Hotărâre nr.35 din 22.06.2018 cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat încheiate la 31 decembrie 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Serviciului

Hidrometeorologic de Stat încheiate la 31 decembrie 2017

nr. 35  din  22.06.2018

 (în vigoare 27.07.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-284 art. 30 din 27.07.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa secretarului de stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, dna Valentina Ţapeş; prim-vicedirectorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat, dna Violeta Balan, vicedirectorului Serviciului Hidrometeorologic de Stat, dl Alexandru Mazur, şefului Secţiei financiar-administrative în cadrul Direcţiei management instituţional a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, dna Mariana Covic, contabilului-şef din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, dna Cristina Movileanu, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul autorităţilor vizate, călăuzindu-se de art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.

__________________________

¹ Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.38 alin.(3) din Legea nr.260 din 07.12.2017 şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018 (cu modificările ulterioare)², având drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat prezintă o imagine reală şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil şi, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative din cauza fraudei sau erorilor, precum şi emiterea opiniei de audit, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

__________________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

Auditul public extern a fost desfăşurat în conformitate cu standardele internaţionale ale instituţiilor supreme de audit: ISSAI 100 “Principii fundamentale ale auditului sectorului public”, ISSAI 200 “Principii fundamentale ale auditului financiar” şi ISSAI 1000-2999 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit” ³.

__________________________

³ Aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 şi nr.7 din 10.03.2014.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

sistemul de management financiar şi control implementat în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat este, la nivelul unor elemente, fragmentat, neintegrat într-un sistem unitar şi funcţional, fiind constatate rezerve semnificative în acest sens. Circumstanţele respective au generat deficienţe care au afectat veridicitatea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare privind exerciţiul bugetar al anului 2017.

Activităţile desfăşurate în scopul colectării unor probe suficiente şi adecvate, precum şi constatările expuse în Raportul de audit au determinat echipa de audit să exprime o opinie de audit cu rezerve aferentă situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, întocmite la 31.12.2017.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat încheiate la 31 decembrie 2017, care se anexează la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pentru întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi documentare;

2.3 Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1 din prezenta Hotărâre, Curtea de Conturi va fi informată în termen de 6 luni din data publicării Hotărârii şi Raportului de audit în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.35 din 22 iunie 2018

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat

încheiate la 31 decembrie 2017

Lista acronimelor

I. OPINIE CU REZERVE

Am auditat situaţiile financiare ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, întocmite la 31 decembrie 2017, care cuprind: bilanţul contabil, raportul privind veniturile şi cheltuielile, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind executarea bugetului, raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale, raportul privind circulaţia stocului de materiale circulante şi a rezervelor de stat, raportul privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale, Raportul narativ privind executarea bugetului.

În opinia noastră, cu excepţia aspectelor expuse în “Baza pentru opinie cu rezerve”, rapoartele financiare oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă cu privire la poziţia financiară prezentată a Serviciului Hidrometeorologic de Stat pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil¹.

_______________________

¹ Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”.

II. BAZA PENTRU OPINIE CU REZERVE

Misiunea de audit s-a desfăşurată în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit². Responsabilităţile auditorilor în baza acestor standarde sunt descrise în secţiunea “Responsabilităţile auditorului” din prezentul Raport.

Suntem independenţi faţă de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, în conformitate cu cerinţele etice relevante auditului rapoartelor financiare în Republica Moldova şi am respectat responsabilităţile de etică conform acestor cerinţe.

Considerăm că probele de audit pe care le-am obţinut şi expus în Capitolul IV. “Aspectele-cheie de audit” sunt suficiente şi adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia cu rezerve, determinată de efectul denaturărilor semnificative, dar nu pervazive, aferente:

(i) necontabilizării şi prezentării incomplete în rapoartele financiare a situaţiilor patrimoniale, cauzate de neevaluarea şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a unor terenuri în valoare de 9999,4 mii lei; menţinerii în evidenţa contabilă a 2 clădiri, în valoare de 99,1 mii lei, privatizate în anul 2007;

(ii) nereflectării în evidenţă contabilă a lipsurilor şi delapidărilor, constatate în cadrul inventarierii anuale (234,8 mii lei);

(iii) clasificării neadecvate a unor active nefinanciare, ceea ce a denaturat prezentarea elementelor contabile aferente mijloacelor fixe şi stocurilor de materiale circulante cu 315,6 mii lei;

(iv) determinării incorecte a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale şi a cheltuielilor aferente, ca urmare a uzurii mijloacelor fixe a fost majorată cu 2424, 0 mii lei, iar amortizarea activelor nemateriale diminuată cu 616,1 mii lei;

(v) menţinerii în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe nefuncţionale şi neutilizate în procesul operaţional, la acestea continuând să fie calculată uzura;

(vi) neraportării creanţelor compromise în valoare de 103,9 mii lei.

Totodată, auditul a fost limitat în obţinerea probelor suficiente şi adecvate pentru a se expune asupra fiabilităţii, autenticităţii şi credibilităţii stocurilor de materiale circulante înregistrate în evidenţa contabilă a Serviciului.

_______________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 – 9999)”.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

3.1 Statutul juridic, misiunea, funcţiile de bază ale autorităţii auditate

Activitatea hidrometeorologică se desfăşoară în mod unitar pe întreg teritoriul ţării în baza Constituţiei, Legii nr.1536-XIII din 25.02.1998 cu privire la activitatea hidrometeorologică (în continuare – Legea nr.1536-XIII din 25.02.1998)³, recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale şi convenţiilor internaţionale în domeniul hidrometeorologiei la care Republica Moldova este parte.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (în continuare – SHS sau Serviciul) este instituţia publică din subordinea MADRM, care promovează politica statului în domeniul hidrometeorologiei, monitoringului calităţii mediului înconjurător şi realizează supravegherea şi controlul de stat asupra efectuării observaţiilor hidrometeo pe teritoriul RM de către persoane fizice si juridice.

Funcţiile principale ale SHS constau în monitorizarea stării şi evoluţiei condiţiilor hidrometeorologice şi ale calităţii mediului înconjurător, în scopul protecţiei populaţiei şi a ramurilor economiei naţionale contra fenomenelor periculoase, elaborarea prognozei meteorologice, asigurarea populaţiei şi organelor administraţiei publice centrale şi locale, agenţilor economici cu informaţie hidrometeorologică şi despre calitatea mediului înconjurător, efectuarea supravegherii şi controlului privind respectarea standardelor de efectuare şi prelucrare primară a observaţiilor hidrometeorologice de către staţiile şi posturile departamentale de observaţii. De asemenea, SHS efectuează expertize şi pregăteşte avize la programele de cercetări ştiinţifice departamentale, ţine evidenţa de stat a resurselor acvatice, elaborează şi editează Cadastrul de Stat al Apelor, acordă informaţie specializată persoanelor fizice şi juridice, contra plată, conform Nomenclatorului serviciilor prestate cu plată.

_______________________

³ Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.60-61, art.409 din 02.07.1998.

3.2 Managementul autorităţii auditate

Activitatea SHS este reglementată prin Legea nr.1536-XIII din 25.02.1998 şi prin HG nr.401 din 03.04.2003 “Despre unele aspecte privind activitatea hidrometeorologică în Republica Moldova”⁴ (în continuare – HG nr.401 din 03.04.2003). Efectivul-limită al SHS este aprobat în număr de 353 de unităţi⁵, inclusiv: (i) personal de conducere – 30 unităţi, (ii) personal de specialitate – 296 unităţi, (iii) personal auxiliar – 27 unităţi. Informaţia privind statele şi efectivul de personal este prezentată în pct.6.7 din prezentul Raport de audit. Structura organizatorică a SHS se prezintă în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Administrarea SHS este asigurată de directorul acestuia, numit în şi eliberat din funcţie de către Guvern. Un prim-vicedirector şi un vice-director al SHS sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către MM, iar din august 2017 – de MADRM⁶, la propunerea directorului Serviciului.

Serviciul include: (i) reţeaua de observaţii care constă din staţii şi posturi meteorologice, hidrologice, aerologice, aviameteorologice, agrometeorologice şi alte staţii şi posturi specializate, precum şi centre de hidrometeorologie şi centre de observaţii asupra poluării mediului; (ii) laboratoarele de observaţii asupra poluării mediului; (iii) Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice⁷.

În calitate de autoritate publică (ORG 1), Directorul SHS este responsabil de organizarea şi controlul planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul propriu, efectuarea operaţiunilor financiare în corespundere cu cadrul general, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator⁸, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.

Informaţiile privind atribuţiile SHS sunt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

_______________________

⁴ Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.67-69, art.423 din 11.04.2003.

⁵ Pct.2 din HG nr.401 din 03.04.2003.

⁶ MM a fost supus reformei APC, succesor al drepturilor fiind desemnat MADRM.

⁷ Fondul Naţional de Date Hidrometeorologice include datele obţinute de Direcţiile Hidrologie, Meteorologie şi Monitoring al calităţii mediului şi arhivate în format electronic şi publicaţii pe suport de hârtie a datelor generalizate în anuare, inclusiv date primare de la posturile aflate pe teritoriul Transnistriei. Schimbul de date are loc în baza Convenţiei aprobate la nivel de stat.

⁸ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea contabilităţii) şi Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

3.3 Resursele financiare gestionate

Principalele surse de întreţinere ale SHS sunt constituite din veniturile încasate, care însumează 971,8 mii lei, şi finanţarea de la bugetul de stat, care a constituit 20.011,5 mii lei. Sinteza resurselor colectate şi gestionate în anul 2017 se prezintă mai jos.

Resursele obţinute în anul 2017 (20.983,3 mii lei) au fost direcţionate pentru efectuarea cheltuielilor de personal, procurarea bunurilor şi serviciilor, achitarea prestaţiilor sociale şi altor cheltuieli. Sinteza direcţiilor de utilizare a alocaţiilor bugetare se prezintă în Tabelul nr.2.

3.4 Patrimoniul administrat

În anul 2017 SHS a gestionat active nefinanciare (patrimoniu) în valoare totală de 168,3 mil.lei. Structura activelor nefinanciare se regăseşte în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit. În totalul patrimoniului, ponderea majoră revine mijloacelor fixe (162,2 mil.lei/96,4% din totalul activelor nefinanciare), urmată de stocurile de materiale circulante (5,5 mil.lei/3,3%) şi de activele neproductive (0,6 mil.lei/0,3%). Sinteza comparată a patrimoniului administrat este prezentată în Figura nr.1.

Figura nr.1.

Sinteza activelor nefinanciare administrate de SHS, mii lei

anul 2016

anul 2017

Sursă: Bilanţul contabil al SHS întocmit la situaţia din 31.12.2017.

Metodologia şi sfera de abordare a auditului sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

Informaţii relevante domeniului auditat sunt prezentate în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

Estras din Bilanţul contabil se prezintă în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1 Valoarea patrimoniului din situaţiile financiare nu reflectă informaţiile în mod exhaustiv şi veridic.

Evaluările auditului au stabilit că SHS nu a respectat în mod exhaustiv cadrul regulator relevant privind organizarea şi gestionarea managementului şi a evidenţei contabile. Astfel, constatările de audit au evidenţiat neasigurarea evaluării şi înregistrării în evidenţa contabilă a tuturor bunurilor publice deţinute cu titlu de proprietate, ceea ce a denaturat semnificativ informaţiile din situaţiile financiare şi, ca urmare, determină sporirea riscului de neasigurare a integrităţii acestora şi de înstrăinare necontrolată a bunurilor proprietate publică a statului.

4.1.1 Informaţiile privind terenurile gestionate nu au întrunit principiile de plenitudine, evaluare şi exactitate, fiind denaturate cu cca 9999,4 mii lei.

Se atestă că Serviciul administrează 15 loturi de teren cu suprafaţa totală de 16,6298 ha, în evidenţa contabilă fiind înregistrate doar 4 terenuri cu suprafaţa de 2,4995 ha, a căror valoare este de 580,3 mii lei, iar APP i-au fost raportate 13 terenuri cu suprafaţă de 13,7389 ha. Totodată, de menţionat că, din totalul de 11 loturi de teren neînregistrate în evidenţa contabilă (14,1303 ha, sau 84,97%), doar 3 loturi (1,5633 ha, sau 9,40%) au fost evaluate de organele cadastrale la preţul de 566,4 mii lei, iar 8 loturi de teren până în prezent nu au fost supuse evaluărilor conform cadrului normativ în vigoare⁹, valoarea cărora, potrivit estimărilor auditului, constituie 9.433,0 mii lei¹⁰. Astfel, se denotă că valoarea terenurilor nereflectate în Bilanţul contabil al SHS a constituit per total 9.999,4 mii lei, poziţiile bilanţiere la sfârşitul anului bugetar fiind diminuate cu suma respectivă.

Sinteza informaţiilor aferente terenurilor nereflectate în evidenţa contabilă a SHS se prezintă în Anexa nr.6 la prezentul Raport de audit.

_______________________

⁹ Pct.1.4.5.1. din Ordinul MF nr.216 din 28.12.2015 stipulează că: “în cazul deţinerii, dar nereflectării în evidenţa contabilă, valoarea de intrare este determinată de către un evaluator independent sau o comisie creată de către autoritatea/instituţia bugetară, în conformitate cu valoarea de piaţă a acestora, iar referitor la terenuri se va ţine cont şi de prevederile Legii privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25 iulie 1997. În cazul în care bunurile imobile sunt înregistrate la organele cadastrale, acestea se reflectă în evidenţa contabilă la valoarea cadastrală ajustată”.

¹⁰ Au fost aplicate prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului.

4.1.2 Situaţiile patrimoniale privind bunurile imobile au fost afectate de denaturări.

SHS administrează 20 de clădiri, a căror valoare totală constituie 56.472,76 mii lei, deţinând drepturile patrimoniale doar pentru 12 clădiri cu valoarea bilanţieră de 41.447.4 mii lei (73,39%). Totodată, de menţionat că, deşi 2 clădiri ale Staţiei meteorologice Bălţata, cu valoarea de 99,1 mii lei, au fost privatizate în 2007, acestea până în prezent nu au fost excluse din evidenţa contabilă, ceea ce a condiţionat denaturarea valorii patrimoniului gestionat reflectat în situaţiile financiare şi patrimoniale.

4.1.3. Nereflectarea în evidenţa contabilă a lipsurilor şi delapidărilor constatate în cadrul inventarierii anuale a determinat denaturarea informaţiilor din situaţiile patrimoniale.

Potrivit cadrului normativ naţional, scopul principal al procedurii de inventariere este de a stabili şi a evalua starea reală a elementelor patrimoniale. Urmare a verificărilor de audit, s-a constatat că rezultatele inventarierii anuale s-au soldat cu stabilirea unor lipsuri şi delapidări de bunuri în sumă totală de 234,8 mii lei, care însă nu au fost reflectate corespunzător în rapoartele financiare şi, ca urmare, au afectat fidelitatea şi credibilitatea informaţiilor incluse în situaţiile financiare.

4.1.4. Stocurile de materiale circulante şi mijloace fixe prezentate în situaţiile financiare nu au întrunit principiile de inteligibilitate, clasificare şi exactitate.

În vederea asigurării integrităţii şi controlului asupra circulaţiei şi folosirii corecte a tuturor valorilor materiale, respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli, precum şi depistarea în termeni potriviţi a materialelor nefolosite, este necesară transpunerea principiilor generale privind evidenţa, clasificarea şi gestiunea stocurilor în procedurile interne ale instituţiei, care contribuie nemijlocit la deţinerea informaţiilor exacte despre soldurile aflate în gestiunea sa.

Se denotă că valoarea stocurilor de materiale circulante reflectată în informaţiile financiare constituie 5.460,91 mii lei. Analiza procedurilor de evidenţă şi înregistrare a circulaţiei acestora a stabilit că Serviciul nu asigură consecvenţa completă dintre consumul şi decontarea materialelor utilizate. Aceste proceduri au determinat majorarea artificială a stocurilor disponibile, respectiv, influenţând situaţiile financiare încheiate la 31 decembrie 2017. În aceste condiţii, auditul nu dispune de probe suficiente şi adecvate pentru a avea o asigurare rezonabilă precum că stocurile materialelor circulante sunt prezentate fidel, auditul fiind limitat în a se expune asupra plenitudinii şi credibilităţii informaţiilor financiare.

Totodată, se atestă că, clasificarea necorespunzătoare a activelor nefinanciare, la categoria mijloacelor fixe fiind atribuite materiale circulante în valoare de 315,6 mii lei, a condiţionat denaturarea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare, fiind afectată inteligibilitatea şi autenticitatea acestora.

4.2 Urmare a determinării incorecte a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale, informaţiile din situaţiile financiare au fost denaturate semnificativ.

Aplicarea neconformă a prevederilor cadrului normativ-regulator privind modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale¹¹, precum şi stabilirea duratei de funcţionare utilă a unor mijloace fixe mai mică decât prevede cadrul regulator¹² au condiţionat majorarea valorii uzurii mijloacelor fixe cu 1015,9 mii lei¹³ şi, respectiv, denaturarea informaţiilor relevante prezentate în rapoartele financiare întocmite la finele anului 2017.

Managementul imprudent instituit în cadrul SHS a determinat calcularea uzurii pentru mijloacele fixe a căror durată de funcţionare utilă a expirat. Astfel, valoarea uzurii mijloacelor fixe calculată peste 100% a constituit 1250,3 mii lei, cu suma respectivă fiind majorate cheltuielile perioadei.

Urmare a clasificării neregulamentare a unor bunuri la mijloace fixe, deşi conform cadrului regulator acestea urmau a fi reflectate la stocuri de materiale circulante¹⁴, uzura mijloacelor fixe a fost majorată cu 157,8 mii lei.

Totodată, se atestă că valoarea amortizării activelor nemateriale raportate în situaţiile financiare a fost diminuată cu 616,1 mii lei, urmare a necalculării amortizării pentru unele active nemateriale, cu aceeaşi sumă, fiind afectate şi rezultatele anului curent raportate în Bilanţul contabil şi în Raportul privind veniturile şi cheltuielile.

De asemenea, se subliniază că în stocurile de mijloace fixe şi materiale circulante au fost identificate bunuri neutilizate şi nefuncţionale, cărora li se calculează, conform prevederilor regulamentare, uzura şi amortizarea, iar valorile semnificative ale acestora sunt reflectate în rapoartele financiare ale entităţii, ceea ce nu denotă valoarea reală a bunurilor utilizate în procesul de activitate.

_______________________

¹¹ Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

¹² Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin HG nr.338 din 21.03.2003.

¹³ Această neconformitate de asemenea a denaturant cheltuielile şi rezultatele cu suma de 1015,9 mii lei.

¹⁴ Piese de schimb.

4.3. Neraportarea creanţelor compromise a determinat denaturarea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare.

Analiza creanţelor aferente veniturilor înregistrate în evidenţa contabilă relevă că valoarea totală a acestora constituie 354,4 mii lei. Totodată, evaluarea scadenţei creanţelor formate denotă că 103,9 mii lei, sau 29,23% din totalul înregistrat, sunt creanţe cu termenul de achitare expirat, care nu sunt reflectate în informaţiile financiare ale instituţiei¹⁵.

_______________________

¹⁵ Raportul privind starea creanţelor şi a datoriilor cu termenul de achitare expirat (FD- 049).

V. MENŢIUNI PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Protecţia mediului şi dezvoltarea agriculturii reprezintă o problemă de importanţă globală, care, în contextul celor mai recente evoluţii, a devenit şi o prioritate naţională. Consolidarea şi dezvoltarea domeniilor respective influenţează în mod direct viaţa, sănătatea populaţiei, precum şi economia ţării. Serviciul Hidrometeorologic de Stat, potrivit atribuţiilor sale, reprezintă elementul-cheie care realizează monitoringul calităţii mediului înconjurător, efectuând observaţii hidrometeo. Activităţile desfăşurate de către SHS în vederea realizării obiectivelor instituţionale sunt acoperite financiar cu resurse atât bugetare, cât şi proprii. Însă, dimensiunea financiară a Serviciului este caracterizată de un buget limitat şi de oportunităţi modeste în dezvoltarea şi menţinerea gradului şi nivelului suficient de profesionalism.

5.1. Lipsa unor documente de planificare strategică, dar şi a planurilor anuale instituţionale de activitate, precum şi a rapoartelor privind realizarea indicatorilor de performanţă conturează incertitudini cu referire la dezvoltarea şi consolidarea Serviciului.

Dificultăţile evidenţiate pe parcursul activităţii instituţiilor în domeniu, precum şi procesul de reformare a autorităţilor publice iniţiat în 2017 au făcut ca SHS de asemenea să devină parte componentă a acestui proces. Astfel, în contextul fuzionării Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare cu Ministerul Mediului şi formării Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Serviciul a devenit instituţie subordonată celui din urmă. Autoritatea publică centrală îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu documentele strategice naţionale¹⁶, ale cărui scopuri rezultă din prevederile Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Obiectivele stabilite în strategiile naţionale conţin acţiuni şi indicatori de performanţă de care este responsabil şi SHS.

În vederea realizării acestor sarcini, Serviciul urma să elaboreze şi coordoneze, cu autoritatea ierarhic superioară, un plan de acţiuni în care să fie stabilite exhaustiv şi enumerate acţiunile, responsabilii, perioadele de implementare, precum şi termenele de realizare. Evaluarea de către audit a activităţii de dezvoltare strategică a SHS a relevat că la acest aspect instituţia nu are elaborate niciun document. Activitatea de zi cu zi este desfăşurată în conformitate cu dispoziţiile generale de activitate, nefiind efectuate monitorizări şi raportări privind activităţile prevăzute în documentele strategice de ramură.

_______________________

¹⁶ HG nr.301 din 24.04.2014 “Cu privire la aprobarea Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteia” şi HG nr.409 din 04.06.2014 “Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020”.

5.2. Calitatea insuficientă de pregătire a personalului şi fluctuaţia mare a angajaţilor SHS, precum şi nivelul redus al resurselor necesare efectuării activităţilor de monitorizare pot influenţa performanţele instituţionale.

Una din deficienţele cu care se confruntă Serviciul în activitatea sa este numărul redus al personalului calificat. Totodată, se menţionează că în Republica Moldova nu sunt instituţii care ar pregăti specialişti în domeniu. Astfel, cele menţionate, precum şi fluctuaţia mare a personalului angajat, care de-a lungul anilor a înregistrat indicatori semnificativi (în 2017 a atins un nivel de 21%), pe termen scurt şi mediu pot afecta semnificativ activitatea Serviciului. În acest context, începând cu anul 2014, SHS a fost într-o continuă modificare a statutului instituţional pentru a menţine personalul de bază.

Totodată, insuficienţa resurselor destinate prelevării şi analizei probelor are efect negativ asupra capacităţii de a furniza informaţii suficiente în contextul onorării de către RM a angajamentelor asumate conform acordurilor internaţionale, precum şi respectării cadrului legal şi normativ naţional privind calitatea mediului, cu impact asupra sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei etc. De asemenea, sistemul de monitorizare al Serviciului este determinat de tendinţa negativă de reducere a locaţiilor de monitorizare, astfel încât numărul acestora în 4 ani s-a redus de la 72 la la 59 de unităţi, ceea ce reprezintă 18,1% din numărul de unităţi.

Consecutivitatea neajunsurilor înregistrate de către Serviciu, precum şi de către partenerii de dezvoltare şi monitorizare impun autorităţilor publice centrale să identifice soluţii de reformare instituţională a SHS. Astfel, în anul 2018 urmează a fi creată Agenţia Mediului, în care vor fi încorporate inclusiv funcţii, activităţi şi subdiviziuni care în prezent se află în componenţa Serviciului Hidrometeorologic de Stat (Direcţia monitoring al calităţii mediului (cu laboratoare şi centrele de investigaţii pe 4 componente ale mediului (aer, apă, sol, radioactivitatea mediului)).

În aceste condiţii, activitatea SHS este caracterizată de limitări şi condiţii speciale de activitate, care reprezintă impedimente în dezvoltarea sa.

VI. ALTE CONSTATĂRI

6.1. SHS nu oferă o atenţie adecvată implementării sistemului de management financiar şi control, ceea ce creează nereguli administrat.

Potrivit cadrului legal¹⁷, conducerea entităţii este responsabilă de implementarea controlului intern, inclusiv a sistemului de MFC, de evaluarea funcţionalităţii lui, precum şi de aprecierea gradului de conformitate al acestuia cu prevederile cadrului regulator.

În vederea acumulării probelor de audit cu referire la organizarea şi funcţionarea sistemului de management financiar şi control în cadrul SHS, auditul a evaluat:

(i) organizarea sistemului de MFC, prin analiza faptului dacă Serviciul dispune de reglementări interne suficiente şi relevante; planuri de acţiuni de implementare a MFC, precum şi dacă are descrise şi cartografiate procesele de bază din cadrul autorităţii, dar şi stabiliţi responsabilii de implementarea elementelor MFC;

(ii) implementarea controalelor de securitate în aplicaţii, baza de date şi sistemele operaţionale, în contextul politicii de securitate a sistemului informaţional, precum şi instituirea controalelor generale şi controalelor aplicaţiilor la nivel de operaţiuni economice şi pe domenii;

(iii) existenţa şi respectarea reglementărilor interne de rigoare, procedurile de organizare şi raportare în contextul asigurării funcţionării eficiente şi conforme a serviciului contabil etc.

Procedurile de audit desfăşurate au relevat că, deşi conform “Declaraţiei de bună Guvernare pentru anul 2017” sistemul de MFC instituit în cadrul SHS este parţial implementat, totuşi Serviciul nu dispune de elementele definitorii ale unui MFC fiabil şi consolidat. Astfel, în cadrul SHS nu a fost elaborat Planul de acţiuni privind implementarea MFC, precum şi Registrul riscurilor. De asemenea, nu au fost identificate procedurile formalizate şi descrieri ale proceselor de bază ale Serviciului. Totodată, s-a stabilit că conducerea entităţii nu a realizat acţiuni direct orientate în vederea implementării managementului riscurilor şi a activităţilor de control, precum şi instituirii unui sistem de informare, comunicare şi documentare internă, dar şi proceduri documentate privind raportarea suspiciunilor referitor la neconformităţi, fraude şi corupţie.

_______________________

¹⁷ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

6.1.1. Implicarea superficială în asigurarea funcţionării elementelor sistemului de MFC al SHS, neaplicarea bunelor practici de gestionare a resurselor şi patrimoniului public, precum şi insuficienţa procedurilor interne de monitorizare şi evidenţă a patrimoniului gestionat generează deficienţe în activitatea instituţiei.

Pentru conducerea SHS este imperativă întreprinderea măsurilor de consolidare a MFC, pentru a exclude pe viitor apariţia neregulilor şi neconformităţilor, precum cele constatate de echipa de audit în privinţa:

√ înregistrării întârziate în evidenţa contabilă a bunurilor şi serviciilor achiziţionate de către unitatea de implementare a proiectului “EMP Managementul Durabil POP” şi transmise SHS cu titlu gratuit. În acest context, se subliniază că Serviciul, urmare a activităţilor insuficiente ale managementului financiar şi control, nu a ţinut cont de principiul de departajare, astfel bunurile primite gratuit în anul 2016 de la Unitatea de implementare în valoare de 34,46 milioane lei au fost reflectate în evidenţa contabilă abia în anul 2017, afectând astfel în esenţă raportarea financiară. Acţiunea respectivă a avut caracter repetativ, dat fiind faptul că bunurile primite în luna ianuarie 2017 în cadrul aceluiaşi proiect, în valoare de 7,72 mil.lei, au fost înregistrate în evidenţa contabilă abia în luna aprilie 2017;

√ neînregistrării drepturilor patrimoniale asupra a 2 clădiri amplasate pe teritoriul Transnistriei¹⁸ (129,8 mii lei) şi nesupunerii inventarierii anuale a acestora din cauza lipsei de acces la ele. De menţionat că SHS nu deţine nici documente care să ateste dreptul de proprietate/folosinţă asupra terenurilor aferente staţiilor aflate pe teritoriul Transnistriei, nici informaţii cu privire la suprafaţa acestora. În acest context, se menţionează că Nota narativă la raportul financiar pentru anul încheiat la 31 decembrie 2017 nu include informaţii în acest sens, iar urmare a insuficienţei probelor prezentate de entitate, auditul este limitat în evaluarea şi stabilirea valorii denaturărilor care au afectat prezentarea reală a situaţiilor patrimoniale urmare a nereflectării în evidenţa contabilă a terenurilor aferente;

√ înregistrării în bunurile patrimoniale ale SHS a unei clădiri a Staţiei meteorologice Bălţata (182,6 m.p.), dată în exploatare în anul 1993, la valoarea de 11.433,3 mii lei. Compararea stării clădirii respective cu clădirile staţiilor noi construite cu suprafaţa similară (spre exemplu, clădirea Staţiei meteorologice Leova (cu costul de 3.352,9 mii lei, suprafaţa de 200,7 m.p., dată în exploatare în anul 2014)) creează suspiciuni rezonabile referitor la valoarea reală a clădirii date în exploatare în anul 1993;

√ neînregistrării la oficiile cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra a 8 clădiri¹⁹ în valoare de 15.019,2 mii lei (din 20 de clădiri aflate în gestiune). Totodată, 2 clădiri aferente staţiilor meteorologice²⁰ (6.290,1 mii lei), construite şi dotate în cadrul Proiectului “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”, implementat de Unitatea de implementare a proiectului “EMP Management Durabil POP”, au ca titulari ai grevării alte organizaţii decât SHS. De menţionat că, deşi pentru clădirea Staţiei metrologice Bălţi (2.937,2 mii lei) Unitatea de implementare a proiectului a emis factura fiscală către SHS încă în anul 2014²¹, drepturile patrimoniale asupra clădirilor nou construite nu au fost reînregistrate.

În aceste condiţii de nerealizare a obligaţiunilor primare de gestionare a bunurilor patrimoniale de către SHS, se conturează riscul major de înstrăinare, în mod fraudulos, a bunurilor imobile utilizate de Serviciu în activităţile de monitorizare meteorologică.

_______________________

¹⁸ O clădire în Râbniţa (35,2 mii lei) şi o clădire în Dubăsari (97,3 mii lei). Drepturile patrimoniale ale SHS asupra acestor 2 imobile nu sunt înregistrate la oficiile cadastrale.

¹⁹ Staţia meteorologică Bălţata (4 clădiri), Staţia meteorologică Bravicea (1 clădire), Staţia meteorologică Ceadâr- Lunga (1 clădire construită în cadrul proiectului “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”), 1 clădire în Dubăsari (97,3 mii lei) şi 1 clădire în Râbniţa (32,5 mii lei).

²⁰ Staţia meteorologica Leova (3352,9 mii lei) - Ministerul Mediului, Staţia meteorologica Bălţi (2937,2 mii lei) - Instituţia Publică “EMP Management Durabil POP”.

²¹ Factura nr.WA0095155 din 15.04.2014.

6.1.2. Evaluarea politicilor interne privind gestionarea corespunzătoare şi asigurarea integrităţii bunurilor proprietate publică în teritoriu a relevat că modul actual de organizare a evidenţei contabile, de desemnare în calitate de gestionari ai bunurilor SHS şi de monitorizare a patrimoniului nu asigură securitatea proprietăţii patrimoniale.

În condiţiile în care SHS îşi desfăşoară activitatea datorită bunurilor patrimoniale care sunt amplasate pe teritoriul întregii ţări, potrivit politicilor de securitate, este necesară asigurarea integrităţii şi funcţionării acestora în mod continuu. Pentru a putea garanta securitatea şi starea lor intactă, este imperativă prezenţa şi disponibilitatea permanentă a persoanelor responsabile. Evaluările echipei de audit au stabilit că, în cadrul Serviciului, responsabili de administrarea bunurilor amplasate în teritoriu sunt numite persoane care nu se află propriu-zis în localităţile unde sunt amplasate bunurile atribuite în gestiune. Această situaţie nu poate asigura integritatea bunurilor, având în vedere că efectuarea unui monitoring adecvat este imposibilă, ceea ce amplifică materializarea riscurilor de înstrăinare, deteriorare sau furt.

De asemenea, lipsa numerelor de inventar de pe echipamentele incluse în componenţa posturilor hidrometeorologice şi a staţiilor meteorologice nu asigură evidenţa cantitativ-valorică şi inventarierea lor adecvată, generând deficienţe în monitorizarea şi controlul integrităţii acestora.

În acelaşi context se menţionează că inventarierea desfăşurată în cadrul SHS nu a contribuit la atingerea scopului principal privind stabilirea şi evaluarea reală a elementelor patrimoniale ale autorităţii întrucât au fost supuse inventarierii doar 65% din volumul total al elementele de activ. De asemenea, comisia de inventariere şi-a desfăşurat activitatea cu nerespectarea cadrului regulator aferent, în procesele-verbale privind rezultatele inventarierii nefiind făcute menţiuni referitor la starea bunurilor inventariate (nefuncţionale/neutilizate în procesul operaţional al entităţii etc.) şi nefiind înaintate propunerile de casare a obiectelor nefuncţionale.

6.2. Bunurile nefuncţionale în valoare de 4069,5 mii lei denaturează valoarea justă a patrimoniului gestionat.

Probele de audit, precum şi vizitele la faţa locului denotă existenţa mijloacelor fixe nefuncţionale înregistrate în evidenţa contabilă în valoare de 4069,5 mii lei, ceea ce constituie 3% din valoarea totală a mijloacelor fixe aflate în gestiunea SHS. Totodată, se menţionează că, în anul 2017 SHS a întreprins măsuri pentru casarea unor mijloace fixe în valoare de 1520,5 mii lei, dar a primit refuz din partea Ministerul Mediului²² din cauza lipsei argumentării privind casarea mijloacelor fixe. Existenţa bunurilor neutilizate are un impact negativ asupra prezentării reale²³ a situaţiei patrimoniale în rapoartele financiare. Detalii aferente bunurilor nefuncţionale sunt prezentate în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

_______________________

²² Organul ierarhic superior care emite autorizaţii de casare a mijloacelor fixe pentru instituţiile subordonate acestuia.

²³ Valoarea totală a patrimoniului nu prezintă valoarea reală a bunurilor administrate.

6.3. Stocurile disponibile de materiale circulante au fost denaturate urmare a nerespectării cadrului regulator aferent casării acestora.

Evaluările auditului au stabilit că valoarea totală a stocurilor de materiale circulante la începutul perioadei de gestiune era de 3.995,8 mii lei, iar la sfârşitul anului 2017 constituia 5.406,9 mii lei. Pe parcursul anului, stocul materialelor circulante a fost majorat din contul intrărilor cu 2.604,6 mii lei, iar valoarea materialelor decontate a constituit 1.139,57 mii lei. Astfel, urmare a evaluării neadecvate a stocului existent şi necesarului de materiale circulante pentru consum, instituţia a avut un consum mai mic de materiale circulante, faţă de intrările înregistrate pe parcursul anului. Totodată, potrivit declaraţiilor entităţii auditate, se menţionează că entitatea nu întotdeauna efectuează procedura de casare a materialelor circulante în acelaşi timp cu darea lor în gestiune.

În aceste condiţii, pentru a asigura veridicitatea, conformitatea şi plenitudinea informaţiilor din evidenţa contabilă, este necesară revizuirea procedurilor interne privind administrarea materialelor circulante pentru asigurarea consecvenţei dintre necesarul de materiale circulante şi achiziţiile de bunuri, precum şi efectuarea înregistrărilor în evidenţa contabilă în conformitate cu informaţiile periodice asupra materialelor circulante utilizate.

6.4. Mijloacele financiare publice au fost utilizate ineficient, reprezentând o risipă de bani în valoare de 264,6 mii lei cheltuiţi pentru elaborarea documentaţiei tehnice aferente construcţiei staţiei hidrologice în s. Costeşti.

În perioada 2010-2016, cu suportul financiar al Băncii Mondiale a fost realizat proiectul “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova” (în continuare – proiectul)²⁴. În vederea coordonării acţiunilor de implementare a proiectului în corespundere cu prevederile Acordului, a fost instituit Comitetul naţional de coordonare a proiectului²⁵, compus din 8 reprezentanţi ai autorităţilor publice²⁶.

Una din componentele proiectului se referea la consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe. Potrivit Sub-Componentei A1, activităţile proiectului urmau să contribuie la crearea capacităţilor de operare a unui sistem de avertizări timpurii/nowcasting, şi anume, prin construcţia a unei noi staţii hidrometeorologice pe bazinul hidrografic al râului Prut – Costeşti-Stânca şi a altor 4 staţii de observaţii meteorologice la Bălţi, Soroca, Leova şi Ceadâr-Lunga.

În acest context, în cadrul proiectului s-a planificat construcţia a 5 clădiri pentru 5 staţii de observaţii meteorologice, proiectarea acestora fiind realizată în cadrul unui singur contract. Pentru staţia hidrometeorologică de la Costeşti, pe lângă proiectarea clădirii, a fost necesar de a obţine titlul de proprietate asupra terenului, care a fost obţinut cu suportul proiectului.

Ulterior, la etapa de începere a lucrărilor de construcţie, reieşind din evaluările făcute de SHS prezentate Comitetului Naţional de Coordonare, prin Decizia şedinţei din 25.03.2013, din cauza insuficienţei mijloacelor financiare alocate la acest capitol, s-a renunţat la construcţia clădirii staţiei hidrometeorologice Costeşti (Râşcani), fiind decisă reducerea numărului de obiective care urmau a fi construite, de la 5 la 4 staţii, dând prioritate construcţiei celorlalte patru edificii.

_______________________

²⁴ Credit oferit în baza Acordului de finanţare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, ratificat prin Legea nr.224 din 17.09.2010.

²⁵ HG nr.927 din 07.10.2010 “Cu privire la crearea Comitetului naţional de coordonare în scopul implementării Acordului de finanţare între Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare pentru realizarea Proiectului “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”.

²⁶ Reprezentanţii Guvernului, Ministerului Mediului, Oficiului “POP”, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Finanţelor; Serviciului Hidrometeorologic de Stat; Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale.

6.5. Informaţiile privind statele şi efectivul de personal au fost prezentate neveridic.

♦ SHS nu a respectat limita funcţiilor de conducere aprobate în schema de încadrare (30 de unităţi), efectiv fiind încadrate 31 de unităţi, funcţia de şef al Centrului Mijloace de Măsurare fiind introdusă din contul unităţilor pentru personalul de specialitate.

♦ De asemenea, se atestă raportarea neveridică a numărului de funcţii ocupate pe parcursul anului, indicatorii aferenţi unităţilor medii pe an fiind majoraţi cu 38 de unităţi, iar numărul persoanelor real angajate diminuat cu 4 unităţi.

Raportarea nereală a numărului de posturi vacante a permis SHS acumularea economiilor de resurse financiare destinate retribuirii muncii şi realocarea acestora pentru plăţi stimulatorii şi premii unice.

6.6. Aplicarea incorectă şi neuniformă, în unele cazuri, a legislaţiei aferente retribuirii muncii a condiţionat suportarea neregulamentară a cheltuielilor destinate plăţilor salariale.

♦ Nerespectarea prevederilor cadrului regulator aferent retribuirii muncii privind mărimea premiilor trimestriale acordate angajaţilor SHS a condiţionat suportarea cheltuielilor neregulamentare în sumă de 261,5 mii lei, fondul limită stabilit fiind depăşit cu suma respectivă. Situaţia este prezentată în Anexa nr.8 la prezentul Raport de audit.

♦ Acordarea premiilor unice pentru zilele nelucrătoare s-a efectuat cu nerespectarea cadrului regulator aferent. Astfel, premiu unic cu prilejul Anului nou a fost acordat în 267 de cazuri²⁷, în cuantum ce depăşeşte salariul de funcţie al angajatului, generând suportarea cheltuielilor neregulamentare în sumă de 546,2 mii lei.

♦ Nerespectarea legislaţiei muncii a condiţionat suportarea cheltuielilor nejustificate în valoare de 57,3 mii lei. Astfel, probele de audit au relevat că prestarea muncii suplimentare s-a efectuat cu încălcarea prevederilor art.104 din Codul muncii, munca suplimentară ce depăşeşte 240 ore anuale fiind prestată în lipsa acordului scris al salariatului. În aceste condiţii au fost achitate 57,3 mii lei.

♦ Organizarea neregulamentară a evidenţei timpului efectiv lucrat a condiţionat suportarea cheltuielilor nejustificate în valoare de 3,9 mii lei. Probele acumulate denotă că o subdiviziune din cadrul SHS a organizat o evidenţă separată a orelor prestate suplimentar timpului normat. În aceste condiţii, în Tabelul de pontaj pentru luna ianuarie 2017 au fost trecute, din anul 2016, orele prestate suplimentar pe parcursul anilor precedenţi, în mărime de 527 de ore, care, ulterior, conform regulilor interne stabilite, se utilizează pentru compensarea orelor de muncă, în cazul în care timpul de muncă efectiv lucrat este mai mic decât durata timpului normat. În anul 2017, din 527 de ore acumulate în anii precedenţi, a fost achitată retribuirea muncii pentru 107 ore, în mărime de 3,9 mii lei.

♦ Se atestă suportarea cheltuielilor nejustificate urmare a neîntreprinderii măsurilor pentru restituirea ajutorului material acordat angajatului în luna ianuarie 2017, în legătură cu încetarea relaţiilor de muncă în luna martie a aceluiaşi an, supraplata constituind 2,0 mii lei.

♦ Urmare a reconcilierii datelor aferente datoriilor la plata retribuirii muncii reflectate în Cartea mare cu cele raportate în Bilanţul contabil şi în Raportul privind executarea bugetului, s-a constatat o divergenţă de 64,7 mii lei, care nu a fost inclusă în rapoartele financiare, datoriile la plata salariilor raportate fiind diminuate cu suma respectivă.

_______________________

²⁷ În decembrie 2017 numărul angajaţilor a constituit 297 persoane.

6.7. Prezentarea neintegrală a informaţiilor privind bunurile gestionate de SHS a denaturat datele din Registrul bunurilor imobile proprietate publică a statului, deţinut de APP.

Probele colectate denotă că informaţiile din “Darea de seamă privind bunurile imobile proprietate publică a statului”, întocmită la situaţia din 01.01.2018 şi prezentată de SHS către APP, nu relevă situaţia patrimonială reală şi integrală, în aceasta nefiind incluse 2 loturi de teren²⁸, valoarea estimativă (preţul normativ) a cărora constituie circa 2.434,1 mii lei. Astfel, datele prezentate pentru a fi incluse în Registrul patrimoniului public au fost denaturate.

_______________________

²⁸ Terenuri: 2,0909 ha - str. Grenoble nr.25, sect. Botanica, mun. Chişinău, şi 0,8 ha – or. Costeşti, r-nul Râşcani.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Serviciului Hidrometeorologic de Stat:

1. să elaboreze şi să aprobe un Plan de acţiuni de remediere a neconformităţilor constatate în cadrul prezentului audit;

2. să asigure reflectarea în evidenţa contabilă a valorii terenurilor gestionate (pct.4.1.1.);

3. să asigure reflectarea veridică în evidenţa contabilă a valorii clădirilor gestionate (pct.4.1.2.);

4. să asigure reflectarea regulamentară în evidenţa contabilă a lipsurilor şi delapidărilor, precum şi raportarea acestora conform cadrului regulator aplicabil (pct.4.1.3.);

5. să asigure consecvenţa circulaţiei activelor nemateriale prin efectuarea decontărilor bunurilor date în utilizare, precum şi să întreprindă măsurile prevăzute de cadrul regulator cu privire la clasificarea conformă a elementelor patrimoniale (pct.4.1.4. şi pct.6.3.);

6. să asigure raportarea veridică şi conformă a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale (pct.4.2.);

7. să întreprindă măsuri ce se impun de cadrul regulator privitor la înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra terenurilor şi bunurilor imobile gestionate (pct.6.1.1.);

8. să întreprindă măsuri pentru casarea mijloacelor fixe nefuncţionale (pct.6.2.);

9. să întreprindă măsuri adecvate pentru asigurarea integrităţii bunurilor amplasate în teritoriu (pct.6.1.2.);

10. să asigure promovarea şi implementarea unui management adecvat al resurselor umane, inclusiv conformitatea efectuării cheltuielilor privind remunerarea muncii (pct.6.5. şi pct.6.6.);

11. să întreprindă acţiunile de rigoare aferente implementării controlului financiar public intern, cu identificarea riscurilor aferente activităţilor pentru toate domeniile de activitate financiar-contabilă (inventariere, retribuire a muncii, mijloace fixe şi active nemateriale, active circulante etc.), cu evaluarea şi monitorizarea lor permanentă (pct.6.1.).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII PENTRU RAPOARTELE FINANCIARE

Managementul autorităţii auditate este responsabil de întocmirea şi prezentarea fidelă a rapoartelor financiare în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil²⁹, precum şi de implementarea managementului financiar şi control, care asigură întocmirea situaţiilor financiare ce nu conţin denaturări semnificative cauzate de fraudă şi/sau eroare. Totodată, la întocmirea rapoartelor financiare, conducerea autorităţii este responsabilă de aplicarea următoarelor principii: principiul continuităţii activităţii; contabilitatea de angajamente; permanenţa metodelor; separarea patrimoniului şi datoriilor; necompensarea; consecvenţa prezentării.

_______________________

²⁹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea contabilităţii); Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015; Ordinul ministrului finanţelor nr.06 din 10.01.2018 “Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2017”; Ordinul ministrului finanţelor nr.164 din 30.12.2016 “Cu privire la aprobarea Cerinţelor la întocmirea raportului narativ privind executarea bugetelor autorităţilor/instituţiilor bugetare”.

IX. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului este de a planifica şi realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit.

Scopul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare auditate, încheiate la 31 decembrie 2017, sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, nu conţin denaturări însemnate ca urmare a fraudei sau erorii şi oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activităţile desfăşurate de entitatea auditată, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate prin efectuarea procedurilor necesare în vederea identificării şi evaluării riscurilor unor denaturări sau neconformităţi semnificative, care pot apărea ca urmare a contabilizării sau a prezentării necorespunzătoare a operaţiunilor ori a soldurilor, precum şi evaluării indiciilor de fraudă, pentru a emite o opinie cu privire la caracterul adecvat al tratamentului contabil şi al prezentărilor din situaţiile financiare, întocmite în conformitate cu cadrul general aplicabil. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.