Hotărâre nr.395 din 01.04.2022 pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege privind recensământul populaţiei şi locuinţelor

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru aprobarea avizului asupra proiectului de lege

privind recensământul populaţiei şi locuinţelor

nr. 395  din  01.04.2022

 (în vigoare 01.04.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 98-105 art. 415 din 08.04.2022

* * *

Prin adresa nr.18-23-2258 din 3 martie 2022, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr.CEC-7/1775 din aceeaşi dată, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a solicitat avizarea proiectului de lege privind recensământul populaţiei şi locuinţelor, număr unic 124/BNS/2022 (autor: Biroul Naţional de Statistică).

În temeiul art.18 alin.(2) şi (4) din Codul electoral şi art.32 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, Comisia Electorală Centrală

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă avizul asupra proiectului de lege privind recensământul populaţiei şi locuinţelor, număr unic 124/BNS/2022, conform anexei.

2. Hotărârea se transmite, potrivit solicitării, Biroului Naţional de Statistică şi Cancelariei de Stat cu titlu de informare.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr.395 din 1 aprilie 2022

AVIZ

asupra proiectului de lege privind recensământul

populaţiei şi locuinţelor

Prin adresa nr.18-23-2258 din 3 martie 2022, înregistrată la Comisia Electorală Centrală cu nr.CEC-7/1775 din aceeaşi dată, Cancelaria de Stat a Republicii Moldova a solicitat avizarea proiectului de lege privind recensământul populaţiei şi locuinţelor, număr unic 124/BNS/2022 (autor: Biroul Naţional de Statistică).

Conform notei informative, proiectul legii are drept scop crearea cadrului legal necesar pentru realizarea viitoarelor recensăminte în Republica Moldova, precum şi punerea în aplicare a Rezoluţiei adoptate de Comisia de Statistică a Organizaţiei Naţiunilor Unite la cea de-a 46-a sesiune, prin care statele membre sunt chemate să efectueze cel puţin un recensământ în Runda mondială de recensământ 2020, care cuprinde anii 2015 – 2024.

Examinând proiectul de lege privind recensământul populaţiei şi locuinţelor, Comisia susţine conceptual proiectul înaintat şi, prin prisma competenţelor ce îi revin, prezintă următoarele propuneri şi obiecţii de conţinut.

1. În ceea ce priveşte unele noţiuni din art.3 al proiectului de lege:

1) Potrivit art.3 din proiectul de lege, expresia "reşedinţă obişnuită" este definită ca "loc în care o persoană îşi petrece în mod normal perioada de odihnă zilnică, indiferent de absenţele temporare în scopul odihnei, concediului/vacanţei, vizitelor la rude şi prieteni, afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase".

În context, Comisia reţine că noţiunea respectivă este reglementată în art.38 alin.(1) şi (2) din Codul civil, potrivit cărora, "domiciliul persoanei fizice este locul unde acesta îşi are reşedinţa obişnuită. […] Reşedinţa obişnuită demonstrează o legătură apropiată şi stabilă a persoanei fizice cu locul vizat. La determinarea reşedinţei obişnuite se iau în considerare toate elementele de fapt relevante, în special durata şi regularitatea prezenţei persoanei în locul vizat, precum şi condiţiile şi motivele acestei prezenţe".

Mai mult, atragem atenţia că noţiunile de "reşedinţă" şi "domiciliu" sunt reglementate inclusiv de art.1 din Codul electoral, potrivit căruia domiciliul este locul de trai permanent al alegătorului, iar reşedinţa este locul de trai temporar, în ambele cazuri confirmat în buletinul de identitate.

Prin urmare, Comisia consideră că autorul proiectului de lege, propunând o nouă definiţie pentru noţiunea de "reşedinţă obişnuită", urmează să ţină cont în special de acele criterii deja stabilite de legiuitor, inclusiv: "legătura apropiată şi stabilă dintre persoană şi locul vizat", "durata şi regularitatea prezenţei persoanei în locul vizat" şi "motivele prezenţei în locul vizat" (adică locul de trai al persoanei fizice).

2) De asemenea, cu referire la definiţia noţiunii de "locuinţă" din conţinutul aceluiaşi articol, menţionăm că, potrivit principiilor de tehnică legislativă, definirea unei noţiuni în conţinutul legii este necesară doar în situaţia când se stabileşte cu certitudine riscul ca noţiunea respectivă să aibă mai multe interpretări.

Comisia observă că, în conformitate cu art.4 din Legea nr.75/2015 cu privire la locuinţe, locuinţa reprezintă o construcţie sau încăpere izolată alcătuită din una sau din mai multe camere de locuit, precum şi din alte încăperi auxiliare (bucătărie, bloc sanitar etc.), care satisface cerinţele de trai ale unei persoane sau ale mai multor persoane (familii) şi corespunde exigenţelor minime pentru locuinţe, stabilite în actele normative; în calitate de locuinţă sunt recunoscute casele de locuit individuale, apartamentele, încăperile locuibile din cămine şi din clădiri cu altă destinaţie.

Aceeaşi definiţie este propusă şi de autorul proiectului de lege, respectiv fiind deja reglementată o definiţie juridică clară a noţiunii de "locuinţă". În acest caz, Comisia consideră că nu este necesar de a defini repetat această noţiune, întrucât se creează astfel o reglementare "dublă" a uneia şi aceleiaşi noţiuni.

3) De asemenea, cu referire la noţiunile utilizate în proiectul de lege, menţionăm că la art.10 alin.(1) lit.p) şi la art.19 din proiect se utilizează expresia "confidenţialitate statistică", respectiv, pentru a exclude probabilitatea interpretării eronate, propunem să fie dată o definiţie care să explice această sintagmă.

2. La art.4 alin.(2), textul "condiţiile de locuit ale gospodăriilor şi clădirile în care se situează locuinţele acestora" propunem să fie substituit prin textul "date referitoare la gospodăriile individuale şi fondul locativ, condiţiile de locuit ale populaţiei şi clădirile în care se situează locuinţele acestora."

3. La articolul 9 din proiectul de lege:

Potrivit alin.(3) şi (4) propuse de autorul proiectului de lege, funcţionarii publici, la cerere, pot fi contractaţi în calitate de personal temporar de recensământ, inclusiv prin degrevare, iar autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi autonome dispun de dreptul de degrevare din funcţia de bază a persoanei care intenţionează să activeze în calitate de personal temporar de recensământ.

Comisia menţionează că o situaţie analogică de degrevare a funcţionarilor publici pentru realizarea altor activităţi este reglementată de art.35 alin.(4) şi (5) din Codul electoral, conform cărora Comisia Electorală Centrală determină numărul de membri ai organelor electorale care pot fi degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent şi termenul acestor degrevări. Membrilor organelor electorale degrevaţi din instituţiile bugetare li se menţine salariul la locul de muncă permanent. Funcţionarii publici, membri ai organelor electorale şi membri ai aparatelor de lucru ale acestor organe, degrevaţi de atribuţiile de la locul de muncă permanent pentru perioada electorală îşi păstrează statutul de funcţionar public.

De exemplu, funcţionarii publici antrenaţi în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor sunt degrevaţi de la locul de muncă permanent pentru o perioadă de aproximativ 50 de zile pentru activitate în calitate de membri ai consiliilor electorale de nivelul al doilea sau pentru o perioadă de 22 de zile în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Având în vedere provocările care au apărut în procesul de degrevare a funcţionarilor publici pentru a exercita activitatea de funcţionar electoral în organele electorale inferioare, atragem atenţia că instituţia degrevării funcţionarilor publici nu este reglementată expres nici de Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public (legea specială care reglementează regimul general al funcţiei publice, statutul funcţionarului public, raporturile juridice dintre funcţionarii publici şi autorităţile, precum şi alte raporturi ce decurg din acestea), nici de Codul muncii.

De aceea, recomandăm autorului proiectului de lege să vină cu propuneri de completare a legislaţiei din domeniul raporturilor de muncă prin instituirea unor norme care să reglementeze expres principiile de degrevare a funcţionarilor publici.

În al doilea rând, Comisia sugerează autorului proiectului de lege să prevadă, în afară de modalitatea de contractare şi condiţiile de remunerare a personalului temporar de recensământ, şi o soluţie privind aspectele ce vizează executarea obiectivelor individuale stabilite la locul de muncă de bază pentru persoanele degrevate, dacă termenul de realizare a acestora va coincide cu perioada de desfăşurare a recensământului.

Potrivit art.34 alin.(1) şi (2) lit.c) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public se realizează prin compararea rezultatelor obţinute în perioada evaluată cu obiectivele stabilite, în baza criteriilor de evaluare. Obiectivele pentru fiecare funcţionar public se stabilesc anual de către conducătorul autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public şi vor corespunde următoarelor cerinţe: să reflecte termenele de realizare.

Astfel, s-au înregistrat situaţii când după dizolvarea organelor electorale inferioare şi, respectiv, după încheierea perioadei electorale, funcţionarii publici au fost în imposibilitate de a-şi îndeplini obiectivele individuale în termenele stabilite, deoarece aceste termene au coincis cu perioada de organizare a alegerilor (adică cu perioada când erau degrevaţi de la locul de muncă permanent), fapt ce a influenţat negativ procesul de evaluare finală a funcţionarilor publici.

4. La art.13 alin.(1) din proiectul de lege, Comisia propune completarea literei f), care să prevadă colectarea informaţiilor nu numai cu privire la caracteristicile clădirilor şi locuinţelor, dar şi privind condiţiile de acces în clădiri pentru persoanele cu dizabilităţi.

Comisia reţine că, potrivit art.30 alin.(2) şi (3) din Codul electoral, sediile secţiilor de votare se stabilesc, de regulă, în sediile aflate în proprietate publică şi se amenajează astfel încât să faciliteze accesul în ele al persoanelor în vârstă şi celor cu dizabilităţi. Secţii de votare speciale pot fi constituite pe lângă spitale, sanatorii, maternităţi, aziluri şi cămine pentru bătrâni.

Prin urmare, datele colectate cu privire la condiţiile de acces în clădiri pentru persoanele cu dizabilităţi vor facilita inclusiv dezvoltarea de către organele electorale a mecanismelor de incluziune a categoriei respective de persoane în procesul electoral.

5. Potrivit art.14 alin.(1) lit.b) din proiectul de lege, recensământul poate fi efectuat pe bază de registre, iar conform art.15 alin.(4) lit.g) din acelaşi proiect, posesorii şi deţinătorii de date administrative şi private sunt obligaţi să transmită cu titlu gratuit datele individuale, inclusiv datele cu caracter personal, din registrele, sistemele informaţionale, sistemele de evidenţă a datelor cu caracter personal, gestionate în calitate de posesor sau deţinător, cum ar fi, însă, nelimitându-se la Registrul funcţionarilor electorali.

De menţionat că, potrivit pct.3 şi 4 din Regulamentul cu privire la Registrul funcţionarilor electorali (în continuare – RFE), aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.22/2011, registrul este un sistem de evidenţă (bază de date personale) la nivel naţional a funcţionarilor electorali, întocmit şi ţinut de Comisia Electorală Centrală.

Cu alte cuvinte, RFE reprezintă un sistem electronic de evidenţă a funcţionarilor electorali, întocmit şi gestionat de Comisia Electorală Centrală, în care se indică, printre altele, numele şi prenumele funcţionarului electoral, anul naşterii, profesia (ocupaţia), funcţia, locul de muncă, telefonul de contact, domiciliul, cine l-a desemnat, iar în cazul participării la alegeri, se indică data desfăşurării alegerilor şi calitatea deţinută în organele electorale.

Scopul de bază al RFE constă în evidenţa experienţei electorale şi instruirii funcţionarilor electorali. În cazul alegerilor, Comisia Electorală Centrală selectează din rândul lor candidaturi pentru a le desemna, în condiţiile Codului electoral, în calitate de membri ai organelor electorale inferioare.

Astfel, ţinând cont de natura juridică a RFE şi pentru a nu stabili norme contradictorii scopului funcţionării acestuia, considerăm că datele conţinute în RFE vor putea fi utilizate, în caz de necesitate, doar pentru selectarea personalului temporar de recensământ. Cu alte cuvinte, Comisia va putea pune la dispoziţia Biroului Naţional de Statistică date despre experienţa persoanei în calitate de funcţionar electoral, care va constitui un avantaj pentru selectarea candidaţilor/personalului temporar de recensământ.

Având în vedere cele menţionate mai sus, propunem completarea art.15 alin.(4) lit.g) din proiect cu textul " , în vederea selectării personalului temporar de recensământ, în baza datelor individuale ale funcţionarilor electorali care au activat la ultimele două scrutine naţionale".

Perioada de "ultimele două scrutine naţionale" o propunem pentru a asigura expedierea unor date individuale cât mai actualizate despre experienţa şi instruirea funcţionarilor electorali, care pot fi selectaţi ca personal temporar de recensământ.

Suplimentar, cu referire la art.15 alin.(4) din proiectul de lege, propunem completarea acestuia cu litera i) cu următorul cuprins: "Registrele de evidenţă a gospodăriilor populaţiei".

Menţionăm că, prin Hotărârea Guvernului nr.1446/2006 "Cu privire la punerea în aplicare a noilor registre de evidenţă a gospodăriilor populaţiei", au fost aprobate noile modele ale acestor registre, unde se precizează:

- în primăriile satelor (comunelor) – toate gospodăriile populaţiei din teritoriul administrat;

- în primăriile oraşelor (municipiilor) – toate gospodăriile persoanelor care locuiesc în case individuale şi deţin terenuri agricole şi/sau animale domestice agricole.

Având în vedere practica autorităţilor administraţiei publice locale, datele incluse în registrele de evidenţă a gospodăriilor populaţiei se utilizează până în prezent la eliberarea adeverinţelor sau altor tipuri de extrase, respectiv registrele ar putea fi utilizate şi în procesul de efectuare a recensământului.