Hotărâre nr.43 din 22.09.2017 cu privire la Raportul auditului performanţei "Eficienţa gestiunii economico-financiare şi administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populaţiei"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului performanţei “Eficienţa gestiunii

economico-financiare şi administrării patrimoniului de către întreprinderile

 care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populaţiei ”

nr. 43  din  22.09.2017

 (în vigoare 01.12.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 421-427 art. 22 din 01.12.2017

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa directorului adjunct al Agenţiei “Apele Moldovei” dl Radu Cazacu, viceprimarilor municipiilor Bălţi, Soroca şi Ungheni, primarilor oraşelor Basarabeasca, Făleşti, Nisporeni şi Ştefan Vodă, directorilor/administratorilor: S.A. “Apă Canal Chişinău”, Î.M. “Regia Apă Canal Bălţi”, S.A. “Regia Apă Canal Soroca”, S.A. “Apă – Canal” Cahul, Î.M. “AQUA Basarabeasca”, Î.M. “Apă Canal din Basarabeasca”, Î.M. “Apă Canal” din or. Căuşeni, Î.M. “Direcţia de Producţie Gospodăria Comunal-Locativă” or.Făleşti, S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, Î.M. “Gospodăria Comunală” din or. Nisporeni, S.A. “Apă-Canal Nisporeni”, Î.M. Direcţia de Producţie “Apă Canal” din or. Ştefan Vodă, precum şi a persoanelor cu funcţii de răspundere de la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Agenţia Proprietăţii Publice, Inspectoratul Ecologic de Stat, S.A. “Regia Apă Canal Orhei”, Î.M. “Apă-Canal Ungheni”, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1), lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Eficienţa gestiunii economico-financiare şi administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populaţiei”.

__________________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Misiunea de audit a fost efectuată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi² şi potrivit Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit (ISSAI 100, ISSAI 300)³, având drept scop oferirea unei concluzii asupra faptului că administrarea întreprinderilor care prestează servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare (în continuare - ÎAC) de către autorităţile publice locale şi autorităţile publice centrale (în continuare – APL şi APC) s-a realizat conform clauzelor sistemului de management corporativ şi financiar, precum şi în spiritul eficacităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public. Abordarea de audit a fost bazată pe probleme şi rezultate.

__________________________________

²Hotărârea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016” (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

³Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, auditul a cuprins activităţile şi măsurile realizate în anul 2016 (cu extindere în anii anteriori şi ulteriori) de factorii decizionali din cadrul ÎAC, APL şi APC, privind asigurarea corespunzătoare a procesului de administrare a fondurilor publice de către entităţile respective.

Probele de audit au fost acumulate prin evaluarea activităţii managementului corporativ şi financiar la 15 întreprinderi care au prestat servicii în domeniul de aprovizionare cu apă şi de canalizare, precum şi prin chestionarea APL de nivelul I şi de nivelul II. De asemenea, de la unele APC au fost solicitate informaţii privind domeniul auditat.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Misiunea de audit rezumă faptul că fondatorii ÎAC nu au dirijat eficient serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu au întreprins acţiuni concrete îndreptate la supravegherea activităţii economico-financiare a întreprinderilor, iar organele de conducere ale ÎAC nu şi-au realizat integral competenţele statutare şi nu au contribuit la eficientizarea activităţii economico-financiare a întreprinderilor.

În contextul acţiunilor de audit întreprinse, au fost identificate punctele slabe, care au generat impedimente semnificative în realizarea principiilor eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, astfel resursele alocate necontribuind la atingerea unor obiective strategice, care, în principal, se referă la:

• ambiguitatea şi implementarea neuniformă şi neconsecventă de către APC de profil, APL şi organele de conducere ale ÎAC a cadrului legal şi normativ care reglementează prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare;

• lipsa unor politici exhaustive şi a reglementărilor de rigoare aferente administrării patrimoniului public per ansamblu, cumulat cu un management corporativ şi financiar nesistemic, care nu este orientat spre obţinerea de rezultate şi eficienţă;

• necorespunderea tarifelor pentru serviciile livrate cheltuielilor real suportate, cauzată şi de lipsa unei evidenţe contabile conforme a cheltuielilor şi veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat;

• atitudinea necorespunzătoare a factorilor decizionali din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale în conformarea la hotărârile anterioare ale Curţii de Conturi, pentru remedierea iregularităţilor atestate în cadrul misiunilor de audit anterioare.

Sintetizând cumulul de carenţe şi lacune, auditul public extern pune accentul asupra unor posibile soluţii de remediere şi de redresare a situaţiilor existente în domeniul auditat, principala soluţie constituind revizuirea cadrului legal-normativ în sensul racordării situaţiilor la principiile de protecţie a consumatorilor şi de eficientizare a activităţii întreprinderilor prestatoare de servicii, respectiv în aspectul conformării situaţiilor constatate, fiind recomandată autorităţilor implementarea fără echivoc a măsurilor de rigoare aferente reformării managementului serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi de canalizare.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Eficienţa gestiunii economico-financiare şi administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populaţiei”, anexat la prezenta Hotărâre.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Agenţiei “Apele Moldovei”, APL⁴ şi ÎAC⁵, pentru informare, implementarea punctuală a recomandărilor, remedierea deficienţelor elucidate în Raportul de audit şi examinarea în şedinţele consiliilor locale a rezultatelor auditului şi a dărilor de seamă privind activitatea întreprinderilor care prestează servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare;

__________________________________

⁴Consiliilor locale şi Primarilor municipiilor Chişinău, Bălţi, Cahul, Orhei, Soroca şi Ungheni, oraşelor Basarabeasca, Căuşeni, Făleşti, Floreşti, Nisporeni şi Ştefan Vodă, com. Selişte, r-nul Orhei.

⁵Î.S. “Acva Nord”, S.A. “Apă Canal Chişinău”, Î.M. “Regia Apă Canal Bălţi”, S.A. “Apă – Canal” Cahul, S.A. “Regia Apă Canal Orhei”, S.A. “Regia Apă Canal Soroca”, Î.M. “Apă-Canal Ungheni”, Î.M. “AQUA Basarabeasca”, Î.M. “Apă Canal din Basarabeasca”, Î.M. “Apă Canal” din or. Căuşeni, Î.M. “Direcţia de Producţie Gospodăria Comunal-Locativă” or.Făleşti, S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, Î.M. “Gospodăria Comunală” din or. Nisporeni, S.A. “Apă-Canal Nisporeni”, Î.M. Direcţia de Producţie “Apă Canal” din or. Ştefan Vodă.

2.2. Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, pentru informare, şi se cere:

2.2.1. revizuirea cadrului legal-normativ privind acordarea autorizaţiei de mediu pentru folosirea specială a apei pentru zonele unde există sisteme centralizate de aprovizionare cu apă;

2.2.2. revizuirea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie pe anii 2014 – 2028⁶, prin indicarea exhaustivă a listei obiectelor investiţionale de apă şi de canalizare care urmează a fi construite, ţinându-se cont de sursele financiare disponibile în bugetul de stat şi în bugetele locale;

__________________________________

⁶Hotărârea Guvernului nr.199 din 20.03.2014 “Cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028)”.

2.2.3. asigurarea unei inventarieri a fântânilor arteziene existente, cu stabilirea stării lor actuale şi conformităţii exploatării acestora;

2.2.4. asigurarea efectuării de către Inspectoratul Ecologic de Stat a măsurilor necesare pentru conformarea deţinătorilor de fântâni arteziene la prevederile cadrului legal-normativ existent privind autorizaţia de mediu pentru folosirea specială a apei;

2.2.5. revizuirea prevederilor Legii nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, în special, ale art.29, care poartă caracter discriminator pentru consumatorii din blocurile locative, în comparaţie cu alte categorii de consumatori, în sensul abrogării acestora;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare, şi se cere:

2.3.1. revizuirea prevederilor Codului fiscal:

- în sensul aplicării prevederilor art.104 din Codul fiscal şi la serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare prestate populaţiei;

- pentru stabilirea exhaustivă a obiectului impunerii cu taxa pentru apa minerală captată, majorarea cotei taxei pentru apa captată în regiunile unde există sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, precum şi pentru racordarea noţiunilor utilizate în Codul fiscal la noţiunile din Legea apelor nr.272 din 23.12.2011;

2.3.2. aprobarea unei metodologii exhaustive de înregistrare la autorităţile publice a patrimoniului public gestionat de către agenţii economici;

2.3.3. întreprinderea unor măsuri pentru determinarea surselor de achitare a creditelor contractate de la Ministerul Finanţelor de către companiile care prestează servicii de aprovizionare cu apă, precum şi pentru asigurarea faptului că la contractarea unor noi credite se vor stabili exhaustiv sursele de achitare a acestora, a dobânzilor şi plăţilor aferente;

2.4. Serviciului Fiscal de Stat, pentru informare, şi se cere efectuarea controalelor tematice privind calcularea şi achitarea taxei pentru apă, utilizând în acest sens şi informaţiile companiilor care prestează servicii de canalizare, referitor la volumul de apă captat şi deversat în sistemul de canalizare;

2.5. Inspecţiei de Stat în Construcţii, pentru informare, şi se cere verificarea lucrărilor de construcţie: a reţelelor de canalizare din com. Selişte, r-nul Orhei, executate de SRL “Capital FCI” în sumă de 3,0 mil.lei, a reţelelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare, a staţiei de tratare a apei şi a staţiei de epurare a apelor uzate în s.Stolniceni, r-nul Hânceşti, executate de SRL “Laiola” în sumă de 17,85 mil. lei;

2.6. Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, pentru informare, şi se recomandă revizuirea Metodologiei de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate, aprobată prin Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.741 din 18.12.2014, în special, în ce priveşte excluderea din calculele aferente determinării tarifelor a “imobilizărilor procurate din contul subvenţiilor şi alocaţiilor acordate de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale”, transmise operatorului cu titlu gratuit sau în gestiune;

2.7. Agenţiei Proprietăţii Publice şi Cancelariei de Stat, pentru informare şi pentru o eventuală iniţiere a expertizei de rigoare cu privire la corespunderea actelor normative ale autorităţilor publice locale privind gestionarea patrimoniului public cu cadrul legal existent;

2.8. Procuraturii Generale, pentru informare şi examinare conform competenţelor a materialelor auditului, inclusiv privind construcţia Staţiei de epurare din or. Orhei; efectuarea achiziţiilor de către Î.M. “Apă-Canal Ungheni”; gestiunea patrimoniului municipal şi mijloacelor financiare de către persoanele responsabile din cadrul Î.M. “Regia Apă Canal Bălţi” etc.;

2.9. Autorităţii Naţionale de Integritate, pentru informare şi examinare conform competenţelor a conflictului de interese identificat la contractarea operatorului economic Î.I. “Nedelcu Silvia” de către Î.M. “Apă-Canal Ungheni”;

2.10. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare, în scopul realizării obiectivelor şi stabilirii direcţiilor prioritare în domeniul gestiunii economico-financiare şi administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare;

2.11. Parlamentului, pentru informare şi o posibilă iniţiere de către comisiile parlamentare a audierilor privind situaţia în domeniul aprovizionării cu apă.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea punctelor 2.1.-2.6. din prezenta Hotărâre şi implementarea recomandărilor din Raportul de audit se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat:

prin Hotărârea Curţii de Conturi

nr.43 din 22 septembrie 2017

RAPORTUL

auditului performanţei “Eficienţa gestiunii economico-financiare şi

administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează

servicii de aprovizionare cu apă a populaţiei”

LISTA ACRONIMELOR

SINTEZĂ

Tematica prezentei misiuni de audit reprezintă o dimensiune importantă în organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi de canalizare, calitatea şi accesibilitatea cărora sunt unele dintre componentele unui trai decent pentru populaţie.

AAPL şi APC nu şi-au realizat competenţele şi prerogativele legale cu privire la gestionarea şi reglementarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare. De asemenea, acestea nu au întreprins măsuri regulamentare şi eficiente pentru a organiza, a dezvolta şi a spori eficienţa furnizării serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare şi a utilizării patrimoniului public de către ÎAC.

Probele de audit acumulate au relevat o stare defectuoasă a managementului financiar-contabil, exprimată prin evidenţa şi raportarea neautentică a patrimoniului aflat în gestiunea ÎAC. De asemenea, eficienţa gestiunii patrimoniului lasă mult de dorit, fiind formate stocuri de mijloace fixe, materiale care nu se utilizează ani de zile, precum şi s-au realizat acţiuni necredibile de recuperare a creanţelor.

ÎAC nu au asigurat prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare la tarife cost-eficiente, prin ce au irosit patrimoniul public pe efectuarea unor cheltuieli neconforme, care urmează a fi suportate de consumatori.

AAPL şi APC nu au asigurat captarea şi deversarea regulamentară a apelor de către entităţile care dispun de surse proprii de captare a apei, prin ce au facilitat poluarea mediului înconjurător şi au generat ratarea veniturilor de către ÎAC.

I. INTRODUCERE

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă constituie unul dintre factorii primordiali ai securităţii naţionale. În situaţia economică actuală, o astfel de investiţie trebuie să fie planificată şi realizată ţinându-se cont de constrângerile existente.

Potrivit matricelor de politici aprobate¹, obiectivele de dezvoltare stabilite spre realizare constau în reducerea în jumătate către anul 2016 a numărului de persoane fără acces durabil la surse sigure de apă, prin majorarea ponderii populaţiei cu acces la aceste surse până la 68,5% în 2016, precum şi cu reducerea în jumătate a numărului de persoane fără acces la sistemele de canalizare.

Evaluarea datelor privind sistemele de aprovizionare cu apă denotă că acestea nu sunt complete. Astfel, organele de resort (AAPL, AAM, IES, BNS, CNSP etc.) nu deţin informaţii exhaustive şi complete privind situaţia în domeniu, datele fiind prezentate sub răspunderea entităţii care gestionează sistemele respective, dar neverificate periodic şi selectiv. Datele existente includ unele erori privind nivelul de asigurare/aria de cuprindere a beneficiarilor cu serviciile respective, reieşind din faptul că unele gospodării nu sunt locuite, iar altele refuză să se conecteze la reţelele existente.

Urmare a chestionării AAPL de nivelul I şi de nivelul II, auditul a constatat că din 1521 de localităţi, 723 de localităţi nu dispun, iar altele 265 de localităţi au un grad mic de acoperire cu sisteme centralizate de aprovizionare cu apă. Situaţia este şi mai precară privind accesul la sistemul centralizat de canalizare, când 1378 de localităţi nu dispun, iar altele 117 localităţi au un grad mic de acoperire cu aceste servicii. Totodată, sistemele de aprovizionare cu apă şi de canalizare sunt gestionate de: (1) agenţi economici privaţi; (2) operatori specializaţi ai căror fondatori sunt AAPL de nivelul I şi de nivelul II, sau APC; (3) primării; (4) populaţie sau organizaţii obşteşti; (5) persoane fizice (vezi Anexa nr.1 la prezentul Raport).

Alimentarea cu apă potabilă este reglementată prin Legea cu privire la apa potabilă nr.272-XIV din 10.02.1999, care stabileşte cerinţele pentru alimentarea cu apă potabilă, acest serviciu acordându-se în baza unui contract între operator şi consumator.

Legea nr.303 din 13.12.2013² a fost aprobată în scopul creării cadrului legal pentru înfiinţarea, organizarea, gestionarea, reglementarea şi monitorizarea funcţionării serviciului public de alimentare cu apă potabilă, tehnologică, de canalizare şi de epurare a apelor uzate menajere şi industriale în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, competitivitate, transparenţă, cu respectarea normelor de calitate, de securitate şi de protecţie a mediului, precum şi pentru a promova principiile de recuperare a costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se înfiinţează, se organizează şi se gestionează de către autorităţile administraţiei publice locale pentru satisfacerea necesităţilor colectivităţii locale. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se furnizează prin crearea şi exploatarea unei infrastructuri tehnico-edilitare specifice³, denumită sistem public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare se înfiinţează, se organizează şi funcţionează în baza următoarelor principii: 1) securitatea serviciului furnizat; 2) politica tarifară adecvată; 3) calitatea, eficienţa şi rentabilitatea serviciului furnizat; 4) dezvoltarea durabilă.

Gestiunea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se organizează şi se realizează prin gestiune directă sau gestiune delegată. Gestiunea delegată reprezintă modalitatea de gestiune prin care autorităţile administraţiei publice locale transferă, în baza unui contract, denumit contract de delegare a gestiunii, unui sau mai multor operatori toate atribuţiile şi responsabilităţile privind furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor şi infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestora.

Acordarea dreptului de gestiune delegată operatorului se realizează în condiţii de transparenţă, printr-o licitaţie organizată în conformitate cu legislaţia în vigoare. Încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare se efectuează prin decizia adoptată de consiliul local sau de organul central de specialitate, după caz.

Operatorul care furnizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare are dreptul de servitute asupra terenurilor, indiferent de tipul de proprietate, pentru efectuarea lucrărilor de înlăturare a avariilor, de marcare, de construcţie a obiectelor, de deservire profilactică a reţelelor şi instalaţiilor, de reparare a acestora, cu folosirea tehnicii respective.

Cadrul instituţional de reglementare a serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi de canalizare include: Guvernul – responsabil de stabilirea priorităţilor de guvernare şi de asigurarea resurselor financiare pentru implementarea politicilor aferente; Cancelaria de Stat – responsabilă de coordonarea procesului de planificare strategică; MADRM – responsabil de elaborarea şi promovarea politicii în domeniu; MF – responsabil de elaborarea CBTM şi a legii bugetare anuale. ANRE i s-a acordat autoritate extinsă de a elibera licenţe operatorilor naţionali, inclusiv de a elabora/a stabili politici tarifare etc. Competenţele detaliate ale autorităţilor în domeniul auditat sunt expuse în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

De menţionat că în Raportul de audit sunt elucidate principalele constatări şi concluzii ale auditului, considerate drept relevante pentru toate părţile interesate (Parlament, Guvern, ministerele de resort, autorităţile publice locale, operatorii serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare etc.). Totodată, identificarea deficienţelor de ansamblu ale serviciilor de aprovizionare cu apă va permite corectarea, uniformizarea şi corelarea politicilor publice din acest domeniu, ceea ce ar determina creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor prestate.

____________________________

¹ HG nr.288 din 15.03.2005 cu privire la aprobarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova până în 2015 şi a Primului Raport Naţional “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului în Republica Moldova”.

² Legea nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (în continuare – Legea nr.303 din 13.12.2013).

³ Alimentare cu apă: captări, aducţiuni, staţii de tratare, staţii de pompare cu sau fără hidrofor, rezervoare de înmagazinare, reţele publice de transport al apei, reţele publice de distribuţie a apei. Servicii de canalizare: reţele publice de canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar.

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Prezenta misiune de audit a fost iniţiată⁴ în scopul oferirii unei asigurări rezonabile asupra faptului că administrarea întreprinderilor ce prestează servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare a fost realizată de către AAPL şi APC conform clauzelor sistemului de management corporativ şi financiar, precum şi în spiritul eficacităţii şi legalităţii administrării patrimoniului public.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea calităţii şi cost-eficienţei serviciului public de alimentare cu apă. Măsurarea performanţei activităţilor desfăşurate de operator şi a furnizării serviciului public de alimentare cu apă este un obiectiv major, care ţine de calitatea serviciului public de gospodărie comunală prestat în localitate. Performanţa presupune menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a parametrilor serviciului public de alimentare cu apă furnizat, în ce priveşte atât eficacitatea şi eficienţa lui, cât şi buna gestionare managerială a serviciului comunal.

Pentru realizarea scopului propus, au fost stabilite următoarele subobiective de audit:

I. Autorităţile administraţiei publice locale au organizat în mod eficient prestarea şi monitorizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare?

II. Operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare au înregistrat, gestionat şi raportat în mod adecvat şi eficient patrimoniul administrat?

III. Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare au fost prestate de operatorii economici în mod cost-eficient şi la tarife adecvate?

Responsabilitatea AAPL şi APC⁵ şi a managementului ÎAC constă în organizarea unui sistem eficient de management corporativ şi financiar, care ar asigura atingerea obiectivelor sale, cu respectarea principiilor legalităţii, regularităţii, eficacităţii şi transparenţei; elaborarea unor proceduri formalizate de prevenire, identificare şi raportare a suspiciunilor de iregularitate şi, după caz, fraudă.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în aplicarea unor proceduri pentru colectarea probelor de audit privind eficienţa administrării fondurilor publice în cadrul ÎAC, precum şi pentru susţinerea constatărilor şi formularea concluziilor de audit.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit relevante, puse în aplicare de Curtea de Conturi⁶ (în special, ISSAI 100, ISSAI 300), şi cu Manualul de audit al performanţei.

Abordarea de audit va fi axată pe probleme şi rezultate.

Sfera auditului

Misiunea de audit a cuprins activităţile şi măsurile realizate în anul 2016 (cu extindere, în caz de necesitate, în anii anteriori şi ulteriori) de către factorii decizionali din cadrul ÎAC, AAPL şi APC privind asigurarea corespunzătoare a procesului de administrare a fondurilor publice de către entităţile respective.

Probele de audit au fost acumulate prin chestionarea AAPL de nivelul I şi de nivelul II, precum şi prin evaluarea sistemului de management corporativ şi financiar la 15 ÎAC (ÎS AN, ÎM AC Basarabeasca, ÎM AQUA Basarabeasca, ÎM RAC Bălţi, ÎM AC Cahul (în prezent - SA AC Cahul), ÎM AC Căuşeni, SA AC Chişinău, ÎM DP GCL Făleşti, SA SC Floreşti, SA AC Nisporeni, ÎM GAAC Nisporeni (în prezent - ÎM GC Nisporeni), SA RAC Orhei; SA RAC Soroca, ÎM DP AC Ştefan Vodă, ÎM AC Ungheni). De asemenea, probele de audit au fost acumulate la ÎM “INFOCOM”, ÎMGFL nr.1, nr.8, nr.14, nr.16, nr.20, precum şi s-au solicitat informaţii de la SFS, CSP, IES şi AGRM.

Metodologia de audit a constat în acţiuni de colectare a probelor la faţa locului, prin metoda examinării documentelor primare, registrelor contabile, rapoartelor financiare, dărilor de seamă fiscale şi statistice, precum şi prin proceduri de fond şi analitice, eşantionări, solicitarea explicaţiilor de la persoanele cu funcţii de răspundere ale entităţii. În cadrul auditului s-au examinat bilanţul şi rapoartele respective, ale căror date au fost confruntate cu datele din registrele contabile, cartea mare, precum şi s-au verificat documentele primare privind tranzacţiile selectate prin eşantionare. De asemenea, datele bilanţului şi rapoartele respective au fost confruntate cu datele din registrele corespunzătoare pe anii precedenţi.

Criteriile de audit

Având în vedere indispensabilitatea evaluării performanţei, drept surse ale criteriilor de audit au servit actele legislative şi normative ce reglementează realizarea activităţilor (atribuţiile şi sarcinile) de către autorităţile administraţiilor publice centrale şi locale (vezi Anexa nr.3 la prezentul Raport), standardele şi măsurile adoptate, angajamentele asumate de către acestea în ceea ce priveşte atingerea rezultatelor.

____________________________

⁴ În conformitate cu art.28 şi art.31 alin.(1) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016 şi pe anul 2017, aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 şi, respectiv, nr.47 din 05.12.2016.

⁵ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

⁶ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

În contextul acţiunilor de audit întreprinse, au fost identificate punctele slabe, care au generat impedimente semnificative în realizarea principiilor eficienţei şi eficacităţii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, astfel resursele alocate necontribuind la atingerea unor obiective strategice.

Subobiectivul I. Autorităţile administraţiei publice locale au organizat în mod eficient prestarea şi monitorizarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare?

AAPL şi APC nu şi-au realizat competenţele şi prerogativele legale cu privire la gestionarea şi reglementarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare. De asemenea, acestea nu au întreprins măsuri regulamentare şi eficiente pentru a organiza, a dezvolta şi a spori eficienţa furnizării serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a utilizării patrimoniului public de către ÎAC.

3.1.1. Cu privire la înfiinţarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare şi delegarea gestiunii acestuia

În cazul operatorilor serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare cu capital social public majoritar, potrivit art.13 alin.(12) din Legea nr.303 din 13.12.2013, gestiunea serviciului poate fi delegată direct acestora prin contract.

Deşi unele AAPL şi APC (MM şi AAM) au decis delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare operatorilor existenţi, aceştia nu au asigurat încheierea contractelor (cu anexele respective) conform prevederilor art.13 alin.(6) şi alin.(7) din Legea nr.303 din 13.12.2013, potrivit cărora delegarea gestiunii se efectuează în bază de contract, care este însoţit obligatoriu de anexe⁷. Astfel de situaţii au fost constatate la fondatorii SA AC Chişinău, ÎM AC Cahul, ÎS AN, ÎM AC Basarabeasca, ÎM AQUA Basarabeasca, ÎM GAAC Nisporeni, SA RAC Soroca. Nu au aprobat decizia de delegare a gestiunii serviciilor AAPL din or. Făleşti, or. Căuşeni şi or. Ştefan Vodă, iar AAPL din mun. Bălţi au semnat contractul de delegare a gestiunii serviciilor abia în martie 2017. Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizate a fost semnat doar de primarul or.Ungheni şi administratorul ÎM AC Ungheni, în lipsa unei decizii a CL în acest sens şi fără indicarea datei intrării acestuia în vigoare.

Unele AAPL nu au asigurat prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare de către operatorii delegaţi şi licenţiaţi. Astfel, în or.Căuşeni, la 1405 consumatori (circa 20%) prestează serviciii de alimentare cu apă 4 entităţi private⁸, dintre care 2 entităţi⁹, conform datelor SFS, nu au calculat şi nu au achitat în buget taxa pentru apă. De asemenea, aceste entităţi prestează serviciile respective în lipsa supravegherii de stat a sănătăţii publice şi a organului de protecţie a mediului înconjurător, nedispunând de licenţe care le-ar permite activitatea de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare la nivel de oraş. Mai mult decât atât, CO Căuşeni a aprobat pentru aceste două entităţi tarife pentru apa livrată populaţiei mai mici¹⁰ cu 1 leu şi, respectiv, cu 6 lei faţă de tarifele aprobate pentru ÎM AC Căuşeni, fapt ce expune ÎM unei concurenţe neloiale. Astfel, numai un singur operator privat a extras şi a livrat consumatorilor în anul 2015 cantitatea de 42,6 mii m³ de apă, iar în anul 2016 – 37,5 mii m³ de apă, prin ce au fost diminuate veniturile ÎM AC Căuşeni cu 596,9 mii lei şi, respectiv, cu 524,3 mii lei. De asemenea, un operator privat¹¹ a livrat apă la 2 agenţi economici¹² în lipsa tarifului aprobat de CO.

• Potrivit prevederilor legale¹³, înainte de perfectarea relaţiilor de gestiune delegată urmează să se efectueze un studiu de fezabilitate pentru fundamentarea şi identificarea soluţiilor optime de delegare a gestiunii din punctele de vedere economico-financiar, tehnic şi managerial, ceea ce nu s-a efectuat.

De menţionat că competenţa AAPL privind planificarea, dezvoltarea, controlul şi supravegherea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare nu este delegată la nivel de subdiviziune/funcţie a AAPL, prin investirea cu atribuţii concrete în domeniul vizat.

Conform Deciziei nr.8/13(13/13)-XXV din 10.11.2016 a CO Cahul, ÎM AC Cahul a fost reorganizată prin transformare în SA. Potrivit datelor din Situaţiile financiare pe anul 2016, capitalul propriu (activele nete) al ÎM AC Cahul la 01.01.2016 constituia (-) 21226,9 mii lei, iar la 01.01.2017 – respectiv, (-) 19339,9 mii lei, iar conform prevederilor art.39 din Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997¹⁴, valoarea activelor nete ale societăţii nu poate fi mai mică decât mărimea capitalului ei social. Deşi, conform aceleiaşi decizii, capitalul social al SA AC Cahul urma să fie constituit prin preluarea activului patrimonial reevaluat al ÎM AC Cahul, în care nu este inclusă valoarea bunurilor din domeniul public ale oraşului Cahul, auditul a constatat că reevaluarea activelor întreprinderii s-a efectuat selectiv/fragmentar, ceea ce nu corespunde prevederilor pct.36 din IAS 16. Astfel, bunuri cu valoarea de bilanţ de 1523,4 mii lei (din 45315,9 mii lei înregistrate în evidenţă la 01.01.2016) au fost evaluate la suma de 7099,3 mii lei, sau cu 5575,9 mii lei mai mult. În loc să se asigure majorarea capitalului social, conform Deciziei CO Cahul nr.5/1(10/1)-XXV din 18.07.2016, capitalul statutar al ÎM AC Cahul a fost modificat prin diminuare de la 14436,0 mii lei până la 7099,3 mii lei. Diferenţa de 7336,7 mii lei a fost înregistrată în evidenţa contabilă drept capital retras, în lipsa deciziei CO Cahul privind retragerea capitalului. Ca urmare, reorganizarea ÎM AC Cahul în SA este o acţiune nefundamentată şi neregulamentară.

Contrar prevederilor art.39 din Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 activează şi SA RAC Soroca, care la 01.01.2016 şi la 01.01.2017 înregistra capital propriu (active nete) în sumă de 37402,6 mii lei şi, respectiv, de 29664,7 mii lei, care este mai mic decât capitalul social (39028,0 mii lei). De asemenea, şi SA AC Nisporeni avea capitalul propriu (332,8 mii lei) mai mic decât capitalul social (715,0 mii lei).

• Conform prevederilor art.4 din Legea nr.303 din 13.12.2013, sistemul public de alimentare cu apă şi de canalizare reprezintă un ansamblu de instalaţii tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări specifice prin care se realizează serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, care cuprinde următoarele componente: captări, aducţiuni, staţii de tratare, staţii de pompare cu sau fără hidrofor, rezervoare de înmagazinare, reţele publice de transport al apei, reţele publice de distribuţie a apei, reţele publice de canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar. Astfel, sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare reprezintă bunuri proprietate publică/ din domeniul public.

De menţionat că unele AAPL au transmis în capitalul social al unor SA reţelele de apă şi canalizare şi alte bunuri ale infrastructurii tehnico-edilitare aferente prestării serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Ca urmare, creşte riscul deposedării AAPL de aceste bunuri. Astfel, la 26.04.2012, în capitalul social al SA RAC Soroca, în contul achitării acţiunilor subscrise, primăria or. Soroca a transmis aporturile nebăneşti în valoare de 39028,0 mii lei, inclusiv mijloace de transport, utilaj, clădiri, sonde, reţea de apeduct.

____________________________

⁷ a) caietul de sarcini privind furnizarea serviciului; b) regulamentul de furnizare a serviciului; c) inventarul bunurilor mobile şi imobile proprietate publică sau privată a UAT aferente serviciului furnizat; d) procesul-verbal de primire-predare a bunurilor prevăzute la lit.c).

⁸ ÎI “A. Bulimaga”, ÎI “Ion Mogîldia”, SRL “Petcom Lux”, SA “Drumuri Căuşeni”.

⁹ ÎI “A. Bulimaga”, ÎI “Ion Mogîldia”.

¹⁰ Tarifele pentru serviciile de alimentare cu apă pentru populaţie: pentru ÎM AC Căuşeni -14 lei/m³ (Decizia CO nr.15/4 din 14.12.2012); pentru ÎI “A.Bulimaga” -13 lei/m³, pentru ÎI “Ion Mogîldia” - 8 lei/m³ (Decizia CO nr.6/19 din 30.04.2013); pentru SRL “Petcom –Lux” - 13 lei/m³ (Decizia CO nr.9/16 din 07.06.2013).

¹¹ ÎI “A. Bulimaga”.

¹² În anul 2015 a furnizat 525 m³ de apă şi în anul 2016 – 692 m³ de apă.

¹³ Art.13 alin.(14) din Legea nr.303 din 13.12.2013.

¹⁴ Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni (în continuare - Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997);

♦ Verificările efectuate de audit în scopul determinării eficienţei utilizării patrimoniului public au relevat deficienţe în procesul de concesionare a “serviciului de evacuare şi epurare a apelor uzate” din mun. Bălţi. Astfel, intenţia de a moderniza instalaţiile de epurare şi a eficientiza serviciul au fost viciate de incompetenţa AAPL din mun. Bălţi de a fundamenta obiectul concesiunii şi necesitatea acesteia, mărimea redevenţei, precum şi de respectarea formală a procedurii¹⁵ de transmitere în concesiune a instalaţiilor de evacuare şi epurare.

Conform Deciziei CM Bălţi nr.12/13 din 25.10.2012, s-a iniţiat proiectul de “modernizare şi reutilare tehnică a instalaţiilor de epurare din mun.Bălţi” prin parteneriat public privat, fără a se ţine cont de integritatea serviciului de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Ca urmare, de către primăria mun. Bălţi în noiembrie 2012 a fost elaborate un studiu de fezabilitate care a analizat doar aspectul privind reutilarea şi modernizarea instalaţiilor de epurare a apelor reziduale. Totodată, studiul de fezabilitate nu a evaluat cost-eficienţa mai multor variante de efectuare a modernizării instalaţiilor de epurare, precum şi nu a corespuns conţinutului-cadru al studiului de fezabilitate¹⁶.

În baza Deciziei CM Bălţi nr.16/17 din 24.12.2012¹⁷, la 01.02.2013 a demarat procedura de selectare a partenerului privat, la care a participat un singur agent economic¹⁸, care, prin hotărârea comisiei de selectare a partenerului privat din 31.05.2013, a şi fost declarat câştigător. De menţionat că reprezentantul APP a formulat o opinie separată în Raportul de evaluare a ofertelor şi a recomandat reanalizarea şi completarea raportului.

Ulterior, în baza Hotărârii nr.2 din 31.05.2013 a comisiei de selectare, Deciziilor CM Bălţi nr.8/29 din 26.09.2013 şi nr.10/55 din 31/10.2013, a fost semnat Contractul de concesiune nr.3 din 01.11.2013, conform căruia, scopul contractului constituia “reutilarea, reechiparea tehnică şi modernizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate în mun.Bălţi”, prin ce s-a schimbat esenţial obiectul parteneriatului public privat. Ca urmare, la 29.11.2013 s-a efectuat transmiterea în concesiune a proprietăţii municipale în valoare totală de 105,36 mil.lei¹⁹, inclusiv terenuri – de 44,4 mil.lei, şi mijloace fixe - de 61,0 mil. lei (din care uzura – 50,8 mil.lei).

Partenerul privat nu şi-a onorat obligaţiile contractuale şi nu a achitat în termen redevenţa, la 31.03.2017 formând o datorie faţă de bugetul mun. Bălţi în sumă de 2444,9 mii lei. Astfel, în perioada 01.11.2013-31.03.2017, Primăria mun. Bălţi urma să încaseze redevenţa în sumă de 3044,0 mii lei (inclusiv 479,0 mii lei - valoarea indexată la rata inflaţiei), din care au fost achitate doar 927,5 mii lei, sau cu 2116,5 mii lei mai puţin. Pentru neachitarea în termen, Primăria mun. Bălţi a calculat şi o penalitate în sumă de 328,4 mii lei. Conform informaţiilor prezentate de AAPL din mun. Bălţi, acestea nu deţin informaţii privind executarea obligaţiilor contractuale²⁰ de efectuare a investiţiilor de către partenerul privat.

Mai mult decât atât, la stabilirea redevenţei pentru concesiune (810,0 mii lei anual), AAPL din mun.Bălţi nu au fundamentat modul de calculare a acesteia²¹, inclusiv dacă s-a luat în calcul existenţa în tariful pentru serviciile de canalizare a unor costuri care nu se referă la aceste servicii.

____________________________

¹⁵ Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public privat.

¹⁶ Anexa nr.1 la Regulamentul privind procedurile standard şi condiţiile generale de selectare a partenerului privat, aprobat prin HG nr.476 din 04.07.2012.

¹⁷ S-a decis: 1. Anunţarea concursului de selectare a partenerului privat pentru modernizarea şi reutilarea tehnică a instalaţiilor de epurare din mun.Bălţi; 2. Aprobarea studiului de fezabilitate pentru modernizarea şi reutilarea tehnică a instalaţiilor de epurare din mun.Bălţi; 3. Aprobarea Caietului de sarcini pentru modernizarea şi reutilarea tehnică a instalaţiilor de epurare din mun.Bălţi (inclusiv experienţa similară în domeniu şi capacitatea financiară); 4. Constituirea comisiei de selectare a partenerului privat.

¹⁸ SRL “Glorin Inginering”, înregistrat la CÎS la 20.03.2013.

¹⁹ Clădiri - 21 unităţi, 5785666,25 lei; construcţii-35 unităţi, 18315914,45 lei; instalaţii de transmisie-32371408,03 lei; maşini şi utilaje-270 unităţi, 4193080,26 lei; inventar gospodăresc şi de producţie -3 unităţi, 70591,98 lei; unităţi de transport – 4 unităţi, 262809,96 lei; terenuri -21 (34,3423ha), 44362253,29 lei

²⁰ Vezi Raportul auditului de performanţă privind sistemul parteneriatului public-privat, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.32 din 28.07.2016.

²¹ Plata pentru arenda terenului aferent construcţiilor transmise în concesiune, potrivit art.10 alin.(11) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, trebuia să constituie 665,43 mii lei.

♦ AAPL n-au ţinut cont de prevederile art.8 alin.(1) lit.a) din Legea nr.303 din 13.12.2013 la elaborarea şi implementarea planurilor proprii de dezvoltare şi de funcţionare a ÎAC în conformitate cu planurile urbanistice generale, cu programele de dezvoltare social-economică a UAT. Totodată, AAPL nu deţin informaţii exhaustive şi veridice privind aria de cuprindere şi de necuprindere a persoanelor fizice şi juridice cu servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare, precum şi despre cauzele acestei situaţii. De exemplu, în mun.Bălţi nu dispun de acces la reţelele de alimentare cu apă 2 cartiere locative (Dacia şi Bălţul Nou) şi 9 străzi, iar AAPL din mun.Bălţi nu deţin informaţia privind numărul acestor gospodării. Analizele efectuate de audit au relevat că cel puţin 670 de gospodării din mun.Bălţi, 812 gospodării din s. Elizaveta şi 410 gospodării din s.Sadovoe nu au acces la apeduct.

CO Ungheni nu a asigurat fundamentarea Deciziei din 20.01.2017 privind aprobarea străzilor unde se va efectua extinderea reţelelor de alimentare cu apă (5,4 km, 1,1 mii beneficiari), deoarece pe aceste străzi deja există reţele de apeduct proprietate publică şi/sau privată, ceea ce confirmă planificarea unor investiţii fără deţinerea informaţiilor necesare.

Probele de audit acumulate relevă că, din cauza tarifelor înalte la serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare, având concomitent ca sursă de aprovizionare cu apă fântânile de mină sau fântânile arteziene, populaţia şi agenţii economici din unele localităţi au refuzat să se conecteze la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Această situaţie este generată şi de politica investiţională defectuoasă, care impune populaţia ce solicită prestarea acestor servicii să investească în construcţia sistemelor alternative de aprovizionare cu apă (fântâni de mină) şi de canalizare (gropi pentru deşeuri), ceea ce, în final, duce la pierderea acestor persoane ca potenţiali consumatori.

De menţionat că, în condiţiile RM, apa din fântânile de mină este extrem de poluată, ceea ce duce la înrăutăţirea sănătăţii populaţiei, diminuarea capacităţii de muncă a acesteia şi la creşterea cheltuielilor pentru ocrotirea sănătăţii. Auditul a constatat că CSP şi AE din mun.Bălţi şi din mun.Soroca nu dispun de informaţii privind numărul fântânilor de mină în oraş, numărul populaţiei care utilizează apa din aceste fântâni, calitatea apei şi corespunderea ei normelor sanitaro-igienice, ceea ce denotă ignorarea prevederilor Legii nr.10-XVI din 03.02.2009²², conform cărora, calitatea apei potabile livrate populaţiei nu trebuie să prezinte riscuri pentru sănătatea umană, iar cantitatea acesteia trebuie să satisfacă necesităţile fiziologice şi gospodăreşti ale ei.

Totodată, cadrul legal-normativ existent nu prevede mecanisme de a interzice populaţiei să folosească apă necalitativă şi de a o obliga să se conecteze la apeductele existente cu apă calitativă. Auditul relevă că sistemul existent de monitorizare şi supraveghere în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizării este ineficient. Astfel, activitatea IES, precum şi a CSP se limitează doar la activităţi neregulate de control şi de constatare a încălcărilor.

În contextul atribuţiilor deţinute²³, AAPL nu sunt capabile să asigure extinderea şi retehnologizarea infrastructurii de aprovizionare cu apă şi de canalizare, inclusiv din cauza lipsei unui plan urbanistic de dezvoltare şi a corelării acestora cu Strategiile aprobate la nivel local şi naţional.

Potrivit prevederilor art.8, art.36 alin.(2) din Legea nr.303 din 13.12.2013, de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale (în calitate de fondator al ÎAC) ţine finanţarea investiţiilor pentru înfiinţarea, dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare. Totodată, în prezent, fondatorii ÎAC nu au elaborat un Plan investiţional, susţinut financiar, de scurtă, medie sau lungă durată, iar în cazul existenţei unor astfel de planuri, acestea nu erau conformate la posibilităţile financiare ale fondatorilor şi ÎAC. Deşi ca sursă pentru modernizarea şi dezvoltarea reţelelor urmează să servească uzura acumulată a activelor pe termen lung, tarifele existente nu includ această componentă, sau prin tarife nu se acoperă cheltuielile în cauză.

De exemplu, deşi prin Decizia CO Făleşti nr.07/01 din 30.12.2014 a fost aprobată Strategia de dezvoltare durabilă integrată a oraşului Făleşti 2015 – 2020, în care au fost stabilite obiective şi un plan de acţiuni pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă localitatea în sectorul de furnizare a serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare, din lipsa mijloacelor financiare, aceste acţiuni nu au fost realizate.

În mun. Bălţi, din cauza situaţiei financiare a ÎM RAC Bălţi, în perioada 2011-2016, cu toate că s-a efectuat proiectarea lucrărilor, nu a putut fi implementat nici un plan investiţional de reabilitare a sistemelor de apă.

De menţionat că în Planul de acţiuni pentru anii 2014-2018 privind implementarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie²⁴ nu se indică care proiecte investiţionale urmează a fi implementate şi în ce valoare, precum şi nu este specificat care dintre acestea sunt prioritare, pe când în Strategia pentru apă şi canalizare 2008-2012 era stabilită lista localităţilor prioritare pentru aprovizionare cu apă şi canalizare, însă fără o evaluare a mijloacelor necesare pentru implementarea strategiei.

Pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii necesare prestării serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare AAPL apelează la resursele bugetului de stat (fondul de dezvoltare regională şi fondul ecologic naţional), precum şi la granturile externe.

Planurile existente privind aprovizionarea populaţiei cu apă sunt periclitate de faptul că acţiunile AAPL şi APC nu sunt îndreptate spre finalizarea obiectivelor investiţionale demarate în domeniu.

În r-nul Ungheni auditul a constatat existenţa mai multor apeducte finalizate şi nefinalizate, însă modul de gestionare ulterioară a lor nu este clar. Spre exemplu: apeductul Zagarancea-Corneşti (beneficiar CR Ungheni şi ÎM “Apă Ungheni”), în valoare de circa 37,0 mil.lei; proiectul de alimentare cu apă a 12 localităţi, care depinde de livrările altor operatori, în valoare de 28,8 mil.lei (finanţat din sursele AAM, CR Ungheni etc.), beneficiare fiind ÎM fondate de către AAPL (Mănoileşti, Cetireni, Floriţoaia Veche, Unţeşti). Pe lângă aceasta, sunt în derulare proiectele de interconectare a apeductului de grup Mănoileşti, apeductului Buşila-Chirileni cu apeductul Zagarancea-Corneşti (30 km), precum şi este preconizată construcţia apeductelor din comunele Negurenii Vechi şi Agronomovca, cu finanţarea cheltuielilor proiectului de circa 26,0 mil.lei din FEN şi bugetul raional; apeductului Corneşti, cu costul estimativ de 35,5 mil.lei, care urmează a fi interconectat cu apeductele din 6 localităţi²⁵, pentru construcţia cărora a fost depus la FNDR proiectul cu costul estimat în mărime de 9,5 mil.lei.

Pentru construcţia sistemului de canalizare în sectorul Valul lui Traian şi modernizarea staţiei de epurare din or. Căuşeni, cu un cost total de deviz de 99163,6 mii lei²⁶, CR Căuşeni, la 15.02.2017, a alocat 1,14 mil.lei, iar la 10.03.2017 s-a semnat un contract în sumă de 64,3 mil. lei cu ADR Sud, inclusiv finanţarea din FNDR va constitui 40,0 mil.lei. Totodată, contribuţia CR Căuşeni de 24,3 mil.lei pentru perioada 2017-2020 este supusă unui risc de neasigurare cu surse de finanţare. Astfel, la iniţierea acestui proiect, din start nu au fost prevăzute mijloace suficiente pentru finalizarea proiectului.

Absolut ineficient au fost planificate şi realizate lucrările de construcţie a reţelelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare, a staţiei de tratare a apei şi a staţiei de epurare a apelor uzate în s.Stolniceni, r-nul Hânceşti, cu valoarea de deviz în anul 2013 de 39,4 mil.lei, finanţate până în prezent de către UE, prin intermediul FIV, în sumă de 14,66 mil.lei²⁷, şi de către FEN - în sumă de 0,45 mil.lei²⁸. Astfel, AAPL din s.Stolniceni au contractat o parte din lucrările aferente aprovizionării cu apă şi canalizării la 30.05.2014, din sursele UE (16,1 mil.lei, din care aferente canalizării – 4,58 mil.lei), iar la 12.05.2015 - o altă parte din sursele FEN (22,38 mil.lei, din care reţelele de apă - 4,74 mil.lei).Ca urmare a finanţării deficitare din partea FEN, nu pot fi finalizate şi date în exploatare pe parcursul ultimilor 3 ani nici reţelele de aprovizionare cu apă, nici reţelele de canalizare. La efectuarea acestor lucrări s-a constatat nerespectarea prevederilor contractuale (devizului de cheltuieli), excluderea unor lucrări şi executarea altora, în sumă de 4,8 mil. lei, fără modificarea contractului.

____________________________

²² Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (în continuare - Legea nr.10-XVI din 03.02.2009).

²³ Art.13 alin.(13) din Legea nr.303 din 13.12.2013.

²⁴ Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028), aprobată prin HG nr.199 din 20.03.2014.

²⁵ Romanovca, Poiana, Boghenii Noi, Rădenii Vechi, Teşcureni, Bumbăta.

²⁶ Reconstrucţia staţiei de epurare a apelor uzate – 89612,5 mii lei, construcţia sistemului de canalizare – 9551,1 mii lei.

²⁷ Valoarea lucrărilor executate – 16121,0 mii lei, valoarea lucrărilor contractate – 16047,4 mii lei.

²⁸ Conform informaţiilor din 01.07.2017: valoarea lucrărilor executate -1725,2 mii lei.

♦ La aprobarea deciziei de extindere a ariei de prestare a serviciilor nu se ţine cont de numărul real al populaţiei care locuieşte permanent în localităţile respective. Ca urmare, recuperarea cheltuielilor aferente investiţiilor efectuate este problematică, iar ÎAC au risc înalt de a deveni insolvabile.

SA SC Floreşti şi 10 UAT din raionul Floreşti²⁹, SA RAC Orhei şi 3 UAT din r-nul Orhei³⁰, SA RAC Soroca şi 6 UAT din r-nul Soroca³¹ au participat la “Programul de dezvoltare a serviciilor de aprovizionare cu apă”³², prin care au beneficiat de finanţare, respectiv, de 4,3 mil.euro, 4,0 mil.euro, 2,62 mil.euro, precum şi de credite, respectiv, de 2,2 mil.euro, 2,0 mil.euro, 1,33 mil.euro. Deşi, potrivit contractelor încheiate, ÎAC şi fondatorii acestora şi-au asumat angajamentul să asigure atingerea unor indicatori³³ şi să ajusteze cel puţin o dată pe an tarifele pentru serviciile prestate la nivelul inflaţiei, acesta nu a fost îndeplinit. În perioada 2014-2016, fondatorii SA SC Floreşti, SA RAC Soroca şi SA RAC Orhei nu au ajustat tarifele la costurile suportate, astfel pierderile la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare constituind, respectiv, 6,8 mil.lei, 19,7 mil.lei şi 24,0 mil.lei. SA RAC Soroca, în anul 2016, a înaintat o cerere de chemare în judecată a primăriei or.Soroca, pentru ca aceasta să achite prejudiciul în sumă de 20,0 mil. lei, ca urmare a neajustării de către fondator a tarifelor la serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare conform condiţiilor creditelor din anii 2004 şi 2011.

Astfel, deşi la SA SC Floreşti, în 2016, numărul conexiunilor a crescut până la 10915 abonaţi, volumul mediu de consum al apei per abonat s-a micşorat de la 43 m³ până la 41 m³ pe an. SA SC Floreşti nu a asigurat nici reducerea consumului de energie electrică cu 10%, acesta reducându-se în anul 2016, comparativ cu anul 2014, doar cu 1,8%, sau cu 32,2 mii lei.

Gradul de acoperire a populaţiei cu servicii de aprovizionare cu apă în 20 de localităţi (cu 36,2 mii de locuitori în 14,5 mii de gospodării), deservite de SA SC Floreşti, este de 68%, iar cu servicii de canalizare (în 2 localităţi) - de 63%. Gradul de acoperire cu servicii de aprovizionare cu apă a or. Floreşti constituie 93% (5758 de abonaţi din 6203 potenţiali beneficiari), iar cu servicii de canalizare - 63% (3988 de abonaţi). Mai mult decât atât, la 01.01.2017, SA SC Floreşti gestionează 12,9 km de apeduct construit de populaţie, în lipsa unor documente care ar reglementa raporturile juridice aferente. De menţionat că 4,7 km de apeduct cu 294 de conexiuni s-au construit de către populaţie în perioada desfăşurării proiectului (2011-2017). Efectuând o analiză comparativă a efectului economic după implementarea proiectului, auditul denotă că unele activităţi investiţionale nu au adus plusvaloare. Astfel, SA SC Floreşti a investit 2,1 mil. euro (circa 33,0 mil. lei) pentru procurarea echipamentului şi sistemului EverBlu de citire la distanţă a datelor de pe apometre. Efectul economic al implementării acestei investiţii a fost majorarea volumului de apă livrată în anul 2016, comparativ cu anul 2014, cu 56,8 mii m³, sau faptul că întreprinderea are venituri anuale suplimentare de 1,2 mil.lei³⁴, precum şi micşorarea cheltuielilor anuale privind consumul de energie electrică - 0,1 mil.lei, şi reducerea a 2 unităţi de controlor – 0,27 mil.lei. Astfel, investiţia efectuată (fără a se ţine cont de cheltuielile privind plata dobânzilor) va putea fi recuperată în 21 de ani (33,0 mil. lei /1,57 mil. lei), în timp ce termenul de exploatare a echipamentelor variază de la 3 până la 10 ani.

• În urma planificării şi identificării eronate a necesităţilor de către factorii de decizie ai ÎAC, auditul a constatat că gestionarea creditelor şi granturilor de care au beneficiat ÎAC a fost defectuoasă, deoarece s-au procurat bunuri şi servicii care nu au fost şi nici nu se utilizează în procesul de producţie. Astfel, la SA RAC Soroca nu sunt utilizate bunuri în valoare totală de 14278,1 mii lei³⁵, pentru care în perioada anilor 2009-2017 societatea a suportat cheltuieli de 4848,5 mii lei, inclusiv achitarea dobânzii la credite în sumă totală de 648,9 mii lei, deprecierile valutare achitate în sumă totală de 508,0 mii lei, comisionul în sumă totală de 97,4 mii lei, iar deprecierea valutară calculată constituie 3594,2 mii lei. La SA SC Floreşti bunurile neutilizate din proiect constituie 13,0 mil. lei, pentru care întreprinderea a suportat cheltuieli în sumă de 1685,1 mii lei, inclusiv dobânda - 232,1 mii lei, comisioanele - 91,2 mii lei, deprecierile valutare - 1361,8 mii lei. La ÎM RAC Bălţi bunurile neutilizate din proiect au constituit 5389,5 mii lei, pentru care întreprinderea a suportat în anii 2015-2016 cheltuieli la deprecieri valutare în sumă de 2889,2 mii lei.

____________________________

²⁹ or. Floreşti, or. Ghindeşti, or. Mărculeşti şi satele: Ghindeşti, Mărculeşti, Lunga, Izvoare, Domulgeni, Cenuşa şi Vărvăreuca.

³⁰ or. Orhei, com.Selişte, com. Step-Soci.

³¹ or. Soroca, s. Zastânca, s. Egoreni, com. Rubleniţa, com. Regina Maria şi s. Hristici.

³² În sumă totală de 30,0 mil.euro, finanţat din grantul UE (10,0 mil.euro), creditul BEI, acordat RM (10,0 mil.euro), şi creditul BERD, acordat UAT participante şi operatorului serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare (10,0 mil.euro).

³³ Unităţi de personal la 1000 de conexiuni (la apeduct); consum de energie electrică mediu unitar kw/m³; pierderi de apă, %; marja de profit brut, %; nivelul datoriilor necolectate, %; populaţie conectată, conexiuni.

³⁴ Tariful mediu de 21,07 lei/m³*56,8 mii m³ de apă.

³⁵ 4713,4 mii lei - renovarea staţiei de pompare din s. Egoreni; 800,8 mii lei – stocuri de materiale la depozit (ţevi, mufe, racorduri de tranziţie, reducţii, robinete, vane); 2976,2 mii lei – (2522 de contoare – 1146,5 mii lei; semiremorcă – 186,7 mii lei; utilaj suspendat cu lanţ – 259,2 mii lei; generator de curent – 170,6 mii lei; mini-excavator Caterpilar – 1213,2 mii lei); 302,0 mii lei - automobilul Skoda Yeti, accidentat la 11.02.2016; 5485,7 mii lei – reţele de apă cu lungimea de 6,2 km la care nu sunt conectaţi consumatori, sau nu pot fi folosite din motive tehnice.

• Nefundamentată economic şi tehnic s-a dovedit a fi investiţia de 69,78 mil. lei,³⁶ efectuată în construcţia Staţiei de epurare ZUC în or. Orhei. Astfel, deşi staţia veche de epurare în anul 2012 se folosea doar la nivel de 21,9% (circa 2,2 mii m³/zi), UIPAAC a purces la implementarea proiectului în cauză. Începând cu anul 2014, apele reziduale din or. Orhei sunt epurate la două staţii - cea veche de tip convenţional, cu capacitatea de proiect de 10,0 mii m³/zi, şi cea nouă de tip ZUC în două trepte, cu capacitatea de proiect de 4,6 mii m³/zi. Conform datelor prezentate, în anul 2016 staţia veche a fost utilizată la capacitatea de 17,5%, iar cea nouă - de 11,7%, împreună epurând 836,0 mii m³/an de apă uzată. Conform explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere ale SA RAC Orhei, staţia nouă nu poate epura toate apele uzate din or. Orhei, mai cu seamă cele provenite de la SA Orhei Vit, deoarece nu face faţă concentraţiei de CBO 5, iar reţelele de canalizare ale acestui agent economic sunt conectate direct la staţia de epurare veche. Efectuând o analiză a cheltuielilor suportate pentru epurarea 1 m³ de apă uzată, auditul a constatat că aceste cheltuieli au crescut de la 2,62 lei - în anul 2012, până la 6,26 lei - în anul 2016, sau de 2,4 ori. Astfel, dacă la staţia veche, în anul 2016, costul de epurare constituia 3,04 lei/m³, atunci la staţia nouă - 16,75 lei/m³. Dacă în studiul de fezabilitate se indica că la staţia nouă consumul de energie electrică va fi mai mic decât la staţia veche, în anul 2016 la staţia veche se consumau 0,1 kw/m3, iar la staţia nouă – 0,8kw/m³ (deoarece ciclul de epurare funcţionează numai pe bază de pompare). Ca urmare, cheltuielile de epurare ale SA RAC Orhei s-au majorat în anul 2015 cu 0,6 mil. Lei, iar în anul 2016 - cu 2,7 mil.lei. Folosirea staţiei noi de epurare a permis micşorarea cheltuielilor de transportare a apei uzate (canalizare) în anul 2015 cu 0,05 mil. lei şi în anul 2016 - cu 0,04 mil. lei. Deci, pierderile acumulate în anii 2015-2016 în urma utilizării acestei staţii au constituit 3,2 mil. lei.

La construcţia Staţiei de epurare ZUC, la poziţia 2.4.1. şi poziţia 3.4.3. din devizul de cheltuieli/actul de executare a lucrărilor, pentru aprovizionarea şi plantarea stufului pe suprafaţa de 139,8 mii m² au fost utilizate 144,0 mii USD. De menţionat că stuful a fost extras gratuit şi neautorizat de pe o porţiune de 250 m din canalul de lângă staţia de epurare, ceea ce determină riscul privind autenticitatea valorii acestor lucrări.

De menţionat că construcţia staţiei de epurare a fost efectuată pe un teren agricol cu suprafaţa de 5 ha din com.Selişte, fără a fi schimbată destinaţia acestuia, ceea ce contravine prevederilor art.73 din Codul funciar şi nu permite înregistrarea drepturilor asupra construcţiilor efectuate în valoare de 69,78 mil.lei.

Terenul dat a fost transmis în proprietatea primăriei or.Orhei în baza Deciziei nr.01.02.4 din 15.02.2008 a CL al com.Selişte, cu condiţia că primăria va construi reţelele de canalizare (de la staţia de epurare până la marginea satului Selişte) şi va proiecta reţelele de canalizare pentru satele Selişte şi Lucăşeuca. Urmare a îndeplinirii ultimei condiţii, primăria com.Selişte, la 19.01.2016, a organizat o licitaţie privind achiziţia lucrărilor de construcţie a reţelelor de canalizare, stabilită în sumă de 12773,1 mii lei. Sursa finanţării construcţiei o reprezintă alocaţiile de 3,0 mil. lei din FEN.

Verificarea corespunderii proceselor-verbale de executare a lucrărilor în sumă de 3,0 mil. lei ale SRL Capital FCI cu devizele de cheltuieli anexate la contract a relevat majorarea neregulamentară a valorii lucrărilor executate cu suma de 368,4 mii lei (inclusiv TVA), ca urmare a majorării cheltuielilor de regie de la 8,9% până la 20,6% şi 19,2%, şi a beneficiului - de la 3,5% până la 7,1% şi 7,5%. Mai mult decât atât, urmare verificării la faţa locului a lucrărilor executate, s-a constatat că acestea sunt de o calitate proastă (lipsesc capacele la cămine, iar betonul împrejurul lor este deteriorat, căminele sunt pline cu gunoi).

• Pentru construcţia, în regiunea Lupoaica a or.Orhei, a reţelelor de canalizare până la poarta a 502 potenţiali consumatori au fost utilizate 8,5 mil. lei. De fapt, la reţea s-au conectat doar 331 de consumatori, ceea ce va genera venituri suplimentare de circa 224,9 mii lei³⁷, în timp ce uzura anuală a acestor reţele constituie 389,3 mii lei. Ca urmare, pierderile anuale ale întreprinderii pe acest sector vor constitui 164,4 mii lei.

La implementarea proiectelor investiţionale de către SA REC Soroca, auditul a constatat că, din lungimea totală de 26,0 km de reţea de distribuţie şi de conexiune în sumă de 20119,3 mii lei, care a fost instalată în oraş, la momentul actual nu pot fi folosite, din motive tehnice, sau nu sunt conectaţi consumatori la 7,1 km de reţele în sumă de 5485,7 mii lei. Pentru construcţia unei porţiuni de reţea de canalizare cu lungimea de 710 m, la care este conectat doar un consumator, au fost utilizate 660,3 mii lei. De asemenea, deşi a fost achitată antreprenorului suma de 74,8 mii euro pentru restabilirea pavajului asfaltic pe o distanţă de 22,5 km, lucrările nu s-au efectuat. Analiza cărţii tehnice a construcţiei reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare în or. Soroca denotă că lucrările nu au fost avizate de către Inspecţia de Stat în Construcţii, procesele-verbale de verificare a calităţii lucrărilor ce devin ascunse nu au fost avizate de către responsabilul tehnic atestat, precum şi de către proiectant, iar informaţiile zilnice cu privire la executarea lucrărilor, în unele cazuri, nu sunt semnate de către dirigintele de şantier.

• APC (MADRM şi AAM) nu dispune de o fundamentare economică privind necesitatea fondării SA “Aqua Nord”, iniţiată prin HG nr.307 din 17.05.2017³⁸, care ar releva efectele economice (diminuarea cheltuielilor şi/sau majorarea veniturilor) de la fuzionarea ÎAC din mun.Bălţi şi r-nele Soroca, Sângerei, Floreşti, Teleneşti, Drochia, Râşcani, cu livrarea apei din apeductul Soroca-Bălţi, precum şi impactul asupra consumatorilor al aplicării unor tarife unice la prestarea serviciilor. Iniţierea acestui proiect a fost motivată de semnarea în anul 2011 a Memorandumului privind colaborarea în domeniul de aprovizionare cu apă şi canalizare între Guvern şi AAPL ale raioanelor indicate. De menţionat că acest Memorandum a fost semnat cu preşedinţii de raioane, dar nu cu reprezentanţii AAPL de nivelul I, care sunt responsabile de acest domeniu. În baza acestui Memorandum, la 08.06.2011, prin HG nr.400, a fost iniţiat un proiect de PPP, în scopul alimentării cu apă a unor localităţi din regiunile de dezvoltare Nord şi Centru, iar la 22.12.2011, între RM şi BERD a fost semnat un Memorandum privind acordarea unui grant gestionat de BERD în sumă de 1,2 mil. euro, din care: 0,5 mil. euro - pentru analiza cadrului legal, tehnic, de mediu, financiar/economic al proiectului şi identificarea necesităţilor legale, tehnice, de mediu, corporative, instituţionale, sociale şi financiare, precum şi a formelor financiare şi de PPP de organizare a proiectului; 0,7 mil. euro - pentru suportul tehnic al achiziţiilor sau iniţierii unui PPP. Deşi în iulie 2013 a fost prezentat un studiu privind elaborarea unui PPP pentru furnizarea serviciilor de apă şi canalizare în regiunea de Nord a RM, acesta nu conţine informaţii privind efectele economice ale implementării proiectului, costurile aferente implementării proiectului şi deservirii creditelor contractate, clienţii şi volumul livrărilor posibile, veniturile probabile şi termenul de recuperare a costurilor. Cu toate acestea, ulterior au fost negociate şi semnate Acordul de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în vederea realizării Proiectului Apă Nord Moldova, în sumă de 10,0 milioane de euro (semnat la Chişinău, la 30 iulie 2014, ratificat prin Legea nr.128 din 02.07.2015), precum şi Contractul de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii, în vederea realizării Proiectului Apă Nord Moldova (semnat la 31.07.2014 şi ratificat prin Legea nr.129 din 02.07.2015), Acordul de grant dintre RM şi BERD, pentru implementarea Proiectului Apă Nord Moldova, în sumă de 10,0 mil. euro (semnat la 01.08.2016, în proces de ratificare). Ca urmare a celor indicate, precum şi ţinând cont de problemele existente privind proiectele anterioare implementate în domeniu cu suportul BERD, echipa de audit relevă existenţa unui risc înalt de nerecuperare a costurilor aferente implementării Proiectului Apă Nord Moldova.

• Lipseşte fundamentarea economică a proiectului investiţional “Programul de alimentare cu apă şi de tratare a apelor uzate în mun.Chişinău”, iniţiat de SA AC Chişinău, care urmează a fi finanţat din sursele BERD (24,0 mil.euro), BEI (24,0 mil.euro) şi grantul UE, din sursele FIV (13,8 mil.euro), în sumă totală de 61,8 mil.euro, din care alocaţii pentru consultanţi - 3,1 mil.euro. Contractele de împrumut cu BERD şi BEI au fost semnate la 19.12.2013, în baza Deciziei CM Chişinău nr.9/55 din 18.12.2013, iar contractul de grant nu a fost semnat nici până în prezent. De asemenea, CM Chişinău, prin Decizia nr.3/5 din 19.05.2015, a acordat garanţia sa la rambursarea creditelor. Analizând studiul de fezabilitate întocmit în perioada anilor 2011-2012, auditul constată că nici acesta nu conţine informaţii privind efectele economice ale implementării proiectului, costurile aferente implementării proiectului şi deservirii creditelor contractate, clienţii şi volumul livrărilor posibile, veniturile probabile şi termenul de recuperare a costurilor. Doar în cazul reabilitării staţiilor de pompare, în studiul de fezabilitate s-a indicat existenţa unei economii de energie electrică, estimată la 3,0 mil.lei, dar nu şi cheltuielile aferente procurării şi instalării pompelor şi deservirii creditului, durata de funcţionare utilă a pompelor, rezultatul economic al investiţiei. Pentru serviciile de consultanţă achitate direct de BERD din grantul acordat, în perioada 2015-2017 (6 luni), au fost suportate cheltuieli (înregistrate concomitent la venituri) în sumă de 34,6 mil.lei (inclusiv 24,2 mil.lei - în anul 2016).

Deşi au trecut aproape 4 ani de la semnarea contractelor de împrumut, SA AC Chişinău nu a beneficiat de nici o debursare a creditului, până la 31.12.2016 aceasta deja suportase cheltuielile, reflectate ca active în curs de execuţie, în sumă de 18,21 mil.lei³⁹, din care comisionul de împrumut – 9,5 mil.lei, serviciile la contractarea creditului - 2,03 mil.lei, comisionul de nedebursare – 4,5 mil. lei, întreţinerea unităţii de implementare a proiectului - 2,0 mil. lei etc. Totodată, din cauza neonorării în termen a obligaţiilor faţă de furnizori în sumă de 68,4 mil.lei, care urmau a fi achitate din contul creditelor BERD şi BEI, SA AC Chişinău a suportat cheltuieli aferente penalităţilor în sumă de 0,893 mil.lei (reflectate la cheltuieli), precum şi cheltuieli aferente creditelor luate pentru achitarea acestor datorii - de 327,6 mii lei (capitalizate) şi 435,7 mii lei (reflectate la cheltuieli). De menţionat că, în anul 2017, SA AC Chişinău deja a suportat cheltuieli pentru dobânzi - în sumă de 2,3 mil.lei, şi comisionul de nedebursare - de 1,5 mil.lei.

• Urmare dării în exploatare, în anul 2016, a apeductului “Prut – Nisporeni”, cu staţie de tratare a apei, AAPL din or. Nisporeni nu dispun de o poziţie clară privind obiectele investiţionale începute în anii precedenţi în domeniul aprovizionării cu apă.

Astfel, începând cu anul 1994, au fost efectuate investiţii în valoare de 2186,3 mii lei în apeductul şi rezervoarele de apă din apropierea Fabricii de vin “Struguraş”. Ulterior, pentru a asigura or. Nisporeni cu apă care să corespundă parametrilor microbiologici şi chimici, către anul 2012 a fost finalizat proiectul, în valoare de 11,6 mil.lei⁴⁰, de construcţie a Staţiei de tratare a apei extrase din fântâni arteziene, care nu s-a utilizat de la darea ei în exploatare.

De asemenea, în perioada 1988-2004, în apeductul Prut-Nisporeni au fost efectuate investiţii de circa 22,3 mil.lei (preţ neactualizat), precum şi în staţia de purificare – de 2,4 mil. ruble (96%), care, potrivit Raportului de evaluare⁴¹, au fost estimate la suma de 2867,4 mii lei (inclusiv 1871,6 mii lei - valoarea reţelei de apeduct cu lungimea de 21564 m). În anul 2015, conducta cu lungimea de 11514 m (1919 buc.) a fost excavată⁴² şi la 25.11.2015 - luată la evidenţa primăriei or. Nisporeni, în sumă de 718,5 mii lei, sau cu 280,8 mii lei⁴³ mai puţin decât prevedea Raportul de evaluare. Ulterior, la 30.01.2017, la licitaţia publică repetată, a fost realizată ţeavă de 11000 m la suma de 755,0 mii lei. Până la momentul auditării, conform actelor de primire-predare, s-au livrat 8179 m de ţeavă, care nu au fost excluşi din evidenţa primăriei or. Nisporeni.

• Finanţarea directă de către fondator a activităţii operaţionale provoacă dependenţă şi nu motivează îmbunătăţirea managementului întreprinderii. Astfel, în anul 2016, CO Basarabeasca a alocat ÎAC din Basarabeasca⁴⁴ mijloace financiare în sumă de 51,6 mii lei pentru procurarea dezinfectanţilor (clor), instalarea pompei şi procurarea anvelopelor, iar în anul 2017 - 60,5 mii lei pentru achitarea datoriei faţă de furnizorul de energie electrică, procurarea dezinfectanţilor (clor) şi procurarea materialelor necesare pentru instalarea pompei. Transmiterea, conform Deciziei CO Basarabeasca nr.5/3 din 24.03.2016, în gestiunea ÎM “AQUA Basarabeasca” a unei pompe în valoare de 157,9 mii lei, primită ca grant din partea USAID, care de fapt era destinată ÎM AC Basarabeasca, a generat alocaţii suplimentare pentru montarea acesteia în sumă de 20,5 mii lei, ca urmare a necorespunderii cu caracteristicile tehnice ale sondelor din gestiunea întreprinderii. Totuşi, până la finalizarea auditului, pompa nu este instalată şi, deci, nu funcţionează.

____________________________

³⁶ Finanţat prin intermediul UIPAAC, inclusiv 27,5 mil lei - din FEN, 2520548,32 euro - grant de la Comisia Europeană (Acordul de grant din 07.08.2009), 222486,86 dolari SUA - Banca Mondială, Proiectul Naţional de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare.

³⁷ 331 de abonaţi*52,5 m³ (volum mediu anual)*12,94 lei/m³ (venit mediu anual).

³⁸ HG nr.307 din 17.05.2017 “Cu privire la aprobarea participării Agenţiei “Apele Moldovei” la fondarea societăţii comerciale cu capital parţial de stat SA “Aqua Nord”.

³⁹ Inclusiv în anul 2016: comision de împrumut – 1,4 mil.lei, comision de nedebursare – 3,2 mil. lei, întreţinerea unităţii de implementare a proiectului – 1,2 mil. lei.

⁴⁰ Inclusiv 1,1 mil. lei - utilaj instalat la Staţia de tratare, luat în arendă fără plată, dar neînregistrat în evidenţa contabilă a întreprinderii.

⁴¹ Raportul întocmit în anul 2013 de către SRL “Print Imobil”.

⁴² Contractul în sumă de 9,5 mil.lei, achitate din contul proiectului, care include şi alte lucrări decât cele de excavare.

⁴³ 999,4 mii lei (11514 m/l * 86,8) - 718,5 mii lei (11514 m/l * 62,4).

⁴⁴ ÎM “Apă Canal din Basarabeasca”- 26,8 mii lei; ÎM “AQUA Basarabeasca”- 24,8 mii lei.

3.1.2. Cu privire la calitatea apei livrate

ÎAC nu asigură, conform prevederilor pct.8 din Normele sanitare privind calitatea apei⁴⁵, monitorizarea curentă a calităţii apei la punctele de intrare în clădiri sau la punctele din care apa este preluată în procesul de producţie la întreprinderile alimentare, fapt ce nu asigură siguranţa absolută în respectarea standardelor de calitate a apei potabile livrate către consumator. Efectiv, testarea planificată a calităţii apei potabile livrate se efectuează doar la punctele de prelevare a probelor de la staţiile de tratare, pompare şi rezervoarele de apă. Astfel, apa livrată, până a fi consumată, parcurge reţelele furnizorului şi consumatorului, de starea cărora depinde şi calitatea apei consumate. Ridicarea probelor de apă din aceste puncte de prelevare se efectuează doar în urma depunerii de către consumator a unei petiţii cu privire la calitatea apei furnizate.

Deşi operatorii de apă potabilă distribuită prin sistemul public au obligaţia să asigure accesul populaţiei la datele privind calitatea apei, informaţia respectivă nu este furnizată la timp şi corect.

Conform Regulamentului Igienic “Cerinţe privind proiectarea, construcţia şi exploatarea apeductelor de apă potabilă” nr.06.6.3.16 din 31.10.1995 (paragraful 8, pct.8.9), ÎAC trebuie să dispună de laboratoare de producţie, pentru a efectua controlul asupra calităţii apei potabile. Unele ÎAC⁴⁶ care dispun de astfel de laboratoare nu au acreditarea necesară. Conform informaţiilor prezentate de CSP, majoritatea distribuitorilor de apă (în special, cei din sate) nu dispun de astfel de laboratoare⁴⁷, şi nici nu au încheiate contractele respective cu CSP. Ca urmare, analiza calităţii apelor în apeducte se efectuează, conform prevederilor Legii nr.10-XVI din 03.02.2009, de câteva ori pe an, asupra corespunderii cu normele sanitare privind calitatea apei potabile⁴⁸.

De exemplu, CSP Cahul, în anul 2016, a prelevat de la ÎM AC Cahul 7 probe ale apei potabile, periodicitatea prelevării fiind în dependenţă de anotimp: în perioada caldă a anului (lunile de vară) probele au fost prelevate lunar, iar în celelalte perioade ale anului (lunile de toamnă - primăvară) probele au fost prelevate şi o dată în 2 luni. În cazul ÎS AN, au fost aprobate 6 puncte⁴⁹ de prelevare a probelor, în care o parte din teste s-au efectuat direct de către CSP Soroca⁵⁰, iar altă parte - de către laboratorul CNSP⁵¹. Rezultatele investigaţiilor denotă necorespunderea calităţii apei potabile⁵² la unele ÎAC. Astfel, în anul 2016, ponderea probelor de apă care nu au corespuns indicatorilor biologici şi, respectiv, chimici a constituit la SA SC Floreşti - 6,1% şi, respectiv, 2,5%; la SA RAC Orhei - 2,2% şi, respectiv, 28,3%; la ÎM GAAC Nisporeni - 22,7% şi, respectiv, 91,7% (amoniu, fluor, H₂S, reziduu fix).

Probele prelevate de către CSP Basarabeasca de la ÎM AC Basarabeasca, în anul 2016, din 5 sonde, 4 puncte de control şi un rezervor indică că apa din sonde nu corespunde cerinţelor stipulate în Anexa nr.2 la HG nr.934 din 15.08.2007 la unii indicatori, cum ar fi: sulfaţi, cloruri şi fluor, fiind depăşită norma admisibilă, însă la punctele de control acestea au fost conforme. Calitatea apei livrate de ÎM “AQUA Basarabeasca” nu corespunde cerinţelor pentru apa potabilă la conţinutul de amoniu şi hidrogen sulfurat.

Datele CSP Bălţi denotă că la ÎM DP GCL Făleşti, în unele luni ale anului 2016, calitatea apei nu corespundea normativelor, având conţinut sporit de nitraţi şi amoniu.

Contrar prevederilor pct.39 din Normele sanitare aprobate prin HG nr.934 din 15.08.2007, nu toate ÎAC şi CSP asigură disponibilitatea informaţiei (corectă, furnizată la timp şi actualizată) privind calitatea apei potabile. De exemplu, asemenea informaţie nu există la ÎM AC Ungheni.

____________________________

⁴⁵ Anexa nr.2 la HG nr.934 din 15.08.2007“Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”” (în continuare – HG nr.934 din 15.08.2007)

⁴⁶ SA RAC Orhei, ÎM RAC Bălţi, ÎM AC Cahul, ÎS AN, ÎM AC Ungheni, SA AC Nisporeni.

⁴⁷ ÎM “AQUA Basarabeasca”, ÎM DP AC Ştefan Vodă, ÎM AC Căuşeni.

⁴⁸ Anexa nr.2 la HG nr.934 din 15.08.2007.

⁴⁹ Priza de apă brută, amestecător, bazinele de decantare, filtre, filtrul comun, staţia de pompare nr.3.

⁵⁰ E.Coli, B coliforme, salmonela, shigella, vibrocholera, Ent faecales, Coli fagi, reziduu sec, culoarea, cloruri, sulfaţi, fier, oxidabilitatea permanganatică, amoniu, nitraţi, PH, fluor, clorhirifos PDF, clorhirifos PDC, sim-triazine, duritatea totală, cadmiu, arseniu, seleniu, zinc, cupru.

⁵¹ Plumb, mangan, crom, nichel, dicloretan, cianuri.

⁵² Cerinţele NS-934/2 din 15.08.2007 “Privitor la calitatea apei potabile”.

3.1.3. Cu privire la organizarea administrării întreprinderilor

Statutul-cadru al UAT, potrivit cadrului legal (art.5)⁵³, urmează să specifice patrimoniul UAT, atribuit acesteia în condiţiile legii, componenţa acestuia: bunurile (i) mobile care aparţin domeniului public şi domeniului privat ale UAT; determină modul de administrare a patrimoniului UAT (de către consiliu şi primar) şi de supunere inventarierii anuale, iar rapoartele asupra situaţiei acestuia sunt prezentate consiliului respectiv. Statutul urmează să prevadă (art.6) modul în care patrimoniul ce aparţine UAT poate fi dat în administrare întreprinderilor municipale, poate fi concesionat, închiriat sau arendat în condiţiile legii.

În corespundere cu prevederile art.10¹ din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007⁵⁴, AAPL şi APC urmau să efectueze inventarierea bunurilor proprietate publică şi, în baza listelor de inventariere, să asigure delimitarea acestora atât conform apartenenţei (stat/locală), cât şi pe domenii (public/privat), în modul şi în termenele stabilite de Guvern, precum şi în corespundere cu Legea nr.91-XVI din 05.04.2007⁵⁵, cu incidenţă în domeniul delimitării proprietăţii publice. Acest proces are drept scop protecţia şi eficientizarea folosirii bunurilor proprietate publică a UAT în interesul deţinătorilor de patrimoniu şi al UAT.

____________________________

⁵³ Legea nr.436-XV din 06.11.2003 privind Statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului).

⁵⁴ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

⁵⁵ Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

♦ Se relevă că fondatorii (AAPL, APC) nu au determinat şi nu au delimitat domeniul din care face parte patrimoniul aflat în gestiunea ÎAC⁵⁶ (public sau privat al UAT), în consecinţă, nu este stabilit regimul juridic de protecţie a acestor bunuri şi, respectiv, nu sunt determinate drepturile şi obligaţiile fondatorului/ administratorului asupra lor. Ca urmare, apare riscul de deposedare a ÎAC de bunurile care fac parte din proprietatea publică a UAT şi a statului din domeniul public, ce constituie sistemele publice de alimentare cu apă şi de canalizare.

De exemplu, ÎM AC Basarabeasca se află în procedură de insolvabilitate şi riscă să piardă proprietatea publică. Astfel, până la finele auditului nu a fost aprobată lista bunurilor incluse în masa debitoare. Deci, nu este clar care bunuri vor putea fi vîndute şi care nu.

AAPL ale or.Nisporeni, s.Grozeşti şi com.Vărzăreşti nu au asigurat transmiterea prin acte de primire-predare în gestiunea SA AC Nisporeni a bunurilor folosite pentru prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, incluse în anexele contractului de gestiune, în valoare totală de 281,8 mil.lei⁵⁷, precum şi nu au stabilit statutul juridic al acestor bunuri. Ca urmare, deşi SA AC Nisporeni, în anul 2016, a luat la evidenţă aceste bunuri, nu a calculat uzura acestora. De asemenea, AAPL ale or.Nisporeni nu au stabilit statutul juridic al bunurilor gestionate anterior de ÎM GAAC Nisporeni, în sumă de 24,4 mil.lei, şi al terenurilor cu suprafaţa de 9,96 ha, în valoare de 12,9 mil.lei (cu construcţii în sumă totală de 15,1 mil.lei), precum şi nu au asigurat documentarea amplasării acestor bunuri, care urmează a fi transmise SA AC Nisporeni.

• CL nu au stabilit/aprobat indicii respectivi pentru gestiunea economică a ÎAC orientată spre rezultate şi eficienţă, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entităţile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că cadrul normativ existent nu conţine reglementări exhaustive şi prompte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai ÎM, astfel de prevederi fiind stipulate doar pentru întreprinderile de stat, precum şi în conformitate cu prescripţiile pct.7 din HG nr.743 din 11.06.2002⁵⁸, care stabilesc că indicii, mărimile şi termenele premierii conducătorilor unităţilor cu autonomie financiară se stabilesc de către patron sau organul de conducere ierarhic superior, fără a fi specificaţi indicii vizaţi. În consecinţă, misiunea de audit a constatat că nici o ÎAC, pentru anul 2016, nu dispunea de indicatori economico-financiari (stabiliţi şi aprobaţi) relevanţi evaluării şi responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrate. În unele cazuri, fondatorii au stabilit indicii respectivi în contractul de delegare a gestiunii serviciilor, însă aceştia nu au întrunit încrederea de rigoare, iar respectarea lor a avut un caracter formal (SA RAC Soroca, SA AC Chişinău).

• Fondatorii ÎAC nu au asigurat faptul ca interesele acestora să fie respectate în cadrul activităţii ÎAC. Astfel, din 16.09.2015 şi până în prezent CO Floreşti n-a împuternicit nici o persoană care să-i reprezinte interesele în SA SC Floreşti. Ca urmare, deciziile CO Floreşti şi ale adunării generale a acţionarilor SA SC Floreşti din 30.10.2015 privind convocarea adunării generale şi alegerea noii componenţe a CS au fost declarate nule prin Hotărârea Judecătoriei Floreşti din 08.09.2016, iar membrii anteriori ai CS au fost repuşi în funcţie. Astfel, CO Floreşti, în conformitate cu Hotărârea instanţei de judecată, este obligată să achite salariile consilierilor şi directorului SA eliberaţi ilegal din funcţie, în sumă totală de 205,95 mii lei, precum şi suma de 25,0 mii lei - cheltuieli de judecată ce ţin de acordarea asistenţei juridice⁵⁹.

În acelaşi timp, la aprobarea unor decizii ce ţin de activitatea ÎAC, fondatorii (CL) nu ţin cont de impactul financiar al acestor decizii asupra activităţii ÎAC. De exemplu, prin deciziile CO Floreşti din 01.10.2015, tariful pentru deservirea tehnică a reţelelor inginereşti din blocurile locative a fost anulat, costurile respective urmând a fi acoperite din contul tarifului la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Deciziile respective au fost aprobate contrar prevederilor art.35 alin.(5), alin.(6), alin.(7), alin.(8), alin.(9) şi alin.(10) din Legea nr.303 din 13.12.2013; art.50 lit.e), art.51, art.52, art.53 ale Hotărârii ANRE nr.741 din 18.12.2014; art.14 alin.(4) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁶⁰; art.5 alin.(7) din Legea nr.317 din 18.07.2003⁶¹ etc.

____________________________

⁵⁶ ÎM AC Cahul; ÎS AN; ÎM DP GCL Făleşti, ÎM AC Basarabeasca.

⁵⁷ Din care, doar 153,6 mil.lei sunt înregistrate la primăria or.Nisporeni, sau cu 128,2 mil.lei mai puţin.

⁵⁸ HG nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” (în continuare – HG nr.743 din 11.06.2002).

⁵⁹ 205,95 mii lei (câte 20,85 mii lei pentru fiecare consilier (din 4) şi 122,54 mii lei pentru administrator).

⁶⁰ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare - Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

⁶¹ Legea nr.317 din 18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.

♦ Unele reglementări din statutele ÎAC nu întrunesc rigorile legal-normative, astfel generând premise pentru fondatori de a se eschiva de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunităţii în ansamblu.

• Probele de audit acumulate denotă că în statutele ÎAC, fondate de către AAPL, unele aprobate acum 10-17 ani, până în prezent nu au fost operate modificările/actualizările de rigoare. Analiza conformării prevederilor din statutele ÎM cu Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994 relevă necorespunderea acestora cu prevederile cadrului legal existent. Astfel, nu sunt stabilite expres drepturile şi obligaţiile fondatorului (Consiliului de administraţie) şi ale administratorului în gestiunea întreprinderii, valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/obligaţiunile sale; modul de formare şi de modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor, respectiv, a indicilor economici; sursele de finanţare/acoperire a unor cheltuieli aferente (cum ar fi: îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru angajaţi, organizarea acţiunilor de binefacere etc.) pentru exercitarea unor drepturi şi obligaţii ale ÎAC şi ale fondatorului (CL); soarta patrimoniului public în cazul reorganizării (lichidării şi/sau fuzionării) unităţii economice etc., fapt ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent. Această situaţie se constată la ÎM “Apă Canal” Cahul, ÎM DP AC Ştefan Vodă, ÎM AC Basarabeasca (chiar dacă statutul a fost revăzut la 18.01.2016), ÎM AQUA Basarabeasca (statut reaprobat la 24.12.2015), ÎM GAAC Nisporeni (statut reaprobat la 27.01.2017 în ÎM Gospodăria Comunală Nisporeni).

• Potrivit pct.16 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, în structura administrativă a ÎM poate fi inclus consiliul-director (Consiliul de administraţie), însă consiliile locale nu au stabilit în statutele ÎM AC⁶² aceste prevederi, ca urmare, atribuţiile acestora fiind exercitate efectiv (în anul 2016) de către managerii entităţilor, fără autorizarea fondatorului.

Deşi, conform Deciziei CO Cahul nr.3/2-XXV din 11.11.2015, s-a decis constituirea Consiliului de administraţie al ÎM AC Cahul şi aprobarea Regulamentului Consiliului de administraţie, această decizie, la sesizarea Oficiului Cancelariei de Stat Cahul din 02.02.2016, a fost declarată de către instanţa de judecată ca ilegală. Ca motiv, instanţa a invocat lipsa suportului juridic care permite fondatorului să creeze astfel de consilii, precum şi a prevederilor statutare privind crearea de către fondator a Consiliului de administraţie şi competenţele acestuia.

În cazul în care sunt formate consiliile respective, acestea nu-şi exercită în modul corespunzător atribuţiile (ÎM AC Ungheni). Prin urmare, autorităţile locale îşi limitează eficientizarea resurselor investite. Mai mult decât atât, Consiliul de administraţie al ÎM AC Ungheni a exclus din Regulamentul său de activitate (pct.3.6) prevederile privind răspunderea solidară faţă de întreprindere şi AAPL pentru prejudiciile rezultate din executarea hotărârilor sale adoptate.

• Contrar prevederilor art.66 alin.(5) din Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997, 3 membri ai Consiliului SA RAC Soroca (compus din 5 membri) au fost numiţi de către AGA din rândul angajaţilor societăţii, deşi aceştia nu pot constitui în consiliu majoritatea. Din 23 de întrebări examinate în anul 2016, în 11 şedinţe de lucru, doar 9 întrebări au ţinut de competenţa Consiliului SA RAC Soroca. Pentru remunerarea CS în 2016 au fost suportate cheltuieli în sumă de 101,6 mii lei.

• În conformitate cu prescripţiile art.71 din Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997 şi pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, controlul asupra gestiunii economice a ÎAC este exercitat de fondator, totodată aceasta fiind verificată sistematic de comisia de revizie (de cenzori)/revizorul (cenzorul) entităţii, sau de către o organizaţie de audit. Auditul a constatat că, pe parcursul mai multor ani, fondatorii (cu excepţia autorităţilor din mun.Chişinău) nu s-au preocupat de monitorizarea respectării prescripţiilor menţionate, în consecinţă, nefiind efectuate reviziile de rigoare.

CO Cahul a aprobat formarea la ÎM AC Cahul a comisiei de revizie în număr de 3 persoane, care de la momentul formării (11.11.2015) şi până în prezent nu a efectuat revizii ale activităţii economico-financiare a ÎM. Deşi statutul prevede existenţa comisiei de cenzori, CO Basarabeasca nu a numit la ÎM AC Basarabeasca şi la ÎM AQUA Basarabeasca astfel de persoane, iar CO Făleşti – respectiv, la ÎM DP GCL Făleşti. În statutele ÎM GAAC Nisporeni, ÎM DP AC Ştefan Vodă şi ÎM AC Căuşeni lipsesc prevederi privind instituirea comisiei de cenzori, precum şi informaţii privind efectuarea unor controale de către fondator. Prin urmare, situaţia în cauză reduce posibilităţile AAPL de monitorizare şi control asupra gestionării conforme a patrimoniului UAT, precum şi nu asigură activitatea respectivă a ÎM în beneficiul fondatorului şi colectivităţii locale. Unele AAPL⁶³ nu au efectuat nici activităţile aferente monitoringului financiar⁶⁴, prin ce şi-au limitat influenţa asupra activităţii ÎAC.

Contrar prevederilor statutare, nu a fost constituită comisia de cenzori la SA SC Floreşti şi SA RAC Orhei, iar la SA RAC Soroca aceasta a fost numită abia la 08.09.2016. Totodată, contrar prevederilor legale⁶⁵, fondatorii (adunarea generală) SA SC Floreşti şi SA RAC Orhei pentru anul 2016 nu au acceptat compania de audit şi nu au stabilit cuantumul onorariului. Rapoartele financiare ale SA SC Floreşti pentru anul 2015 şi ale SA RAC Orhei pentru anul 2014 au fost auditate de către ICS BAKER TILLY KLITOU AND PARTNERS SRL, cu care s-au încheiat contracte în sumă de 4400 euro şi, respectiv, de 4025 euro, dar care până la 12.05.2017 nu a prezentat rapoartele finale ale auditului, deşi în primul caz acestea urmau a fi prezentate până la data de 31.10.2016, iar în al doilea caz întreprinderea nu a dat răspuns companiei de audit la o scrisoare cu observaţii, riscuri şi recomandări aferente auditului efectuat pe anul 2014. De menţionat că SA RAC Orhei, la 29.03.2016, a acceptat factura privind serviciile de audit în sumă de 106,78 mii lei.

SA RAC Soroca nu a prezentat cenzorului societăţii documentele solicitate de acesta la 07.08.2016. Ca urmare, cenzorul nu a efectuat nici un control asupra activităţii societăţii.

Cheltuielile SA AC Chişinău pentru efectuarea auditului anual au crescut esenţial după semnarea contractelor de creditare cu BERD şi BEI, în care se prevedea efectuarea auditului de către companiile agreate de către aceste instituţii. Astfel, dacă pentru auditarea anului 2014, conform Deciziei Consiliului Societăţii nr.1/2 din 20.06.2014, a fost confirmată compania de audit cu remuneraţia de 240,0 mii lei, inclusiv TVA, atunci conform contractului din 07.04.2014, a fost angajată altă companie de audit – la preţul de 35,0 mii USD pe un an auditat, ulterior preţul micşorându-se pentru auditarea anului 2013 (cu 27,5 mii USD) şi majorându-se pentru auditarea anilor 2014 şi 2015 (cu 7,5 mii USD). Pentru auditarea anului 2016 preţul a fost stabilit în sumă de 34,0 mii USD.

____________________________

⁶² ÎM AC Basarabeasca, ÎM AQUA Basarabeasca, ÎM GAAC Nisporeni, ÎM DP GCL Făleşti, ÎM AC Căuşeni, ÎM DP AC Ştefan Vodă.

⁶³ UAT Făleşti, UTA Soroca, mun. Bălţi, mun. Ungheni.

⁶⁴ Regulamentul privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, aprobat prin HG nr.875 din 21.10.2014.

⁶⁵ Art.50 alin.(3) lit.e) din Legea nr.1134-XIII din 02.04.1997, care prevede că Adunarea generală a acţionarilor are următoarele atribuţii exclusive: confirmă societatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei.

♦ AAPL nu au asigurat selectarea şi numirea regulamentară a administratorilor ÎAC. Astfel, deşi la 06.08.2014 administratorul ÎM “Apă-Canal” Cahul a fost numit ca interimar până la data de 18.08.2014, când urma a fi organizat şi desfăşurat concursul pentru funcţia vacantă de administrator, acest concurs nu a avut loc nici până în prezent.

Directorul general interimar al SA RAC Orhei a fost numit în funcţie în baza Deciziei CO Orhei nr.6.15 din 30.07.2015, iar contractul de muncă a fost semnat la 11.09.2015 de către Consiliul SA RAC Orhei fără a se indica termenul de acţiune a acestuia.

Administratorul ÎM DP AC Ştefan Vodă a activat în perioada 27.01.2010-10.04.2017, în baza unui contract de muncă expirat, fără ca fondatorul întreprinderii să prelungească valabilitatea contractului expirat, sau să încheie un nou contract.

Consiliul SA RAC Soroca, la 30.09.2016, l-a numit în funcţia de administrator interimar pe şeful Secţiei evidenţă şi lucru cu clienţii, stabilindu-i un salariu lunar de 9,5 mii lei, fără a-i modifica contractul anterior de muncă (din 12.09.2016), în scopul corelării retribuirii muncii cu indicatorii de rezultate/ performanţă ai întreprinderii, precum şi asigurării integrităţii patrimoniului gestionat.

• Auditul a constatat că majoritatea actelor de constituire a ÎAC supuse auditării nu conţin (anexat) toate documentele necesare (acte de primire-predare, de inventariere) privind bunurile entităţii (componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor transmise în gestiune la data aprobării statutului), iar pentru bunurile imobile nu este indicată adresa poştală, cu anexarea planului terenului, datele privind suprafaţa acestuia şi numărul cadastral, astfel AAPL neconformându-se prescripţiilor pct.10 alin.(4) din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994. Astfel de cazuri au fost constatate la ÎM AC Cahul, ÎM AC Basarabeasca, ÎM AC Căuşeni, ÎM DP AC Ştefan Vodă, ÎS AN, SA SC Floreşti, ÎM AC Ungheni.

Din cauza menţionată, la 30.03.2016, CÎS a modificat capitalul social al ÎM DP AC Ştefan Vodă, înregistrându-l cu zero lei, motivând aceasta prin faptul că în decizia CO din 09.06.2005 bunurile materiale se transmit în gestiunea ÎM, şi nu în capitalul social. Totuşi, pe parcursul auditului, la 02.06.2017, CÎS a restabilit suma valorii capitalului social de 282,4 mii lei, înscriind-o după CO Ştefan Vodă.

Din aceeaşi cauză, ÎM AC Căuşeni a înregistrat bunurile în sumă de 10,3 mil. lei, primite de la CO Căuşeni, ca “Datorii de arendă pe termen lung”. Astfel, potrivit deciziei CO Căuşeni⁶⁶, bunurile au fost transmise în arendă cu drept de posesiune şi folosinţă, iar conform Actului de primire–predare, acestea s-au transmis în gestiune economică. De asemenea, CO Căuşeni, la constituirea ÎM, a transferat în capitalul social suma de 2,7 mii lei, faţă de capitalul aprobat în sumă de 5,4 mii lei.

____________________________

⁶⁶ Decizia CO Căuşeni nr.6/3 din 13.05.2004 “Cu privire la transmiterea mijloacelor fixe de la balanţa Primăriei or. Căuşeni la balanţa ÎM “Apă Canal” Căuşeni.

♦ Fondatorul şi organele de conducere ale ÎAC nu au asigurat realizarea integrală a competenţelor statutare şi, nu în toate cazurile, unele dintre ele au fost executate în conformitate cu prevederile statutului, ceea ce a influenţat negativ gestiunea economică a întreprinderii. În acest context, se constată următoarele.

Administratorul ÎS AN nu a prezentat trimestrial Consiliului de administraţie darea de seamă cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii. Pentru perioada 2014 – 2015, la ÎS AN sunt înregistrate doar 2 procese-verbale ale şedinţelor Consiliului de administraţie⁶⁷, desfăşurate în lunile februarie şi martie anul 2014, iar unele dintre hotărârile aprobate nu au fost de competenţa acestuia, în timp ce chestiunile ce ţin de aprobarea direcţiilor prioritare şi planurilor anuale de dezvoltare, de aplicarea unor măsuri pentru folosirea eficientă a bunurilor, de controlul asupra activităţii economico-financiare şi de raportarea către fondator nu au fost examinate. De asemenea, Consiliul de administraţie nu s-a conformat prevederilor Statutului şi ale art.13¹ din Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat⁶⁸, precum şi nu a asigurat efectuarea auditului rapoartelor financiare la întreprindere în perioada anilor 2014-2015. Remunerarea membrilor Consiliului de administraţie s-a efectuat lunar, conform prevederilor art.24 din Legea nr.847-XV din 14.02.2002⁶⁹ şi HG nr.15 din 19.01.2009⁷⁰, în mărime de 3 salarii minime pe ţară⁷¹ (1,8 mii lei), fiind suportate, în perioada anilor 2014 – martie 2016 (până la procedura de insolvabilitate), pierderi în sumă, respectiv, de 65,0 mii lei, 64,8 mii lei şi 11,5 mii lei.

O situaţie similară s-a constatat şi în activitatea Consiliului de administraţie⁷² al ÎM RAC Bălţi. Astfel, pe parcursul anului, acesta nu şi-a realizat atribuţiile statutare de bază. Din circa 70 de întrebări examinate la 12 şedinţe de lucru, de competenţa acestuia au ţinut doar 6 întrebări. De asemenea, nu a fost asigurată prezentarea raportului de activitate al administratorului întreprinderii atât Consiliului de administraţie al întreprinderii, cât şi fondatorului (CM Bălţi).

Conform Deciziei CO Orhei nr.6.6 din 30.07.2015, în Consiliul SA RAC Orhei au fost aleşi, pe un termen de un an, 5 consilieri locali, fără a fi remuneraţi. De menţionat că CS şi-a aprobat regulamentul de funcţionare, deşi urma a fi aprobat de AGA.

În acelaşi timp, cheltuielile SA AC Chişinău pentru întreţinerea organelor de conducere pe anul 2016, în sumă de 1,38 mil.lei (inclusiv plăţile aferente), nu sunt în corelaţie cu rezultatele financiare ale societăţii. Astfel, în perioada aprilie-decembrie 2016, pentru salarizarea a 9 membri ai CS (din care 7 consilieri municipali) au fost suportate cheltuieli în sumă de 743,41 mii lei, fiind convocate doar 7 şedinţe, sau un membru a fost remunerat, în medie, cu 11,80 mii lei pentru fiecare şedinţă. De menţionat că unii membri⁷³ nu au participat la toate şedinţele, fiind remuneraţi cu 173,6 mii lei, ce reprezintă cheltuieli ineficiente suportate de SA AC Chişinău. De asemenea, pe parcursul anului 2016, pentru participarea doar la o singură şedinţă a AGA (la 15.04.2016), reprezentantul CM Chişinău în SA AC Chişinău (şeful Direcţiei juridice din cadrul Primăriei mun.Chişinău) a fost remunerat cu 86,83 mii lei. Pentru activitatea în comisia de cenzori (3 membri), membrii au fost remuneraţi cu 253,8 mii lei⁷⁴.

Numirea în CS ale ÎAC a aleşilor locali îi aduce în faţa unui potenţial şi real conflict de interese⁷⁵, atât personal, cât şi social-politic. Astfel, Consiliul local are atribuţii în stabilirea modului de gestiune a patrimoniului local în interesul colectivităţilor locale, care pot fi în disonanţă cu interesele de membru al conducerii unui agent economic.

____________________________

⁶⁷ Ordinul Agenţiei “Apele Moldovei” nr.107^a din 09.12.2014 – preşedintele Consiliului de administraţie (director adjunct al Agenţiei “Apele Moldovei”), (Ministerul Finanţelor, şef adjunct în Direcţia generală datorii publice), (Ministerul Economiei, consultant principal în Direcţia producerii şi furnizării energiei termice).

⁶⁸ Auditul rapoartelor financiare la întreprinderea de stat este obligatoriu când în ultimii 2 ani se depăşeşte cel puţin limita a 2 criterii: capitalul social mai mare de 500,0 mii lei; total venituri - 10000,0 mii lei; numărul mediu scriptic al personalului – 100 persoane.

⁶⁹ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002 (în continuare – Legea nr.847-XV din 14.02.2002).

⁷⁰ HG nr.15 din 19.01.2009 “Privind stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară”.

⁷¹ Reieşind din cuantumul salariului minim pe ţară de 600 lei.

⁷² 5 membri - 3 reprezentanţi din partea fondatorului şi 2 reprezentanţi din partea colectivului de muncă. Activitatea membrilor Consiliului-director, conform prevederilor statutare, nu este remunerată.

⁷³ Au lipsit de la 1 şedinţă – 1 membru; de la 2 şedinţe – 2 membri; de la 3 şedinţe – 1 membru, şi de la 6 şedinţe – 1 membru.

⁷⁴ 251,33 mii lei (anul 2015), 253,81 mii lei (anul 2016).

⁷⁵ Art.12 din Legea nr.133 din 17.06.2016 privind declararea averii şi a intereselor personale.

♦ Unele reglementări din contractele individuale de muncă ale administratorilor ÎM sunt neactualizate, nu întrunesc clauze administrative aferente unei gestiuni economice orientate spre cost-beneficiu, astfel creând premise pentru înregistrarea unor rezultate păguboase.

• Contrar prevederilor art.2 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992⁷⁶, art.22 din Legea nr.847-XV din 14.02.2002, pct.17 şi pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994, AAPL nu au asigurat includerea în contractele individuale de muncă încheiate între fondatorii ÎAC şi administratorii întreprinderilor a clauzelor care ar confirma drepturile şi obligaţiile reciproce, inclusiv modul în care conducătorul îşi exercită atribuţiile de administrator al bunurilor entităţii şi, nu în ultimul rând, răspunderea pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligaţiilor sale, precum şi termenul de valabilitate, condiţiile de modificare şi reziliere a contractului.

• Deşi, potrivit pct.19 din Regulamentul-model aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994 şi statutelor ÎM, administratorii entităţilor poartă răspundere pentru modul în care unitatea economică gestionează patrimoniul proprietate publică, contractul individual de muncă al lor nu este însoţit de nomenclatorul patrimoniului aflat în gestiunea economică a ÎM⁷⁷ la momentul încheierii acestuia. De asemenea, contractul nu stipulează modul în care conducătorul îşi exercită atribuţiile de administrator al bunurilor entităţii, relaţiile reciproce financiare, răspunderea pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligaţiilor sale, nu sunt stabiliţi indicatorii de performanţă care trebuie îndepliniţi, ceea ce presupune eventuale dificultăţi/riscuri în cazul necesităţii de determinare ulterioară a prejudiciilor.

La majoritatea ÎAC (supuse auditării)⁷⁸, contrar prescripţiilor pct.5 şi pct.7 din HG nr.743 din 11.06.2002, în contractele individuale de muncă ale administratorilor/directorilor ÎAC lipsesc reglementări exhaustive privind modul de stabilire a cuantumului salariului tarifar, a premiilor, precum şi a adaosurilor şi sporurilor salariale, ceea ce generează situaţii când mărimea salariului de funcţie şi primele acordate administratorului sunt stabilite în baza propriilor ordine, fără a fi corelate cu indicatorii de performanţă ai întreprinderii, precum şi fără coordonarea prealabilă cu fondatorul. Astfel, pe parcursul anului 2016, în lipsa unor fundamentări de rigoare, veniturile anuale ale administratorilor ÎAC (salariul de funcţie, suplimentele, premiile etc.) au variat de la 61,4 mii lei până la 612,5 mii lei.

De exemplu, deşi administratorul ÎM AQUA Basarabeasca coordona cu fondatorul statele de personal la începutul anului, ulterior, odată cu modificarea cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real⁷⁹ şi ajustarea salariilor angajaţilor, în baza propriilor ordine, se majora şi salariul său, mărimea căruia nu era coordonată cu fondatorul şi nici corelată cu rezultatele întreprinderii. Acest fapt a dus la calcularea şi achitarea suplimentară a plăţilor pentru remunerarea muncii administratorului în sumă totală de 17,5 mii lei (inclusiv plăţile aferente - în sumă de 3,8 mii lei), din care: în anul 2014 - 9,1 mii lei, şi în anul 2015 – 8,4 mii lei.

Neţinând cont de prevederile art.23 alin.(4) din Legea nr.847-XV din 14.02.2002⁸⁰, ÎAC au acordat premii administratorului, deşi acestea ani la rând au avut pierderi din activitatea economico-financiară. Ca urmare, fondatorii au permis utilizarea resurselor financiare limitate ale ÎAC pentru premierea conducerii acestor entităţi, care nu şi-au îndeplinit obligaţiunile asumate.

Astfel, SA RAC Soroca având pierderi în anul 2015 de 7659,6 mii lei şi în anul 2016 - de 7113,5 mii lei, la 19.08.2016, administratorului i s-a acordat neregulamentar o primă în mărime de 9,5 mii lei. Ex-directorului general al SA AC Chişinău, conform Deciziei CS din 03.06.2016 şi indicatorilor stabiliţi anterior⁸¹, i s-au acordat neregulamentar⁸² recompensă şi primă pentru rezultatele activităţii întreprinderii pe anii 2014, 2015 şi trimestrul I al anului 2016 în sumă de 31,75 mii lei⁸³, deşi pierderile Societăţii au fost în creştere - de la 46,65 mil.lei în 2013 până la 100,63 mil. lei în 2014 şi 147,61 mil. lei în 2015.

Administratorul ÎM AC Ungheni, în anii 2015 şi 2016, a beneficiat de plăţi suplimentare la concediu în sumă de 39,9 mii lei şi de 37,1 mii lei, atribuite nejustificat⁸⁴ ca ajutoare materiale, fără a se ţine cont de pierderile înregistrate în aceeaşi perioadă de 10,9 mil.lei şi 2,7 mil.lei, precum şi de înregistrarea la 31.12.2016 a activelor nete negative de 4,4 mil. lei.

Salariul de funcţie al administratorului interimar al ÎM AC Cahul a fost stabilit în baza contractului de administrare din 18.08.2014, în mărime de 6,5 mii lei, iar la 16.01.2015 acesta îşi stabileşte salariul de funcţie în mărime de 10,87 mii lei lunar/130,5 mii lei anual, fără a ţine cont de prevederile art.23 alin.(2) din Legea nr.847-XV din 14.02.2002⁸⁵ şi de rezultatele economico-financiare negative în anul 2014 de (- 1533,6 mii. lei). Concomitent, în lipsa fundamentărilor de rigoare, a fost majorat cu 1,0 mii lei lunar salariul de funcţie al inginerului-şef, precum şi al contabilului-şef. Ca urmare, doar în anul 2016, cheltuielile planificate pentru retribuirea muncii conducătorului interimar (inginerului-şef) şi contabilului-şef au fost majorate neregulamentar cu 52,4 mii lei şi, respectiv, cu 39,3 mii lei (fără plăţile aferente).

____________________________

⁷⁶ Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat si întreprinderi (în continuare - Legea nr.845-XII din 03.01.1992).

⁷⁷ ÎM DP GCL Făleşti, ÎM AC Căuşeni, ÎM DP AC Ştefan Vodă, ÎM AC Ungheni.

⁷⁸ ÎM AC Cahul, ÎM AC Basarabeasca, SA RAC Orhei, ÎM DP GCL Făleşti, ÎM RAC Bălţi, ÎM AC Ungheni.

⁷⁹ HG nr.165 din 09.03.2010 “Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real”.

⁸⁰ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002.

⁸¹ Procesului-verbal nr.2 al Consiliului SA AC Chişinău din 03.06.2016.

⁸² pct.7 al HG nr.743 din 11.06.2002: premiul se plăteşte conducătorilor întreprinderilor nerentabile doar cu condiţia reducerii pierderilor comparativ cu perioadele respective ale anului precedent.

⁸³ 11,75 mii lei, 13,06 mii lei, 6,94 mii lei.

⁸⁴ acordarea unei indemnizaţii la concediu în mărime de un salariu de funcţie; de un bilet de tratament din beneficiul net al întreprinderii.

⁸⁵ cuantumul lunar total al salariului conducătorilor unităţilor menţionate în alin.(1) poate varia de la mărimea întreită până la mărimea încincită a salariului mediu lunar în ansamblu pe unitatea condusă în perioada de la începutul anului până la luna gestionară, în dependenţă de rezultatele economico-financiare anuale pozitive.

3.1.4. Cu privire la sistemul de control intern

Administratorii ÎAC nu au instituit elementele controlului de gestiune, atât ca structură, cât şi ca proces⁸⁶, prin ce nu au asigurat o gestiune performantă a întreprinderilor. Astfel, la situaţia din anul 2017, nu au fost implementate instrumentele de informare specifice, cum ar fi bugetarea⁸⁷, tabloul de bord⁸⁸ şi centrele de responsabilitate⁸⁹, prin care să se asigure procesul decizional de rezultat, eficienţa activităţii economice şi inteligenţa în afaceri.

Astfel, controlul intern al ÎAC nu asigură buna realizare a elementelor sale⁹⁰, cum ar fi: bugetarea anuală a activităţii întreprinderii; fundamentarea personalului necesar; politica internă de angajare a personalului; regulamentele de activitate pentru subdiviziuni şi domenii/procese operaţionale; obiectivele şi indicatorii de performanţă pentru conducătorii de subdiviziuni; procedurile de concurs la efectuarea procurărilor; regulile de raportare a activităţii desfăşurate de către conducătorii de subdiviziuni; regulile interne de raportare a anumitor situaţii financiare de către serviciul contabil. În cadrul procedurilor de control nu s-au realizat: aplicarea regulilor documentate de circulaţie a documentelor între subdiviziuni; semnarea integrală a actelor de verificare cu toţi creditorii şi debitorii; efectuarea controalelor interne pe anumite sectoare de activitate; înregistrarea/documentarea şi monitorizarea riscurilor în activitatea operaţională.

De asemenea, ÎAC nu au respectat prevederile Ordinului MM nr.52 din 07.04.2016⁹¹, respectiv nu au dispus de: 1) un plan de afaceri aprobat la nivelul organelor de conducere, cu includerea unor capitole ce ţin de (i) finanţare, consumuri şi cheltuieli, investiţii, resurse investiţionale atrase, necesare pentru funcţionarea şi exploatarea sistemelor publice; (ii) corelarea gestiunii adoptate cu patrimoniul public gestionat; 2) o politică tarifară şi de producere corectă şi previzibilă, cu detalierea resurselor necesare pentru fiecare componentă a procesului de activitate; 3) o politică de facturare şi colectare – prin organizarea unui flux de lucru (colectarea datelor; evidenţa clienţilor; întocmirea şi eliberarea conturilor de plată/facturilor etc.); 4) nu în ultimul rând, de un sistem de management informaţional integrat şi securizat pentru toate activităţile etc.

• Contrar prevederilor art.31 alin.(2) din Legea nr.303 din 13.12.2013⁹², ÎAC nu au asigurat întocmirea corespunzătoare a contractelor încheiate cu consumatorii, în acestea nefiind prevăzute mijloacele prin care se pot obţine informaţii despre toate tarifele în vigoare şi modul lor de aplicare, condiţiile de întrerupere a furnizării serviciului, condiţiile de deconectare şi de reconectare a instalaţiei de utilizare la reţelele publice, precum şi despre modalitatea de modificare, de suspendare ori de reziliere a contractului, acţiunile care trebuie întreprinse în caz de nerespectare a nivelurilor de calitate prevăzute în contract, modalitatea şi cuantumul reducerii plăţilor pentru serviciu în caz de nerespectare de către operator a termenelor de furnizare, sau de furnizare a acestuia la nivel nesatisfăcător, modalităţile de soluţionare a litigiilor aferente neexecutării sau executării defectuoase a clauzelor contractuale, alte clauze negociate de părţi şi care nu contravin legislaţiei. Situaţia dată a fost constatată la ÎM AC Basarabeasca, ÎM AQUA Basarabeasca.

La încheierea contractelor de furnizare a serviciilor, ÎAC, de regulă, utilizează forma tipizată aprobată în Anexa nr.2 a Regulamentului cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin Hotărârea ANRE nr.271/2015⁹³, fără a ţine cont de specificul fiecărui consumator în parte.

____________________________

⁸⁶ Adoptările organizaţionale şi elementele de informare. Ansamblul de acţiuni întreprinse.

⁸⁷ Instrumentul financiar prin care: se previzionează veniturile şi cheltuielile întreprinderii, rezultatul exerciţiului şi echilibrul financiar al acesteia pe an; se dirijează activitatea creatoare de valoare noua - creşterea profitului şi activitatea administrativă - economisirea resurselor alocate.

⁸⁸ Ansamblu de indicatori care permit conducătorilor de subdiviziuni să ia cunoştinţă de starea şi evoluţia centrului pe care îl conduc şi să identifice condiţiile care influenţează corespunzător natura lor - indicatori de natură nefinanciară, precum şi de natură financiară.

⁸⁹ Descentralizarea sarcinilor managerului prin delegarea unei părţi din acestea conducătorilor de subdiviziuni, care urmează să informeze conducerea asupra realizărilor obţinute în raport cu obiectivele de performanţă asumate.

⁹⁰ Sistemul de evidenţă contabilă, mediul de control şi procedurile de control.

⁹¹ Ordinul ministrului Mediului nr.52 din 07.04.2016 “Pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea planului de afaceri pentru dezvoltarea companiilor de apă-canal”.

⁹² contractul de furnizare a serviciului de alimentare cu apă include obligatoriu obiectul contractului, nivelurile de calitate, termenul de conectare a instalaţiei de utilizare, modalitatea de evidenţă a consumului de apă, obligaţiile, drepturile şi responsabilităţile operatorului şi ale consumatorului, mijloacele prin care se pot obţine informaţii despre toate tarifele în vigoare, condiţiile de întrerupere a furnizării serviciului, condiţiile de deconectare şi de reconectare a instalaţiei de utilizare la reţelele publice, durata contractului, precum şi modalitatea de modificare, de suspendare ori de reziliere a contractului, acţiunile care trebuie întreprinse în caz de nerespectare a nivelurilor de calitate prevăzute în contract, modalitatea şi cuantumul reducerii plăţilor pentru serviciu în caz de nerespectare de către operator a termenelor de furnizare sau de furnizare a acestuia la nivel nesatisfăcător, modalităţile de soluţionare a litigiilor aferente neexecutării sau executării defectuoase a clauzelor contractuale, alte clauze negociate de părţi şi care nu contravin legislaţiei.

⁹³ Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administraţie al ANRE nr.271/2015 din 16.12.2015.

3.1.5. Cu privire la calcularea consumului de apă

Cadrul normativ existent⁹⁴ prevede expres că volumul de apă furnizat consumatorilor (subconsumatorilor) şi volumul de ape uzate evacuate se determină în baza datelor înregistrate de echipamentele de măsurare, însă ÎAC nu au asigurat implementarea normelor de rigoare. Faptul că nu toţi consumatorii dispun de contoare pentru apă creează premise pentru a consuma apă în volum mai mare decât se facturează, inclusiv urmare diminuării numărului real de locatari.

Pentru consumatorii care nu dispun de apometre, conform deciziei consiliului local, sunt stabilite norme de consum al apei. Determinarea normei de consum depinde de comodităţile fiecărui consumator. Astfel, la ÎM AC Ungheni normele zilnice de consum al apei⁹⁵ variază de la 150 litri până la 190 litri, ceea ce determină o discrepanţă anuală de consum per persoană de 14,6 m³ , în sumă de 95,8 lei.

În mun. Chişinău normele respective sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin Decizia CM Chişinău nr.5/4 din 25.03.2008.

În or.Basarabeasca, din 4899⁹⁶ de consumatori ai serviciilor de aprovizionare cu apă, 518⁹⁷ de consumatori nu deţin contoare. De menţionat că, la momentul actual, Decizia CO Basarabeasca nr.2/4 din 19.05.2009, prin care se stabilea norma de consum per persoană de 195 litri/zi, sau de 6,0 m³ apă/lună, a fost abrogată prin Decizia CO Basarabeasca nr.9/8 din 27.09.2012, fără a fi stabilite alte norme. Ca urmare, întreprinderea aplică normele din decizia abrogată.

♦ Din volumul total de apă livrat de către SA AC Chişinău în anul 2016 de 44608,1 mii m³, volumul de 17420,7 mii m³ (39%) a fost distribuit şi facturat de ÎM “INFOCOM”. Urmare a contrapunerii datelor prezentate de SA AC Chişinău şi ÎM “INFOCOM” privind volumul de apă livrat şi expus spre plată, s-au constatat următoarele divergenţe:

Conform datelor SA AC Chişinău, volumul de apă nerepartizat de ÎM “INFOCOM” în anul 2016 a constituit 1403,8 mii m³ , în sumă de 12,9 mil. lei, iar conform datelor ÎM “INFOCOM” – respectiv, 1448,8 mii m ³, în sumă de 13,3 mil. lei, divergenţele respective neputând fi explicate de nici o întreprindere. De menţionat că SA AC Chişinău nu indică ÎM “INFOCOM” volumul de apă consumat de blocurile locative necontorizate⁹⁹. SA facturează serviciile prestate acestor blocuri abia în luna următoare, în baza informaţiilor ÎM, bazate pe calcule (conform normelor de consum aprobate) şi pe indicaţiile contoarelor individuale din apartamente. Reieşind din cele expuse, se relevă lipsa unei evidenţe veridice a livrărilor efectuate către consumatorii casnici din blocurile locative.

De menţionat că, potrivit Standardelor Internaţionale de Audit¹⁰⁰, raportarea financiară frauduloasă presupune denaturări intenţionate ale veniturilor, deseori în rezultatul supraevaluării veniturilor prin înregistrarea unor venituri fictive.

____________________________

⁹⁴ HG nr.656 din 27.05.2002 “Cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind folosirea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare”; HG nr.191 din 19.02.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”.

⁹⁵ Decizia CO Ungheni nr.9/3 din 14.10.2011 “Cu privire la contorizarea beneficiarilor de apă potabilă de către ÎM “Apă Canal”.

⁹⁶ ÎM “AQUA Basarabeasca” – 2222 beneficiari; ÎM “Apă Canal din Basarabeasca” – 2677 beneficiari.

⁹⁷ ÎM “AQUA Basarabeasca” – 258 abonaţi; ÎM “Apă Canal din Basarabeasca” – 260 abonaţi.

⁹⁸ La acest indicator se adaugă şi volumul de apă consumat de către blocurile necontorizate de 103,8 mii m³ - apă potabilă, şi de 0,2 mii m³ - apă caldă.

⁹⁹ 49 de blocuri locative.

¹⁰⁰ Pct.A2 şi pct.A28 din ISSAI 1240 Notă practică pentru ISA 240 – responsabilităţile auditorului referitoare la fraudă într-un audit al situaţiilor financiare.

♦ Calcularea volumului consumat de apă şi de canalizare pentru consumatorii casnici din blocurile locative se efectuează în mun.Chişinău neuniform, în baza unor indicaţii neregulamentare şi în lipsa unor prevederi clare. Conform art.2 din Legea nr.1402 din 24.10.2002¹⁰¹, în calitate de intermediar la decontări în mun.Chişinău activează ÎM “INFOCOM”, care, în numele operatorului sau al gestionarului fondului locativ (în continuare - GFL), asigură, în bază de contract, distribuirea pe apartamente a volumelor de servicii comunale furnizate/prestate, emiterea şi expedierea bonurilor de plată, perceperea plăţilor de la consumatori şi transferul acestora operatorilor, informarea consumatorilor privind facturarea şi obligaţiile de achitare a plăţilor pentru serviciile consumate. Volumul serviciului facturat în baza contractelor şi nedistribuit spre plată consumatorilor rămâne pe seama GFL, care este obligat să-l achite operatorului în mărimea şi în termenul prevăzute în factură (art.25 alin.(6) din Legea nr.1402-XV din 24.10.2002).

Deşi SA AC Chişinău are încheiate cu GFL contracte de prestare a serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare, în care GFL este denumit “consumator”, acesta nu corespunde calificării prevăzute în art.4 din Legea nr.303 din 13.12.2013, deoarece nu consumă serviciile pentru satisfacerea intereselor personale. GFL urmează să presteze doar servicii de întreţinere a instalaţiilor interne de apă şi de canalizare, dar nu să-şi asume obligaţii pentru apa consumată de către populaţie.

Dacă în acceptul SA AC Chişinău “consumatorul” este GFL, atunci, conform prevederilor Legii nr.1402-XV din 24.10.2002, contractarea şi suportarea cheltuielilor aferente serviciilor prestate de ÎM “INFOCOM” trebuiau asumate de către GFL, dar nu de SA AC Chişinău. Cu toate acestea, SA AC Chişinău a contractat la 01.08.2008 cu ÎM “INFOCOM” prestarea serviciilor de prelucrare a datelor cu privire la consumul şi achitarea serviciilor prestate de către SA. Totodată, în acest contract nu au fost stabilite modalităţile de distribuire a apei consumate între locatari.

Potrivit art.29 alin.(2) din Legea nr.303 din 13.12.2013, în blocurile locative facturarea serviciului se efectuează în baza tarifelor aprobate şi a volumului de apă înregistrat de contorul comun, instalat la branşamentul blocului, cu distribuirea integrală pe apartamente a volumului de apă înregistrat, care, la rândul său, se face în baza datelor contoarelor instalate în apartamente sau, conform normelor de consum aplicate¹⁰², proporţional volumului consumat.

Aceste prevederi au început a fi aplicate de către SA AC Chişinău şi ÎM “INFOCOM” din luna septembrie 2014, însă prin Dispoziţia Primarului general al mun. Chişinău nr.1185-d din 18.11.2014, s-a stabilit o altă modalitate de distribuire a volumului de apă consumat¹⁰³, care pe parcursul anilor 2014-2016 a fost modificată de mai multe ori prin Dispoziţia nr.1259-d din 08.12.2014, Dispoziţia nr.30-d din 26.01.2015, până la publicarea la 25.03.2016 a Regulamentului cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare¹⁰⁴, care a reconfirmat prevederile stabilite în Legea nr.303 din 13.12.2013.

De menţionat că la 01.10.2014 şi la 01.04.2016 ÎM “INFOCOM” a anulat volumul de apă nedistribuit între locatari în mărime de peste 3287,0 mii m³ şi, respectiv, de 1583,8 mii m³ , în sumă de 30207,53 mii lei şi, respectiv, de 14555,1 mii lei, acesta rămânând pe seama GFL, care nu a ţinut evidenţa datoriilor populaţiei şi nici a serviciilor prestate şi consumate. Aceste acţiuni au fost motivate prin faptul că Legea nr.303 din 13.12.2013 nu prevede distribuirea retroactivă a diferenţelor de volum formate, precum şi prin lipsa deciziilor şi condiţiilor de distribuire a volumelor nedistribuite în perioada octombrie 2014 - martie 2016.

Deoarece în cadrul legal-normativ nu există o noţiune pentru apa potabilă încălzită, denumită de ÎM “INFOCOM” şi SA AC Chişinău “apă menajeră”, prevederile acestuia, expuse mai sus, privind distribuirea volumului de apă consumat, conform explicaţiilor prezentate de SA AC Chişinău şi ÎM “INFOCOM”, nu se răsfrâng asupra acestui serviciu, fiind în vigoare prevederile Dispoziţiei nr.30-d din 26.01.2015¹⁰⁵. Auditul a relevat că, în aspecte de compoziţie şi calitate, apa potabilă şi apa menajeră nu diferă. Ca urmare, neaplicarea cadrului legal privind distribuirea diferenţelor de volum şi pentru apa menajeră nu are nici o justificare. De menţionat că agenţii economici care îşi au sediile în blocurile locative nu participă la distribuţia diferenţei de volum, ceea ce relevă o abordare discriminatorie faţă de consumatorii casnici.

ÎM “INFOCOM” a implementat neuniform prevederile Dispoziţiilor indicate, fiind constatate cazuri când unor locatari li s-au distribuit volume suplimentare, iar altora – nu.

La unele blocuri de locuit, volumul consumat declarat de locatari şi calculat conform normelor depăşeşte volumul de apă indicat de contorul comun. În astfel de cazuri, ÎM “INFOCOM” nu efectuează distribuirea cu minus a volumului, dar îl ia în considerare pentru calculul volumului distribuit pe luna următoare. Cu toate acestea, până la sfârşitul anului 2016 s-a acumulat un volum de 56,1 mii m³ de apă, în valoare de 515,6 mii lei, care reprezintă un avans acordat de consumatori SA AC Chişinău.

Auditul relevă că Primăria mun.Chişinău nu a asigurat faptul ca GFL şi SA AC Chişinău să întreprindă măsuri pentru diminuarea volumului de apă apărut ca urmare a diferenţei dintre indicii contoarelor. Astfel, la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă, până în prezent nu dispun de apometre 49 de blocuri locative, din cele 1955 de blocuri, şi 10240 de apartamente, din 148408 de apartamente deservite de ÎM “INFOCOM”. La prestarea serviciilor de apă menajeră, nu dispun de apometre 3 blocuri locative (din cele 1466 de blocuri) şi 26061 de apartamente (din 116111 apartamente). Analizele efectuate de audit în unele blocuri au relevat faptul că, în majoritatea cazurilor, în apartamentele care nu au contoare este înregistrată doar o persoană, dar locuiesc mai multe persoane, inclusiv urmare darii în chirie a apartamentelor. De asemenea, auditul a constatat existenţa unor devieri nejustificate ale numărului de apartamente incluse în calcul. De exemplu, în decembrie 2016, numărul apartamentelor a fost mai mare cu 32 decât în octombrie 2016, la unii gestionari variind în plus, iar la alţii - în minus, aceştia şi fiind responsabili de corectitudinea datelor furnizate ÎM “INFOCOM”.

Diferenţele existente sunt şi rezultatul neprezentării datelor contorului, sau indicării unui consum zero. Astfel, în octombrie 2016, la apa potabilă şi apa menajeră nu au prezentat datele privind consumul 17022 şi, respectiv, 21324 de apartamente, iar în decembrie 2016 – 17573 şi, respectiv, 19527 de apartamente. Reieşind din cele expuse, se relevă clar inactivitatea GFL în acest domeniu.

De menţionat că datoriile populaţiei pentru apa livrată nu sunt înregistrate în nici o evidenţă contabilă: nici la SA AC Chişinău, nici la ÎM “INFOCOM” şi nici la GFL. Ca urmare, în informaţiile ÎM “INFOCOM”, soldurile creanţelor la sfârşitul unei luni ar putea să nu coincidă cu soldul iniţial în următoarea lună. Astfel, creanţele consumatorilor casnici, care, conform datelor ÎM “INFOCOM”, la 31.12.2016 constituiau 56175,8 mii lei, reprezintă o valoare aproximativă, şi nu exactă, ceea ce diminuează încrederea consumatorilor în corectitudinea activităţii SA AC Chişinău.

• Pentru serviciile prestate de ÎM “INFOCOM”, SA AC Chişinău a suportat cheltuieli de 6395,1 mii lei, inclusiv serviciile ÎM “INFOCOM” – 4815,9 mii lei, comisioane bancare şi poştale – 1579,2 mii lei. Tariful pentru serviciile prestate de ÎM “INFOCOM” a fost stabilit conform acordului adiţional din 02.11.2009, în mărime de 1,80 lei per chitanţă, iar din 01.10.2015 – respectiv, de 2,86 lei per chitanţă. Ţinându-se cont de faptul că ÎM “INFOCOM” a stabilit că în totalul cheltuielilor sale ponderea care revine prestării serviciilor SA AC Chişinău constituie 33%, auditul a constatat că mărimea tarifului real per chitanţă în 2014 a constituit 2,32 lei, iar în 2015 – 2,28 lei.

Auditul a constatat că o parte din achitările ÎM “INFOCOM” către SA AC Chişinău s-au efectuat din contul unui credit contractat exclusiv pentru efectuarea plăţilor în avans către SA AC Chişinău. Astfel, în anii 2015 şi 2016, din contul creditului au fost efectuate plăţi în sumă de 27,5 mil. lei şi, respectiv, de 107,3 mil. lei, cu cheltuieli pentru comisioane şi dobândă în sumă de 221,99 mii lei şi, respectiv, de 551,63 mii lei, care ulterior au fost incluse în cheltuielile aferente tarifului de 2,86 lei per chitanţă. Acest fapt constituie o creditare mascată a SA AC Chişinău de către ÎM “INFOCOM”.

SA AC Chişinău, pentru serviciile prestate în anul 2015, a achitat în 2016 unor GFL 2% din suma încasată de la consumatorii casnici, suportând cheltuieli ineficiente de 1469,7 mii lei, deoarece majoritatea GFL nu participă la colectarea sumelor pentru serviciile prestate de operator.

♦ Periodicitatea verificării contoarelor de apă este indicată în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal¹⁰⁶ şi constituie 5 ani – pentru contoarele cu DN 15 şi DN 20; 2 ani - pentru contoarele cu DN 25 - DN 200. Regulamentar¹⁰⁷, pentru perioada de verificare a contoarelor sau în cazul deteriorării acestora din motive care nu pot fi imputate consumatorului, plata pentru apa consumată se va calcula reieşind din volumul mediu lunar înregistrat în ultimele trei luni de până la verificare/deteriorare.

Consumatorul este obligat să informeze furnizorul (gestionarul) despre deteriorarea contorului în timp de 24 de ore. Dacă consumatorul nu efectuează lucrările prescrise de furnizor (gestionar) în termen de 60 de zile, plata pentru volumul de apă consumată se va calcula conform punctului 13 din Anexa nr.5 la Regulament. În cazul în care lucrările prescrise nu au fost efectuate în termen de 60 de zile, plata pentru volumul consumat se va efectua conform normelor de consum aprobate, fără a se lua în calcul indicii contoarelor în funcţiune şi fără drept de recalculare.

Conform datelor ÎM AC Ungheni, la 01.05.2017, din 15067 de consumatori, 3780 de consumatori¹⁰⁸ (25,1%) nu au efectuat în termenul legal verificarea metrologică a apometrelor, dintre care 1083 de consumatori au efectuat ultima verificare metrologică a contoarelor de până în anul 2010, iar calcularea volumului de apă consumat continuă după datele contoarelor cu certificare metrologică expirată. Neîntreprinderea unor acţiuni de către ÎAC în acest domeniu duce la creşterea pierderilor de apă în reţea şi, respectiv, la majorarea costurilor.

Lipsa prevederilor contractuale exhaustive referitor la obligaţiile consumatorului determină neprezentarea în termene oportune a indicaţiilor contoarelor privind consumul de apă. În cazul în care consumatorul nu-şi îndeplineşte obligaţia de a înscrie lunar indicii contoarelor în bonul de plată, calculul în primele două luni de zile de la ultima înscriere se va efectua conform consumului mediu. La expirarea termenului indicat, calculul va fi efectuat în baza normelor de consum, fără recalculare, până la înscrierea indicilor contoarelor în bonurile de plată¹⁰⁹.

Auditul relevă că, în martie 2017, la ÎM AC Ungheni, numărul consumatorilor de la care nu au fost colectate/sau care nu au prezentat datele consumului de apă timp de 12 luni şi mai mult a constituit 834 de persoane (6%), dintre care 411 consumatori nu au prezentat datele privind consumul timp de 24 luni şi mai mult¹¹⁰.

La ÎM DP GCL Făleşti, la 30.10.2016, din 5382 de abonaţi conectaţi la apă, 1231 de abonaţi aveau contul închis (fiind plecaţi din localitate), iar 390 de abonaţi (9,4% din abonaţii reali) nu au prezentat indicaţiile contoarelor privind consumul de apă. Aceeaşi situaţie se atestă practic în fiecare lună.

Conform art.26 alin.(5) din Legea nr.303 din 12.12.2013, tipul concret de contoare care urmează a fi instalate se selectează de către operator conform modelelor aprobate şi incluse în Registrul de stat al mijloacelor de măsurare, cu indicarea parametrilor şi caracteristicilor tehnice ale acestora în condiţiile tehnice prevăzute în contractul încheiat între consumator şi operator.

Auditul a constatat că ÎM AC Ungheni nu dispune de date generalizate privind tipurile de apometre, în dependenţă de clasa de protecţie, utilizate de către consumatorii casnici, precum şi de agenţii economici, datele existente în fişele personale sunt parţiale şi conţin erori.

____________________________

¹⁰¹ Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002 (în continuare - Legea nr.1402-XV din 24.10.2002).

¹⁰² Decizia CM Chişinău nr.5/4 din 25.03.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare din mun. Chişinău”.

¹⁰³ Volumul total de apă restant va fi redistribuit în proporţie de nu mai mult de 2m³ pe lună la fiecare apartament pentru fiecare serviciu în parte (apă potabilă şi apă menajeră).

¹⁰⁴ Hotărârea ANRE nr.271/2015 din 16.12.2015 “Cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare”.

¹⁰⁵ Diferenţa, pe bloc, formată la apa menajeră se distribuie câte 1m³ de apa caldă menajeră pe apartamentele fără contoare sau cu contoare la care termenul de verificare a expirat.

¹⁰⁶ HG nr.1042 din 13.09.2016 cu privire la aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare şi a măsurărilor supuse controlului metrologic legal.

¹⁰⁷ Pct.13, pct.14 din Anexa nr.5 din Regulamentul aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002.

¹⁰⁸ La 01.02.2017 - 3383 de consumatori (22,5% din total), fiind în creştere cu 2764 de consumatori faţă de situaţia din 01.01.2015.

¹⁰⁹ Pct.14 din Anexa nr.5 la Regulamentul aprobat prin HG nr.191 din 19.02.2002.

¹¹⁰ pentru 148 de abonaţi (din 411 consumatori) se confirmă prezentarea de date de până în anul 2012.

♦ Lipsa unei politici de contorizare, neasigurarea divizării sistemului de alimentare cu apă în sectoare contorizate, în scopul identificării şi analizei pierderilor de apă, şi neevaluarea riscurilor/rezultatelor condiţionează pierderi neargumentate de apă. Totodată, ÎAC nu întreprind măsuri credibile de stabilire a cauzei acestor pierderi, ceea ce denotă un management defectuos, precum şi lipsa unui control intern adecvat la acest capitol. De menţionat că, deşi situaţia privind pierderile de apă este critică, nu au fost întreprinse măsuri pentru monitorizarea pierderilor de apă la diferite etape tehnologice, lipsesc datele privind volumul pierderilor de apă reieşind din diferite cauze şi categorii de pierderi (scurgeri, scurgeri latente, pierderi comerciale, consum nefacturat, furturi de apă), locul producerii acestora etc.

Astfel, la ÎM AC Ungheni nu a fost asigurat un monitoring al indicaţiilor contoarelor de control, conform datelor cărora, din 564,7 mii m³ de apă şi servicii de canalizare livrate (din anul 2014 până în decembrie 2016), au fost facturate doar 501,1 mii m³ , sau cu 63,6 mii m³ mai puţin, ceea ce a generat ratarea veniturilor de 726,6 mii lei.

Determinarea volumului de ape uzate evacuate în sistemul de canalizare de către agenţii economici este deficientă şi nefundamentată. Astfel, la ÎM AC Ungheni, în anul 2016, volumul apei furnizate către 20 de agenţi economici a constituit 14953,4 m³, din care au fost facturate servicii de canalizare de 10896,8 m³, iar în 2015 volumul apei furnizate a constituit 16038,3 m³ , din care au fost facturate servicii de canalizare de 11093,8 m³, astfel fiind diminuate veniturile ÎM cu 66,2 mii lei şi, respectiv, cu 80,7 mii lei. Această situaţie este rezultatul calculelor volumului-limită de consum al apei, efectuate de către unii agenţii economici împreună cu ÎS “DBGA”¹¹¹.

Pierderile neargumentate de apă la SA AC Chişinău constituie 17674,25 mii m^{3 112}. În anii 2015 şi 2016, Societatea a efectuat verificări la 2841 de adrese şi, respectiv, la 7537 de adrese, fiind întocmite 151 şi, respectiv, 298 de procese-verbale de contravenţii administrative, şi depistate încălcări¹¹³ în 610 şi, respectiv, 2115 cazuri. În anul 2016, comisiilor administrative le-au fost transmise, spre examinare, 262 de procese-verbale, în 173 de cazuri fiind aplicate amenzi de 190,9 mii lei. Totodată, a fost calculat un volum adăugător de 68,7 mii m³ de consum de apă şi 74,9 mii m³ – servicii de canalizare, în sumă totală de 1295,6 mii lei.

Urmare verificărilor efectuate în teren de către audit şi reprezentanţii SA AC Chişinău, s-au constatat următoarele:

- informaţia privind consumatorii Societăţii nu este actualizată;

- la unii agenţi economici nu s-au efectuat analize privind cantitatea CMA existentă în apele uzate evacuate, inclusiv la acei agenţi economici care consumă lunar mai mult de 50m³ de apă, prin ce au fost ratate venituri de circa 34,9 mii lei¹¹⁴. SA AC Chişinău nu deţine o informaţie generalizată privind agenţii economici care nu au fost verificaţi în scopul determinării CMA în apele uzate;

- apele uzate sunt evacuate din haznale de către persoane particulare sau angajaţii SA AC Chişinău, pentru serviciile cărora achitarea se face în numerar;

- consumul de apă facturat la un consumator este cu mult mai mic decât achită locatarii acestui agent economic, prin ce au fost ratate venituri de circa 3,4 mii lei;

- eliberarea mai multor facturi fiscale pentru serviciile prestate de SA AC Chişinău duce agenţii economici în eroare şi contribuie la neachitarea unora dintre aceste servicii;

- ratarea veniturilor de la autorizarea unor agenţi economici de către IES de a deversa apele uzate în mediul înconjurător.

SA RAC Soroca, în anii 2015 şi 2016, a înregistrat pierderi neargumentate de apă în volum total de 1201,6 mii m³ ,în sumă de 5839,7 mii lei. Deşi în Secţia evidenţă şi lucrul cu clienţii a SA RAC Soroca sunt angajate 19 persoane, cu un fond de salarizare pe anul 2016 de 818,6 mii lei, acestea nu au înregistrat nici un caz de consum fraudulos de apă/canalizare sau alte nereguli.

Analizând volumul de apă consumat de diferite categorii de consumatori, auditul relevă că unii agenţi economici înregistrează un consum foarte mic de apă (2-10m³ /lunar) şi/sau indicaţiile contorului nu sunt preluate/declarate de la 2 până la 12 luni, deşi aceştia nu au sistat activitatea. Auditul denotă că agenţii economici semnează contracte de prestări servicii cu SA RAC Soroca doar pentru a beneficia de autorizaţii de activitate din partea CSP, dar în realitate captează neautorizat apă. Analiza volumului de apă utilizat în anul 2016 de către 8 agenţi economici care au restaurante în or.Soroca relevă un consum lunar de la 2m³ până la 176 m^{3 115}. La 16 agenţi economici care au baruri/ospătării, cel mai mic consum anual de apă este de 6 m³ , şi cel mai mare - de 247 m³. La 3 agenţi economici¹¹⁶ care prestează servicii de spălătorie auto consumul anual de apă constituie de la 20m³ până la 212m³ de apă. De exemplu, o ÎI, având ca gen de activitate zone de odihnă cu piscină şi saune, în anul 2016 a utilizat doar în 4 luni apă de la SA RAC Soroca în volum de 80m³ (ianuarie – 20 m³; februarie – 10 m³; mai -12 m³; iunie - 38 m³).

Diferenţa între volumul de apă livrată localităţilor Rubleniţa, Zastânca şi Regina Maria, unde reţelele de apă au fost date în exploatare în anul 2015, şi volumul de apă facturat a constituit, respectiv, 24,0 mii m³, 13,0 mii m³ şi 5,8 mii m³, ceea ce a determinat ratarea veniturilor în sumă de 653,1 mii lei. În acelaşi timp, din cauza unor evidenţe neconcludente ale apei livrate în satele Hristici şi Egoreni, auditul nu a putut efectua analiza respectivă. Examinând cauzele acestor diferenţe, auditul a constatat că, în contradicţie cu prevederile pct.76 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea ANRE nr.271 din 16.12.2015, în s.Rubleniţa, din 895 de consumatori, doar pentru 252 exista la SA RAC Soroca confirmarea aplicării de sigilii la apometre. Analogic, în satele Hristici şi Zastânca, din cei 772 de consumatori, 69 nu aveau aplicate sigilii la apometre, iar în 10 cazuri lipseau certificatele metrologice¹¹⁷. Pe parcursul auditului, SA RAC Soroca a prezentat auditului acte de aplicare a 504 sigilii la apometre, însă aceste acte nu erau semnate nici de furnizor, nici de consumator.

• De menţionat că în prezent se atestă o practică diferită privind modul de organizare a prestării serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare cu consumatorii persoane fizice domiciliaţi în blocurile locative. Astfel, ÎAC din majoritatea centrelor raionale au încheiat direct cu consumatorii din blocurile locative contracte de prestare a serviciilor, în baza indicaţiilor contorului instalat în locuinţa/oficiul consumatorului sau conform normelor de consum, ce constituie circa 6 m³ pe lună.

ÎM RAC Bălţi, la 31.12.2016, avea încheiate contracte de furnizare a apei potabile cu 33 de asociaţii de gestionare a fondului locativ, care administrează 56 de blocuri locative cu 3488 de apartamente, iar în cazul a 47 de asociaţii care nu mai activează, contractele de furnizare a apei potabile au fost încheiate cu proprietarii de apartamente.

ÎAC nu au asigurat respectarea procedurii de încheiere şi reîncheiere a contractelor de prestare a serviciilor conform Regulamentului cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin Hotărârea nr.271/2015. De exemplu, ÎM DP AC Ştefan Vodă nu are încheiate contracte cu 836 de consumatori (din 3030 existenţi) pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi cu 641 de consumatori (din 2027 existenţi) pentru prestarea serviciilor de canalizare.

La transmiterea gestiunii serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare de la ÎM GAAC Nisporeni la SA AC Nisporeni, AAPL de nivelul I şi de nivelul II şi ÎAC nu au asigurat inventarierea şi transmiterea bazei de date privind consumatorii, decontările aferente şi data formării restanţelor. Nu s-a clarificat situaţia privind modul de achitare atât a creanţelor, cât şi a datoriilor creditoare existente la momentul transferului activităţii. Astfel, la SA AC Nisporeni sunt înregistraţi circa 2907 consumatori care deţin apometre tip Baylan, faţă de 4009 apometre recepţionate în anul 2016, rămânând neclară situaţia privind circa 1,0 mii apometre/consumatori. SA AC Nisporeni, în anul 2016, a întocmit 63 de acte de constatare a consumului fraudulos, fiind calculate suplimentar spre plată 107,1 mii lei (inclusiv la persoane juridice - 68,8 mii lei). La rândul său, ÎM GAAC/GC, la transmiterea serviciului public, a calculat pentru consum ilicit plăţi în sumă de 74,0 mii lei.

____________________________

¹¹¹ Întreprinderea de stat “Direcţia Bazinieră de Gospodărire a Apelor” a Agenţiei “Apele Moldovei”.

¹¹² Apa captată - consum tehnologic - livrări - scurgeri din avarieri.

¹¹³ Violarea integrităţii sigiliilor (149 şi 1045), contoare deteriorate (492 şi 750), scurgeri la nodul apometrelor (35 şi 85), conectări neautorizate (29 şi 235).

¹¹⁴ ÎI “Negru Sergiu” - 21176,64 lei, SRL “Laventax” - 13731,98 lei.

¹¹⁵ ÎI “Şutchevici” – 66m³/an, 5,5m³/lunar; SRL “Vila Lux” - 93m³/an, 7,7m³/lunar; SRL “Odilin” - 210m³/an, 17,5m³/lunar; SRL “Ghineia” - 278m³/an, 23,1m³/lunar; SRL “La Cetatea Veche” - 317m³/an, 26,4m³/lunar; SRL “Cimbru” - 442m³/an, 36,8m³/lunar; SRL “Ascorn” - 1031m³/an, 85,9m³/lunar.

¹¹⁶ SRL “Olto Grup”-20m³; SA “Rom Cerari”-115m³; SRL “MatSor”-212m³.

¹¹⁷ s. Hristici - din 335 de contoare, la 19 contoare lipsesc sigiliile, iar la 7 - certificatul de metrologie; s. Zastânca - din 437 de contoare, la 50 de contoare lipsesc sigiliile, iar la 3 - certificatul de metrologie.

3.1.6 . Cu privire la resursele umane şi remunerarea muncii

Caracterul recomandabil al normelor legale în materie de retribuire a muncii angajaţilor entităţilor cu autonomie financiară, absenţa şi/sau irelevanţa supravegherii atât din partea fondatorilor, cât şi din partea managementului corporativ au generat un şir de deficienţe şi iregularităţi, care s-au soldat cu cheltuieli de salarizare supradimensionate şi neîntemeiate. Mai mult decât atât, ÎAC au acordat sporuri, adaosuri şi premii la salariul de bază în lipsa surselor (veniturilor) pentru acoperirea acestor cheltuieli, ceea ce a înrăutăţit situaţia financiară a acestor întreprinderi (vezi Anexa nr.4 la Raport).

• Deficienţele manageriale în determinarea şi fundamentarea statelor de personal, exprimate prin neasigurarea aprobării de către fondator a organigramelor, statelor de personal şi schemelor de salarizare a personalului, precum şi neaprobarea normativelor de muncă nu au permis stabilirea minimului necesar de personal al unor ÎAC, reieşind din volumele de lucru existente, productivitatea muncii etc., ca urmare, întreprinderile suportând cheltuieli, catalogate de către audit drept supradimensionate şi ineficiente.

Neaplicarea de către ÎAC supuse auditării a prescripţiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013¹¹⁸ şi neaprobarea normativelor de muncă (prin care ar fi reglementate normativele de timp, de personal, timpul de deservire şi de producţie, regimurile de funcţionare a utilajului) au condiţionat neperfectarea calculelor privind minimul necesar de personal, reieşind din volumele de lucru existente, productivitatea muncii etc. Ca urmare, statele de personal ale ÎAC deseori sunt exagerate, iar volumul de muncă aferent unei funcţii este incert. Ca urmare, nu toate statele de personal sunt ocupate, iar fondul de retribuire a muncii din contul funcţiilor vacante se distribuie ulterior pentru premii, sau pentru majorarea salariului persoanelor care “cumulează” aceste funcţii.

Astfel, la ÎM AC Cahul, în anul 2016, din totalul de 192 de unităţi aprobate, au activat doar 183 de angajaţi, ceea ce determină o economie doar la salariul de funcţie în sumă de 339,3 mii lei (fără plăţile aferente).

La ÎM AC Ungheni, economiile formate în anul 2016 din contul funcţiilor vacante (19,5 unităţi) au constituit circa 0,7 mil.lei.

La ÎM AC Căuşeni, în anul 2016, din totalul de 66 de unităţi aprobate, au activat doar 50 de angajaţi (inclusiv 10,5 unităţi de personal administrativ), iar la ÎM DP AC Ştefan Vodă, din totalul de 80 de unităţi aprobate, au activat doar 51 de angajaţi (inclusiv 13 unităţi de personal administrativ). Totodată, sistemul de salarizare nemotivant determină o fluctuaţie mărită de personal. Astfel, fluctuaţia personalului la ÎM AC Căuşeni a constituit 9,6% - în 2014, 22% - în 2015, şi 6,0% - în 2016, iar la ÎM DP AC Ştefan Vodă - respectiv, 30%, 36% şi 31%. Ca urmare, circa 50% din personalul angajat sunt muncitori necalificaţi, ceea ce determină o eficienţă scăzută atât a muncii angajatului, cât şi a întreprinderilor în general.

Statele de personal ale ÎM RAC Bălţi au fost aprobate în număr de 339 unităţi, inclusiv 73,5 unităţi - personal administrativ, ceea ce este doar cu 54,5 unităţi şi, respectiv, 5 unităţi mai puţin decât în anul 2013, când s-a decis retragerea din gestiunea întreprinderii a serviciilor de canalizare.

Statele de personal ale SA AC Chişinău au fost aprobate pentru anul 2016 în număr de 1913,65 unităţi, fără o analiză a volumului de lucru existent şi a normării muncii, fiind ocupate, în medie, 1822,6 unităţi, pentru care au fost suportate cheltuieli în sumă de 163,6 mil.lei. La 31.12. 2016 erau vacante 50 de funcţii, care au fost cumulate, iar economiile formate din sporurile neacordate s-au repartizat altor angajaţi. De menţionat că în anul 2016 unii angajaţi ai SA AC Chişinău (8 angajaţi din 32)¹¹⁹ s-au aflat în concedii din cont propriu şi pentru incapacitate temporară de muncă o perioadă de 92-202 zile, sau de la 35,4% până la 77,7% din numărul total de zile lucrătoare, primind ulterior premii, sporuri şi adaosuri la salariu în sumă de 163,75 mii lei. O situaţie similară s-a constatat şi în anul 2015¹²⁰, fapt ce denotă că SA AC Chişinău se poate lipsi de aceste funcţii. În astfel de condiţii, serviciul resurse umane al SA AC Chişinău permite crearea unor funcţii pentru care nu sunt clare atribuţiile, cum ar fi funcţia de tehnician în cadrul serviciului de autotransport.

Neasigurarea aprobării de către fondator (CL) a organigramelor, statelor de personal şi schemelor de salarizare a personalului în conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) lit.l) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi neincluderea acestor prevederi în contractele de delegare a gestiunii serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare s-a constatat la ÎM AC Cahul, SA SC Floreşti, ÎM AC Căuşeni, ÎM DP AC Ştefan Vodă, SA AC Chişinău, ÎM AC Ungheni.

• La unele ÎAC, cumularea funcţiilor s-a efectuat fără a fi asigurată evidenţa timpului şi a volumului efectiv de muncă aferent funcţiilor cumulate (art.155-156 din Codul muncii¹²¹), precum şi contrar prevederilor Anexei nr.6 la HG nr.743 din 11.06.2002¹²², ceea ce a determinat suportarea unor cheltuieli ineficiente, inclusiv de către ÎM AC Cahul - 185,1 mii lei (cu contribuţii şi asigurări obligatorii), ÎS AN (în perioada 2014 – 2016) - 108,5 mii lei¹²³, ÎM AQUA Basarabeasca – 11,9 mii lei (cu plăţile aferente)¹²⁴. La ÎM AQUA Basarabeasca, cumularea funcţiilor (cumul intern)¹²⁵ s-a efectuat în lipsa pontării muncii cumulate şi prin aprobarea ordinelor de cumulare la sfârşitul lunii de muncă cumulată, ceea ce determină riscul ca una dintre funcţii să nu se îndeplinească la nivelul cuvenit sau ca volumul de lucru să fie stabilit incorect, prin ce, în perioada anilor 2015 –2017 (5 luni), au fost suportate cheltuieli ineficiente de 42,0 mii lei (cu plăţile aferente). De asemenea, SA AC Chişinău a aprobat crearea unor state de la 0,2 până la 0,5 unităţi, care sunt cumulate de angajaţii aceleiaşi unităţi structurale concomitent cu munca de bază, ceea ce denotă că timpul alocat funcţiei de bază este exagerat, urmare cărui fapt în anul 2016 au fost suportate cheltuieli ineficiente de 1207,87 mii lei pentru 102 funcţii cumulate, din care 89,82 mii lei - contrar prevederilor Notei la Anexa nr.6 a HG nr.743 din 11.06.2002, prin care se interzice cumularea funcţiilor în orele de program de către specialiştii şefi.

ÎM RAC Bălţi, în anul 2016, în 3 cazuri a acordat nejustificat spor pentru cumulul de funcţii în sumă de 32,7 mii lei, deşi exista personal de profil angajat, care a şi exercitat funcţiile respective. În alte 31 de cazuri sporul a fost acordat fără a fi asigurată evidenţa, din care în 15 cazuri angajaţii au cumulat funcţii fără a deţine studiile necesare, fiind suportate cheltuieli ineficiente de 107,5 mii lei.

La ÎM AC Ungheni, energeticianul-şef, începând cu luna august 2014, este angajat prin cumul la ÎS “Vestmoldtransgaz”, în calitate de şef al Staţiei de măsurare a gazelor Ungheni, cu un program de lucru de 4 ore pe zi, iar începând cu februarie 2016 - cu un program de 6 ore pe zi, concomitent fiind pontat la ÎM cu 8 ore pe zi. Ca urmare, cheltuielile suportate de ÎM AC Ungheni pentru salarizarea acestui angajat de 170,4 mii lei (217,3 mii lei, cu plăţile aferente)¹²⁶ sunt supuse unui risc înalt de neconformitate. De asemenea, acest angajat a beneficiat concomitent de la ambele întreprinderi şi de acoperirea cheltuielilor lunare pentru abonament telefonie mobilă (160 lei - la ÎM AC Ungheni, în total 5,4 mii lei, şi 170 lei (80 lei - din august 2016) - la ÎS “Vestmoldtransgaz”), pentru combustibil la ÎM AC Ungheni (5 litri pe zi) - de 40,7 mii lei, şi pentru automobilul de serviciu la ÎS “Vestmoldtransgaz”.

Contrar prevederilor Anexei nr.6 din HG nr.743 din 11.06.2002, unor conducători de subdiviziuni ale întreprinderilor li s-a permis cumularea de funcţii în timpul orelor de program, precum şi cumularea a două funcţii de conducere, efectuându-se cheltuieli neregulamentare, inclusiv la SA RAC Soroca – de 15,5 mii lei¹²⁷.

Fără a evalua şi a documenta munca efectuată adăugător, eficienţa şi condiţiile deosebite de muncă, SA RAC Soroca a stabilit şi a achitat neîntemeiat unor angajaţi plăţi adăugătoare la salariu în sumă totală de 51,9 mii lei.

Lipsa normării muncii duce la exagerarea ponderii personalului administrativ şi de conducere. Astfel, în anul 2016, la ÎM AQUA Basarabeasca, din 19 unităţi de personal aprobate, 9 unităţi, sau 47,6%, constituie personalul administrativ (director, contabili, economist, maistru etc.), pentru întreţinerea căruia sunt suportate cheltuieli de 371,4 mii lei, sau 52,4% din totalul cheltuielilor pentru retribuirea muncii.

La ÎS AN, în anul 2016, activau 109 angajaţi, din 122,5 unităţi aprobate, inclusiv personal de conducere şi administrativ - 20 de angajaţi, din 29 de unităţi aprobate. La ÎM DP GCL Făleşti, în anul 2016, activau 130 de angajaţi, din 160 de unităţi aprobate, inclusiv personal de conducere şi administrativ - 13 angajaţi, din 12,5 unităţi aprobate.

Consiliul SA RAC Orhei a aprobat statele de personal ale întreprinderii la 27.04.2016, în număr de 195,75 unităţi (inclusiv personal administrativ - 40,75 unităţi), iar la 24.11.2016 - 170 de unităţi (inclusiv personal administrativ - 35,5 unităţi), ceea ce denotă că 29,5 unităţi de personal nu s-au folosit raţional, fiind generate cheltuieli suplimentare de circa 1588,0 mii lei anual.

• Cu toate că statele de personal ale SA RAC Soroca au fost aprobate doar de către administratorul Societăţii şi CS, fără a fi coordonate cu fondatorul, SA RAC Soroca, în anul 2016, a angajat cu 6 unităţi de personal mai mult decât statele aprobate (107 unităţi, inclusiv 23 unităţi de personal administrativ), prin ce a suportat cheltuieli ineficiente şi neregulamentare în sumă de 654,1 mii lei.

____________________________

¹¹⁸ Regulamentul privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale, aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013).

¹¹⁹ 32 de angajaţi ai SA AC Chişinău au solicitat concedii din cont propriu pentru o perioadă mai mare de 25 de zile (de la 27 de zile până la 165 de zile), iar 16 dintre aceştia s-au aflat şi în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, care a variat de la 6 zile până la 77 de zile.

¹²⁰ Durata concediilor din cont propriu pentru 23 de angajaţi a variat de la 28 de zile până la 330 de zile, dintre care 12 angajaţi s-au aflat şi în concediu pentru incapacitate temporară de muncă pe un termen de la 5 zile până la 142 de zile.

¹²¹ Codul muncii, adoptat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

¹²² HG nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” (în continuare – HG nr.743 din 11.06.2002).

¹²³ Şoferul - sporul pentru cumularea profesiei de al doilea şofer, deşi, efectiv, el nu a executat alte atribuţii care nu sunt proprii funcţiei deţinute – conducerea mijlocului de transport (a.2014 – 6,8 mii lei, a.2015 – 6,8 mii lei, a.2016 – 3,6 mii lei); secretarul-dactilograf (nu a avut studii juridice şi nu a executat activităţi procesuale) - sporul pentru cumularea profesiei de jurist (a.2014 –17,7 mii lei, a.2015 – 16,1 mii lei, a.2016 – 1,6 mii lei); şeful Secţiei garaje (ca conducător al subdiviziunii structurale, nu a avut dreptul legal de a cumula funcţii) - sporul pentru cumularea profesiei de şofer (a.2014 – 25,8 mii lei, a.2015 – 25,8 mii lei, a.2016 – 4,3 mii lei).

¹²⁴ specialist pentru deservirea tehnicii de calcul şi specialist în protecţia muncii.

¹²⁵ economistul întreprinderii a cumulat funcţia de inspector resurse umane pentru 4 ore zilnic, dar cu remunerare în mărime de 75% din salariul funcţiei cumulate.

¹²⁶ Anii: 2014 (august-decembrie) – 42,0 mii lei, 2015 – 106,8 mii lei, 2016 – 106,3 mii lei, 2017 (ianuarie-mai) – 39,8 mii lei.

¹²⁷ Şeful pazei a cumulat funcţia de administrator interimar (8,2 mii lei); şeful Serviciului reţele apeduct - funcţia de director tehnic (2,7 mii lei); directorul tehnic - funcţia de administrator interimar (4,6 mii lei).

• Contractele individuale de muncă, încheiate de ÎAC cu salariaţii, nu întrunesc prevederile legale¹²⁸, în acestea nefiind stipulate funcţia, calificarea necesară şi volumul de muncă a angajatului, durata zilei şi a săptămânii de muncă, precum şi periodicitatea achitării plăţilor salariale. Asemenea prevederi lipsesc şi în fişele postului ale angajaţilor. Situaţia în cauză a fost constatată în 11 contracte individuale de muncă încheiate de ÎM AC Basarabeasca.

La ÎM AC Căuşeni, ÎM DP AC Ştefan Vodă, unele fişe ale postului nu sunt complete, actualizate şi aduse la cunoştinţă, sub semnătură, executorilor.

• Lipsa normării muncii, precum şi a unor state de personal aprobate de CL creează premise de a le modifica, în scopul eliberării şi angajării personalului în mod subiectiv de către conducătorii ÎAC. Deseori această situaţie generează litigii de judecată şi cheltuieli ineficiente.

Astfel, SA SC Floreşti, la 17.12.2015, a redus o funcţie de director adjunct, la 10.02.2016 - funcţia de jurist şi funcţia de specialist principal pe investiţii. Prin hotărârile instanţei de judecată, acţiunile directorului SA SC Floreşti au fost socotite ilegale, întreprinderea fiind obligată să restabilească în funcţie pe directorul adjunct şi pe jurist, precum şi să achite salariul pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la serviciu şi suma pentru concediul cuvenit şi nefolosit, prin ce întreprinderea a suportat cheltuieli ineficiente de 108,4 mii lei şi, respectiv, de 29,2 mii lei. După reducerea funcţiilor, SA SC Floreşti încheie cu aceleaşi persoane, sau altele, contracte de prestare a serviciilor ce ţin de asistenţa juridică (20.04.2016) şi serviciilor de consultanţă în domeniul investiţional, suportând cheltuieli de 27,4 mii lei şi, respectiv, de 50,2 mii lei. De menţionat că persoanele eliberate în urma reducerii statelor de personal, care ulterior au fost restabilite sau cu care s-au încheiat contracte de prestări servicii, au beneficiat de indemnizaţie la eliberarea din serviciu în sumă totală de 48,4 mii lei, a căror restituire întreprinderea n-a solicitat-o.

Auditul a constatat că ex-directorul SA SC Floreşti, în perioada 09.11.2015-30.08.2016, a activat concomitent în mai multe funcţii, din oraşe diferite, ceea ce prezintă un risc de fraudă, fiindu-i calculate şi achitate la SA SC Floreşti plăţi salariale în sumă de 99,7 mii lei şi indemnizaţii de eliberare din serviciu în sumă de 10,7 mii lei. Astfel, până la 30.06.2015, acesta a deţinut la SA SC Floreşti funcţia de director, din 01.07.2015 până la 10.06.2016 - funcţia de specialist în investiţii, din 01.07.2016 până la 30.10.2016 a prestat servicii de consultanţă şi din 01.11.2016 a fost angajat ca manager în exploatare şi producere. Concomitent, în perioada 15.06.2015 - 02.11.2015, dumnealui a activat la Agenţia “Apele Moldovei”, în funcţia de director adjunct, iar în perioada 09.11.2015-30.08.2016 - la SC “Amen-Ver” SA (din or.Hânceşti), în calitate de contabil şi de specialist în atragerea investiţiilor, fiind tabelat cu 8 ore de muncă în oraşe diferite. Mai mult decât atât, în perioada 14.03.2016-13.05.2016, persoana în cauză a beneficiat şi de indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă în sumă de 24,17 mii lei, concomitent reflectându-se în tabelul de pontaj la SC “Amen –Ver” SA precum că a fost prezent la serviciu 8 ore pe zi, cu salariul calculat în sumă de 9,2 mii lei.

Ca urmare a executării contrar prevederilor legale a procedurilor de eliberare din funcţie a trei angajaţi, pe parcursul anilor 2016-2017, SA RAC Soroca a achitat plăţi salariale pentru absenţa forţată de la locul de muncă în sumă totală de 71,3 mii lei, prejudicii morale în sumă totală de 20,9 mii lei, cheltuieli pentru asistenţa juridică acordată de avocaţi în sumă totală de 13,0 mii lei şi taxa de stat în sumă totală de 3,0 mii lei.

Situaţii de concediere a angajaţilor şi de restabilire în funcţie conform hotărârilor judecătoreşti au fost constatate şi la SA AC Chişinău, unde pentru perioada absenţei forţate de la muncă la 2 angajaţi s-au achitat plăţi în sumă de 117,46 mii lei.

____________________________

¹²⁸ Art.49 din Codul muncii.

• ÎAC nu au stabilite expres: tipul sistemului de remunerare a muncii (tarifar sau netarifar), statele de funcţii care sunt salarizate conform muncii pe unitate de timp şi/sau conform muncii în acord, mărimile şi condiţiile concrete de salarizare şi de acordare a sporurilor, ceea ce determină riscul de stabilire a acestora în mod neuniform.

Majoritatea ÎAC au aplicat pentru personalul administrativ sistemul netarifar de salarizare, iar pentru muncitori - sistemul tarifar de salarizare. Astfel, salariul de funcţie al personalului administrativ a fost calculat reieşind din valoarea salariului minim garantat în sectorul real¹²⁹ multiplicat la coeficientul stabilit de întreprindere în statele de personal. Salariul de funcţie al muncitorilor s-a stabilit reieşind din raportarea salariului minim garantat în sectorul real la categoria stabilită de întreprindere de la I până la VI şi coeficienţii tarifari. Totodată, la unele întreprinderi¹³⁰, urmare lipsei surselor de acoperire a majorării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, salariul de funcţie nu era ajustat în termenele stabilite de actele normative, iar alte întreprinderi, deşi nu au surse de acoperire a majorărilor salariale, aplică neîntârziat majorarea salariului minim garantat pentru tot aparatul administrativ al întreprinderii (SA RAC Soroca).

Potrivit criteriilor expuse în HG nr.743 din 11.06.2003 (pct.13²), mărimile altor plăţi, care nu se raportează la salarizare, dar care pot fi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă (ajutor material, premii cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale etc.), se determină în fiecare caz concret, în funcţie de mijloacele financiare disponibile şi din contul economisirii mijloacelor pentru retribuirea muncii.

Conform contractului colectiv de muncă, la ÎM AC Basarabeasca, acordarea ajutorului material la plecarea în concediu se efectuează în dependenţă de funcţia ocupată şi de vechimea în muncă. Astfel, pentru muncitori, în dependenţă de vechimea în muncă la întreprindere, se acordă ajutor material în mărime de la 15% până la 35% din salariul de funcţie, iar pentru personalul administrativ – un salariu de funcţie. Totuşi, unii angajaţi din administraţia întreprinderii (contabilul şi economistul) au beneficiat, în anul 2016, de 2 ajutoare materiale în mărimea unui salariu de funcţie, astfel fiind suportate cheltuieli neregulamentare în sumă de 8,4 mii lei. Aceleaşi persoane au beneficiat de indemnizaţia de concediu calculată contrar prevederilor HG nr.426 din 26.04.2004¹³¹, prin ce întreprinderea a suportat cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 20,2 mii lei (inclusiv plăţile aferente).

ÎM AC Ungheni, pe parcursul anului 2016, a acordat ajutoare materiale nefundamentate economic în sumă totală de 294,7 mii lei, în anul 2015 – de 549,8 mii lei. Acordarea mascată de ajutoare materiale cu ocazia sărbătorilor, aniversărilor etc. oferă posibilitatea de eschivare de la calcularea şi achitarea în buget a contribuţiilor de asigurare obligatorie, după cum prevede legislaţia în vigoare¹³²: de asigurări sociale - în sumă de 233,2 mii lei, şi de asistenţă medicală - de 72,3 mii lei¹³³.

Potrivit art.104 alin.(1) din Codul muncii, munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă, prevăzută la art.95 alin.(2), art.96 alin.(2)-(4), art.98 alin.(3) şi la art.99 alin.(1), se consideră muncă suplimentară. Codul muncii (art.99) prevede posibilitatea introducerii evidenţei globale a timpului de muncă. Ţinându-se cont de specificul muncii (în schimburi/ture) la întreprindere, această oportunitate este una necesară pentru optimizarea activităţii, dar care nu a fost aplicată. Prin urmare, în unele cazuri, cu toate că un program complet de lucru lunar constituie în medie 169 de ore, care corespunde unui salariu lunar complet, unele ÎAC au aplicat pentru anumite luni balanţa timpului de muncă efectivă mai mică, cu compensarea orelor de muncă suplimentară în mărime dublă, în lipsa unor reglementări exhaustive privind evidenţa globală a timpului de muncă. Această situaţie a condiţionat suportarea de către ÎM AC Ungheni a unor cheltuieli ineficiente la calcularea orelor suplimentare pentru anul 2016 de circa 112,5 mii lei (143,4 mii lei, cu plăţile aferente).

____________________________

¹²⁹ HG nr.165 din 09.03.2010 “Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real”.

¹³⁰ ÎS AN, ÎM RAC Bălţi.

¹³¹ Pct.2, pct.5, pct.6 şi pct.10 din HG nr.426 din 26.04.2004 “Privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu”.

¹³² Legile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii 2015 şi 2016 nr.73 din 12.04.2015 şi nr.156 din 01.07.2016; Legea nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (în continuare - Legea nr.1593-XV din 26.12.2002).

¹³³ Fondul de stimulare pe anii 2015-2016 de 804,1 mii lei (inclusiv 266,8 mii lei - în 2016). Asigurări sociale: 2015 – 123,5 mii lei (23%) şi 32,2 mii lei (6%); 2016 – 61,4 mii lei (23%) şi 16,0 mii lei (6%). Asigurări medicale: 2015 – 48,3 mii lei (4,5%+4,5%); 2016 – 24,0 mii lei (4,5%+4,5%).

• La remunerarea şi stimularea angajaţilor ÎM nu se ţine cont de sursele financiare disponibile pentru finanţarea cheltuielilor respective¹³⁴, inclusiv la întocmirea şi semnarea contractelor colective de muncă între salariaţi şi administraţia întreprinderilor. Situaţia dată este generată de lipsa unui control al fondatorilor asupra managementului ÎAC, care urmau să aprobe devizele anuale de venituri şi cheltuieli, respectiv, nivelul cheltuielilor pentru remunerarea angajaţilor.

La ÎM AC Cahul, în anul 2015, au fost incluse în contractul colectiv de muncă prevederi privind acordarea ajutoarelor materiale cu caracter de premiere tuturor angajaţilor cu ocazia zilelor de sărbătoare (7 sărbători), fără a se indica sursa de achitare a acestora. Ca urmare, în anul 2016, au fost acordate ajutoare materiale la sărbători în sumă de 545,9 mii lei, de la care nu s-au calculat contribuţiile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă de 49,1 mii lei, după cum prevede Legea nr.1593-XV din 26.12.2002.

SA RAC Soroca a acordat premii cu ocazia zilelor de sărbătoare nelucrătoare, zilei profesionale şi jubileelor în sumă totală de 90,0 mii lei, iar ÎM RAC Bălţi - ajutoare materiale cu diferite ocazii în sumă de 105,0 mii lei, din care 4,3 mii lei¹³⁵ au fost acordate neregulamentar, în lipsa prevederilor statutare şi a contractului colectiv de muncă.

În situaţie similară, precum şi aflându-se în proces de insolvabilitate, ÎS AN a suportat în anul 2016 cheltuieli în sumă de 78,4 mii lei pentru acordarea premiilor de sărbători angajaţilor şi pentru îndeplinirea unor atribuţii de serviciu, precum şi pentru acordarea ajutoarelor materiale. Contrar prevederilor art.211 alin.(3) din Codul muncii, ÎM AC Cahul a acordat angajaţilor sancţionaţi ajutoare materiale cu caracter de premiere cu ocazia sărbătorilor în sumă totală de 13,5 mii lei.

La stabilirea sporurilor pentru intensitatea muncii, ÎM GAAC Nisporeni nu a ţinut cont de faptul că acestea nu sunt acoperite prin tarif şi nu a fundamentat gradul de sporire a volumului lucrărilor executate, precum şi aportul personal al angajatului, prin ce, în anul 2016, au fost suportate cheltuieli nejustificate şi neeficiente în sumă totală de 56,6 mii lei (inclusiv plăţile aferente).

ÎM DP AC Ştefan Vodă, având la 01.01.2016 acumulate pierderi din activitatea operaţională în sumă de 18246,3 mii lei, a acordat premii în sumă de 18,5 mii lei (inclusiv: administratorului – 10,4 mii lei) şi 9,5 mii lei pentru zilele de sărbătoare.

În lipsa prevederilor legal-normative şi a surselor de finanţare, la ÎM RAC Bălţi, în anul 2016, au fost acordate neregulamentar premii unice în sumă totală de 41,5 mii lei pentru participarea la acţiunile municipale de menţinere a sistemului de protecţie civilă. O situaţie similară s-a constatat şi la ÎM DP GCL Făleşti, care, în anul 2016, în baza Dispoziţiei primarului or.Făleşti, a acordat la 72 de angajaţi premii în sumă totală de 52,5 mii lei.

La ÎM AC Basarabeasca, în anul 2016, cheltuielile efective pentru remunerarea muncii au constituit 1229,5 mii lei, inclusiv salariul de funcţie - 1155,0 mii lei, alte sporuri (vechimea în muncă etc.) şi premii stabilite de legislaţie nefiind acordate. O situaţie analogică a fost atestată şi la ÎM AQUA Basarabeasca.

• ÎAC nu au respectat prevederile art.118 alin.(1) şi alin.(4) din Codul muncii şi nu au asigurat folosirea de către salariaţi a concediilor de odihnă în fiecare an calendaristic, prin ce au admis neutilizarea deplină a concediilor ordinare timp de 2 şi mai mulţi ani consecutiv, ceea ce are efect negativ asupra activităţii financiare a întreprinderii, care se exprimă prin suportarea unor cheltuieli mai mari la data compensării concediilor nefolosite, deoarece salariile medii curente din ziua de calcul sunt, de regulă, mai mari decât cele din anii precedenţi. Astfel, ÎM RAC Bălţi pentru zilele de concediu nefolosite în anul 2016 a achitat 241,0 mii lei¹³⁶, sau cu 40,4 mii lei mai mult decât s-ar fi calculat în cazul acordării concediilor în timpul stabilit.

La eliberarea din funcţie a ex-directorului general al SA AC Chişinău, acestuia i s-a calculat compensaţia pentru concediul neutilizat din perioadele precedente ( anul 2009) de 232 zile, fiind suportate cheltuieli ineficiente în sumă de 63,74 mii lei. De menţionat că ordinul de acordare a concediului directorului general se semna de însăşi directorul general al SA AC Chişinău.

• Remunerarea angajaţilor din cadrul ÎAC supuse auditării în lipsa indicatorilor măsurabili de performanţă generează subiectivism în acest domeniu, condiţionează evaluarea neadecvată a activităţii angajaţilor, calcularea şi achitarea nefundamentată a diferitor premii, sporuri şi adaosuri, precum şi limitează posibilitatea de revizuire şi verificare a volumului de lucru executat de fiecare angajat în parte,.

Deşi principalii indicatori ai activităţii ÎM AC Cahul au avut o scădere semnificativă, volumul apei realizate s-a micşorat de la 1074,1 mii m³ în anul 2015 până la 1056,4 mii m³ – în anul 2016, iar pierderile de apă (scurgeri, consum nefacturat, pierderi comerciale, scurgeri latente) s-au majorat considerabil – de la 805,4 mii/m³ în anul 2014 şi 934,1 mii/m³ în anul 2015 până la 987,5 mii/m³ – în anul 2016, fondul de salarizare a angajaţilor fiind în creştere (în anul 2015 faţă de anul 2014 - cu 1723,5 mii lei (22,03%), şi în anul 2016 faţă de anul 2015 – cu 10,2 mii lei (0,11%)). Cu toate acestea, nu există un Regulament de salarizare, pentru aplicarea corectă faţă de toţi angajaţii a sistemului de salarizare legat direct cu indicatorii de producţie. În special, nu sunt elaborate criteriile şi normativele de evaluare a performanţelor profesionale individuale de calitate a muncii, care urmau a fi aplicate la stabilirea stimulării fiecărui angajat sau a altor premii la salariu.

La SA AC Chişinău s-au acordat spor “la soldă”¹³⁷ şi concediu suplimentar plătit¹³⁸ pentru intensitatea şi complexitatea muncii, în baza unor demersuri ale şefilor de subdiviziuni, fiind motivate prin perioada îndelungată de activitate în cadrul entităţii (spor pentru vechimea în muncă) şi prin munca conştiincioasă şi responsabilă (activităţi şi atribuţii care urmează a fi executate potrivit contractului individual de muncă şi fişei postului). Ca urmare, cheltuielile suportate în anul 2016 în sumă de 6930,23 mii lei¹³⁹ sunt neargumentate şi ineficiente.

De menţionat că la SA AC Chişinău ponderea salariului de funcţie este de 50,6%, a premiilor, sporurilor şi adaosurilor – 31,36%, şi a ajutoarelor materiale, indemnizaţiilor şi compensaţiilor calculate angajaţilor şi membrilor CS - 18,0%. Totodată, auditul relevă nemotivarea performanţei angajaţilor, chiar dacă la întreprindere este aprobat un Regulament privind evaluarea individuală a performanţei specialiştilor. Astfel, din anul 2015, evaluarea performanţelor angajaţilor în cadrul SA AC Chişinău nu se mai efectuează. Analizând volumul de lucru al Secţiei măsurări şi metrologie, compusă din 10 angajaţi (inclusiv 2 funcţii de conducere), cu fondul de salarizare de 1094,11 mii lei, auditul a constatat că pentru anul 2016 nu s-a determinat şi nu se cunoaşte care a fost aportul fiecărui angajat la realizarea planului de activitate al secţiei.

De asemenea, auditul a constatat eficienţa scăzută a Serviciului informatizări al SA AC Chişinău, care la 30.08.2017 este compus din 24 de persoane (aprobate 27 unităţi, inclusiv 4 unităţi de conducere), cu fondul de remunerare de 2983,89 mii lei. Cu toate acestea, auditorii Curţii de Conturi, precum şi auditorii ANRE¹⁴⁰ s-au confruntat cu imposibilitatea utilizării informaţiilor generate de programele informatice existente la SA AC Chişinău (în special, cele contabile). La momentul actual, SA AC Chişinău dispune de sisteme informatice dispersate, care nu pot oferi informaţii generalizate pe toată întreprinderea, pentru aceasta fiind necesară convertirea datelor de ieşire din mai multe sisteme, fapt care poate genera erori, astfel urmând a fi reverificată informaţia obţinută, ceea ce complică activitatea auditorilor.

Totodată, menţionăm că informaţiile solicitate, în majoritatea cazurilor, au fost incorecte şi erau întoarse spre corectare. Reieşind din starea precară a lucrurilor, considerăm oportună implementarea unui nou sistem informaţional, care ar satisface cerinţele actuale de prelucrare a datelor contabile, precum şi ar reduce cheltuielile privind personalul sectorului informaţional.

La ÎS AN s-au acordat premii şi remuneraţii suplimentare în sumă de 1,0 mii lei pentru realizarea unor activităţi care ţin de executarea funcţiilor de serviciu.

• Contrar prevederilor art.111 şi art.158 din Codul muncii, precum şi ale pct.6 din Hotărârea Curţii Constituţionale¹⁴¹, pentru persoanele salariate cu salariul lunar, în anul 2016, a fost calculat şi achitat suplimentar salariul mediu pentru zilele de sărbătoare (de către ÎM AC Cahul - în sumă de 275,6 mii lei, şi de către ÎM AC Ungheni - în sumă de 276,3 mii lei). Mai mult decât atât, deşi Curtea de Conturi, în anul 2014, a informat ÎM AC Ungheni despre ilegalitatea în cauză, aceasta nu a fost oprită, fiind suportate cheltuieli în anul 2015 în sumă de 362,6 mii lei şi în ianuarie 2017 – de 99,5 mii lei.

• La stabilirea sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, ÎAC nu au aplicat prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.1335 din 10.10.2002¹⁴², pct.5 al HG nr.152 din 19.02.2004¹⁴³ şi ale pct.4 din HG nr.1487 din 31.12.2004¹⁴⁴, în vederea evaluării stării reale a condiţiilor de muncă şi de atestare a locurilor de muncă, care se reflectă în fişa condiţiilor de muncă la locul de muncă. Ca urmare, în anul 2016, la ÎM AC Cahul a fost achitat neregulamentar un spor în sumă de 109,5 mii lei, la ÎM DP GCL Făleşti – de 71,6 mii lei, la ÎM DP AC Ştefan Vodă – de 11,1 mii lei, la SA RAC Soroca – de 105,4 mii lei, la ÎM AC Ungheni – de 302,3 mii lei.

În urma atestării în anul 2016 a locurilor de muncă la ÎM AC Ungheni¹⁴⁵, a fost stabilită depăşirea neesenţială a nivelului de zgomot pentru 3 posturi de muncă, şi pentru un loc de muncă - nivelul de amoniac faţă de normativ. Astfel, din 22 posturi de muncă care primeau anterior sporul respectiv, în prezent sunt doar 4 posturi. Totodată, începând cu 01.01.2017, ÎM AC Ungheni a purces la acordarea unor garanţii şi compensaţii nefundamentate nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere juridic, care în anul 2017 vor constitui circa 223,9 mii lei¹⁴⁶.

• Contrar prevederilor HG nr.10 din 05.01.2012¹⁴⁷, în scopul compensării cheltuielilor de deplasare a controlorilor reţelelor de apă şi lăcătuşilor din secţia comercială, la ÎM AC Cahul, începând cu anul 2014, se achită un adaos lunar în mărime de 200,00 lei, ceea ce a dus la suportarea unor cheltuieli în sumă de 51,4 mii lei.

• Deşi la 21.12.2016, conform Dispoziţiei nr.312 a primarului or.Basarabeasca, directorul ÎM AC Basarabeasca, urmare rezultatelor Inspecţiei Financiare, a fost eliberat din funcţie, iar conform Hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 26.01.2017, acesta a fost înlăturat de la gestionarea întreprinderii, fapt înregistrat de CÎS la 07.02.2017, administratorul procesului de insolvabilitate a ÎM AC Basarabeasca nu a asigurat eliberarea directorului din funcţia deţinută, prin ce a admis suportarea de către întreprindere a unor cheltuieli, în perioada decembrie 2016 – mai 2017 (data efectuării auditului), aferente salariului acestuia în sumă de 44,9 mii lei, inclusiv contribuţiile obligatorii.

La ÎM AQUA Basarabeasca nu s-a ţinut cont de prevederile pct.10 din Regulamentul aprobat prin HG nr.435 din 23.04.2007¹⁴⁸ şi, în anul 2016, a fost calculată indemnizaţia pentru concediul de studii al directorului de 50 zile, în loc de 30 zile, folosindu-se salariul mediu determinat contrar prevederilor actelor normative¹⁴⁹, prin ce au fost suportate cheltuieli suplimentare de 10,6 mii lei (inclusiv plăţile aferente). Deşi în perioada anilor 2012-2014 directorul nu a beneficiat de concedii suplimentare pentru participarea la sesiunile de reper, iar în lunile mai şi octombrie 2015 a fost emisă dispoziţia primarului or. Basarabeasca privind oferirea concediului pentru studii, întreprinderea a pontat aflarea persoanei la locul de muncă şi i-a menţinut salariul integral, ceea ce determină riscul retribuirii directorului întreprinderii pentru munca neprestată.

Aflându-se în conflict de interese, directorul ÎM AQUA Basarabeasca şi-a angajat soţia în funcţia de economist (din a.2012) şi, prin cumul (pe 0,75 unităţi), ca inspector în Serviciul personal, cu regimul de muncă de 4 ore zilnic.

ÎAC se confruntă cu lipsa pe piaţa muncii a personalului calificat, ceea ce duce la angajarea persoanelor de vârstă pensionară şi, respectiv, la micşorarea productivităţii muncii şi majorarea riscului de accidente de muncă pentru angajaţii din sectoarele cu condiţii extreme de muncă, precum şi la majorarea costurilor de personal din contul achitării adaosurilor pentru vechimea în muncă. Astfel, la SA AC Chişinău, la 31.08.2017, erau angajate 121 de persoane (104 bărbaţi şi 17 femei) cu vârsta mai mare de 65 de ani.

• SA AC Chişinău (CS şi ex-directorul general) şi-a luat angajamente exagerate faţă de organizaţia sindicală a întreprinderii, fără ca acestea să fie aprobate de CS. Astfel, potrivit pct.7.5 al contractului colectiv de muncă, angajatorul se obliga să transfere anual 1,5% din fondul de remunerare a muncii pe contul organizaţiei sindicale, faţă de 0,15%, precum este stabilit în art.35 alin.(5) din Legea sindicatelor nr.1129 din 07.07.2000, prin ce a suportat cheltuieli neregulamentare de 1921,4 mii lei - în anul 2014, de 2063,2 mii lei - în anul 2015, şi de 2103,7 mii lei - în anul 2016. De asemenea, pentru organizarea odihnei, au mai fost transferate organizaţiei sindicale: în 2014 – 945,9 mii lei, în 2015 – 1300,0 mii lei, în 2016 – 700,0 mii lei. Aceste ajutoare au fost considerate de către SFS ca facilităţi acordate de patron (art.19 lit.a) din Codul fiscal¹⁵⁰), ca urmare, fiind calculat impozitul pe venit la sursa de plată în sumă de 1511,8 mii lei, fapt pe care SA AC Chişinău este în litigiu cu SFS.

De menţionat că, în anul 2016, SA AC Chişinău a acordat angajaţilor ajutoare materiale (pentru servicii comunale, înmormântare, veteranilor de război, la căsătorie, la aniversare etc.) în sumă de 4192,4 mii lei, care nu sunt legate de performanţa angajaţilor şi urmau a fi acordate din contul sindicatelor.

De asemenea, pentru întreţinerea organizaţiei sindicale, SA AC Chişinău a suportat, în anul 2016, cheltuieli de 356,84 mii lei pentru transport, servicii telefonice, rechizite de birou etc., precum şi cheltuieli neregulamentare în sumă de 287,7 mii lei pentru salarizarea preşedintelui comitetului sindical¹⁵¹. De menţionat că preşedintele comitetului sindical al SA AC Chişinău (în vârstă de 78 de ani) a fost eliberat din funcţia deţinută la întreprindere încă la 23.01.1987.

____________________________

¹³⁴ Art.31 alin.(3) din Codul muncii - în contractul colectiv de muncă pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum şi condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia în vigoare şi de convenţiile colective.

¹³⁵ Ajutorul material acordat rudelor apropiate în legătură cu decesul fostului lucrător al întreprinderii – 2,0 mii lei (2 cazuri); ajutorul material acordat în legătură cu agravarea stării sănătăţii rudelor apropiate – 1,0 mii lei (1 caz); ajutorul material pentru combatantul războiului din Afganistan – 0,3 mii lei (1 caz); ajutorul material soţiilor veteranilor decedaţi, participanţi la al II Război Mondial – 1,0 mii lei (3 cazuri).

¹³⁶ Compensarea concediilor de odihnă anuale nefolosite la 14 angajaţi, cu care au fost încetate contractele individuale de muncă, perioada de neutilizare a concediului variind de la 2 până la 16 ani.

¹³⁷ Pct.3.2.1 al Regulamentului cu privire la salarizarea angajaţilor SA AC Chişinău, aprobat prin Ordinul nr.15-6 din 27.01.2016, şi pct.12 din HG nr.743 din11.06.2002.

¹³⁸ Anexa nr.11 la Contractul colectiv de muncă pe anii 2014-2016 (concediul de odihnă suplimentar plătit, care variază de la 4 zile până la 7 zile).

¹³⁹ Concediu suplimentar pentru intensitate - 835,37 mii lei, spor la soldă - 6094,92 mii lei, din care pentru conducerea entităţii - 58,83 mii lei.

¹⁴⁰ Raportul privind rezultatele controlului activităţii desfăşurate de către SA AC Chişinău în perioada anilor 2013-2015.

¹⁴¹ Hotărârea Curţii Constituţionale nr.11 din 31.05.2011 privind controlul constituţionalităţii sintagmei “cu plata salariului mediu (pentru salariaţii care sunt remuneraţi în acord sau pe unitate de timp)” din alin.(1) al art.111 din Codul muncii, în redacţia Legii nr.168 din 09.07.2010 “Pentru modificarea şi completarea Codului muncii al RM”.

¹⁴² Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, aprobat prin HG nr.1335 din 10.10.2002.

¹⁴³ HG nr.152 din 19.02.2004 “Cu privire la cuantumul sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile”.

¹⁴⁴ HG nr.1487 din 31.12.2004 “Cu privire la aprobarea Listei - tip a lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiţii grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare”.

¹⁴⁵ Paşaportul atestării locurilor de muncă din 19.10.2016.

¹⁴⁶ Prin Ordinul nr.10 din 16.01.2017 şi procesul-verbal nr.08 din 29.12.2016, au fost aprobate: alimentaţie de protecţie (0,5 l zi/tură), spor la salariu de 250 lei, concedii anuale suplimentare de până la 7 zile calendaristice la 21 specialităţi/ocupaţii (45 angajaţi).

¹⁴⁷ HG nr.10 din 05.01.2012 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la delegarea salariaţilor entităţilor din RM, capitolul VII “Compensarea cheltuielilor pentru transport””.

¹⁴⁸ HG nr.435 din 23.04.2007 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la acordarea unor garanţii şi compensaţii salariaţilor care îmbină munca cu studiile”.

¹⁴⁹ Pct.6 şi pct.10 din Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin HG nr.426 din 26.04.2004.

¹⁵⁰ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

¹⁵¹ 154,1 mii lei – salariu de funcţie; 46,2 mii lei – spor pentru vechime în muncă; 38,5 mii lei – spor lunar; 31,6 mii lei – concediu şi ajutor anual; 9,6 mii lei – premiu anual, şi 7,7 mii lei – deplasări.

3.1.7. Cu privire la achiziţii

La achiziţia mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, ÎAC¹⁵² nu au aprobat reglementări privind modul de iniţiere, contractare şi executare a procedurilor de achiziţii, care ar asigura transparenţa şi eficienţa achiziţiilor publice, ceea ce generează utilizarea netransparentă a banului public şi suportarea unor cheltuieli ineficiente.

În perioada auditată, ÎAC au efectuat achiziţiile conform contractelor civile încheiate direct cu furnizorii, sau numai în baza documentelor financiare înaintate (facturi, conturi de plată). De exemplu, contrar prevederilor art.210 şi art.666 din Codul civil¹⁵³, ÎM RAC Bălţi, în anul 2016, fără perfectarea contractelor civile, a procurat materiale în valoare totală de 1054,0 mii lei¹⁵⁴.

Verificările efectuate şi explicaţiile primite de la unii angajaţi ai ÎM RAC Bălţi au relevat existenţa unor fraude la efectuarea achiziţiilor de către titularii de avans. Astfel, în anul 2016, fostul contabil-şef al ÎM a efectuat achiziţii, declarate pe alte persoane care infirmă acest fapt, fără ca mărfurile respective se fie transmise la depozit, prin ce au fost aduse întreprinderii prejudicii în sumă de 44,9 mii lei¹⁵⁵. De menţionat că, potrivit datelor Inspecţiei Financiare, în perioada anilor 2014-2016, în lipsa documentelor justificative, au fost ridicate de aceeaşi persoană 714,3 mii lei.

• SA AC Chişinău, deşi dispune de Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor de achiziţionare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, aprobat la 27.04.2010 şi modificat la 13.01.2012, efectuează procurări fără evaluări concurenţiale, doar în baza deciziilor consiliului de directori. Astfel, în anul 2016, au fost efectuate procurări de 383,1 mil.lei, inclusiv 29,3 mil. lei aferente procedurilor de achiziţie ale BERD. Conform rezultatelor controlului efectuat de ANRE¹⁵⁶, s-a constatat că SA AC Chişinău a procurat bunuri de la intermediari care au aplicat adaosuri comerciale exagerate, prin ce Societatea a suportat cheltuieli ineficiente de 9924,15 mii lei¹⁵⁷. Urmare verificărilor efectuate de prezentul audit¹⁵⁸, s-au relevat următoarele.

De la SA “CMC”, în perioada anilor 2015-2016, s-au procurat 1982 m de ţevi de fontă ductibilă , în sumă de 5776,7 mii lei, din care 2143,4 mii lei constituie valoarea majorată comparativ cu valoarea în vamă, sau a fost aplicat un adaos de 59% la valoarea în vamă.

Cu SRL “Naiman Com”, la 11.01.2016 (cu livrări în anul 2016 de 18,1 mil.lei), a fost încheiat un contract privind executarea lucrărilor de construcţie, reabilitare şi reparaţii, fără a se indica valoarea totală a contractului, indicându-se doar preţurile unitare pentru anumite tipuri de lucrări. Aceleaşi condiţii erau prevăzute şi în contractul încheiat cu ÎM “Exdrupo” (cu livrări în anul 2016 de 7,9 mil.lei).

SA AC Chişinău a externalizat serviciile de salubrizare a încăperilor (clining) şi de pază, fiind încheiate contracte cu SRL “Valsar” (cu livrări de 3,2 mil.lei) şi cu ÎS Paza de Stat (cu livrări de 11,4 mil.lei). Analizând pertinenţa şi economia formată la externalizarea serviciilor de clining, s-a constatat că veniturile înregistrate de SRL “Valsar” în anul 2016 sunt obţinute în proporţie de 99%¹⁵⁹ din prestarea de servicii SA AC Chişinău. Potrivit datelor Declaraţiei VEN12, SRL “Valsar” a înregistrat în anul 2016 venituri în sumă de 2696,12 mii lei şi cheltuieli - de 1950,22 mii lei, din care 1456,4 mii lei – pentru retribuirea muncii şi plăţile aferente. Ţinându-se cont de faptul că în anul 2016, conform prevederilor Codului fiscal, SA AC Chişinău a reflectat la cheltuieli 53% din TVA care urma a fi trecută în cont, Societatea a suportat în anul 2016 cheltuieli ineficiente de circa 972,84 mii lei¹⁶⁰. Aceeaşi situaţie se atestă şi la prestarea serviciilor de către ÎS Paza de Stat, unde cheltuielile ineficiente constituie circa 1,01 mil.lei.

Tuburile din geotextil au fost procurate în 2016 de către SA AC Chişinău de la SRL “Policontract” la preţurile de 53815 lei/buc (41 buc.) şi de 43500 lei/buc (20 buc.), suportând cheltuieli ineficiente de 422,9 mii lei.

• Unele procurări de bunuri şi servicii au fost efectuate de ÎAC contrar scopurilor statutare de activitate ale întreprinderii şi necesităţilor de producţie, prin ce, în perioada anilor 2015-2016, au fost admise cheltuieli ineficiente şi/sau neregulamentare, inclusiv la ÎS AN – de 5,8 mii lei¹⁶¹, SA AC Nisporeni – de 34,6 mii lei¹⁶², ÎM RAC Bălţi – de 5,1 mii lei¹⁶³.

ÎS AN, nejustificat şi netransparent, a contractat la 10.12.2009 un avocat¹⁶⁴, pentru prestarea serviciilor de asistenţă juridică la încasarea datoriilor RAC Bălţi (71,7 mil.lei), acordându-i o retribuţie de 7% din suma datoriei, prin ce au fost suportate cheltuieli de 2327,2 mii lei. De menţionat că clauza penală în cazul rezilierii fără temei legal a contractului de către ÎS AN a fost stabilită în mărime de 50% de la suma datoriei dispuse spre încasare de către instanţa de judecată. Rezilierea contractului a fost posibilă abia în octombrie 2012, după ce avocatului i-a fost retrasă licenţa de către ministrul Justiţiei¹⁶⁵. La momentul actual, datoria ÎS AN, inclusă în lista creditorilor, constituie suma de 2227,2 mii lei¹⁶⁶.

În condiţii similare de netransparenţă, ÎS AN a încheiat, la 27.10.2011, cu un alt avocat¹⁶⁷ şi contractul de prestare a serviciilor de asistenţă juridică privind încasarea datoriilor SA RAC Soroca (9,1 mil.lei), acordându-i o retribuţie de maxim 7% din suma datoriei, astfel fiind suportate cheltuieli de 100,0 mii lei¹⁶⁸. De menţionat că fondul anual de remunerare a funcţiei de jurist constituia la ÎS AN, în anul 2014, circa 66,0 mii lei.

De menţionat că ÎS AN, în perioada 01.10.2010-15.06.2012, a angajat prin cumul în funcţia de jurist pe cet. P.A., domiciliat în mun. Chişinău, care concomitent era angajat la AAM ca specialist în Secţia secretariat şi resurse umane (din 18.01.2010) şi la ÎS “Staţiunea Tehnologică pentru Irigare Chişinău”, prin cumul, în calitate de jurist (din 01.02.2010), din ce reiese că acesta fizic nu putea să îndeplinească funcţiile în or.Soroca. Persoana în cauză a fost remunerată doar în baza tabelului de pontaj, în care se indicau 4 ore lucrate pe zi, fiind suportate cheltuieli în sumă de 70,6 mii lei¹⁶⁹. La 15.06.2012 angajatul dat a fost concediat, ca temei servind încadrarea în serviciul permanent a unui alt angajat, însă ordinul de concediere nu a fost adus la cunoştinţă acestuia sub semnătură, ceea ce a determinat instanţa de judecată să-l restabilească în funcţie, iar ÎS AN a suportat cheltuieli suplimentare în sumă de 55,5 mii lei.

Deşi nu a contractat lucrările de modernizare a staţiilor de pompare, administratorul ÎS AN a procurat lucrări cu macara la demontarea/montarea utilajului în sumă de 33,8 mii lei, incluse deja în devizul de cheltuieli al antreprenorului, precum şi a suportat neregulamentar¹⁷⁰, în perioada anilor 2014 – 2016, cheltuieli de salarizare a unui angajat în sumă de 147,6 mii lei¹⁷¹, învestit cu funcţia de responsabil tehnic în lipsa certificării acestuia în domeniul respectiv, concomitent cu remunerarea (121,6 mii lei) unui responsabil tehnic atestat.

Şi SA RAC Soroca a contractat, la 01.11.2015, Cabinetul Avocatului “Coşman Serghei”, pentru acordarea asistenţei juridice, şi la 26.02.2016 - SRL “Capitolium Elit”, pentru prestarea serviciilor privind reorganizarea societăţii pe acţiuni prin dezmembrare, deşi în aceeaşi perioadă la Societate erau angajaţi 2 jurişti cu atribuţiile respective, stabilite în fişa postului. Astfel, SA RAC Soroca a suportat ineficient şi neregulamentar cheltuieli în sumă de 57,6 mii lei şi, respectiv, de 145,0 mii lei.

SA RAC Orhei, prin proceduri de achiziţie, a procurat doar 3 automobile, dintre care (1) două pentru procesul de producere, cu anii de producţie 2006 şi 2007, în sumă de 329,0 mii lei, şi (2) un autoturism nou Hyundai Santa Fe, pentru director, în sumă de 671,0 mii lei. De menţionat că procurarea unui atumobil de “lux” pentru director nu se corelează cu rezultatele economice ale întreprinderii. Totodată, ţinând cont de prevederile art.26 alin.(9) din Codul fiscal, întreprinderea nu-şi va putea recupera în scopuri fiscale uzura în sumă de 471,0 mii lei. Totodată, consumul de combustibil indicat în oferta pentru autoturismul Hyundai Santa Fe nu corespunde cu cel folosit de întreprindere. Astfel, conform ofertei, consumul mediu de combustibil urma a fi de 6,7 l/100km, dar a fost de 8,9 l/100km, prin ce, în anul 2016, au fost suportate cheltuieli suplimentare în sumă de 6,3 mii lei.

Directorul ÎM AQUA Basarabeasca, în lipsa deciziei fondatorului, la 01.09.2012, a contractat şi a achitat studiile sale universitare, la specialitatea de drept, în sumă de 16,9 mii lei, care, urmare efectuării inspecţiei financiare, au fost restituite întreprinderii la 12.12.2016.

ÎM AC Ungheni nejustificat a suportat cheltuieli aferente prestării serviciilor privind verificarea şi reparaţia instalaţiilor electrice de înaltă tensiune (22,3 mii lei) şi de achiziţie de mărfuri electrotehnice (22,0 mii lei), care nu au fost acceptate de Inspectoratul Energetic de Stat, deoarece au lipsit documetele care ar confirma executarea lucrărilor în cadrul unui laborator autorizat, calificarea persoanei şi calitatea materialelor utilizate.

De asemenea, ÎM AC Ungheni a efectuat, în perioada anilor 2015-2016, netransparent şi cu nedeclararea prezenţei unui conflict de interese la Consiliul de administraţie al ÎM şi/sau AAPL, achiziţia de sulfat de aluminiu în sumă de 1128,8 mii lei de la ÎI “Nedelcu Silvia”. Auditul relevă că ÎI este fondată pe adresa de domiciliu a administratorului ÎM, iar soţia acestuia este şi contabilul ÎI date. De asemenea, administratorul ÎM AC Ungheni nu a respectat prevederile art.3 din Legea nr.1264-XV din 19.07.2002¹⁷² şi ale Legii nr.16-XVI din 15.02.2008¹⁷³ privind declararea pentru anul 2015 a veniturilor şi conflictului de interese, iar pentru anul 2016 declararea averii şi a intereselor personale s-a efectuat în perioada derulării misiunii de audit (aprilie 2017). Auditul atenţionează că, potrivit prevederilor legale¹⁷⁴, actele juridice emise/încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale sunt lovite de nulitate absolută.

De menţionat că valoarea în vamă a sulfatului de aluminiu livrat de ÎI “Nedelcu Silvia” către ÎM AC Ungheni a fost de 441,7 mii lei, sau cu 687,1 mii lei (inclusiv TVA) mai puţin decât valoarea la care a fost procurat de ÎM, acestea constituind cheltuieli ineficiente.

Lipsa controlului intern asupra operaţiunilor de recepţionare a mărfurilor şi documentarea neregulamentară a documentelor de însoţire condiţionează exagerarea cheltuielilor ÎAC şi, respectiv, a costului serviciilor, ceea ce contravine art.6 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992. Astfel, ÎM AC Ungheni, la 07.07.2016, a confirmat recepţia a 4,0 t sulfat de aluminiu în sumă de 27,8 mii lei, deşi, conform datelor Serviciului Vamal şi SFS, furnizorul nu a importat cantitatea în cauză şi nu a efectuat alte procurări, ceea ce denotă existenţa unei livrări fictive.

La fel netransparent, în perioada anilor 2015-2016, ÎM AC Ungheni a contractat de la SRL “Servostal” servicii de verificare metrologică a 3815 apometre în sumă de 225,4 mii lei (inclusiv TVA)¹⁷⁵ şi a 967 de apometre în sumă de 304,8 mii lei (315 lei per contor). În acelaşi timp, pe piaţă existau şi alte oferte, cu preţ mai avantajos, inclusiv a SRL “Servostal”, care a livrat altor ÎAC apometre la preţul de 250 lei per contor. Ca urmare, ÎM AC Ungheni a suportat cheltuieli suplimentare de 110,4 mii lei şi, respectiv, de 58,9 mii lei.

De menţionat că ÎM AC Ungheni nu a asigurat o evidenţă analitică contabilă conformă a decontărilor cu consumatorii cărora le-au fost prestate servicii de verificare metrologică a apometrelor¹⁷⁶. Astfel, nu există o evidenţă integră a apometrelor demontate de la consumatori, transmise spre verificare metrologică, primite de la verificare şi instalate la consumator. Ca urmare, conform registrelor existente, în anii 2015-2016, au fost (de)montate la consumatori 3218 apometre, iar verificarea metrologică s-a efectuat la 3807 apometre, sau cu 589 de apometre mai mult. Deci, există riscul neprestării serviciilor de verificare a apometrelor în sumă de 50,4 mii lei.

Contractarea în anii 2015 şi 2016 de către ÎM AC Ungheni a serviciilor de restabilire a pavajului asfaltic în sumă de 230,9 mii lei şi, respectiv, de 26,0 mii lei s-a efectuat fără indicarea locului şi a volumului lucrărilor care trebuie executate¹⁷⁷, precum şi la preţuri majorate faţă de cele suportate de primăria mun.Ungheni, prin ce au fost suportate cheltuieli ineficiente de 60,5 mii lei.

____________________________

¹⁵² ÎS AN, SA SC Floreşti, ÎM AC Basarabeasca, SA RAC Orhei, ÎM DP GCL Făleşti, ÎM DP AC Ştefan Vodă, ÎM AC Căuşeni, SA RAC Soroca, ÎM RAC Bălţi, ÎM AC Ungheni.

¹⁵³ Codul civil al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

¹⁵⁴ Materii prime şi materiale de bază (2111) – 747,4 mii lei; piese de schimb auto (2113) – 238,9 mii lei; cărbune (2114) – 33,5 mii lei; acumulatoare (2116) – 6,5 mii lei; alte materiale (2119) – 27,7 mii lei.

¹⁵⁵ A fost primit numerar în sumă de 74,9 mii lei, din care 30,0 mii lei au fost ulterior restituite.

¹⁵⁶ Raportul privind rezultatele controlului activităţii licenţiate desfăşurate de către SA AC Chişinău în perioada anilor 2013-2015.

¹⁵⁷ SA“ CMC” – 5046,7 mii lei (procurări de 21138,4 mii lei); SRL “NJT” – 136,4 mii lei (682,1 mii lei), SRL “Bemas” – 142,3 mii lei (548,3 mii lei), SRL “Hydrosistems-ML” – 203,7 mii lei (535,1 mii lei), SRL “Techno-Test” – 1206,5 mii lei (3617,7 mii lei), SRL “Policontract” – 1162,7 mii lei (6500,8 mii lei), SRL “Instalco” – 103,6 mii lei (405,0 mii lei), SRL ATAI – 271,0 mii lei (629,3 mii lei), SRL “Aden-Transexim” – 150,3 mii lei (2116,1 mii lei), SRL “Mirzaghitov &Co” – 367,2 mii lei.

¹⁵⁸ Procurările în anul 2016 de la 10 agenţi economici în sumă de 40,5 mil.lei.

¹⁵⁹ Veniturile obţinute de entitate în anul 2016, conform Declaraţiei VEN12 - 2696,12 mii lei. Veniturile aferente livrărilor efectuate la SA AC Chişinău - 3228,4 mii lei/1,2=2690,3 mii lei.

¹⁶⁰ 740,0+(538,07*0,53)-((1950,22-1456,4))*0,2*0,53).

¹⁶¹ Abonarea la presa locală (Ziarul Nostru) – 3,5 mii lei în anul 2015 şi 2,0 mii lei în anul 2016, onorarea colindătorilor - 0,3 mii lei.

¹⁶² Admiterea majorării preţului materialelor incluse în actele de îndeplinire a lucrărilor de branşare a consumatorilor la reţeaua de apeduct (cămin pentru contor cu capac – cu 865 lei/buc.).

¹⁶³ Flori - 2,0 mii lei, produse alimentare - 0,5 mii lei, abonamente în transportul public urban – 2,6 mii lei (secretar; inginer din secţia tehnică; inspector cadre din secţia cadre; tehnician din secţia energetică).

¹⁶⁴ Licenţa de avocat nr.2163 la 21.05.2011, domiciliat în mun.Chişinău.

¹⁶⁵ Ordinul nr.463 din 08.10.2012.

¹⁶⁶ 1433,5 mii lei – onorariul în baza contractului de prestare a serviciilor de asistenţă juridică (2% de la valoarea acţiunii acceptate în instanţa de judecată – 71677,4 mii lei); majorarea de întârziere pentru neachitarea în termen a onorariului – 793,7 mii lei.

¹⁶⁷ Domiciliat în or.Soroca.

¹⁶⁸ Achitările reciproce prin contractul de cesiune a creanţelor, încheiat cu SA Regia “Apă-Canal Soroca” (până la reorganizare - Î.M. “Direcţia de Apeducte şi Canalizare Soroca”) – contractul nr.81 din 26.09.2013, contractul nr.80 din 01.10.2014.

¹⁶⁹ Anul 2010 – 9,0 mii lei, anul 2011 – 36,0 mii lei, anul 2012 – 25,6 mii lei.

¹⁷⁰ Art.13 alin.(4) din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii (în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996); pct.47 din Regulamentul aprobat prin HG nr.361 din 25.06.1996; HG nr.329 din 23.04.2009 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activităţi în construcţii”.

¹⁷¹ Angajatul ÎS AN – G.S., anul 2014 – 54,2 mii lei, anul 2015 – 55,7 mii lei, anul 2016 – 37,6 mii lei.

¹⁷² Legea nr.1264-XV din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, abrogată prin Legea privind declararea averii şi a intereselor personale nr.133 din 17.06.2016 (în vigoare din 01.08.2016).

¹⁷³ Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese.

¹⁷⁴ Art.9, art.12 alin.(1), alin.(2) din Legea nr.16-XVI din 15.02.2008, art.15 din Legea nr.133 din 17.06.2016.

¹⁷⁵ Contractele din 02.01.2014 şi 02.01.2016, privind verificarea metrologică a apometrelor: d15 clasa A, B-55 lei, clasa C–90 lei.

¹⁷⁶ Pe anii: 2015 – 142,9 mii lei/2731 buc.; 2016 – 82,5 mii lei/1376 buc.

¹⁷⁷ Notă: iniţierea lucrărilor de reparaţie a drumurilor să fie efectuată conform proceselor-verbale cu privire la examinarea stării tehnice şi cu stabilirea gradului de deteriorare a drumurilor.

♦ Analizele efectuate de audit relevă că diferite ÎAC procură aceleaşi mărfuri (inclusiv de la aceiaşi furnizori) la preţuri diferite, ceea ce denotă existenţa unor achiziţii netransparente şi cheltuieli ineficiente.

Astfel, în anul 2016, ÎM AC Cahul a procurat clor lichid de la un furnizor (SA “Alura”) la un preţ mediu de 35,04 lei/kg (inclusiv TVA), pe când SA AC Chişinău l-a procurat de la SRL “Aden-Transexim” la preţul mediu de 24,31 lei/kg (inclusiv TVA), prin ce au fost suportate cheltuieli suplimentare în sumă de 69,0 mii lei. ÎM RAC Bălţi a procurat 1kg de clor lichid cu preţul de la 34,5 lei până la 35,3 lei¹⁷⁸ (inclusiv TVA), fiind suportate cheltuieli suplimentare în sumă de circa 74,7 mii lei. ÎM AC Ungheni a procurat în anul 2015 clor lichid la preţul de 25,24 lei/kg şi în anul 2016 - de 26,79 lei/kg (inclusiv cheltuieli de transport), suportând suplimentar şi nejustificat cheltuieli pentru revizia tehnică, reparaţia, neutralizarea şi degazarea substanţei din 56 butelii/recipiente (910 lei/buc.) în sumă de 51,0 mii lei (inclusiv TVA).

În anul 2016, ÎM AQUA Basarabeasca a procurat clorură de var¹⁷⁹ la preţul de 16,72 lei/kg (inclusiv TVA), ÎM AC Basarabeasca – cu 19,0 lei/kg (inclusiv TVA), în timp ce ÎM GAAC Nisporeni - cu 22,56 lei/kg.

SA AC Nisporeni, în anul 2016, a procurat hipoclorit de sodiu (NaClO) de la SRL “Mic-Tan” cu 11,82lei/l, iar de la SRL “Policontract” - cu 5,37 lei/l, prin ce a suportat cheltuieli suplimentare de 9,7 mii lei. SA AC Chişinău a procurat în anul 2016 de la SRL “Aden-Transexim” hipoclorit de sodiu cu preţul mediu de 4,42 lei/l. De menţionat că preţul pentru o tonă de hipoclorit de sodiu la producător (SA “Oltchim”) constituia 85 euro/tona, în timp ce la SRL “Aden-Transexim” – respectiv, 200 euro/tona.

SA AC Nisporeni, în anul 2016, a procurat sulfatul de aluminiu cu 7,17 lei/l, în timp ce preţul de import al acestuia constituia 5,29 lei/l, prin ce a suportat cheltuieli suplimentare de 5,3 mii lei. ÎM AC Cahul a procurat sulfat de aluminiu de la 3 furnizori (SRL “Gloria Impex”, SRL “Chimtehgrup”, SRL “Policontract”) la preţul de la 6,3 lei/kg până la 7,1 lei/kg (inclusiv TVA). În acelaşi timp, preţul de import (inclusiv plăţile vamale şi TVA) al sulfatului de aluminiu constituia de la 4,68 lei/kg până la 5,29 lei/kg, prin ce au fost suportate cheltuieli suplimentare în sumă de 43,3 mii lei. De asemenea, ÎM AC Cahul nemotivat a schimbat furnizorul sulfatului de aluminiu, deşi preţul oferit de noul furnizor era mai mare decât cel oferit de fostul furnizor (care era dator întreprinderii cu 135,4 mii lei), prin ce au fost suportate cheltuieli suplimentare în sumă de 16,6 mii lei.

ÎM AC Basarabeasca, în anul 2016, a procurat energie electrică de la ÎCS “GNS Furnizare Energie” SRL, cu preţul (fără TVA) de 1,79 lei/kw, iar de la Secţia de alimentare cu energie electrică Basarabeasca a ÎS “Calea Ferată din Moldova” - cu 1,86 lei/kw, suportând cheltuieli suplimentare în sumă de 2,9 mii lei. În acelaşi timp, ÎM AQUA Basarabeasca achiziţionează energia electrică de la ÎS “Calea Ferată din Moldova” cu 1,85 - 1,87 lei/kw, pe când preţul de procurare de la ÎCS “GNS Furnizare Energie” SRL a constituit 1,92-2,16 lei/kw (fără TVA).

____________________________

¹⁷⁸ 4620 kg în sumă de 132,8 mii lei, 1800 kg în sumă de 52,3 mii lei, 2150 kg în sumă de 63,2 mii lei ( fără TVA).

¹⁷⁹ clor dezinfectant de 30-32%.

Subobiectivul II. Operatorii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare au înregistrat, gestionat şi raportat în mod adecvat şi eficient patrimoniul administrat?

Probele de audit acumulate au relevat o stare defectuoasă a managementului financiar-contabil, exprimată prin evidenţă şi raportare neautentică a patrimoniului aflat în gestiunea ÎAC. De asemenea, eficienţa gestiunii patrimoniului lasă mult de dorit, fiind formate stocuri de mijloace fixe, materiale care nu se utilizează ani de zile, precum şi acţiuni necredibile de recuperare a creanţelor.

3.2.1. Cu privire la înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile

Potrivit prevederilor art.3 lit.b) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999¹⁸⁰, obiecte ale dreptului de proprietate publică a UAT sunt bunurile întreprinderilor locale cu formă de proprietate publică, precum şi cota stabilită din capitalul statutar al întreprinderilor cu formă de proprietate mixtă şi comună.

Apartenenţa bunurilor domeniului public/privat se stabileşte, conform cadrului legal¹⁸¹, de către APL/organele de conducere ale operatorului şi urmează a fi prevăzută în contractul de delegare a gestiunii din partea APL, condiţii care nu au fost executate. Cadrul normativ¹⁸² atribuie AAPL obligaţii/competenţe exclusive privind organizarea şi controlul funcţionării serviciilor publice, precum şi administrarea bunurilor proprietate publică din infrastructura edilitară a UAT cu diligenţa unui bun proprietar. Potrivit competenţelor legale¹⁸³, APL administrează şi efectuează controlul funcţionării sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare ca parte a infrastructurii tehnico-edilitare a UAT respective, inclusiv prin inventarierea regulamentară¹⁸⁴.

____________________________

¹⁸⁰ Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare - Legea nr.523-XIV din 16.07.1999).

¹⁸¹ Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007.

¹⁸² Art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.14, art.15 din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002.

¹⁸³ Art.8 alin.(1) lit.b) şi lit.d) din Legea nr.303 din 13.12.2013.

¹⁸⁴ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012 (în continuare – Regulamentul MF privind inventarierea).

♦ Ca urmare a nerespectării prevederilor art.499 din Codul civil, art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998¹⁸⁵, AAPL şi ÎAC fondate de acestea nu au asigurat înregistrarea în registrul cadastral a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile transmise în gestiune întreprinderilor, ceea ce determină riscul pierderii drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile.

Conform prevederilor pct.5 din Regulamentul aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995¹⁸⁶, transmiterea întreprinderilor, a subdiviziunilor lor şi a unor obiecte aparte se efectuează împreună cu documentele care confirmă dreptul de posesie şi de folosinţă a terenului pe care acestea sunt amplasate, sau dreptul de proprietate asupra lui, iar în cazul în care aceste documente lipsesc, ele urmează a fi întocmite (restabilite) în modul stabilit. Totodată, prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 stabilesc obligativitatea înregistrării bunurilor imobile la autoritatea cadastrală. Însă, contrar prevederilor regulamentare, fondatorii (CL) ÎAC supuse auditului nu au asigurat înregistrarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile transmise întreprinderilor fondate.

De asemenea, deşi sunt înregistrate drepturile de proprietate ale AAPL asupra unor bunuri imobile, lipseşte înregistrarea drepturilor de gestiune a unor ÎAC asupra acestora (în conformitate cu prevederile art.24 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

Contrar prevederilor art.17 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, AAPL şi ÎM nu au evaluat şi nu au înregistrat în evidenţa contabilă valoarea terenului proprietate publică aflat în gestiunea acestora.

Ca urmare, contrar cadrului legal în vigoare, AAPL şi APC, în calitate de fondatori ai ÎAC, nu au asigurat înregistrarea drepturilor de proprietate asupra terenurilor¹⁸⁷ şi bunurilor imobile¹⁸⁸ transmise în gestiune (folosinţă) ÎAC. De asemenea, nu au fost înregistrate drepturile de gestiune (folosinţă) ale ÎAC asupra terenurilor¹⁸⁹ şi bunurilor imobile¹⁹⁰. Nu au fost reflectate în evidenţa contabilă a ÎAC terenurile aflate în gestiune (folosinţă)¹⁹¹ şi bunurile imobile¹⁹².

• O situaţie confuză se creează atunci când o parte din bunurile imobile ale ÎAC se află pe terenurile altor UAT decât cele care au fondat întreprinderile. Pentru aceste terenuri, ÎAC dispun de documente de folosinţă acordate în perioada sovietică, care nu sunt recunoscute în prezent de AAPL, care adoptă decizii de calculare a plăţilor pentru arendă. În acelaşi timp, în lipsa surselor financiare şi a acoperirii acestor cheltuieli prin tarif, ÎAC refuză încheierea acestor contracte de arendă. De exemplu, staţia de epurare şi fântânile arteziene ale ÎM DP AC Ştefan Vodă, începând din anul 1988 şi, respectiv, din anul 2000, sunt amplasate pe terenurile de 5,18 ha şi, respectiv, de 3,91 ha ale UAT Slobozia. Astfel, conform Deciziei CL Slobozia nr.1/10 din 11.02.2016¹⁹³, pentru folosinţa terenului de 3,91 ha se pretinde o plată de arendă în sumă de 19,7 mii lei, care nu este acceptată de ÎM.

• SA AC Chişinău, ca beneficiar al 2 terenuri cu suprafaţa de 2,9 ha din bd Mircea cel Bătrân 41, le-a transmis, conform contractelor din 25.11.2003, 01.11.2005 şi 03.01.2011, SRL “Ratmir”, pentru construcţia blocurilor locative. Deoarece aceste terenuri se aflau în zona de protecţie a staţiei de tratare a apei, SA AC Chişinău urma să schimbe modul de tratare a apei şi în loc de clor lichid să folosească hipoclorit de sodiu, iar SRL “Ratmir” - să transfere întreprinderii 7,4 mil.lei pentru procurarea instalaţiilor de dezinfectare. După îndeplinirea acestor obligaţiuni, SA AC Chişinău practic şi-a pierdut drepturile de folosinţă asupra acestor terenuri. Astfel, potrivit datelor ÎS “Cadastru”, valoarea estimată a terenurilor este de 11,52 mil. lei, sau cu 4,12 mil. lei mai mult decât suma cu care acestea au fost cedate, mijloace care constituie venituri ratate. SA AC Chişinău, deşi până în prezent suportă cheltuieli pentru impozitul pe bunurile imobile, nu mai poate obţine careva beneficii din gestiunea acestor terenuri. Pe aceste terenuri este preconizat de a fi construite 22 de case de locuit cu 9 şi 16 etaje, din care 6,6 mii m² de spaţiu construit va putea fi procurat de către angajaţii SA AC Chişinău la preţul de 450 euro/m². De menţionat că pe terenurile vecine se vinde spaţiu locativ cu preţul de la 430 euro/m².

• ÎM DP AC Ştefan Vodă, la expirarea contractului de locaţiune, a permis folosirea pe parcursul anului 2016 a unui bun imobil cu suprafaţa de 65 m² fără a calcula plata pentru locaţiune şi fără a solicita eliberarea spaţiilor ocupate, prin ce a ratat venituri de circa 6,4 mii lei şi nu a încasat datoriile anterioare în sumă de 7,0 mii lei.

____________________________

¹⁸⁵ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

¹⁸⁶ Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin HG nr.688 din 09.10.1995.

¹⁸⁷ Vezi pct.85 din Anexa nr.4 la Raport, din care: ÎM AC Cahul (UAT Cahul – 27,31 ha, UAT Roşu – 0,87 ha, şi UAT Crihana Veche – 3,75 ha); SA AC Nisporeni – 9,96 ha (12,9 mil.lei), ÎM DP AC Ştefan Vodă (UAT Ştefan Vodă - 2,0 ha, UAT Slobozia – 9,09 ha), ÎM AC Căuşeni -18,8 ha (763,8 mii lei), ÎM AC Ungheni (UAT Zagarancea – 1,27 ha, UAT Valea Mare – 6,08 ha).

¹⁸⁸ Vezi pct.89 din Anexa nr.4 la Raport.

¹⁸⁹ Vezi pct.86 din Anexa nr.4 la Raport, din care SA RAC Orhei (UAT Orhei – 22,84 ha, UAT Piatra - 0,7 ha, UAT Selişte – 5,0 ha); SA AC Nisporeni (UAT Grozeşti - 4,26 ha (183,9 mii lei), UAT Vărzăreşti -1,33 ha), ÎM DP GCL Făleşti (UAT Călugăr – 8,6 ha, UAT Făleşti – 3,4 ha), ÎM DP AC Ştefan Vodă (UAT Ştefan Vodă - 2,0 ha, UAT Slobozia – 9,09 ha), ÎM AC Ungheni (UAT Zagarancea – 1,27 ha, UAT Valea Mare – 6,08 ha).

¹⁹⁰ Vezi pct.90 din Anexa nr.4 la Raport, din care SA SC Floreşti – construcţii de 1770,5 m².

¹⁹¹ Vezi pct.87 din Anexa nr.4 la Raport.

¹⁹² SA SC Floreşti – 4 fântâni arteziene şi construcţii cu suprafaţa de 45,7 m.²

¹⁹³ Decizia CL Slobozia nr.1/10 din 11.02.2016 “Cu privire la încheierea contractelor de arendă a terenurilor proprietate publică”.

3.2.2. Cu privire la activele materiale

♦ Auditul a constatat că în evidenţa ÎAC sunt înregistrate bunuri neproductive sau bunuri care nu mai sunt necesare activităţii de bază, pentru care ÎAC suportă cheltuieli aferente, inclusiv calculează uzură. De asemenea, înregistrarea acestor bunuri în evidenţa ÎAC nu oferă posibilitate managementului ÎAC de a adopta o politică de contabilitate menită să asigure atribuirea raţională a cheltuielilor directe şi indirecte, precum şi formarea rezultatului financiar credibil şi argumentat.

Astfel, la 31.12.2016, la ÎM AC Cahul se înregistrau mijloace fixe neutilizate în procesul de producţie în sumă de 159,4 mii lei (2 case de locuit), însă uzura a fost calculată în sumă de 8,1 mii lei. La ÎS AN mijloacele fixe neproductive au constituit 8,3 mii lei (beciul fostei cantine, cu uzura de 1,3 mii lei), iar mijloacele fixe productive, care nu se mai utilizează în activitatea de producere, au constituit 17260,9 mii lei¹⁹⁵, inclusiv uzura – 12002,1 mii lei. La SA SC Floreşti nu se exploatează conductele de apă cu lungimea de 21,3 km şi cu valoarea de bilanţ de 6,7 mil.lei, 3 construcţii cu valoarea de bilanţ de 316,3 mii lei, calculându-se anual uzura de 387,2 mii lei şi, respectiv, de 86,2 mii lei. Nu sunt necesare active în curs de execuţie la ÎM AC Basarabeasca, în sumă de 247,2 mii lei¹⁹⁶, iar la ÎM AQUA Basarabeasca – în sumă de 36,5 mii lei¹⁹⁷, precum şi active pe termen lung de 472,6 mii lei¹⁹⁸, pentru care a calculat uzură de 15,7 mii lei. La ÎM GAAC Nisporeni, la situaţia din 31.12.2016, existau bunuri aferente sistemului de aprovizionare cu apă şi de canalizare în sumă totală 1009,7 mii lei, deşi întreprinderea nu mai prestează aceste servicii, precum şi fond locativ privatizat în valoare de 9,5 mil.lei.

AAPL din or.Făleşti au transmis în gestiune ÎM DP GCL Făleşti active imobilizate care nu constituie obiectul antreprenoriatului în sine, în valoare totală de 54693,0 mii lei¹⁹⁹, sau 84,2% din total. Amortizarea valorii acestor active imobilizate nu a fost calculată nici de întreprindere, nici de primărie. De asemenea, ÎM DP GCL Făleşti dispune de active în sumă de 2753,3 mii lei²⁰⁰, care nu sunt utilizate în procesul de producţie, fiind conservate, dar de la care, conform noilor prevederi ale SNC, în anul 2016 s-a calculat uzura de 143,7 mii lei. Deşi calcularea uzurii activelor pe termen lung conservate are ca logică economică reflectarea diminuării valorii acestor active, atunci reflectarea uzurii la cheltuielile operaţionale (de regulă, contul 713), cu majorarea concomitentă a cheltuielilor care se includ în tarif, nu este justificată, aceste cheltuieli urmând a fi reflectate la contul cheltuielilor investiţionale (722).

La 31.12.2016, la SA AC Chişinău erau înregistrate active în curs de execuţie de 74,9 mil.lei, din care 16,2 mil.lei – cheltuieli aferente creditelor contractate de la BERD şi BEI. În urma analizei obiectelor începute şi nefinalizate cu valoarea mai mare de 100,0 mii lei, auditul a constatat 4 obiecte cu investiţii efectuate de 11,43 mil.lei, a căror probabilitate de finalizare este foarte mică²⁰¹. Totodată, sunt suportate cheltuieli pentru proiectarea mai multor obiecte care nu sunt executate mai mulţi ani, din cauza costului mare pentru implementarea investiţiei. Astfel, la 31.12.2016, din 383 obiecte de investiţii, la 295 s-a efectuat doar proiectarea acestora, cu valoarea cumulativă de 3014,8 mii lei.

Urmare neexploatării unor active imobilizate, se determină riscul de deteriorare şi pierdere a patrimoniului public. Astfel, clădirea hotelului din or. Făleşti (în valoare de 2266,1 mii lei) se află într-o stare de degradare continuă.

Valorile fondurilor locative înregistrate în evidenţa contabilă a ÎM DP GCL Făleşti (18609,1 mii lei) şi a ÎM GAAC Nisporeni (9,5 mil.lei) nu sunt veridice, deoarece acestea nu au fost diminuate cu valoarea fondului locativ privatizat²⁰².

La ÎM AC Căuşeni nu sunt utilizate în procesul de producţie active pe termen lung în valoare de 1142,9 mii lei (cu uzura acumulată de 706,2 mii lei)²⁰³, care sunt în stare nesatisfăcătoare, dar pentru care în anul 2016 s-a calculat uzură în sumă de 52,8 mii lei. La ÎM DP AC Ştefan Vodă nu sunt utilizate active de 1364,8 mii lei (cu uzură acumulată de 1183,4 mii lei)²⁰⁴.

SA RAC Soroca a gestionat mijloace fixe care nu sunt antrenate în procesul de producţie în valoare totală de 8278,1 mii lei²⁰⁵, cu uzura totală calculată în sumă de 2397,0 mii lei, inclusiv în anul 2016 - în sumă de 967,1 mii lei. Din acestea, mijloacele fixe aferente staţiei de epurare din s.Ţekinovka (Ucraina), care nu funcţionează din anul 1999, constituie 255,9 mii lei, pentru paza şi întreţinerea cărora în anul 2016 au fost suportate cheltuieli de 369,1 mii lei, inclusiv: 205,7 mii lei – salariul paznicilor (inclusiv contribuţiile sociale şi medicale), şi 163,4 mii lei – uzura. Urmare verificării în teren a integrităţii bunurilor de la această staţie, auditul a constatat că utilajul în valoare totală de 74,3 mii lei a fost demontat, ceea ce relevă ineficienţa cheltuielilor pentru paza acestor bunuri. De asemenea, auditul a constatat existenţa la staţia de epurare a 6 butelii cu clor, care nu sunt reflectate în evidenţa contabilă şi care prezintă pericol ecologic. La fel, nu sunt utilizate bunurile din s. Egoreni, care în anii 2004-2008 au fost renovate din sursele creditului subsidiar, fiind folosiţi 4713,4 mii lei. La momentul actual, bunurile în sumă de 4717,4 mii lei sunt conservate, iar cheltuielile pentru întreţinerea lor în anul 2016 au constituit 645,2 mii lei, inclusiv: uzura calculată – 489,3 mii lei, salariul paznicilor – 155,9 mii lei.

Bunurile neutilizate identificate în cadrul auditului la ÎM AC Ungheni au constituit în total valoarea iniţială de 11,0 mil.lei, cu suma uzurii calculate anual de 162,9 mii lei. Asupra bunurilor respective nu a fost exercitat un control eficient, exprimat prin inventarierea şi raportarea regulamentară a acestui patrimoniu din gestiune nefolosit în procesul de activitate, pentru prezentarea unei imagini reale a activităţii către fondator.

La SA AC Chişinău erau înregistrate la 31.12.2016 active pe termen lung cu valoarea de bilanţ de 889706,5 mii lei, dintre care generatoarele instalate la Staţia de apă “Nistru” în anul 2004, cu valoarea iniţială de 40335,6 mii lei, şi instalaţiile de cogenerare instalate la CET Lunca Bâcului în anul 2010, în sumă de 25,0 mil.lei, procurate pentru producerea surselor alternative de energie. Aceste mijloace fixe nu sunt utilizate în activitatea de producţie, sau utilizarea lor este ineficientă. Astfel, conform actului ANRE, în perioada 2013-2015, Societatea a suportat cheltuieli aferente acestor mijloace fixe în sumă de 10,7 mil.lei şi, respectiv, de 12,8 mil.lei. Această situaţie s-a menţinut şi în anul 2016, fiind suportate de către Societate cheltuieli ineficiente în sumă de 2724,3 mii lei şi, respectiv, de 1088,9 mii lei²⁰⁶.

____________________________

¹⁹⁴ Uzura anuală a mijloacelor fixe, paza, dobânzi, comisioane, diferenţă negativă de curs valutar

¹⁹⁵ Cazangeria (distrusă constructiv şi tehnic); clădirea punctului de trecere la SP 1 şi SP 4; blocul de sedimentare; blocul de filtre; buncăr de vid; turn de apă; camera de hidro-amortizare; sistemul de evacuare a gazelor la cazangerie; autobusul PAZ-672; automobilul IJ-27156-015; automobilul GAZ-2410-444; alte maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie.

¹⁹⁶ Lucrări de proiectare a apeductului din or. Basarabeasca, efectuate în anul 1990.

¹⁹⁷ Proiectul pentru reconstrucţia clădirii administrative, a garajului cu 3 boxe şi a acoperişului grădiniţei de copii, efectuate în anul 2012, care sunt transmise la balanţa Primăriei or.Basarabeasca.

¹⁹⁸ Sondele nr.2 şi nr.5, maşina de asanare.

¹⁹⁹ 33110,3 mii lei (drumuri, trotuare, iluminarea stradală, cimitirul, complexul memorial, bazinul de apă, staţia de salvare, staţii de oprire, fântâni), 18609,1 mii lei (fondul locativ), 2266,1 mii lei (hotel), 541,4 mii lei (documentaţia de proiect) şi 166,1 mii lei (arbori).

²⁰⁰ 2288,7 mii lei – sistemul de reţele termice, şi 464,6 mii lei – mijloace fixe din sectorul apeduct şi canalizare.

²⁰¹ Reconstrucţia rezervorului de metatanc – 3613875 lei; construcţia staţiei de transformatoare – 623085 lei; reconstrucţia fostei staţii de clorurare – 904697 lei, staţiei de tratare a nămolului – 6287151 lei.

²⁰² Art.14 alin.(1) din Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

²⁰³ 6 fântâni arteziene cu valoarea iniţială de 179,8 mii lei şi uzura de 100%; bunuri imobile cu suprafaţa de 2479,57 m², valoarea iniţială de 963,1 mii lei şi uzura de 526,4 mii lei.

²⁰⁴ 7 fântâni arteziene cu valoarea iniţială de 1163,3 mii lei şi uzura de 100%; bunuri imobile cu suprafaţa de 444,2 m², valoarea iniţială de 201,5 mii lei şi uzura de 20,1mii lei.

²⁰⁵ Miniexcavator Caterpilar - 1213,2 mii lei, automobil Skoda Yeti – 302,0 mii lei, mijloace fixe conservate – 6762,9 mii lei (din care amplasate în s.Egoreni - 4717,4 mii lei).

²⁰⁶ Total cheltuieli – 9428,9 mii.lei. Valoarea de piaţă a producţiei – 8340,0 mii lei.

♦ ÎAC nu au indicat în politica de contabilitate normativele de stoc al materialelor necesare pentru asigurarea neîntreruptă a prestării serviciilor. De asemenea, ÎAC au demarat proiecte investiţionale fără a se asigura de existenţa surselor de finanţare pentru finalizarea acestora. Ca urmare, ÎAC au utilizat ineficient mijloacele circulante ale întreprinderilor, imobilizându-le în active nefinalizate şi în stocuri de materiale şi piese de schimb care nu sunt utilizate ani de zile, ceea ce determină pierderea valorii acestor bunuri şi generează costuri suplimentare de depozitare, pază şi întreţinere. De menţionat că CL şi ÎAC nu au întreprins măsuri pentru diminuarea acestor stocuri, finalizarea investiţiilor şi deprecierea valorii acestora la nivelul valorii de piaţă. Despre situaţia în cauză s-a menţionat şi în auditurile precedente ale Curţii de Conturi²⁰⁷, situaţia rămânând aceeaşi.

Astfel, la 31.12.2016, la ÎM AC Cahul se înregistrau stocuri de materiale şi piese de schimb fără rulaj mai mult de 1 an, în sumă de 560,5 mii lei, inclusiv 197,5 mii lei – părţi componente ale autoturismului “Nissan Navara”, accidentat şi decontat în anul 2009, precum şi la ÎS AN – de 173,6 mii lei (inclusiv 122,1 mii lei – fier uzat).

La SA SC Floreşti, în urma unor achiziţii economic nefundamentate efectuate în perioada 2011-2013 în cadrul derulării proiectului finanţat de BERD, BEI şi UE, la 31.12.2016 existau stocuri de materiale, OMVSD etc. în sumă de 13,0 mil.lei, ce reprezintă 40% din totalul bunurilor procurate în cadrul proiectului. Ca urmare, până la 31.12.2016, întreprinderea a suportat costuri de depozitare, pază, dobânda la creditele aferente, deprecierea valutei naţionale (14,8 mil.lei pentru perioada 2013-2016), estimate de audit la circa 1685,1 mii lei. De asemenea, SA SC Floreşti înregistra la contul 121 (imobilizări în curs de execuţie) un apeduct nefinalizat în valoare de 8,3 mil.lei, care urma să asigure conexiunea cu apeductul Soroca-Bălţi, a cărui valoare în anul 2016 a fost diminuată până la 0,455 mil.lei, în baza unui raport de evaluare.

La SA RAC Orhei, la 31.12.2016, stocul de materiale constituia 2,9 mil.lei, dintre care în sumă de 2,4 mil.lei, sau 83%, se află în stoc mai mult de un an, iar în sumă de 1,3 mil.lei, sau 45%, nu au fost utilizate deloc în anul 2016.

Urmare implementării proiectului de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare, finanţat din contul creditului acordat de AID şi recreditat de MF la 14.08.2003, ÎM DP AC Ştefan Vodă, pe parcursul a 14 ani, nu a utilizat bunuri în valoare de 418,5 mii lei²⁰⁸, pentru care a suportat cheltuieli din diferenţa negativă de curs valutar de circa 198,4 mii lei.

La ÎM RAC Bălţi, la 31.12.2016, stocul de materiale constituia 7048,9 mii lei, dintre care în valoare de 5425,3 mii lei se află în stoc mai mult de un an, inclusiv de 5389,5 mii lei²⁰⁹ - procurate din surse creditare şi transmise întreprinderii la finalizarea proiectului investiţional (31.10.2008). Cheltuielile din diferenţa de curs valutar suportate aferente stocului de materiale au constituit: pentru anul 2015²¹⁰ – 2752,4 mii lei, şi pentru anul 2016²¹¹ – 136,8 mii lei.

La SA RAC Soroca, la 31.12.2016, în stoc erau materiale în valoare de 2,3 mil.lei, din care 1146,5 mii lei - 2553 de contoare procurate şi neinstalate în cadrul derulării proiectului finanţat de BERD, BEI şi UE, 800,8 mii lei - materialele procurate din creditul subsidiar acordat în perioada 2004-2008.

SA AC Chişinău avea înregistrate la 31.12.2016 stocuri de bunuri în valoare de 34,1 mil.lei (în diminuare, comparativ cu 01.01.2016), din care 13889,7 mii lei - stocurile formate pe parcursul anilor 1992-2014, inclusiv 3440,4 mii lei - materiale procurate din contul surselor creditare contractate de la BERD în anul 1998.

• SA RAC Orhei, la 31.12.2016, la contul imobilizări corporale în curs de execuţie are reflectate 3,0 mil.lei, din care 1,9 mil.lei – construcţiile nefinalizate la staţia de epurare veche, 0,4 mil.lei – utilaje destinate instalării (aflate în stoc din anul 2007), 0,2 mil.lei – semiremorcă treiler, livrată la 26.02.2014 contrar parametrilor tehnici solicitaţi în caietul de sarcini şi neachitată furnizorului. De asemenea, SA RAC Orhei înregistrează la contul investiţii financiare suma de 93,6 mii lei, ce reprezintă acţiunile BC “Banca Socială” S.A., care este în proces de lichidare, iar probabilitatea recuperării investiţiilor este practic nulă.

ÎM GAAC Nisporeni înregistrează construcţii capitale în curs de execuţie în valoare de 2186,3 mii lei²¹², a căror necesitate a decăzut ca urmare a dării în exploatare în anul 2016 a apeductului “Prut – Nisporeni”.

ÎM DP AC Ştefan Vodă înregistrează imobilizări corporale în curs de execuţie de 7738,3 mii lei, din care 7314,1 mii lei - valoarea staţiei de epurare, începută în anul 1988, cu un grad de finalizare de circa 45%, care este în proces de deteriorare.

SA RAC Soroca are în stoc utilaj în valoare de 769,2 mii lei, inclusiv utilaj procurat din credit şi grant în valoare de 724,1 mii lei.

ÎM AC Căuşeni are înregistrate imobilizări corporale în curs de execuţie în valoare de 16234,2 mii lei, dintre care: 2 instalaţii de filtrare a apei de 53,4 mii lei, primite în luna august 2015 de la CR Căuşeni sub formă de grant, care nu pot fi instalate din lipsa panourilor de comandă.

ÎM AC Ungheni înregistrează active în curs de execuţie în sumă de 128,4 mii lei, care reprezintă valoarea reevaluată (decizia CO Ungheni nr.7/8 din 13.05.2005) a obiectului nefinalizat “Extinderea prizei de apă”, cu valoarea iniţială de 9113,4 mii lei.

• ÎM AC Căuşeni, contrar prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996, a executat lucrări de reparaţie capitală a sediului în anul 2015, în sumă de 32,5 mii lei, şi în anul 2016 – în sumă de 157,3 mii lei, în lipsa proiectului de executare a lucrărilor, verificat şi expertizat corespunzător, care a fost elaborat pe parcursul auditului.

____________________________

²⁰⁷ Raportul auditului Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.29 din 22.07.2016.

²⁰⁸ Pompa NR608-28, cablu pentru pompe submersibile, ţevi de oţel şi plastic, accesorii pentru construcţia apeductelor.

²⁰⁹ Ţevi de 1394 metri (PE100D) – 883,7 mii lei; alte materiale pentru apeduct – 2414 unităţi (branşamente, coturi, cruci cu flanşe, flanşe, racorduri, robinete, teuri, manometre, adaptoare PE etc.) – 4505,8 mii lei.

²¹⁰ Cheltuieli din diferenţa de curs valutar - 26984,5 mii lei, datoria la plăţile de bază, dobânzi, penalităţi - 53049,9 mii lei.

²¹¹ Cheltuieli din diferenţa de curs valutar - 1368,6 mii lei, datoria la plăţile de bază, dobânzi, penalităţi - 53928,6 mii lei.

²¹² Apeductul şi rezervoarele de apă din apropierea Fabricii de vin “Struguraş”, început în anul 1994.

3.2.3. Cu privire la creanţe

♦ Procedurile de control intern insuficiente şi nivelul necorespunzător al disciplinei financiare au condiţionat formarea datoriilor debitoare cu termenul de prescripţie expirat.

ÎAC auditate nu dispun de reglementări interne privind modul de constatare, urmărire şi încasare a creanţelor cu termenul de achitare expirat, precum şi privind persoanele responsabile şi acţiunile acestora care urmează a fi întreprinse pentru a asigura acest proces, fapt ce implică un evident risc de nerecuperare. Astfel, la 01.01.2017 creanţele cu termenul de achitare expirat constituiau 269,7 mil.lei, iar cele cu termenul de prescripţie expirat –152,5 mil.lei (vezi pct.102-pct.105 din Anexa nr.4 la Raport).

Contrar prevederilor pct.3 şi pct.72 din Regulamentul MF privind inventarierea, ÎAC nu asigură semnarea actelor de confirmare a soldurilor efective pentru toate creanţele înregistrate la finele anului.

• ÎS AN pe anul 2016 nu are confirmarea soldului creanţelor pentru 4 consumatori²¹³, în mărime de 96240,8 mii lei. Ca urmare, la 31.12.2016, între ÎS AN şi ÎM RAC Bălţi exista o divergenţă de 17769,6 mii lei privind mărimea datoriilor (la ÎS AN – de 96201,0 mii lei, la ÎM RAC Bălţi – de 78431,4 mii lei), din care 17630,4 mii lei reprezintă datoria nerecunoscută de ÎM RAC Bălţi (susţinută de instanţa de judecată în anul 2017) la livrarea în anii 2007-2010 a apei la tarif nou de către ÎS AN, fără modificarea clauzelor contractuale. Ca urmare, valoarea reală a diferenţei constituie 139,2 mii lei (fără consumul de apă pe luna decembrie 2016). La 01.06.2017, ÎS AN avea hotărârile definitive ale instanţei de judecată, prin care s-au recunoscut pretenţiile financiare pentru creanţele în sumă de 96572,3 mii lei²¹⁴, din cele în sumă de 113890,4 mii lei existente la 31.12.2016. Totodată, creanţele de 216,1 mii lei²¹⁵ au probabilitatea zero de recuperare, deoarece o persoană juridică se afla în procedură de insolvabilitate (82,0 mii lei), alta a fost lichidată în anul 2016 (119,5 mii lei), iar pentru a treia persoană nu sunt documente primare prin care s-ar confirma conţinutul operaţiunii economice (14,6 mii lei). De menţionat că ÎS AN a prevăzut dreptul de a aplica penalităţi în cazul neachitării în termen a plăţii pentru apa consumată doar pentru ÎM RAC Bălţi şi SA RAC Soroca, în mărime exagerată de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere, prin ce se înrăutăţeşte starea financiară a acestor companii.

• Conform datelor bilanţului contabil, la 31.12.2016, creanţele ÎM RAC Bălţi constituiau 19408,3 mii lei²¹⁶, dintre care creanţele a 87 de agenţi economici, în sumă de 11442,2 mii lei, nu erau confirmate prin acte de verificare. De menţionat că datele bilanţului contabil al ÎM RAC Bălţi pentru anul 2016, la capitolul creanţe comerciale, sunt incerte, deoarece sunt mai mici cu 82,9 mii lei decât datele din evidenţa primară a datoriilor, care este realizată de Secţia de abonare.

Mai mult decât atât, verificările anterioare efectuate de diferite organe de audit şi control au relevat că informaţiile din ordinele de plată înregistrate la întreprindere şi cele păstrate la bancă, ce ţin de număr, dată şi sumă, sunt identice, însă nu corespund privind beneficiarul transferurilor şi contul lui, ceea ce denotă o activitate de fraudare. De exemplu, în perioada anilor 2015-2016²¹⁷, contabilul-şef al ÎM RAC Bălţi a efectuat transferuri de 772,1 mii lei la contul SRL “Tehnotransunion” (c/f 1015607002093), dar a înregistrat operaţiunile pe alţi agenţi economici²¹⁸, corectările de rigoare în evidenţa contabilă fiind efectuate abia în anul 2017. De asemenea, până la 31.12.2015, creanţele în sumă totală de 3413,0 mii lei a 6 agenţi economici²¹⁹ au fost închise în programul electronic de evidenţă contabilă în lipsa documentelor primare justificative, prin diminuarea datoriilor către alţi agenţi economici.

• SA AC Chişinău, la 31.12.2016, înregistra, conform datelor situaţiilor financiare, creanţe în sumă totală de 324,5 mil.lei, inclusiv creanţe comerciale de 299,98 mil.lei. Din totalul creanţelor comerciale, 78% reprezintă creanţele populaţiei (233,97 mil.lei), 19,5% – ale agenţilor economici (58,5 mil.lei), şi 2,5% – ale instituţiilor bugetare (7,5 mil.lei). De menţionat că, pentru creanţele mai mari de 3 ani, întreprinderea a format provizioane de 98,4 mil.lei. Astfel, pe parcursul anilor 2015 şi 2016, au fost formate provizioane în sumă de 57,2 mil.lei şi, respectiv, de 75,7 mil.lei, reflectate la cheltuieli comerciale. Marea majoritate a provizioanelor formate reprezintă diferenţa dintre indicaţiile contorului comun de la bloc şi indicaţiile contoarelor individuale din apartamente, nedistribuită între locatari şi expusă spre plată gestionarilor fondului locativ. Prin urmare, SA AC Chişinău conştientizează că aceste creanţe nu au sursă de acoperire şi nu vor fi achitate de consumatori, dar a continuat şi în anul 2016 practica de facturare a acestor diferenţe pentru GFL.

Cu toate că SA AC Chişinău a elaborat o procedură de recuperare a creanţelor, suma creanţelor nerecuperate nu se diminuează. Astfel, sunt întocmite şi expediate reclamaţii consumatorilor care au contracte încheiate cu SA şi datoriile acestora depăşesc 60 de zile. Dacă în termen de 30 de zile nu s-a efectuat plata, pentru creanţele mai mari de 1,0 mie lei se porneşte un litigiu în instanţa de judecată. Deşi în anul 2016 au fost expediate 1910 reclamaţii în sumă de 83986,7 mii lei, în instanţa de judecată au fost înaintate doar 191 de dosare de încasare a datoriilor depuse în anul curent, în sumă de 8,4 mil.lei, şi 54 de dosare – din anii precedenţi, în sumă de 9,9 mil.lei. De menţionat că suma creanţelor pentru care au fost înaintate reclamaţii nu este veridică, deoarece acestea se dublează în cazul expedierii reclamaţiei repetate la acelaşi consumator. Astfel, la 31.12.2016 erau în procedură executorie 205 titluri, în sumă de 41260,4 mii lei.

Valoarea creanţelor consumatorilor casnici nu este veridică, deoarece la SA AC Chişinău acestea se înregistrează după gestionarii fondului locativ, şi nu după proprietarii apartamentelor. De menţionat că, potrivit procesului-verbal nr.3 al şedinţei Consiliului SA AC Chişinău din 10.12.2012, s-a recomandat conducerii întreprinderii “casarea creanţelor inexigibile în relaţiile cu gestionarii fondului de locuinţe municipale pentru volumele de servicii, diferenţa de contoare, pentru care, ulterior, vor fi adoptate hotărâri judecătoreşti”. Ca urmare, în anul 2016 au fost decontate creanţe compromise de 46,3 mil.lei. Conform inventarierii efectuate la 24.11.2016, s-au constatat creanţe cu termenul de prescripţie extinctiv expirat de 54,7 mil.lei²²⁰ şi s-a propus decontarea acestora. Pe parcursul anului 2016 au fost decontate din contul provizioanelor creanţe de 46,3 mil.lei, în special ale ÎMGFL. Astfel, SA AC Chişinău s-a adresat cu regularitate în instanţa de judecată pentru încasarea creanţelor de la ÎMGFL şi APLP, însă, după ce primea răspuns de la executorii judecătoreşti precum că acestea nu dispun de patrimoniu care poate fi urmărit, pentru ÎMGFL se lua decizia de casare a creanţelor, iar pentru APLP – nu. Totodată, SA AC Chişinău, pentru respectarea procedurii de acceptare în scopuri fiscale a creanţelor compromise, suporta cheltuieli pentru taxa de stat aferentă examinării litigiilor în instanţa de judecată şi pentru remunerarea serviciilor executorului judecătoresc, care în anul 2016 au constituit 246,1 mii lei. În prezent, ÎMGFL şi APLP din mun.Chişinău²²¹, la cererea SA “Termoelectrica”, au fost declarate în stare de insolvabilitate, iar SA AC Chişinău a prezentat pretenţii de 88,63 mil.lei şi, respectiv, de 23,2 mil.lei.

• ÎM AC Cahul înregistrează creanţe ale 3 primării, în sumă de 870,8 mii lei²²² (inclusiv de 289,6 mii lei - formate în anul 2016), care s-au format ca diferenţa dintre volumul apei facturate populaţiei din localităţile respective şi volumul total al apei livrate prin reţelele ce aparţin acestor primării²²³. Fiind în litigiu de judecată cu două primării, ÎM AC Cahul a obţinut câştig de cauză cu o primărie, în sumă de 220,7 mii lei. Totuşi, probabilitatea încasării acestor datorii este minimă.

SA SC Floreşti, la 31.12.2016, înregistra creanţe în sumă de 3,2 mil.lei, din care pentru 1,7 mil.lei întreprinderea a format în anul 2015 provizioane la creanţele compromise formate în perioada 2001-2014, fără a întreprinde măsuri pentru încasarea lor.

ÎM AC Basarabeasca, la 31.12.2016, înregistra creanţe în sumă de 576,1 mii lei²²⁴, iar conform explicaţiilor persoanelor responsabile, măsuri judiciare pentru încasarea acestora nu au fost întreprinse din cauza lipsei mijloacelor financiare. Totodată, în lipsa documentelor justificative, în anul 2016 au fost casate creanţe formate în anii precedenţi de la prestarea serviciului de canalizare către populaţie, în sumă de 36,5 mii lei.

____________________________

²¹³ Centrul Medicilor de Familie Soroca, SRL “Cosarii”, ÎM RAC Bălţi, ÎI “Şestacov Eduard”.

²¹⁴ ÎM RAC Bălţi – 76259,4 mii lei (datoria – 67366,8 mii lei, dobânda de întârziere – 2702,3 mii lei, penalitate – 5736,0 mii lei, taxa de stat – 454,3 mii lei), SA RAC Soroca – 17952,2 mii lei (datoria - 15594,9 mii lei, dobânda de întârziere – 793,3 mii lei, penalităţi – 1514,0 mii lei, taxa de stat – 50,0 mii lei), alţi agenţi economici – 2360,7 mii lei (datoria).

²¹⁵ SA “Produse Cerealiere Bălţi”, SRL “Duclin” şi SRL “Cosarii” – creanţe formate în anii 2008 şi 2009.

²¹⁶ Pentru apa livrată agenţilor economici – 6395,8 mii lei, persoanelor fizice – 4704,1 mii lei, pe alte operaţiuni economice – 8308,4 mii lei.

²¹⁷ Anul 2015 (01.10.2015 – 31.12.2015) – 435,1 mii lei, anul 2016 (01.01.2016 – 30.06.2016) – 337,0 mii lei.

²¹⁸ ÎS “Acva Nord” – 585,1 mii lei, S.A. “Bălindmontaj” – 50,0 mii lei, IPS “Iprocom” – 45,3 mii lei, executorul judecătoresc (Rodica Bumbac) – 91,7 mii lei.

²¹⁹ (1) SRL “Retall Grup” (c/f 1015607000941) – 886,8 mii lei (la 31.12.2015 – 879,7 mii lei, 31.01.2016 – 7,1 mii lei (corespondenţa conturilor 521 – 234/821)); (2) SRL “Bozo Impex” (c/f 1003600108083) – 638,9 mii lei (cesiune cu SA “RED Nord”) (la 31.03.2014 – 212955,12 lei, la 30.06.2014 – 212955,12 lei, la 30.09.2014 – 212955,15 lei); (3) SRL “Anastasia Grup” (c/f 1013607002608) – 1033,9 mii lei (cesiune cu ÎS AN) (la 31.03.2014 – 77,6 mii lei, la 30.04.2014 – 853,3 mii lei, la 31.12.2015 – 103,1 mii lei); (4) SRL “Cebsor-Trans” (c/f 1010607001493) – 693,9 mii lei (cesiune cu ÎS AN (584,2 mii lei, inclusiv la 31.12.2014 – 120,0 mii lei, la 31.12.2015 – 464,2 mii lei), ÎM Parcul de autobuze din Bălţi (95,1 mii lei – 31.12.2014), Primăria mun.Bălţi (14,6 mii lei – 31.12.2014)); (5) SRL “City Light ICS” (c/f 1008600028571) – 108,3 mii lei, la 31.12.2015 (cesiune ÎS AN); (6) SRL “Electrorandauto” (c/f 1014600004862) – 51,2 mii lei, la 31.12.2015; (corespondenţa conturilor 521 – 234).

²²⁰ Din care: APLP – 33618,4 mii lei, ÎMGFL – 20575,0 mii lei.

²²¹ 21 din 23 de ÎMGFL, ACC 51/252, APLP nr.51/396, nr.51/336, nr.50/182, nr.54/183, CCL 145.

²²² Primăriile: s. Roşu – 348,1 mii lei, s. Crihana Veche – 229,5 mii lei, şi com. Manta – 293,2 mii lei.

²²³ CO Cahul a decis că “diferenţa dintre indicele contorului pentru localitatea respectivă şi apa facturată pentru beneficiari se va acoperi de către proprietarii reţelelor de distribuţie”, acestea nefiind transmise în gestiunea ÎM, dar sunt la deservirea acesteia.

²²⁴ Inclusiv ale ÎS “Calea Ferată din Moldova” – 167,1 mii lei, şi IMSP “Spitalul Raional Basarabeasca” – 60,0 mii lei.

♦ Măsurile întreprinse de către unele ÎAC²²⁵ faţă de debitorii care au restanţe la plata serviciilor comunale nu au fost destul de eficiente, deoarece creanţele comerciale s-au diminuat nesemnificativ. Totodată, întreprinderile²²⁶nu-şi utilizează dreptul prevăzut în contractele încheiate cu consumatorii (de regulă, noncasnici) privind aplicarea penalităţilor pentru neachitarea în termen a serviciilor, fapt ce minimizează eficienţa colectării veniturilor. Cât priveşte consumatorii casnici, în contractele încheiate cu aceştia lipsesc prevederi privind calcularea penalităţilor²²⁷.

Deconectarea de la apeduct este o măsură extremă, care generează cheltuieli suplimentare atât pentru consumator, cât şi pentru furnizor. De menţionat că procedura de deconectare de la reţeaua de apeduct a consumatorilor casnici datornici din apartamente şi case de locuit este lovită de riscul imposibilităţii de executare în cazul în care consumatorul simulează lipsa sa de la domiciliu (nu deschide uşa, nu răspunde la adresările oficiale ale furnizorului) sau a părăsit temporar locul de trai. În aceste cazuri, legislaţia în domeniul serviciilor publice de gospodărie comunală nu reglementează modul şi condiţiile de asigurare a accesului neîngrădit al furnizorului la reţelele interne de alimentare cu apă şi la dispozitivele de măsurare situate pe teritoriile private ale consumatorilor casnici²²⁸. Deşi este prevăzută răspunderea contravenţională²²⁹ pentru aceste fapte, riscul reconectării neautorizate la reţeaua de apeduct şi limitării accesului la dispozitivele de măsurare a apei persistă.

Astfel, în perioada 2015-2016, ÎM RAC Bălţi a aplicat măsura de deconectare doar în cazul a 2 persoane juridice, pentru datorii de 23,7 mii lei, din totalul de 47 de persoane cu datorii de 3722,0 mii lei, precum şi la 231 de persoane fizice cu datorii de 919,2 mii lei, din totalul de 451 de persoane cu datorii de 1733,0 mii lei. De menţionat că ÎM RAC Bălţi înregistrează creanţe a 36 de GFL care nu mai activează, în sumă de 1550,9 mii lei, dintre care 16 GFL au datorii în sumă totală de 455,3 mii lei, formate încă în perioada anilor 2001-2008, ca diferenţa dintre datele apometrului de la blocul locativ şi datele apometrelor individuale.

Pentru a asigura încasarea creanţelor, în anul 2016, ÎM RAC Bălţi a înaintat în instanţa de judecată 8 acţiuni faţă de persoane juridice, în sumă de 1605,5 mii lei, şi 87 de acţiuni faţă de persoane fizice, în sumă de 233,1 mii lei, fiind recuperate creanţe în sumă de 680,3 mii lei (de la 7 persoane juridice) şi, respectiv, de 25,2 mii lei (de la 87 de persoane fizice).

Realizarea de către ÎM RAC Bălţi a unor acţiuni tardive de recuperare a creanţelor a făcut imposibilă recuperarea unor creanţe (5800,8 mii lei) de la debitorii aflaţi în procedură de insolvabilitate (739,1 mii lei), lichidaţi (16,1 mii lei), cu activitatea sistată (149,5 mii lei), care nu pot fi găsiţi (3595,1 mii lei), au termenul de formare mai mare de 3 ani (1301 mii lei) etc. Ca urmare, în anii 2016 şi 2017, ÎM RAC Bălţi a casat creanţe în sumă de 41,3 mii lei şi, respectiv, de 188,4 mii lei²³⁰.

În cazul unor ÎAC care prestează servicii comunale în lipsa contractelor cu locatarii-beneficiari finali (conform prevederilor Legii condominiului în fondul locativ²³¹, proprietarii apartamentelor privatizate sunt proprietari în devălmăşie ai reţelelor inginereşti şi locurilor de uz comun din blocul de locuit), urmărirea şi încasarea creanţelor sunt imposibile din cauza nestabilirii unor raporturi juridice civile cu consumatorii din blocurile de locuit. Astfel, ÎAC²³² nu au asigurat încheierea contractelor de prestare a serviciilor cu toţi consumatorii.

La ÎM DP GCL Făleşti, din 5471 de consumatori ai serviciilor de apă şi de canalizare, sunt încheiate contracte cu 5343 de consumatori. În acelaşi timp, pentru serviciul de deservire tehnică a blocurilor lipsesc contractele, fapt ce determină riscul de neîncasare a datoriilor pentru acest serviciu (57,3 mii lei).

Unele ÎAC au acordat avansuri neproporţionale, care nu au fost stinse prin livrări de mărfuri/lucrări/servicii. Astfel, la 31.12.2016, ÎM AC Cahul înregistra avansuri în sumă de 127,5 mii lei, din care 59,8 mii lei aferente transferurilor efectuate în anul 2015.

____________________________

²²⁵ ÎM DP GCL Făleşti, SA RAC Soroca.

²²⁶ ÎM DP GCL Făleşti, ÎM AC Căuşeni, SA RAC Soroca, ÎM AC Ungheni.

²²⁷ SA RAC Soroca.

²²⁸ Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobat prin Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.271/2015 din 16.12.2015.

²²⁹ Art.165. Încălcarea dreptului de acces la echipamentele de măsurare; art.170. Conectarea neautorizată la sistemul de alimentare cu apă şi la sistemul de canalizare, şi art.176. Neasigurarea accesului liber al reprezentantului prestatorului de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare în locuinţe şi pe teritoriul agenţilor economici din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218-XVI din 24.10.2008.

²³⁰ Pct.36 din Standardul Naţional de Contabilitate “Creanţe şi Investiţii Financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 “Privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate”.

²³¹ Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000.

²³² SA AC Chişinău, ÎM RAC Bălţi.

3.2.4 . Cu privire la datorii

Unele ÎM nu au asigurat o administrare prudentă a bunurilor publice, acumulând datorii creditoare semnificative, care periclitează activitatea lor operaţională, inclusiv creează riscul generării incapacităţii de plată.

♦ ÎAC au contractat, pe parcursul anilor, credite şi împrumuturi semnificative, inclusiv în baza contractelor de recreditare încheiate cu MF, precum şi direct de la finanţatorii internaţionali (BERD, BEI etc.), pe care la moment nu le pot rambursa, din lipsa resurselor financiare. Această situaţie a fost determinată de utilizarea ineficientă a mijloacelor împrumutate (fără un efect economic vizibil privind diminuarea pierderilor sau creşterii eficienţei activităţilor), de neajustarea tarifelor la nivelul costurilor, de deprecierea drastică a valutei naţionale.

Conform datelor MF, valoarea totală a soldului creditelor contractate de la MF şi dobânzilor aferente, la 31.12.2016, a constituit 423,1 mil.lei, inclusiv: ÎM AC Cahul – 71,3 mil.lei, SA SC Floreşti – 57,4 mil.lei, SA RAC Orhei – 77,6 mil.lei, ÎM AC Căuşeni – 18,1 mil.lei, ÎM DP AC Ştefan Vodă – 19,1 mil.lei, SA RAC Soroca – 58,2 mil.lei, ÎM RAC Bălţi – 84,6 mil.lei, ÎM AC Ungheni – 37,0 mil.lei, din care valoarea soldului creditelor şi dobânzilor aferente neachitate în termen este de 26,3 mil.lei, inclusiv: ÎM AC Cahul – 5,4 mil.lei, SA SC Floreşti – 2,1 mil.lei, ÎM DP AC Ştefan Vodă – 2,2 mil.lei, SA RAC Soroca – 6,7 mil.lei, ÎM RAC Bălţi – 9,9 mil.lei.

Drept cauză a acestei situaţii se invocă devalorizarea valutei naţionale. De menţionat că, potrivit contractelor încheiate în cadrul Programului de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare, achitarea diferenţei de curs valutar a fost asumată de consiliile raionale şi de cele locale participante la proiect, însă acestea nu au efectuat nicio plată pentru susţinerea ÎAC (SA RAC Soroca).

Astfel, SA RAC Soroca, pentru creditul subsidiar din 15.04.2004, recreditat de MF de la AID în sumă de 2249,7 mii dolari SUA, sau echivalentul a 27058,8 mii lei, pentru perioada 2009-2016, a suportat cheltuieli din diferenţele negative de curs valutar de 18016,9 mii lei (din care în anul 2015 – 6889,0 mii lei, în anul 2016 – 284,9 mii lei), sau 77% din suma creditului primit, din care în perioada 2010-2016 au fost achitate 2719,7 mii lei (în anul 2015 – 692,6 mii lei, în anul 2016 – 545,8 mii lei).

Totodată, pentru creditul din 08.12.2010, recreditat de MF din sursele BERD în sumă de 1327,6 mii euro, sau 25836,2 mii lei, SA RAC Soroca, pentru perioada 2013-2016, a suportat cheltuieli din diferenţele negative de curs valutar de 3155,6 mii lei (anul 2015 – 2358,8 mii lei, anul 2016 – 723,7 mii lei), din care, în perioada 2013-2014, au fost achitate 181,0 mii lei.

ÎM AC Ungheni până la 31.12.2016 a înregistrat cheltuieli din diferenţele de curs nefavorabile aferente creditelor contractate în sumă totală de 15,9 mil.lei, inclusiv 612,9 mii lei - în anul 2016.

Unele ÎAC, pentru a rambursa creditele contractate, au primit suport din partea AAPL. Astfel, ÎM AC Căuşeni a primit de la primăria or. Căuşeni 510,0 mii lei, iar de la CR Căuşeni – 234,3 mii lei.

ÎM DP AC Ştefan Vodă, în perioada 2014-2016, a suportat cheltuieli din diferenţele negative de curs valutar, dobândă, penalitate aferente creditului recreditat de MF în sumă de 6675,9 mii lei, care nu au fost luate în considerare de AAPL la stabilirea tarifului pentru serviciile prestate.

SA AC Chişinău, pentru finanţarea activităţilor desfăşurate, a contractat şi a utilizat în anii 2015 şi 2016 credite bancare în sumă de 56984,1 mii lei şi, respectiv, de 109742,9 mii lei, din care pe parcursul anilor au fost rambursate 38418,5 mii lei şi, respectiv, 60140,0 mii lei, soldul datoriilor pe credite şi dobânzi la 31.12.2016 constituind 143222,7 mii lei. Rata dobânzii la creditele contractate în lei a variat de la 12,45% până la 17% şi în euro - 6,35%. Ca urmare, în anii respectivi, SA AC Chişinău a suportat cheltuieli privind dobânzile calculate în sumă de 10388,4 mii lei şi, respectiv, de 16439,2 mii lei.

♦ Urmare neîncasării creanţelor, imobilizării mijloacelor circulante şi suportării unor cheltuieli ineficiente, unele ÎAC au format datorii creditoare în sume mari.

Astfel, ÎS AN, pe parcursul anului 2016, a majorat datoriile comerciale cu 3634,7 mii lei, până la suma de 64581,6 mii lei²³³, din care 52722,5 mii lei reprezintă datoria către ÎS “Moldtranselectro”, înregistrată în baza contractului nr.248/59 din 03.11.2011 de cesiune a creanţei, semnat cu SA RED Nord-Vest. În cadrul procedurii de insolvabilitate a ÎS AN, la data de 10.06.2016, de către instanţa de judecată au fost validate creanţele împotriva patrimoniului ÎS AN în sumă de 92441,7 mii lei, din care 2559,6 mii lei²³⁴ nu sunt înregistrate în evidenţa contabilă.

Cei mai mari debitori ai ÎS AN sunt SA RAC Soroca (care la 31.12.2016 înregistra datorii de 17381,8 mii lei, din care 9698,0 mii lei - cu termenul de achitare expirat, şi 2432,3 mii lei - penalităţi) şi ÎM RAC Bălţi, care avea datorii de 78431,4 mii lei (96201,0 mii lei, conform datelor ÎS AN).

Neachitarea în termen a datoriilor a generat suportarea unor cheltuieli neproductive substanţiale. Astfel, pentru neachitarea datoriilor până în anul 2016, SA RAC Soroca a suportat cheltuieli de 3146,0 mii lei (penalităţi şi dobânzi de întârziere – 2324,7 mii lei, onorariul executorului judecătoresc – 660,7 mii lei, prejudiciu moral – 10,6 mii lei, servicii de asistenţă juridica – 7,5 mii lei, taxa de stat – 142,5 mii lei), iar ÎM RAC Bălţi – de 29211,7 mii lei (penalităţi şi dobânzi de întârziere – 26562,6 mii lei, taxa de stat – 653,9 mii lei, cheltuieli de judecată – 24,8 mii lei, remunerarea executorului judecătoresc – 1970,4 mii lei).

Datoriile ÎM RAC Bălţi la 31.12.2016 constituiau 100977,6 mii lei, din care 95307,8 mii lei - cu termenul de formare mai mare de 3 ani. La momentul actual, există titlu executoriu pentru datoriile faţă de ÎS AN în sumă de 89378,8 mii lei (din care datoria de bază – 72124,3 mii lei). Cele mai mari datorii sunt pentru furnizarea apei – 78431,50 mii lei, şi energiei electrice – 15798,60 mii lei. ÎM nu poate confirma realitatea datoriilor în sumă de 58,3 mii lei, formate în anii 2010 şi 2012. De asemenea, ÎM RAC Bălţi are divergenţe privind suma datoriilor cu ÎS AN (17769,6 mii lei), SA RED Nord (109,6 mii lei) şi SA RED Nord Vest (139,7 mii lei). O cauză a acestor divergenţe sunt fraudele comise de unii angajaţi ai ÎM RAC Bălţi.

De menţionat că, în perioada noiembrie 2013 – ianuarie 2015, ÎM RAC Bălţi a refuzat să achite apa livrată de ÎS AN la tariful de 4,053 lei/m³, sau cu 0,373 lei/m³ mai mult decât tariful anterior²³⁵, fiind obligată la 04.07.2014 de către instanţa de judecată să accepte noul preţ de livrare a apei.

Neachitarea în termen a obligaţiunilor contractuale generează aplicarea penalităţilor, ceea ce majorează cheltuielile în perioada de gestiune şi influenţează asupra rezultatului financiar. La 31.12.2016, SA AC Chişinău avea datorii de 271,8 mil.lei, inclusiv 143,2 mil.lei - faţă de băncile comerciale. De asemenea, suma de 32,34 mil.lei constituie datoriile pentru achiziţia de bunuri, acestea urmând a fi achitate din contul creditelor contractate de la BERD şi BEI, care nu au fost debursate. Din cauza neachitării în termen a acestora, au fost calculate penalităţi în sumă de 41,9 mii euro. În total, pe parcursul anului 2016, SA AC Chişinău a suportat cheltuieli privind sancţiunile în sumă de 2,03 mil.lei.

Astfel, la 01.01.2017, ÎM AC Cahul avea calculate penalităţi în sumă de 155,3 mii lei (inclusiv 124,4 mii lei - calculate în anul 2016).

Ca urmare a neonorării la timp a obligaţiilor contractuale, ÎS AN, în perioada 2008-2015, a suportat cheltuieli neproductive de 11965,8 mii lei, inclusiv: penalităţi – 7593,6 mii lei; dobânzi de întârziere – 495,7 mii lei, şi taxa de stat – 28,7 mii lei; cheltuieli legate de executarea silită – 35,9 mii lei, remunerări ale executorului judecătoresc – 3811,9 mii lei²³⁶, din care, până la 01.06.2017, au fost achitate dobânzile de întârziere de 495,7 mii lei şi taxa de stat de 28,7 mii lei. Datoriile ÎS AN în sumă de 580,9 mii lei au termen de formare mai mare de 5 ani, în privinţa cărora creditorii nu au înaintat pretenţii cu privire la onorarea lor (inclusiv 576,0 mii lei – datoria din anul 2010 la achitarea defalcărilor din profitul net în bugetul de stat), ca urmare, aceste datorii urmând a fi decontate²³⁷.

ÎM AC Basarabeasca nu a reflectat în evidenţa contabilă datoriile în sumă de 2885,8 mii lei, care reprezintă penalităţile calculate pentru neachitarea în termen a contribuţiilor în BASS în sumă de 1568,4 mii lei (la 31.12.2016). Neînregistrarea la timp a penalităţilor în evidenţa contabila a influenţat rezultatul financiar pentru mai multe perioade de gestiune.

♦ La implementarea “Programului de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare” nu s-a stabilit expres ce înregistrări trebuie efectuate în evidenţa contabilă a companiilor de apă şi a UAT participante privind relaţiile patrimoniale apărute între părţi. Astfel, deşi, conform contractului, beneficiarii finali ai proiectului sunt UAT, acestea nu au reflectat în evidenţă nici activele, nici pasivele aferente. De exemplu, SA SC Floreşti achită creditul şi dobânda din mijloacele întreprinderii, care sunt transferate la fiecare primărie în parte, pentru ca acestea ulterior să le ramburseze MF. Astfel, SA SC Floreşti a reflectat în evidenţa contabilă bunurile obţinute la conturile respective de activ, iar ca sursă – 1/3 (2166,6 mii euro) la contul 411 “Credite bancare”, şi 2/3 (4333,3 mii euro) – drept grant la contul 342 “Subvenţii”. O situaţie similară s-a constatat şi la SA RAC Orhei, doar că aceasta a utilizat pentru evidenţa grantului contul 423 “Alte datorii pe termen lung”, fără a fi repartizat pe UAT participante, iar la contul 342 au fost reflectate lucrările şi mijloacele financiare transmise de fondator²³⁸. SA RAC Soroca, în anul 2017, a transmis de la balanţa sa la balanţa AAPL participante la proiect mijloacele fixe construite în cadrul proiectului în valoare totală de 50107,6 mii lei, în timp ce, conform prevederilor contractului de delegare a gestiunii, pe toată durata acestui contract CL vor transfera operatorului dreptul asupra proprietăţii tuturor bunurilor necesare furnizării serviciilor.

____________________________

²³³ Î.S. “Moldtranselectro”- 52722,5 mii lei, S.A. “FEE Nord” (validată la insolvabilitate) – 9290,5 mii lei, S.A. “FEE Nord” (datorie curentă) – 2053,4 mii lei, alţi furnizori – 515,1 mii lei.

²³⁴ SRL “Rativestcom” – 332,1 mii lei, cet. M.S. (servicii de avocat) – 2227,2 mii lei, S.A “Electrocon” – 0,3 mii lei.

²³⁵ 7458948 m³ x 0,373 lei/m³=2782,2 mii lei.

²³⁶ Anul 2010 – 57,7 mii lei, anul 2011 – 510,6 mii lei, anul 2012 – 874,7 mii lei, anul 2013 – 752,6 mii lei, anul 2014 – 682,4 mii lei, anul 2015 – 841,1 mii lei, anul 2016 – 92,8 mii lei.

²³⁷ Pct.39 din Standardul Naţional de Contabilitate “Capital propriu şi datorii”, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 “Privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate”.

²³⁸ Subvenţii în sumă de 1,14 mil.lei (inclusiv: 181,3 mii lei – proiectarea colectorului sub presiune către staţia de epurare; 476,7 mii lei – documentaţia tehnică la reconstrucţia reţelelor din sectoarele Est 2, Est Lupoaica, Sud 2 din or. Orhei; 489,2 mii lei - mijloace financiare).

3.2.5 . Cu privire la evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiune

La ÎAC nu există o evidenţă uniformă a bunurilor luate în gestiune de la fondator. Astfel, unele ÎAC înregistrează bunurile ca subvenţii (contul 342 “Subvenţiile entităţilor cu proprietate publică”), cu trecerea ulterioară la venituri, în limita uzurii calculate pe aceste bunuri, iar altele utilizează contul 427 “Datorii pe termen lung privind bunurile primite în gestiune economică”²³⁹. Această situaţie este generată de neimplementarea de către MF a prevederilor art.11 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, prin care urma să aprobe modul de evidenţă contabilă distinctă a bunurilor din domeniul public aflate în gestiunea persoanelor juridice. De menţionat că toate bunurile care au specificul şi menirea de a asigura prestarea unui serviciu public de alimentare cu apă, prin natura lor, aparţin proprietăţii publice din domeniul public, iar conform cadrului legal²⁴⁰, acestea nu pot constitui o depunere în capitalul social al unei persoane juridice. Ca urmare, în evidenţa ÎAC se află bunuri publice sau private, în special fondul locativ, drumuri etc.

Potrivit informaţiilor prezentate de către primăria or. Basarabeasca, valoarea patrimoniului transmis în gestiune ÎM AQUA Basarabeasca constituie 7920,6 mii lei, în timp ce întreprinderea înregistra la contul 427 suma de 1774,9 mii lei.

La ÎM AC Căuşeni valoarea patrimoniului primit de la fondator constituia 22246,7 mii lei, care a fost reflectată în evidenţa primăriei or.Căuşeni abia pe parcursul auditului, prin ce nu s-au respectat prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. La ÎM DP AC Ştefan Vodă, valoarea patrimoniului primit de la fondator constituia 23051,1 mii lei, iar în evidenţa Primăriei or.Ştefan Vodă – 21437,0 mii lei, sau cu 1614,1 mii lei mai puţin (valoarea terenului), care au fost înregistrate în evidenţă pe parcursul auditului.

• Nerespectând prevederile art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007²⁴¹, Standardelor Naţionale de Contabilitate²⁴² şi ale Regulamentului MF privind inventarierea, la desfăşurarea inventarierii anuale, ÎAC nu efectuează evaluarea corespunderii valorii de bilanţ a activelor pe termen lung, mărfurilor şi materialelor preţurilor de piaţă ale acestora, înregistrările corespunzătoare nefiind trecute în evidenţa contabilă. Deoarece reevaluarea activelor necesită cheltuieli suplimentare, iar valoarea ajustărilor efectuate nu se ia în consideraţie la stabilirea tarifelor şi calcularea uzurii în scopuri fiscale, oportunitatea acestor reevaluări urmează a fi stabilită de fondatorii ÎAC (CL).

____________________________

²³⁹ Planul general de conturi contabile, Nomenclatorul conturilor contabile; caracteristica şi modul de aplicare a conturilor contabile; pct.65 din SNC “Capital propriu şi datorii”.

²⁴⁰ Art.10 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

²⁴¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare - Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

²⁴² Pct.33 din SNC-16 .

• ÎAC nu au respectat în contabilitate principiul prudenţei şi principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. Astfel, efectuarea superficială a inventarierii anuale sau neefectuarea ei au determinat neînregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului real deţinut, care, la rândul său, a determinat raportarea neveridică a situaţiilor financiare, precum şi a rezultatelor financiare, în urma calculării sau necalculării uzurii mijloacelor fixe. De asemenea, în cadrul inventarierii nu au fost înregistrate propunerile privind decontarea unor bunuri, ca urmare a uzurii acestora (fizice şi morale).

Astfel, ÎS AN nu a asigurat reflectarea la mijloace fixe a 3 construcţii/cămine pentru contoare în sumă de 47,3 mii lei, care se exploatează din anul 2016, continuând a fi reflectate drept construcţii în curs de execuţie (contul 121/1).

De asemenea, ÎS AN nu a reflectat la mijloace fixe utilajele în valoare de 19127,9 mii lei care se exploatează din anul 2015 şi nu a decontat utilajele în valoare de 1417,7 mii lei (inclusiv uzura de 1084,0 mii lei) pentru care s-a calculat şi uzura anuală²⁴³. Această situaţie este cauzată de nesemnarea actului de recepţie finală a lucrărilor de modernizare a staţiilor de pompare ale întreprinderii, finanţate din FEN şi contractate în sumă de 34236,2 mii lei de către AAM. Maşinile şi utilajele noi se exploatează în condiţiile în care nu au fost finisate unele lucrări de instalare a compensatoarelor pentru diminuarea energiei reactive, nu au fost efectuate testele de încercări la punerea lor în funcţiune şi nu a fost determinat termenul de garanţie la exploatare. Totodată, până la transmiterea oficială la balanţă şi darea în exploatare, ÎS AN nu este în drept să efectueze lucrări de întreţinere tehnică la maşinile şi utilajele instalate. De menţionat că din lucrările executate în valoare de 31047,6 mii lei (care nu sunt reflectate în evidenţa contabilă a AAM), Inspecţia de Stat în Construcţii²⁴⁴ nu confirmă executarea lucrărilor de 2831,6 mii lei. La momentul actual, AAM şi antreprenorul (SRL “Axima Grup”) se află în litigiu de judecată privind încasarea datoriilor pentru lucrările neachitate în sumă de 6265,9 mii lei.

La fel, ÎM AQUA Basarabeasca utilizează un apeduct cu lungimea de 530 m, în valoare de 42,6 mii lei, construit din sursele bugetului local, care nu a fost transmis în gestiunea întreprinderii din cauza refuzului CO Basarabeasca.

ÎM DP AC Ştefan Vodă utilizează din anul 2005 un garaj în valoare de 5,7 mii lei, fără a fi dat în exploatare.

ÎM AC Căuşeni, la 31.10.2016, a întocmit procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor în sumă de 11566,3 mii lei, deşi acestea au fost finalizate încă la 05.04.2013, concomitent majorând valoarea lucrărilor până la 16630,8 mii lei, ca urmare a capitalizării diferenţei de curs valutar şi dobânzii aferente. Ca rezultat, în perioada 2013-2016, ÎM nu a calculat uzura acestora.

SA RAC Soroca nu a dat în exploatare active pe termen lung (reţele de apeduct) în sumă de 70,97 mil.lei (69883,5 mii lei+1086,5 mii lei), deşi acestea au fost finalizate în anul 2015 şi se exploatează în prezent.

SA RAC Orhei, la 01.01.2015, a luat la evidenţă staţia de epurare în valoare de 69994,2 mii lei în baza actelor de transmitere a lucrărilor executate şi actului de recepţie la terminarea lucrărilor din 30.09.2014, dar în lipsa actului de dare în exploatare a obiectului, din cauza nefinalizării tuturor lucrărilor şi neeliminării deficienţilor constatate.

SA AC Nisporeni, deşi utilizează bunuri de circa 24,4 mil.lei, gestionate anterior de ÎM GAAC Nisporeni şi transmise primăriei or. Nisporeni, nu le-a luat în gestiune şi nu le-a înregistrat în evidenţa contabilă, din cauza lipsei confirmării documentare a acestora. Astfel, conform evidenţei sintetice (cea analitică lipsind), reţelele de canalizare constituie 6,8 km, în sumă de 5,1 mil.lei, în timp ce în realitate lungimea acestora constituie 31,7 km. Deci, nu este clar la cine se află în evidenţă 24,9 km de reţele de canalizare. Din reţelele de canalizare existente la balanţă, prin decizia CO Nisporeni din 05.04.2017, s-a acceptat luarea la balanţa primăriei a 2,18 km de ţevi uzate, în sumă de 187,6 mii lei, obţinute în urma lucrărilor de reparaţie capitală, însă operaţiunile aferente de casare a reţelelor respective şi diminuarea valorii acestora nu au fost reflectate nici în evidenţa AAPL şi nici în cea a operatorului.

• ÎM GAAC Nisporeni nu a luat la evidenţă (extrabilanţieră) bunuri în valoare de 908,9 mii lei (55,0 mii euro) proprietate a primăriei or. Nisporeni, transmise pentru păstrare încă la 13.10.2009. Deşi, conform unor date preliminare, lungimea reţelelor de canalizare în or. Nisporeni constituie circa 31,7 km, ÎM GAAC Nisporeni a raportat 6,8 km de reţele de canalizare, în valoare de 5,1 mil.lei.

ÎM DP GCL Făleşti nu a luat la evidenţă lucrările de reparaţie capitală a unei străzi în sumă totală de 661,8 mii lei, transmise la balanţa întreprinderii conform Deciziei CO Făleşti nr.09/11 din 11.12.2015.

SA RAC Soroca nu a asigurat primirea-predarea din gestiunea unei persoane în gestiunea altor persoane a bunurilor în valoare totală de 229,3 mii lei²⁴⁵ şi nu a reflectat datoriile faţă de buget în sumă de 1,6 mii lei. De asemenea, în urma inventarierii anuale, la SA RAC Soroca s-au constatat neajunsuri de bunuri în valoare de 28,7 mii lei²⁴⁶, despre ce au fost sesizate autorităţile competente ale Ucrainei şi Republicii Moldova.

În lunile iulie-septembrie 2016, cheltuielile pentru tratarea apei livrate de către SA AC Nisporeni au fost suportate de către antreprenor²⁴⁷, valoarea estimată a cărora constituie circa 71,3 mii lei (fără TVA), fapt care nu este reflectat în evidenţa întreprinderii.

• În urma implementării (în perioada anilor 2009-2013) de către ÎM AC Ungheni a Proiectului de aprovizionare cu apă şi canalizare, finanţat din sursele BM, s-au procurat 5904 de apometre în valoare de 2,2 mil.lei, care au fost comercializate consumatorilor în perioada 2010-2016, fără a se ţine cont de cheltuielile aferente suportate din diferenţele negative de curs valutar (1,5 mil.lei) şi dobîndă (0,18 mil.lei).

SA AC Nisporeni nu a asigurat luarea la evidenţă a unor bunuri²⁴⁸ obţinute în cadrul proiectului investiţional Prut-Nisporeni, în sumă de 1854,0 mii lei. De menţionat că o parte din aceste bunuri, în valoare de 35,4 mii lei, s-au vândut, iar 48 de apomentre, în sumă de 20,2 mii lei, au fost instalate la branşamentele consumatorilor, fără ca aceste operaţiuni să fie reflectate în evidenţă.

ÎM AC Ungheni nu au înregistrat în evidenţă 71 de apometre de control în valoare de 61,6 mii lei, procurate din surse creditare. Inventarierea efectuată la cerinţa auditului a constatat în stoc 9 apometre în sumă de 7,8 mii lei, iar alte 14 apometre în valoare de 12,1 mii lei sunt deteriorate.

SA AC Nisporeni, contrar prevederilor legale²⁴⁹, a atribuit direct la cheltuieli sulfatul de aluminiu şi hipocloritul de sodiu, care s-au procurat pentru tratarea apei, în sumă totală de 38,6 mii lei, în lipsa documentelor justificative privind utilizarea lor.

• Totodată, unele ÎAC nu au asigurat decontarea regulamentară a materialelor utilizate în procesul de activitate şi înregistrările aferente în evidenţa contabilă. Astfel, ÎM AC Cahul nu a înregistrat casarea a 6215 kg de sulfat de aluminiu în sumă de 34,1 mii lei, prin ce a fost majorat artificial stocul de materiale şi micşorate cheltuielile întreprinderii.

Nu sunt stabilite norme unice privind decontarea unor materiale. Astfel, în anul 2016, ÎM AC Basarabeasca, pentru dezinfectarea rezervorului şi a ţevilor, a utilizat 10,4 kg de clorură de var pe 1 km de reţea, în timp ce ÎM AQUA Basarabeasca a utilizat 41,6 kg/km clor dezinfectant de 30-32%, ceea ce este cu 31,2 kg/km mai mult.

• La unele ÎAC casarea şi conservarea mijloacelor fixe s-au efectuat cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare, fapt ce creează riscul de neintegritate a patrimoniului proprietate publică aflat în gestiunea ÎM şi generează deficienţe la ţinerea evidenţei contabile a acestora.

Astfel, contrar prevederilor pct.6, pct.8 şi pct.9 din Regulamentul aprobat prin HG nr.500 din 12.05.1998²⁵⁰, SA RAC Orhei, la casarea mijloacelor fixe în valoare de 1,8 mil. lei (valoarea de bilanţ de 0,3 mil.lei), nu a asigurat includerea în comisia de casare a reprezentantului UAT şi nici efectuarea controlului selectiv asupra stării tehnice reale a maşinilor, utilajelor, autovehiculelor propuse pentru casare.

Aprobarea casării mijloacelor fixe în sumă de 4301,0 mii lei s-a efectuat de către CO Nisporeni, deşi ÎM GAAC Nisporeni, contrar prevederilor art.17 alin.(4) din Legea nr.113 –XVI din 27.04.2007, nu a asigurat evidenţa fiecărui mijloc fix în baza fişei de evidenţă. Ca urmare, o parte din mijloacele fixe casate nu pot fi identificate în natură.

În lipsa autorizaţiei de casare de la AAPL, ÎM AC Căuşeni, contrar prevederilor din Regulamentul aprobat prin HG nr.500 din 12.05.1998, pe parcursul anilor 2015-2016, a decontat mijloace fixe în sumă de 19,8 mii lei.

____________________________

²⁴³ Anul 2015 – 58,6 mii lei, anul 2016 – 57,2 mii lei.

²⁴⁴ Actul de control nr.54 din 23.06.2017.

²⁴⁵ Mijloace fixe în valoare de 159,5 mii lei, materiale – de 40,6 mii lei, şi OMVSD – de 29,2 mii lei.

²⁴⁶ 2 pompe la staţia de epurare din s.Ţekinovka – 22,2 mii lei, ţeavă d63 – 3,9 mii lei, materiale – 2,6 mii lei.

²⁴⁷ Conform prevederilor contractuale, antreprenorul, după darea în exploatare a investiţiei, urma să-şi asume toate cheltuielile (materiale şi de salarizare), inclusiv cele ce ţin de asigurarea procesului tehnologic de tratare a apei.

²⁴⁸ 421,6 mii lei – accesorii şi materiale: inele din cauciuc, flanşe, coturi, ţevi, mufe, valve etc.; 67,2 mii lei – 160 apometre Baylan; 1365,2 mii lei – materiale; sumă neidentificată – 224 buc. (valve, reductoare, supape etc.).

²⁴⁹ Art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

²⁵⁰ Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace fixe, aprobat prin HG nr.500 din 12.05.1998 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.500 din 12.05.1998).

Subobiectivul III. Serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare au fost prestate de operatorii economici în mod cost-eficient şi la tarife adecvate?

ÎAC nu au asigurat prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare la tarife cost-eficiente, aducând prejudicii patrimoniului public prin efectuarea unor cheltuieli neconforme, care urmează a fi suportate de consumatori.

Tarifele pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate se calculează şi se aprobă în condiţiile legii²⁵¹, conform unor principii privind: a) furnizarea fiabilă şi continuă a serviciului menţionat, în condiţii de siguranţă şi cu respectarea indicatorilor de calitate, la cheltuieli minime necesare, cu utilizarea eficientă a obiectelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare; b) desfăşurarea unei activităţi eficiente şi profitabile care ar oferi operatorului posibilitatea de a acoperi consumurile şi cheltuielile sale justificate, necesare pentru desfăşurarea activităţii reglementate şi recuperarea mijloacelor financiare investite în dezvoltarea, renovarea şi reconstrucţia sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare.

Potrivit art.8 alin.(1) lit.c) din Legea nr.303 din 13.12.2013, AAPL au dreptul de a aproba tarifele pentru serviciul public de alimentare cu apă potabilă şi de canalizare şi pentru serviciile auxiliare furnizate de către operatori consumatorilor, calculate în conformitate cu prevederile art.7 alin.(2) lit.e) din aceeaşi lege. Ca urmare, au fost elaborate şi aprobate Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate²⁵² (din 13.02.2015) şi Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor la serviciile auxiliare furnizate de către operatori (din 11.03.2016).

Conform prevederilor Legii nr.303 din 13.12.2013²⁵³, în cazul în care CL va aproba tarife la un nivel mai redus decât cele prevăzute în avizul prezentat de ANRE, acesta este obligat să stabilească în decizia sa de aprobare a tarifelor sursa şi suma concretă care urmează a fi alocată operatorului din bugetul local pentru acoperirea veniturilor ratate. În acelaşi timp, AAPL pot decide delegarea către ANRE a competenţei de aprobare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare. În cazul operatorilor care activează în condiţiile unor acorduri sau contracte încheiate cu organismele financiare internaţionale, ratificate sau aprobate de Parlament, Guvern sau de CL, tarifele acestora, de asemenea, se aprobă de către ANRE.

____________________________

²⁵¹ Potrivit art.35 alin.(4) din Legea nr.303 din 13.12.2013.

²⁵² Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate, aprobată prin Hotărârea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică nr.741 din 18.12.2014 (în continuare – Metodologia aprobată prin Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014).

²⁵³ Art.8 alin.(1) lit.l); Art.35 alin.(9) şi alin.(13).

3.3.1. Cu privire la politica tarifară

♦ Politicile tarifare aplicate de către fondatori (CL) şi ÎAC sunt contrare scopului de prestare a serviciilor la costuri optime şi de recuperare a acestora.

Dezvoltarea durabilă a ÎAC şi prestarea serviciilor publice calitative de către acestea sunt strâns legate de politica tarifară aplicată de fondatorii întreprinderilor (CL), care, conform art.14 alin.(2) lit.q) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, aprobă tarifele pentru serviciile publice de interes local. Astfel, auditul relevă că ÎAC supuse auditării nu dispun de reglementări interne distincte/exhaustive privind: modul de calculare a tarifelor pentru fiecare tip de serviciu prestat; modul de determinare a costului serviciilor prestate; periodicitatea de verificare a corespunderii tarifelor costului real suportat. Ca urmare, în anul 2016, nicio întreprindere supusă auditării nu a aplicat un calcul relevant care ar fundamenta corespunderea tarifelor costului real suportat. Deşi unele întreprinderi au efectuat analize economice în acest sens, acestea nu oferă o imagine complexă şi fidelă a structurii tarifului.

ÎAC supuse auditării nu dispun de regulamente interne privind reglementarea politicii tarifare şi a modului de stabilire a preţurilor pentru toate serviciile prestate de întreprindere, inclusiv sarcinile, drepturile, obligaţiile, răspunderea materială a persoanelor responsabile. De asemenea, lipsesc reglementările care ar indica cheltuielile căror subdiviziuni se includ direct în costul lucrărilor şi serviciilor şi cheltuielile căror subdiviziuni se recuperează din profit, precum şi reglementările privind modalitatea de determinare a mărimii profitului. ÎAC nu dispun de o descriere a proceselor de producţie, în care s-ar indica personalul (sau subdiviziunile întreprinderii) implicat în proces, timpul necesar pentru efectuarea acestora, normele de consum al resurselor folosite pentru producţia propriu-zisă. Respectiv, lipsa descrierii proceselor nu permite stabilirea exhaustivă a tipurilor de servicii prestate de o subdiviziune, a cheltuielilor de executare, precum şi a metodei de distribuire a costurilor, în cazul în care o subdiviziune sau o resursă este folosită pentru mai multe tipuri de produse.

În cadrul ÎAC nu sunt puse în aplicare reglementările privind cazurile şi modul în care se permite compensarea tarifelor la unele servicii din contul tarifelor la alte servicii (subvenţionarea încrucişată), precum şi periodicitatea determinării şi aprobării acestora.

În contextul celor expuse, se relevă că lipsa reglementărilor menţionate determină riscul ca costurile determinate de ÎAC să nu corespundă realităţii, ceea ce influenţează rezultatele activităţii economico-financiare.

• Modalitatea de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor existente pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate a fost reglementată de Metodologia aprobată prin Hotărârea ANRE nr.164 din 29.11.2004²⁵⁴. Contrar Metodologiei menţionate, un şir de ÎAC nu au respectat conformitatea structurii cheltuielilor şi consumurilor.

Deşi Metodologia aprobată prin Hotărârea ANRE nr.164 din 29.11.2004 prevede determinarea tarifelor medii calculate, inclusiv pentru populaţie şi alţi consumatori, ÎM au prezentat spre aprobare CL tarife medii, fără divizarea pe categorii de consumatori. La rândul lor, AAPL au aprobat tarife diferenţiate, fără fundamentarea acestora prin calcule argumentate. Mai mult decât atât, deşi, conform prevederilor pct.7.3.- pct.7.6. din Metodologia nominalizată, AAPL sunt obligate să examineze şi să actualizeze anual tarifele, precum şi să compenseze ÎAC pierderile suportate din cauza neajustării reducerilor de tarife pe o grupă de consumatori şi majorărilor pe altă grupă, CL nu aplică aceste prevederi.

Tarifele diferenţiate creează dificultăţi privind previziunea volumului serviciilor livrate şi veniturilor aferente pe fiecare tip de consumator în parte. Astfel, serviciile livrate populaţiei au o evoluţie mai previzibilă, pe când serviciile livrate agenţilor economici pot varia în funcţie de tipul de activitate şi de conjunctura pieţei pentru activitatea lor.

De exemplu, prin decizia CO Ungheni din 12.08.2016, în scopul reconfirmării tarifului mediu²⁵⁵ aprobat de CO Ungheni prin decizia nr.5/7 din 26.07.2013, s-au majorat tarifele diferenţiate pe diferite categorii de consumatori²⁵⁶. Aceste ajustări au fost necesare ca urmare a diminuării volumelor de apă furnizate agenţilor economici şi, respectiv, a micşorării veniturilor medii, care în anul 2015 au însumat 973,6 mii lei.

Principalele cauze ale creşterii cheltuielilor aferente serviciilor livrate sunt: creşterea salariului minim garantat în sectorul real (de la 1300 lei - la 01.05.2012 până la 2380 lei - la 01.05.2017) şi creşterea tarifului la energia electrică (de la 1,58 lei/kWh - în anul 2012, 1,71 lei/kWh - în anul 2014 până la 2,16 lei/kWh, sau 2,44 lei/kWh - în anul 2016).

• În prezent, ÎAC nu asigură utilizarea capacităţilor tehnice la nivelul stabilit la proiectarea acestora, ceea ce determină existenţa unor costuri fixe mari pe unitate de serviciu prestat. De exemplu, staţia de captare a ÎS AN, în regim de lucru mediu şi maxim, poate capta 14497,8 mii m³ pe an şi, respectiv, 18921,6 mii m³ pe an, dar de fapt în anul 2016 aceasta a captat şi a livrat 10329,7 mii m³, sau 54,6% din capacitatea maximă. De menţionat că, înainte de renovarea staţiei, capacitatea maximă de proiect constituia 32850 mii m³ pe an.

În anul 2016, la SA AC Nisporeni şi la ÎM AC Ungheni, staţiile de tratare au funcţionat la o capacitate de circa 35% şi, respectiv, 34%, iar staţiile de epurare – la 18% şi, respectiv, 15% faţă de capacităţile de proiect.

La ÎM DP AC Ştefan Vodă şi la ÎM AC Căuşeni, staţiile de epurare sunt utilizate la nivelul de 6,6% din capacitate. Totodată, staţia de epurare din or.Căuşeni nu asigură epurarea apelor uzate.

ÎM AQUA Basarabeasca, la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă, a aplicat tarifele aprobate pentru ÎM AC Basarabeasca.

• Potrivit cadrului legal în vigoare²⁵⁷, serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare prestate populaţiei de către subiecţii impozabili cu TVA sunt scutite de TVA. Ca urmare, potrivit prevederilor art.102 pct.(2) şi pct.(3) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA, nu se trece în cont şi se raportează la costuri sau la cheltuieli. Mărimea TVA trecute în cont se determină lunar, prin aplicarea proratei faţă de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor atât impozabile, cât şi scutite de TVA. Totodată, potrivit prevederilor pct.21 lit.b) din Metodologia aprobată prin Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014, TVA raportată la cheltuieli se include la determinarea tarifului, ceea ce determină majorarea acestuia. De menţionat că, în cazul energiei electrice, energiei termice şi apei calde livrate pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri, conform prevederilor art.104 al Codului fiscal, se aplică cota 0 a TVA, ceea ce permite trecerea în cont a TVA şi neincluderea în cheltuielile întreprinderii, deci nu influenţează mărimea tarifelor. Astfel, în anul 2016, ÎAC auditate au trecut la cheltuieli TVA în sumă de circa 30,0 mil.lei. Cele indicate denotă o abordare neuniformă/discriminatorie a statului faţă de întreprinderile care prestează servicii comunale populaţiei.

• Cadrul legal-normativ în vigoare nu determină expres modul şi sursele de “renovare” a bunurilor transmise în gestiunea ÎAC după uzarea lor completă.

Potrivit prevederilor art.3 lit.b) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999, obiecte ale dreptului de proprietate publică a UAT sunt bunurile întreprinderilor locale cu formă de proprietate publică, precum şi cota stabilită din capitalul statutar al întreprinderilor cu formă de proprietate mixtă şi comună. Prin urmare, toate bunurile din gestiunea ÎAC, inclusiv formate în urma investiţiilor efectuate de întreprinderi în sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare, urmează a fi calificate drept bunuri proprietate publică.

Neţinând cont de aceste norme legale, Metodologia de determinare a tarifelor, aprobată prin Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014 (pct.22, pct.45 etc.), prevede nejustificat excluderea din cheltuieli a amortizării, reparaţiilor etc. aferente bunurilor care nu aparţin operatorului. Ca urmare, ÎAC divizează bunurile sale, inclusiv sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sau părţile componente ale acestora, în bunuri (1) proprii – formate sau achiziţionate de întreprindere, (2) formate din surse creditare, (3) primite în gestiune de la AAPL, (4) primite ca grant. În consecinţă, valoarea capitalizată a unor bunuri supuse reparaţiei este înregistrată separat de valoarea mijlocului fix, iar durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe nu este revizuită, ceea ce generează majorarea costului serviciilor.

De exemplu, la ÎM AC Ungheni, valoarea iniţială totală a activelor pe termen lung înregistrate la 31.12.2016 constituia 83,8 mil.lei, din care în sumă de 52,6 mil.lei²⁵⁸ – luate în gestiune de la AAPL din mun.Ungheni, de 18,8 mil.lei – realizate în cadrul proiectelor cu garanţia fondatorului, de 11,9 mil.lei – realizate de sine stătător, de 0,5 mil.lei – primite ca grant.

În acelaşi timp, la primăria mun.Ungheni sunt înregistrate bunuri în gestiunea ÎM AC Ungheni în sumă de 31,0 mil.lei²⁵⁹ , care include valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung, şi nu cea transmisă/iniţială, conform abordărilor de până în anul 2016, situaţie determinată de cadrul metodologic imperfect şi de implementarea noului Plan de conturi în sistemul bugetar²⁶⁰.

Aceste contradicţii şi deficienţe au un impact negativ asupra situaţiei economico-financiare a ÎAC şi reprezintă factori generatori de pierdere a patrimoniului public.

La ÎM AC Cahul, bunurile primite în gestiune de la fondator la 01.01.2016 constituiau 6675,8 mii lei, iar la 31.12.2016 – 5749,5 mii lei. Diminuarea valorii bunurilor cu 926,3 mii lei este rezultatul reflectării acestora ca venituri financiare în limita uzurii calculate acestor bunuri reflectate la cheltuieli. Deşi, la prima vedere, se pare că ÎAC beneficiază de venituri suplimentare, trebuie să ţinem cont de faptul că, potrivit prevederilor ANRE, uzura aferentă acestor bunuri nu se ia în considerare la determinarea valorii tarifelor. Ca urmare, apare situaţia că, la ieşirea din uz a bunurilor, ÎAC nu vor avea surse pentru reconstrucţia bunurilor primite în gestiune (în principal, a reţelelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare), povara respectivă urmând a fi asumată iarăşi de către buget (local sau de stat). Astfel, politica tarifară promovată de ANRE nu ţine cont de posibilităţile financiare ale CL (fondatori ai ÎAC) de a suporta renovarea reţelelor transmise în gestiune după ieşirea acestora din uz.

Ţinând cont de cele expuse, fiecare fondator al ÎAC urmează să decidă de sine stătător (1) privind includerea uzurii bunurilor transmise în gestiune în cheltuielile aferente determinării tarifelor, fără a suporta ulterior cheltuieli pentru renovarea lor, (2) privind excluderea uzurii bunurilor transmise în gestiune din cheltuielile aferente determinării tarifelor, cu suportarea ulterioară a cheltuielilor pentru renovarea lor, (3) privind includerea uzurii bunurilor transmise în gestiune în cheltuielile aferente determinării tarifelor, cu transferul mijloacelor aferente în buget şi, respectiv, suportarea ulterioară a cheltuielilor pentru renovarea lor.

De exemplu, în anul 2016, la SA SC Floreşti, veniturile de la livrarea serviciilor de aprovizionare cu apă au constituit 9550,6 mii lei, iar cheltuielile, urmare diminuării acestora cu suma uzurii de 3,89 mil.lei aferente reţelelor de apă primite cu titlu gratuit de la AAPL – 10296,8 mii lei (cu valoarea uzurii - 14186,9 mii lei). Deci, dacă fondatorul urmează să-şi asume responsabilitatea de a reconstrui reţelele de apă, cheltuielile medii pentru livrarea 1 m³ de apă constituie 22,72 lei/m³, iar dacă nu – 31,3 lei/m³, sau cu 1,65 lei şi, respectiv, cu 10,23 lei mai mare decât tariful aplicat în anul 2016. Situaţia în cauză se atestă la toate ÎAC.

• Potrivit prevederilor legale²⁶¹, sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare sau părţile componente ale acestora construite de persoanele fizice şi juridice situate pe teren public, în conformitate cu decizia CL, se transmit la balanţa AAPL sau ÎAC. Ţinându-se cont de decizia Curţii Constituţionale din 01.11.2016²⁶², în prezent nu există un mecanism de transmitere la balanţa ÎAC a acestor bunuri, precum şi de compensare persoanelor fizice şi juridice a cheltuielilor suportate la construcţia bunurilor, inclusiv prin diminuarea tarifelor la serviciile prestate.

În acest context, se relevă că, potrivit deciziei CO Ungheni din 30.12.2015²⁶³, s-au transmis cu titlu gratuit către ÎM AC Ungheni, doar în aspect cantitativ, 203 reţele de apeduct de 47,9 km şi 20 reţele de canalizare de 2,8 km, bunuri care nu au fost înregistrate de ÎM AC Ungheni, conform prevederilor art.17 alin.(4) din Legea contabilităţii, pe fiecare obiect de evidenţă, în expresie cantitativă şi valorică, pe proprietar, fişe de evidenţă a mijlocului fix etc. De menţionat că până în prezent nu este stabilit gestionarul a 1,62 km de reţele de canalizare din mun. Ungheni, în timp ce, depăşindu-şi atribuţiile, CO Ungheni a luat decizii asupra reţelelor de 6,63 km amplasate în alte UAT.

Deşi sunt folosite de către ÎM AC Ungheni la prestarea serviciilor către 950 de gospodării casnice (circa 2580 de consumatori), 16,0 km de reţele de apeduct în valoare de 5,0 mil.lei²⁶⁴, construite de AAPL din com. Zagarancea în anii 2014-2015, nu sunt raportate ca parte componentă a sistemului public de alimentare cu apă, deci nu se iau în consideraţie la stabilirea costurilor.

____________________________

²⁵⁴ Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate, aprobată prin Hotărârea ANRE nr.164 din 29.11.2004 (în continuare – Metodologia aprobată prin Hotărârea ANRE nr.164 din 29.11.2004).

²⁵⁵ Conform pct.7, secţiunea 7 a Metodologiei aprobate prin Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014.

²⁵⁶ Populaţie – cu 1,53 lei (+113,4%); instituţii bugetare – cu 0,15 lei (+100,6%) şi agenţi economici – cu 0,22 lei (+100,6%).

²⁵⁷ Art.103 alin.(1) pct.16 din Codul fiscal.

²⁵⁸ Valoarea rămasă – 9,27 mil.lei (17,6%).

²⁵⁹ Contul 415110 “Procurarea pachetelor de acţiuni”: la situaţia din 01.01.2016 – 25401,8 mii lei, intrări – 6172,3 mii lei, ieşiri – 605,5 mii lei, sold la 31.12.2016 – 30969,6 mii lei.

²⁶⁰ Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar”.

²⁶¹ Art.19 alin.(4) din Legea nr.303 din 13.12.2013.

²⁶² Hotărârea Curţii Constituţionale nr.30 din 01.11.2016 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 19 alin.(4) din Legea nr.303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare (transmiterea instalaţiilor şi reţelelor publice de alimentare cu apă).

²⁶³ Decizia CO Ungheni nr.11/4 din 30.12.2015 “Cu privire la transmiterea gratuită la balanţa ÎM “Apă-Canal” din Ungheni a reţelelor de canalizare şi de apeduct din or. Ungheni construite de persoane fizice”.

²⁶⁴ Reţea de apeduct de 16,0 km, reţele electrice de 285 m, staţia de pompare şi turnul de apă.

3.3.2. Cu privire la veniturile ratate

• Stabilitatea economică a ÎAC şi, respectiv, continuitatea şi accesibilitatea serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare sunt grav perturbate de neconcordanţa cadrului legal-normativ în domeniu. Astfel, deşi, conform prevederilor art.19 alin.(5) din Legea nr.303 din 13.12.2013, se interzice exploatarea fântânilor arteziene existente în localităţile care dispun de sisteme publice de alimentare cu apă, în art.25 al Legii nr.272 din 23.12.2011²⁶⁵ lipseşte o cerinţă expresă privind acordul AAPL pentru obţinerea autorizaţiei de mediu la folosirea specială a apei, ci doar se cere informarea prin presă despre solicitarea autorizaţiei respective. Ţinându-se cont de faptul că serviciile oferite de ÎAC, de regulă, sunt prestate persoanelor juridice la un preţ de câteva ori mai mare decât populaţiei, acestea se dezic de serviciile oferite de ÎAC şi captează de sine stătător apă. Demersurile ÎAC către IES şi AAM în scopul asigurării respectării cadrului legal au rămas fără un răspuns adecvat. Această situaţie este facilitată şi de politica fiscală permisivă în domeniu, care taxează 1m³ de apă captată cu 0,3 lei. Reieşind din cele expuse, ÎAC ratează venituri considerabile, ceea ce nu permite rentabilizarea activităţilor sale şi menţinerea unui tarif accesibil tuturor păturilor de populaţie la serviciile prestate.

De exemplu, SA AC Chişinău, în anul 2016, a prestat servicii de canalizare a apelor captate din fântâni arteziene în volum de 884,075 mii m³, inclusiv consumatorilor casnici – 58,227 mii m³, şi consumatorilor noncasnici – 825,867 mii m³, fără a presta servicii de aprovizionare cu apă, ceea ce a cauzat ratarea unor venituri de 10957,820 mii lei (469,309 mii lei+10488,511 mii lei). La fel, în anul 2016, au ratat venituri ÎM AC Cahul – în sumă de 697,4 mii lei (pentru 31,7 mii m³ de apă), SA SC Floreşti – în sumă de 1,2 mil.lei (45,5 mii m³), SA RAC Orhei – 6,4 mil.lei (245,6 mii m³), ÎM DP GCL Făleşti – 422,9 mii lei (12,0 mii m³), ÎM AC Căuşeni – 836,4 mii lei (22,0 mii m³), ÎM DP AC Ştefan Vodă – 549,4 mii lei (11,3 mii m³), ÎM RAC Bălţi – 829,2 mii lei (35,1 mii m³), ÎM GAAC Nisporeni – 72,2 mii lei²⁶⁶.

Determinarea veniturilor ratate de către SA RAC Soroca a fost imposibilă din cauză că atât întreprinderea, cât şi AAPL, precum şi subdiviziunile desconcentrate ale APC (IES, CNSP) nu dispun de informaţii privind agenţii economici care utilizează apa din surse proprii, precum şi modalitatea de evacuare a apelor uzate de către aceştia.

Deşi ÎM RAC Bălţi s-a adresat, la 06.01.2016, atât CSP Bălţi, cât şi AE Bălţi privind examinarea utilizării de către 67 de agenţi economici a apei potabile din surse proprii, fiind concomitent conectaţi şi la apeductul public, până la 06.03.2017 acestea nu au prezentat un răspuns întreprinderii. O situaţie similară se atestă şi la SA AC Chişinău. Deşi pe parcursul anului 2016 aceasta s-a adresat mai multor entităţi care deţin surse proprii de captare a apei şi le-a propus stoparea extragerii acesteia, în răspunsurile primite, majoritatea entităţilor au indicat că deţin autorizaţii de folosinţă specială a apei, deci respectă toate cerinţele legale. De asemenea, s-a indicat că costul suportat de acestea pentru captarea apei este de aproximativ 15 lei (IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie), iar tariful existent la SA AC Chişinău era de circa 2 ori mai mare.

Spre exemplu, încă la 05.11.2015, SA AC Chişinău a informat CSP Chişinău precum că Centrul de Excelenţă în Informatică şi Tehnologii Informaţionale utilizează la lavoare şi în bufet apa captată care, conform autorizaţiei, poate fi folosită în scopuri tehnice şi menajere, ceea ce creează riscuri pentru sănătatea elevilor acestei instituţii.

• Activitatea de prestare a serviciilor de către ÎS AN se suprapune cu activitatea altor ÎAC, ceea ce determină ratarea unor venituri de către ultimele. Astfel, în anul 2016, ÎS AN a prestat servicii de livrare a apei la 3 operatori specializaţi în aprovizionarea cu apă şi canalizare²⁶⁷, precum şi la 71 de consumatori²⁶⁸ conectaţi direct la reţelele întreprinderii, deşi o parte dintre aceştia sunt amplasaţi pe teritoriul de activitate al operatorilor specializaţi de apă. Ca urmare, apare o situaţie de dumping, deoarece tariful de apă livrată de către ÎS AN este de câteva ori mai mic decât tariful aplicat de operatorii specializaţi.

♦ ÎAC ratează venituri importante din cauza neprestării serviciilor de transportare a apelor uzate de la consumatorii care nu sunt conectaţi la reţelele centralizate de canalizare. De fapt, aceste servicii (de asanare) sunt prestate de alte persoane fizice şi juridice, care, în lipsa unui contract cu ÎAC, evacuează deşeurile în sistemul central de canalizare sau în locuri publice, poluând mediul înconjurător. Deşi unele ÎAC s-au adresat organelor competente cu solicitarea de a fi întreprinse măsurile de rigoare, aceasta nu s-a realizat. De menţionat că, pe parcursul auditului, şi Curtea de Conturi a sesizat organele de investigaţii privind aceste activităţi ilicite, însă până la finalizarea auditului un răspuns din partea acestora nu a obţinut.

Astfel, în anul 2016, SA AC Chişinău a livrat apă consumatorilor care nu au acces la reţelele de canalizare în volum de 5173,387 mii m³, inclusiv consumatorilor casnici – 3144,499 mii m³, şi consumatorilor noncasnici – 2028,888 mii m³. Pe parcursul anului 2016, Societatea a prestat servicii de transportare a deşeurilor lichide²⁶⁹, de regulă, doar cu un automobil²⁷⁰, fiind transportat un volum de 3,87 mii m³ de apă uzată. De asemenea, pentru transportarea apelor uzate de la persoanele fizice, Societatea avea încheiat, încă din decembrie 2013, un contract cu SRL “Soluţio-grup Plus”, care a declarat în 2016 transportarea doar a 0,6 mii m³ de apă uzată. Auditul a constatat că această SRL a evacuat apele uzate şi de la agenţi economici fără acordul SA AC Chişinău şi fără a fi determinată CMA în apa uzată, iar pentru prestarea acestor servicii solicita taxe de la 900 lei până la 3750 lei, în funcţie de faptul dacă prestarea serviciului se făcea oficial sau neoficial. Deşi contractul cu această SRL a fost reziliat de la 01.05.2017, subdiviziunile SA AC Chişinău recomandau consumatorilor acest SRL, fapt stopat după intervenţia auditului. De asemenea, în perioada efectuării auditului, s-au constatat mai multe cazuri de deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare de automobilele care aparţineau unor persoane fizice. Deşi, în perioada anilor 2016-2017, şi angajaţii SA AC Chişinău au depistat 7 cazuri de deversări ilegale şi au informat conducerea Societăţii despre aceasta, ei nu cunosc dacă au fost întreprinse acţiuni împotriva persoanelor în cauză. Ca urmare, doar din neprestarea serviciilor de canalizare şi epurare, SA AC Chişinău a ratat, în anul 2016, venituri în sumă de până la 24369,675 mii lei (3553,283 mii lei+20816,390 mii lei – 12,8 mii lei).

O situaţie similară s-a constatat şi la SA SC Floreşti, care a ratat venituri de până la 2234,6 mii lei²⁷¹; ÎM AC Căuşeni – de până la 1327,8 mii lei (87,7 mii m³), din care 572,8 mii lei – de la consumatorii noncasnici, şi 755,0 mii lei – de la consumatorii casnici; ÎM DP AC Ştefan Vodă – de până la 526,0 mii lei şi 59,7 mii lei (de la entităţile care au propriile surse de captare a apei); ÎM AC Basarabeasca – de până la 25,5 mii lei (urmare neţinerii evidenţei volumului de apă deversată de către o persoană fizică care prestează astfel de servicii consumatorilor). De asemenea, a ratat venituri de 20,3 mii lei şi ÎM GAAC Nisporeni, ca urmare a nefacturării în perioada 2014 –2016(6 luni)²⁷² a serviciilor de canalizare aferente volumului de 1,45 mii m³ de apă livrată de SA “Nis-Struguraş” către consumatorii casnici, precum şi de 6,5 mii lei – de la aplicarea unor coeficienţi de diminuare a volumului de apă canalizat, neaprobaţi regulamentar.

Un exemplu elocvent în acest sens poate servi deţinerea în proprietate privată de către o persoană fizică (conform contractului de vânzare-cumpărare din 31.07.2010) a colectorului de canalizare cu lungimea de 4,3 km ce duce spre staţia de epurare, din Zona Industrială a or. Ştefan Vodă, la care sunt conectaţi 13 agenţi economici²⁷³, dintre ei 2 nu deţin contracte de evacuare a apelor uzate, încheiate cu ÎM DP AC Ştefan Vodă, inclusiv SRL “PROT-C.V.” (al cărei fondator este proprietarul colectorului de canalizare), care desfăşoară activităţi în domeniul hotelier, deţine un restaurant, cafenea-bar, cramă, saună, spălătorie auto, staţie de inspectare tehnică. Acest agent economic utilizează apa din fântâna sa arteziană, care nu este înregistrată la IES (deci, nu are autorizaţia de folosire specială a apei) şi la care nu este instalat contor pentru evidenţa volumului de apă extras. Conform datelor SFS, SRL “PROT-C.V.”, la calcularea taxei pentru apă, a declarat că în anii 2015 şi 2016 a extras 435,0 m³ şi, respectiv, 1000,0 m³ de apă, pentru care a calculat taxa pentru apă de 130 lei şi, respectiv, de 273 lei. Astfel, veniturile ratate de ÎM DP AC Ştefan Vodă pentru serviciile de canalizare prestate SRL “PROT-C.V.” şi nefacturate constituie circa 38,7 mii lei. De menţionat că, pe parcursul auditului, agenţii economici SRL “PROT-C.V.” şi ÎI “Edita Bolozan” au solicitat de la ÎM DP AC Ştefan Vodă instalarea contorului la captarea apei şi încheierea contractului de evacuare a apelor uzate.

ÎM DP AC Ştefan Vodă a ratat anual venituri de 79,4 mii lei (27 curse x 245 lei x12 luni), în urma acordării de CO Ştefan Vodă, conform Deciziei nr.8/3 din 10.12.2015, către SRL “SV-Constructpremium-89” a autorizaţiei de colectare şi epurare a apelor uzate, deşi ÎM deţinea un automobil de colectare a apei uzate, iar agentul economic nu dispunea de staţie de epurare. De fapt, apele uzate colectate erau evacuate la staţia de epurare a ÎM DP AC Ştefan Vodă în lipsa contractului cu aceasta. Agentul economic a încheiat cu ÎM DP AC Ştefan Vodă un contract privind epurarea apelor abia la 26.05.2017, însă, din cauza refuzului de a achita factura pe luna iunie 2017, ÎM a reziliat contractul cu acest agent economic.

SA RAC Soroca nu poate asigura venituri din prestarea serviciilor de canalizare din cauza lipsei unei staţii de epurare a apelor reziduale, ceea ce cauzează deversarea apelor uzate direct în râul Nistru, poluându-l prin aceasta. Ca urmare, consumatorii serviciilor de canalizare se consideră îndreptăţiţi de a nu contracta aceste servicii.

Conform contractului încheiat de către ÎM AC Ungheni cu o persoană fizică, prestarea serviciilor de evacuare a apelor uzate, cu deversarea în sistemul de canalizare centralizată, s-a efectuat până în august 2016 cu norma lunară fixă de 30 m³, iar din septembrie 2016 – de 60 m³. Volumele de ape uzate deversate nu au fost monitorizate şi documentate de întreprindere prin punctele de control ale căminelor de vizitare, ceea ce nu justifică volumele de servicii prestate.

• Urmare confruntării informaţiilor SA AC Chişinău privind serviciile de canalizare furnizate entităţilor care captează apă cu surse proprii cu informaţiile SFS privind taxa pentru apă calculată în anul 2016, s-a constatat că unele entităţi au declarat la SFS cu 460,8 mii m³ de apă captată mai mult decât au declarat SA AC Chişinău la prestarea serviciilor de canalizare, astfel Societatea ratând venituri din neprestarea serviciilor de canalizare de până la 5147,6 mii lei.

• O altă cauză a ratării veniturilor/creşterii cheltuielilor ÎAC este neasigurarea întocmirii contractelor de prestare a serviciilor de canalizare şi epurare a apelor uzate, ţinându-se cont de prevederile art.22 alin.(5) din Legea nr.303 din 13.12.2013²⁷⁴ şi ale pct.19 din Regulamentul aprobat prin HG nr.950 din 25.11.2013²⁷⁵. Astfel, în contractele încheiate cu persoanele juridice nu sunt indicate debitele şi concentraţiile maxime admisibile ale impurităţilor din apele uzate evacuate în punctul de control; eventualele restricţii de evacuare la anumite ore; măsurile de uniformizare a debitelor şi concentraţiilor substanţelor poluante conţinute; obligaţia montării de debitmetre cu înregistrare şi contorizare pe conducta/canalul de evacuare a apelor uzate şi menţinerii lor în stare de funcţionare; obligaţia abonatului de a semnala operatorului toate accidentele sau anomaliile din instalaţiile proprii, care pot perturba buna funcţionare a sistemului de canalizare; obligaţia de elaborare a planului de combatere a poluărilor accidentale, inclusiv dotarea cu mijloace şi materiale pentru intervenţie, sau de încheiere a unui precontract cu o unitate specializată pentru intervenţii în caz de poluare accidentală; punctele de control al calităţii apelor uzate evacuate şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor de apă uzată etc.

Spre exemplu, la ÎM AC Cahul contractele de prestare a serviciilor de canalizare şi de epurare a apelor uzate au fost încheiate în anii 2000-2008 şi nu s-au modificat, iar în cazul modificării contractelor, prevederile menţionate nu au fost introduse. De menţionat că nici AE Cahul nu a stabilit normativele deversărilor limitat admisibile de poluanţi cu ape uzate (excepţie – ÎM AC Cahul), deşi acestea urmau a fi stabilite odată cu eliberarea autorizaţiilor de folosinţă specială a apei (art.42 din Legea nr.272 din 23.12.2011 şi pct.27 din Regulamentul aprobat prin HG nr.802 din 09.10.2013²⁷⁶). Ca rezultat, în apele deversate de către ÎM AC Cahul în anul 2016 s-au constatat: depăşirea limitelor admisibile de poluanţi la oxiditate – de 3,7 ori; consumul biochimic de oxigen – de 3,6 ori; substanţe suspendate – de 3,8 ori; cloruri – de 3,8 ori; fosfaţi – de 4,1 ori; amoniu – de 10,7 ori, şi grăsimi – de 14 ori, ceea ce determină suportarea unor cheltuieli suplimentare pentru poluarea mediului, stabilite conform legislaţiei în vigoare²⁷⁷. O situaţie similară s-a constatat în anul 2016 la ÎM AC Basarabeasca²⁷⁸ şi la SA RAC Soroca²⁷⁹.

De asemenea, contrar prevederilor pct.42 şi pct.43 din Regulamentul aprobat prin HG nr.802 din 09.10.2013, IES nu a asigurat o monitorizare adecvată a parametrilor apelor uzate deversate de către titularii autorizaţiilor de folosinţă specială a apei. Astfel, AE Cahul, în perioada 2014-2016, a prelevat de la întreprinderile industriale din or. Cahul o singură probă a apelor uzate: la 22.06.2015 – de la SA “Bere Unitanc”, unde a constatat depăşirea limitelor admisibile la oxiditate – de 5,3 ori, la consumul biochimic de oxigen – de 2,8 ori, şi la fosfaţi – de 1,2 ori. AE Soroca, în perioada 2014-2016, nu a prelevat probe ale apelor uzate deversate de întreprinderile industriale din oraş.

IES Ungheni, nerespectând planurile grafice anuale de colectare a probelor lunare de ape reziduale, în anul 2015 nu a monitorizat nici un agent economic din cei 16 incluşi în plan, iar în anul 2016 a monitorizat doar 5 agenţi economici. Auditul relevă neuniformitatea aplicării de către ÎM AC Ungheni a prevederilor legale faţă de toţi agenţii economici. Astfel, din 3 agenţi economici la care s-a depistat depăşirea CMA de poluaţi, tariful diferenţiat a fost aplicat doar într-un caz (LEAR Corporation SRL), şi acela doar pentru 36 de zile (43,2 mii lei), ceea ce contravine prevederilor art.22 alin.(18) din Legea nr.303 din 13.12.2013, Regulamentului-cadru aprobat prin Ordinul MDRC nr.40 din 18.02.2005. Neaplicarea tarifului diferenţiat pentru SA “Covoare” Ungheni a dus la ratarea veniturilor de 73,2 mii lei.

____________________________

²⁶⁵ Legea apelor nr.272 din 23.12.2011.

²⁶⁶ În anul 2015, în sumă de 137,2 mii lei.

²⁶⁷ ÎM RAC Bălţi, SA RAC Soroca şi SA SC Floreşti.

²⁶⁸ 25 de persoane juridice/antreprenori, 2 instituţii publice şi la 44 de persoane fizice/consumatori casnici, care au avut conectaţi 481 de subconsumatori.

²⁶⁹ Tarif pentru persoanele fizice, care variază în funcţie de distanţa parcursă - de la 228 lei până la 971 lei, incluzând doar serviciile de transport; tarif pentru agenţii economici – de la 671,23 lei până la 1414,23 lei, ce includ serviciile de transport şi cele de preepurare.

²⁷⁰ În caz de necesitate, mai putea fi implicat un camion.

²⁷¹ (254,3 mii m³x5,89 lei)+(9,9 mii m³x34,45 lei)+(10,5 mii m³x37,7 lei).

²⁷² Pe anii: 2014 – 225 m³; 2015 – 8120 m³; 2016 – 644 m³.

²⁷³ Autogara Ştefan Vodă; Clădirea primăriei (grădiniţa, şcoala rusă,); SRL “Mediator agro”; I.I. “Mugurel Zinovii”,; I.I. “Edita Bolozan”,; I.I. “Sîşi Igori”; I.I. “Garaba Alexei”; SRL “Glincorcom”; SRL “Elix”; SRL “Rotalin Gaz”; Combinatul de pâine; SRL “Via Intosana” şi S.C. “PROT – C.V.” SRL.

²⁷⁴ “Evacuarea apelor uzate în sistemele publice de canalizare se efectuează numai în baza autorizaţiilor de deversare întocmite în scris, eliberate de operatorii care administrează şi exploatează sistemele de canalizare şi care exercită controlul calităţii apelor recepţionate”.

²⁷⁵ HG nr.950 din 25.11.2013 “Pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisari pentru localităţile rurale şi urbane”.

²⁷⁶ Regulamentul privind condiţiile de deversare a apelor uzate în corpurile de apă, aprobat prin HG nr.802 din 09.10.2013 ( în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.802 din 09.10.2013).

²⁷⁷ Legea nr.1540-XIII din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului.

²⁷⁸ Potrivit rapoartelor de încercări, apele uzate la ieşire depăşesc limitele admisibile la mai mulţi indicatori, cum ar fi: oxiditatea – I probă – de 5,4 ori; a II probă – de 2,7 ori; a III probă - de 9,6 ori; consumul biochimic de oxigen – I probă –de 3,0 ori; a II probă – de 5,0 ori; a III probă - de 4,6 ori; substanţe suspendate – I probă –de 5,3 ori; a II probă – de 3,7 ori; a III probă - de 3,3 ori; aminiu – I probă –de 6,9 ori; a II probă – de 5,9 ori; a III probă - de 44,2 ori; fosfaţi – I probă –de 3,0 ori; a II probă – de 2,3 ori; a III probă - de 7,5 ori; nitriţi – I probă – de 3,0 ori; a II probă – de 3,0 ori; a III probă – de 8,0 ori, şi reziduu uscat – I probă – de 1,4 ori; a II probă – de 1,4 ori; a III probă - de 1,3 ori.

²⁷⁹ la oxiditate – de 2,3 ori; la consumul biochimic de oxigen – de 2,5 ori; la substanţe suspendate – de 1,6 ori; la cloruri – de 2,2 ori.

• Neîntocmirea conformă a contractelor de prestare a serviciilor şi, respectiv, ignorarea prevederilor art.22 alin.(18) din Legea nr.303 din 13.12.2013 privind aplicarea tarifelor diferenţiate, calculate proporţional cu indicele de depăşire a normativelor de poluanţi, determină ratarea de către ÎAC a veniturilor aferente.

Astfel, dacă ÎM AC Cahul ar fi aplicat pentru SA “Bere Unitanc” tariful proporţional cu indicii de poluare depăşiţi, acesta urma să constituie circa 65,25 lei/1m³ , faţă de 15 lei/1m³ aplicat, iar veniturile trebuiau să constituie suma de 791,0 mii lei²⁸⁰, faţă de 181,8 mii lei existente, sau cu 609,2 mii lei mai mult.

Analogic, dacă ÎM AC Basarabeasca ar fi aplicat pentru Depoul de vagoane frigorifice şi Depoul de locomotive (subdiviziuni ale ÎS “Calea Ferată din Moldova”) tarife proporţional indicilor poluării apelor deversate în sistemul de canalizare²⁸¹, s-ar fi obţinut un tarif de până la 659,6 lei/m³ şi, respectiv, de până la 312,8 lei/m³ de apă evacuată (faţă de cel existent de 34 lei/m³). Ca urmare, ÎM AC Basarabeasca urma să obţină venituri în sumă de până la 4044,1 mii lei, sau cu până la 3758,1 mii lei mai mult faţă de suma facturată de 286,0 mii lei.

Urmare iniţierii unei proceduri penale privind stabilirea unor tarife diminuate pentru preepurarea apelor uzate cu concentraţii de poluanţi maxim admisibile depăşite, precum şi rezilierii în anul 2016 de către SA AC Chişinău a contractului de preepurare, SRL “Zernoff” a încheiat la 08.12.2016 un contract de preepurare cu SA RAC Orhei, la preţul de 58,61 lei/m³ (fără TVA). De menţionat că CMA stabilite în probele prelevate de SA RAC Orhei diferă de sute de ori de CMA stabilite de SA AC Chişinău, existând riscul că SA RAC Orhei a diminuat plata pentru depăşirea CMA cu 134,2 lei/m³, prin ce au fost ratate venituri în sumă totală de 397,8 mii lei.

De menţionat că majoritatea ÎAC (ÎM AC Cahul, ÎS AN), deşi dispun de laboratoare pentru investigarea apelor (inclusiv uzate), nu sunt acreditate, iar rezultatele investigaţiilor nu sunt recunoscute de consumatorii industriali.

__________________________________

²⁸⁰ Reieşind din volumul deversat în anul 2016 de 12123 m³ .

²⁸¹ Conform datelor prelevate de către Centrul de Investigaţii Ecologice al AE Cahul la 26.08.2015, depăşirea limitelor admisibile au fost constatate la oxiditate – de la 1,7 până la 5,4 ori; la consumul biochimic de oxigen - de la 3,3 până la 10,0 ori; la substanţe suspendate – de la 6,8 până la 30,0 ori; la amoniu – de la 1,2 până la 13,7 ori; la produse petroliere – de la 3,2 până la 6,4 ori.

• Unele ÎAC nu au asigurat prestarea serviciilor la tarifele regulamentare. Astfel, ÎM AC Cahul, în perioada anilor 2015 şi 2016, a prestat servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare la Penitenciarul nr.5 din or. Cahul aplicând neîntemeiat tariful stabilit pentru populaţie, deşi, odată cu aprobarea în anul 2008 de către CO Cahul a Catalogului de preţuri pentru utilizarea sistemului comunal de aprovizionare cu apă potabilă şi pentru utilizarea sistemului comunal de canalizare şi epurare a apelor menajere şi reziduale, precum şi a categoriilor de consumatori ai serviciilor prestate, acesta nu a fost inclus în categoria la care se aplică tarifele aferente populaţiei. Ca urmare, ÎM AC Cahul, în anii 2015 şi 2016, a ratat venituri în sumă totală de 426,0 mii lei, inclusiv: în anul 2015 – de 228,2 mii lei, şi în anul 2016 – de 197,8 mii lei.

În lipsa unor prevederi aprobate regulamentar, administraţia ÎM AC Căuşeni, la facturarea serviciilor de canalizare prestate IMSP Spitalul raional “Ana şi Alexandru”, a diminuat volumul apei uzate cu 10%, prin ce a ratat venituri în sumă de 38,6 mii lei. De asemenea, ÎM AC Căuşeni a ratat venituri de 8,6 mii lei în rezultatul nefacturării serviciilor prestate în septembrie 2016 către SRL “Imperial-Unit”.

Contrar prevederilor regulamentare şi în lipsa unei justificări economice, SA RAC Soroca, la facturarea serviciilor prestate către 9 GFL, a diminuat cu 15% volumul serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare consumate, fapt care a dus la neîncasarea veniturilor, în perioada anilor 2014 – 2017 (8 luni), în sumă de 231,0 mii lei. De menţionat că achitările pentru aceste servicii au fost efectuate nu de către entităţile în cauză, ci de locatarii din aceste blocuri, în baza propriilor date privind consumul de apă. Ca urmare a lipsei evidenţei creanţelor pe fiecare locatar, la 01.09.2017 s-a acumulat o creanţă de 448,8 mii lei.

Deşi CO Ştefan Vodă, prin Decizia nr.7/9 din 19.11.2009, a micşorat temporar pentru IMSP Spitalul raional Ştefan Vodă tariful la canalizare de la 27 lei/m³ până la 24,5 lei/m³, ulterior această decizie nu a mai fost reanalizată. Ca urmare, ÎM DP AC Ştefan Vodă numai în ultimii 3 ani a fost lipsită de venituri în sumă de 80,2 mii lei²⁸².

Ca noţiune, “apa brută” reprezintă o resursă naturală, iar modul de furnizare a acesteia nu este reglementat nici de Legea nr.303 din 13.12.2013 şi nici de Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014. Astfel, apa captată pe parcursul transportării la instalaţiile de tratare este livartă unor consumatori la tariful de 2,93 lei/m³ (captată din râul Nistru) şi de 4,60 lei/m³ (captată din sonde arteziene), potrivit Ordinuluinr.107 din 29.05.2008²⁸³. De menţionat că de la momentul aprobării şi până în prezent revizuirea tarifelor la apa brută nu s-a efectuat, deşi au crescut costul energiei electrice şi salariul angajaţilor. În anul 2016, volumul de apă brută livrată a constituit 58,9 mii m³, în valoare de 172,7 mii lei. Totodată, se menţionează că atât cadrul normativ, cât şi entitatea nu prezintă argumente clare care să releve diferenţa dintre apa tehnologică (cu tariful existent în anul 2016 de 6,69 lei/m³) şi apa brută. În opinia auditului, apa brută este aceeaşi apă tehnologică şi, respectiv, urma a fi livrată la tariful stabilit pentru apa tehnologică. Ca urmare, în anul 2016, valoarea livrărilor urma să constituie 394,3 mii lei, sau cu 221,6 mii lei mai mult.

La perfectarea contractelor de livrare a apei potabile²⁸⁴, contrar prevederilor art.15 alin.(2) lit.h) şi art.27 alin.(2) din Legea nr.303 din 13.12.2013, precum şi ale art.3, art.4 şi art.11 din Legea nr.183 din 11.07.2012²⁸⁵, ÎS AN practică stabilirea de tarife diferite faţă de cele aprobate în mărime de 4,053 lei/m^{3 286}, abuzând de poziţia dominantă, prin lezarea intereselor legitime ale consumatorilor²⁸⁷. Astfel, în anul 2016, tariful pentru 44 de consumatori/persoane fizice (inclusiv 481 de subconsumatori)²⁸⁸ a constituit 4,85 lei pentru 1 m³ de apă livrată²⁸⁹, iar pentru persoanele juridice²⁹⁰: 4,05 lei (18 persoane juridice); 5,83 lei (9 persoane juridice); 5,85 lei (Spitalul raional²⁹¹). De asemenea, ÎS AN a practicat, până în iulie 2017, vânzarea apei potabile la butoi, contra mijloace băneşti în numerar, în lipsa contoarelor de evidenţă la punctele de vânzare (Staţiile de pompare nr.3 şi nr.4), ceea ce determina existenţa unui risc înalt de fraudă.

SA AC Nisporeni, în baza prevederilor contratului de delegare a gestiunii serviciilor, a aplicat la livrările efectuate consumatorilor din 3 UAT tarifele aprobate²⁹² de CO Nisporeni pentru ÎM GAAG Nisporeni, care nu corespund situaţiei economice a întreprinderii date. De asemenea, SA AC Nisporeni a aplicat nejustificat, începând cu 01.07.2016, faţă de instituţiile bugetare tariful pentru serviciul public de alimentare cu apă de 22,43 lei/m³ , faţă de cel aprobat - 22,34 lei/m³, prin ce a obţinut venituri neregulamentare în sumă de 0,4 mii lei.

__________________________________

²⁸² a.2014 -24,9 mii lei, a.2015- 28,7 mii lei şi a.2016-26,6 mii lei.

²⁸³ Ordinul Comitetului de conducere al SA AC Chişinău nr.107 din 29.05.2008 cu privire la aplicarea tarifelor pentru apă brută captată la Staţia de apă “Nistru” şi din puţurile arteziene ale SA AC Chişinău.

²⁸⁴ Termenul de acţiune al contractelor a fost un an.

²⁸⁵ Legea concurenţei nr.183 din 11.07.2012.

²⁸⁶ Ordinul Agenţiei “Apele Moldovei” nr.29 din 24.10.2013 “Cu privire la tariful de realizare a apei potabile de către ÎIS “Acva Nord””.

²⁸⁷ Impact negativ asupra a cel puţin unuia din parametrii concurenţei pe piaţă, cum ar fi: preţul, producţia, calitatea produsului, varietatea produsului sau inovarea. Impunerea, în mod direct sau indirect, a unor preţuri inechitabile de vânzare ori de cumpărare sau a altor condiţii inechitabile de tranzacţionare; aplicarea în raporturile cu partenerii comerciali a unor condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând în acest fel unora dintre ei un dezavantaj concurenţial.

²⁸⁸ 33 de consumatori/persoane fizice (inclusiv 481 de subconsumatori) – în raza de deservire a SA “Regia Apă Canal Soroca” (cartierul Planul Nou).

²⁸⁹ 61935 m³, la tarif aprobat de 4,05 lei – 251,0 mii lei, la tarif aplicat de 4,85 lei – 300,4 mii lei.

²⁹⁰ În raza de deservire a SA RAC Soroca şi ÎM RAC Bălţi, respectiv, 12 şi 2 consumatori/persoane juridice.

²⁹¹ 10883 m³, la tariful aprobat de 4,05 lei – 44,1 mii lei, la tariful aplicat de 4,85 lei – 63,7 mii lei.

²⁹² Decizia CO Nisporeni nr.1/7.2 din 21.02.2013, cu modificările operate prin Decizia nr.7/2 din 29.08.2013.

3.3.3. Cu privire la pierderile de apă

Contrar prevederilor pct.3 şi pct.4 din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului nr.163 din 27.10.1999²⁹³, nu toate ÎAC au elaborat normative privind pierderile de apă (de exemplu, ÎM AQUA Basarabeasca). La majoritatea ÎAC auditate, comparativ cu anii precedenţi, s-a constatat majorarea volumului de apă captat şi diminuarea volumului de apă livrat, ceea ce denotă creşterea pierderilor de apă.

Valoarea consumului tehnologic şi a pierderilor de apă în sistemul public de alimentare cu apă pentru anul 2017, aprobată de ANRE pentru unele ÎAC, este esenţial majorată comparativ cu normativele aprobate în baza prevederilor Ordinului Ministerului Mediului nr.163 din 27.10.1999.

Astfel, la ÎM AC Cahul, normativul pierderilor de apă, conform Ordinului nr.115 din 17.04.2000 al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului, a fost aprobat în mărime medie anuală de 24,9%, atunci conform Hotărârii ANRE nr.14/2017 din 16.01.2017, a fost aprobată valoarea consumului tehnologic şi a pierderilor de apă în sistemul public de alimentare cu apă pentru anul 2017 de 1213,3 mii m³, ce constituie 52,9% din volumul planificat pentru captare în anul 2017, acest indicator constituind: în anul 2013 – 43,2%, în anul 2014 - 45,9%, în anul 2015- 46,5%, şi în anul 2016 – 48,3% din volumul de apă care urma a fi realizat. La ÎM AC Basarabeasca, acest indicator, în anul 1999, a fost determinat în mărime de 32,82%, în timp ce în anul 2016 pierderile de apă constituie deja 57,5%.

La ÎM RAC Bălţi, normativele de consum tehnologic şi ale pierderilor admisibile de apă au fost elaborate de UTM în anul 2010 şi aprobate prin decizia CM Bălţi²⁹⁴ în anul 2011, în mărime de 2771,6 mii m³. Analiza în dinamică a indicatorilor privind captarea, realizarea, consumul tehnologic şi pierderile de apă suportate de ÎM RAC Bălţi, în perioada anilor 2014-2016, a relevat o creştere nejustificată a volumului de apă procurat, precum şi o creştere majoră a pierderilor de apă în reţea - de la 29,6% în anul 2010 (1957,6 m³), 24,5% - în anul 2014 (1461,1 m³) până la 48,9% - în anul 2016 (4312,5 m³).

Analizând rulajul de apă în anul 2016, explicaţiile prezentate de ÎM RAC Bălţi, auditul a constatat că în perioada 2014-2015 raportarea apei captate a fost considerabil diminuată, pentru a acoperi pierderile reale de apă, care constituie circa 60-64%. Astfel, fostul director al ÎM RAC Bălţi a autorizat captarea apei din fântânile arteziene “Copăcianca”, fără ca această apă să fie înregistrată şi declarată, nefiind calculată nici taxa pentru apă.

La alte ÎAC s-a constatat că ANRE a aprobat valoarea consumului tehnologic şi a pierderilor în sistemul public de alimentare cu apă al întreprinderii la nivelul pierderilor din anul 2016. Astfel, la ÎM DP GCL Făleşti, în anul 2012, în rezultatul analizelor efectuate asupra stării tehnice a reţelelor de către UTM, pierderile şi consumul tehnologic au fost determinate în mărime de 210,1 mii m³ de apă, sau 46,1% din apa captată (455,5 mii m³). Efectiv, în anul 2016, pierderile şi consumul tehnologic au constituit 178,9 mii m³ de apă, sau 41,4%, care, conform Hotărârii ANRE nr.91 din 13.03.2017, au şi fost aprobate.

În anul 2016, la SA SC Floreşti, ponderea pierderilor de apă a constituit 35% din apa captată, faţă de 43%, care se înregistra în anul 2014.

• De asemenea, ÎAC nu asigură o evidenţă şi o raportare corectă a volumului consumului tehnologic şi al pierderilor de apă la transportare şi nici corelarea acestora cu volumul de apă captată şi livrată consumatorilor, pentru a constata şi a monitoriza cauzele reale ale formării pierderilor de apă supranormative. Ca urmare, ANRE aprobă consumurile tehnologice de apă admisibile bazându-se pe date neveridice.

Astfel, la ÎAC, determinarea consumului tehnologic de apă, a pierderilor de apă în sistemul public nu se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărârea ANRE nr.180 din 10.06.2016²⁹⁵. ÎAC n-au întreprins măsurile de rigoare pentru diminuarea pierderilor de apă prin monitorizarea acestora la diferite etape tehnologice, evidenţa volumului pierderilor de apă reieşind din diferite cauze şi categorii de pierderi (scurgeri, scurgeri latente, pierderi comerciale, consum nefacturat), locul producerii acestora etc.

Spre exemplu, consumul tehnologic şi pierderile de apă pentru ÎS AN au fost aprobate la 16 ianuarie 2017 de către ANRE în volum de 112,1 mii m³ pe an, în baza calculelor prezentate de ÎS AN, care nu au inclus pierderile de apă la transportare²⁹⁶, ci doar cele admise în procesul de tratare a apei şi la utilizarea pentru necesităţi menajere. Ca urmare, în I jumătate a anului 2017, pierderile de apă supranormative, în raport cu pierderile normative aprobate de ANRE, au constituit 376,9 mii m³. De menţionat că cheltuielile şi TVA aferente pierderilor supranormative de apă nu sunt recunoscute ca cheltuieli în scopuri fiscale şi nu se iau în calcul la determinarea tarifului.

La ÎM AC Ungheni, pentru anul 2017, ANRE a aprobat valoarea consumului tehnologic de apă în mărime de 240,9 mii m³ (inclusiv pentru spălarea filtrelor - 197,8 mii m³), sau cu 52,9 mii m³ mai mult faţă de consumul precedent aplicat de 188,0 mii/m³. Efectiv, procesul tehnologic de tratare a apei nu a suferit schimbări, ci din contra, la spălarea filtrelor consumul lunar de apă era cu circa 3,0 mii m³ mai mic decât era prevăzut.

La SA RAC Soroca, conform calculelor elaborate de către UTM, în anul 2009, CO Soroca a aprobat pe un termen de 5 ani normativul de consum tehnologic şi al pierderilor admisibile de 36% din volumul de apă procurată²⁹⁷, decizia respectivă fiind abrogată la 27.03.2014. Totodată, în lipsa unor calcule şi argumentări, precum şi contrar prevederilor art.7 din Legea nr.303 din 13.12.2013, pct.3 şi pct.4 din Ordinul Ministerului Mediului nr.163 din 27.10.1999 şi Metodologiei aprobate prin Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014, prin decizia AGA SA RAC Soroca, au fost aprobate pierderile normative în mărime de 21,4 % din volumul de apă procurată. De fapt, pierderile totale de apă au constituit 48,1% - în anul 2015, şi 53,1% - în anul 2016, din care consumul tehnologic a fost declarat în mărime de 21,4%

__________________________________

²⁹³ Ordinul Ministerului Mediului nr.163 din 27.10.1999 “Cu privire la aprobarea Metodicii privind elaborarea normativelor de consum tehnologic al apei la întreprinderile prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi canalizare din RM” (în continuare - Ordinul Ministerului Mediului nr.163 din 27.10.1999).

²⁹⁴ Decizia CO Bălţi nr.6/48 din 27.10.2011 privind aprobarea Normativelor de consum tehnologic şi ale pierderilor admisibile.

²⁹⁵ Regulamentul cu privire la stabilirea şi aprobarea, în scop de determinare a tarifelor, a consumului tehnologic şi a pierderilor de apă în sistemele publice de alimentare cu apă , aprobat prin Hotărârea ANRE nr.180 din 10.06.2016.

²⁹⁶ Scurgeri/avarii, golirea ţevilor la efectuarea lucrărilor de reparaţie.

²⁹⁷ Decizia CO Soroca nr.25/4 din 23.12.2009 privind aprobarea normativelor de consum tehnologic şi ale pierderilor admisibile.

3.3.4. Cu privire la aprobarea tarifelor

La aprobarea tarifelor pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare, AAPL nu s-au asigurat privind existenţa unor calcule bazate pe cheltuieli argumentate, urmare cărui fapt au aprobat tarife care nu acoperă cheltuielile întreprinderii. De asemenea, CL, la aprobarea tarifelor, nu au fundamentat mărimea tarifului aprobat, necesitatea diferenţierii tarifului pe diferite categorii de consumator şi impactul acestora asupra situaţiei economico-financiare a ÎAC.

Totodată, nici ÎAC nu au prezentat calcule argumentate. De exemplu, în anul 2015, ÎM AC Cahul, la aprobarea tarifelor, a prezentat cheltuieli supraevaluate comparativ cu cheltuielile real înregistrate în anul 2014:

O situaţie similară de aprobare a tarifelor s-a atestat şi la ÎM DP GCL Făleşti.

Confruntarea informaţiilor privind uzura inclusă în tarif în anul 2013 şi uzura real calculată (anul 2015) la ÎM GAAC Nisporeni a relevat discrepanţe majore. Astfel, uzura inclusă în tarif la apă constituia 384,0 mii lei, iar la canalizare - 43,6 mii lei, în timp ce uzura calculată la apă constituia 184,8 mii lei, iar la canalizare - 272,9 mii lei.

La ÎM AC Basarabeasca s-a constatat că în anul 2012 tarifele au fost aprobate în mărime medie de 13,0 lei/ m³ - la aprovizionarea cu apă, şi de 13,3 lei/m³ - la canalizare, faţă de 13,7 lei/m³ şi, respectiv, 14,4 lei/m³ - solicitate de întreprindere. De fapt, în anul 2015, cheltuielile medii la apă au constituit 12,3 lei/m³ , şi la canalizare - 13,0 lei/m³, iar în anul 2016 – respectiv, 15,9 lei/m³ şi 10,8 lei/m³, ceea ce relevă discrepanţe majore între cheltuielile din diferiţi ani, dar şi lipsa unor activităţi planificate ale întreprinderii. Urmare ajustării de către audit a cheltuielilor întreprinderii pe anul 2016 ţinând cont de deficienţele constatate, cheltuielile constituie 2710,9 mii lei, sau cu 505,1 mii lei mai mult decât au fost raportate, iar cheltuielile medii la aprovizionarea cu apă constituie 18,96 lei/m³ , şi la canalizare -13,95 lei/m³.

În alte cazuri, la aprobarea tarifelor în vigoare pentru serviciul de aprovizionare cu apă şi de canalizare, CL nu au luat în calcul cheltuielile prezentate de către întreprinderi şi au aprobat cheltuieli mai mici, ÎAC din start fiind puse în situaţia când tariful aprobat nu asigură acoperirea costurilor aferente serviciilor prestate.

♦ Prin Hotărârea ANRE nr.39/2017 din 10.02.2017, cât priveşte cheltuielile ÎM AC Ungheni aferente serviciului public, au fost luate în consideraţie cele din anul 2015 (primul an de valabilitate a Metodologiei tarifare), care pentru anul 2017 au fost ajustate reieşind din factorii de influenţă şi au constituit 17057,0 mii lei, inclusiv pentru serviciul public de alimentare cu apă - 11091,3 mii lei, şi de canalizare şi epurare a apelor uzate - 5965,7 mii lei.

Un indicator de bază care influenţează în mod esenţial nivelul tarifelor îl constituie volumul de apă furnizat luat în calcul la determinarea tarifelor. Astfel, la aprobarea de către ANRE a tarifului pentru ÎM AC Ungheni nu s-a ţinut cont de volumul serviciilor prestate în anul 2016 la aprovizionarea cu apă - 1258,5 mii m³, la canalizare - 816,0 mii m³, acesta fiind determinat reieşind din volumul de 1190,8 mii m³ - la apă²⁹⁸, şi de 771,9 mii m³ - la canalizare, sau cu 67,7 mii m³ şi, respectiv, cu 54,1 mii m³ mai puţin, prin ce ÎM AC Ungheni va obţine venituri suplimentare de 1,55 mil.lei.

O altă componentă importantă a tarifelor aprobate sunt cheltuielile pentru retribuirea muncii. Astfel, cheltuielile reale pentru retribuirea munci în anul 2016 la ÎM AC Ungheni au constituit 11,1 mil.lei (inclusiv plăţile aferente), însă s-a solicitat şi s-a acceptat de către ANRE includerea în tarif a sumei de 13,4 mil. lei, sau cu 2,3 mil.lei mai mult. După cum a relevat auditul, cheltuielile la acest capitol sunt afectate de multiple neregularităţi, exprimate prin nefundamentarea statelor de personal, lipsa normării muncii şi acordarea neregulamentară şi nejustificată a diferitor sporuri la salariu.

De asemenea, ANRE a acceptat includerea în tarif a cheltuielilor de întreţinere şi exploatare a reţelelor interne de apă şi canalizare din blocurile locative, estimate la peste 1,3 mil.lei, fără a fi justificate de ÎM AC Ungheni, după cum prevede Metodologia de stabilire a tarifelor. În calculul tarifului au fost incluse şi cheltuielile neregulamentare şi neeficiente constatate de audit în sumă de 0,99 mil.lei²⁹⁹.

Altă componentă de calcul al tarifului sunt devierile tarifare, care reprezintă diferenţa dintre parametrii planificaţi la aprobarea tarifului şi cei efectiv înregistraţi, cu aplicare începând cu anul 2 de valabilitate a Metodologiei de determinare a tarifelor (în vigoare din 13.02.2015). Astfel, valoarea devierilor tarifare prezentate de ÎM AC Ungheni şi acceptate de regulator constituie 4,6 mil.lei, care au fost determinate de ÎM reieşind din indicatorii de prognoză ai anului 2016, şi nu din parametrii real înregistraţi în perioada precedentă de reglementare. Astfel, în anul 2016, cheltuielile medii la serviciile prestate de aprovizionare cu apă şi de canalizare au constituit 18,23 lei/m³ , sau cu 0,67 lei/m³ mai mult decât tariful existent (17,56 lei/m³), sau 1,6 mil.lei - cheltuieli neacoperite prin tarif³⁰⁰.

Din valoarea uzurii calculate de ÎM AC Ungheni în anii 2015 şi 2016 - de 2584,9 mii lei şi, respectiv, 2517,5 mii lei, la determinarea tarifului a fost acceptată uzura aferentă mijloacelor fixe proprii în mărime de 1765,2 mii lei şi, respectiv, de 1743,1 mii lei. De menţionat că în cadrul entităţii durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe nu este reglementată şi fundamentată conform³⁰¹, ceea ce a condiţionat înregistrarea unor cheltuieli majorate la uzura mijloacelor fixe în sumă de 136,0 mii lei, inclusiv 80,5 mii lei - incluse la aprobarea tarifului.

Reieşind din cele expuse, auditul denotă că tariful mediu aprobat de ANRE pentru ÎM AC Ungheni în sumă de 24,75 lei/m³ pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, ţinându-se cont de volumul serviciilor livrate în anul 2016, va asigura un venit total anual de 27,0 mil.lei, cu o creştere de 9,3 mil.lei faţă de venitul în anul 2016 şi cu 7,7 mil.lei mai mult faţă de cheltuielile în anul 2016 (19,3 mil.lei).

♦ AAPL a mun.Bălţi şi ÎM RAC Bălţi nu au revizuit necesitatea menţinerii serviciilor auxiliare aferente serviciului de evacuare şi epurare a apelor uzate (transmis în concesiune). Totodată, acestea nu au asigurat ajustarea tarifelor la serviciile de aprovizionare cu apă la nivelul costurilor efective.

Astfel, prin decizia CM Bălţi nr.6/48 din 27.10.2011, pentru serviciile publice prestate de către ÎM RAC Bălţi au fost aprobate următoarele tarife: pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă: populaţiei-11,08 lei/m³, şi agenţilor economici - 23,64 lei/m³(în medie,15,05 lei/m³); pentru serviciile de canalizare: populaţiei - 3,90 lei/m³ şi agenţilor economici - 17,01 lei/m³ (în medie, 8,27 lei/m³).

Potrivit Metodologiei aprobate prin Hotărîrea ANRE nr.164 din 29.11.2004, la aprobarea tarifului, cheltuielile indirecte, comerciale, generale şi administrative au fost repartizate în mod formal pentru serviciul de alimentare cu apă şi pentru serviciul de canalizare şi epurare a apei, proporţional cheltuielilor de retribuire a muncii şi nu bazate pe cheltuielile efective corespunzător tipului de serviciu prestat. Ca urmare, analizele efectuate de audit au relevat că cheltuielile aferente serviciului de aprovizionare cu apă au fost micşorate cu suma de 10425,9 mii lei³⁰². Astfel, AAPL din mun.Bălţi au micşorat tariful mediu pentru prestarea serviciului de aprovizionare cu apă cu 2,74 lei/m^{3 303}, prin ce, în perioada anilor 2014-2016, ÎM RAC Bălţi a ratat venituri în sumă de 31438,76 mii lei³⁰⁴. De menţionat că CM Bălţi nu a alocat ÎM RAC Bălţi, din contul redevenţei primite, careva subsidii pentru acoperirea costurilor care nu au fost incluse în tariful de aprovizionare cu apă.

De menţionat că, la momentul aprobării tarifelor, ambele tipuri de servicii erau prestate de către ÎM RAC Bălţi şi toate veniturile din serviciile prestate aparţineau integral acesteia. Faptul că cheltuielile au fost repartizate incorect pe surse de venituri n-a influenţat negativ asupra rezultatului financiar total al activităţii întreprinderii. Însă, după transmiterea în concesiune a serviciilor de canalizare şi epurare, în lipsa majorării tarifului la aprovizionarea cu apă, pe parcursul anilor 2013-2016, ÎM RAC Bălţi înregistrează rezultate financiare negative în creştere, inclusiv din activitatea operaţională, precum şi acumularea datoriilor aferente procurărilor de energie electrică şi apă, livrate de companiile cu capital exclusiv de stat.

• La prestarea către SRL “Glorin Inginering” a serviciilor de deservire tehnică a colectoarelor de canalizare şi serviciilor de evidenţă, înregistrare şi facturare a apelor uzate evacuate prin sistemul public de canalizare³⁰⁵, ÎM RAC Bălţi nu a inclus în costul serviciilor cheltuielile de regie şi rentabilitatea, urmare cărui fapt, în perioada anilor 2015-2016, şi-a diminuat veniturile posibile cu 533,0 mii lei. Totodată, calcularea contrar prevederilor contractuale a preţului de livrare a serviciilor nominalizate (cu diminuarea TVA din costul contractual, în loc să-l majoreze) a dus la ratarea unor venituri în perioada anilor 2014-2016 în sumă de 2356,2 mii lei, inclusiv în anul 2016 - de 643,3 mii lei.

♦ Potrivit prevederilor art.8 alin.(1), lit.c) din Legea nr.303 din 13.12.2013, AAPL de nivelul I sau ANRE aprobă tarifele pentru serviciile auxiliare furnizate de către operatori consumatorilor, calculate în conformitate cu Metodologiile elaborate şi aprobate de către ANRE. Deşi, pe lângă serviciile de aprovizionare cu apă potabilă şi serviciile de canalizare, ÎAC prestează şi alte servicii auxiliare, cum ar fi: branşarea la reţeaua de apă sau de canalizare, eliberarea condiţiilor tehnice, evacuarea apelor uzate cu automobilul, plombarea şi deplombarea contoarelor etc., tarifele aferente acestor servicii nu sunt aprobate nici de ANRE, nici de AAPL, dar de către ÎAC.

În majoritatea cazurilor, deşi la aprobarea tarifelor pentru serviciile auxiliare au fost prezentate calculele cheltuielilor suportate, în evidenţa contabilă a ÎAC nu sunt reflectate cheltuielile aferente acestor servicii, ele fiind reflectate la serviciile de aprovizionare cu apă sau de canalizare. De exemplu, în anul 2016, din prestarea serviciilor auxiliare, ÎM AC Cahul a înregistrat doar venituri de 992,3 mii lei, iar ÎM AQUA Basarabeasca – respectiv, de 38,5 mii lei.

ÎM RAC Bălţi a aplicat pentru serviciile auxiliare tarife neajustate la costurile curente şi în lipsa unei modalităţi unice de determinare a valorii lucrărilor executate. Ca urmare a aplicării neuniforme a cheltuielilor de regie şi a rentabilităţii, reglementate prin Metodologia aprobată de ANRE nr.270 din 16.12.2015³⁰⁶, în unele cazuri, nu au fost încasate venituri în sumă de 64,3 mii lei, iar în alte cazuri s-au încasat venituri supradimensionate de 8,3 mii lei.

ÎM AC Ungheni, în anul 2016, a elaborat şi a determinat tarifele pentru 18 categorii de servicii auxiliare prevăzute regulamentar, dar, din cauza neavizării de către ANRE, acestea nu au fost implementate, fiind aplicate tarifele aprobate de CO Ungheni la 14.10.2011, ceea ce a dus la nerecuperarea cheltuielilor din prestarea acestor servicii (estimate în anul 2011 la suma de 279,8 mii lei). Auditul relevă că ÎM nu ţine o evidenţă separată a veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare tip de serviciu auxiliar.

♦ Potrivit prevederilor pct.45 din Metodologia aprobată prin Hotărârea ANRE nr.741 din 18.12.2014, la determinarea tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate, în calcule nu se includ cheltuielile neproductive, acoperiri de lipsuri şi de pierderi; cheltuieli aferente constituirii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, inclusiv pentru creanţe compromise; recompense unice; plăţi suplimentare, ajutoare materiale, în afara celor prevăzute de Codul muncii şi de actele normative de aplicare a lui; cheltuielile de judecată şi taxele de stat aferente etc. Deci, surse pentru suportarea acestor cheltuieli lipsesc, dar ÎAC, în anul 2016, au efectuat asemenea cheltuieli. Astfel:

ÎM AC Cahul a suportat cheltuieli ineficiente şi/sau neregulamentare în sumă de 1137,8 mii lei, inclusiv 545,9 mii lei - ajutoare materiale cu ocazia sărbătorilor, 275,6 mii lei – salariul mediu pentru zilele de sărbătoare nelucrătoare, 316,3 mii lei - provizioane curente pentru protecţia muncii.

ÎS AN a suportat cheltuieli de 2711,7 mii lei, inclusiv amenzi şi majorări de întârziere fiscale – 1725,9 mii lei, penalităţi – 448,1 mii lei, cheltuieli şi TVA aferente pierderilor supranormative de apă -161,7 mii lei, onorariul executorului judecătoresc – 92,9 mii lei, taxe de stat la acţionarea în judecată – 175,0 mii lei, uzura cazangeriei neutilizate în activitatea de producţie - 108,1 mii lei.

De asemenea, ÎS AN a suportat, în perioada anilor 2014 – 2016, cheltuieli neeficiente în sumă de 19,4 mii lei la achitarea, pentru 3 unităţi de transport neexploatate, a taxei pentru folosirea drumurilor.

SA SC Floreşti a suportat cheltuieli ineficiente de 790,1 mii lei, inclusiv uzura aferentă activelor neutilizate – 473,4 mii lei, cheltuieli salariale şi compensaţiile aferente – 316,7 mii lei.

SA RAC Orhei a înregistrat cheltuieli ineficiente în sumă de 2394,1 mii lei³⁰⁷.

ÎM GAAC Nisporeni a calculat în anul 2016 uzura la activele materiale pe termen lung care nu au fost utilizate în procesul de activitate, în sumă de 110,9 mii lei aferente sistemului de aprovizionare cu apă şi de canalizare (în valoare de 1009,7 mii lei), precum şi de 512,2 mii lei³⁰⁸ aferente staţiei de tratare a apelor subterane (10,3 mil.lei).

ÎM DP GCL Făleşti a calculat în anul 2016 uzura la activele materiale pe termen lung conservate în sumă de 31,7 mii lei.

• Cheltuielile suportate de SA AC Chişinău în sumă de 99,2 mil. lei³⁰⁹ sunt ineficiente datorită managementului defectuos al întreprinderii pe parcursul mai multor ani. Astfel, în opinia auditului, în anul 2016, cheltuielile înregistrate în sumă de 713,3 mil.lei puteau fi diminuate până la 614,1 mil.lei. Totodată, şi veniturile Societăţii în sumă de 632,2 mil.lei urmează a fi diminuate până la 619,3 mil.lei, cu veniturile în sumă de 12,9 mil.lei aferente volumului de apă nedistribuit între consumatorii casnici din blocurile locative, care nu se vor încasa. Prin urmare, în anul 2016, SA AC Chişinău putea obţine un profit în valoare de 5223,2 mii lei³¹⁰.

De asemenea, există un risc înalt de suportare ineficientă şi neregulamentară a cheltuielilor secţiilor auxiliare ale SA AC Chişinău. De exemplu, doar pentru întreţinerea serviciului autotransport, în anul 2016, SA AC Chişinău a suportat cheltuieli în sumă de 33972,23 mii lei, din care pentru salarizare - 15640,38 mii lei (salariul mediu lunar al unui şofer constituie 8161 lei), pentru combustibil - 4179,73 mii lei. Din 178 de automobile existente în acest sector, în anul 2016 au fost dotate cu GPS doar 44 de automobile, dintre care, la momentul efectuării auditului, doar la 34 funcţionau GPS. Deşi persoanele responsabile de utilizarea automobilelor de la SA AC Chişinău aveau acces la datele GPS, acestea nu au asigurat confruntarea datelor indicate în foile de parcurs cu cele stabilite prin GPS, ceea ce a dus la utilizarea automobilelor în scopuri personale (existând riscul de ratare a veniturilor estimate în sumă anuală de 5874,0 mii lei³¹¹) şi la decontarea neregulamentară anuală a combustibilului (estimată în valoare de până la 1427,63 mii lei³¹²). Astfel, în urma confruntării de către audit a datelor de pe GPS cu cele indicate în foile de parcurs pentru 30-31 mai; 27 iunie şi 02-03 august 2017, s-a constatat că: la 30.05.2017, doar 2 şoferi din 25 au indicat aceleaşi trasee de deplasare ca şi în datele GPS, iar la 31.05.2017 – respectiv, doar 4 şoferi din 23; foile de parcurs au fost întocmite fără a se specifica rutele efectuate (punctul de pornire şi de destinaţie finală), distanţa parcursă, timpul folosit, ceea ce nu permite asigurarea faptului că automobilele au fost utilizate în scop de serviciu; distanţele indicate în foile de parcurs nu corespund cu cele stabilite prin GPS³¹³, precum şi cu indicii spidometrului.

Nerespectându-se prevederile pct.5-pct.6 din Anexa nr.3 la Ordinul nr.108 din 17.12.1998³¹⁴, deşi persoana autorizată să efectueze înscrierile în rubricile 11, 12, 14 şi 16 ale foilor de parcurs a confirmat prin semnătură că la intrarea şi la ieşirea automobilului pe rută acesta este în stare bună de funcţionare, verificarea la 27.06.2017 şi la 02.08.2017 a 19 automobile denotă că în 3 cazuri există divergenţe esenţiale între datele spidometrului şi cele înscrise în foile de parcurs, care la 28.08.2017 nu mai existau. Prin urmare, se relevă posibilitatea de manipulare neautorizată a indicilor spidometrelor, ceea ce determină un risc înalt de fraudă. Cu toate acestea, SA AC Chişinău a admis decontarea neregulamentară a combustibilului în sumă de 281,13 mii lei, precum şi utilizarea automobilelor în alte scopuri decât cele de serviciu, prin ce au fost ratate venituri de 71,92 mii lei. De exemplu, autospeciala CBI 088, care este utilizată pentru evacuarea apelor uzate, la 30.05.2017, pe lângă rutele efectuate în scop de serviciu, conform datelor GPS, în timpul orelor de muncă (ora 15.40) a efectuat în s.Grătieşti 19 staţionări, dintre care circa 11 staţionări sunt de pompare şi 8 - de deversare, prin ce SA AC Chişinău doar într-o zi a ratat venituri, în medie, de 6,6 mii lei (de la 2,51 mii lei până la 10,68 mii lei)³¹⁵.

• Una dintre componentele cheltuielilor o reprezintă costurile preliminare, care urmează a fi suportate în perioadele viitoare, dar se recunosc în perioada curentă (de exemplu, provizioanele privind concediile de odihnă ale muncitorilor de bază), şi care, potrivit SNC³¹⁶, au fost reflectate de către ÎAC la cheltuieli, astfel majorându-se pierderile întreprinderilor şi costul serviciilor prestate.

Unele ÎAC efectuează calculul provizioanelor reieşind din listele întocmite pe fiecare angajat potrivit zilelor de concediu acumulate la situaţia respectivă. Verificările efectuate de audit la ÎM AC Ungheni asupra modului de calculare a numărului zilelor de concediu nefolosite de salariaţi la 31.12.2016 denotă stabilirea zilelor, în unele cazuri, în număr majorat, în total, cu 306 zile, iar în alte cazuri - în număr diminuat, în total, cu 117 zile faţă de cele care trebuie acordate angajaţilor, ceea ce determină calcularea incorectă a provizioanelor, precum şi a indemnizaţiilor de concediu în sumă de 43,0 mii lei şi, respectiv, de 17,8 mii lei.

• La stabilirea unor tarife mai mici pentru anumite categorii de populaţie, unele CL compensează veniturile ratate, iar altele nu. De exemplu, conform Deciziei CO Basarabeasca nr.9/8 din 27.09.2012, tariful la serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare pentru pensionarii singuratici care nu primesc compensaţii sociale şi pentru cei care nu locuiesc cu copiii constituie câte 7,0 lei/m³, în timp ce pentru restul populaţiei este de 9,0 lei/m³, diferenţa fiind compensată din bugetul local.

La SA RAC Orhei, potrivit Deciziei CO Orhei nr.7.2 din 10.09.2015, pentru 4m³ de apă livrată pe lună populaţiei, s-a stabilit o compensaţie în mărime de 50% din tariful de bază (16,2 lei), iar drept surse de acoperire a compensaţiei date au fost indicate veniturile Societăţii, ceea ce contravine cadrului legal existent, astfel fiind adus acesteia un prejudiciu în sumă de 3123,0 mii lei (inclusiv în anul 2015 - în sumă de 933,0 mii lei, şi în anul 2016 - în sumă de 2190,0 mii lei). De menţionat că Societatea n-a reflectat suma dată ca datorie a fondatorului, n-a solicitat abrogarea deciziei sau compensarea pierderilor respective.

De asemenea, şi la SA RAC Soroca, conform deciziei CO Soroca³¹⁷, pentru consumul de până la 2 m³ de apă, s-a aprobat un tarif diminuat de 10,9 lei/m³. Ca urmare, în perioada anilor 2013-2016, au fost ratate venituri, estimate de Societate, în sumă totală de 2731,5 mii lei, necompensate de bugetul local.

__________________________________

²⁹⁸ Adresarea ÎM nr.28 din 17.02.2017 către ANRE: 950,9 - populaţia, 104,2 – instituţiile bugetare, 135,7 - agenţii economici.

²⁹⁹ 0,2 mil.lei - menţinerea a 2 unităţi neacoperite prin venituri din prestarea serviciilor auxiliare; nejustificarea integrală a includerii în calcul a 468,5 mii lei (+27,5% contribuţii) pentru plata zilelor de sărbătoare şi a 317,7 mii lei (+27,5% contribuţii) destinate plăţii pentru condiţiile nefavorabile.

³⁰⁰ Apă: venit – 10,9 mil.lei, cheltuieli – 12,7 mil.lei, pierderi – 1,8 mil.lei. Canalizare: venit– 6,8 mil.lei, cheltuieli – 6,6 mil.lei, profit - 0,2 mil.lei.

³⁰¹ Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin HG nr.338 din 21.03.2003.

³⁰² (1) consumurile indirecte de producere de 4395,0 mii lei, ce includ retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din acestea pentru 63 unităţi de personal din producerea auxiliară (laboratorul, brigada de reparaţii, atelierul de reparaţii mecanice, parcul de transport auto, secţia energeticului principal), energia termică, reparaţii, întreţinerea obiectelor producerii auxiliare, transport, uzură etc.; (2) cheltuielile comerciale de 1583,7 mii lei, o pondere semnificativă a cărora este retribuirea muncii a 25 de angajaţi din secţia “Abonaţi”, care activează şi acum la ÎM RAC Bălţi; (3) cheltuielile administrative şi de gospodărie de 3126,8 mii lei, ce includ impozite şi taxe, incluse în cost, precum şi servicii bancare, de poştă şi alte servicii; (4) cheltuielile operaţionale de 1320,4 mii lei, formate din dobânzile aferente creditelor contractate de ÎM RAC Bălţi de la MF, în sumă totală de 4,5 mil. dolari SUA, inclusiv a.2006 -3,0 mil. dolari SUA, şi a.2009 - 1,5 mil. dolari SUA, utilizate doar la serviciile de aprovizionare cu apă.

³⁰³ Tariful mediu pentru canalizare, conform calculelor, constituie 5,11 lei/m³, dar a fost aprobat în mărime de 8,27 lei/m³; tariful mediu pentru apă, conform calculelor, constituie 17,79 lei/m³ , pe când cel aprobat este de 15,05 lei/m³.

³⁰⁴ 11474 mii m³*2,74 lei/m.³

³⁰⁵ Înregistrarea şi evidenţa electronică a datelor de contor; transmiterea lunară a datelor de contor către SRL “Glorin Inginering”; scoaterea sigiliilor de la contoare la cererea consumatorilor; efectuarea recalculelor la facturarea serviciilor de canalizare; transmiterea avizelor de plată la consumatori; acordarea informaţiei operative SRL “Glorin Inginering” cu privire la sigilarea ţevilor de conectare la apeduct, cu privire la conectările şi deconectările de la apeduct.

³⁰⁶ Metodologia privind aprobarea şi aplicarea tarifelor la serviciile auxiliare prestate consumatorilor de către operatorii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare, aprobată prin Hotărârea ANRE nr.270 din 16.12.2015.

³⁰⁷ Servicii de audit - 88,9 mii lei; consum exagerat de motorină - 6,3 mii lei; folosirea ineficientă a fondului de retribuire a muncii - 1588,0 mii lei; ieşirea mijloacelor fixe în sumă de 260,0 mii lei; creanţe dubioase - 407,8 mii lei; de reprezentare - 10,1 mii lei; amenzi şi penalităţi - 4,3 mii lei; cu termenul de prescripţie expirat - în sumă de 28,7 mii lei.

³⁰⁸ Cumulativ în perioada anilor 2012-2016 – 1208,6 mii lei.

³⁰⁹ Cheltuieli aferente provizioanelor pentru creanţele compromise – 75691,4 mii lei; cheltuieli privind penalităţile şi sancţiunile – 2029,2 mii lei; cheltuieli privind dobânzile – 16114,2 mii lei; cheltuieli de filantropie şi sponsorizare – 1642,9 mii lei (din care, sindicatelor -700,0 mii lei, veteranilor SA AC Chişinău -743,0 mii lei, ajutor material angajaţilor – 156,5 mii lei); amortizarea imobilizărilor corporale – 1013,0 mii lei; cheltuieli cu provizioane aferente perioadelor viitoare – 1231,2 mii lei; cheltuieli privind lucrul cu populaţia (2% ÎMGFL) – 1469,1 mii lei.

³¹⁰ Din totalul cheltuielilor ineficiente determinate de auditor, pentru determinarea tarifelor se recunosc doar cheltuielile privind dobânzile în sumă de 16,1 mil lei.

³¹¹ 6,6 mii lei/zi*890 zile (efectiv lucrate de 6 automobile).

³¹² 1132,84 lei*177 zile*178 automobile.

³¹³ Datele spidometrului erau mai mari faţă de cele reflectate în foile de parcurs - 4 cazuri (668 km), şi invers – 4 cazuri.

³¹⁴ Anexa 3 la Ordinul Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al RM nr.108 din 17.12.1998 “Instrucţiuni privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme”.

³¹⁵ Preţul pentru transportarea deşeurilor lichide pentru persoanele fizice, aprobat de SA AC Chişinău: minimal - 228 lei, maximal - 971 lei.

³¹⁶ Pct.7 alin.(3) din Indicaţii metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţia costului produselor şi serviciilor din Standardele Naţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul MF nr.118 din 06.08.2013.

³¹⁷ Decizia CO Soroca nr.20/2 din 01.11.2012 cu privire la tariful flexibil aprobat pentru persoanele fizice.

3.3.5. Cu privire la alte activităţi generatoare de venituri şi cheltuieli

♦ Activitatea ÎAC privind aplicarea unor proceduri periodice de control intern cu privire la verificarea contoarelor şi sigiliilor la consumatori, cu scopul de a preveni şi a micşora riscul de consum fraudulos al apei livrate, este nesatisfăcătoare, iar în unele cazuri lipseşte cu desăvârşire.

Ca urmare, pierderile de apă, peste consumurile tehnologice şi pierderile normative raportate şi justificate prin calcule, în anul 2016, au constituit la ÎS AN suma de 381,8 mii m³. Astfel, la ÎS AN, în anii 2014 – 2016, controlorii nu au depistat şi nu au declarat niciun caz de fraudă la livrarea apei, iar întreprinderea nu a efectuat şi nu a documentat controalele inopinate la consumatori. Doar pe parcursul auditului, în iunie 2017, controalele inopinate au constatat că la 3 consumatori/persoane juridice contoarele nu funcţionau, fiindu-le calculat consum de apă a câte 30456 m³, sau circa 370,3 mii lei, care urmează a fi achitate³¹⁸. ÎS AN nu a asigurat integritatea tuturor contoarelor instalate la punctele de racordare a consumatorilor, acestea nefiind încuiate şi sigilate, ceea ce determină riscul fraudării datelor privind consumul de apă, prin deteriorarea sau blocarea tehnică intenţionată a contorului.

La SA RAC Orhei, volumul apei nefacturate (pierderi şi consum tehnologic) în anul 2016 a avut o tendinţă de creştere, ajungând la ponderea de 35,9%. Deşi pentru detectarea scurgerilor pe anumite sectoare sunt instalate contoare intermediare, în scopul confruntării datelor acestora cu datele contoarelor consumatorilor, datele lor se iau doar o dată în lună, ceea ce nu permite identificarea în timp scurt a scurgerilor şi a consumului fraudulos. Ca urmare, în anul 2016 au fost identificaţi 5 consumatori frauduloşi, cărora le-au fost calculate suplimentar spre plată 51,9 mii lei.

Deşi dispun de un registru în care înregistrează data avariilor, nu toate ÎAC asigură evidenţa acestora pe sectoare, nu indică timpul înregistrării şi lichidării avariilor şi cauzele acestora. Situaţia dată se atestă la ÎM AQUA Basarabeasca.

La ÎM AC Căuşeni, registrul de evidenţă a avariilor nu este completat în modul corespunzător, în acesta nefiind înregistrat volumul pierderilor de apă reieşind din diametrul ţevii, presiunea în reţea şi timpul de scurgere. Ca urmare, pierderile de apă în volum de 148,7 mii m³, indicate în actele de stabilire a pierderilor, nu sunt credibile.

Pierderile de apă calculate de SA AC Chişinău în urma avariilor înregistrate în anul 2016 (14,7 mii) au constituit 10,1 mil.m³. O cauză a cedării reţelelor de apă este şi construcţia haotică din oraş, care necesită majorarea presiunii în reţea, iar aceasta duce la creşterea numărului de avarii.

• Deşi nu au licenţă de livrare a energiei electrice, ÎAC prestează astfel de servicii persoanelor fizice şi juridice conectate la reţelele lor de energie electrică. Totodată, ÎAC nu au asigurat o evidenţă a tuturor subabonaţilor conectaţi la reţelele de energie electrică, precum şi o evidenţă lunară a consumului de energie electrică pe fiecare subabonat, ceea ce creează riscul de neidentificare a tuturor subabonaţilor şi, respectiv, de nerecuperare a cheltuielilor suportare aferente energiei electrice consumate. De asemenea, unele ÎAC au permis introducerea cheltuielilor aferente livrărilor de energie electrică la subabonaţi în costul pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. De exemplu, în anul 2016, ÎM AC Cahul a livrat 23,1 mii kw de energie electrică, în sumă de 53,3 mii lei, care s-au inclus în cheltuielile aferente livrărilor serviciilor de apă. ÎS AN a livrat energie electrică de 36,7 mii lei.

• Potrivit actelor normative în domeniu³¹⁹, pentru determinarea dozei de coagulant necesară la tratarea apei, ÎAC urmează să determine, prin investigaţii de laborator, unii indici, cum ar fi: turbiditatea apei, gradul de coloraţie şi substanţele suspendate care se conţin în apă, în dependenţă de care se determină doza minimală (optimă) de coagulant necesară pentru tratarea unui anumit volum de apă, ceea ce ÎM AC Ungheni nu a efectuat. Ca urmare, sulfatul de aluminiu (coagulant) utilizat la tratarea 1m³ de apă a constituit 0,0592 kg/m³ (anul 2015) şi 0,0523 kg/m³ (anul 2016), în timp ce ÎM AC Cahul a utilizat, în medie, 0,036 kg/m³. Cele menţionate denotă riscul utilizării ineficiente a resurselor ÎM AC Ungheni în sumă de 215,0 mii lei. De asemenea, ÎM AC Ungheni, contrar cadrului legal³²⁰, nu înregistrează în evidenţa contabilă stocul de dizolvant de sulfat de aluminiu disponibil lunar pentru tratarea apei de circa 45 tone, în sumă de circa 17,8 mii lei.

• Conform prevederilor art.26 alin.(4) din Legea nr.303 din 13.12.2013, achiziţionarea, instalarea, exploatarea, întreţinerea, reparaţia, înlocuirea şi verificarea metrologică a contoarelor de branşament se efectuează de către operator din contul mijloacelor financiare prevăzute în tarifele pentru serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare, calculate conform Metodologiei de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate. Nu este clar dacă prevederile legii sunt aplicabile în cazul când nu au fost aprobate tarifele conform noului cadru legal-normativ. Astfel, potrivit Deciziei CO Ungheni, s-a aprobat un tarif de (de)montare a apometrelor de 35 lei, care nu a fost aplicat de ÎM AC Ungheni în anii 2015 şi 2016 pentru consumatorii casnici, prin ce au fost diminuate veniturile posibile cu 111,6 mii lei. Totodată, pentru verificarea metrologică a contoarelor a fost aplicat un tarif unic de 35 lei, fără a se ţine cont de faptul că, în dependenţă de tipul contorului, preţul este diferit³²¹, astfel fiind ratate venituri de minimum 40,9 mii lei.

ÎAC, nemotivat, au majorat valoarea apometrelor livrate populaţiei. Astfel, ÎM AC Cahul a procurat de la 2 agenţi economici contoare pentru evidenţa consumului de apă la preţul de la 200 lei până la 236,67 lei/buc., iar populaţiei a livrat contoare la preţul de 295,83 lei/per unitate (fără TVA), sau cu 42% mai mult faţă de preţul de procurare, prin ce a obţinut în anul 2016 venituri suplimentare de 107,6 mii lei (438,3-330,7).

SA SC Floreşti, la efectuarea serviciilor de branşare la reţelele de apă, în unele cazuri, includea în cost cheltuielile de salarizare şi contribuţiile aferente, de transport şi de regie, beneficiu de deviz, iar în alte cazuri nu le includea. Totodată, în majoritatea cazurilor, valoarea materialelor şi mărimea salariului, incluse în cost, erau mult mai mari decât cele din evidenţa contabilă. Astfel, din 70 de conectări verificate de audit în valoare de 73,9 mii lei, 26,5 mii lei erau costuri nejustificate, ce constituie 35,8% din suma achitată de beneficiari.

• Consumatorii suportă costuri nejustificate, ca urmare a modului ineficient de prestare a serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Astfel, CO Basarabeasca a fondat 3 ÎM, două dintre care prestează servicii de aprovizionare cu apă: ÎM AC Basarabeasca şi ÎM AQUA Basarabeasca, deşi, potrivit deciziei CO Basarabeasca nr.3/5 din 11.04.2014, s-a decis fuzionarea acestor 3 întreprinderi. Conform explicaţiilor prezentate de persoanele responsabile din cadrul primăriei or. Basarabeasca, din cauza refuzului Camerei Înregistrării de Stat de a permite fuzionarea întreprinderilor, din motiv că ÎM AC Basarabeasca, în anul 2014, înregistra datorii faţă de buget în sumă de aproximativ 4,5 mil.lei, până la momentul desfăşurării auditului, fuzionarea nu a avut loc, iar ÎM AC Basarabeasca se află în proces de insolvabilitate. Dacă ar fi fost aplicată decizia de fuzionare a întreprinderilor, în anul 2016, cheltuielile acestora (3471,6 mii lei) s-ar fi diminuat cu 558,2 mii lei, iar costul mediu al 1 m³ de apă ar fi constituit 15,3 lei, sau cu 2,93 lei mai puţin decât este de fapt (18,23 lei/m³), şi doar cu 2,18 lei/m³ mai mult decât tariful mediu aprobat. Auditul relevă implicarea ineficientă a fondatorului în restructurarea ÎM AC Basarabeasca şi recomandă găsirea unei căi de ieşire a acesteia din procedura de insolvabilitate, una din soluţii ar fi fuziunea întreprinderilor.

• La ÎAC nu este elaborat un mecanism de control şi de reglementare a cheltuielilor pentru servicii de telecomunicaţii, precum şi de recuperare a cheltuielilor aferente convorbirilor în interes personal. De asemenea, modul de acordare a telefoanelor mobile de serviciu, în unele cazuri, este nejustificat, acestea fiind acordate, de regulă, personalului administrativ, în detrimentul personalului implicat în activitatea de bază şi în relaţiile cu consumatorii. Astfel, ÎM AC Ungheni, în anul 2016, a suportat cheltuieli neoperaţionale – în sumă de 15,2 mii lei; ineficiente – de 11,1 mii lei, şi nu a înregistrat în evidenţă telefoanele în sumă de 23,7 mii lei, primite la abonarea la serviciile de telefonie mobilă.

• La prestarea serviciilor de deservire tehnică a reţelelor interne din blocurile locative, ÎM AC Ungheni nu a asigurat încheierea cu consumatorii a contractelor respective. Auditul a constatat că veniturile încasate în anul 2016 de la deservirea tehnică, în sumă de 0,87 mil.lei, au fost mai mari decât cheltuielile real suportate pentru acest serviciu, astfel asigurându-se într-o formă mascată subvenţionarea activităţii de bază a întreprinderii de prestare a serviciilor de apă şi de canalizare. De menţionat că, potrivit Deciziei CM Ungheni din 26.06.2017, tariful pentru deservirea tehnică a fost anulat.

SA AC Chişinău prestează servicii de deservire tehnică a reţelelor din blocurile de locuit la tarifele aprobate de CM Chişinău (Decizia nr.13/5 din 27.12.2007), de regulă, pentru deservirea tehnică a reţelelor de apă potabilă şi canalizare în mărime de 0,16 lei/ m².

• CO Ştefan Vodă, pe parcursul a 16 ani, n-a revăzut plata pentru locaţiunea apartamentelor neprivatizate, care, potrivit Deciziei nr.10/4 din 26.10.2001, a fost aprobată în mărime de 0,32 lei/m². De menţionat că ÎM DP AC Ştefan Vodă are la balanţă fond locativ neprivatizat cu suprafaţa de 7947 m² , în sumă de 817,2 mii lei, pentru care în anul 2016 s-a calculat chiria în sumă de 3,0 mii lei.

• ÎM DP AC Ştefan Vodă n-a asigurat încheierea cu toată populaţia oraşului a contractelor de evacuare a deşeurilor menajere. Astfel, conform datelor statistice, la situaţia din 01.01.2016, populaţia din oraş constituia 7533 de persoane, iar ÎM prestează servicii de evacuare a deşeurilor la 4223 de abonaţi. Ţinând cont de tariful³²² aprobat prin Decizia CO Ştefan Vodă nr.3/38 din 27.05.2014, întreprinderea dispune de rezerve privind acumularea veniturilor de circa 397,2 mii lei.

__________________________________

³¹⁸ S.A. “Codru-Nord” - 30456 m³, SRL “Agricol-Nord” - 30456 m³, SRL “Nixagria-Com” – 30456 m³.

³¹⁹ Pct. 6.15 şi pct.6.16 din СНИП 2-04-02-84 “ ВОДОСНАБЖЕНИЕ НАРУЖНЫЕ СЕТИ И СООРУЖЕНИЯ” şi Руковдство по химическому и технологическому анализу воды.

³²⁰ Art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

³²¹ Pentru apometre cu clasa de protecţie B - 55 lei/buc., clasa C - 90 lei.

³²² Populaţia de la casele-bloc locative – 10 lei pentru o persoană; populaţia de la casele individuale -12 lei pentru o persoană; instituţiile bugetare – 120 lei pentru 1 m³ de deşeuri; agenţii economici – 130 lei pentru 1 m³ de deşeuri.

3.3.6. Cu privire la evidenţa veniturilor şi cheltuielilor

Conform datelor din Rapoartele financiare, tarifele aprobate permit desfăşurarea unei activităţi profitabile doar ÎS AN, care în anul 2016 a obţinut profit de 9465,7 mii lei, şi ÎM AC Căuşeni, celelalte ÎAC activând în pierderi. Totodată, costul 1 m³ de apă livrată, determinat de ÎS AN şi ÎM AC Căuşeni, nu corespunde realităţii, din cauză că la ÎS nu se calculează uzura de la valoarea lucrărilor de modernizare a staţiilor de pompare (până la 31047,6 mii lei), deoarece acestea se utilizează în lipsa actului de dare în exploatare, iar la ÎM nu s-a calculat uzura de la lucrările efectuate încă în anul 2013.

Managementul contabil al ÎAC nu întruneşte rigorile privind fundamentarea analitică şi, corespunzător, reglementarea justificată a costurilor şi veniturilor operaţionale aferente serviciilor prestate de întreprinderi. Astfel, politica de contabilitate nu este relevantă şi completă; evidenţa contabilă a serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare nu se ţine pe etape tehnologice şi pe unitate de calculaţie (m³); nu sunt stabilite principiile de repartizare a costurilor care nu pot fi alocate direct la un serviciu; nu sunt determinate cheltuielile pentru prestarea serviciilor auxiliare etc.

La majoritatea ÎAC auditate nu este asigurată, conform SNA, evidenţa consumurilor şi cheltuielilor pe fiecare activitate în parte.

Cu toate că prestarea serviciului de aprovizionare cu apă şi de canalizare are mai multe etape, evidenţa contabilă nu determină costurile la fiecare etapă tehnologică şi, ca urmare, nu este posibil de determinat dacă tarifele aplicate serviciilor prestate către consumatori la diferite etape tehnologice acoperă costurile aferente. Costul serviciului de aprovizionare cu apă şi de canalizare se calculează prin metoda globală, deşi, potrivit pct.58 din Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţie a produselor şi serviciilor, metoda globală de calculaţie a costurilor poate fi aplicată de către entităţile care prestează un tip de serviciu, iar ÎAC, pe lângă cele 2 servicii de bază ( de aprovizionare cu apă şi de canalizare), mai prestează şi alte servicii auxiliare.

Deşi, potrivit pct.70 din Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţie a produselor şi serviciilor, în nota explicativă la situaţiile financiare ale entităţii se prezintă cel puţin următoarele informaţii privind costurile de producţie: 1) modul (varianta) de contabilizare a costurilor de producţie; 2) metodele de repartizare a costurilor materiale şi de personal (repartizabile); 3) metodele (procedeele) de repartizare a costurilor indirecte de producţie; 4) metodele de calculaţie a costului produselor fabricate şi serviciilor prestate; 5) pierderile din producţie înregistrate în perioada de gestiune, astfel de prevederi lipsesc în politicile de contabilitate, iar în notele explicative la situaţiile financiare ale ÎAC pentru anul 2016 nu sunt prezentate aceste informaţii.

Potrivit pct.5 din SNC “Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare”, politicile contabile se selectează de către fiecare entitate de sine stătător şi se aprobă pentru fiecare perioadă de gestiune de către organul (persoana) responsabil(ă) pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară. Analizând politica de contabilitate a ÎAC, s-a constatat lipsa unor criterii pentru evidenţa analitică a cheltuielilor în funcţie de tipul producţiei fabricate sau serviciilor prestate, cum ar fi: consumurile şi cheltuielile incluse în costul serviciilor şi lucrărilor, consumurile directe privind retribuirea muncii şi consumurile indirecte de producţie (uzura utilajului şi clădirilor, alte consumuri de materiale, consumuri indirecte de retribuire a muncii etc.); consumurile indirecte ale întreprinderii, care nu pot fi repartizate direct pe obiecte şi modul lor de repartizare; modul de repartizate a consumurilor directe şi indirecte între diferite tipuri de produse sau servicii; tipul cheltuielilor care trebuie recuperate din rentabilitate etc. De asemenea, potrivit prevederilor pct.19 din SNC “Venituri”, veniturile din prestarea serviciilor se recunosc în cazul îndeplinirii simultane a mai multor condiţii, una dintre care fiind costurile apărute pe parcursul tranzacţiei, şi costurile de finalizare a tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil. Totodată, prevederile aceluiaşi standard stabilesc că veniturile şi cheltuielile aferente unora şi aceloraşi fapte economice se recunosc în aceeaşi perioadă de gestiune. Prin urmare, reieşind din cele menţionate, veniturile obţinute din prestarea serviciilor sunt corelate cu cheltuielile/costurile suportate de entitate pentru efectuarea acestora. Totuşi, auditul relevă că datele evidenţei contabile nu oferă o justificare a costurilor, respectiv, a tarifelor pentru fiecare tip de serviciu prestat.

De menţionat că managementul contabil al SA AC Chişinău aplică un sistem analitic de evidenţă a costurilor de producţie pe obiecte de calculaţie, obiecte de evidenţă, articole de costuri. Totodată, s-a evidenţiat aplicarea la nivel mai general a metodei pe faze de calculaţie a costurilor (captarea (pomparea), tratarea, distribuirea, epurarea). Totodată, necesitatea implementării unei evidenţe mai detaliate pe faze tehnologice mai înguste ar permite determinarea faptului dacă tarifele aplicate serviciilor prestate către consumatori la diferite etape tehnologice acoperă costurile aferente, evidenţiind în acelaşi timp pierderile şi consumurile tehnologice de apă în sistemele publice de alimentare cu apă.

La ÎM AC Ungheni, cheltuielile din anul 2016 care nu pot fi alocate direct (3,9 mil.lei), precum şi cheltuielile pentru prestarea serviciilor auxiliare (2,2 mil.lei) au fost repartizate numai între serviciul de aprovizionare cu apă şi de canalizare³²³, fără justificarea influenţei acestor cheltuieli asupra tarifului, ceea ce nu corespunde politicilor contabile şi Indicaţiilor metodice privind contabilitatea costurilor de producţie şi calculaţie a produselor şi serviciilor³²⁴.

La SA AC Chişinău, veniturile obţinute din prestarea altor servicii în sumă de 3594,0 mii lei³²⁵ nu sunt detaliate/corelate cu cheltuielile/costurile suportate aferente acestora.

Potrivit prevederilor politicii contabile a SA AC Chişinău, la aceasta se formează provizioane pentru plata concediilor şi pentru remunerări aferente perioadei viitoare, care se reflectă în componenţa costurilor sau cheltuielilor. Astfel, la 31.12.2016, mărimea provizioanelor existente şi neutilizate a constituit 7095,2 mii lei, din care 5579,8 mii lei - pentru remunerări aferente perioadei viitoare, şi 1515,5 mii lei - pentru plata concediilor. Totodată, pe parcursul anului 2016, au fost formate provizioane de 22077,7 mii lei şi utilizate - de 24901,1 mii lei. De menţionat că, potrivit prevederilor actelor legislative şi normative existente, cheltuielile pentru formarea provizioanelor nu se recunosc în scopuri fiscale şi nu se iau în calcul la determinarea tarifului, dar asigură o ajustare şi prezentare a informaţiei veridice în raportările financiare interne şi externe în scopuri de analize, prognoze economico-financiare. Totuşi, la aplicarea provizioanelor urmează să se ţină cont de specificul activităţilor desfăşurate de întreprindere.

În anul 2016, ÎM AC Basarabeasca, în scopul lichidării iregularităţilor constatate în cadrul inspectării financiare în perioada anilor 2013-2015, în loc să diminueze cheltuielile din anii precedenţi, a diminuat cheltuielile din anul 2016 cu suma de 451,0 mii lei, reflectate la cheltuieli în lipsa documentelor justificative, prin ce a micşorat costul real al serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi de canalizare şi a majorat nejustificat stocul de materiale. Această situaţie a dus la înregistrarea în anul 2016 a unui profit ireal în sumă de 306,5 mii lei. De asemenea, în anul 2016, ÎM AC Basarabeasca a reflectat incorect în evidenţă cheltuielile aferente obţinerii licenţei în sumă de 3,2 mii lei, plăţile pentru poluarea mediului pe anul 2015 în sumă de 6,0 mii lei, precum şi nu a reflectat la cheltuieli TVA în sumă de 72,9 mii lei şi taxa pentru apă în sumă de 2,1 mii lei.

__________________________________

³²³ Repartizarea procentuală a cheltuieli nedistribuite: anul 2015 – apă şi canalizare câte 50%; anul 2016 – apă 62,3% şi canalizare 37,7%.

³²⁴ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate.

³²⁵ Întreţinerea reţelelor interioare/exterioare – 87,4 mii lei; Verificarea şi reparaţia contoarelor – 713,8 mii lei; Branşarea/ debranşarea la reţeaua de apă – 872,7 mii lei; Demontarea/ montarea şi controlul metrologic al contoarelor – 411,8 mii lei; Racordarea/ deconectarea de la reţeaua de canalizare – 181,8 mii lei; Evacuarea deşeurilor lichide cu autovidanje – 434,8 mii lei; Elaborarea şi coordonarea condiţiilor tehnice – 40,5 mii lei; Transportarea apei cu autocisterne – 26,0 mii lei; Servicii inspectare coordonare – 70,4 mii lei; Acordarea permisului pentru săpături – 13,9 mii lei; Servicii de laborator – 244,5 mii lei; Furnizarea apei tratate chimic – 36,5 mii lei; Alte servicii – 465,7 mii lei.

IV. ALTE CONSTATĂRI ALE AUDITULUI

AAPL şi APC nu au asigurat captarea şi deversarea regulamentară a apelor de către entităţile care dispun de surse proprii de captare a apei, prin ce au facilitat poluarea mediului înconjurător şi au generat ratarea veniturilor de către ÎAC.

4.1. Cu privire la folosinţa apelor

Prezentul audit a identificat în domeniul folosirii apelor subterane aceleaşi deficienţe constatate de Curtea de Conturi în Raportul auditului gestiunii resurselor naturale subterane în anii 2007-2008, aprobat prin HCC nr.55 din 24.12.2009. Astfel, până în prezent, organele împuternicite cu evidenţa şi controlul stării apelor subterane (IES, AGRM, AAPL) nu confruntă informaţiile deţinute, ceea ce determină lipsa unor date veridice privind utilizarea sondelor şi starea apelor subterane la toate autorităţile responsabile, precum şi denotă existenţa riscului de nemonitorizare a activităţii unor beneficiari de ape subterane, precum şi de contaminare a apelor.

Auditul a constatat că un număr mare de entităţi, deşi exploatează sonde de captare a apelor subterane şi deversează apele uzate în sistemele publice de canalizare, nu dispun de autorizaţiile de folosinţă specială a apei, fapt ce contravine prevederilor art.45 alin.(3) din Legea nr.272 din 23.12.2011, pct.27 din Regulamentul aprobat prin HG nr.802 din 09.10.2013, şi/sau de autorizaţia de deversare în sistemele publice de canalizare, ceea ce contravine prevederilor art.22 alin.(5) din Legea nr.303 din 13.12.2013.

În urma controalelor inopinate efectuate de către reprezentaţii SA RAC Soroca în prezenţa angajaţilor Curţii de Conturi, au fost identificaţi 9 agenţi economici care deţin surse proprii de captare a apei, fără a dispune de contoare pentru evidenţa consumului de apă, şi, respectiv, care nu au declarat şi nu au calculat taxa pentru apă.

Din 67 de agenţi economici din mun. Bălţi care deţin surse proprii de captare a apei, doar SA “CET Nord” dispune de autorizaţie specială de folosinţă a apei. În rezultatul controalelor inopinate efectuate la 22 de agenţi economici din mun. Bălţi de către specialiştii AE Bălţi, IFS Bălţi, ÎM RAC Bălţi şi SRL “Glorin Inginering”, în prezenţa auditorilor Curţii de Conturi, s-a constatat că :

- 19 agenţi economici dispun de surse proprii de captare a apei;

- în 10 cazuri probele de laborator au demonstrat că agenţii utilizează în activitatea lor apa captată din surse proprii, ceea ce contravine art.19 alin.(5) din Legea nr.303 din 13.12.2013, din care în 3 cazuri³²⁶ , deşi sunt instalate contoare la sursele proprii de captare a apei, acestea nu sunt sigilate conform, iar în 6 cazuri³²⁷ captarea apei s-a efectuat în lipsa evidenţei acesteia (contoarelor), ceea ce duce la necalcularea şi neachitarea la buget a taxei pentru apă.

De menţionat că AE Bălţi nu dispunea de informaţii privind sigiliile aplicate în anii 2005-2008 la 7 fântâni arteziene “neutilizate” de SA “Vinăria din Vale”. De asemenea, s-a constatat că resturile rămase în urma producerii de către SA “Vinăria din Vale” a alcoolului (borhota) erau vărsate pe teritoriul întreprinderii, toată vegetaţia fiind arsă. ÎI “Cioclea Iu. C” deversa apa captată din sursa proprie (utilizată în spălătoria auto) direct în câmp. Contrar prevederilor art.26 (6) din Legea nr.303 din 13.12.2013, SRL “Centaur” şi ÎI “Basistîi Igori”, având scurgeri de apă până la contor, nu au anunţat operatorul.

IES, deşi, potrivit prevederilor art.56 din Legea nr.272 din 23.12.2011 şi prescripţiilor HG nr.77 din 30.01.2004, supraveghează respectarea legislaţiei de mediu şi urma să stopeze acţiunile neregulamentare ce ţin de exploatarea neautorizată a apelor subterane şi de suprafaţă, precum şi de deversarea acestora, nu a întreprins acţiunile de rigoare. Această situaţie prezintă risc înalt şi pentru sănătatea populaţiei, deoarece apa captată neautorizat, fără analize de laborator, este folosită în alimentaţia publică şi în consumul uman.

În mun. Chişinău, unor agenţi economici li s-a permis de către IES deversarea în mediul înconjurător a apelor uzate. Astfel, SRL “Versi-Prim”, care presta servicii de spălătorie auto pe str. Petricani 20, în anul 2016 şi în perioada ianuarie-iulie 2017, i-au fost prestate servicii de transportare şi preepurare a deşeurilor lichide în volum de 10,8 m³ (2901,7 lei) şi, respectiv, de 3,6 m³ (1006,54 lei), faţă de volumele de 2091 m³ şi, respectiv, de 950 m³ de apă consumate. Diferenţa de volum, cu acordul IES (Avizul expertizei ecologice de stat nr.05-5-4666/1051 din 09.06.2014), este evacuată în pârăul fără denumire din preajma obiectului, astfel permiţându-se poluarea mediului înconjurător.

Riscul de deversare a apelor uzate în mediul înconjurător există şi la SRL “Vero-Nadina” de pe str. Petricani 32, care, potrivit datelor SA AC Chişinău, a consumat apă în volum de 1372 m³ - în anul 2016, şi de 854 m³ - în ianuarie-august 2017, dar i s-au prestat servicii de transportare şi preepurare a deşeurilor lichide în volum de 169,2 m³ (45,46 mii lei) şi, respectiv, de 104,4 m³ (28,44 mii lei lei). Prin urmare, volumul de 1952,4 m³ de apă a fost deversat în mediul înconjurător.

Nu dispun de autorizaţie de folosinţă specială a apei nici unele ÎAC, cum ar fi: ÎM GAAC Nisporeni, ÎM AQUA Basarabeasca (din 26.05.2015), ÎM AC Basarabeasca (din 28.03.2016). De menţionat că pentru anul 2016 ÎM AC Basarabeasca, conform Raportului “Cercetarea statistică anuală nr.1-apeducte-canalizare”, a raportat apa captată în volum de 202,1 mii m³, iar în darea de seamă privind calcularea taxei pentru apă - în volum de 249,9 mii m³, sau cu 47,8 mii m³ mai mult. Această situaţie poate fi explicată prin lipsa evidenţei apei captate, ca urmare a lipsei contoarelor la sondele de captare. La ÎM AQUA Basarabeasca, deşi dispune de contoare la sondele arteziene, acestea nu sunt verificate metrologic şi nici plombate.

Spre exemplu, ÎI “Orient Cioinac”, care captează apa din fântâna de izvor, în lipsa contorului, colecta apele uzate în haznaua impermeabilă neautorizată, care la momentul controlului era plină, iar apele uzate se deversau în spaţiul verde adiacent Liceului teoretic Ştefan Vodă. Ca urmare, la 16.05.2017, IES din or. Ştefan Vodă a întocmit un proces-verbal de constatare a contravenţiei administrative prevăzute de art.154 alin.(1) al Codului contravenţional, cu aplicarea amenzii pentru poluarea mediului în mărime de 120 u.c. (6000 lei). De menţionat că, în anii 2015-2016, ÎI “Orient Cioinac” a declarat la SFS extragerea doar a 56,6 m³ de apă, pentru care a achitat taxa de 17 lei.

Conform informaţiei Agenţiei Ecologice Cahul, în raionul Cahul, din 67 de entităţi care dispun de 164 sonde de captare a apelor subterane (dintre care 11 entităţi cu 24 de sonde în or.Cahul), 31 de entităţi, sau 46%, nu dispun de autorizaţii de folosinţă specială a apei, iar IES nici pentru o entitate nu a stabilit normativele deversărilor limitat admisibile. De exemplu, Brigada de infanterie motorizată “Dacia” din or. Cahul, în anul 2016, a captat apă subterană şi a deversat-o în sistemul public de canalizare în volum de 15,3 mii m³, nedeţinând autorizaţiile respective (autorizaţia de folosinţă specială a apei a expirat la 25.05.2012 şi până în prezent nu este prelungită).

În r-nul Basarabeasca sunt 16 entităţi care dispun de 52 de sonde (inclusiv 3 entităţi cu 15 sonde - în or. Basarabeasca), dintre care 10 entităţi (63%) nu dispun de autorizaţii de folosinţă specială a apei, şi nici pentru o entitate nu sunt stabilite normativele deversărilor admisibile.

În r-nul Orhei sunt forate 258 de sonde arteziene, inclusiv 168 sunt funcţionale,dintre care 69 de sonde sunt exploatate cu autorizaţiile expirate, iar la 99 de sonde nici n-au fost perfectate autorizaţii în anii precedenţi.

În or.Căuşeni, din 13 agenţi economici care dispun de fântâni arteziene, în anul 2016 au captat apă fără să dispună de autorizaţia de mediu de folosinţă specială a apei 10 agenţi economici³²⁸, iar în or.Ştefan Vodă - toţi 7 agenţi economici³²⁹.

ÎM AC Ungheni, conform contractului încheiat la 17.09.2007, prestează SRL “Procom-Auto” servicii de canalizare a apelor uzate, captate din surse proprii, în lipsa unui apometru, stabilindu-se un consum lunar de 30 m³ de apă, deşi acest agent economic prestează servicii de spălătorie auto (239,4 m²), bar (416,2 m²), oficiu şi saună. Agentul economic nominalizat nu figurează în lista IES precum că i s-a eliberat autorizaţie de folosinţă specială a apei, şi nici în lista SFS precum că ar fi declarat şi achitat taxa pentru apă.

__________________________________

³²⁶ SA “Beermaster”; SRL “Biopetrol”; SRL “Larsiv Exim”.

³²⁷ SA “Vinăria din Vale”; SA “Beermaster”; SRL “Conduct –Linia”; ÎI “Cioclea Iu. C ”; SRL “Larsiv Exim”; SRL “Autoselux Service”.

³²⁸ SRL “Elevator Kelleu Grains”, SA“ Orhei-Vit”, fil. Căuşeni, SA BTA – 36, SA “Succes”, IMSP Spitalul raional Căuşeni, ÎM Apă Canal, SRL “Petcom –Lux”, ÎI “A.Bulimaga”, SRL “Ecogrup”, SA “Drumuri” Căuşeni.

³²⁹ Spitalul raional Ştefan Vodă - 10657m³; “Aram Avaghean” Î.I. – 100 m³; II “Maria Narcenco” - 45 m³; Medbioproduct – 82 m³; SZAMU “Centru” - 204 m³; Vladitol – 162 m³; II” Turuta Alexandru” - 23 m³.

4.2. Cu privire la calcularea şi achitarea impozitelor şi taxelor

Conform datelor prezentate de SFS, în anul 2016 a fost calculată taxa pentru apă în sumă de 24,5 mil.lei şi achitată în sumă de 23,4 mil.lei, iar suma facilităţilor acordate constituie 16,0 mil.lei. De menţionat că, potrivit bazei de date a SFS, în anul 2016, conform formularului TA08, a fost calculată spre plată taxa pentru apă în sumă de 1370,8 mii lei, iar conform formularului TRN15 – de 26866,1 mii lei, date care diferă de informaţiile prezentate Curţii de Conturi de către SFS.

Urmare contrapunerii datelor SA AC Chişinău privind serviciile de canalizare furnizate entităţilor care captează apă din surse proprii cu informaţiile SFS privind taxa pentru apă calculată în anul 2016, s-a constatat că nu a fost declarat la SFS consumul a 226,462 mii m³ de apă, pentru care trebuia achitat impozit în sumă de 67,9 mii lei.

Interpretarea necorespunzătoare a prevederilor pct.2) din Anexa nr.1 la Titlul VIII al Codului fiscal³³⁰ a determinat calcularea de către Sanatoriul “Nufărul Alb” SRL a taxei pentru apă aferentă apei minerale extrase în mărime de 0,3 lei/m³. Ţinând cont de cerinţa 5.3.12 din HCC nr.55 din 24.12.2009, gramatica şi sintaxa limbii române, auditorii consideră că cota taxei pentru apă aferentă apei minerale extrase constituie 16 lei/m³, indiferent de faptul dacă aceasta se îmbuteliază, sau nu. Astfel, în perioada anilor 2015-2016, Sanatoriul urma să calculeze taxa pentru apă în sumă totală de 2632,1 mii lei³³¹, sau cu 2585,8 mii lei (1395,0 mii lei - în 2015, şi 1187,8 mii lei - în 2016) mai mult faţă de taxa care a fost calculată³³².

De menţionat că pentru raportarea taxei pentru apă la ÎM AC Basarabeasca se utilizează formularul TA08, care a fost abrogat prin Ordinul IFPS nr.1721 din 05.12.2014³³³ , odată cu aprobarea formularului tipizat al Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale TRN15, cu prezentarea acesteia începând cu perioadele fiscale corespunzătoare anului 2015.

Deşi, potrivit informaţiei (incomplete) a ÎM RAC Bălţi, există 67 de agenţi economici care dispun de surse proprii de captare a apei, dintre care la 41 se înregistrează consum de apă, conform informaţiei prezentate de către IFS pe mun.Bălţi, în anul 2016 au prezentat dări de seamă privind taxa pentru apă doar 5 agenţi economici³³⁴. Astfel, în anul 2016, de către 36 agenţi economici nu a fost calculată taxa pentru apă pentru la volumul de 197796 m³, în sumă de 63,8 mii lei. Totodată, urmare efectuării unui control tematic privind corectitudinea calculării şi achitării taxei pentru apă la 17 agenţi economici din or.Bălţi, SFS, pe perioada 2013-2017, a constatat în 2 cazuri diminuarea taxei cu suma de 37,2 mii lei, şi în 2 cazuri - întârzierea prezentării dării de seamă. De menţionat că SFS a indicat lipsa surselor proprii de captare a apei la acei agenţi economici la care echipa de control comun a constatat utilizarea apei din sursele proprii de captare a apei (SRL “Conduct Linia”, SRL “Larsiv-Exim”), ceea ce denotă verificarea superficială efectuată la aceşti agenţi economici.

ÎM AC Cahul a raportat în anul 2015 şi în anul 2016 un volum de apă captată mai mic cu 212,1 mii m³ şi, respectiv, cu 75,5 mii m³, prin ce au fost denaturate datele din Darea de seamă pe taxele pentru resursele naturale, fapt care a dus la necalcularea şi neachitarea la buget a taxei pentru apa extrasă în sumă totală de 86,3 mii lei, inclusiv: în anul 2015 – de 63,6 mii lei, şi în anul 2016 – de 22,7 mii lei.

ÎM AC Basarabeasca, deşi în anul 2016 a declarat apa captată în volum de 249,9 mii m³, iar livrările scutite au constituit 82,9 mii m³, taxa pentru apă a fost calculată din 27,8 mii m³ de apă, sau din volumul cu 139,2 mii m³ de apă mai puţin, prin ce a diminuat taxele spre plată în buget cu suma de 41,8 mii lei.

ÎM AC Basarabeasca nu a ţinut cont de prevederile pct.2 din Anexa nr.5 “Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurare de stat obligatorii” la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr.156 din 01.07.2016 şi a calculat contribuţii din ajutorul material acordat la concediu în sumă de 51,0 mii lei, prin ce a majorat nejustificat datoriile faţă de BASS şi cheltuielile din anul 2016 cu suma de 14,8 mii lei.

__________________________________

³³⁰ Pentru fiecare 1 m³ de apă minerală naturală extrasă, de apă potabilă extrasă destinată îmbutelierii – 16 lei.

³³¹ Apă extrasă în 2015 – 88850 m³, în 2016 – 75656 m³.

³³² Total 46351,8 lei (26655 lei – în anul 2015, şi 22696,8 – în anul 2016).

³³³ Ordinul IFPS nr.1721 din 05.12.2014 “Privind aprobarea Instrucţiunii privind modul de întocmire şi prezentare a Dării de seamă pe taxele pentru resursele naturale (Forma TRN15) şi a Formularului TRN15”.

³³⁴ ÎM “Hotelul Bălţi”.

V. ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE DE ENTITĂŢI PENTRU REMEDIEREA DEFICIENŢELOR

CONSTATATE DE AUDITUL PUBLIC EXTERN PRECEDENT

Entităţile auditate nu s-au consacrat plenar eliminării deficienţelor constatate de Curtea de Conturi în cadrul auditurilor precedente, ignorând majoritatea recomandărilor şi cerinţelor înaintate.

Astfel, recomandările înaintate prin HCC nr.35 din 28.06.2013³³⁵ şi prin HCC nr.21 din 08.04.2014³³⁶ au fost ignorate aproape în totalitate de către AAPL şi ÎM din subordine³³⁷.

__________________________________

³³⁵ Cu privire la Raportul auditurilor bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău.

³³⁶ Cu privire la Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013.

³³⁷ ÎM “Infocom”, ÎMGFL (1-23), ÎM AC Ungheni, ÎM AC Cahul, ÎM DP GCL Făleşti.

VI. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

În sensul redresării situaţiei încetăţenite în domeniul auditat, prezenta misiune de audit stăruie asupra unor acţiuni atât imediate, cât şi graduale, respectiv, recomandă autorităţilor de resort implementarea fără echivoc a măsurilor de rigoare, inclusiv aferente reformării, în acest sens, a sistemelor de salarizare în conformitate cu bunele practici.

Astfel, auditul recomandă:

fondatorilor (consiliilor locale³³⁸, AAM) ÎAC auditate

1) Să efectueze inventarierea patrimoniului aflat în gestiunea ÎAC, în rezultatul căreia: (a) să declare infrastructura tehnico-edilitară³³⁹ a sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare ca bunuri proprietate publică din domeniul public, cu transmiterea ulterioară a acesteia, conform contractului de delegare, în gestiunea ÎAC; (b) să preia la balanţa sa bunurile neproductive care fac parte exclusiv din proprietatea publică (drumuri, trotuare, fondul locativ, iluminarea stradală, cimitir, monumente, bazin de apă, staţia de salvare, staţii de oprire a transportului etc.); (c) să transmită în capitalul social al ÎAC doar bunurile care participă direct sau indirect la prestarea serviciilor, dar nu fac parte din infrastructura tehnico-edilitară; (d) să ia decizia privind soarta bunurilor rămase (casare, vânzare) care nu sunt utilizate în activitatea întreprinderilor;

2) Să întreprindă măsurile de rigoare pentru înregistrarea dreptului asupra bunurilor imobile (inclusiv terenuri) transmise în gestiunea ÎAC.

3) Să delege ÎAC prestarea serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi de canalizare în conformitate cu cadrul legal existent, cu întocmirea contractului şi anexelor aferente, asigurând indicarea în acesta: (a) a indicatorilor de performanţă tehnică, financiar-economică şi de calitate; (b) a obligativităţii încheierii contractelor de prestare a serviciilor cu toţi consumatorii (directe şi/sau trilaterale (furnizor/gestionar/consumator)), în care se vor indica expres modalitatea de calculare a serviciilor consumate şi a penalităţilor aferente, drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi; (c) a contorizării tuturor consumatorilor; (d) a obligativităţii normării muncii pentru toate posturile existente şi fundamentării statelor de personal; (e) a corelării sistemului de remunerare a muncii (inclusiv a salariului de funcţie, adaosurilor şi premiilor) cu volumul real de lucru existent şi productivitatea muncii;

4) Să asigure delegarea prestării serviciilor publice de aprovizionare cu apă şi de canalizare într-o localitate doar unei singure ÎAC;

5) Să revizuiască statutele ÎAC şi conformarea prevederilor acestora cadrului legal existent şi principiilor de administrare eficientă, legală şi transparentă a proprietăţii publice, inclusiv prin stabilirea unor criterii de evaluare a calităţii şi eficienţei activităţii organelor de conducere ale întreprinderilor, limitarea cheltuielilor pentru întreţinerea acestor organe, creşterea responsabilităţii acestora faţă de fondator, delegarea în organele de conducere a ÎAC a unor persoane competente şi cu experienţă managerială;

6) Să încheie sau să revizuiască contractele individuale de muncă cu administratorii/directorii ÎAC prin includerea unor prevederi distincte aferente responsabilizării managementului entităţilor, pentru o gestionare prudentă şi eficientă a resurselor materiale/financiare proprietate municipală; remunerarea/ stimularea managementului în strictă corelare cu rezultatele şi eficienţa gestiunii economico-financiare a ÎAC administrate;

7) Să asigure, la contractarea de către ÎAC a unor surse creditare, fundamentarea economică a investiţiilor finanţate din aceste surse, inclusiv demonstrarea obţinerii unui efect economic, care va duce la acumularea surselor financiare necesare pentru achitarea creditelor, dobânzilor şi altor cheltuieli aferente;

8) Să nu accepte acordarea autorizaţiei de folosinţă specială a apei agenţilor economici care au acces la reţelele publice de aprovizionare cu apă;

9) Să stabilească oportunitatea uniformizării tarifelor la serviciile prestate consumatorilor casnici şi noncasnici;

10) Să instituie, în comun cu autorităţile competente (IES), un control asupra deversărilor de ape uzate în mediul înconjurător şi reţelele de canalizare, efectuate de agenţii economici;

11) Să asigure un monitoring punctual/sistemic asupra activităţilor ÎAC de prestare a serviciilor, cu examinarea periodică (cel puţin o dată pe an) în şedinţă publică a rezultatelor activităţii întreprinderii;

12) Să asigure prezentarea de către ÎAC, spre aprobare, a tarifelor la serviciile auxiliare prestate;

13) Să asigure stabilirea de către ÎAC a persoanelor responsabile de deficienţele identificate de audit şi de restituirea prejudiciilor aduse întreprinderii, precum şi, conform cadrului legal existent, restituirea mijloacelor achitate neregulamentar conducerii ÎAC;

Consiliului Municipal Bălţi

14) Să examineze modul de realizare a contractului de concesiune a sistemului de evacuare şi epurare a apelor uzate din mu.Bălţi;

Managementului ÎAC auditate³⁴⁰

15) Să asigure evidenţa separată a veniturilor şi cheltuielilor în funcţie de tipul serviciilor prestate şi etapele tehnologice existente, precum şi includerea în costuri doar a cheltuielilor strict necesare pentru prestarea serviciilor;

16) Să actualizeze politica de contabilitate prin includerea unor reglementări exhaustive referitor la: 1) modul (varianta) de contabilizare a costurilor de producţie; 2) metodele de repartizare a costurilor materiale; 3) metodele (procedeele) de repartizare a costurilor indirecte de producţie; 4) metodele de calculaţie a costului serviciilor prestate; 5) pierderile de apă înregistrate în perioada de gestiune;

17) Să aprobe procese standardizate aferente activităţilor de antreprenoriat în cadrul ÎAC şi procedurile de rigoare, precum şi să implementeze sisteme de control intern pentru asigurarea disciplinei corporative, manageriale şi financiare;

18) Să asigure determinarea şi evidenţa consumurilor tehnologice de apă, precum şi o evidenţă conformă a pierderilor de apă aferente scurgerilor de apă;

19) Să elaboreze şi să iniţieze activităţi de control care ar reduce pierderile nefundamentate de apă şi ar identifica consumul fraudulos al serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare;

20) Să asigure prestarea către consumatori a serviciilor de evacuare a apelor uzate cu vidanje, cu întreprinderea măsurilor pentru stoparea prestării acestor servicii de către persoane neautorizate, care aduc prejudicii întreprinderilor;

21) Să preleveze sistematic probele apelor uzate deversate de agenţii economici în sistemul de canalizare şi/sau aduse pentru epurare, în scopul efectuării unor expertize la un laborator acreditat, cu stabilirea tarifelor proporţional cu coeficientul de depăşire a CMA de poluanţi;

22) Să implementeze proceduri aferente achiziţiilor, în scopul asigurării: a) transparenţei achiziţiilor; b) utilizării eficiente a mijloacelor financiare; c) minimalizării riscurilor autorităţii contractante;

23) Să elaboreze şi să aprobe normativele de muncă, pentru a asigura fundamentarea statelor de personal şi a structurii organizaţional-economice a entităţii, reieşind din specificul tehnologic şi de producţie al întreprinderii;

24) Să elaboreze şi să implementeze reglementările interne necesare privind modul de stabilire a mărimii salariului de funcţie, adaosurilor salariale şi premiilor, cu indicarea exhaustivă a volumului de muncă şi/sau indicatorilor de performanţă aferenţi acestor componente;

25) Să nu admită acordarea de remunerări suplimentare în lipsa surselor financiare proprii şi/sau în condiţii necorelate cu rezultatele/performanţele obţinute de întreprindere şi angajaţi;

26) Să evalueze starea reală a condiţiilor de muncă şi atestarea locurilor de muncă la stabilirea sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile;

27) Să asigure inventarierea, înregistrarea în evidenţa contabilă şi raportarea în mod regulamentar a patrimoniului întreprinderii;

28) Să diminueze stocurile de materiale, precum şi să efectueze procurările la nivelul normativelor de stocuri stabilite pentru asigurarea continuităţii activităţii întreprinderii;

29) Să elaboreze proceduri şi norme clare de decontare a produselor chimice necesare pentru tratarea şi epurarea apei;

30) Să revizuiască prevederile contractelor de prestare a serviciilor, asigurând indicarea modalităţii de calculare a serviciilor consumate, drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi, precum şi să încheie contracte (directe sau trilaterale) pentru prestarea serviciilor comunale cu toţi consumatorii cărora li se prestează servicii (inclusiv din blocurile locative);

31) Să asigure contorizarea tuturor consumatorilor şi prezentarea în termen de către aceştia a datelor privind volumul serviciilor prestate;

32) Să elaboreze şi să implementeze proceduri clare de determinare, monitorizare şi încasare a datoriilor debitoare cu termenul de achitare expirat;

33) Să stabilească persoanele responsabile de deficienţele identificate de audit, tragerea acestora la răspundere conform cadrului legal existent şi să asigure restituirea prejudiciilor aduse întreprinderii;

Primarului şi Consiliului com. Selişte:

34) Să întreprindă măsurile de recuperare de la antreprenor a mijloacelor financiare în sumă de 368,4 mii lei şi să asigure remedierea lucrărilor de construcţie a reţelelor de canalizare executate necalitativ.

__________________________________

³³⁸ Consiliilor locale şi Primarilor municipiilor Chişinău, Bălţi, Cahul, Orhei, Soroca şi Ungheni, oraşelor Basarabeasca, Căuşeni, Făleşti, Floreşti, Nisporeni şi Ştefan Vodă.

³³⁹ Alimentare cu apă: captări, aducţiuni, staţii de tratare, staţii de pompare cu sau fără hidrofor, rezervoare de înmagazinare, reţele publice de transport al apei, reţele publice de distribuţie a apei. Servicii de canalizare: reţele publice de canalizare, staţii de pompare, staţii de epurare, colectoare de evacuare spre emisar.

³⁴⁰ Î.S. “Acva Nord”, S.A. “Apă Canal Chişinău”, Î.M. “Regia Apă Canal Bălţi”, S.A. “Apă – Canal” Cahul, S.A. “Regia Apă Canal Orhei”, S.A. “Regia Apă Canal Soroca”, Î.M. “Apă-Canal Ungheni”, Î.M. “AQUA Basarabeasca”, Î.M. “Apă Canal din Basarabeasca”, Î.M. “Apă Canal” din or. Căuşeni, Î.M. “Direcţia de Producţie Gospodăria Comunal-Locativă” or.Făleşti, S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, Î.M. “Gospodăria Comunală” din or. Nisporeni, S.A. “Apă-Canal Nisporeni”, Î.M. Direcţia de Producţie “Apă Canal” din or. Ştefan Vodă.

VII. CONCLUZII GENERALE

Misiunea de audit rezumă că fondatorii ÎAC nu au dirijat eficient serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu au întreprins acţiuni concrete îndreptate la supravegherea activităţii economico-financiare a întreprinderilor, iar organele de conducere ale ÎAC nu şi-au realizat integral competenţele statutare şi nu au contribuit la eficientizarea activităţii economico-financiare a întreprinderilor, prin ce au determinat falimentarea unor întreprinderi din domeniu.

Totodată, cadrul juridic (legal şi normativ) ce reglementează prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare este unul ambiguu, se implementează neuniform şi neconsecvent.

Tarifele pentru serviciile livrate nu corespund cheltuielilor suportate, însă ajustarea acestora este compromisă de lipsa unei evidenţe conforme a cheltuielilor şi veniturilor pe fiecare serviciu prestat.

Sintetizând cumulul de carenţe şi lacune, auditul public extern stăruie şi asupra unor posibile soluţii de remediere, principala constituind revizuirea cadrului legal-normativ în sensul racordării prevederilor acestuia la principiile de protecţie a consumatorilor şi de eficientizare a activităţii întreprinderilor prestatoare de servicii.

Notă: Prezentul Raport de audit a fost întocmit în baza probelor acumulate de către echipa de audit, în următoarea componenţă: şeful Direcţiei de audit I din cadrul DGAAPL Sergiu Ştirbu; şeful Direcţiei de audit II din cadrul DGAAPL Ion Pleşca; controlorul de stat principal Dorin Ciubotaru; controlorii de stat superiori: Igor Lungu, Alexandru Răileanu, Aurica Rusu, Nadejda Ioniţă, Ana Diaconu, Aurelia Usatîi; controlorul de stat Maria Mozan.