Hotărâre nr.54 din 25.07.2018 cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice încheiate la 31 decembrie 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare

ale Biroului Relaţii Interetnice încheiate

la 31 decembrie 2017

nr. 54  din  25.07.2018

 (în vigoare 24.08.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 321-332 art. 40 din 24.08.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa directorului general adjunct al Biroului Relaţii Interetnice, dna Vera Petuhov; şefului Serviciului financiar şi evidenţă contabilă din cadrul Biroului Relaţii Interetnice, dna Galina Lesnic, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul autorităţii vizate, călăuzindu-se de art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice încheiate la 31 decembrie 2017.

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018², având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile a faptului că situaţiile financiare ale Biroului Relaţii Interetnice la 31 decembrie 2017 nu conţin, în ansamblul lor, denaturări semnificative cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii de audit.

Auditul public extern a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit aplicate de Curtea de Conturi (ISSAI 100, ISSAI 200 şi ISSAI 1000-2999)³.

________________________

¹Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

²Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

³Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinând Raportul de audit prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

sistemul de management financiar şi control existent în cadrul Biroului Relaţii Interetnice⁴ nu este în deplină măsură funcţional, fiind caracterizat de insuficienţa controlului intern în procesul de evidenţă a tranzacţiilor economice sub aspectul existenţei, exhaustivităţii şi exactităţii operaţiunilor înregistrate. Circumstanţele respective au generat deficienţe care au afectat veridicitatea şi credibilitatea informaţiilor prezentate în rapoartele financiare privind exerciţiul bugetar al anului 2017.

________________________

⁴Reorganizat prin Hotărârea Guvernului nr.593 din 25.06.2018 “Cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Interetnice”.

Activităţile desfăşurate în scopul colectării unor probe suficiente şi adecvate, precum şi constatările expuse în Raportul de audit anexat la prezenta Hotărâre au determinat echipa de audit să exprime o opinie cu rezerve aferentă situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice, întocmite pentru anul bugetar 2017.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2) şi art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice încheiate la 31 decembrie 2017, care se anexează la prezenta hotărâre.

2. Prezenta hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Agenţiei Relaţii Interetnice, în calitate de succesor de drept al Biroului Relaţii Interetnice, pentru întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi documentare;

2.3. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din prezenta hotărâre, Curtea de Conturi va fi informată în termen de 6 luni din data publicării hotărârii şi Raportului de audit în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.54 din 25 iulie 2018

RAPORTUL

auditului situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice

încheiate la 31 decembrie 2017

LISTA ACRONIMELOR

I. OPINIE CU REZERVE

Am auditat situaţiile financiare ale Biroului Relaţii Interetnice întocmite la 31 decembrie 2017, care cuprind: bilanţul contabil, raportul privind veniturile şi cheltuielile, raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, raportul privind executarea bugetului, raportul privind circulaţia mijloacelor fixe, uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale, raportul privind circulaţia stocului de materiale circulante şi a rezervelor de stat, raportul privind lipsurile şi delapidările de mijloace băneşti şi valori materiale şi raportul narativ privind executarea bugetului.

În opinia noastră, cu excepţia aspectelor expuse în “Baza pentru opinia cu rezerve”, rapoartele financiare oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă cu privire la poziţia financiară prezentată a Biroului Relaţii Interetnice pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2017, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil¹.

____________________________

¹Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 “Cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar” (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

Misiunea de audit s-a desfăşurată în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit². Responsabilităţile auditorilor în baza acestor standarde sunt descrise în secţiunea “Responsabilităţile auditorului” din acest Raport.

Noi suntem independenţi faţă Biroul Relaţii Interetnice în conformitate cu cerinţele etice relevante auditului rapoartelor financiare în Republica Moldova şi am respectat responsabilităţile de etică conform acestor cerinţe.

Considerăm că probele de audit care le-am obţinut şi expus în Capitolul IV “Aspectele-cheie de audit” sunt suficiente şi adecvate pentru a servi drept bază pentru opinia cu rezerve, determinată de efectul denaturărilor semnificative, dar nu pervazive.

____________________________

²Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 – 9999)”.

III. PREZENTAREA DOMENIULUI AUDITAT

3.1. Statutul juridic, misiunea, funcţiile de bază ale autorităţii auditate

Biroul Relaţii Interetnice este autoritatea administrativă centrală în subordinea Guvernului care promovează politica statului în domeniul relaţiilor interetnice şi funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

În calitate de organ consultativ, pe lângă Birou funcţionează, pe baze obşteşti, Consiliul coordonator al organizaţiilor etnoculturale, din care fac parte factori de decizie din cadrul Biroului şi conducători ai asociaţiilor obşteşti ale minorităţilor naţionale. Pe lângă Birou mai funcţionează şi Casa Naţionalităţilor, care este un centru cultural şi de documentare al organizaţiilor etnoculturale din ţară.

Principalele funcţii şi atribuţii ale BRI precum şi cadrul legislativ-normativ aferent domeniului auditat se prezintă în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

3.2. Managementul autorităţii auditate

Biroul este condus de Directorul general, numit şi eliberat din funcţie de Guvern, care, la rândul său, este asistat de către Directorul general adjunct. Directorul general adjunct se subordonează nemijlocit directorului general şi organizează activitatea în cadrul Biroului, în limitele împuternicirilor ce îi sunt atribuite.

În cadrul Biroului activează un Consiliu colegial, compus din directorul general (preşedintele Consiliului), directorul general adjunct, alţi angajaţi cu funcţii de răspundere din cadrul Biroului, alte autorităţi şi organizaţii obşteşti. Componenţa nominală a Consiliului colegial se aprobă de către Guvern. În activitatea sa Consiliul colegial se conduce de regulamentul aprobat prin ordinul directorului general. Deciziile Consiliului colegial al Biroului se aprobă cu simpla majoritate de voturi ale membrilor Consiliului.

____________________________

³Hotărârea Guvernului nr.43 din 02.02.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Biroului Relaţii Interetnice, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

3.3. Resursele de finanţare gestionate

Principalele surse de întreţinere ale BRI pentru anul 2017 au constituit finanţarea de la bugetul de stat (3918,9 mii lei), veniturile obţinute ca rezultat al locaţiunii bunurilor patrimoniului public (596,2 mii lei), precum şi veniturile înregistrate de la activele intrate cu titlul gratuit (2,7 mii lei). Resursele obţinute în anul 2017 (4517,8 mii lei) au fost direcţionate pentru efectuarea cheltuielilor de personal, procurarea bunurilor şi serviciilor, achitarea prestaţiilor sociale, finanţarea reparaţiilor capitale ale clădirii şi alte cheltuieli. Sinteza resurselor şi direcţiilor de utilizare a alocaţiilor bugetare se prezintă în Tabelul nr.1.

3.4. Patrimoniul gestionat

În anul 2017 BRI a administrat active nefinanciare (patrimoniu) în valoare totală de 5375,7 mii lei. Informaţii detaliate se regăsesc în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit. În totalul patrimoniului, ponderea majoră revine mijloacelor fixe (5,1 mil.lei/95,0%), urmată de stocurile de materiale circulante (0,3 mil.lei/5,0% din totalul activelor nefinanciare). Sinteza patrimoniului administrat este prezentată în Figura nr.1.

Figura nr.1.

Sinteza activelor nefinanciare administrate de BRI, mii lei

Sursă: Bilanţul contabil al BRI întocmit la situaţia din 31.12.2017.

Metodologia şi sfera de abordare a auditului sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

IV. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

4.1. Valoarea patrimoniului reflectat în situaţiile financiare nu prezintă informaţiile în mod complet, exhaustiv şi veridic.

Probele de audit acumulate au stabilit că BRI este deţinătorul unui teren cu o suprafaţă de 0,88 ha, care i-a fost transmis în anul 2004 de către Consiliul municipal Chişinău⁴. Potrivit titlului de autentificare a deţinătorilor de teren⁵, drepturile asupra terenului au fost înregistrate la organele cadastrale, însă nu a fost făcute înregistrările regulamentare în evidenţa contabilă privind stabilirea valorii acestuia.

Urmare a procedurilor de audit efectuate, se atestă că BRI nu a supus evaluării terenul nominalizat conform cadrului normativ în vigoare, valoarea căruia, potrivit estimărilor auditului, constituie 1145,5 mii lei⁶.

Evaluările auditului au stabilit neînregistrarea în evidenţa contabilă a paginii web oficiale ale BRI⁷, creată în anul 2008⁸ şi administrată în prezent de către entitate. Probele de audit denotă că în perioada 2008-2010 de către entitate au fost suportate cheltuieli aferente proiectării şi modernizării paginii web respective⁹, în valoare de 25,9 mii lei, acestea nefiind evaluate potrivit prevederilor cadrului regulator. Astfel, informaţiile privind activele nemateriale au fost denaturate cu 25,9 mii lei, ceea ce a afectat prezentarea fidelă şi exhaustivă a datelor conţinute în situaţiile financiare.

Notă: pe parcursul misiunii de audit, entitatea a întreprins acţiunile cerute de cadrul regulator în privinţa recunoaşterii, evaluării şi înregistrării în evidenţa contabilă a terenului şi a paginii web oficiale a BRI, însă aceste modificări nu pot schimba situaţiile financiare raportate la 31 decembrie 2017 şi, respectiv, opinia de audit.

În contextul faptelor expuse mai sus, valoarea nereflectată a terenului şi a paginii web oficiale administrate de entitate a influenţat poziţiile bilanţiere la sfârşitul anului bugetar. Situaţiile constatate sunt în contradicţie cu normele de evidenţă contabilă a patrimoniului acestuia şi sunt determinate de insuficienţa controlului intern în procesul de înregistrare a tranzacţiilor economice, existenţei, exhaustivităţii şi exactităţii operaţiunilor înregistrate.

____________________________

⁴Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.16/67 din 28.12.2004.

⁵Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.01002020053 din 22.05.2012.

⁶Calculul de estimare a valorii terenului: baza de calcul – art.10 alin.(7) din Legea nr.1308 din 25.07.1997. Formula de calcul: 19873,34 lei (1 grad-hectar) * 65 (bonitatea medie a solului) * 0,8868 ha (suprafaţa terenului) = 1.145.539,0 lei (valoarea estimativă a terenului).

⁷www.bri.gov.md

⁸Contractul privind achiziţionarea serviciilor de creare a paginilor web nr.51 din 08.12.2008.

⁹Facturile fiscale nr.WT0712445 din 11.12.2008 şi nr.CN0364423 din 27.10.2010.

V. MENŢIUNE PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

5.1. Politicile şi strategiile implementate de Biroul Relaţii Interetnice sunt orientate spre protejarea intereselor minorităţilor naţionale şi promovarea sentimentului apartenenţei civice faţă de Republica Moldova.

După obţinerea independenţei Republicii Moldova a apărut necesitatea instituirii unei autorităţi publice care să asigure apărarea drepturilor minorităţilor naţionale, sporirea participării acestora la viaţa publică şi realizarea continuă a dialogului intercultural dintre naţionalităţile prezente pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în anul 1991, pe lângă Guvernul Republicii Moldova a fost creat Departamentul de Stat pentru Probleme Naţionale al Republicii Moldova, organ al autorităţii publice centrale responsabil de realizarea politicii naţionale în domeniul relaţiilor interetnice şi funcţionării limbilor.

În perioada ce a urmat, autoritatea publică respectivă a suferit un şir de reorganizări, structura fiindu-i revizuită în repetate rânduri. Reorganizările efectuate au vizat atât structura, cât şi obiectivele entităţii. Astfel, în primii ani de activitate, menirea acestui organ de stat era de a proteja interesele minorităţilor naţionale, de a sprijini cultura şi identitatea etniilor conlocuitoare din Republica Moldova. Pe parcurs, scopul primordial al instituţiei s-a orientat spre fundamentarea armoniei civice şi crearea condiţiilor prielnice pentru dezvoltarea liberă a tuturor comunităţilor etnice şi lingvistice, spre integrarea lor în societatea civilă a Republicii Moldova.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, Biroul contribuie permanent la dezvoltarea armonioasă a limbilor care funcţionează pe teritoriul Republicii Moldova. Unul dintre scopurile strategice în acest domeniu este facilitarea promovării integrării minorităţilor naţionale prin intermediul studierii limbii de stat.

Cu sprijinul BRI, anual au loc întâlniri, reuniuni, seminare, mese rotunde, conferinţe, congrese ale unor grupuri etnice, precum Festivalul etnocultural, Zilele Scrisului şi Culturii Slave în Republica Moldova, sărbători naţionale ale ucrainenilor, ruşilor, bulgarilor, găgăuzilor, evreilor, belaruşilor, polonezilor, nemţilor, armenilor, grecilor, azerilor şi altor minorităţi naţionale care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova.

Pe parcursul perioadei supuse auditului, Biroul a avut misiunea de a asigura realizarea prerogativelor constituţionale ale Guvernului prin promovarea şi implementarea politicii statului în domeniul relaţiilor interetnice, funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, susţinerii diasporei moldoveneşti, fiind responsabil de asigurarea respectării legislaţiei în acest domeniu şi exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

Totodată, o atenţie deosebită a fost acordă şi dezvoltării sistemului de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale în contextul standardelor şi bunelor practici internaţionale, prin cooperarea cu organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltate şi organele de stat omoloage din alte state.

Modificarea denumirii entităţii ca urmare a reorganizărilor efectuate în perioada 1991-2018, precum şi Lista organizaţiilor naţionale şi internaţionale cu care conlucrează Biroul Relaţii Interetnice sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

5.2. Reforma guvernamentală lansată recent în Republica Moldova a vizat şi Biroul Relaţiilor Interetnice.

Politicile guvernamentale privind reformarea administraţiei publice¹⁰ au prevăzut necesitarea modificării structurii şi funcţiilor exercitate de BRI. Conform prevederilor cadrului legal¹¹, unul din principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a administraţiei publice centrale de specialitate este delimitarea funcţiilor de elaborare şi de promovare a politicilor de care sunt responsabile ministerele, de funcţiile de implementare a acestora.

Urmare a analizei cadrului normativ şi instituţional din domeniul relaţiilor interetnice, s-a constatat că BRI este responsabil atât de elaborarea şi promovarea politicilor publice, cât şi de implementarea acestora în domeniul relaţiilor interetnice şi funcţionării limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, de elaborarea cadrului de reglementare şi implementare a actelor legislative şi normative în domeniul dat.

Situaţia respectivă venea în contradicţie cu principiul de delimitare a funcţiilor de elaborare şi de promovare a politicilor de funcţiile de implementare a acestora menţionat mai sus. În acest context, a fost elaborat un nou act normativ¹² de organizare şi funcţionare a entităţii, care prevede redenumirea Biroului Relaţii Interetnice (BRI) în Agenţia Relaţii Interetnice (ARI), autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului Republicii Moldova. Funcţiile de elaborare şi de promovare a politicilor în domeniul relaţiilor interetnice au fost transmise Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, iar funcţiile de implementare a politicilor în acest domeniu fiind păstrate de entitatea reformată.

Ţinând cont de competenţa funcţională, experienţa, formele de activitate şi capacităţile instituţionale, ARI va realiza funcţiile sale în următoarele domenii de activitate:

- consolidarea relaţiilor interetnice;

- dezvoltarea dialogului intercultural şi consolidarea identităţii civice;

- funcţionarea limbilor şi promovarea diversităţii lingvistice.

Agenţia va fi responsabilă de implementarea Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027¹³ şi a Planului de acţiuni pe anii 2017-2020 privind implementarea Strategiei, precum şi de susţinerea activităţilor statutare ale asociaţiilor obşteşti ale minorităţilor naţionale din Republica Moldova, promovarea cooperării cu şi între instituţiile guvernamentale pentru a implementa politicilor naţionale şi va onora angajamentele internaţionale în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale.

În acest context, recomandările formulate pe parcursul misiunii de audit vor fi înanitate ARI.

____________________________

¹⁰Strategia privind reforma administraţiei publice pentru anii 2016-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.911 din 25.07.2016 şi a Planului de acţiuni pe anii 2016-2018 pentru implementarea acestei Strategii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1351 din 15.12.2016.

¹¹Art.4 alin.1) lit.b) din Legea nr.98 din 04.05.2012 privind administraţia publică centrală de specialitate.

¹²Hotărârea Guvernului nr.593 din 25.06.2018 “Cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei Relaţii Interetnice”.

¹³Hotărârea Guvernului nr.1464 din 31.12.2016 “Privind aprobarea Strategiei de consolidare a relaţiilor interetnice în Republica Moldova pentru anii 2017-2027”.

VI. ALTE INFORMAŢII

6.1. Sistemul de management financiar şi control instituit în cadrul BRI necesită îmbunătăţiri.

Potrivit cadrului legal¹⁴, conducerea entităţii este responsabilă de implementarea controlului intern, inclusiv a sistemului de MFC, precum şi de evaluarea funcţionalităţii lui şi aprecierea gradului de conformitate ale acestuia cu prevederile cadrului regulator.

Evaluarea de către audit a implementării sistemului de management financiar şi control în cadrul Biroului a cuprins: (i) organizarea sistemului de MFC, prin analiza faptului dacă entitatea dispune de reglementări interne suficiente şi relevante, descrierea proceselor de bază, identificarea responsabililor de implementarea sistemului de MFC, elaborarea planului de acţiuni pentru implementarea sistemului de MFC, (ii) politica de securitate a sistemului informaţional, prin implementarea controalelor de securitate în aplicaţii, baza de date şi sistemele operaţionale, instituirea controalelor generale şi controalelor aplicaţiilor la nivel de operaţiuni economice şi domenii; (iii) sistemul contabil, prin prisma examinării funcţiilor şi atribuţiilor serviciului contabil, reglementărilor interne de rigoare etc.

Totodată, probele de audit acumulate au identificat şi unele lacune ale sistemului MFC, care au constat în lipsa documentării etapei de pregătire a implementării sistemului MFC, lipsa descrierii narative şi grafice a proceselor operaţionale, precum şi lipsa politicii de comunicare, fapt ce denotă că asigurarea rezonabilă prezentată prin intermediul Declaraţiilor de bună guvernare¹⁵, care atestă că sistemul MFC se conformează cerinţelor cadrului legal, nu corespunde întru totul realităţii.

Ca urmare, sistemul MFC implementat de BRI necesită a fi îmbunătăţit astfel încât acesta să corespundă totalmente Standardelor naţionale de control intern şi să asigure că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale ale entităţii au fost utilizate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate.

Notă: pe parcursul misiunii de audit (2018), Serviciul financiar şi evidenţă contabilă a elaborat descrierile proceselor operaţionale privind modul de calculare şi achitare a concediilor (anual, medical şi altele), evidenţei decontărilor cu furnizorii şi creanţelor cu clienţii, executării cheltuielilor de delegare a angajaţilor în interes de serviciu, evidenţei şi circulaţiei materialelor şi mijloacelor fixe.

____________________________

¹⁴Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare”.

¹⁵Decalaraţiile privind buna guvernare din 01.02.2017 şi din 19.01.2018.

6.2 Existenţa unor carenţe în implementarea sistemului de MFC a condiţionat încălcarea cadrului regulator privind achiziţiile publice.

Pentru anul 2017, în conformitate cu prevederile regulamentare, a fost aprobat Planul de achiziţii al instituţiei. Pe parcursul perioadei auditate, entitatea a achiziţionat bunuri, servicii şi lucrări conform Planului aprobat. Evaluările auditului nu au constatat abateri de la planul preconizat şi de la volumul de lucrări, bunuri şi servicii contractat efectiv.

Totuşi, neimplementarea adecvată a sistemului de MFC a condus la apariţia unor încălcări ale cadrului legal aferent achiziţiilor publice. Astfel, în cadrul licitaţiei publice pentru achiziţionarea serviciilor de pază¹⁶, deşi documentaţia de atribuire specifica drept criteriu de atribuire a contractului – oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, în aceasta nu au fost stabilite criteriile concrete de evaluare a ofertelor (cum ar fi: preţul, termenul de execuţie, calitatea oferită, ciclul de viaţă, alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor) şi nici algoritmul de calcul pentru evaluarea acestora. În aceste condiţii, drept câştigătoare, în lipsa unor argumetări corespunzătoare din partea grupului de lucru, a fost declarată oferta cu valoarea de 180,0 mii lei, care era cu 11,1 mii lei mai mare decât oferta cu cel mai mic preţ oferită de un alt operator economic (168,9 mii lei).

De asemenea, în cadrul misiunii de audit au fost identificate şi alte deficienţe ale sistemului MFC cu referire la achiziţiile publice.

____________________________

¹⁶Licitaţia publică nr.17/00324 din 09.03.2017.

6.3. Insuficienţa procedurilor de evaluare şi monitorizare au determinat neîncasarea veniturilor şi admiterea creanţelor cu termen de achitare expirat în valoare de 255,9 mii lei.

Analiza creanţelor aferente veniturilor înregistrate în evidenţa contabilă a relevat că valoarea totală a acestora, la 31 decembrie 2017, constituia 255,9 mii lei, având termenul de achitare expirat şi nefiind reflectate în mod deplin în situaţiile financiare ale BRI¹⁷. Totodată, se denotă că entitatea, pe parcursul anului 2017, nu a întreprins toate măsurile necesare în vederea asigurării încasării creanţelor aferente veniturilor calculate.

Valoarea totală a creanţelor cu termenul de achitare expirat la situaţia din 31 decembrie 2017 constituia 255,9 mii lei. Din acestea, creanţele în sumă de 144,5 mii lei, sau 61,3% (care datează din 2010 - 2015), reprezintă creanţe compromise, pentru încasarea cărora au fost iniţiate porcedurile de executare. Creanţele erau formate din datoriile pentru plata locaţiunii şi serviciilor comunale ale beneficiarilor de spaţii din cadrul imobilului gestionat de BRI. În acest context se menţionează că responsabilii din cadrul BRI nu au efectuat notificările necesare şi nu au întreprins măsurile relevante pentru a informa şi asigura încasarea plăţilor restante. În această ordine de idei, este necesar ca BRI să consolideze procedurile interne de control, monitorizare şi comunicare cu beneficiarii spaţiilor oferite în locaţiune, pentru a asigura disciplina financiară.

____________________________

¹⁷Pct. 4.2 “Componenţa Rapoartelor financiare” din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 25.12.2015, creanţele respective nefiind reflectate în Raportul privind creanţele cu termen expirat şi datoriile cu termen de achitare expirat (arierate), formate în autorităţile/instituţiile bugetare (Forma FD-049).

6.4. Nerespectarea normelor metodologice privind aplicarea Clasificaţiei economice a determinat raportarea neveridică în situaţiile financiare a informaţiei privind mijloacele fixe şi stocurile de mărfuri şi materiale.

Pe parcursul anului 2017, entitatea a contractat lucrări de reparaţie a clădirii gestionate, cheltuielile suportate contribuind la majorarea valorii acesteia, în conformitate cu prevederile cadrului regulator de evidenţă contabilă în sistemul bugetar. Analizând datele devizului de cheltuieli pentru lucrările de reparaţie a blocurilor sanitare¹⁸, auditul a constatat că, pe lângă lucrările de construcţie-montaj, acestea includ şi valoarea utilajelor care, potrivit normelor metodologice aferente evidenţei contabile în sistemul bugetar¹⁹, urmau a fi reflectate ca elemente bilanţieire distincte, după cum urmează:

♦ 6,0 mii lei – la contul 314 “Maşini şi utilaje”;

♦ 4,4 mii lei – la contul 316 “Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc”;

♦ 2,5 mii lei – la contul 339 “Alte materiale”.

Astfel, utilajele în valoare de 12,9 mii lei au fost contabilizate ca majorare a valorii clădirii şi au contribuit la prezentarea neveridică a informaţiilor privind “Mijloacele fixe” în valoare de 10,4 mii lei şi a “Stocurilor de materiale circulante” în valoare de 2,5 mii lei.

Notă: pe parcursul misiunii de audit, în anul 2018, mijloacele fixe şi stocurile de materiale incluse în costul reparaţiilor capitale au fost reflectate în conturi distincte, conform prevederilor cadrului regulator.

Alte informaţii relevante domeniului auditat sunt prezentate în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

Sinteza neconformităţilor constatate în cadrul auditului situaţiilor financiare ale Biroului Relaţii Interetnice, întocmite la 31.12.2017, este prezentată în Anexa nr.6, iar Sinteza constatărilor care au afectat poziţiile bilanţiere din Bilanţul contabil al BRI în Anexa nr.7 la prezentul Raport de audit.

____________________________

¹⁸Raportul de verificare nr.0428-03-17(16)/2 din 04.04.2017 a Serviciului de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor.

¹⁹Ordinul Ministrului Finanţelor nr.208 din 24.12.2015 privind Clasificaţia bugetară.

VII. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări conducerii Agenţiei Relaţii Interetnice

1. Să asigure întreprinderea acţiunilor de rigoare în privinţa implementării Managementului Financiar şi Control prin: continuarea descrierii grafice şi narative a tuturor proceselor operaţionale din cadrul entităţii, inclusiv pentru achiziţiile publice (pct.6.1 şi pct.6.2); înregistrarea riscurilor aferente proceselor operaţionale de bază ce ţin de exerciţiile economico-financiare (remunerarea muncii, procesul de achiziţii, mijloacele fixe şi activele nemateriale, activele circulante etc.), elaborarea politicii de comunicare (pct.6.1); evaluarea şi monitorizarea sistematică a elementelor MFC.

2. Să întreprindă acţiuni de notificare a beneficiarilor de spaţii oferite în locaţiune, care nu-şi onorează în termen obligaţiile de plată (pct.6.3).

3. Să elaboreze regulamentul intern cu privire la achiziţia bunurilor, lucrărilor şi serviciilor prin intermediul licitaţiei publice (pct.6.2).

4. Să asigure desfăşurarea transparentă a achiziţiilor publice prin publicarea Planului de achiziţii pe pagina web oficială a entităţii (pct.6.2).

VIII. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII ŞI CELOR ÎNSĂRCINAŢI

CU GUVERNANŢA PENTRU SITUAŢIILE FINANCIARE

Responsabilitatea conducerii BRI, în calitate de executor de buget, constă în organizarea şi controlul asupra planificării, utilizării alocaţiilor conform destinaţiilor prevăzute în bugetul propriu, efectuarea operaţiunilor financiare în corespundere cu cadrul general²⁰, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea conform cadrului regulator²¹, elaborarea şi implementarea unui sistem de management financiar şi control intern eficient, asigurând buna guvernare a fondurilor publice şi gestionarea eficientă a patrimoniului public, inclusiv prevenirea şi descoperirea erorilor şi fraudelor.

Situaţiile financiare ale instituţiilor bugetare se întocmesc în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi cu Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

____________________________

²⁰Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

²¹Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

IX. RESPONSABILITATEA AUDITORULUI

Responsabilitatea auditorului este de a planifica şi realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit.

Obiectivul general al auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că situaţiile financiare auditate aferente anului bugetar 2017 sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil, nu conţin denaturări însemnate ca urmare a fraudei sau erorii şi oferă o imagine reală şi fidelă a poziţiei financiare şi a celorlalte informaţii referitoare la activităţile desfăşurate de entităţile auditate, cu emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate prin efectuarea procedurilor necesare în vederea identificării şi evaluării riscurilor unor denaturări sau neconformităţi semnificative, care pot apărea ca urmare a contabilizării sau a prezentării necorespunzătoare a operaţiunilor ori a soldurilor, precum şi evaluării indiciilor care pot interveni referitor la riscul de fraudă, pentru a emite o opinie cu privire la caracterul adecvat al tratamentului contabil şi al prezentărilor din situaţiile financiare, întocmite în conformitate cu cadrul general aplicabil. Totodată, auditorii nu sunt responsabili de prevenirea faptelor de fraudă şi eroare.

X. COMENTARIILE ENTITĂŢII AUDITATE

Urmare a discuţiilor dintre echipa de audit şi factorii de decizie ai BRI pe marginea constatărilor, concluziilor şi recomandărilor de audit expuse în proiectul Raportului de audit, BRI nu a expus dezacorduri relevante acestora şi a acceptat recomandările înaintate în scopul de a remidia deficienţele identificate (a se vedea Anexa nr.3 la Raportul de audit).