Hotărâre nr.39 din 19.09.2017 privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare la 31 decembrie 2016

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului situaţiilor financiare ale Comisiei

Naţionale a Pieţei Financiare la 31 decembrie 2016

nr. 39  din  19.09.2017

 (în vigoare 20.10.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 364-370 art. 17 din 20.10.2017

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa vicepreşedintelui Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, dl Iurie Filip; Secretarului general al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, dna Elena Pui; contabilului-şef al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, dna Claudia Olaru, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare la 31 decembrie 2016.

_____________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pentru anul 2017², având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situaţiile financiare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare la 31 decembrie 2016 nu conţin, în ansamblul lor, denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, precum şi emiterea unei opinii.

_____________________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

Auditul public extern a fost planificat şi desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit aplicate de Curtea de Conturi (ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000-2999)³, cu bunele practici în domeniul auditului financiar.

_____________________________

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

implementarea în cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a sistemului de management financiar şi control este la o etapă incipientă, fiind însoţită de rezerve semnificative. Aceste circumstanţe au generat carenţe aferente conformităţii ţinerii evidenţei contabile, precum şi unele neconformităţi în gestionarea patrimoniului, care au afectat inteligibilitatea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare respective. Managementul operaţional ineficient al entităţii, nerespectarea cadrului legal, neorganizarea proceselor de control intern la gestionarea patrimoniului public au determinat:

i) înregistrarea şi raportarea necorespunzătoare a capitalului propriu (24848,6 mii lei);

ii) nereevaluarea unor mijloace fixe cu majorarea concomitentă a capitalului propriu, amortizate totalmente, dar utilizate în activitatea operaţională (cu valoarea iniţială de 9349,7 mii lei, sau 54,7% din totalul mijloacelor fixe);

iii) majorarea costurilor şi, respectiv, diminuarea rezultatului financiar derivat din stabilirea neconformă a duratei de funcţionare utilă a imobilizărilor necorporale şi amortizarea acestora (1705,9 mii lei);

iv) neajustarea politicii contabile la prevederile actelor normative ce reglementează metoda provizioanelor, afectând astfel veridicitatea informaţiilor din situaţiile financiare (552,8 mii lei):

v) nerespectarea cadrului legislativ-normativ în vigoare, fiind admise cheltuieli neregulamentare aferente remunerării muncii personalului autorităţii (1515,7 mii lei);

vi) neînregistrarea în conturi distincte a unor venituri aferente dobânzilor la valorile mobiliare de stat (115,4 mii lei), precum şi neînregistrarea şi neacumularea unor venituri posibile (65,3 mii lei);

vii) absenţa procedurilor de formare a taxelor şi plăţilor aferente altor surse legale de venituri.

Cele menţionate au servit motiv pentru exprimarea opiniei de audit cu rezerve.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare la 31 decembrie 2016, care se anexează la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, pentru întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare şi susţinerea ajustării cadrului legislativ aferent organizării şi funcţionării CNPF, privind oportunitatea stabilirii unor taxe regulatorii aferente organizaţiilor de creditare nebancară, inclusiv de microfinanţare şi leasing financiar;

2.3. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din prezenta Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.39 din 19 septembrie 2017

RAPORT

privind auditul situaţiilor financiare ale Comisiei Naţionale

a Pieţei Financiare la 31 decembrie 2016

LISTA ACRONIMELOR

I. OPINIE CU REZERVE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE LA 31 DECEMBRIE 2016

Auditul public extern a auditat situaţiile financiare ale CNPF, la 31 decembrie 2016, care cuprind: bilanţul; situaţia de profit şi pierdere; situaţia modificărilor capitalului propriu; situaţia fluxurilor de numerar; un sumar al politicilor contabile; notele la situaţiile financiare pentru anul care s-a încheiat.

În opinia auditului, cu excepţia aspectelor/efectelor şi posibilelor efecte descrise în Capitolul II. Baza pentru opinie din cadrul prezentului Raport de audit, situaţiile financiare ale CNPF, la 31 decembrie 2016, prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii¹ şi SNC.

_____________________

¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113/2007).

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

Auditul a fost desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit: ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000-2999².

Auditorii au fost independenţi faţă de autoritatea publică auditată şi au îndeplinit responsabilităţile de etică conform Codului etic al Curţii de Conturi.

Urmare a verificărilor de audit efectuate în cadrul CNPF în scopul obţinerii unei asigurări rezonabile că situaţiile financiare întocmite la situaţia din 31 decembrie 2016 corespund cadrului de raportare aplicabil, au fost constatate unele carenţe aferente conformităţii ţinerii evidenţei contabile, precum şi unele neconformităţi în gestionarea patrimoniului, care au afectat inteligibilitatea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare respective. Probele de audit obţinute sunt suficiente şi adecvate pentru a oferi o bază pentru opinia cu rezerve. Astfel, deficienţele constatate de audit, cauzate preponderent de ineficienţa MFC existent, se exprimă prin următoarele:

i) prezentarea distorsionată a situaţiilor patrimoniale urmare a neînregistrării şi neraportării contabile a capitalului propriu;

ii) denaturarea informaţiilor privind imobilizările necorporale, rezultate din stabilirea necorespunzătoare a duratei de funcţionare utilă a unor imobilizări necorporale şi calcularea neconformă a amortizării acestora;

iii) desfăşurarea necorespunzătoare a inventarierii generale a elementelor de activ şi a obligaţiilor financiare, nefiind stabilită/evaluată situaţia reală a elementelor patrimoniale;

iv) aplicarea neconformă a regulilor generale de organizare şi ţinere a evidenţei contabile cu referinţă la provizioanele privind creanţele compromise, precum şi a provizioanelor privind concediile de odihnă nefolosite ale personalului;

v) desfăşurarea şi contabilizarea unor tranzacţii neregulamentare aferente remunerării muncii;

vi) denaturarea nesemnificativă a informaţiilor privind rezultatele financiare, prin necalcularea şi neînregistrarea unor venituri în perioadele corespunzătoare;

vii) neîntreprinderea măsurilor de rigoare privind asigurarea unei gestionări performante a patrimoniului administrat şi, ca urmare, neobţinerea beneficiilor respective.

_____________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999)” (în continuare – Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014).

III. PREZENTAREA ENTITĂŢII AUDITATE

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (în continuare – CNPF, după caz, Comisia Naţională) este autoritatea publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care reglementează şi autorizează activitatea participanţilor pe piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea legislaţiei de către ei. În acest scop, CNPF este învestită cu putere de decizie, de dispensă, de interdicţie, de intervenţie, de control şi de sancţionare disciplinară şi administrativă, în limitele stabilite de legislaţie.³

Obiectivele şi atribuţiile de bază ale CNPF sunt prezentate grafic în figura de mai jos.

CNPF funcţionează potrivit prevederilor Constituţiei, Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare⁴, altor acte legislative, precum şi Regulamentului⁵ propriu.

Autoritatea este condusă de Consiliul de administraţie, care este un organ colegial compus din 5 membri, inclusiv preşedintele şi doi vicepreşedinţi. Membrii Consiliului de administraţie sunt desemnaţi de Parlament pe un termen de 5 ani. Efectivul CNPF în perioada auditată a constituit 119 unităţi de personal (potrivit Statelor de personal aprobate pentru anul 2016). Informaţii succinte privind CNPF, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a mijloacelor financiare, precum şi evidenţa contabilă) sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport.

CNPF ţine contabilitatea şi întocmeşte situaţiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilităţii⁶, SNC, planul de conturi contabile⁷ şi de alte acte normative, utilizând Sistemul informaţional automatizat “1C-Contabilitate 8”.

Finanţarea autorităţii se efectuează integral din taxe şi plăţi a căror mărime se stabileşte în bugetul anual al CNPF, care se aprobă prin Hotărârea Parlamentului⁸. Patrimoniul şi veniturile CNPF sunt scutite de impozite şi taxe. Soldul mijloacelor acumulate şi neutilizate în decursul anului financiar rămâne disponibil, pe contul CNPF, pentru anul financiar următor⁹.

Situaţiile financiare ale CNPF la finele anului 2016 se caracterizează prin următoarele.

_____________________

³ Art.1 din Legea nr.192-XIV din 12.11.1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare (în continuare – Legea nr.192/1998), Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.48/5 din 27.09.2007 (în continuare – Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare).

⁴ Legea nr.192/1998.

⁵ Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.

⁶ Legea contabilităţii nr.113/2007.

⁷ Standardele Naţionale de Contabilitate şi Planul general de conturi contabile, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013.

⁸ Hotărârea Parlamentului nr.104 din 28.05.2015 “Cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2015”; Hotărârea Parlamentului nr.237 din 17.12.2015 “Cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2016”.

⁹ Art.6 alin.(4) din Legea nr.192/1998.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Înregistrarea şi raportarea capitalului propriu în conturi necorespunzătoare a condiţionat denaturarea situaţiilor financiare la situaţia din 31 decembrie 2016.

Potrivit prevederilor normative¹⁰, capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea datoriilor şi include capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul neînregistrat, capitalul nevărsat, capitalul retras, rezervele, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită), precum şi alte elemente ale capitalului propriu.

Probele de audit acumulate denotă că, deşi CNPF, din momentul instituirii şi până în prezent, administrează patrimoniul public transmis în gestiune economică cu titlu gratuit în sumă totală de 1505,4 mii lei¹¹, precum şi alte bunuri patrimoniale în sumă totală de 23343,2 mii lei¹², acestea au fost înregistrate şi raportate eronat la poziţia financiară “Datorii faţă de proprietari”, cauza fiind aplicarea neconformă a prevederilor cadrului normativ în vigoare. Totodată, de menţionat că neconformitatea descrisă a fost constatată şi în Raportul precedent de audit al Curţii de Conturi¹³, fiind înaintate recomandări de remediere, care, de fapt, nu au fost implementate de autoritatea publică, ceea ce relevă ineficienţa MFC existent în cadrul acesteia. Astfel, atribuirea eronată a elementelor de capital propriu în conturi distincte a condiţionat denaturarea situaţiilor financiare la situaţia din 31 decembrie 2016, cu suma totală de 24848,6 mii lei.

_____________________

¹⁰ SNC “Capital propriu şi datorii”, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118/2013.

¹¹ Hotărârea Guvernului nr.904 din 01.10.1999 “Cu privire la transmiterea clădirii de pe bd. Ştefan cel Mare, nr.77 mun. Chişinău”.

¹² 23343,2 mii lei, din care: 12442,0 mii lei – venituri din mijloace speciale la situaţia din 02.01.2014, 9931,9 mii lei – costul activelor materiale şi nemateriale obţinute din grant în anii 2011-2012, şi 969,3 mii lei - profit obţinut în anii 2011-2013.

¹³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.29 din 13.06.2014 “Privind Raportul auditului conformităţii managementului financiar la Comisia Naţională a Pieţei Financiare pe exerciţiul bugetar 2013”.

4.2. Verificarea conformităţii stabilirii duratei de funcţionare utilă a imobilizărilor necorporale şi amortizarea acestora, precum şi raportării lor a relevat carenţe şi neconformităţi, ceea ce a condiţionat majorarea costurilor şi, respectiv, diminuarea rezultatului financiar.

Se denotă că modul existent de gestiune şi evidenţă contabilă a activelor este afectat de abateri şi iregularităţi. Se atestă, în acest sens, lipsa procedurilor de control intern şi a metodelor de monitorizare a activelor, care au avut ca impact nerespectarea unor prevederi ale politicilor contabile ale autorităţii, cum ar fi: modalitatea de stabilire a duratei de funcţionare a unor imobilizări necorporale (SI “Managementul Resurselor Umane” şi SIM “Vizor”).

Conform cadrului normativ în vigoare¹⁴, dacă în urma analizei factorilor relevanţi entitatea nu poate stabili limita previzibilă a perioadei în care activul va genera beneficii economice, astfel de active vor fi tratate ca imobilizări necorporale neamortizabile. Imobilizările necorporale neamortizabile nu se amortizează, fiind supuse testului de depreciere în conformitate cu SNC “Deprecierea activelor”.

Verificările auditului relevă că, deşi SI “Managementul Resurselor Umane” în valoare de 29, 8 mii lei, procurat în anul 2012, nu a fost pus în aplicare până în prezent, autoritatea a calculat amortizarea acestuia în sumă totală de 28,3 mii lei.

De asemenea, CNPF nu utilizează din 2011 şi până în prezent pentru sectorul asigurări (unul din cele trei sectoare supravegheate) SIM “Vizor”, în valoare de 6824,2 mii lei, primit în cadrul asistenţei acordate de BERD în 2008, cauza fiind modificarea formelor de raportare trimestrială a companiilor de asigurări¹⁵ în lipsa ajustării soft-ului la aceste modificări, ca rezultat al neprelungirii termenului contractului privind serviciile de mentenanţă ale sistemului în cauză, expirat în aprilie 2011. Cu toate acestea, entitatea a calculat amortizarea sistemului în perioada nominalizată în sumă totală de 1677,6 mii lei. Mai mult decât atât, durata de funcţionare utilă stabilită şi aplicată (20 ani) la calcularea amortizării sistemului în cauză nu corespunde cu durata de funcţionare utilă stabilită în politica contabilă (5 ani). Astfel, CNPF nu a respectat prevederile cadrului normativ, calculând amortizarea imobilizărilor necorporale neamortizabile nominalizate, ceea ce a condiţionat majorarea costurilor şi, respectiv, diminuarea rezultatului financiar cu suma totală de 1705,9 mii lei.

_____________________

¹⁴ Pct.48 din SNC “Imobilizări necorporale şi corporale”, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118/2013.

¹⁵ Hotărârea CNPF nr.26/15 din 07.07.2011 “Cu privire la aprobarea formei şi conţinutului rapoartelor specializate ale asigurătorilor (reasigurătorilor)”.

4.3. Se atestă desfăşurarea necorespunzătoare a inventarierii generale a activelor şi obligaţiilor, nefiind stabilită/evaluată situaţia reală a acestora, ceea ce a condiţionat neevaluarea elementelor contabile în corespundere cu cadrul normativ în vigoare, precum şi înregistrarea şi raportarea unor active în conturi necorespunzătoare.

Deşi scopul principal al inventarierii este de a stabili şi evalua starea reală a elementelor patrimoniale, urmare a verificărilor de audit se denotă că rezultatele inventarierii anuale nu au oferit informaţii fidele privind activele şi obligaţiile autorităţii la situaţia din 31 decembrie 2016, ceea ce relevă efectuarea necorespunzătoare a acesteia. Astfel, din totalul de 653 de mijloace fixe cu valoarea iniţială de 17098,4 mii lei, 552 de obiecte cu valoarea iniţială de 9349,7 mii lei (sau 54,7%) sunt amortizate în proporţie de 100%, fiind în continuare utilizate în activitatea CNPF cu obţinerea beneficiilor de rigoare. Totodată, comisiile de inventariere nu au prezentat propuneri privind modificarea valorii reziduale şi a duratei de utilizare ale imobilizărilor corporale amortizate totalmente, dar utilizate în activitatea operaţională, acestea urmând a fi estimate conform cadrului normativ în vigoare¹⁶. Mai mult decât atât, modificările aferente estimărilor contabile nu au fost reglementate în politicile contabile ale Comisiei Naţionale, ceea ce a condiţionat admiterea iregularităţilor specificate şi prezentarea neveridică a unor informaţii din situaţiile financiare.

De menţionat că, potrivit cadrului normativ¹⁷ în vigoare, în cazul în care nu sunt necesare costuri privind pregătirea imobilizărilor pentru utilizare conform destinaţiei, iar data intrării obiectelor respective coincide cu data începerii utilizării acestora, costul de intrare al unor astfel de obiecte se contabilizează ca majorare concomitentă a imobilizărilor aflate în utilizare şi a datoriilor curente.

Urmare a desfăşurării procedurilor de audit în scopul verificării corectitudinii şi plenitudinii înregistrării şi raportării mijloacelor fixe, se relevă că, deşi în politicile contabile ale autorităţii sunt descrise regulile de recunoaştere a imobilizărilor corporale în curs de execuţie, CNPF a înregistrat şi raportat la contul 121 “Imobilizări corporale în curs de execuţie” mijloace fixe (APC Smart/UPS3000VALCD230V) în sumă de 62,9 mii lei, care nu se regăsesc la contul respectiv potrivit caracteristicilor stabilite de cadrul normativ, acestea urmând a fi înregistrate la contul 217 “Mărfuri”, până când autoritatea va lua o decizie cu privire la destinaţia acestora. Totodată, de menţionat că mijloacele fixe nominalizate au fost procurate în decembrie 2016 şi până în prezent nu au fost puse în funcţiune, ceea ce denotă valorificarea ineficientă/iraţională a mijloacelor financiare.

Ca rezultat, lipsa unor proceduri operaţionale ale MFC din cadrul autorităţii a avut ca impact neîntreprinderea măsurilor rezultative privind: inventarierea activelor cu determinarea existenţei efective a acestora; monitorizarea completă a modului de evidenţă (conform prevederilor regulamentare) şi neadmiterea înregistrării nejustificate a acestora; reevaluarea unor imobilizări corporale, cu majorarea concomitentă a capitalului propriu.

_____________________

¹⁶ Pct. 18-20 din SNC “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118/2013.

¹⁷ Pct.9 din SNC “Imobilizări necorporale şi corporale”, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118/2013.

4.4. Ca urmare a neajustării politicii contabile la prevederile actelor normative ce reglementează metoda provizioanelor (corecţiilor), a fost afectată veridicitatea informaţiilor din situaţiile financiare.

Verificările auditului asupra altor creanţe privind veniturile, care la situaţia din 31 decembrie 2016 au fost raportate în sumă totală de 1953,2 mii lei, atestă o creştere a acestora cu 448,1 mii lei, sau cu 22,9% comparativ cu creanţele înregistrate la începutul perioadei de gestiune. Totodată, de menţionat că echipa de audit nu a putut obţine probe de audit suficiente şi adecvate cu privire la recuperabilitatea acestor creanţe, cauza fiind ineficienţa MFC aferent domeniului nominalizat, ceea ce a condiţionat existenţa unor creanţe compromise în sumă totală de 372,7 mii lei. De asemenea, se relevă că în politicile contabile nu au fost reglementate activităţi de monitorizare a creanţelor, precum şi nu a fost fundamentat refuzul constituirii provizioanelor (corecţiilor)¹⁸ privind creanţele compromise. Mai mult decât atât, autoritatea efectuează neconform procesul de inventariere¹⁹, fără reconcilierea acestora cu confirmările de rigoare.

Prin urmare, CNPF nu a respectat prevederile normative aferente constituirii provizioanelor privind creanţele compromise la situaţia din 31 decembrie 2016, pentru acoperirea costurilor care urmează a fi suportate de autoritate în caz de neîndeplinire integrală sau parţială a obligaţiilor financiare de către debitori, în sumă de 372,7 mii lei, prin ce a fost afectată veridicitatea informaţiilor din situaţiile financiare.

O situaţie similară se atestă şi în cazul neconstituirii provizioanelor privind concediile de odihnă nefolosite de personalul angajat. Astfel, deşi provizioanele în cauză reprezintă obligaţiile legale ale angajatorului faţă de personal (rezultate din contractele individuale de muncă şi Contractul colectiv de muncă), care urmau a fi plătite în perioadele viitoare, autoritatea nu a reglementat, constituit, înregistrat şi raportat în situaţiile financiare din 31 decembrie 2016 provizioane privind concediile de odihnă nefolosite ale personalului, în sumă totală de 180,1 mii lei.

_____________________

¹⁸ SNC “Creanţe şi investiţii financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118/2013.

¹⁹ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012 (în continuare – Regulamentul nr.60 din 29.05.2012).

4.5. Informaţiile privind cheltuielile aferente remunerării muncii reflectate în situaţiile financiare au fost denaturate prin nerespectarea cadrului legislativ-normativ în vigoare.

Ca urmare a aplicării incorecte şi neuniforme, în unele cazuri, a legislaţiei în vigoare, precum şi a lipsei unor reglementări interne, au fost admise unele iregularităţi la calcularea sporului şi suplimentelor la salariu. Astfel,

i) urmare a verificării corectitudinii de stabilire a sporului lunar pentru intensitatea muncii salariaţilor, auditul a constatat că acesta a fost calculat în lipsa unor criterii de apreciere a aportului fiecărui salariat şi metodologiei aferente. Mai mult decât atât, auditului nu i-au fost prezentate probe concludente privind cuantumul sporului pentru intensitatea muncii, care ar confirma obligaţiile suplimentare şi/sau executarea unor atribuţii de importanţă deosebită (sau de urgenţă), ca urmare fiind admise cheltuieli neregulamentare pentru anii 2015-2016 în sumă totală de 1486,8 mii lei (în anul 2015 – 727,7 mii lei, în anul 2016 – 759,1 mii lei);

ii) nu au fost respectate prevederile normative aferente remunerării muncii²⁰ pentru 4 unităţi ale personalului de conducere, ceea ce a generat depăşirea cuantumului salariului de funcţie lunar la achitarea premiilor unice în anul 2016 (28,9 mii lei).

_____________________

²⁰ Pct.5² din Hotărârea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară”.

4.6. Denaturarea nesemnificativă a rezultatelor financiare a fost cauzată de lipsa de plenitudine a unor venituri calculate, precum şi de înregistrarea acestora în perioade necorespunzătoare.

Deşi, conform politicilor contabile ale autorităţii, veniturile se constată şi se reflectă în contabilitate şi în situaţiile financiare în perioada în care s-au produs, probele de audit acumulate denotă unele abateri privind respectarea acestor prevederi. Astfel, verificarea veniturilor aferente plăţilor AEÎ care, potrivit cadrului normativ²¹, se calculează şi se înregistrează în evidenţa contabilă reieşind din valoarea medie anuală a activelor nete în baza informaţiilor prezentate semestrial de către asociaţiile respective, relevă divergenţe privind plenitudinea înregistrării acestor venituri în perioadele corespunzătoare²². Mai mult decât atât, înregistrarea acestora în perioadele următoare celei de gestiune nu se efectuează în conturi distincte în corespundere cu cadrul normativ în vigoare.

Totodată, de menţionat că autoritatea aplică incorect prevederile normative privind calcularea plăţilor nominalizate, ceea ce s-a soldat cu neînregistrarea şi neacumularea unor venituri în sumă totală de 65,3 mii lei²³.

Verificările auditului denotă şi alte situaţii de neînregistrare în conturi distincte a unor venituri aferente dobânzilor la VMS. Astfel, la înregistrarea investiţiilor financiare în părţi nelegate, ca urmare a nereflectării dobânzii la VMS, care urma a fi decontată la veniturile curente în următoarele 12 luni, a fost condiţionată denaturarea nesemnificativă a liniei de bilanţ “Venituri anticipate curente” cu suma de 115,4 mii lei.

Iregularităţile menţionate, cauzate de lipsa procedurilor de control asupra segmentului respectiv, au determinat denaturarea nesemnificativă a rezultatelor financiare.

_____________________

²¹ Pct.28 din Regulamentul cu privire la modul de percepere a taxelor şi plăţilor de către CNPF, aprobat prin Hotărârea CNPF nr.45/8 din 06.09.2007.

²² În 2015 – 5,6 mii lei, în 2016 – 16,6 mii lei.

²³ În 2015 – 27,6 mii lei, în 2016 – 37,7 mii lei.

4.7. Comisia Naţională a Pieţei Financiare nu deţine proceduri detaliate de formare a taxelor şi plăţilor aferente altor surse legale de venit pe anii 2015 şi 2016.

Conform prevederilor legale²⁴, CNPF elaborează şi înaintează spre aprobare Parlamentului bugetul pentru anul financiar următor.

Bugetul CNPF pentru anul 2015 a fost aprobat la partea de venituri în sumă de 21190,1 mii lei şi realizat efectiv în cuantum de 12727,4 mii lei (60,1%). Executarea veniturilor sub nivelul aprobat a fost determinată de descreşterea semnificativă a volumului emisiilor şi tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa de capital. Pentru anul 2016 bugetul CNPF a fost aprobat la partea de venituri în sumă de 17772,4 mii lei şi realizat efectiv în cuantum de 25197,5 mii lei (141,8%). Structura veniturilor aprobate şi realizate efectiv pe anii 2015 şi 2016 este prezentată în Tabelul nr.4.4.7 din Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

Auditul relevă că, în vederea promovării bunei guvernanţe în sectorul public, autoritatea urma să asigure elaborarea şi implementarea unui mecanism de formare a taxelor şi plăţilor în baza Metodologiei de planificare a bugetului²⁵.

În contextul celor expuse, misiunea de audit atestă absenţa procedurilor detaliate de formare a taxelor şi plăţilor aferente altor surse legale²⁶. Planificarea necorespunzătoare a veniturilor CNPF pe anii 2015 şi 2016 a fost una din cauzele obţinerii în perioada de gestiune 2014-2016 a unui rezultat financiar neuniform (pierderi de 7519,9 mii lei şi de 2006,4 mii lei în anii 2014-2015, respectiv, a profitului de 6479,1 mii lei în anul 2016), care impune, drept consecinţă, posibile efecte de prezentare nereală a situaţiilor financiare.

_____________________

²⁴ Art.6 alin.(2) din Legea nr.192/1998.

²⁵ Metodologia de planificare a bugetului CNPF, aprobată prin Înscrierea Protocolară nr.46/12 din 19.09.2014.

²⁶ Alte surse legale, inclusiv: plata pentru reducerea capitalului social – 700 lei, plata pentru eliberarea avizului de achiziţie a participaţiei calificate – 2500 lei, plata pentru eliberarea autorizaţiei de reorganizare a societăţii pe acţiuni – 2600 lei, plata pentru înscrierea în registrul persoanelor autorizate – 2500 lei, plăţi ale birourilor istoriilor de credit – 0,5% din veniturile obţinute din vânzarea rapoartelor, plata pentru eliberarea avizelor, acordurilor şi confirmărilor etc.

V. MENŢIUNI PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Sectorul financiar nonbancar reprezintă o componentă foarte importantă a sistemului financiar al Republicii Moldova şi o sursă alternativă de finanţare a economiei reale. Dezvoltarea/consolidarea sectorului financiar nonbancar derivă din necesitatea asigurării creşterii economice durabile, aceasta contribuind semnificativ la finanţarea sustenabilă a economiei reale (în condiţiile respectării principiilor stabilităţii financiare). Piaţa financiară nebancară din Republica Moldova este la început de cale, în comparaţie cu alte economii, şi este direct legată de contextul economic general. Republica Moldova se află pe ultima poziţie între ţările din regiune şi cele comparabile (după dimensiunile teritoriale şi numărul populaţiei) în ceea ce priveşte volumul PIB (Figura nr.1). Totodată, gradul de penetrare agregat a tuturor sectoarelor pieţei financiare nebancare în totalul PIB se înregistrează la un nivel redus.

Figura nr.1

Sursă: World Development Indicators database, World Bank, 17 April 2017.

Dezvoltarea/transformarea sectorului financiar non-bancar naţional a fost lansată în anul 2011 în urma adoptării legii²⁷ pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014 (în continuare – Strategia) şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014, fiind prestabilite următoarele obiective: asigurarea unui cadru normativ adecvat, prudent şi sustenabil; stimularea/modernizarea instrumentelor de intervenţie financiară; stimularea/dezvoltarea capacităţii instrucţionale; stimularea dezvoltării pieţelor de capital, asigurări şi microfinanţare.

Per ansamblu, procesul de implementare a Strategiei pe anii 2011-2014 poate fi considerat unul moderat, acţiunile fiind realizate sau parţial realizate²⁸. Situaţiei actuale a pieţei nonbancare îi sunt indispensabile următoarele caracteristici: nivelul relativ redus de dezvoltare în domeniul valorilor mobiliare, asigurărilor în sistemul de creditare nebancară; absenţa investitorilor instituţionali; subestimarea rolului asigurărilor; dependenţa excesivă a AEÎ de sursele externe de finanţare; nivelul insuficient de pregătire profesională a managementului asociaţiilor; lipsa încrederii societăţii faţă de acest sector; aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale performante în domeniul vizat²⁹. Astfel, sectorul naţional nonbancar nu este încă unul matur, iar dezvoltarea acestuia se caracterizează printr-o tranziţie întârziată.

În contextul celor relatate, se relevă că instabilitatea şi impredictibilitatea pieţei financiare nebancare nu garantează o dezvoltare prosperă şi performantă a tuturor segmentelor pieţei, aceasta fiind în dependenţă majoră de factorii macroeconomici şi social-politici, ceea ce constituie un factor de risc sporit pentru continuitatea activităţii autorităţii auditate. Totodată, misiunea de audit desfăşurată a relevat şi alţi factori de risc/domenii sensibile ce pot influenţa continuitatea activităţii, şi anume:

i) particularităţile pieţei autohtone de capital³⁰ şi diminuarea considerabilă a indicatorilor înregistraţi pe piaţa primară şi piaţa secundară de capital (scăderea semnificativă a volumului investiţiilor atrase prin intermediul emisiunilor de acţiuni cu 82,3% în anul 2015, faţă de anul precedent, inclusiv a celor străine cu 93,2%; reducerea considerabilă a volumului total al tranzacţiilor pe piaţa secundară cu 50,4% în perioada anilor 2014-2015);

ii) particularităţile reglementării fiscale aferente dobânzilor la valorile mobiliare de stat şi valorile mobiliare corporative, exprimate prin oferirea facilităţilor fiscale pentru investiţii, în special în situaţiile majorărilor de capital social prin intermediul ofertelor publice de valori mobiliare (IPO-uri) sau scutirea impozitării părţii de profit net repartizat pentru plata dividendelor şi reinvestite în scopul majorării capitalului social;

iii) particularităţile deservirii organizaţiilor de microfinanţare, nepurtătoare de plăţi regulatorii conform cadrului legal în vigoare³¹, soldate cu cheltuieli semnificative aferente monitorizării şi supravegherii acestor organizaţii.

Riscurile menţionate constrâng CNPF la efectuarea unor cheltuieli relativ suficiente pentru a face faţă provocărilor şi a înregistra progrese palpabile conform unor viziuni de perspectivă strategică, reieşind din cele mai bune practici internaţionale de reglementare şi supraveghere a pieţei financiare.

_____________________

²⁷ Legea nr.35 din 03.03.2011 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014.

²⁸ Raport de monitorizare a Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2011-2014.

²⁹ Notă informativă la proiectul Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016-2020 şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2016-2020.

³⁰ Notă: Concentrarea pachetelor majoritare de acţiuni la un număr restrâns de persoane, limitarea doar la emiterea şi circulaţia pe piaţa de capital a valorilor mobiliare de o singură clasă – acţiuni ordinare, oferta redusă de valori mobiliare lichide în circulaţie liberă, lipsa IPO (Initial Public Offering) – oferte publice de plasare a valorilor mobiliare.

³¹ Art.6 din Legea nr.192/1998.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1. La implementarea sistemului de Management Financiar şi Control în cadrul CNPF se constată rezerve, acesta fiind doar la etapa de implementare.

Conducerea CNPF este responsabilă³² de implementarea sistemului de MFC, aprecierea gradului de conformitate a acestuia cu cadrul normativ în domeniu, elaborarea Raportului privind organizarea şi funcţionarea sistemului de MFC, precum şi de emiterea Declaraţiei privind buna guvernare. Managerul entităţii publice este obligat ca, urmare a autoevaluării, să aprecieze organizarea sistemului de MFC şi să emită anual o declaraţie privind buna guvernare. Cu toate că este interesată de implementarea procedeelor moderne de gestionare a proceselor operaţionale, Comisia Naţională nu a implementat o serie de cerinţe obligatorii privind sistemul de MFC intern. Astfel, autoritatea auditată:

• nu are stabilite obiectivele strategice de dezvoltare pentru anii 2015-2020, activând doar în baza planurilor anuale;

• nu a asigurat gestionarea şi monitorizarea adecvată a riscurilor care ar avea impact negativ în atingerea obiectivelor şi realizarea performanţelor stabilite;

• nu a cartografiat procesele de bază din cadrul autorităţii;

• nu a îmbunătăţit sistemul existent de informare, comunicare şi documentare internă.

_____________________

³² Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Comisia Naţională a Pieţei Financiare:

1. Să dispună/implementeze acţiuni de remediere a controlului intern, descriere schematică/narativă a proceselor operaţionale, evaluare şi monitorizare sistematică şi înregistrare a riscurilor aferente proceselor operaţionale de bază ce ţin de exerciţiile economico-financiare (planificarea bugetului, salarizare, inventariere, constituirea provizioanelor) (pct.6.1. din prezentul Raport de audit);

2. Să actualizeze politica contabilă la normele regulatorii în vederea asigurării evidenţei contabile aferente inventarierii, înregistrării, evaluării şi raportării conforme a capitalului propriu, a imobilizărilor corporale şi necorporale, a creanţelor şi provizioanelor, a veniturilor şi rezultatelor financiare (pct.4.1.-4.4. şi pct.4.6. din prezentul Raport de audit);

3. Să ajusteze cadrul normativ intern aferent salarizării angajaţilor în contextul definirii clare a criteriilor de stabilire a sporului lunar privind intensitatea muncii şi respectării limitei cuantumului salariului de funcţie lunar al personalului de conducere la achitarea premiilor unice (pct.4.5. din prezentul Raport de audit);

4. Să asigure evaluarea, respectiv, planificarea veniturilor din alte surse legale, prin aprobarea procedurilor descrise aferente acestora, cu includerea corespunzătoare în metodologia de elaborare a bugetului propriu (pct.4.7. din prezentul Raport de audit).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI ALE CELOR ÎNSĂRCINAŢI

 CU GUVERNANŢA PENTRU SITUAŢIILE FINANCIARE

Managementul autorităţii este responsabil de pregătirea şi prezentarea fidelă a rapoartelor/situaţiilor financiare în conformitate cu Legea nr.113/2007, SNC şi de implementare a MFC, care asigură întocmirea situaţiilor financiare ce nu conţin denaturări semnificative cauzate de fraudă sau eroare. La întocmirea situaţiilor financiare, conducerea este responsabilă de evaluarea capacităţii entităţii de a continua activitatea, dezvăluind, după caz, aspectele legate de activitatea continuă.

IX. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului este de a planifica şi realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit.

Scopul auditului public extern constă în oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că situaţiile financiare, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, precum şi în emiterea unei opinii.

Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când există. Denaturările pot fi datorate fraudei sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor situaţii financiare.

O informaţie mai detaliată privind responsabilităţile auditorilor este prezentată în Anexa nr.2. Metodologia şi sfera de abordare a auditului.