BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Hotărâre nr.29 din 26.11.2020 pentru controlul constituţionalităţii articolului 60 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 (sesizarea nr.124a/2020)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
26.11.2020

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii articolului 60 din Legea asigurării

cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din

trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului

 General de Carabinieri nr. 1544 din 23 iunie 1993

(sesizarea nr.124a/2020)

nr. 29  din  26.11.2020

 (în vigoare 26.11.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 332-342 art.184 din 11.12.2020

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 24 iulie 2020,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională pe 24 iulie 2020, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 25 lit.i) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.i) din Codul jurisdicţiei constituţionale, de către dl Mihail Cotorobai, Avocat al Poporului.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea articolului 60 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993.

3. Autorul sesizării consideră că prevederile contestate sunt contrare dispoziţiilor articolelor 46 şi 47 în coroborare cu articolele 16 şi 54 din Constituţie.

4. Prin Decizia Curţii Constituţionale din 20 octombrie 2020, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

5. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova.

6. În şedinţa publică a Curţii, au fost prezenţi dna Svetlana Rusu, reprezentant al autorului sesizării, şefa Direcţiei politici publice şi legislaţie din cadrul Oficiului Avocatului Poporului, dl Radu Radu, consultant principal în cadrul Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi organele de drept în Direcţia Generală Juridică a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dna Nelea Rusu, secretar de stat al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi de dl Gleb Coca, şef-adjunct al Direcţiei planificare resurse financiare şi tehnico-materiale a Ministerului Apărării.

ÎN FAPT

7. Avocatul Poporului a fost sesizat de un cetăţean, fost militar, care solicită soluţionarea problemei legate de transferul pensiei sale din Republica Moldova în România, locul unde îşi are domiciliul.

8. În cadrul examinării pretenţiilor invocate, Avocatul Poporului a constatat că interdicţia stabilirii transferului pensiei peste hotare este prevăzută de articolul 60 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri. Conform articolului 60 din Lege, nu se stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri şi nici familiilor acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanentă.

9. Propunerea Avocatului Poporului adresată Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale de a exclude prevederea prin care se restricţionează dreptul la pensie pentru persoanele care cad sub incidenţa Legii contestate, în cazul în care pleacă în străinătate pentru domiciliere permanentă, nu a fost susţinută. Avocatul Poporului nu consideră justificate şi plauzibile argumentele aduse de Minister, potrivit cărora modificarea articolului 60 din Lege pretinde mijloace financiare suplimentare în bugetul public naţional.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

[…]".

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

11. Prevederile relevante ale Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 sunt următoarele:

Articolul 60

Plata pensiei la plecare în străinătate

"(1) Nu se stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri şi nici familiilor acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanentă.

(2) Pensiile stabilite persoanelor indicate la alin.(1) înainte de a pleca în străinătate pentru domiciliere permanentă li se plătesc anticipat pe 6 luni, începând cu luna următoare celei în care beneficiarul a fost scos din evidenţă în localitatea de domiciliu, cu sistarea pensiei pe toată perioada aflării pensionarului peste hotare."

ÎN DREPT

A. ADMISIBILITATEA

12. Prin Decizia din 20 octombrie 2020, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

13. Curtea a reţinut că, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, 4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin.(1) lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sesizarea ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Articolele 25 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.i) din Codul jurisdicţiei constituţionale îi conferă Avocatului Poporului prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

15. Curtea a observat că obiectul sesizării îl constituie prevederile articolului 60 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993.

16. Curtea a mai reţinut că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Totuşi, Curtea a reţinut că obiectul controlului de constituţionalitate vizează aceeaşi problemă juridică examinată de Curte prin Hotărârea nr.10 din 8 mai 2018 în care a declarat neconstituţionale prevederile referitoare la restrângerile aplicate beneficiarilor de pensie domiciliaţi în străinătate în baza Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

17. Autorul sesizării a invocat faptul că textul contestat constituie o ingerinţă în drepturile prevăzute de articolele 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 47 [dreptul la asistenţă şi protecţie socială] coroborate cu 16 [egalitatea] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

18. Cu referire la aplicabilitatea articolului 16 din Constituţie, Curtea a reţinut că egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice presupune lipsa oricărei discriminări directe sau indirecte a persoanei. Discriminarea are loc atunci când persoanele care se află în situaţii asemănătoare sunt tratate în mod diferit (discriminare directă) sau atunci când persoanele care se află în situaţii diferite sunt tratate în acelaşi mod (discriminare indirectă), cu excepţia cazului în care un asemenea tratament este justificat în mod obiectiv şi rezonabil (a se vedea HCC nr.29 din 22 noiembrie 2018, § 34; HCC nr.3 din 18 ianuarie 2019, § 19; HCC nr.6 din 10 martie 2020, § 29). Aşadar, o condiţie primordială pentru existenţa tratamentului diferenţiat o reprezintă caracterul comparabil al situaţiilor.

19. Curtea a notat că articolul 16 nu poate fi aplicat de sine stătător, ci doar dacă este coroborat cu un drept fundamental. Principiul nediscriminării nu constituie o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental. De asemenea, şi Curtea Europeană a menţionat că articolul 14 din Convenţie, care protejează persoanele aflate în situaţii similare de orice discriminare în exercitarea drepturilor şi libertăţilor garantate de Convenţie, nu are o existenţă independentă. Acesta poate juca un rol autonom important prin completarea celorlalte dispoziţii ale Convenţiei şi ale protocoalelor la aceasta (a se vedea Pichkur v. Ucraina, 7 noiembrie 2013, § 39).

20. Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea subliniază că acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Acest articol îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Prin urmare, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea, în acest sens, HCC nr.29 din 12 decembrie 2019, § 19; DCC nr.3 din 16 ianuarie 2020, § 22; DCC nr.28 din 12 martie 2020, § 18; DCC nr.48 din 25 mai 2020, § 21).

21. Articolul 46 alin.(1) din Constituţie stabileşte că dreptul de proprietate privată şi creanţele asupra statului sunt garantate, iar articolul 47 alin.(2) din Constituţie le garantează cetăţenilor dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

22. Cu privire la incidenţa dreptului de proprietate, Curtea a subliniat că legea care acordă un beneficiu social ca pe un drept, indiferent dacă sub condiţia plăţii anterioare de contribuţii, trebuie considerată ca generând un interes legat de proprietate.

23. Pe lângă incidenţa dreptului de proprietate al persoanelor ale căror pensii sunt anulate dacă acestea îşi schimbă domiciliul în străinătate, Curtea a observat că este incident şi dreptul la protecţie socială, prevăzut de articolul 47 alin.(2) din Constituţie.

24. În consecinţă, Curtea va verifica dacă dispoziţiile articolului 60 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri sunt conforme cu articolele 46 şi 47, coroborate cu articolul 16 din Constituţie.

B. FONDUL CAUZEI

PRETINSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLELOR 46 ŞI 47 ÎN COROBORARE CU ARTICOLUL 16 DIN CONSTITUŢIE

A. Argumentele autorului sesizării

25. În motivarea sesizării, autorul pretinde că tratamentul diferenţiat al persoanelor care nu-şi au domiciliul în Republica Moldova, în comparaţie cu cele care îşi au domiciliul în Republica Moldova, în materie de stabilire şi plată a pensiilor în conformitate cu prevederile Legii contestate, contravin articolelor 46 şi 47 coroborate cu articolele 16 şi 54 din Constituţie.

26. Autorul menţionează că articolul 46 alin.(l) din Constituţie stabileşte că dreptul de proprietate privată şi creanţele asupra statului sunt garantate, iar articolul 47 alin.(2) din Constituţie le garantează cetăţenilor dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor. Aceste drepturi sunt interdependente şi nu trebuie asigurate fiecare în mod diferit, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, în cazul persoanelor aflate în situaţii similare în mod relevant.

27. Autorul a mai notat că în jurisprudenţa Curţii Europene a fost soluţionată o cauză cu acelaşi obiect: Pichkur v. Ucraina din 7 noiembrie 2013. Reclamantul din acel caz lucrase timp de 40 de ani în Ucraina, după care a emigrat în Germania. Autorităţile ucrainene au decis anularea pensiei sale, după ce au aflat că acesta nu mai este rezident al Ucrainei. Decizia autorităţilor s-a bazat pe prevederile Legii privind pensia generală de stat, care interzicea plata pensiilor către cetăţenii nerezidenţi. Curtea Europeană a constatat că interesele reclamantului s-au încadrat în domeniul de aplicare al articolului 1 din Protocolul nr.1 şi a reţinut încălcarea acestuia de către statul ucrainean.

28. De asemenea, autorul sesizării notează că dispoziţiile similare cu privire la plata pensiei persoanei asigurate care şi-a stabilit domiciliul în străinătate din Legea privind sistemul public de pensii au constituit obiectul examinării de către Curtea Constituţională. Prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.10 din 8 mai 2018 prevederile care instituiau interdicţii de plată a pensiei asiguraţilor domiciliaţi în străinătate au fost declarate neconstituţionale.

B. Argumentele autorităţilor

29. Preşedintele Republicii Moldova a subliniat, în opinia sa scrisă, că sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează pe baza principiilor sistemului public de asigurări sociale prevăzute la articolul 3 din Legea nr.489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale. Între principiile de bază consfinţite la articolul 3 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale se evidenţiază principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public bazat pe aceleaşi norme de drept, precum şi principiul egalităţii, care le asigură tuturor participanţilor la sistemul public – contribuabili şi beneficiari – un tratament nediscriminatoriu privind drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. Prin urmare, Preşedintele Republicii Moldova consideră oportună corelarea dispoziţiilor articolului 60 al Legii contestate cu condiţiile şi cu principiile generale aplicabile sistemului public de pensii, prin revizuirea restricţiilor contestate care nu au la bază o justificare rezonabilă şi nu urmăresc un scop legitim.

30. În opinia Parlamentului se menţionează că pensiile speciale sunt instituite de către legislator pentru un anumit statut special al categoriei socio-profesionale şi pot fi nu doar suspendate, dar şi eliminate, dacă există o raţiune suficient de puternică. În prezenta cauză, o asemenea raţiune a fost/este motivată de situaţia economică şi financiară cu care se confruntă statul (bugetul de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat), precum şi de necesitatea reformării sistemului actual de pensii şi eliminarea inechităţilor din acest sistem, în acord cu obiectivele Strategiei reformei sistemului de asigurare cu pensii din Republica Moldova. Parlamentul notează că pentru a beneficia de pensie specială, conform Legii contestate, solicitantului i se impune doar dovada cumulării a 25 de ani de vechime în serviciu la data eliberării din serviciu, care se ia în considerare la calcularea acestui tip de pensie, indiferent de vârstă. În schimb, cu referire la dreptul de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, Legea privind sistemul public de asigurări sociale îi impune obligatoriu solicitantului condiţia vârstei standard de pensionare şi dovada realizării unui stagiu de cotizare. Prin urmare, având în vedere că în Legea contestată solicitarea dreptului la pensie specială condiţionează doar cumularea unei vechimi în muncă, indiferent de vârsta solicitantului, această categorie de persoane se află în condiţii net superioare în raport cu asiguraţii din cadrul sistemului public de asigurări sociale de stat, care au contribuit şi/sau contribuie nemijlocit şi solidar la formarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat prin achitarea impozitelor şi a contribuţiilor sociale obligatorii din veniturile câştigate de ei.

31. În opinia prezentată de Guvern se menţionează că legislatorul se bucură de o marjă destul de largă de apreciere în domeniul drepturilor sociale la stabilirea normelor pentru punerea în aplicare a drepturilor individuale sociale, inclusiv de posibilitatea de a le modifica. Dreptul la pensie în condiţiile Legii contestate nu se acordă în baza criteriului de plată a contribuţiilor de asigurări sociale în bugetul asigurărilor sociale de stat, aşa cum este prevăzut de Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Dimpotrivă, acordarea pensiei militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special este determinată de vechimea în muncă şi de veniturile salariale, obţinute în ultimele 12 luni de activitate anterior concedierii.

32. În opinia prezentată de Casa Naţională de Asigurări Sociale se menţionează că, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.10 din 8 mai 2018 a fost declarat neconstituţional articolul 36 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, respectiv, prin Legea nr.258 din 22 noiembrie 2018 a fost modificat articolul 36, care conţine prevederi privind plata pensiei către persoana care şi-a stabilit domiciliul în străinătate. Astfel, persoana care şi-a stabilit domiciliul în străinătate are dreptul la pensie în condiţiile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

C. Aprecierea Curţii

33. Curtea menţionează că articolul 46 alin.(1) din Constituţie stabileşte că dreptul de proprietate privată şi creanţele asupra statului sunt garantate, iar articolul 47 alin.(2) din Constituţie le garantează cetăţenilor dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

34. Cele două drepturi menţionate supra nu trebuie garantate fiecare în mod diferit, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, în cazul persoanelor aflate în situaţii similare în mod relevant. Tratamentele diferenţiate sunt discriminatorii dacă nu au o justificare obiectivă şi rezonabilă, adică dacă nu urmăresc un scop legitim sau dacă nu există o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit pentru a fi realizat (a se vedea HCC nr.10 din 8 mai 2018, § 52-53).

35. Articolul 60 al Legii contestate prevede că nu se stabilesc pensii militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri şi nici familiilor acestora care au plecat în străinătate pentru domiciliere permanentă. Prin urmare, articolul contestat face dependentă plata pensiei de locul de domiciliu al persoanelor. Această condiţie poate conduce la situaţii în care anumite persoane care au muncit în Republica Moldova şi şi-au dobândit dreptul la pensie sunt private de acest drept, deoarece plata pensiei este sistată pe toată perioada domicilierii pensionarului peste hotare. Persoanele în discuţie şi-ar putea primi din nou pensia dacă s-ar reîntoarce în Republica Moldova. Curtea observă că această categorie de persoane se află într-o situaţie similară în mod relevant cu cea a pensionarilor care-şi au domiciliul în Republica Moldova (a se vedea, mutatis mutandis, Pichkur v. Ucraina, 7 noiembrie 2013, § 51).

36. De asemenea, Curtea subliniază că marja de apreciere de care dispune legislatorul presupune competenţa acestuia de a adopta acţiuni prin care s-ar limita exercitarea drepturilor garantate, dar respectându-se întotdeauna principiile legalităţii, legitimităţii scopului urmărit şi proporţionalităţii. În acest context, Curtea consideră că invocarea crizei economice sau a dificultăţilor financiare pentru restrângerea (privarea) drepturilor şi libertăţilor fundamentale este inadmisibilă, aşa cum susţine Parlamentul în opinia comunicată Curţii (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr.10 din 8 mai 2018, § 55-56). Totodată, Curtea nu poate reţine argumentul prezentat de Parlament referitor la situaţia economică şi financiară cu care se confruntă statul, dată fiind lipsa unei sistări a plăţii pensiei pentru alte categorii de persoane decât militarii etc., care îşi au domiciliul permanent în străinătate.

37. Curtea conchide că există un tratament diferenţiat nejustificat în situaţia menţionată supra.

38. În acest context, Curtea reiterează considerentele din Hotărârea nr.10 din 8 mai 2018, prin care a declarat neconstituţionale articolele 2 şi 36 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, care condiţionau plata pensiei de locul de domiciliu al persoanelor.

39. În Hotărârea menţionată, Curtea a reţinut, de asemenea, existenţa unui tratament diferenţiat al persoanelor care nu-şi au domiciliul în Republica Moldova, în comparaţie cu cele care-şi au domiciliul în Republica Moldova, în materie de plată a pensiilor, şi care a încălcat articolele 46 şi 47, coroborate cu articolul 16 din Constituţie.

40. Curtea observă că după declararea neconstituţionalităţii prevederilor menţionate supra (la § 38), legislatorul a modificat articolele conţinute în Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a instituit un mecanism de control al procesului de plată a pensiei. Astfel, articolul 36 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii prevede că "în cazul în care persoana îndreptăţită beneficiază de pensie în Republica Moldova şi are domiciliul stabilit în străinătate, aceasta are obligaţia de a transmite, pe adresa Casei Naţionale de Asigurări Sociale, la fiecare 12 luni, un certificat de viaţă în modul prevăzut de Guvern. Dacă beneficiarul de pensie prezintă sau transmite certificatul de viaţă după expirarea celor 12 luni, plata pensiei va fi reluată de la data la care a fost suspendată. Beneficiarul de pensie va completa certificatul de viaţă şi îl va semna la misiunea diplomatică/oficiul consular al Republicii Moldova de pe teritoriul statului de domiciliu sau la subdiviziunile teritoriale ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, care va autentifica faptul că acest document a fost semnat personal de către titularul drepturilor sociale. În cazul în care beneficiarul de pensie nu prezintă sau nu transmite certificatul de viaţă în termenul indicat, Casa Naţională de Asigurări Sociale suspendă plata pensiei acestuia începând cu luna următoare lunii în care expiră cele 12 luni".

41. În baza celor menţionate mai sus, Curtea conchide că tratamentul diferenţiat al pensionarilor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi al funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care nu-şi au domiciliul în Republica Moldova, în comparaţie cu cei care-şi au domiciliul în Republica Moldova, în materie de plată a pensiilor, precum şi cu cei care beneficiază de pensie în baza articolului 36 din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii încalcă articolele 46 şi 47, coroborate cu articolul 16 din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, Pichkur v. Ucraina, 7 noiembrie 2013, § 54). Prin urmare, prevederile contestate urmează a fi declarate neconstituţionale.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) litera a) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 litera a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admite sesizarea depusă de către dl Mihail Cotorobai, Avocat al Poporului.

2. Se declară neconstituţional articolul 60 din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.