Hotărâre nr.42 din 02.03.2018 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de întocmire şi

prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual

nr. 42  din  02.03.2018

 (în vigoare 23.03.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 95-104 art. 425 din 23.03.2018

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

nr.1306 din 16 martie 2018

Ministru_______Alexandru TĂNASE

În temeiul art.5 alin.(1) lit.d), 11 alin.(1), 27 alin.(1) lit.c), 44 lit.a) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), cu modificările şi completările ulterioare, şi al art.84 şi 86 din Legea nr.202 din 6 octombrie 2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), Comitetul executiv al Băncii Naţionale a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Instrucţiunea privind modul de întocmire şi prezentare de către bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual.

2. Se abrogă Hotărârea Consiliului de administraţie al Bănci Naţionale a Moldovei nr.292 din 15 decembrie 2011 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind situaţiile financiare FINREP la nivel individual, aplicabile băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.227-232, art.2104), înregistrată la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova cu nr.1170 din 15 decembrie 2016, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Rapoartele FINREP pentru situaţiile la 31 ianuarie 2018 şi la 28 februarie 2018 se vor prezenta, în condiţiile Instrucţiunii de la pct.1, cel târziu la data de 23 martie 2018.

Aprobată

prin Hotărârea Comitetului executiv al

Băncii Naţionale a Moldovei

nr.42 din 2 martie 2018

INSTRUCŢIUNE

privind modul de întocmire şi prezentare de către

 bănci a rapoartelor FINREP la nivel individual

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezenta instrucţiune stabileşte modul de întocmire şi prezentare la Banca Naţională a Moldovei (denumită în continuare – BNM) a rapoartelor ce conţin informaţii financiare la nivel individual şi se aplică băncilor persoane juridice din Republica Moldova, inclusiv sucursalelor din străinătate ale acestora, precum şi sucursalelor băncilor din alte state în ceea ce priveşte activitatea desfăşurată în Republica Moldova (denumite în continuare – bănci).

2. Băncile întocmesc şi prezintă la BNM rapoartele FINREP la nivel individual (denumite în continuare – rapoarte), în conformitate cu cerinţele stabilite în anexele la prezenta instrucţiune.

3. Rapoartele vor reflecta operaţiunile şi situaţia financiară a băncilor, inclusiv a sucursalelor din străinătate ale acestora, la sfârşitul zilei operaţionale a perioadei de referinţă (lună, trimestru sau semestru, după caz).

4. La întocmirea rapoartelor se vor aplica prevederile Planului de conturi al evidenţei contabile în băncile licenţiate din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei din 26 martie 1997, cu modificările şi completările ulterioare (denumit în continuare – Plan de conturi), precum şi de Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (denumite în continuare – IFRS) şi de Standardele Internaţionale de Contabilitate (denumite în continuare – IAS).

5. În prezenta instrucţiune sunt utilizate următoarele abrevieri:

a) “IFRIC” – Interpretări ale Comitetului Internaţional pentru Interpretări privind Raportarea financiară;

b) “CRR” – Regulamentul (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr.648/2012, JO L 176, 27.06.2013, p.1-337;

c) “Anexa V” – Anexa V a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr.680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a insituţiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului; JO L 191/1, 28.06.2014, p. 1-1861;

d) “BCE/2013/33” sau “Regulamentul BCE BSI” – Regulamentul (UE) nr.1071/2013 al Băncii Centrale Europene din 24 septembrie 2013 privind bilanţul sectorului instituţii financiare monetare (reformare) (BCE/2013/33), JO L 297, 07.11.2013, p.1;

e) “etape de depreciere” – categorii de depreciere, astfel cum sunt definite în IFRS 9, punctul 5.5.;

f) “etapa 1” – se referă la deprecierea evaluată în conformitate cu IFRS 9, punctul 5.5.5.;

g) “etapa 2” – se referă la deprecierea evaluată în conformitate cu IFRS 9, punctul 5.5.3.;

h) “etapa 3” – se referă la deprecierea activelor ca urmare a riscului de credit, astfel cum sunt definite în anexa A din IFRS 9;

i) “din care: neperformante” – se referă la valoarea nominală a angajamentelor de creditare, a garanţiilor financiare şi a altor angajamente date care sunt considerate ca neperformante în conformitate cu punctele 213-239 din Anexa V.

6. În rapoarte sumele se reflectă în moneda naţională, dacă în modul de completare nu este prevăzut altfel.

7. Mijloacele în valută se recalculează în lei moldoveneşti la cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele respective, stabilit de BNM pentru data de referinţă, dacă în modul de completare a raportului nu este prevăzut altfel.

8. Indicatorii ce conţin semnul minus (–) se reflectă ca valori negative, ceilalţi indicatori se reflectă ca valori pozitive, cu excepţia cazului când se constată soldul opus celui ordinar pentru valorile necesare de a fi raportate (sold creditor pentru conturile din clasa Active sau Cheltuieli; sold debitor pentru conturile din clasa Obligaţii, Capital şi rezerve, Venituri).

9. Informaţiile aferente contului de profit sau pierdere, precum şi cele aferente variaţiei diverselor elemente din bilanţ reprezintă sumele înregistrate în conturile de cheltuieli şi venituri, respectiv operaţiunile efectuate de la începutul anului financiar până la data de referinţă inclusiv. Acelaşi principiu este aplicat şi în cazul informaţiilor care, potrivit prezentei instrucţiuni, se referă la o anumită perioadă (lună, trimestru, semestru).

10. În sensul prezentei instrucţiuni, în ceea ce priveşte data recunoaşterii/derecunoaşterii în/din bilanţ a activelor financiare, băncile vor aplica consecvent, utilizînd abordarea iniţială pentru toate raportările ulterioare, fie data încheierii tranzacţiei (data la care banca îşi asumă angajamentul să cumpere sau să vândă activul), fie data decontării (data la care activul este efectiv livrat/primit), în corespundere cu politicile şi metodele de contabilizare interne, aprobate de către conducerea băncii.

11. IFRS se aplică în cazul rapoartelor prezentate de către bănci pentru situaţia din 30 iunie şi 31 decembrie. Băncile pot decide asupra unei fecvenţe mai mari a aplicării IFRS.

12. Înainte de a fi prezentate la BNM, datele din rapoartele întocmite la data de referinţă se confruntă cu datele din rapoartele precedente. În cazul în care au fost constatate modificări esenţiale faţă de perioadele precedente, concomitent cu raportul, se prezintă o notă explicativă în care se vor descrie cauzele modificărilor respective.

13. La întocmirea rapoartelor, bancile vor ţine cont, după caz, de actele BNM prin care sunt dispuse măsuri sau aplicate sancţiuni băncilor şi de notificările primite conform art.75¹ alin.(10) din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, dacă s-au depistat încălcări legate de raportare.

Capitolul II

TERMENELE ŞI FORMA DE PREZENTARE A RAPOARTELOR

14. Rapoartele se prezintă în conformitate cu Instrucţiunea privind modul de prezentare a rapoartelor în formă electronică la Banca Naţională a Moldovei, aprobată prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naţionale a Moldovei nr.245/2019.

[Pct.14 modificat prin Hot.BNM nr.246 din 26.09.2019, în vigoare 25.11.2019]

15. Băncile întocmesc rapoartele, în scopul prezentării la BNM, în conformitate cu următoarele date de referinţă:

1) raportare lunară: ultima zi a lunii;

2) raportare trimestrială: 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie şi 31 decembrie;

3) raportare semestrială: 30 iunie şi 31 decembrie.

16. În scopul prezentării rapoartelor la BNM, băncile vor respecta următoarele termene de raportare:

1) raportare lunară: în decurs de cel mult 8 zile lucrătoare din data de referinţă;

2) raportare trimestrială: în decurs de cel mult 15 zile calendaristice din data de referinţă;

3) raportare semestrială: în decurs de cel mult 15 zile calendaristice din data de referinţă.

17. În cazul în care data limită de raportare este o zi de sărbătoare nelucrătoare sau o zi de sâmbătă ori de duminică, rapoartele se prezintă cel târziu până la sfârşitul următoarei zile lucrătoare.

18. După examinarea rapoartelor financiare anuale de către adunarea generală a acţionarilor, dar nu mai târziu de 30 aprilie, băncile vor prezenta repetat la BNM, în formă electronică, rapoartele prevăzute în prezenta instrucţiune la situaţia din 31 decembrie, modificate în urma auditului. Concomitent cu rapoartele în formă electronică, se expediază pe suport hârtie o notă explicativă detaliată privind ajustările efectuate.

19. Notele explicative menţionate la pct.12 şi 18 din prezenta Instrucţiune, se autentifică prin semnătura persoanei împuternicite a băncii, şi după caz, prin aplicarea ştampilei băncii, şi se prezintă la BNM în original.

Anexa nr.1

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 01.00 – BILANŢ [SITUAŢIA POZIŢIEI FINANCIARE]

1. Raportul F 01.00 reprezintă situaţia financiară a băncii la sfârşitul ultimei zile a perioadei de referinţă.

2. Raportul este format din 3 tabele: F 01.01 reflectă informaţiile privind activele băncii, F 01.02 reflectă datoriile băncii, iar F 01.03 reflectă capitalul propriu al băncii.

3. Instrumentele financiare sunt prezentate pe categorii de active şi datorii financiare.

4. În sensul prezentului raport se definesc următoarele noţiuni:

1) “Deţinut în vederea tranzacţionării” este un activ financiar sau o datorie financiară care întruneşte una din următoarele condiţii :

a) este dobândit sau este suportată în principal în scopul vânzării sau răscumpărării în viitorul apropiat;

b) la recunoaşterea iniţială face parte dintr-un portofoliu de instrumente financiare identificate gestionate împreună şi pentru care există dovezi ale unui tipar real recent de urmărire a profitului pe termen scurt; fie

c) este un instrument derivat (cu excepţia unui instrument derivat care este un contract de garanţie financiară sau un instrument desemnat şi eficace de acoperire împotriva riscurilor).

2) “Active financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere” sunt activele financiare care trebuie evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, cu excepţia cazului în care este evaluat la costul amortizat în conformitate cu punctul 4.1.2. sau la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global în conformitate cu punctul 4.1.2A din IFRS9.

3) “Active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” sunt activele financiare care la recunoaşterea iniţială sunt desemnate ca fiind la valoarea justă prin profit sau pierdere.

4) “Datorii financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” sunt datoriile financiare care întrunesc una dintre următoarele condiţii:

a) corespunde definiţiei instrumentelor deţinute în vederea tranzacţionării;

b) la recunoaşterea iniţială este desemnată de către bancă drept evaluată la valoarea justă prin profit sau pierdere în conformitate cu punctul 4.2.2 sau 4.3.5 din IFRS 9;

c) este desemnată la recunoaşterea iniţială sau ulterior la valoarea justă prin profit sau pierdere, în conformitate cu punctul 6.7.1 din IFRS 9.

5. La completarea raportului F 01.00 se vor lua în calcul următoarele precizări:

1) “Numerar în casă” include deţinerile de bancnote şi monede naţionale şi străine aflate în circulaţie şi folosite în mod obişnuit pentru a face plăţi.

2) “Solduri de numerar la bănci centrale” includ soldurile de încasat la vedere la banca centrală.

3) “Alte depozite la vedere” includ soldurile de încasat la vedere la bănci.

4) “Active financiare deţinute în vederea tranzacţionării” includ instrumentele derivate, valorile mobiliare cumpărate în vederea tranzacţionării (acţiuni, valori mobiliare de stat şi valori mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei), credite şi avansuri procurate de la alte bănci în scopul revânzării.

5) “Active financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere” includ active financiare nedestinate tranzacţionării, precum instrumente de capitaluri proprii pentru care banca nu a făcut alegerea irevocabilă, la recunoaşterea iniţială, de a le evalua la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global şi titlurile de datorie/creditele şi avansurile care, la recunoaşterea iniţială, nu au fost evaluate ca fiind la valoarea justă prin profit sau pierdere şi pentru care fluxurile de numerar nu sunt reprezentate exclusiv de plăţi ale principalului şi ale dobânzii aferente valorii principalului datorat.

6) “Active financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” includ valori mobiliare (acţiuni sau hârtii de valoare emise de stat) şi portofoliul de credite desemnate la recunoaşterea iniţială la valoarea justă prin profit sau pierdere.

7) “Active financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” includ activele financiare clasificate ca fiind evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global la recunoaşterea iniţială, precum şi cele luate în posesie de către bancă în schimbul unor datorii (actiuni sau cote de participare, valori mobiliare de stat şi valori mobiliare emise de Banca Naţională a Moldovei); credite şi avansuri procurate de la alte entităţi cu scopul vânzării ulterioare.

8) “Active financiare la costul amortizat” includ titlurile de datorie, precum şi creditele şi avansurile, deţinute cu scopul păstrării până la scadenţă a acestor active, şi pentru care fluxurile de numerar aferente reprezintă plăţi ale principalului şi ale dobânzilor aferente.

9) “Rezerva minimă obligatorie aferentă mijloacelor atrase în valută liber convertibilă” include disponibilităţi băneşti ale băncilor în USD şi în EUR, păstrate în conturi la Banca Naţională a Moldovei, aferente mijloacelor atrase în valută liber convertibilă.

10) “Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor” includ instrumente financiare derivate (cu sold pozitiv pentru partea de active şi cu sold negativ pentru partea de pasive a băncii), deţinute în vederea aplicării contabilităţii de acoperire în conformitate cu IFRS.

11) “Modificările de valoare justă aferente elementelor acoperite în cadrul unei operaţiuni de acoperire a unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii” prezintă câştigurile (în cazul în care instrumentul acoperit este un activ), respectiv, pierderile (în cazul în care instrumentul acoperit este o datorie) aferente acoperirii riscului de rată a dobânzii.

12) “Investiţii în filiale, asocieri în participaţie şi entităţi asociate” includ investiţiile băncii în întreprinderile fiice, asocieri în participaţie şi entităţi asociate.

13) “Imobilizări corporale” includ mijloacele fixe şi investiţiile în active imobiliare, cu deducerea sumei deprecierii acestora şi a sumei amortizării lor.

14) “Imobilizări necorporale” includ fondul comercial (goodwill (preţul de achiziţie al entităţii procurate – valoarea activelor nete ale entităţii procurate) şi active nemateriale, cu deducerea sumei deprecierii şi a sumei amortizării acestora.

15) “Creanţe privind impozitele” includ creanţele privind impozitul de profit curent şi cel amânat.

16) “Alte active” includ toate celelalte active care nu au putut fi clasificate în categoriile menţionate mai sus. De asemenea aici se includ activele luate în posesie, care nu se contabilizează conform IFRS 5.

17) “Active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării” includ activele imobilizate destinate vânzării inclusiv cele luate în posesie şi care se contabilizează conform IFRS 5.

18) “Datorii financiare deţinute în vederea tranzacţionării” includ instrumentele derivate care nu sunt desemnate ca şi instrumente de acoperire şi poziţiile scurte (vânzarea de active financiare pe care entitatea le-a împrumutat).

19) “Datorii financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” includ instrumentele desemnate la recunoaşterea iniţială la valoarea justă prin profit sau pierdere.

20) “Datorii financiare evaluate la costul amortizat” includ depozitele clienţilor, obligaţiunile emise de către bancă, alte împrumuturi, datorii subordonate, împrumuturi overnight, valori mobiliare vândute cu răscumpărarea ulterioară (REPO).

21) “Provizioane” includ provizioanele pentru restructurarea afacerii, datoriile aferente pensiilor şi beneficiilor angajaţilor, provizioanele aferente cheltuielilor cu daunele care pot rezulta din procese intentate băncii, angajamentele de finanţare, alte provizioane.

22) Provizioanele pentru “Pensii şi alte obligaţii privind beneficiile determinate post-angajare” includ valoarea datoriilor nete privind beneficiile determinate ale angajaţilor.

23) Provizioanele pentru “Alte beneficii pe termen lung ale angajaţilor” includ valoarea deficitelor din planurile de beneficii ale angajaţilor pe termen lung enumerate în IAS 19.153. Cheltuielile cumulate din beneficiile pe termen scurt ale angajaţilor [IAS 19.11(a)], planurile de contribuţii determinate conform prevederilor [IAS 19.51(a)] şi beneficiile pentru încetarea contractului de muncă conform prevederilor [IAS 19.169(a)] se includ la “Alte datorii”.

24) Provizioanele pentru “Angajamente şi garanţii date” includ provizioanele aferente tuturor angajamentelor şi garanţiilor, modalitatea de provizionare a acestora se efectuează conform prevederilor IAS 37 sau acestea sunt tratate ca şi contracte de asigurare conform prevederilor IFRS 4, deşi deprecierea angajamentelor şi garanţiilor este determinată în conformitate cu IFRS 9. Datoriile cumulate din angajamente şi garanţii financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere nu se raportează ca provizioane, deşi sunt generate de riscul de credit, ci ca “alte datorii financiare” (în cazul în care angajamentele de creditare, garanţiile financiare şi alte angajamente date sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, orice modificare a valorii juste, inclusiv modificările generate de riscul de credit, se raportează ca “alte datorii financiare” şi nu ca provizioane pentru “Angajamente şi garanţii date”).

25) “Datorii privind impozitele“ includ datoriile băncilor privind impozitul atât pe venitul curent cât şi pe cel amânat. La întocmirea acestei poziţii se va ţine cont de prevederile IAS 1.54 (lit.n-o).

26) “Capital social rambursabil la cerere” include părţile sociale ale organizaţiilor cooperatiste care nu îndeplinesc criteriile IFRIC 2 pentru a fi clasificate drept capitaluri proprii. Nu este aplicabil cadrului curent existent.

27) “Alte datorii” includ toate datoriile care nu sunt datorii financiare şi care nu pot fi clasificate în alte categorii.

28) “Datorii incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării” includ datoriile băncilor privind activele imobilizate destinate vânzării care se contabilizează conform IFRS 5.

29) “Capital social” cuprinde capitalul vărsat şi nevărsat şi include acţiunile ordinare şi cele preferenţiale emise. Această poziţie este detaliată în “Capital vărsat” şi “Capital subscris nevărsat” pentru a asigura delimitarea celor două momente necesare în formarea capitalului social – subscriere, prin care acţionarii sau asociaţii se angajează contractual cu partea de contribuţie adusă, şi vărsare, prin care aceştia pun la dispoziţia societăţii partea de capital subscrisă.

30) “Componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse” include componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse (instrumente financiare care comportă atât o componentă de datorie cât şi una de capitaluri proprii) emise de bancă, atunci când sunt separate în conformitate cu IFRS (inclusiv instrumentele financiare compuse cu instrumente derivate încorporate multiple ale căror valori sunt interdependente).

31) “Alte instrumente de capitaluri proprii emise” includ toate datoriile contractuale, inclusiv cele ce provin dintr-un instrument derivat, care vor avea sau pot avea ca rezultat livrarea viitoare a instrumentelor de capitaluri proprii ale emitentului, împreună cu componenta de capitaluri proprii a instrumentelor financiare compuse (instrumente nederivate) emise de entitate; exemplele de instrumente de capitaluri proprii includ acţiunile ordinare care nu pot fi lichidate înainte de scadenţă şi opţiunile call emise care permit deţinătorului să subscrie sau să cumpere un număr fix de acţiuni ordinare care nu pot fi lichidate înainte de scadenţă în entitatea emitentă, în schimbul unei sume fixe în numerar sau a unui alt activ financiar.

32) “Alte instrumente de capital” cuprind toate instrumentele de capital care nu sunt instrumente financiare, inclusiv, printre altele, tranzacţiile cu plata pe bază de acţiuni cu decontare în acţiuni [IFRS 2.10].

33) “Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” includ câştigurile şi pierderile cumulate datorate modificărilor de valoare justă ale investiţiilor în instrumente de capital pentru care banca a făcut alegerea irevocabilă de a prezenta modificările de valoare justă în alte elemente ale rezultatului global.

34) “Partea ineficace din acoperirile valorii juste împotriva riscurilor pentru instrumentele de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” include partea ineficace cumulată care rezultă din operaţiuni de acoperire a valorii juste în care elementul acoperit este un instrument de capital evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. Partea ineficace din acoperire raportată la această poziţie este reprezentată de diferenţa dintre variaţia cumulată a valorii juste a instrumentului de capital raportată în cadrul poziţiei “Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global [elementul acoperit împotriva riscurilor]” şi variaţia cumulată a valorii juste a instrumentului financiar derivat de acoperire raportată în cadrul poziţiei “Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global [instrumentul de acoperire împotriva riscurilor]” [IFRS 9.6.5.3 şi IFRS 9.6.5.8].

35) “Modificările valorii juste a datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere care se pot atribui modificărilor riscului de credit al datoriilor” includ câştigurile şi pierderile cumulate recunoscute în alte elemente ale rezultatului global, aferente riscului de credit propriu, pentru datoriile desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, indiferent dacă această desemnare are loc la recunoaşterea iniţială sau ulterior.

36) “Acoperirea unei investiţii nete într-o operaţiune din străinătate [partea eficace]” include rezerva de conversie valutară aferentă părţii eficace atât a operaţiunilor de acoperire a investiţiilor nete în operaţiuni din străinătate derulate pe bază continuă, cât şi a operaţiunilor de acoperire a investiţiilor nete în operaţiuni din străinătate care nu se mai aplică, atâta timp cât operaţiunile din străinătate rămân recunoscute în bilanţ.

37) “Instrumente derivate de acoperire împotriva riscurilor. Rezerva aferentă acoperirii fluxurilor de trezorerie [partea eficace]” includ rezerva din acoperirea fluxurilor de trezorerie aferentă părţii eficace a variaţiei de valoare justă a instrumentelor financiare derivate de acoperire, atât în cazul operaţiunilor de acoperire a fluxurilor de trezorerie derulate pe bază continuă cât şi în cazul operaţiunilor de acoperire a fluxurilor de trezorerie care nu se mai aplică.

38) “Modificările valorii juste a instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” includ câştigurile sau pierderile cumulate aferente instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, nete de ajustarea pentru pierderi care este evaluată la data de referinţă în conformitate cu prevederile IFRS 9.5.5.

39) “Instrumente de acoperire împotriva riscurilor [elemente nedesemnate]” includ modificările cumulate de valoare justă aferente tuturor elementelor de mai jos:

a) valoarea – timp a unei opţiuni, în cazul în care modificările valorii – timp şi valorii intrinseci ale respectivei opţiuni sunt separate şi doar modificarea valorii intrinseci este desemnată ca instrument de acoperire [IFRS 9.6.5.15];

b) elementul forward al unui contract forward, în cazul în care elementul forward şi elementul spot (la vedere) al respectivului contract forward sunt separate şi doar modificarea elementului spot al contractului forward este desemnată ca instrument de acoperire;

c) spread-ul valutar aferent unui instrument financiar, în cazul în care acest spread este exclus de la desemnarea instrumentului financiar respectiv ca instrument de acoperire [IFRS 9.6.5.15, IFRS 9.6.5.16].

40) “Rezerve din reevaluare” includ valoarea rezervelor care rezultă din prima adoptare a IAS care nu au fost transferate la alte tipuri de rezerve.

41) “Alte rezerve” includ rezultatul reportat (rezerve legale, rezerve statutare etc.) împreună cu alte rezerve, câştiguri şi pierderi actuariale, recunoscute direct în capitalul propriu şi pierderile cumulate, profit (pierderi) aferent exerciţiului din perioada de referinţă, de asemenea şi rezervele de acoperire a riscurilor conform normelor prudenţiale ale Băncii Naţionale a Moldovei.

42) “(–)Acţiuni de trezorerie” includ instrumentele de capitaluri proprii, în sensul IAS 32. 33-34, care au fost răscumpărate de către entitatea emitentă.

6. Periodicitatea prezentării raportului – lunar.

[Anexa nr.1 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.2

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 02.00 – CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE

1. Raportul F 02.00 conţine informaţii de bază privind veniturile şi cheltuielile legate de activitatea băncii.

2. La completarea acestui raport, se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) “Veniturile şi cheltuielile din operaţiuni continue” sunt raportările în contul de profit sau pierdere separat de activităţile întrerupte. Elementele de venituri sau cheltuieli din operaţiunile continue sunt prezentate după natură. Principalele poziţii sunt împărţite în componente, cu referire la categoriile de instrumente financiare din bilanţ.

2) Veniturile din dobânzi şi cheltuielile cu dobânzile din instrumente financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere şi din instrumente financiare derivate de acoperire a unor astfel de instrumente financiare, clasificate în categoria “contabilitatea de acoperire”, se raportează ca parte a câştigurilor sau pierderilor din respectivele categorii de instrumente.

3) “Veniturile din dobânzi”- contabilitatea de acoperire nu se aplică în prezent în Republica Moldova.

4) “Câştigurile sau pierderile aferente activelor şi datoriilor financiare” sunt prezentate în secţiunea principală a contului de profit sau pierdere, pe bază netă.

5) “Veniturile sau cheltuielile din activităţi întrerupte” sunt prezentate la valoare netă.

6) “Veniturile din dobânzi şi cheltuielile cu dobânzile aferente instrumentelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi instrumentelor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” vor fi raportate drept câştiguri sau pierderi nete aferente acestor categorii de instrumente (care include dobânda acumulată).

7) “Veniturile din dobânzi” includ veniturile din dobânzi şi comisioanele de natura dobânzii aferente creditelor acordate clienţilor, depozitelor interbancare plasate la alte bănci, la Banca Naţională a Moldovei, creditelor overnight, veniturile din dobânzi obţinute din valorile mobiliare la cost amortizat sau acele desemnate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.

8) “Venituri din dobânzi – alte active” includ sumele reprezentând venituri din dobânzi ce nu au fost prezentate în alte poziţii, cum ar fi veniturile din dobânzi aferente activelor imobilizate şi grupurilor destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării, câştigul aşteptat aferent activelor utilizate în cadrul planurilor de beneficii determinate postangajare etc.

9) Dobânda aferentă datoriilor financiare cu o rată negativă a dobânzii efective se raportează în cadrul poziţiei “Venituri din dobânzi aferente datoriilor”. Aceste datorii şi dobânda aferentă dau naştere unui randament pozitiv pentru bancă.

10) “Cheltuieli cu dobânzile – alte datorii” includ sumele reprezentând cheltuieli cu dobânzile ce nu au fost prezentate în alte poziţii, cum ar fi cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor incluse în grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării, creşteri ale valorii contabile a unui provizion care reflectă trecerea timpului, cheltuielile cu dobânda aferente planurilor de beneficii determinate postangajare etc.;

11) Dobânda aferentă activelor financiare cu o rată negativă a dobânzii efective se raportează în cadrul poziţiei “Cheltuieli cu dobânzile aferente activelor”. Aceste active şi dobânda aferentă dau naştere unui randament negativ pentru bancă.

12) Veniturile din dividende aferente instrumentelor de capital desemnate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global cuprind dividendele aferente instrumentelor derecunoscute în cursul perioadei şi dividendele aferente instrumentelor deţinute la sfârşitul perioadei de raportare.

13) Veniturile din dividende aferente instrumentelor de capital, inclusiv dividende aferente investiţiilor în filiale, asocieri în participaţie şi entităţi asociate, evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere se raportează ca parte a câştigurilor sau pierderilor din respectivele clase de instrumente.

14) Veniturile din dividende aferente investiţiilor în filiale, asocieri în participaţie şi entităţi asociate cuprind veniturile din dividende aferente titlurilor de participare deţinute în filiale, asocieri în participaţie şi entităţi asociate, contabilizate la cost sau evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.

15) “Venituri din onorarii şi comisioane” includ veniturile de natura comisioanelor.

16) “Cheltuieli cu onorarii şi comisioane” includ alte cheltuieli de natura comisioanelor.

17) “Câştiguri sau (–) pierderi din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net” includ, pentru fiecare element, câştigul sau pierderea netă realizată rezultată din tranzacţia derecunoscută. Valoarea netă reprezintă diferenţa dintre câştigurile realizate şi pierderile realizate. În această poziţie nu se includ câştigurile aferente instrumentelor de capital pe care banca alege să le evalueze la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.

18) “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net” includ rezultatul marcării la piaţă a activelor şi datoriilor financiare, clasificate ca făcând parte din portofoliul de tranzacţionare. Diferenţele de valoare justă vor afecta contul de profit sau pierdere pe întreaga perioadă de deţinere a acestora.

19) În situaţia în care o modificare a modelului de afaceri conduce la reclasificarea unui activ financiar în cadrul unui portofoliu contabil diferit, câştigurile sau pierderile din reclasificare se raportează în cadrul poziţiilor relevante ale portofoliului contabil în care activul financiar este reclasificat, în conformitate cu următoarele prevederi:

a) în cazul în care un activ financiar este reclasificat din categoria de evaluare la cost amortizat în portofoliul contabil al activelor financiare evaluate la valoare justă prin profit sau pierdere [IFRS 9.5.6.2], câştigurile sau pierderile datorate reclasificării se raportează în cadrul poziţiei “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net” sau “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net”, după caz;

b) în cazul în care un activ financiar este reclasificat din categoria de evaluare la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global în categoria de evaluare la valoare justă prin profit sau pierdere [IFRS 9.5.6.7], câştigurile sau pierderile cumulate recunoscute anterior în alte elemente ale rezultatului global şi reclasificate în profit sau pierdere se raportează în cadrul poziţiei “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net” sau “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net”, după caz.

20) “Câştiguri sau ( -) pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net” includ marcarea la piaţă a activelor şi datoriilor financiare, clasificate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net.

21) “Câştiguri sau (–) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, net” cuprinde câştigurile şi pierderile aferente instrumentelor de acoperire şi elementelor acoperite, inclusiv cele aferente elementelor acoperite evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, altele decât instrumentele de capital, în cadrul unei operaţiuni de acoperire a valorii juste în conformitate cu prevederile IFRS 9.6.5.8. Poziţia include, de asemenea, partea ineficace a variaţiei valorii juste a instrumentelor de acoperire în cadrul unei operaţiuni de acoperire a fluxurilor de trezorerie. Reclasificările rezervei din acoperirea fluxurilor de trezorerie sau a rezervei din acoperirea investiţiei nete într-o operaţiune din străinătate sunt recunoscute în cadrul aceloraşi poziţii ale contului de profit sau pierdere care sunt influenţate de fluxurile de trezorerie aferente elementelor acoperite. Poziţia “Câştiguri sau (–) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor, net” include, de asemenea, câştigurile şi pierderile din operaţiuni de acoperire a investiţiilor nete în operaţiuni din străinătate. Această poziţie include şi câştigurile din operaţiuni de acoperire a poziţiilor nete.

22) “Diferenţe de curs de schimb [câştig sau (–) pierdere], net” includ câştigul/pierderea netă din operaţiuni cu valută.

23) “Câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare, net” includ câştiguri/pierderea netă la alte active decât cele descrise în categoriile de mai sus.

24) “Alte venituri din exploatare”/ “Alte cheltuieli de exploatare” includ alte venituri/ cheltuieli neaferente dobânzilor.

25) “Cheltuieli administrative” va includ cheltuielile privind remunerarea muncii, defalcări privind fondul de pensii, asigurarea socială, prime şi alte cheltuieli administrative.

26) “Amortizare” includ costul aferent amortizării detaliat pentru imobilizări corporale (mijloace fixe), investiţii imobiliare, alte imobilizări necorporale.

27) “Câştiguri sau pierderi (–) din modificare, net” includ valorile care rezultă din ajustarea valorilor contabile brute ale activelor financiare pentru reflectarea fluxurilor de trezorerie contractuale renegociate sau modificate [IFRS 9.5.4.3 şi Anexa A la IFRS 9]. Câştigurile sau pierderile din modificare nu includ impactul modificărilor sumei reprezentând pierderile de credit aşteptate, care se raportează în cadrul poziţiei “Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere”.

28) “Provizioane sau (–) reluări de provizioane” includ cheltuielile de constituire a provizioanelor sau venitul rezultat din reversarea acestora, contabilizate conform IAS 37.

29) “Provizioane sau (–) reluări din provizioane. Angajamente şi garanţii date” include cheltuielile nete cu provizioanele aferente tuturor angajamentelor şi a garanţiilor ce intră în aria de aplicare a IFRS 9, IAS 37 sau IFRS 4. Orice modificare de valoare justă a angajamentelor şi a garanţiilor financiare evaluate la valoarea justă se raportează în cadrul poziţiei “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net”. Provizioanele includ, prin urmare, valoarea deprecierii aferente angajamentelor şi garanţiilor pentru care deprecierea este determinată în conformitate cu IFRS 9 sau a căror provizionare urmează prevederile IAS 37 sau care sunt tratate drept contracte de asigurare în conformitate cu IFRS 4.

30) “Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” include toate câştigurile sau pierderile din depreciere aferente instrumentelor de datorie care rezultă din aplicarea regulilor de depreciere prevăzute de IFRS 9.5.5, indiferent dacă pierderile de credit aşteptate în conformitate cu prevederile IFRS 9.5.5 sunt estimate pe următoarele 12 luni sau pe durata de viaţă, inclusiv câştigurile sau pierderile din depreciere aferente creanţelor comerciale, activelor aferente unui contract şi creanţelor din operaţiuni de leasing [IFRS 9.5.5.15]. Poziţia include, de asemenea, sumele aferente operaţiunilor de write – off, care exced valoarea ajustării pentru pierderi la data operaţiunii de write – off şi care sunt, prin urmare, recunoscute ca pierdere în mod direct în contul de profit sau pierdere, precum şi recuperările din sumele care au făcut anterior obiectul operaţiunilor de write – off, înregistrate în mod direct în contul de profit sau pierdere.

31) “Profitul sau pierderea din active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate activităţi întrerupte” includ câştiguri/pierderea din operaţiuni cu active imobilizate şi grupuri destinate cedării conform IFRS 5.

32) “Cheltuieli sau (–) venituri cu impozitul aferent profitului sau pierderii din activităţi continue” reprezintă impozitul pe venit datorat de bancă.

3. Periodicitatea prezentării raportului – lunar.

[Anexa nr.2 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.3

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 03.00 – SITUAŢIA REZULTATULUI GLOBAL

1. Raportul F 03.00 cuprinde informaţii despre elementele rezultatului global aferente perioadei curente (perioadei de referinţă), potrivit prevederilor IAS 1.81 (b).

2. La întocmirea raportului F 03.00 se va ţine cont de următoarele precizări:

1) “Alte elemente ale rezultatului global” va totaliza mişcările aferente componentelor altor elemente ale rezultatului global;

2) “Imobilizări corporale” şi “Imobilizări necorporale” vor prezenta câştigurile (pierderile) din reevaluarea imobilizărilor contabilizate la valoarea reevaluată:

a) dacă valoarea contabilă a unei imobilizări este majorată ca rezultat al reevaluării, creşterea trebuie recunoscută în alte elemente ale rezultatului global şi acumulată în capitalurile proprii cu titlu de surplus de reevaluare numai în cazul în care majorarea nu compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ care anterior a fost recunoscut în profit sau pierdere;

b) dacă valoarea contabilă a unei imobilizări este diminuată ca rezultat al reevaluării, această diminuare trebuie recunoscută în alte elemente ale rezultatului global în măsura în care surplusul din reevaluare pentru acele active prezintă un sold creditor.

3) “Câştiguri sau (–) pierderi din contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, net” include modificarea ineficacităţii (părţii ineficace) cumulate a operaţiunii de acoperire, în cazul operaţiunilor de acoperire a valorii juste în care elementul acoperit este un instrument de capital evaluat la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global. Această modificare este reprezentată de diferenţa dintre modificările în variaţia valorii juste a instrumentului de capital raportate în cadrul poziţiei “Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global [elementul acoperit împotriva riscurilor]” şi modificările în variaţia valorii juste a instrumentului financiar derivat de acoperire raportate în cadrul poziţiei “Modificările valorii juste a instrumentelor de capitaluri proprii evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global [instrumentul de acoperire împotriva riscurilor]”.

4) “Acoperirea unei investiţii nete într-o operaţiune din străinătate [partea eficace]” include modificarea rezervei cumulate de conversie valutară aferente părţii eficace atât a operaţiunilor de acoperire a investiţiilor nete în operaţiuni din străinătate derulate pe bază continua, cât şi a celor întrerupte.

5) În cazul operaţiunilor de acoperire a investiţiilor nete în operaţiuni din străinătate şi a operaţiunilor de acoperire a fluxurilor de trezorerie, sumele raportate în cadrul poziţiei “Transferate în profit sau pierdere” includ sumele transferate întrucât fluxurile acoperite au apărut şi nu mai sunt aşteptate să apară.

6) “Instrumente de acoperire împotriva riscurilor [elemente nedesemnate]” include modificările în variaţia cumulată a valorii juste aferente următoarelor elemente, în situaţia în care acestea nu sunt desemnate ca o componentă de acoperire:

a) valoarea – timp a opţiunilor;

b) elementele forward ale contractelor forward;

c) spread-ul valutar aferent instrumentelor financiare.

7) În cazul opţiunilor, sumele reclasificate în profit sau pierdere şi raportate în cadrul poziţiei “Transferate în profit sau pierdere” includ reclasificările datorate opţiunilor care acoperă împotriva riscurilor un element aferent unei tranzacţii şi opţiunilor care acoperă împotriva riscurilor un element aferent unei perioade de timp.

8) “Instrumente de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global” include câştigurile sau pierderile aferente instrumentelor de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, altele decât câştigurile sau pierderile din depreciere şi din diferenţe de curs valutar care se raportează în cadrul poziţiei “Deprecierea sau (–) reluarea pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere” şi respectiv poziţiei “Diferenţe de curs de schimb [câştig sau (–) pierdere], net” din formularul F 02.00.

9) “Transferate în profit sau pierdere” include sumele transferate în profit sau pierdere urmare derecunoaşterii sau reclasificării în categoria de evaluare la valoarea justă prin profit sau pierdere.

10) În situaţia în care un activ financiar este reclasificat din categoria de evaluare la cost amortizat în categoria de evaluare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global [IFRS 9.5.6.4], câştigurile sau pierderile rezultate din reclasificare se raportează în cadrul poziţiei “Instrumente de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global”.

11) În situaţia în care un activ financiar este reclasificat din categoria de evaluare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global în categoria de evaluare la valoarea justă prin profit sau pierdere [IFRS 9.5.6.7] sau în categoria de evaluare la cost amortizat [IFRS 9.5.6.5], câştigurile şi pierderile cumulate recunoscute anterior în alte elemente ale rezultatului global şi care au fost reclasificate se raportează în cadrul poziţiei “Transferate în profit sau pierdere” şi respectiv în cadrul poziţiei “Alte reclasificări”, cu ajustarea, în cel de al doilea caz, a valorii contabile a activului financiar.

12) “Conversia valutară” prezintă toate diferenţele nete de curs valutar ca urmare a convertirii rezultatelor şi a poziţiei financiare în moneda de prezentare, atunci când aceasta diferă de moneda funcţională a entităţii.

13) Pentru toate componentele altor elemente ale rezultatului global, poziţia “Alte reclasificări” include transferurile, altele decât reclasificările din alte elemente ale rezultatului global în profit sau pierdere sau la valoarea contabilă iniţială a elementelor acoperite în cazul operaţiunilor de acoperire a fluxurilor de trezorerie.

14) “Impozitul pe venit aferent elementelor care nu vor fi reclasificate” şi “Impozitul pe venit aferent elementelor care pot fi reclasificate în profit sau (–) pierdere” [IAS 1.91 (b), IG6] se raportează ca elemente - rânduri separate.

3. Periodicitatea prezentării raportului – trimestrial.

[Anexa nr.3 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.4

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 04.00 – DEFALCAREA ACTIVELOR FINANCIARE PE INSTRUMENTE

ŞI PE SECTOARE ALE CONTRAPARTIDELOR

1. Raportul F 04.00 este format din 6 tabele (F 04.01, F 04.02.1, F 04.02.2, F 04.03.1, F 04.04.1, F 04.05).

2. Tabelul F 04.01 prezintă clasificarea activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, care includ instrumentele derivate, valorile mobiliare cumpărate pentru tranzacţionare, creditele şi avansurile procurate de la alte bănci în scopul revânzării.

3. Tabelul F 04.02.1 prezintă clasificarea activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere.

4. Tabelul F 04.02.2 prezintă clasificarea activelor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, care includ valori mobiliare (acţiuni sau hârtii de valoare emise de stat) şi portofoliul de credite desemnate la recunoaşterea iniţială la valoarea justă prin profit sau pierdere.

5. Tabelul F 04.03.1 cuprinde o clasificare pe tipuri de instrumente a activelor financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, pentru care băncile trebuie să indice valoarea contabilă şi valoarea brută a activelor, precum şi valoarea cumulată a pierderilor din depreciere recunoscute în profit sau pierdere, aşa cum se prezintă aceasta la data de referinţă (soldul conturilor de reduceri pentru pierderi din depreciere la data de referinţă).

6. Tabelul F 04.04.1 are ca scop o evaluare a calităţii generale a portofoliilor de credite şi avansuri, precum şi a investiţilor la cost amortizat, grupate în funcţie de tipul de instrument şi de tipul de contrapartidă.

7. Tabelul F 04.05 prezintă activele financiare subordonate.

8. La întocmirea raportului F 04.00 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) Instrumentele de datorie sunt instrumente deţinute de către bancă, emise ca titluri, care nu sunt considerate credite în conformitate cu actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei.

2) Creditele şi avansurile includ şi operaţiunile de leasing financiar.

3) Se va avea în vedere următoarea clasificare a contrapartidelor:

a) Bănci centrale – depozitele plasate la Banca Naţională a Moldovei, tranzacţiile REPO cu Banca Naţională a Moldovei;

b) Administraţii publice – creditele acordate unităţilor administrativ teritoriale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, guvernului;

c) Bănci – creditele acordate altor bănci, tranzacţii REPO cu alte bănci;

d) Alte societăţi financiare – credite acordate altor instituţii financiare, participanţi la piaţa financiară nebancară conform Legii privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare nr.192-XIV din 12 noiembrie 1998 (republicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.117-126BIS), creditele acordate organizaţiilor internaţionale, precum Comunităţile Europene, Fondul Monetar Internaţional, Banca Reglementelor Internaţionale;

e) Societăţi nefinanciare – creditele acordate clienţilor din sectorul corporativ (societăţi comerciale etc.) şi creditele acordate ÎMM şi non-ÎMM. Creditele acordate persoanelor juridice nerezidente se includ în sectorul corporativ. Creditele pentru ÎMM sunt creditele acordate pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat persoanelor care, în conformitate cu Legea nr.179 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii din 21 iulie 2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.306-313, art.651), sunt calificate ca întreprinderi micro, mici şi mijlocii. Creditele pentru non-ÎMM sunt creditele acordate partidelor politice, bisericilor, organizaţiilor necomerciale şi nonguvernamentale şi altele cu scop necomercial;

f) Gospodării – credite acordate persoanelor fizice care practică sau nu activitate de întreprinzător sau alt tip de activitate (întreprinderi individuale, patente, avocaţii);

4) Modificările cumulate negative ale valorii juste, datorate riscului de credit, reprezintă, în cazul expunerilor neperformante, modificările cumulate de valoare justă datorate riscului de credit, pentru situaţia în care modificarea cumulată netă este negativă. Modificarea cumulată netă a valorii juste datorată riscului de credit se calculează prin adunarea tuturor modificărilor negative şi pozitive de valoare justă datorate riscului de credit care au apărut de la recunoaşterea instrumentului de datorie. Această sumă se raportează doar în situaţia în care din adunarea modificărilor negative şi pozitive de valoare justă datorate riscului de credit se obţine o valoare negativă. Evaluarea instrumentelor de datorie se realizează la nivel de instrument financiar. Pentru fiecare instrument de datorie, modificările cumulate negative ale valorii juste datorate riscului de credit se raportează până la derecunoaşterea instrumentului.

5) Deprecierea cumulată are următoarea semnificaţie:

a) pentru instrumentele de datorie evaluate la cost amortizat, deprecierea cumulată este reprezentată de valoarea cumulată a pierderilor din depreciere, netă de utilizările şi reluările care au fost recunoscute, dacă este cazul, pentru fiecare etapă de depreciere. Deprecierea cumulată reduce valoarea contabilă a unui instrument de datorie prin utilizarea unui cont de ajustări;

b) pentru instrumentele de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, deprecierea cumulată este reprezentată de suma pierderilor de credit aşteptate şi a modificărilor acestora recunoscute ca o reducere a valorii juste a unui instrument dat de la recunoaşterea iniţială.

6) Deprecierea cumulată include ajustarea pentru pierderi de credit aşteptate aferente activelor financiare din fiecare etapă de depreciere prevăzută de IFRS 9 (punctul 5.5).

7) “Valoarea cumulată a sumelor scoase parţial în afara bilanţului” (Write-off parţial cumulat) şi “Valoarea cumulată a sumelor scoase integral în afara bilanţului”( Write-off total cumulat) includ valoarea parţială, respectiv totală cumulată la data de referinţă a principalului şi a dobânzii şi comisioanelor restante a oricărui instrument de datorie, care a fost derecunoscută până la acel moment, , întrucât banca nu are aşteptări rezonabile de recuperare a fluxurilor de trezorerie contractuale. Aceste sume se raportează până la stingerea totală a tuturor drepturilor băncii (prin expirarea termenului de prescripţie, iertare de plată sau alte cauze) sau până la recuperare. Prin urmare, în situaţia în care sumele care au făcut obiectul unor operaţiuni de write-off nu sunt recuperate, acestea se raportează pe perioada activităţilor de executare a acestora.

8) În situaţia în care un instrument de datorie este în cele din urmă derecunoscut în totalitate, ca o consecinţă a unor operaţiuni succesive de write-off parţial, valoarea cumulată a sumelor care au făcut obiectul operaţiunilor de write-off se reclasifică din coloana “Valoarea cumulată a sumelor scoase parţial în afara bilanţului” în coloana “Valoarea cumulată a sumelor scoase integral în afara bilanţului”.

9) Operaţiunea de write-off reprezintă un eveniment de derecunoaştere şi este legată de un activ financiar sau de o parte a acestuia, inclusiv în cazul în care modificarea unui activ conduce la situaţia în care banca renunţă la drepturile sale de colectare a fluxurilor de trezorerie în ceea ce priveşte respectivul activ sau o parte a acestuia. Sumele ce au făcut obiectul unor operaţiuni de write-off includ sume generate atât de reducerea valorii contabile a activelor financiare, recunoscută direct în profit sau pierdere, cât şi de reducerea valorii ajustărilor pentru pierderi, în contrapartidă cu valoarea contabilă a activelor financiare.

10) Coloana “din care: instrumente cu un risc de credit scăzut” include instrumente în legătură cu care banca a stabilit că prezintă risc de credit scăzut la data de referinţă şi aceasta consideră că riscul de credit nu a crescut semnificativ de la recunoaşterea iniţială în conformitate cu prevederile IFRS 9.5.5.10.

11) Creanţele comerciale în înţelesul IAS 1.54(h), activele aferente unui contract sau creanţele din operaţiuni de leasing pentru care se aplică abordarea simplificată în vederea estimării ajustărilor pentru pierderi se raportează la credite şi avansuri în cadrul formularului F 04.04.1. Ajustările pentru pierderi aferente acestor active se raportează fie în cadrul poziţiei “Depreciere cumulată/ Active cu o creştere semnificativă a riscului de credit după recunoaşterea iniţială, dar nedepreciate (Etapa 2)”, fie în cadrul poziţiei “Depreciere cumulată/ Active depreciate ca urmare a riscului de credit (Etapa 3)”, după cum creanţele comerciale, activele aferente unui contract sau creanţele din operaţiuni de leasing, pentru care se aplică abordarea simplificată, sunt considerate depreciate ca urmare a riscului de credit.

12) Activele financiare achiziţionate sau emise care sunt depreciate la recunoaşterea iniţială se raportează separat în cadrul formularelor F 04.03.1 şi F 04.04.1. Pentru aceste credite, deprecierea cumulată include doar modificările cumulate ale pierderilor din credit aşteptate pe durata de viaţă, după recunoaşterea iniţială [IFRS 9.5.5.13].

9. Periodicitatea prezentării raportului – lunar.

[Anexa nr.4 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.5

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 07.00 – ACTIVE FINANCIARE CARE FAC OBIECTUL

DEPRECIERII ŞI CARE SUNT RESTANTE

1. La întocmirea acestui raport se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) Raportul F 07.01 prezintă o analiză a maturităţii activelor care sunt restante la data de referinţă şi se referă la activele financiare incluse în categoriile: la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global şi cele la cost amortizat.

2) Valoarea contabilă a instrumentelor de datorie incluse în portofoliile contabile care pot face obiectul deprecierii se raportează în formularul F 07.01 doar în situaţia în care aceste instrumente sunt restante. Instrumentele restante se alocă pe benzi corespunzătoare de zile de întârziere la plată pe baza situaţiei individuale a acestora.

3) Activele financiare se califică drept restante atunci când există o sumă reprezentând principal, dobândă sau comision care nu a fost plătită la data scadenţei. Expunerile restante se raportează la nivelul întregii valori contabile a expunerii. Valorile contabile ale unor astfel de active se raportează pe etape de depreciere, defalcate în funcţie de numărul de zile de întârziere la plată al celei mai vechi sume restante, neplătite la data de referinţă.

4) Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua conform termenilor specificaţi în F 04.00 – Defalcarea activelor financiare pe instrumente şi pe sectoare ale contrapartidelor.

2. Periodicitatea prezentării raportului – lunar.

Anexa nr.6

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 08.00 – DEFALCAREA DATORIILOR FINANCIARE

1. La întocmirea formularului F 08.01 “Defalcarea datoriilor financiare pe tipuri de produse şi pe sectoare ale contrapartidelor” se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) “Depozite” cuprinde:

a) depozitele de economii reglementate trebuie să fie clasificate sau ca depozite la termen sau ca depozite rambursabile după notificare şi distribuite în conformitate cu defalcarea în funcţie de contrapartidă;

b) depozitele de economii la vedere netransferabile care, deşi din punct de vedere legal sunt rambursabile la cerere, sunt supuse unor sancţiuni şi restricţii semnificative şi au caracteristici asemănătoare depozitelor la vedere, sunt clasificate ca depozite rambursabile după notificare.

2) “Depozite rambursabile după notificare” includ depozite netransferabile, fără termen, care nu pot fi transformate în numerar decât după expirarea unei perioade notificate; înainte de expirarea perioadei notificate transformarea în numerar nu este posibilă sau este posibilă numai cu plata unor penalităţi. Acestea includ depozite care, deşi din punct de vedere legal pot să fie lichidate la cerere, sunt supuse unor penalizări şi restricţii în conformitate cu practicile naţionale, precum şi conturi de investiţii fără perioadă notificată sau scadenţă convenită, dar care prevăd condiţii de retragere restrictive.

3) “Titluri de datorie emise” se referă la instrumente de datorie emise ca titluri de valoare de către entitatea raportoare, care nu sunt depozite

“Titlurile de datorie emise” sunt defalcate pe următoarele tipuri de produse:

a) “Certificate de depozit” reprezintă titluri care permit titularilor să retragă fonduri dintr-un cont;

b) “Titluri garantate cu active” conform articolului 4 alineatul (1) punctul (61) din CRR;

c) “Obligaţii garantate” conform articolului 129 alineatul (1) din CRR;

d) “Contracte hibrid” cuprind contractele pe instrumente financiare derivate încorporate,

e) “Alte titluri de datorie emise” includ titlurile de datorie care nu au fost înregistrate la elementele anterioare, făcându-se distincţia între instrumente financiare compuse convertibile şi instrumente neconvertibile.

4) “Alte datorii financiare” includ toate datoriile financiare din aria de aplicabilitate a IFRS 9, altele decât instrumentele derivate, poziţii scurte, depozite şi datorii constituite prin titluri, respectiv, garanţii financiare, angajamente de creditare, dividende de plătit şi sume de plătit cu privire la elementele în curs de clarificare, elementele în tranzit şi decontările ulterioare ale tranzacţiilor cu titluri de valoare şi de schimb valutar.

5) Coloana “Modificări cumulate ale valorii juste datorate riscului de credit” include toate modificările cumulate de valoare justă, indiferent dacă acestea sunt recunoscute în profit sau pierdere sau în alte elemente ale rezultatului global.

6) Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua conform termenilor specificaţi în F 04.00 – Defalcarea activelor financiare pe instrumente şi pe sectoare ale contrapartidelor. Soldul contului 2237 se va reflecta pentru contrapartida “alte societăţi financiare”, indiferent de sectorul de bază al contrapartidei.

7) În vederea completării formularului F 08.02 “Datorii financiare subordonate” se vor lua în considerare următoarele:

a) datoriile subordonate emise sub forma de titluri de valoare trebuie să fie clasificate ca “Titluri de datorie emise”;

b) datoriile subordonate sub forma depozitelor sunt clasificate ca “Depozite”.

8) Formularul F 08.02 include valoarea contabilă a “Depozitelor” şi “Titlurilor de datorie emise” care corespund definiţiei datoriilor subordonate, clasificate după portofoliul contabil. Instrumentele de “Datorii subordonate” conferă un drept de creanţă subsidiar asupra instituţiei emitente, care poate fi exercitat numai după realizarea tuturor celorlalte drepturi de creanţă care au un grad de prioritate mai înalt.

2. Periodicitatea prezentării raportului – lunar.

[Anexa nr.6 modificată prin Hot.BNM nr.50 din 28.02.2020, în vigoare 26.04.2020]

[Anexa nr.6 completată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.7

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 09.00 – ANGAJAMENTE DE CREDITARE, GARANŢII

FINANCIARE ŞI ALTE ANGAJAMENTE

1. Raportul F 09.00 cuprinde informaţii privind angajamentele de creditare, garanţiile financiare, precum şi alte angajamente date sau primite, atât revocabile cât şi irevocabile.

2. La întocmirea raportului F 09.00 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) Angajamentele de creditare, garanţiile financiare şi alte angajamente date enumerate în Anexa I la CRR pot fi instrumente care intră în aria de aplicare a IFRS 9 în situaţia în care acestea sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sau fac obiectul cerinţelor de depreciere din IFRS 9, precum şi instrumente care intră în aria de aplicare a IAS 37 sau IFRS 4.

2) Angajamentele de creditare, garanţiile financiare şi alte angajamente date se raportează în cadrul formularului F 09.01.1 în situaţia în care este îndeplinită una dintre următoarele condiţii:

a) fac obiectul cerinţelor de depreciere din IFRS 9;

b) sunt desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, conform IFRS 9;

c) intră în aria de aplicare a IAS 37 sau IFRS 4.

3) Datoriile recunoscute ca pierderi de credit pentru garanţiile financiare şi angajamentele date prevăzute la pct.2) lit.a) şi c) se raportează ca provizioane, indiferent de criteriile de evaluare aplicate.

4) Băncile raportează valoarea nominală şi provizioanele aferente instrumentelor care fac obiectul cerinţelor de depreciere din IFRS 9, inclusiv a celor evaluate la cost iniţial mai puţin venitul cumulat recunoscut, detaliate pe etape de depreciere.

5) În situaţia în care un instrument de datorie include atât un instrument bilanţier cât şi o componentă extrabilanţieră, în cadrul formularului F 09.01.1 se raportează doar valoarea nominală a angajamentului. În cazul în care entitatea raportoare nu poate identifica în mod distinct pierderile de credit aşteptate aferente componentei bilanţiere şi, respectiv, extrabilanţiere, pierderile de credit aşteptate aferente angajamentului se raportează împreună cu deprecierea cumulată aferentă componentei bilanţiere. În situaţia în care pierderile de credit aşteptate combinate depăşesc valoarea contabilă brută a instrumentului de datorie, soldul rămas al pierderilor din credit aşteptate se raportează ca provizion în stadiul de depreciere corespunzător, în cadrul formularului F 09.01.1 [IFRS 9.5.5.20 şi IFRS 7.B8E].

6) Dacă o garanţie financiară sau un angajament pentru furnizarea unui împrumut la o rată a dobânzii sub valoarea pieţei este evaluat în conformitate cu prevederile IFRS 9.4.2.1(d), iar ajustarea pentru pierderi aferentă este determinată în conformitate cu prevederile IFRS 9.5.5, acestea se raportează în etapele de depreciere corespunzătoare.

7) În situaţia în care angajamentele de creditare, garanţiile financiare şi alte angajamente sunt evaluate la valoarea justă în conformitate cu IFRS 9, instituţiile de credit raportează în cadrul formularului F 09.01.1 valoarea nominală şi modificările cumulate negative ale valorii juste datorate riscului de credit aferente acestor garanţii financiare şi angajamente în coloane dedicate.

8) Valoarea nominală şi provizioanele aferente altor angajamente sau garanţii care intră în aria de aplicare a IAS 37 sau IFRS 4 se raportează în coloane dedicate.

9) “Angajamentele de creditare” reprezintă angajamente ferme de a acorda credite conform unor termene şi condiţii predeterminate, cu excepţia celor care sunt instrumente financiare derivate, deoarece acestea pot fi decontate net în numerar sau prin livrarea sau emiterea unui alt instrument financiar.

Următoarele elemente din Anexa I la CRR sunt clasificate ca “Angajamente de creditare”:

a) “Depozite forward”;

b) “Facilităţi de credit neutilizate” care includ acordurile de “creditare” sau de a furniza “facilităţi de acceptare” conform unor termeni şi condiţii predeterminate.

10) “Garanţiile financiare” sunt contracte care solicită emitentului să efectueze plăţi specificate pentru a rambursa deţinătorului o pierdere pe care acesta o suportă, deoarece un anumit debitor nu efectuează plata atunci când aceasta este scadentă în conformitate cu termenele iniţiale sau modificate ale unui instrument de datorie, inclusiv garanţii acordate pentru alte garanţii financiare. Contractele respective corespund definiţiei contractelor de garanţie financiară, prevăzute la IFRS 9.2.1(e) şi la IFRS 4.A.

Următoarele elemente din Anexa I la CRR sunt clasificate ca “Garanţii financiare”:

a) “Garanţii având caracter de substitut de credit”;

b) “Instrumente financiare derivate pe riscul de credit” care corespund definiţiei garanţiei financiare;

c) “Acreditive stand-by irevocabile cu caracter de substitut de credit”.

11) “Alte angajamente” includ următoarele elemente din Anexa I la CRR:

a) “Partea neplătită din acţiunile şi titlurile achitate parţial”;

b) “Acreditive documentare emise sau confirmate”;

c) “Elemente extrabilanţiere aferente finanţării comerţului”;

d) “Credite documentare în cadrul cărora bunurile supuse livrării funcţionează ca garanţie reală şi alte tranzacţii care se lichidează de la sine (self-liquidating transactions)”;

e) “Garanţii şi cauţiuni” (inclusiv garanţii pentru licitaţie şi de execuţie) şi “garanţii care nu au caracter de substitut de credit”;

f) “Garanţii pentru transport naval, angajamente vamale şi fiscale”;

g) “Facilităţi de emisiune de efecte (NIF)” şi “Facilităţi reînnoibile de subscriere fermă (RUF)”;

h) “Facilităţi de credit neutilizate” care cuprind acordurile de “creditare” sau de a furniza “facilitaţi de acceptare” atunci când termenii şi condiţiile nu sunt predeterminate;

i) “Facilităţi de credit neutilizate” care cuprind acorduri de “achiziţie de titluri” sau de “furnizare de garanţii”;

j) “Facilităţi de credit neutilizate pentru garanţii de licitaţie şi de execuţie”;

k) “Alte elemente extrabilanţiere” din anexa I la CRR.

12) Conform IFRS, următoarele elemente sunt recunoscute în bilanţ şi, prin urmare, nu se raportează ca expuneri extrabilanţiere:

a) “Instrumentele financiare derivate pe riscul de credit” care nu corespund definiţiei garanţiilor financiare sunt “instrumente financiare derivate” conform IFRS 9;

b) “Acceptările” sunt obligaţii ale unei instituţii de credit de a plăti la scadenţă valoarea nominală a unei cambii, care acoperă în mod normal vânzarea de bunuri. În consecinţă, acestea sunt clasificate drept “creanţe comerciale” în bilanţ;

c) “Efecte de comerţ andosate” care nu îndeplinesc criteriile pentru derecunoaştere conform IFRS 9;

d) “Tranzacţii cu recurs” care nu îndeplinesc criteriile pentru derecunoaştere conform IFRS 9;

e) “Activele achiziţionate în baza unor contracte ferme de cumpărare la termen” sunt “instrumente financiare derivate” conform IFRS 9;

f) “Acorduri de vânzare de active cu posibilitate de răscumpărare”, aşa cum sunt acestea definite în cele ce urmează:

În cazul în care cesionarului îi revine doar dreptul de a retroceda activele la preţul de cumpărare sau la o valoare diferită convenită în prealabil, la o dată stabilită sau care urmează să fie stabilită, operaţiunea în cauză este considerată o operaţiune de vânzare cu opţiune de răscumpărare.

În cazul operaţiunilor de pensiune menţionate mai sus, cedentul nu are, cu toate acestea, dreptul de a prezenta în propriul bilanţ activele transferate; activele respective apar ca active în bilanţul cesionarului. Cedentul include la poziţia 2 din afara bilanţului o valoare egală cu preţul convenit în eventualitatea răscumpărării.

În astfel de contracte, cesionarul are opţiunea, dar nu şi obligaţia de a returna activele la un preţ convenit în avans la o dată stabilită sau care urmează să fie stabilită. Prin urmare, contractele respective corespund definiţiei instrumentelor financiare derivate conform IFRS 9 – Anexa A.

13) Poziţia “din care: neperformante” include valoarea nominală a angajamentelor de creditare, garanţiilor financiare şi a altor angajamente a căror contrapartidă nu şi-a îndeplinit obligaţiile, conform condiţiilor contractuale;

14) Pentru garanţiile financiare, angajamentele de creditare şi alte angajamente date, “valoarea nominală” este valoarea care reprezintă cel mai bine expunerea maximă a băncii la riscul de credit fără a lua în considerare nicio garanţie reală deţinută sau alte îmbunătăţiri ale calităţii creditului. În particular, pentru garanţiile financiare date, valoarea nominală este valoarea maximă pe care banca ar putea să fie nevoită să o plătească dacă se apelează la garanţie. Pentru angajamentele de creditare, valoarea nominală este valoarea neutilizată pe care banca s-a angajat să o împrumute. Valorile nominale sunt valori ale expunerilor înainte de aplicarea factorilor de conversie şi a tehnicilor de reducere a riscului de credit.

15) În formularul F 09.02, pentru angajamentele de creditare primite, valoarea nominală este valoarea neutilizată totală pe care o contrapartidă s-a angajat să o împrumute băncii. Pentru alte angajamente primite, valoarea nominală este valoarea totală la care s-a angajat cealaltă parte la tranzacţie. Pentru garanţiile financiare primite, “valoarea maximă a garanţiei care poate fi luată în considerare” este valoarea maximă pe care o contrapartidă ar putea fi nevoită să o plătească dacă se apelează la garanţie. Atunci când o garanţie financiară primită a fost emisă de mai mulţi garanţi, valoarea garantată se raportează o singură dată în acest formular; valoarea garantată se alocă garantului care este mai relevant în ceea ce priveşte reducerea riscului de credit.

3. Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua ţinând cont de termenii specificaţi în F 04.00 – Defalcarea activelor financiare pe instrumente şi pe sectoare ale contrapartidelor.

4. Periodicitatea prezentării raportului – semestrial.

Anexa nr.8

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 10.00 – INSTRUMENTE DERIVATE – TRANZACŢIONARE ŞI INSTRUMENTE

DE ACOPERIRE ECONOMICĂ ÎMPOTRIVA RISCURILOR

1. La întocmirea raportului F 10.00 se vor avea în vedere următoarele precizări:

1) Băncile trebuie să prezinte informaţia cu privire la valoarea contabilă şi valoarea noţionalului în cazul instrumentelor derivate deţinute în vederea tranzacţionării, defalcate în funcţie de tipul de risc şi de tipul pieţei pe care se tranzacţionează, respectiv pieţe nereglementate şi pieţe organizate.

2) Instrumentele derivate pe riscul de credit sunt defalcate în funcţie de tipul de produs.

3) Detalierea instrumentelor derivate se va face în următoarele categorii de risc:

a) “Instrumentele derivate pe rata dobânzii”: Instrumentele derivate pe rata dobânzii sunt contractele legate de un instrument financiar purtător de dobândă ale cărui fluxuri de trezorerie sunt determinate prin referire la ratele dobânzilor sau la un alt contract de rată a dobânzii (de exemplu, o opţiune existentă într-un contract futures de a cumpăra un certificat de trezorerie). Această categorie este limitată la acele contracte ale căror părţi sunt expuse la riscul de rată a dobânzii aferentă unei singure monede. Astfel, această categorie exclude contractele care implică schimbul uneia sau mai multor valute (de exemplu, swap-uri încrucişate şi opţiuni valutare), precum şi alte contracte a căror caracteristică predominantă de risc este riscul valutar, care urmează să fie raportate ca şi contracte pe curs de schimb. Contractele pe rata dobânzii includ acorduri forward pe rata dobânzii, swap-uri pe rata dobânzii într-o singură monedă, futures pe rata dobânzii, opţiuni pe rata dobânzii (incluzând caps, floors, collars, corridors), swaptions pe rata dobânzii şi warrante pe rata dobânzii;

b) “Instrumente derivate pe titluri de capital”: Instrumentele derivate pe titluri de capital sunt contracte a căror rentabilitate sau parte a rentabilităţii este legată de preţul unui anumit titlu de capital sau de un indice al preţurilor unui titlu de capital;

c) “Instrumente derivate pe schimb valutar şi aur”: Aceste instrumente derivate includ acele contracte care implică schimbul de monede pe piaţa la termen sau o expunere pe cotaţia aurului. Acestea includ operaţiunile ferme de schimb la termen, contracte swap de trezorerie, contracte swap financiar de valute, futures pe curs de schimb, opţiuni pe curs de schimb, swaps pe curs de schimb şi warrante pe curs de schimb. Instrumentele derivate pe cursul de schimb includ toate contractele care implică expunerea la cel puţin o valută, indiferent dacă este vorba de expunerea la ratele de dobândă aferente acestora sau de expunerea la evoluţia cursurilor de schimb. Contractele pe aur includ toate contractele care implică expunerea pe cotaţiile acestuia;

d) “Instrumente derivate pe riscul de credit”: Instrumentele derivate pe riscul de credit reprezintă contracte în care valoarea la scadenţă este legată în primul rînd de bonitatea unui anumit credit de referinţă. Contractele prevăd un schimb de plăţi în care cel puţin una dintre acestea este determinată de performanţa creditului de referinţă. Valoarea la scadenţă depinde de o serie de evenimente, cum ar fi neîndeplinirea obligaţiilor contractuale, reducerea ratingului sau o modificare stipulată a marjei de credit aferente activului de referinţă;

e) “Instrumente derivate pe mărfuri”: Aceste instrumente derivate reprezintă contracte a căror rentabilitate sau parte a rentabilităţii este legată de preţul unei mărfi sau de valoarea indicelui aferentă unei mărfi cum ar fi un metal preţios (altul decât aurul), petrolul sau produsele agricole;

f) “Instrumente derivate legate de alţi indici”: Aceste instrumente derivate sunt orice alte contracte derivate care nu implică o expunere pe cursul de schimb, pe rata dobânzii, pe instrumente de capitaluri proprii, pe mărfuri sau pe riscul de credit (ex. derivative climatice sau pe asigurări).

4) Atunci când un instrument derivat este influenţat de mai mult decât un tip de risc, instrumentul trebuie atribuit celui mai sensibil tip de risc; în cazul în care, din motive practice, băncile raportoare au îndoieli cu privire la clasificarea corectă a instrumentelor derivate cu expunere multiplă, acestea ar trebui să clasifice aceste instrumente în conformitate cu următoarea ordine de prioritate:

a) “Mărfuri”: Toate tranzacţiile cu instrumente derivate care: implică o marfă sau expunerea la un indice de mărfuri, indiferent dacă acestea implică sau nu o expunere comună pe mărfuri şi pe orice altă categorie de risc (de exemplu, riscul de curs de schimb, de rată a dobânzii sau al instrumentelor de capitaluri proprii), trebuie raportate în această categorie;

b) “Titluri de capital”: Cu excepţia contractelor cu o expunere comună pe mărfuri şi instrumente de capitaluri proprii, care urmează să fie raportate ca instrumente derivate pe mărfuri, toate tranzacţiile cu instrumente derivate legate de performanţa titlurilor de capital sau a indicilor preţurilor unor titluri de capital trebuie raportate în această categorie. Aceasta înseamnă că instrumentele derivate pe titluri de capital cu expunere la riscul de curs de schimb sau de rată a dobânzii trebuie incluse în această categorie;

c) “Schimb valutar şi aur”: Această categorie va cuprinde toate tranzacţiile cu instrumente derivate (cu excepţia celor deja raportate în categoriile “Mărfuri” sau “Titluri de capital”), cu expunere la cel puţin o valută, fie prin rata dobânzii, fie prin cursul de schimb, cu excepţia cazului în care swap-urile valutare încrucişate sunt utilizate ca parte a acoperirii unui portofoliu împotriva riscului de rată a dobânzii.

5) “Valoarea contabilă” trebuie să fie raportată separat pentru instrumentele derivate cu valoare justă pozitivă (“Active”), respectiv pentru cele cu valoare justă negativă (“Datorii”). La data recunoaşterii iniţiale, un instrument financiar derivat este clasificat ca “activ financiar” sau ca “datorie financiară” în funcţie de valoarea sa justă iniţială. Ulterior recunoaşterii iniţiale, pe măsură ce valoarea justă a unui instrument financiar derivate creşte sau scade, termenele de schimb pot deveni fie favorabile băncii (şi instrumentul derivat este clasificat ca “activ financiar”), fie defavorabili (şi instrumentul derivat este clasificat ca “datorie financiară”).

6) “Valoarea noţională” este valoarea nominală brută a tuturor contractelor încheiate, dar care nu au fost încă decontate la data de referinţă. În particular, pentru determinarea valorii noţionale se iau în consideraţie următoarele reguli:

a) Pentru contractele cu valoarea nominală sau valoarea noţionalului variabilă baza de raportare va fi valoarea nominală sau valoarea noţionalului la data de referinţă;

b) Valoarea noţionalului care urmează să fie raportată pentru un contract derivat, cu o componentă de multiplicare este suma noţională sau valoarea nominală efectivă din contract, rezultată în urma aplicării factorului de multiplicare;

c) Swap-uri: valoarea noţională a unui swap este valoarea principalului pe care se bazează schimbul de dobânzi, schimbul valutar sau alte venituri sau cheltuieli;

d) Contractele bazate pe mărfuri sau pe titluri de capital:

valoarea noţională care trebuie raportată pentru un contract pe mărfuri sau pe titluri de capital este cantitatea (de exemplu, numărul de unităţi) a mărfii sau a titlurilor de capital contractate pentru cumpărare sau vânzare, înmulţită cu preţul contractual al unei unităţi;

valoarea noţionalului care trebuie raportată pentru contractele pe mărfuri, cu schimburi multiple ale principalului, este cantitatea contractuală, înmulţită cu numărul schimburilor de principal rămase, potrivit contractului;

e) Instrumente derivate pe riscul de credit: valoarea contractului care urmează să fie raportată pentru instrumentele derivate pe riscul de credit este valoarea nominală a creditului de referinţă relevant;

f) Opţiunile electronice au o plată predefinită care poate fi fie o valoare monetară, fie un număr de contracte ale unui activ-suport. Valoarea noţională pentru opţiunile electronice este definită fie ca valoarea monetară predefinită, fie ca valoarea justă a activului-suport la data de referinţă.

7) Coloana “Valoarea noţională” pentru instrumentele derivate include, pentru fiecare element linie, suma valorilor noţionale ale tuturor contractelor în care entitatea raportoare este contra-partidă, indiferent dacă, avînd în vedere valorile lor juste, instrumentele derivate sunt considerate active sau datorii în bilanţ; nu sunt admise compensări între sumele noţionale.

8) Coloana “din care: vândute” se referă la acele elemente linie în care se raportează contractele de opţiuni (respectiv pentru “opţiuni extrabursiere”, “opţiuni pe pieţe organizate”, “mărfuri” şi “altele”) şi la instrumentele derivate pe riscul de credit şi include valorile noţionale (preţul de exercitare) ale acestor contracte în care contrapartidele (deţinătorii opţiunii) băncii raportoare (emitentul opţiunii) au dreptul să exercite opţiunea; pentru elementele linie referitoare la instrumentele derivate pe riscul de credit, valorile noţionale ale contractelor în care banca raportoare (vânzătorul de protecţie) a vândut (dă) protecţie contrapartidelor sale (cumpărătorii de protecţie).

9) Valoarea contabilă şi valoarea noţională totală a instrumentelor derivate deţinute în vederea tranzacţionării, care sunt tranzacţionate pe piaţa extrabursieră, trebuie să fie raportate pe următoarele tipuri de contrapartide: bănci, alte societăţi financiare şi altele (toate celelalte tipuri de contrapartide).

10) Defalcarea pe contrapartide a instrumentelor derivate pe riscul de credit se referă la sectorul căruia îi este atribuită contrapartida entităţii raportoare din contract (cumpărătorul sau vânzătorul de protecţie).

11) Instrumentele derivate incluse în instrumente hibride (combinate) care au fost separate de contractul gazdă trebuie să fie incluse în F 01.00 şi în F 10.00, în funcţie de natura instrumentului derivat; dacă instrumentul hibrid este evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere, contractul trebuie inclus în categoria “deţinute în vederea tranzacţionării” sau “instrumente financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere”.

12) Instrumentele derivate care nu au fost clasificate ca instrumente de acoperire eficientă în conformitate cu IFRS 9 trebuie incluse în categoria “deţinute în vederea tranzacţionării”. Acest principiu se aplică chiar şi pentru instrumentele derivate, care sunt “deţinute pentru scopuri de acoperire”, aşa cum este descris mai sus, sau sunt legate de instrumente de capital necotate a căror valoare justă nu poate fi evaluată în mod credibil.

2. Periodicitatea prezentării raportului – trimestrial.

[Anexa nr.8 modificată prin Hot.BNM nr.50 din 28.02.2020, în vigoare 26.04.2020]

[Anexa nr.8 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.9

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 12.00 – VARIAŢIA AJUSTĂRILOR ŞI A PROVIZIOANELOR

PENTRU PIERDERI DIN CREDIT

1. La întocmirea raportului F 12.00 se vor avea în vedere următoarele precizări:

1) Formularul F 12.01 cuprinde o reconciliere a soldurilor de deschidere şi închidere a conturilor de ajustări aferente activelor financiare evaluate la costul amortizat şi activelor financiare evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, detaliate pe etape de depreciere, pe instrumente şi după contrapartidă.

2) Provizioanele aferente expunerilor extrabilanţiere care fac obiectul cerinţelor de depreciere din IFRS 9 se raportează pe etape de depreciere. Deprecierea aferentă angajamentelor de creditare se raportează ca provizioane doar în situaţia în care această depreciere nu este luată în considerare împreună cu deprecierea aferentă activelor bilanţiere în conformitate cu prevederile IFRS 9.7.B8E şi cu prevederile pct.2 subpct.5) din modul de întocmire a formularului F 09.00. Variaţia provizioanelor aferente angajamentelor şi garanţiilor financiare evaluate conform IAS 37 şi garanţiilor financiare tratate drept contracte de asigurare conform IFRS 4 nu se raportează în acest formular, ci în formularul F 43.00.

Modificările de valoare justă datorate riscului de credit, aferente angajamentelor şi garanţiilor financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în conformitate cu IFRS 9 nu se raportează în acest formular, ci la poziţia “Câştiguri sau (pierderi) aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net” din cadrul formularului F02.00, în conformitate cu prevederile pct.2 supct.24) din modul de întocmire a acestuia.

3) Poziţiile “din care: ajustări evaluate la nivel colectiv” şi “din care: ajustări evaluate la nivel individual” includ variaţia valorii cumulate a deprecierii aferente activelor financiare care au fost evaluate pe bază colectivă, respectiv individuală.

4) Coloana “Majorări datorate iniţierii şi achiziţiei” include valoarea creşterii pierderilor aşteptate contabilizate la recunoaşterea iniţială a activelor financiare emise (iniţiate) sau achiziţionate. Această creştere a ajustărilor se raportează la prima dată de referinţă pentru raportarea ulterioară emiterii sau achiziţiei respectivelor active financiare. Majorările sau diminuările pierderilor aşteptate aferente respectivelor active financiare, după recunoaşterea iniţială a acestora, se raportează în alte coloane, după caz. Activele emise sau achiziţionate includ şi activele care rezultă din utilizarea angajamentelor extrabilanţiere date.

5) Coloana “Diminuări datorate derecunoaşterii” include valoarea modificărilor pierderilor aşteptate datorate activelor financiare care au fost derecunoscute în întregime în cadrul perioadei de raportare în alte situaţii decât ca urmare a unei operaţiuni de write-off, situaţii care includ transferurile către terţi, expirarea drepturilor contractuale datorate rambursării totale, cedarea respectivelor active financiare sau transferul acestora în alt portofoliu contabil. Modificarea ajustării se recunoaşte în această coloană la prima dată de referinţă pentru raportarea ulterioară rambursării, cedării sau transferului. În cazul expunerilor extrabilanţiere, această poziţie include de asemenea diminuarea deprecierii datorată transformării unui element extrabilanţier într-un activ bilanţier.

6) Coloana “Variaţii datorate modificării riscului de credit (net)” include valoarea netă a modificărilor pierderilor aşteptate la sfârşitul perioadei de raportare datorate unei creşteri sau reduceri a riscului de credit, înregistrate de la recunoaşterea iniţială, indiferent dacă aceasta conduce sau nu la transferul activului financiar în alt stadiu. Impactul asupra ajustării pentru pierderi generat de creşterea sau reducerea valorii activelor financiare ca o consecinţă a venitului din dobânzi acumulat şi plătit se raportează în această coloană. Această coloană include, de asemenea, impactul trecerii timpului asupra pierderilor aşteptate în conformitate cu prevederile IFRS 9.5.4.1 a) şi b). Modificările estimărilor datorate actualizării sau revizuirii parametrilor de risc, precum şi modificării informaţiilor economice previzionale, se raportează, de asemenea, în această coloană. Modificările pierderilor aşteptate datorate rambursării parţiale a expunerilor, prin intermediul ratelor, se raportează în această coloană, cu excepţia ultimei rate care trebuie raportată în coloana “Diminuări datorate derecunoaşterii”.

7) Toate modificările pierderilor din credit aşteptate aferente expunerilor cu reînnoire automată se raportează în coloana “Variaţii datorate modificării riscului de credit (net)”, cu excepţia celor legate de operaţiunile de write-off şi de actualizarea metodologiei băncii de estimare a pierderilor din credit. Expunerile cu reînnoire automată sunt acele expuneri în cazul cărora este permisă fluctuarea soldurilor clienţilor în funcţie de decizia acestora de a împrumuta şi rambursa în cadrul unei limite stabilite de către bancă.

8) Coloana “Variaţii datorate actualizării metodologiei de estimare a instituţiei (net)” include modificările datorate actualizării metodologiei băncii de estimare a pierderilor aşteptate ca urmare a modificării modelelor existente sau introducerii unor noi modele pentru estimarea deprecierii. Actualizările metodologice cuprind, de asemenea, impactul adoptării de noi standarde.

Modificările (variaţiile) de metodologie care antrenează transferul unui activ între două etape de depreciere se iau în considerare la modificarea unui model în integralitatea sa. Modificările estimărilor datorate actualizării sau revizuirii parametrilor de risc, precum şi modificării informaţiilor economice previzionale, nu se raportează în această coloană.

9) Raportarea modificărilor pierderilor aşteptate aferente activelor modificate [IFRS 9.5.4.3 şi Anexa A] depinde de caracteristica modificării, în conformitate cu următoarele prevederi:

a) dacă modificarea are ca rezultat derecunoaşterea parţială sau totală a unui activ, urmare unei operaţiuni de write-off, aşa cum este aceasta definită la pct.8 subpct.8) din modul de întocmire al formularului F 04.00, impactul asupra pierderilor aşteptate generat de această derecunoaştere se raportează în coloana “Diminuarea contului de ajustări datorată write-off” şi orice alt impact din modificare asupra pierderilor aşteptate se raportează în mod corespunzător în alte coloane;

b) dacă modificarea are ca rezultat derecunoaşterea totală a unui activ, în alte situaţii decât ca urmare a unei operaţiuni de write-off, aşa cum este aceasta definită la pct.8 subpct.8) din modul de întocmire al formularului F 04.00, şi substituirea acestuia cu un nou activ, impactul modificării asupra pierderilor din credit aşteptate se raportează în coloana “Diminuări datorate derecunoaşterii” pentru modificările datorate activului derecunoscut şi în coloana “Majorări datorate iniţierii şi achiziţiei” pentru modificările datorate activului modificat nou recunoscut. Derecunoaşterea în alte situaţii decât ca urmare a unei operaţiuni de write-off include acele cazuri în care termenii activelor modificate au făcut obiectul unor modificări semnificative;

c) dacă modificarea nu are ca rezultat derecunoaşterea totală sau parţială a activului modificat, impactul acestei modificări asupra pierderilor aşteptate se raportează în coloana “Variaţii datorate modificării riscului de credit (net)”.

10) Operaţiunile de write-off se raportează în conformitate cu prevederile la pct.8 subpct.6) - 8) din modul de întocmire al formularului F 04.00, precum şi cu următoarele prevederi:

a) dacă instrumentul de datorie este derecunoscut parţial sau total, întrucât nu există aşteptări rezonabile de recuperare, diminuarea ajustării pentru pierderi, raportată datorită sumelor care au făcut obiectul unei operaţiuni de write-off, se raportează în coloana “Diminuarea contului de ajustări pentru depreciere datorată scoaterilor în afara bilanţului”;

b) coloana “Sume scoase direct din situaţia profitului sau pierderii” include valoarea activelor financiare care au făcut obiectul unor operaţiuni de write-off în cursul perioadei de raportare, care depăşeşte valoarea ajustărilor pentru pierderi aferente activelor financiare respective la data derecunoaşterii. Această coloană include toate sumele care au făcut obiectul unor operaţiuni de write-off în cursul perioadei de raportare şi nu doar acele sume care fac încă obiectul unei activităţi de executare.

11) Coloana “Alte ajustări” include orice sumă care nu a fost raportată în coloanele anterioare, inclusiv, printre altele, ajustările pierderilor aşteptate datorate diferenţelor de curs de schimb, dacă această modalitate de raportare este consecventă cu raportarea impactului schimbului valutar în formularul F02.00.

12) În formularul F 12.02 se raportează valoarea contabilă brută în cazul activelor financiare, respective valorile nominale care au fost transferate între etape de depreciere în cursul perioadei de raportare în cazul expunerilor extrabilanţiere care fac obiectul cerinţelor de depreciere din IFRS 9.

13) În formularul F 12.02 se raportează numai valoarea contabilă brută sau valoarea nominală a activelor financiare sau expunerilor extrabilanţiere care, la data de referinţă pentru raportare, se află într-un stadiu de depreciere diferit faţă de cel de la începutul exerciţiului financiar sau de la recunoaşterea iniţială a acestora. În cazul expunerilor bilanţiere a căror depreciere raportată în formularul F 12.01 include o componentă extrabilanţieră [IFRS 9.5.5.20 şi IFRS 7.B8E], va fi luată în considerare modificarea stadiului de depreciere aferent componentei bilanţiere şi extrabilanţiere.

14) Pentru raportarea transferurilor care au avut loc pe parcursul anului financiar, activele financiare sau expunerile extrabilanţiere care au făcut obiectul mai multor transferuri între etapele de depreciere de la începutul anului financiar sau de la recunoaşterea iniţială a acestora, se raportează ca fiind transferate din etapa de depreciere de la începutul anului financiar sau de la recunoaşterea iniţială a acestora în etapa de depreciere în care acestea sunt incluse la data de referinţă pentru raportare.

15) Valoarea contabilă brută sau valoarea nominală care se raportează în formularul F 12.02 este reprezentată de valoarea contabilă brută sau valoarea nominală la data de referinţă, indiferent dacă această valoare a fost mai mare sau mai mică la data transferului.

2. Periodicitatea prezentării raportului - trimestrial.

[Anexa nr.9 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.10

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 13.00 – GARANŢII REALE ŞI GARANŢII PRIMITE

1. Raportul F 13.00 este compus din 3 formulare (F 13.01, F 13.02 şi F 13.03) şi reprezintă o detaliere a a creditelor şi avansurilor în funcţie de tipurile de garanţii şi gaj.

2. La întocmirea acestui raport se vor avea în vedere următoarele precizări:

1) Gajul /garanţia maximă care pot fi luate în considerare, urmează regula potrivit căreia suma valorilor garanţiei financiare şi/sau a gajului avută în vedere pentru determinarea valorilor înscrise în coloanele aferente ale F 13.01 nu poate depăşi valoarea contabilă a creditului în cauză.

2) Garanţiile reale şi alte garanţii aferente creditelor şi avansurilor, independent de forma legală a acestora, se raportează după tipul de gaj (credite garantate cu bunuri imobile şi alte credite garantate), precum şi după garanţii financiare. Creditele şi avansurile sunt clasificate după contrapartidă şi scop.

3) “Credite garantate cu bunuri imobile”, coloana “Rezidenţiale” include garanţiile sub formă de proprietate rezidenţială (locativă), iar coloana “Comerciale” include garanţiile sub formă de proprietate comercială;

4) “Alte credite garantate cu garanţii reale”, “Numerar [Instrumente de datorie emise]” se referă la depozite-garanţii şi gajuri pe titluri de datorie emise de către entitatea raportoare, iar “Restul” se referă la gajuri pe valori mobiliare sau alte active;

5) poziţia “Garanţii financiare primite” include contracte care impun emitentului să efectueze plăţi specificate pentru a compensa pierderile deţinătorului survenite din cauza faptului că un anumit debitor nu reuşeşte să facă plata la termen în conformitate cu termenii iniţiali sau modificaţi ai unui instrument de datorie.

6) Pentru creditele şi avansurile care sunt garantate cu mai mult de un tip de gaj sau garanţie, valoarea maximă a gajului/garanţiei care poate fi luată în considerare trebuie să fie repartizată între diferite coloane conform calităţii gajului, începînd cu acela care are cea mai înaltă calitate.

7) Formularul F 13.02 se referă la valoarea contabilă a activelor obţinute în cursul perioadei prin intrarea în posesia garanţiilor reale deţinute.

8) Formularul F 13.03 se referă la valoarea cumulată, la sfârşitul perioadei de referinţă, a activelor executate (activelor vândute) în perioada anului, care nu au fost clasificate ca fiind “Imobilizări corporale”.

3. Periodicitatea prezentării raportului - semestrial.

Anexa nr.11

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 15.00 - DERECUNOAŞTERE ŞI DATORII FINANCIARE ASOCIATE

ACTIVELOR FINANCIARE TRANSFERATE

1. La întocmirea raportului F 15.00 se vor avea în vedere următoarele precizări:

1) Formularul F 15.00 include informaţii privind activele financiare transferate, din care o parte sau toate nu se califică pentru derecunoaştere, precum şi activele financiare derecunoscute în totalitate, pentru care banca reţine un comisionde administrare.

2) “Datorii asociate” sunt considerate obligaţiile aferente activelor financiare transferate care nu îndeplinesc criteriile pentru derecunoaştere.

3) Datoriile asociate se raportează în funcţie de portofoliul în care activele financiare transferate asociate au fost incluse în activ şi nu în funcţie de portofoliul în care au fost incluse în secţiunea de datorii a bilanţului.

4) Coloana “Cuantumuri derecunoscute în scopuri de capital” include valoarea contabilă a activelor financiare recunoscute în scopuri contabile, dar derecunoscute în scopuri prudenţiale deoarece banca le tratează ca poziţii din securitizare în scopuri de capital, în conformitate cu articolele 109, 243 şi 244 din CRR.

5) “Acorduri de răscumpărare” (“repo”) sunt tranzacţii în care banca primeşte numerar în schimbul unor active financiare vândute la un anumit preţ, cu angajamentul răscumpărării aceloraşi active (sau a unora identice) la un preţ fix la o dată ulterioară specificată. Tranzacţiile care implică transferal temporar de aur garantat cu numerar se consideră, de asemenea, “Acorduri de răscumpărare” (“repo”). Sumele primite de bancă în schimbul activelor financiare transferate către o parte terţă (“cumpărător temporar”) se clasifică la “acorduri de răscumpărare” în cazul în care există un angajament de inversare a operaţiunii şi nu doar o opţiune în acest sens. Acordurile repo includ, de asemenea:

a) sumele primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terţ sub forma unor împrumuturi de titluri de valoare garantate cu numerar;

b) sumele primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terţ sub forma unui contract de vânzare/răscumpărare.

5) “Acorduri de răscumpărare” (“repo”) şi “credite acordate în cadrul operaţiunilor reverse repo” (“reverse repo”) presupun numerar primit sau dat cu împrumut de către bancă.

6) În cadrul unei tranzacţii de securitizare, atunci când activele financiare transferate sunt derecunoscute, băncile prezintă în contul de profit sau pierdere câştigurile (pierderile) generate, corespunzător “portofoliului contabil” în care activele financiare au fost incluse anterior derecunoaşterii acestora.

2. Periodicitatea prezentării raportului - semestrial.

[Anexa nr.11 modificată prin Hot.BNM nr.50 din 28.02.2020, în vigoare 26.04.2020]

Anexa nr.12

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 16.00 – DEFALCAREA ANUMITOR ELEMENTE

DIN CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE

1. Raportul F 16.00 este compus din 7 formulare (F 16.01, F 16.02, F 16.03, F 16.04, F 16.04.01, F 16.05 şi F 16.07).

2. La completarea formularelor se vor avea în vedere următoarele precizări:

F 16.01 - Venituri şi cheltuieli cu dobânzile, defalcate pe instrumente şi sectoare ale contrapartidelor

1) În formularul F 16.01, defalcarea prezentată pentru “dobânzi” include veniturile din dobânzi aferente activelor financiare (adică instrumente derivate – destinate tranzacţionării, titluri de datorie, credite şi avansuri) şi cheltuielile cu dobânzile aferente datoriilor financiare (adică instrumente derivate deţinute în vederea tranzacţionării, depozite, titluri de datorie emise şi alte datorii financiare). Sunt luate în considerare toate instrumentele din diversele portofolii, cu excepţia celor incluse la poziţia “Instrumente derivate – contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor”. Pentru activele şi datoriile financiare deţinute în vederea tranzacţionării sau desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, informaţiile privind veniturile şi cheltuielile cu dobânzi sunt raportate doar dacă sunt contabilizate separat;

2) Veniturile din dobânzi se clasifică după cum urmează:

a) venituri din dobânzi aferente activelor financiare şi altor active;

b) venituri din dobânzi aferente datoriilor financiare cu rată negativă a dobânzii efective.

3) Cheltuielile cu dobânzile se clasifică după cum urmează:

a) cheltuieli cu dobânzile aferente datoriilor financiare şi altor datorii;

b) cheltuieli cu dobânzile aferente activelor financiare cu rată negativă a dobânzii efective.

4) Veniturile din dobânzi aferente activelor financiare şi veniturile din dobânzi aferente datoriilor financiare cu o rată negativă a dobânzii efective includ veniturile din dobânzi aferente titlurilor de datorie şi creditelor şi avansurilor, precum şi veniturile din dobânzi aferente depozitelor, instrumentelor de datorie emise şi altor datorii financiare cu o rată negativă a dobânzii efective.

5) Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriilor financiare şi cheltuielile cu dobânzile aferente activelor financiare cu o rată negativă a dobânzii efective includ cheltuielile cu dobânzile aferente depozitelor, titlurilor de datorie emise şi altor datorii financiare, precum şi cheltuielile cu dobânzile aferente titlurilor de datorie şi creditelor şi avansurilor cu o rată negativă a dobânzii efective.

6) În tabelul F 16.01, “instrumente derivate - destinate tranzacţionării” include sumele aferente acelor instrumente derivate deţinute în vederea tranzacţionării care se califică drept “operaţiuni de acoperire economică”, care sunt incluse ca venituri sau cheltuieli cu dobânzile pentru a corecta veniturile şi cheltuielile aferente instrumentelor financiare care sunt elemente acoperite din punct de vedere economic, dar nu şi din punct de vedere contabil;

7) În scopul formularului F 16.01, toate instrumentele, indiferent de portofoliul în care sunt incluse, sunt luate în considerare. Poziţia “din care: venituri din dobânzi aferente activelor financiare depreciate” include veniturile din dobânzi aferente activelor financiare depreciate care cuprind activele financiare achiziţionate sau emise depreciate.

F 16.02 - Câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor şi datoriilor financiare, care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, defalcate pe instrumente.

8) Câştigurile şi pierderile din derecunoaşterea activelor financiare şi a datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt clasificate după tipul de instrument financiar şi după portofoliul contabil. Pentru fiecare element, se raportează câştigul sau pierderea netă realizată ca urmare a tranzacţiei derecunoscute. Valoarea netă reprezintă diferenţa dintre câştigurile realizate şi pierderile realizate.

9) Formularul F 16.02 se referă la activele şi datoriile financiare evaluate la cost amortizat, precum şi la instrumentele de datorie evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global.

F 16.03 - Câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi activelor şi datoriilor financiare destinate tranzacţionării, defalcate pe instrumente

10) Pentru fiecare element din detaliere se indică valoarea netă realizată şi nerealizată (câştiguri minus pierderi) a instrumentului financiar.

11) Câştigurile şi pierderile din tranzacţii valutare pe piaţa spot, cu excepţia schimbului de bancnote şi monezi străine, se raportează ca şi câştiguri şi pierderi din tranzacţionare. Câştigurile şi pierderile din tranzacţionarea sau derecunoaşterea şi reevaluarea metalelor preţioase nu sunt incluse în cadrul câştigurilor şi pierderilor din tranzacţionare, ci în cadrul poziţiilor “Alte venituri din exploatare” sau “Alte cheltuieli de exploatare”.

12) Câştigurile sau pierderile datorate reclasificării activelor financiare din portofoliul contabil al activelor financiare evaluate la cost amortizat în portofoliul contabil al activelor financiare deţinute în vederea tranzacţionării evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere [IFRS 9.5.6.2] se raportează în cadrul poziţiei “din care: câştiguri sau pierderi datorate reclasificării activelor la cost amortizat”.

F 16.04 - Câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării şi activelor şi datoriilor financiare destinate tranzacţionării, defalcate pe riscuri

13) Pentru fiecare element din detaliere se indică valoarea netă realizată şi nerealizată (câştiguri minus pierderi) a riscului suport (rată a dobânzii, instrumente de capital, curs de schimb valutar, credit, mărfuri şi altele) asociat expunerii, inclusiv instrumentele financiare derivate asociate.

14) Câştigurile şi pierderile din diferenţele de curs valutar se includ la elementul unde sunt incluse celelalte câştiguri sau pierderi rezultate din instrumentul convertit.

15) Câştigurile şi pierderile din active şi datorii financiare, altele decât instrumentele financiare derivate, se includ în categoriile de risc după cum urmează:

a) instrumente de rată a dobânzii: care includ tranzacţionarea de credite şi avansuri, depozite şi titluri de datorie (deţinute sau emise);

b) instrumente de capital: care includ tranzacţionarea de acţiuni, cote ale OPCVM şi alte instrumente de capital;

c) tranzacţionare valutară: care includ exclusiv tranzacţionarea pe valute;

d) instrumente de risc de credit: care includ tranzacţionarea de instrumente de tip credit link note;

e) mărfuri: acest element include numai instrumentele financiare derivate, deoarece câştigurile şi pierderile aferente mărfurilor deţinute în vederea tranzacţionării se raportează la poziţia “Alte venituri din exploatare” sau “Alte cheltuieli de exploatare”,

f) altele: care include tranzacţionarea de instrumente financiare care nu pot fi clasificate la alte elemente

F 16.04.1 - Câştiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, defalcate pe instrumente

16) Pentru fiecare element din detaliere se include valoarea netă realizată şi nerealizată (câştiguri minus pierderi) a instrumentului financiar.

17) Câştigurile sau pierderile datorate reclasificării activelor financiare din portofoliul contabil al activelor financiare evaluate la cost amortizat în portofoliul contabil al activelor financiare nedestinate tranzacţionării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere [IFRS 9.5.6.2], se raportează în cadrul poziţiei “din care: câştiguri şi pierderi rezultate din reclasificarea activelor la cost amortizat”.

F 16.05 Câştiguri sau pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, defalcate pe instrumente

18) Băncile reflectă câştigurile sau pierderile nete realizate şi nerealizate şi cuantumul modificării valorii juste a datoriilor financiare, aferente perioadei, datorate modificărilor riscului de credit (riscul de credit propriu al împrumutatului sau al emitentului), în situaţia în care riscul de credit propriu nu se raportează în alte elemente ale rezultatului global.1

19) Dacă un instrument financiar derivat de risc de credit evaluat la valoarea justă este utilizat pentru administrarea riscului de credit al unui instrument financiar sau al unei părţi a unui instrument financiar care este desemnat ca fiind evaluat la valoarea justă prin profit sau pierdere în acest caz, câştigurile sau pierderile aferente instrumentului financiar, înregistrate cu ocazia acestei desemnări, se raportează în cadrul poziţiei “din care: câştiguri sau (–) pierderi la desemnarea activelor şi datoriilor financiare ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în scopuri de acoperire împotriva riscurilor, net”. Câştigurile sau pierderile de valoare justă ulterioare aferente acestor instrumente financiare se raportează în cadrul poziţiei: “din care: câştiguri sau (–) pierderi după desemnarea activelor şi datoriilor financiare ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în scopuri de acoperire împotriva riscurilor, net”.

F 16.07 - Deprecierea activelor nefinanciare

20) Tabelul F 16.07 conţine informaţii privind perioada curentă (majorări de provizion, diminuări de provizion şi deprecierea cumulată pentru activele nefinanciare, poziţia “Altele” include activele luate în posesie ca urmare a nerambursării creditului.

21) “Creşteri” se raportează atunci când, pentru portofoliul contabil sau categoria principală de active, estimarea deprecierii aferente perioadei conduce la recunoaşterea unor cheltuieli nete. “Reluări” se raportează atunci când, pentru portofoliul contabil sau categoria principală de active, estimarea deprecierii aferente perioadei conduce la recunoaşterea unor venituri nete.

3. Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua conform termenilor specificaţi în F 04.00– Defalcarea activelor financiare pe instrumente şi pe sectoare ale contrapartidelor.

4. Periodicitatea prezentării raportului – F 16.01 – lunar, F 16.02, F 16.03, F 16.04, F 16.04.01, F 16.05 şi F 16.07 - trimestrial.

[Anexa nr.12 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.13

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 21.00 – IMOBILIZĂRI CORPORALE ŞI NECORPORALE: ACTIVE CARE

FAC OBIECTUL UNUI CONTRACT DE LEASING

1. Imobilizările care au fost date în sistem de leasing de către bancă (ca locator) unor părţi terţe în cadrul unor contracte de leasing operaţional şi financiar se raportează clasificate după metoda de evaluare.

2. Periodicitatea prezentării raportului - semestrial.

[Anexa nr.13 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.14

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 22.00 – FUNCŢII AFERENTE SERVICIILOR DE ADMINISTRARE

A ACTIVELOR, DE CUSTODIE ŞI ALTOR SERVICII

1. Raportul F 22.01 prezintă o defalcare, după tip, a veniturilor şi a cheltuielilor din taxe şi comisioane generate de activităţile bilanţiere şi extrabilanţiere.

2. La completarea formularului F 22.01 se vor lua în consideraţie următoarele precizări:

1) Acest formular include veniturile şi cheltuielile din taxe şi comisioane, altele decât:

a) sumele incluse în calculul dobânzii efective aferente instrumentelor financiare şi

b) sumele rezultate din instrumentele financiare care sunt evaluate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere.

Prin urmare, costurile de tranzacţie direct atribuibile achiziţiei sau emiterii instrumentelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere nu sunt incluse în această situaţie; acestea sunt incluse în valoarea iniţială de achiziţie sau de emisiune a acestor instrumente şi sunt amortizate în contul de profit sau pierdere pe durata lor de viaţă reziduală folosind rata efectivă a dobânzii;

2) Costurile de tranzacţie direct atribuibile achiziţiei sau emiterii instrumentelor financiare evaluate la valoarea justă prin contul de profit sau pierdere sunt incluse în F 02.00, ca parte a poziţiei “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare deţinute în vederea tranzacţionării, net” şi “Câştiguri sau (–) pierderi aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net”,. Acestea nu sunt incluse în valoarea iniţială de achiziţie sau de emisiune a acestor instrumente, ci sunt recunoscute imediat în contul de profit sau pierdere;

3) Se vor avea în vedere următoarele definiţii:

a) “Titluri de valoare. Emisiuni” – taxe şi comisioane primite pentru implicarea în iniţierea sau emiterea titlurilor care nu sunt iniţiate sau emise de bancă;

b) “Titluri de valoare. Ordine de transfer” – taxe şi comisioane generate de recepţia, transmiterea şi executarea în numele clienţilor a ordinelor de cumpărare sau vânzare de titluri;

c) “Titluri de valoare. Altele” – taxe şi comisioane realizate de entitatea raportoare în urma furnizării altor servicii referitoare la titlurile care nu sunt iniţiate sau emise de către aceasta;

d) “Compensare şi decontare” – venituri (cheltuieli) din taxe şi comisioane generate de (suportate de) bancă atunci când participă la facilităţile de compensare şi decontare cu contrapartida;

e) “Administrarea activelor”, “custodie”, “servicii administrative centrale pentru plasamente colective”, “tranzacţii fiduciare”, “servicii de plată” includ veniturile (sau cheltuielile) din taxe şi comisioane generate de (sau percepute de la) bancă atunci când furnizează astfel de servicii;

f) “Finanţare structurată” include taxele şi comisioanele primite pentru implicarea în generarea sau emisiunea de instrumente financiare altele decât titlurile generate sau emise de către bancă;

g) “Activităţi de administrare a creditelor” include venituri din taxe şi comisioane generate de entitatea care furnizează servicii de administrare a creditului, pe partea de venituri, şi cheltuieli cu taxe şi comisioane în sarcina băncii, solicitate de furnizorii de servicii de administrare a creditului, pe partea de cheltuieli;

h) “Angajamente de creditare date” şi “Garanţii financiare date” includ valoarea, recunoscută ca venit aferent perioadei, a amortizării taxelor şi comisioanelor pentru aceste activităţi recunoscute iniţial ca “alte datorii”.

i) “Altele” include restul veniturilor (cheltuielilor) din taxe şi comisioane generate de (suportate de) bancă, cum ar fi cele derivate din “alte angajamente date” din F 09.00 sau din furnizarea (primirea) altor consultaţii sau servicii. Veniturile (cheltuielile) aferente serviciilor de schimb valutar (de exemplu, schimbul bancnotelor şi monedelor străine), precum şi comisioanele aferente retragerilor/depunerilor de numerar vor fi reflectate separat în cadrul secţiunii “Altele”.

3. Periodicitatea prezentării raportului – semestrial.

Anexa nr.15

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 31.00 – PĂRŢI AFILIATE

1. Raportul F 31.00 va include valorile şi/sau tranzacţiile referitoare la elementele bilanţiere, extrabilanţiere şi din contul de profit sau pierdere, în care contrapartida este o parte afiliată astfel cum este definită în IAS 24. Tranzacţiile cu părţile afiliate din cadrul grupului şi soldurile dintre acestea sunt eliminate atunci când se întocmesc rapoartele FINREP ale grupului.

2. La completarea raportului F 31.00 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) În sensul prezentului raport, personalul-cheie din conducerea entităţii este reprezentat de acele persoane care au autoritatea şi responsabilitatea de a planifica, conduce şi controla activităţile entităţii, în mod direct sau indirect, incluzînd orice director (executiv sau nu) al entităţii.

2) Adiţional se vor dezvălui şi tranzacţiile cu “Alte părţi afiliate” definite de Regulamentul privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrare al BNM nr.240 din 9 decembrie 2013.

3) În tabelul F 31.01 se vor reflecta soldurile rămase ale activelor, datoriilor şi angajamentelor extrabilanţiere ale băncii bazate pe fluxurile de numerar (valoarea brută).

4) Valoarea raportată pentru “Angajamente de creditare, garanţii financiare şi alte angajamente primite”, reprezintă suma dintre “valoarea nominală” a angajamentelor de creditare şi a altor angajamente primite şi “valoarea maximă a garanţiei care poate fi luată în considerare” pentru garanţiile financiare primite.

5) În tabelul F 31.02 se vor reflecta veniturile şi cheltuielile incluse în F 02.00, constatate ca urmare a tranzacţiilor cu persoanele afiliate băncii.

6) “Câştiguri sau (–) pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare” includ toate câştigurile sau pierderile din derecunoaşterea activelor nefinanciare generate de tranzacţiile cu părţi afiliate. Acest element include câştigurile sau pierderile din derecunoaşterea activelor nefinanciare care au fost generate prin tranzacţii cu părţi afiliate şi care fac parte din următoarele elemente-rânduri din contul de profit sau pierdere:

a) “Câştiguri sau pierderi din derecunoaşterea activelor nefinanciare”;

b) “Profit sau pierdere din active imobilizate şi grupuri destinate cedării, clasificate drept deţinute în vederea vânzării, care nu pot fi considerate activităţi întrerupte”;

c) “Profit sau pierdere din activităţi întrerupte după impozitare”.

3. Periodicitatea prezentării raportului – semestrial.

Anexa nr.16

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 42.00 – IMOBILIZĂRI CORPORALE ŞI NECORPORALE: VALOAREA

CONTABILĂ ÎN FUNCŢIE DE METODA DE EVALUARE

1. Raportul F 42.00 prezintă valoarea imobilizărilor corporale, investiţiilor imobiliare şi a altor imobilizări necorporale din F 01.01, împărţite în conformitate cu criteriile utilizate pentru evaluarea acestora (modelul reevaluării, modelul valorii sau modelul costului) în corespundere cu politica de contabilitate a băncii.

2. La completarea acestui raport se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) Poziţiile “Imobilizări corporale”, “Investiţii imobiliare” şi “Alte imobilizări necorporale” se raportează după criteriile utilizate pentru evaluarea acestora.

2) Poziţia “Alte imobilizări necorporale” include toate imobilizările necorporale, cu excepţia fondului comercial.

3. Periodicitatea prezentării raportului - semestrial.

[Anexa nr.16 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.17

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 43.00 – PROVIZIOANE

1. Raportul F 43.00 prezintă reconcilierea între valoarea contabilă a poziţiei “Provizioane” din F 01.02 la începutul şi sfârşitul perioadei, împărţită pe tipuri de modificări.

2. În scopul completării raportului se vor avea în vedere următoarele precizări:

1) Coloana “Alte angajamente şi garanţii date evaluate în temeiul IAS 37 şi garanţii financiare evaluate în temeiul IFRS 4” include provizioanele evaluate conform IAS 37 şi pierderile de credit aferente garanţiilor financiare tratate drept contracte de asigurare conform IFRS 4.

2) La completarea poziţiei “Provizioane suplimentare, inclusiv majorări ale provizioanelor existente” se va lua în calcul rulajul de pe creditul conturilor aferente acesteia.

3) La completarea poziţiilor “(–) Sume utilizate” şi “Creşterea valorii actualizate [trecerea timpului] şi efectul oricărei modificări a ratei de actualizare” se va lua în calcul rulajul de pe debitul conturilor aferente acestor poziţii, după caz.

3. Periodicitatea prezentării raportului – semestrial.

[Anexa nr.17 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.18

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 45.00 – DEFALCAREA ANUMITOR ELEMENTE

DIN CONTUL DE PROFIT SAU PIERDERE

1. Raportul F 45.00 reflectă categoriile de câştiguri (sau venituri) şi pierderi (sau cheltuieli) aferente anumitor elemente din raportul F 02.00.

2. La completarea raportului F 45.00 se vor lua în considerare următoarele precizări:

1) În tabelul F 45.01 se vor reflecta câştigurile şi pierderile aferente activelor şi datoriilor financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, defalcate pe portofolii contabile;

2) În tabelul F 45.01, la poziţia “Datorii financiare desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere” vor fi incluse numai câştigurile şi pierderile datorate modificării riscului de credit propriu al emitenţilor datoriilor desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, în cazul în care entitatea raportoare a ales să recunoască aceste câştiguri şi pierderi în profit sau pierdere, întrucât recunoaşterea în alte elemente ale rezultatului global ar fi creat sau ar fi amplificat o neconcordanţă contabilă.

3) În tabelul F 45.02 se vor înregistra câştigurile şi pierderile aferente derecunoaşterii activelor nefinanciare; Câştigurile sau pierderile din derecunoaşterea activelor nefinanciare sunt clasificate pe tipuri de activ; fiecare element - rând include câştigul sau pierderea aferentă activelor care au fost derecunoscute. Alte active includ alte imobilizări corporale, imobilizări necorporale şi investiţii care nu sunt raportate în altă parte.

4) În tabelul F 45.03, “Alte venituri şi cheltuieli de exploatare” sunt clasificate după cum urmează: ajustări ale valorii juste a imobilizărilor corporale evaluate folosind modelul de evaluare la valoarea justă; venituri din închiriere şi cheltuieli directe de exploatare aferente investiţiilor imobiliare; venituri şi cheltuieli aferente contractelor de leasing operaţional, altele decât investiţiile imobiliare, alte venituri şi cheltuielile de exploatare.

5) În tabelul F 45.03, “Contracte de leasing operaţional, altele decât investiţiile imobiliare” include, pentru coloana “venituri” câştigurile obţinute şi pentru coloana “cheltuieli” costurile suportate de entitatea raportoare în calitate de locator în cadrul activităţilor sale de leasing operaţional. Costurile aferente entităţii raportoare în calitate de locatar vor fi prezentate separat la poziţia “alte venituri şi cheltuieli de exploatare ”.

6) Câştigurile sau pierderile din derecunoaşterea şi reevaluările deţinerilor de aur, alte metale preţioase şi alte mărfuri evaluate la valoarea justă minus costurile generate de vânzare se raportează la poziţia “ Altele”.

3. Repartizarea pe tipul de contrapartidă se va efectua conform termenilor specificaţi în F 04.00 – Defalcarea activelor financiare pe instrumente şi pe sectoare ale contrapartidelor.

4. Periodicitatea prezentării raportului– semestrial.

[Anexa nr.18 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]

Anexa nr.19

la Instrucţiunea privind modul de întocmire

 şi prezentare de către bănci a rapoartelor

 FINREP la nivel individual

F 46.00 – SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALURILOR PROPRII

1. Raportul F 46.00 prezintă reconcilierea între valoarea contabilă la începutul perioadei (soldul de deschidere) şi la sfârşitul perioadei (soldul de închidere) pentru fiecare componentă a capitalurilor proprii (capital social, prime de capital, rezerve etc.).

2. La completarea acestui raport se vor lua în considerare următoarele precizări:

“Transferuri între componentele capitalurilor proprii” includ toate sumele transferate în cadrul capitalurilor proprii, inclusiv câştigurile şi pierderile datorate riscului de credit propriu aferente datoriilor desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, precum şi modificările cumulate de valoare justă aferente instrumentelor de capital, evaluate la valoarea justă prin alte elemente ale rezultatului global, care sunt transferate la alte componente de capitaluri proprii la derecunoaşterea instrumentelor financiare în cauză.

Modificările de capitaluri proprii între începutul şi sfârşitul perioadei de referinţă reflectă creşterea sau reducerea activului net în cursul perioadei de referinţă.

Ajustările care rezultă din modificări de politici contabile vor fi prezentate separat de cele rezultate din corectarea erorilor pentru fiecare element de capitaluri proprii.

Ajustările şi retratările retroactive nu vor fi reflectate ca modificări ale capitalurilor proprii, ci ca ajustări ale soldului de deschidere al rezultatului reportat.

3. Periodicitatea prezentării raportului – lunar.

[Anexa nr.19 modificată prin Hot.BNM nr.320 din 20.12.2018, în vigoare 04.01.2019]