renunţarea la suveranitate. Aceste tratate reprezintă convenţii, prin care deţinătorul de suveranitate deleagă anumite competenţe spre o altă autoritate.

96. În relaţiile internaţionale ale statelor şi ale organizaţiilor internaţionale, acestea din urmă sunt instituţiile, în cadrul cărora statele îşi unesc suveranităţile şi resursele pentru a soluţiona probleme comune şi pentru a găsi soluţii comune reciproc acceptabile, acţionând astfel în favoarea intereselor lor naţionale."

10. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională a României prin Decizia nr.148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României în contextul aderării la Uniunea Europeană. Astfel, Curtea Constituţională a României a menţionat că aceasta are în vedere crearea unui cadru constituţional adecvat integrării României în Uniunea Europeană. Curtea Constituţională a României a mai reţinut că calitatea de membru al acestei Uniuni presupune transferul unor atribuţii ce ţin de suveranitatea statului către Uniunea Europeană. Actul de aderare are o dublă consecinţă, şi anume, pe de o parte, transferarea unor atribuţii către instituţiile comunitare, iar, pe de altă parte, exercitarea, în comun cu celelalte state membre, a competenţelor prevăzute în aceste tratate, ceea ce nu înseamnă renunţarea la suveranitate.

11. Examinând iniţiativa în discuţie, Curtea în Avizul său nr.1 din 16 aprilie 2024, la fel, a ajuns la aceeaşi concluzie, că o eventuală accedere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi delegarea anumitor competenţe ale statului către instituţiile decizionale ale Uniunii Europene nu antrenează renunţarea la suveranitate şi nu depăşeşte limitele materiale de revizuire a Constituţiei, stabilite de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie (a se vedea §§ 25-26 şi punctul 3 din Aviz). Apropo, la etapa avizării proiectului în cauză, problema pragului necesar de voturi pentru aprobarea acestei Legi prin referendum nu a fost supus aprecierii, nefiind obiectul sesizării şi al Avizului.

12. Fiind de acord cu aceste considerente şi cu concluzia că prevederile din partea a doua a articolului I din proiectul de lege supus referendumului constituţional într-adevăr nu antrenează renunţarea la suveranitatea statului şi nu depăşesc limitele materiale de revizuire a Constituţiei, totodată, consider că constatările consecinţelor cu caracter constituţional menţionate la §§ 6-7 supra (delegarea sau transferarea anumitor competenţe şi atribuţii ce ţin de suveranitatea statului către Uniunea Europeană, formarea în cadrul Uniunii Europene a instituţiilor "supranaţionale", ale căror acte au caracter prioritar şi obligatoriu pentru statele membre) privesc în mod direct caracterul suveran al statului.

13. Această constatare nu exclude posibilitatea revizuirii Constituţiei în contextul eventualei aderări la Uniunea Europeană. Dimpotrivă, ea corelează perfect cu prevederile articolului 142 alin.(1) din Constituţie, care stabilesc că dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, chiar şi cu afectarea sau renunţarea la acestea, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum republican obligatoriu (a se vedea HCC nr.24 din 27 iulie 2017, § 58), aşa cum prevede şi articolul 185 alin.(1) lit.b) şi alin.(3) din Codul electoral.

14. De altfel, legislatorul constituant a dezvoltat principiul constituţional din articolul 2 alin.(1) din Constituţie, conform căruia suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct, şi a stabilit prin prevederile constituţionale menţionate la § 13 supra că o listă exhaustivă a problemelor, inter alia, a dispoziţiilor privind caracterul suveran al statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea prin referendum în mod direct, conştient şi liber exprimat de către unicul deţinător al suveranităţii – poporul Republicii Moldova.

15. Mai mult, pentru acest tip de referendum, articolul 142 alin.(1) din Constituţie stabileşte expres şi un prag mai ridicat de voturi necesare pentru aprobarea legii constituţionale supuse referendumului – votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

16. În acest context, menţionez că analiza sistemică a Codului electoral demonstrează că legislatorul a reglementat reguli generale de calculare a buletinelor de vot din urnele de vot după deschiderea lor (articolul 81 din Codul electoral). Totodată, legislatorul a stabilit diferite condiţii/indicatori în raport cu care se determină rezultatul procesului electoral corespunzător.

17. Aşadar, în cazul alegerilor parlamentare, al alegerii consilierilor locali şi primarilor, rezultatul este determinat în raport cu numărul necesar de voturi valabil exprimate de către alegători (a se vedea articolele 123, 172 şi 173 din Codul electoral). În acelaşi timp, alegerea Preşedintelui ţării sau adoptarea hotărârilor sau legilor constituţionale supuse referendumului, după caz, local sau republican, este determinată în raport cu atingerea plafonului necesar de voturi ale alegătorilor/cetăţenilor care au participat la scrutin (a se vedea articolele 146, 147, 208 şi 239 din acelaşi Cod). Unica excepţie de la aceste două opţiuni legale este, inter alia, situaţia cu proiectul legii constituţionale în discuţie, care a fost supus analizei supra, când cvorumul aprobării este atingerea plafonului de jumătate a voturilor exprimate din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale (a se vedea articolul 142 alin.(1) din Codul electoral). De altfel, modul de identificare şi de calculare a acestor indicatori sau condiţii, şi anume "numărul de alegători care au participat la votare" şi "numărul de voturi valabil exprimate", este reglementat de acelaşi Cod electoral, care stabileşte cuprinsul procesului-verbal şi al raportului întocmit de fiecare organ electoral după totalizarea rezultatelor scrutinului respectiv (articolul 85 alin.(1) literele d) şi g) din Cod).

18. Examinând în şedinţă publică rezultatele referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024, prezentate de Comisia Electorală Centrală, s-a constatat că în listele electorale au fost înscrişi în total 3 020 814 de alegători, din care au participat la vot 1 531 392, sau 50,7%. Au votat "Da" pentru proiectul de lege constituţională supus referendumului 749 719 de cetăţeni, sau 48,9% din numărul celor care au participat la vot şi, respectiv, 24,8% din numărul celor înscrişi în listele electorale.

19. Aşadar, am ajuns la concluzia că atât prima parte a proiectului de lege constituţională, cât şi cea de-a doua parte nu au atins pragul necesar pentru a fi considerat aprobat.

20. Prin urmare, consider că în cazul dat Curtea Constituţională urma să confirme valabilitatea referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024, dar să infirme rezultatele acestuia, deoarece proiectul legii constituţionale nu a acumulat numărul necesar de voturi ale cetăţenilor pentru a fi considerat aprobat.

OPINIE SEPARATĂ,

expusă în temeiul articolului 27 alin.(5) din Legea cu privire

la Curtea Constituţională nr.317 din 13 decembrie 1994

şi al articolului 67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

nr.502 din 16 iunie 1995

1. Prin Hotărârea nr.24 din 31 octombrie 2024 Curtea Constituţională a confirmat rezultatele referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024.

2. În conformitate cu prevederile articolului 135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, Curtea Constituţională confirmă rezultatele referendumurilor republicane. În prezenta cauză, Curtea a examinat confirmarea rezultatelor unui referendum republican constituţional la care a fost supusă propunerea unui grup de deputaţi privind revizuirea Constituţiei.

3. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că revizuirea Constituţiei constă în modificarea acesteia prin reformularea, abrogarea anumitor norme sau prin adăugarea unui text nou (HCC nr.57 din 3 noiembrie 1999, § 3; ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, § 22; ACC nr.1 din 24 iulie 2015, § 11; ACC nr.2 din 16 martie 2016, § 13; ACC nr.4 din 18 aprilie 2016, § 12).

4. Potrivit articolului 72 alin.(2) din Constituţie, revizuirea Constituţiei poate avea loc prin adoptarea unei legi constituţionale.

5. Procedura de revizuire a Legii Supreme este expres reglementată doar în Titlul VI "Revizuirea Constituţiei" (articolele 141-143) din Constituţie.

6. Reţin faptul că posibilitatea revizuirii Constituţiei pe cale referendară şi-a găsit consacrarea exclusiv pe cale jurisprudenţială, prin interpretarea coroborată a articolelor 2 şi 75 din Constituţie. Curtea Constituţională a admis, implicit, modificarea Constituţiei prin referendum constituţional (a se vedea ACC nr.3 din 6 iulie 2010; ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, §§ 27, 39; ACC nr.2 din 10 noiembrie 2015, §§ 16-17; ACC nr.1 din 16 aprilie 2024, § 9).

7. Curtea a remarcat că, în lipsa unor reglementări constituţionale exprese, regulile care guvernează revizuirea Constituţiei pe cale referendară urmează a fi deduse din cele aplicabile revizuirii Constituţiei pe cale parlamentară (ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, §§ 40-41; ACC nr.1 din 24 iulie 2015, § 17).

8. Astfel, pentru a fi constituţională, orice revizuire a Constituţiei, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, trebuie să se încadreze în ordinea constituţională existentă şi să respecte procedura prevăzută de Titlul VI din Legea Supremă (a se vedea HCC nr.17 din 20 septembrie 2011, § 5; ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, § 45; ACC nr.2 din 10 noiembrie 2015, § 19; ACC nr.4 din 18 aprilie 2016, § 16).

9. Mai mult, Curtea Constituţională a statuat că în cazul referendumului constituţional este necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor de validitate inerente revizuirii Constituţiei şi a celor de validitate a referendumului (ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, § 46; ACC nr.2 din 10 noiembrie 2015, § 18). Astfel, Curtea a stabilit explicit că Constituţia Republicii Moldova poate fi revizuită numai în condiţiile respectării procedurii prevăzute de dispoziţiile articolelor 141, 142 şi 143 din Constituţie (a se vedea ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, §§ 23, 24; ACC nr.1 din 24 iulie 2015, §§ 12, 14; ACC nr.1 din 29 februarie 2016, § 10; ACC nr.2 din 16 martie 2016, § 14; ACC nr.4 din 18 aprilie 2016, § 13).

10. Constituţia reprezintă cadrul juridic fundamental, în ceea ce priveşte conţinutul normativ, dar şi cadrul juridic suprem, ca forţă juridică, pentru organizarea şi funcţionarea statului şi a societăţii, ea fiind sursa tuturor reglementărilor juridice (ACC nr.4 din 18 aprilie 2016, § 10). Potrivit articolului 7 din Constituţie, Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Supremaţia reprezintă o trăsătură a Constituţiei care o plasează în vârful instituţiilor politico-juridice dintr-o societate organizată în stat. În acest context, Constituţia beneficiază de supremaţie materială şi supremaţie formală. Supremaţia materială a Constituţiei pune accentul pe conţinutul Legii Supreme, i.e. pe normele care reglementează relaţiile sociale fundamentale care sunt esenţiale pentru instaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii. În acelaşi timp, supremaţia formală constă într-o procedură specială şi distinctă de adoptare şi revizuire a Constituţiei, procedură mai dificilă şi mai complexă decât cea utilizată în cazul legilor organice şi ordinare.

11. În ceea ce priveşte garanţiile de protecţie a supremaţiei Constituţiei, Curtea Constituţională a statuat că, în calitatea sa de aşezământ scris şi sistematic, de lege supremă în sistemul juridic normativ, Constituţia Republicii Moldova este relativ rigidă, în sensul că ea admite revizuirea, dar numai pentru un sistem prestabilit vizând cine poate iniţia revizuirea (articolul 141), limitele revizuirii (articolul 142) şi modul de adoptare a unei legi constituţionale (articolul 143). Astfel, protecţia supremaţiei Constituţiei se exprimă şi prin rigiditatea procedurilor prevăzute pentru adoptarea revizuirii (a se vedea HCC nr.57 din 3 noiembrie 1999; ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, §§ 21, 23, 24; ACC nr.1 din 24 iulie 2015, §§ 12, 14).

12. În opinia Comisiei de la Veneţia, existenţa unor proceduri rigide pentru revizuirea Constituţiei în raport cu modificarea legislaţiei ordinare este un principiu important al constituţionalismului democratic, care încurajează stabilitatea politică, eficienţa, legitimitatea, calitatea procesului decizional, precum şi protecţia drepturilor şi intereselor non-majorităţii (a se vedea Raportul privind amendamentele constituţionale din 19 ianuarie 2010, CDL-AD(2010)001, § 238, reconfirmat în Compilarea actualizată a opiniilor şi rapoartelor Comisiei de la Veneţia referitoare la dispoziţiile constituţionale privind modificarea Constituţiei din 31 mai 2023, CDL-PI(2023)012).

13. Procedura de revizuire a Constituţiei este reglementată în mod clar şi detaliat în Titlul VI (articolele 141-143) din Legea Fundamentală. Astfel, (i) sunt stabiliţi subiecţii care pot iniţia revizuirea Constituţiei (articolul 141 alin.(1)); (ii) necesitatea obligatorie a avizului Curţii Constituţionale, adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători (articolul 141 alin.(2)); (iii-iv) limitele materiale ale revizuirii Constituţiei (articolul 142 alin.(1), (2)); (v) interzicerea revizuirii Constituţiei pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război (articolul 142 alin.(3)); (vi) adoptarea legii cu privire la modificarea Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei (articolul 143 alin.(1)); (vii) adoptarea legii constituţionale cu votul a două treimi din deputaţi (articolul 143 alin.(1)); (viii) nulitatea iniţiativei, dacă legea constituţională corespunzătoare nu a fost adoptată timp de un an de la prezentarea propunerii (articolul 143 alin.(2)).

14. Prevederile constituţionale referitoare la revizuirea Constituţiei sunt determinate de esenţa, natura şi scopul Constituţiei înseşi. În acest sens, orice revizuire poate fi operată doar cu respectarea principiului supremaţiei Constituţiei (a se vedea HCC nr.7 din 4 martie 2016, § 57; ACC nr.2 din 16 martie 2016, § 15; ACC nr.4 din 18 aprilie 2016, § 14).

15. Curtea Constituţională a reţinut că modificarea unor dispoziţii ale Constituţiei, eludând prevederile articolelor 141, 142 şi 143 din Constituţie, ar constitui de fapt o revizuire implicită a Legii Supreme, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, ceea ce ar fi o încălcare a Constituţiei (a se vedea HCC nr.57 din 3 noiembrie 1999, § 3).

16. Potrivit articolului 134 alin.(3) din Constituţie, Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, ceea ce presupune şi garantarea supremaţiei formale a Legii Fundamentale (a se vedea § 10 supra). În realizarea competenţei sale stabilite la articolul 135 alin.(1) lit.d), Curtea trebuie să verifice întrunirea cumulativă a condiţiilor de validitate inerente revizuirii Constituţiei şi a celor de validitate a referendumului (a se vedea § 9 supra). Spre exemplu, în jurisprudenţa sa, în contextul pronunţării Avizului nr.1 din 22 septembrie 2014 asupra iniţiativei de revizuire a unor articole din Constituţie prin referendum republican, Curtea a analizat respectarea atât a regulilor specifice revizuirii Constituţiei (§§ 47-70), cât şi a regulilor specifice referendumului (§§ 71-109).

17. Prin urmare, din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, este cert faptul că, indiferent dacă modificarea Constituţiei are loc pe cale parlamentară sau dacă este vorba de modificarea Legii Fundamentale prin referendum, orice intervenţie directă în textul Constituţiei poate avea loc doar cu respectarea strictă a prevederilor articolelor 141, 142 şi 143 din Constituţie.

18. În cazul confirmării rezultatelor unui referendum republican constituţional, reieşind din supremaţia Constituţiei, Curtea trebuie să verifice, în primul rând, respectarea exigenţelor constituţionale ale revizuirii Constituţiei stabilite în articolele 141-143.

19. În prezenta cauză, constat faptul că în Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024, § 13 şi punctul 1 din dispozitiv, Curtea a reţinut că iniţiativa legislativă de revizuire a Constituţiei a fost înaintată spre avizare Curţii Constituţionale de 46 de deputaţi, adică de mai mult de o treime din numărul deputaţilor din Parlament. Astfel, condiţia articolului 141 alin.(1) lit.b) din Constituţie este respectată.

20. Proiectul de lege pentru modificarea Constituţiei a fost prezentat Parlamentului după ce a fost examinat de Curtea Constituţională prin Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024, adoptat cu votul a cel puţin patru judecători. Astfel, este respectată condiţia stabilită de articolul 141 alin.(2) din Constituţie.

21. În Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024, la § 30 şi punctul 3 din dispozitiv, Curtea a reţinut că textul supus referendumului republican în vederea modificării Constituţiei nu depăşeşte limitele materiale de revizuire a Constituţiei. Curtea a constatat că iniţiativa de revizuire a Constituţiei respectă condiţiile impuse de articolul 142 alineatele (1) şi (2) din Constituţie.

22. Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de asediu şi de război. Constat faptul că perioada desfăşurării referendumului nu cade sub incidenţa vreunei asemenea situaţii. Prin urmare, interdicţia prevăzută de articolul 142 alin.(3) din Constituţie este respectată.

23. Referitor la respectarea termenului de 6 luni prevăzut de articolul 143 alin.(1) din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit că această limitare vizează nu doar procedurile parlamentare, ci şi procedurile de revizuire a Constituţiei, indiferent de procedeul utilizat. Prin urmare, acelaşi termen urmează a fi respectat şi în cazul revizuirii Constituţiei pe cale referendară. Astfel, în cazul procedurii de revizuire a Constituţiei prin referendum este necesar să se respecte termenul de 6 luni din momentul iniţierii şi până în momentul desfăşurării referendumului (a se vedea ACC nr.1 din 22 septembrie 2014, § 69; ACC nr.2 din 10 noiembrie 2015, § 25).

24. În prezanta cauză, propunerea de iniţiere a referendumului republican constituţional a fost înregistrată la Secretariatul Parlamentului la 18 aprilie 2024. Referendumul s-a desfăşurat la 20 octombrie 2024, fapt care corespunde condiţiei ca legea cu privire la modificarea Constituţiei să fie adoptată după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare. Prin urmare, este respectată condiţia stabilită de articolul 143 alin.(1) teza I din Constituţie.

25. De asemenea, constat respectarea prevederilor articolului 143 alin.(2) din Constituţie, dat fiind faptul că de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei şi desfăşurarea referendumului republican constituţional nu a trecut un an.

26. Referitor la majoritatea necesară pentru a fi adoptată o lege constituţională (articolul 143 alin.(1) teza II din Constituţie). Supremaţia Constituţiei nu este o simplă afirmaţie, ci o realitate incontestabilă, ce reprezintă o obligaţie opozabilă în egală măsură atât autorităţilor statului, cât şi tuturor celorlalte subiecte de drept. Poziţia privilegiată a Constituţiei în sistemul de drept implică mai multe consecinţe. Diferenţa dintre Constituţie şi alte legi se manifestă atât în plan material, cât şi formal şi permite înţelegerea corectă a dimensiunilor supremaţiei Legii Fundamentale. Procedurile de adoptare şi revizuire a Constituţiei sunt o ilustrare perfectă a trăsăturii sale de a fi supremă¹.

______________________

¹ A se vedea Constituţia României. Comentariu pe articole. Ediţia 3. Coordonatori Ioan Muraru, Elena-Simina Tănăsescu, Bucureşti: Editura C.H. Beck, 2022, pp. 17-18.

27. Potrivit articolului 208 alin.(1) din Codul electoral, hotărârea se consideră adoptată prin referendum republican dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum. În acelaşi timp, Codul electoral nu distinge în funcţie dacă hotărârea a fost adoptată în cadrul unui referendum republican constituţional, legislativ sau consultativ.

28. Referendumurile republicane constituţionale, legislative şi consultative nu pot fi echivalate nici după conţinut, nici după efectele sale (a se vedea articolul 182 din Codul electoral). În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că, în conformitate cu prevederile articolelor 75 alin.(2) şi 142 alin.(1) din Constituţie, produc efecte juridice obligatorii doar referendumurile constituţionale şi cele legislative, nu şi cele care au un caracter consultativ. Ca urmare a organizării referendumului consultativ, autorităţile pot lua cunoştinţă de opinia poporului cu privire la o problemă de interes naţional în care a fost consultat, fără a avea însă vreo obligaţie juridică (a se vedea HCC nr.24 din 27 iulie 2017, §§ 68-69; HCC nr.5 din 14 martie 2019, § 29).

29. Reieşind din faptul că referendumurile republicane constituţionale, legislative şi consultative sunt diferite după conţinut şi după efectele sale, este absolut firesc că şi hotărârile la aceste referendumuri să fie adoptate în mod diferit.

30. În acest context, Constituţia, în articolele 72, 74 alineatele (1), (2) şi 143 alin.(1), stabileşte categoriile de legi şi locul lor în ierarhia actelor juridice. Astfel, în funcţie de criteriul material (de conţinut) şi de cel formal (de procedura de adoptare a legilor), Constituţia distinge: (i) legi constituţionale - ce ţin de modificarea Constituţiei; (ii) legi organice - ce reglementează relaţiile în domeniile sociale expres indicate în Constituţie sau în domeniile pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea legilor organice şi (iii) legi ordinare - ce intervin în orice domeniu de relaţii sociale, cu excepţia celor rezervate legilor constituţionale şi legilor organice. Constituţia prevede proceduri diferite pentru modificarea legilor constituţionale şi a legilor organice sau ordinare. Forţa juridică specială, supremă a Constituţiei este una dintre caracteristicile care diferenţiază reglementarea constituţională de reglementarea legală prevăzută de actele juridice cu forţă juridică inferioară. Legilor organice, în raport cu legile constituţionale, le revine un loc secundar în ierarhia legislativă. Ele se disting în funcţie de conţinut şi de numărul de voturi necesar pentru adoptarea lor (a se vedea HCC nr.28 din 1 octombrie 1998, § 1; HCC nr.9 din 18 februarie 1999, § 4; HCC nr.7 din 4 martie 2016, §§ 62, 77, 81).

31. Astfel, potrivit articolului 143 alin.(1) din Constituţie, legea privind modificarea Constituţiei se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi. În acelaşi timp, potrivit articolului 74 din Constituţie, legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi (alin. (1)), iar legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi (alin. (2)).

32. Reiterez faptul că procedura revizuirii Constituţiei Republicii Moldova este una specială, diferită de cea utilizată pentru modificarea legilor organice şi ordinare. Este cert că pentru revizuirea dispoziţiilor constituţionale este necesară o majoritate calificată.

33. Potrivit Comisiei de la Veneţia, regulile fundamentale (constituţionale) care reglementează exercitarea efectivă a puterii de stat şi protecţia drepturilor individuale ale omului trebuie să fie stabile şi previzibile şi să nu facă obiectul unor schimbări uşoare. Acest lucru este crucial pentru legitimitatea sistemului constituţional. Modificarea Constituţiei nu este o formalitate juridică, dar un set de norme care pot influenţa sau determina puternic procesele politice fundamentale (a se vedea CDL-AD(2010)001, § 5).

34. În general, pe lângă garantarea stabilităţii constituţionale şi politice, prevederile privind procedurile calificate de modificare a Constituţiei urmăresc să asigure un consens larg, precum şi legitimitatea Constituţiei şi, prin aceasta, a sistemului politic în ansamblu (CDL-AD(2010)001, § 15).

35. Astfel, scopul şi efectul principal al cerinţei majorităţii calificate de 2/3 pentru a fi adoptată o lege constituţională este de a asigura un consens larg şi, prin urmare, consolidarea legitimităţii şi durabilităţii amendamentului constituţional (a se vedea CDL-AD(2010)001, § 94).

36. Aplicarea prevederilor actuale (articolele 208 alin.(1) şi 211 din Codul electoral) referitoare la adoptarea unei hotărâri în cadrul referendumului republican constituţional (i.e. referendumul este valabil dacă la el au participat cel puţin 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale şi hotărârea se consideră adoptată dacă pentru ea au votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum) ar putea, ipotetic, duce la situaţia că revizuirea Constituţiei să fie efectuată şi cu votul a 16,67% din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale. În acest context, este dificil de vorbit despre asigurarea supremaţiei Constituţiei sub aspectul formal al acesteia.

37. Reiterez faptul că pentru a fi constituţională, orice revizuire a Constituţiei, indiferent de motivele invocate şi de procedeul utilizat, inclusiv în cazul revizuirii Constituţiei pe cale referendară, trebuie să respecte procedura prevăzută de Titlul VI (articolele 141-143) din Legea Supremă (a se vedea §§ 8-9 supra). Prin urmare, pentru a fi constituţională, o hotărâre în cadrul unui referendum republican constituţional trebuie să fie adoptată cu o majoritate calificată.

38. Referitor la întrebarea din care număr al alegătorilor trebuie calculată majoritatea calificată, din numărul persoanelor înscrise în listele electorale sau din numărul cetăţenilor care au participat la referendum, răspunsul este unul evident - din numărul cetăţenilor care au participat la referendum.

39. Constituţia condiţionează adoptarea unei hotărâri în cadrul unui referendum republican constituţional printr-o majoritate calculată din numărul cetăţenilor înscrişi în listele electorale într-o singură situaţie. Este vorba de articolul 142 alin.(1), care prevede că dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

40. Acest lucru este firesc atât sub aspectul material al supremaţiei Constituţiei, reieşind din conţinutul dispoziţiilor constituţionale care se pretind a fi modificate, cât şi sub aspectul formal al supremaţiei Legii Fundamentale. În această situaţie, legea cu privire la modificarea Constituţiei va fi, în primul rând, adoptată în Parlament cu votul a două treimi din deputaţi, apoi va fi aprobată la referendum cu votul a cel puţin jumătate din numărul total de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolele 185 alin.(1) lit.b) şi 208 alin.(1) din Codul electoral). În plus, nu poate fi ignorat faptul că atât alegerile parlamentare, cât şi referendumul republican constituţional sunt valabile dacă la aceste scrutine au participat nu mai puţin de 1/3 din numărul de persoane înscrise în listele electorale (a se vedea articolele 127 şi 211 din Codul electoral).

41. Prin urmare, reieşind din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, o hotărâre poate fi adoptată în cadrul unui referendum republican constituţional dacă legea cu privire la revizuirea Constituţiei a fost adoptată cu o majoritate calificată de 2/3 din numărul cetăţenilor care au participat la referendum.

42. Adiţional, este important de menţionat că procedura referendară de revizuire a Constituţiei nu trebuie utilizată pentru a eluda regulile constituţionale care guvernează revizuirea Legii Fundamentale. În acest context, Comisia de la Veneţia a reţinut că principala arenă pentru procedurile de modificare constituţională ar trebui să fie Parlamentul naţional, ca instituţia cea mai în măsură să dezbată şi să ia în considerare astfel de probleme. Recurgerea la un referendum popular pentru a decide cu privire la modificarea Constituţiei trebuie să se limiteze doar la acele sisteme politice în care acest lucru este cerut de Constituţia însăşi, care se aplică în conformitate cu procedura stabilită, şi nu ar trebui să fie utilizat ca un instrument pentru evitarea procedurilor parlamentare (a se vedea CDL-AD(2010)001, §§ 240, 242).

43. Concluzie. În baza celor menţionate, consider că rezultatele referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024 nu puteau fi confirmate.