Hotărâre nr.6 din 16.04.2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului V alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative (suspendarea licenţei pentru activitatea de furnizare de gaze naturale) (sesizarea nr.98g/2024)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului V

alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023

pentru modificarea unor acte normative

(suspendarea licenţei pentru activitatea

de furnizare de gaze naturale)

(sesizarea nr.98g/2024)

nr. 6  din  16.04.2025

 (în vigoare 16.04.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 212-214 art. 57 din 06.05.2025

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Emilia Cazacu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 26 aprilie 2024,

Examinând sesizarea menţionată în şedinţă publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 16 aprilie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului V alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ridicată de dl avocat Eduard Hadei, în interesele SRL "Fast Oil & Gas International", parte în dosarul nr.2c-807/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecătoare Maria Muruianu de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Prin decizia Curţii Constituţionale din 21 noiembrie 2024, sesizarea a fost declarată admisibilă, fără a se prejudeca fondul cauzei.

4. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

5. În şedinţa publică a Curţii au fost prezenţi autorul sesizării, dna avocat Victoria Eşanu, reprezentantul SRL "Fast Oil & Gas International", dl Serghei Pleşca, reprezentantul Parlamentului, şi reprezentanţii Guvernului, dl Constantin Borosan, secretar de stat al Ministerului Energiei, şi dna Ludmila Malai, şefa Direcţiei juridice a Ministerului Energiei.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele litigiului principal

6. La 24 noiembrie 2021, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică i-a acordat Fast Oil & Gas International o licenţă pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale pe un termen de 25 de ani (Hotărârea ANRE nr.564).

7. Prin Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative a fost modificată, inter alia, Legea nr.108 din 27 mai 2016 privind gazele naturale, armonizându-se această din urmă lege cu dreptul Uniunii Europene. Totodată, prin legea modificatoare au fost introduse noi condiţii de licenţiere a activităţii de furnizare a gazelor naturale, cum ar fi: (i) obligaţia titularului de licenţă de a dispune de mijloace financiare proprii sau împrumutate în sumă de cel puţin 1 milion de lei (articolul 14 alin.(3)); şi (ii) condiţia avizării pozitive de către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sub aspectul riscurilor aferente securităţii statului, spălării banilor şi finanţării terorismului (articolul 14 alin.4¹). De asemenea, prin dispoziţiile articolului V din Legea nr.429/2023, titularii de licenţă pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale au fost obligaţi ca, în termen de cel mult două luni de la intrarea în vigoare a legii, să-i prezinte Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică actele care demonstrează respectarea condiţiilor de licenţiere, inclusiv a celor menţionate supra, instituite prin însăşi legea modificatoare.

8. La 20 februarie 2024, Fast Oil & Gas International i-a prezentat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică actele privind îndeplinirea cerinţelor stabilite de articolul V din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023.

9. Prin Hotărârea nr.191 din 22 martie 2024¹, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a constatat că Fast Oil & Gas International nu întruneşte condiţiile de licenţiere pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale şi a dispus suspendarea licenţei pentru un termen de două luni.

____________________________

1 https://anre.md/storage/upload/administration/hcareports/2771/HCA%20nr.%20191%20%20din%2022.03.2024.pdf

10. La 26 martie 2024, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a formulat o cerere de chemare în judecată privind suspendarea licenţei pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale deţinută de Fast Oil & Gas International.

11. Prin Încheierea din 29 martie 2024, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a acceptat să examineze cauza civilă conform articolelor 278¹⁰-278¹⁴ din Codul de procedură civilă.

12. La 8 aprilie 2024, dl avocat Eduard Hadei a ridicat, în interesele Fast Oil & Gas International, excepţia de neconstituţionalitate a articolului V alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative.

13. Printr-o încheiere din 15 aprilie 2024, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

II. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenta dreptului sau a libertăţii."

Articolul 76

Intrarea în vigoare a legii

"Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia."

15. Prevederile relevante ale Legii nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative sunt următoarele:

"[...]

Art.V. – (1) În termen de cel mult două luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, titularii de licenţă pentru activităţile de trading de gaze naturale şi pentru furnizarea gazelor naturale urmează să prezinte Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică documentele confirmative privind îndeplinirea tuturor condiţiilor de licenţiere stabilite la art.14 alin.(2¹) şi alin.(3), precum şi să înştiinţeze Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică despre acţionarii/asociaţii şi persoanele care exercită controlul în cadrul societăţii comerciale şi să prezinte informaţiile relevante în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de licenţiere prevăzute la art.14 alin.(4¹).

În cazul în care titularii de licenţă pentru activităţile de trading de gaze naturale şi/sau pentru furnizarea gazelor naturale nu se conformează cerinţelor prevăzute la art.14 alin.(2¹), alin.(3) şi alin.(4¹) în termenele stabilite în prezenta lege, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică va suspenda licenţa acestora până la îndeplinirea acestor cerinţe.

[...]"

16. Prevederile relevante ale Legii nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale sunt următoarele:

Articolul 14

Condiţiile şi procedura de obţinere a licenţelor

"[...]

(3) Pentru a obţine licenţă pentru furnizarea gazelor naturale, persoanele prevăzute la alin.(1) trebuie:

a) să fie înregistrate în Republica Moldova şi să prezinte document confirmativ în acest sens;

b) să prezinte situaţia financiară pentru anul precedent, în cazul persoanei juridice care activează, sau extras din contul bancar, în cazul iniţierii afacerii;

c) să dispună de personal calificat, necesar activităţii pentru care solicită licenţă, de centru/centre de deservire a consumatorilor finali şi să prezinte documente confirmative în acest sens;

d) să dispună la data, la care se înregistrează cererea de eliberare a licenţei, precum şi pe toată perioada valabilităţii licenţei, de suma de 1 000 000 de lei, sumă pentru care, prin documente confirmative, se demonstrează provenienţa din una sau mai multe dintre următoarele surse:

– disponibilul din linii de credit bancare de care beneficiază solicitantul, conform documentelor financiare justificative în acest sens;

– resurse financiare pe care asociaţii şi/sau acţionarii solicitantului le pun la dispoziţia acestuia prin contracte de finanţare/împrumut sau prin alte tipuri de contracte însoţite de documente financiare justificative;

– disponibilul din contul curent, probat cu extras de cont bancar al solicitantului.

[...]

(4¹) Pentru activităţile prevăzute de art.12 alin.(2) lit.d¹) şi e), persoanele care solicită licenţa urmează a fi avizate pozitiv de către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sub aspectul riscurilor aferente securităţii statului, spălării banilor şi finanţării terorismului.

(4²) Avizele prevăzute la alin.(4¹) sunt solicitate de către Agenţie în cadrul procedurii de examinare a declaraţiei privind eliberarea licenţelor. Avizele urmează a fi emise în cel mult 10 zile lucrătoare din data parvenirii solicitării Agenţiei. În cazul în care Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu emit avizele în termenul stabilit, se consideră că acestea nu au avut obiecţii în raport cu solicitantul de licenţă şi avizul este pozitiv. Emiterea a cel puţin unui aviz negativ constituie temei pentru refuzul eliberării licenţei.

[...]"

ÎN DREPT

I. Argumentele autorului sesizării

17. În argumentarea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, autorul menţionează că prin aplicarea prevederilor contestate se încalcă dreptul de proprietate al titularului licenţei pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale. El susţine că licenţa este un bun care produce sau ar putea produce beneficii, iar prin suspendarea acesteia titularul său este lipsit de posibilitatea de a obţine beneficii din folosinţa acestui bun, fapt care îi afectează un interes patrimonial garantat de articolul 46 din Constituţie.

18. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 46 şi 54 din Constituţie.

II. Argumentele autorităţilor care şi-au prezentat opiniile

19. În opinia sa scrisă, Parlamentul menţionează că piaţa gazelor naturale este una cu impact major asupra economiei şi securităţii energetice a Republicii Moldova, iar prezenţa unor actori rău intenţionaţi sau a unor entităţi cu practici financiare dubioase poate avea efecte destabilizatoare nu doar pentru companiile de pe piaţă, dar şi pentru consumatori şi pentru întreaga infrastructură energetică. Astfel, completările propuse s-au fundamentat pe necesitatea protejării consumatorilor şi a intereselor publice, dar şi pe fortificarea transparenţei şi prevenirea abuzurilor în acest sector. Mecanismul instituit este unul esenţial pentru protejarea securităţii naţionale şi pentru menţinerea unui sector energetic stabil, sigur şi eficient. Companiile care obţin licenţe trebuie să demonstreze stabilitate financiară şi solvabilitate pe întreaga perioadă de licenţiere.

20. În opinia prezentată de Guvern se menţionează că titularii de licenţe care operează în domeniul energetic sunt implicaţi în strategii naţionale legate de energie, resurse naturale şi securitate economică. Avizele autorităţilor speciale au ca scop certificarea faptului că titularii şi solicitanţii de licenţe nu sunt susceptibili la influenţe externe, care ar putea pune în pericol interesele naţionale. Astfel, în opinia Guvernului, normele legale contestate nu suprimă dreptul titularilor de licenţe de a desfăşura activităţi economice, ci introduc obligaţii suplimentare necesare pentru conformarea la cerinţele actuale ale pieţei energetice.

21. În opinia Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, suspendarea licenţei prin aplicarea articolului V alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 reprezintă o măsură de reglementare a folosirii bunurilor şi de control asupra proprietăţii. Această măsură este necesară din motive legate de securitatea naţională, protecţia infrastructurilor critice şi prevenirea unor ameninţări interne sau externe care ar putea afecta stabilitatea şi securitatea energetică a ţării. Prin urmare, verificările efectuate de Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor reprezintă un mecanism esenţial pentru protejarea securităţii naţionale şi pentru menţinerea unui sector energetic stabil, sigur şi eficient.

22. În opinia Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, prevederile contestate sunt proporţionale cu scopul urmărit de a asigura securitatea aprovizionării cu gaze naturale, fiind realizat un echilibru just între interesele generale ale societăţii şi dreptul de proprietate al titularului de licenţă.

III. Aprecierea Curţii

A. Admisibilitatea

23. Prin Decizia sa din 21 noiembrie 2024, Curtea a confirmat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

24. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

25. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea a constatat că sesizarea este formulată de subiectul căruia îi este acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

26. Curtea a observat că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului V alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative. Dispoziţiile criticate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

27. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea cererii privind suspendarea licenţei pentru furnizarea gazelor naturale. Astfel, Curtea a reţinut că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

28. Curtea a reţinut că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

29. Curtea a reţinut că autorul excepţiei a invocat articolele 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 76 (intrarea în vigoare a legii) din Constituţie.

30. Referitor la efectul retroactiv al normelor contestate, autorul excepţiei afirmă că Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică ar aplica în mod retroactiv prevederile contestate, în special atunci când impune respectarea unor condiţii de licenţiere care nu erau în vigoare la 24 noiembrie 2021, data acordării licenţei Fast Oil & Gas International, inclusiv atunci când suspendă o licenţa acordată încă în anul 2021, pentru nerespectarea unor condiţii introduse ulterior. Din opinia autorului rezultă că prevederile articolului V alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 ar trebui aplicate doar în privinţa persoanelor care obţin licenţa după intrarea în vigoare a acestei legi.

31. Curtea a reţinut că, potrivit articolului 76 din Constituţie, legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei.

32. Legea nr.429 din 28 decembrie 2023, care include norma contestată, a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, adică la 29 decembrie 2023. Potrivit normei contestate, titularii de licenţe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale au fost obligaţi, în termen de cel mult două luni de la intrarea în vigoare a legii, să întreprindă măsuri de respectare a tuturor condiţiilor de licenţiere, inclusiv a condiţiilor introduse prin Legea nr.429/2023, şi să prezinte Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică documentele confirmative privind îndeplinirea acestora.

33. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că o lege retroactivează atunci când vizează sau modifică situaţii trecute, definitiv stabilite, sau acte care şi-au epuizat toate efectele în trecut. Se consideră că o lege manifestă efect retroactiv atunci când este aplicabilă unor situaţii sau acte juridice care au fost încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii noi. Din contră, nu se manifestă un caracter retroactiv în cazul în care legea nouă se aplică situaţiilor/activităţilor care au început în trecut, dar care încă nu s-au încheiat (a se vedea DCC nr.142 din 12 decembrie 2019, §§ 17-18).

34. Curtea a observat că Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 "intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al Republicii Moldova" (a se vedea articolul IV alin.(1)), iar titularii de licenţe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale au fost obligaţi să prezinte Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică documentele confirmative privind îndeplinirea tuturor condiţiilor de licenţiere "în termen de cel mult două luni de la intrarea în vigoare" a acestei legi (a se vedea articolul V alin.(1)). Prin urmare, Curtea a reţinut că normele contestate referitoare la stabilirea unor noi condiţii de licenţiere nu au efect retroactiv, ci se manifestă doar pentru perioada ulterioară intrării în vigoare.

35. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul excepţiei a afirmat că licenţa pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale pe care o deţine Fast Oil & Gas International este un bun (o speranţă legitimă), iar suspendarea acţiunii acestei licenţe lipseşte titularul de beneficiile pe care le-ar produce această licenţă.

36. Curtea a observat că prin Legea nr.429/2023 legislatorul a modificat Legea cu privire la gazele naturale şi, inter alia, a pus în sarcina titularilor de licenţe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale următoarele obligaţii: (i) să dispună, […] pe toată perioada valabilităţii licenţei, de suma de 1 000 000 de lei (articolul 14 alin.(3) din Legea nr.108/2016); şi (ii) persoanele care deţin astfel de licenţe să fie avizate în mod pozitiv de Serviciul de Informaţii şi Securitate şi de către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sub aspectul riscurilor aferente securităţii statului, spălării banilor şi finanţării terorismului (articolul 14 alin.(4¹) din Legea nr.108/2016). În baza normelor contestate, titularul de licenţă a fost obligat să depună la ANRE documentele care demonstrează respectarea condiţiilor de licenţiere, inclusiv cele care demonstrează dispunerea de 1 milion de lei, şi lista acţionarilor/asociaţilor şi a persoanelor care exercită controlul în cadrul societăţii comerciale-titulare de licenţă, precum şi informaţiile relevante în scopul verificării acestora sub aspectul riscurilor aferente securităţii statului, spălării banilor şi finanţării terorismului (articolul V alin.(1) teza a 1-a din Legea nr.429/2023). În cazul în care titularul de licenţă nu prezintă în termen documentele confirmative privind respectarea obligaţiilor menţionate, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică va suspenda licenţa până la îndeplinirea acestor cerinţe (articolul V alin.(1) teza a 2-a din Legea nr.429/2023).

37. Curtea a reţinut că prevederile contestate fac dependentă continuarea activităţii de furnizare a gazelor naturale de îndeplinirea unor condiţii impuse de dispoziţiile unei legi, intrate în vigoare după obţinerea licenţei.

38. Curtea a reiterat că articolul 46 din Constituţie trebuie interpretat de aceeaşi manieră cu articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea DCC nr.62 din 11 iunie 2020, § 33).

39. Curtea Europeană a reţinut că licenţa, autorizaţia sau permisul pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale constituie un "bun" în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie. Încetarea sau retragerea licenţei echivalează cu o ingerinţă în dreptul persoanelor la respectarea bunurilor lor, inclusiv la respectarea intereselor economice legate de afacerea lor (a se vedea O′sullivan Mccarthy Mussel Development LTD v. Irlanda, 7 iunie 2018, § 87).

40. Încetarea valabilităţii unei licenţe de funcţionare a unei întreprinderi constituie o ingerinţă în dreptul la respectarea bunurilor, garantat de articolul 1 din Protocolul nr.1, şi trebuie examinată pe baza paragrafului al doilea al acestui articol, ca o măsură de control al utilizării bunurilor (Vékony v. Ungaria, 13 ianuarie 2015, §§ 29 şi 30). Raţionamentul este aplicabil şi în cazul suspendării unei licenţe (a se vedea Svit Rozvag, TOV şi alţii v. Ucraina, 27 iunie 2019, § 155), atât timp cât legislatorul înţelege prin suspendare a activităţii de întreprinzător o sistare temporară a valabilităţii şi/sau o retragere a licenţei/autorizaţiei pentru activitatea de întreprinzător, fapt ce are ca efect imposibilitatea continuării acestei activităţi (a se vedea articolul 17 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător).

41. În contextul celor menţionate, Curtea a conchis că acest capăt al sesizării pretinde o examinare în fond, prin prisma articolelor 46 şi 54 din Constituţie.

B. Fondul cauzei

a) Principii generale

42. Curtea Europeană a reţinut, cu valoare de principiu, că noţiunea de "bunuri" din articolul 1 al Protocolului nr.1 la Convenţia Europeană nu se limitează numai la proprietatea asupra unor bunuri corporale, astfel încât alte drepturi şi interese care constituie active pot fi considerate "drepturi de proprietate". Şi licenţele sau autorizaţiile valabile pot constitui bunuri (Bimer S.A. v. Moldova, 10 iulie 2007, § 49 şi jurisprudenţa citată acolo; Megadat Com SRL v. Moldova, 8 aprilie 2008, §§ 62-63).

43. Articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană garantează în esenţă dreptul de proprietate (Marckx, 13 iunie 1979, § 63). Potrivit analizei Curţii în hotărârea Sporrong şi Lönnroth v. Suedia din 23 septembrie 1982, acest articol "conţine trei norme distincte": prima, care este exprimată în prima teză a primului paragraf şi are un caracter general, enunţă principiul respectării proprietăţii; a doua, cuprinsă în a doua teză a aceluiaşi paragraf, se referă la privarea de proprietate şi o supune anumitor condiţii; în ceea ce priveşte a treia normă, consemnată în al doilea paragraf, aceasta recunoaşte puterea statelor, printre altele, de a reglementa utilizarea proprietăţii în conformitate cu interesul public (§ 61). Curtea a adăugat că trebuie să se asigure de aplicabilitatea ultimelor două dispoziţii înainte de a se pronunţa cu privire la conformitatea cu prima (ibidem). Acest lucru nu înseamnă că acestea sunt norme fără legătură între ele. A doua şi a treia normă se referă la exemple specifice de ingerinţă în dreptul de proprietate; prin urmare, acestea trebuie interpretate în lumina principiului consacrat în prima normă (a se vedea James şi alţii v. Regatul Unit, 21 februarie 1986, § 37).

44. După cum s-a subliniat în hotărârea James şi alţii v. Regatul Unit, 21 februarie 1986, § 37, al doilea paragraf al articolului 1 din Protocol trebuie interpretat în lumina principiului general enunţat în prima teză a acestui articol. Această teză a fost interpretată ca incluzând cerinţa ca o ingerinţă să realizeze un "echilibru corect" între cerinţele interesului general al comunităţii şi cerinţele de protecţie a drepturilor fundamentale ale persoanei (a se vedea, printre altele, Sporrong şi Lönnroth v. Suedia, 23 septembrie 1982, § 69). Acest echilibru se reflectă în structura articolului 1 în ansamblul său şi, prin urmare, în al doilea paragraf. Curtea Europeană a menţionat că trebuie să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit. Nu se va asigura echilibrul corect între interesul general şi drepturile individuale dacă persoana trebuie să suporte o sarcină individuală excesivă (a se vedea Vékony v. Ungaria, citată anterior, § 32).

b) Aplicarea principiilor generale în această cauză

45. Curtea reaminteşte că, spre deosebire de Curtea Europeană, ea efectuează doar o analiză a legislaţiei relevante la modul abstract, pentru a stabili dacă aceasta respectă principiile constituţionale interpretate în concordanţă cu standardele care pot fi deduse din Convenţie, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene (a se vedea HCC nr.27 din 13 noiembrie 2020, § 72; HCC nr.14 din 8 august 2023, § 68).

46. Curtea reţine că normele contestate impun titularului de licenţă două condiţii noi: (i) să dispună de active băneşti în sumă de cel puţin 1 milion de lei; şi (ii) anumite persoane care exercită controlul asupra societăţii comerciale-titulare de licenţă să fie avizate pozitiv de către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sub aspectul riscurilor aferente securităţii statului, spălării banilor şi finanţării terorismului. Neîndeplinirea cerinţelor/condiţiilor menţionate, timp de cel mult două luni de la intrarea în vigoare a legii, conduc la suspendarea licenţei pentru furnizarea gazelor naturale, până la îndeplinirea lor. Având în vedere că prin suspendare legislatorul înţelege o sistare temporară a valabilităţii licenţei, fapt ce are ca efect imposibilitatea continuării activităţii de furnizare a gazelor naturale, Curtea ajunge la concluzia că suspendarea licenţei în acest caz, fie chiar şi temporară, constituie o ingerinţă în dreptul de proprietate al titularului de licenţă.

47. Curtea va examina dacă ingerinţa în dreptul de proprietate al titularului de licenţă stabilită la articolul V alin.(1) din Legea nr.429 respectă standardul calităţii legii, dacă urmăreşte un scop legitim şi dacă asigură un echilibru corect între principiile concurente.

(i) Dacă normele contestate respectă standardul calităţii legii

48. Potrivit articolului 54 alin.(2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor "prevăzute de lege". Principiul legalităţii presupune îndeplinirea standardului calităţii prevederilor legale aplicabile.

49. Prevederile supuse controlului constituţionalităţii se regăsesc în Legea nr.429/2023, publicată pe 29 decembrie 2023 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, şi, prin urmare, îndeplinesc condiţia accesibilităţii.

50. Articolul V alin.(1) din Legea nr.429/2023 stabileşte că în cazul în care titularii de licenţă pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale nu se conformează cerinţelor prevăzute la articolul 14 alin.(2¹), alin.(3) şi alin.(4¹), ANRE va suspenda licenţa până la îndeplinirea noilor cerinţe. Curtea nu constată vreo incertitudine legată de claritatea şi de previzibilitatea normelor contestate. Aşadar, acestea îndeplinesc exigenţele calităţii legii, fiind accesibile, clare şi previzibile. În consecinţă, ingerinţa stabilită de normele contestate este "prevăzută de lege".

(ii) Existenţa unui scop legitim şi legătura raţională dintre acesta şi prevederea contestată

51. Curtea reiterează că una dintre condiţiile obligatorii pe care trebuie să le respecte ingerinţele în dreptul de proprietate garantat de articolul 46 este ca acestea să urmărească cel puţin un scop legitim prevăzut de articolul 54 alin.(2) din Constituţie.

52. Curtea constată că obligarea titularilor de licenţe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale să se conformeze condiţiilor de licenţiere, inclusiv celor noi introduse, au fost propuse prin amendamente la proiectul de lege privind modificarea Legii nr.108 din 27 mai 2016 cu privire la gazele naturale.

53. Curtea observă că, potrivit notei de argumentare² a amendamentului, modificările propuse aveau ca scop diminuarea potenţialelor riscuri pe piaţa gazelor naturale, precum şi facilitarea identificării persoanelor care stau în spatele unor companii titulare de licenţe pentru furnizarea gazelor naturale şi a resurselor financiare ale acestora.

______________________________

² https://parlament.md/material-details-md.nspx?param=6a02926c-42e0-40f6-8a3f-7419488470a3 

54. Curtea notează că titularii de licenţe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale sunt participanţi la piaţa gazelor naturale şi, implicit, la piaţa energetică. Având în vedere că domeniul energiei este un domeniu de importanţă pentru securitatea statului (a se vedea articolul 4 lit.c) din Legea nr.174 din 11 noiembrie 2021 privind mecanismul de examinare a investiţiilor de importanţă pentru securitatea statului şi articolul 3 din Legea nr.174 din 21 septembrie 2017 cu privire la energetică), legislatorul are obligaţia pozitivă de a reglementa aceste domenii în scopul de a creşte transparenţa, a spori protecţia investiţiilor în domeniul asigurării populaţiei cu resurse energetice. În special, legislatorul, realizându-şi prerogativele stabilite prin dispoziţiile articolului 126 alin.(2) litera c) din Constituţie, trebuie să asigure: (i) funcţionarea eficientă şi monitorizarea sectorului gazelor naturale pentru aprovizionarea consumatorilor cu gaze naturale în condiţii de accesibilitate, disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă; (ii) asigurarea accesului liber la piaţa gazelor naturale; (iii) echilibrul adecvat între ofertă şi cererea de gaze naturale; (iv) dezvoltarea pieţei gazelor naturale şi integrarea într-o piaţă de gaze naturale competitivă, stabilirea măsurilor menite să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze naturale, stabilirea şi asigurarea îndeplinirii corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu public (a se vedea articolul 1 din Legea nr.108/2016).

55. Astfel, prin impunerea unei cerinţe de sustenabilitate financiară şi a avizelor din partea autorităţilor relevante ale statului sub aspectul prevenirii riscurilor de spălare a banilor şi finanţării terorismului, Curtea admite că dispoziţiile contestate urmăresc realizarea mai multor scopuri legitime menţionate în articolul 54 alin.(2) din Constituţie, inclusiv asigurarea securităţii naţionale, a bunăstării economice a ţării şi a drepturilor altor persoane. Prin urmare, Curtea trece la următoarea etapă a testului proporţionalităţii.

(iii) Dacă normele contestate respectă un echilibru corect între interesele generale ale comunităţii şi protecţia dreptului de proprietate privată

56. Curtea reiterează că ingerinţele în exerciţiul dreptului de proprietate trebuie să asigure un echilibru corect între interesul general al comunităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei. Prin urmare, trebuie să existe o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. Echilibrul necesar nu va fi asigurat dacă persoanele trebuie să suporte o sarcină individuală excesivă.

57. Curtea va examina dacă noile exigenţe prevăzute de lege le-au impus titularilor de licenţe pentru furnizarea gazelor naturale o sarcină excesivă în procesul de adaptare la noile condiţii.

a) Obligaţia deţinerii unui capital minim în mărime de 1 000 000 lei

58. Curtea observă că articolul 14 alin.(3) lit.d) din Legea nr.108/2017 în redactarea Legii nr.429/2023 le-a impus titularilor de licenţe pentru furnizarea gazelor naturale obligaţia de deţinere a sumei de 1 000 000 lei. Această sumă poate proveni din trei surse: (i) disponibilul din liniile de credit bancare de care beneficiază solicitantul; (ii) resursele financiare pe care asociaţii şi/sau acţionarii solicitantului le pun la dispoziţia acestuia prin contracte de finanţare/împrumut sau prin alte tipuri de contracte sau (iii) disponibilul din contul curent, probat cu extras de cont bancar.

59. Curtea observă că condiţia deţinerii unui capital minim în mărime de 1 000 000 lei pentru continuarea desfăşurării activităţii de furnizare a gazelor naturale urmăreşte să asigure viabilitatea financiară a solicitanţilor/titularilor de licenţe pentru furnizarea gazelor naturale.

60. Cu privire la aspectul analizat, Curtea observă că Directiva (UE) 2024/1788 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2024 privind normele comune pentru pieţele interne în sectorul gazelor din surse regenerabile, al gazelor naturale şi al hidrogenului, de modificare a Directivei (UE) 2023/1791 şi de abrogare a Directivei 2009/73/CE³ prevede la articolul 8 alin.(3) că "pentru furnizorii de gaze naturale, statele membre pot utiliza drept criterii de autorizare evaluarea puterii financiare şi a capacităţilor tehnice ale solicitanţilor".

______________________________

³ https://eur-lex.europa.eu/legal-content/ro/TXT/?uri=CELEX%3A32024L1788

61. Prin urmare, Curtea consideră că impunerea unei capacităţi financiare a titularilor de licenţe se încadrează în marja de apreciere acordată statelor în acest sens şi nu poate fi considerată o povară excesivă impusă titularilor de licenţe.

b) Avizul pozitiv al Serviciului de Informaţii şi Securitate şi al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor

62. Curtea observă că Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 i-a obligat pe titularii de licenţe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale să-i prezinte Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică informaţia despre acţionarii/asociaţii şi persoanele care exercită controlul în cadrul societăţii comerciale şi avizarea pozitivă din partea Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor sub aspectul riscurilor aferente securităţii statului, spălării banilor şi finanţării terorismului. Astfel, legislatorul a stabilit condiţia obţinerii avizului pozitiv al autorităţilor publice speciale privind inexistenţa unor categorii de riscuri precise, care pot avea un impact negativ asupra securităţii şi eficienţei sistemului energetic.

63. Prin urmare, Curtea notează că avizul autorităţilor speciale se circumscrie unor riscuri majore pentru economia şi securitatea energetică a statului şi, în acest sens, se limitează la prevenirea riscurilor la adresa securităţii naţionale, a riscurilor de spălare a banilor ori de finanţare a terorismului.

64. Sub acest aspect, Curtea menţionează că, potrivit Recomandării nr.24 a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională⁴, "statele ar trebui să evalueze riscurile de utilizare abuzivă a persoanelor juridice pentru spălarea banilor sau finanţarea terorismului şi să ia măsuri pentru a preveni utilizarea abuzivă a acestora. Statele ar trebui să se asigure că există informaţii adecvate, exacte şi actualizate privind beneficiarul şi controlul efectiv al persoanelor juridice, care pot fi obţinute sau accesate rapid şi eficient de către autorităţile competente [...]".

______________________________

⁴ https://www.fatf-gafi.org/content/dam/fatf-gafi/recommendations/FATF%20Recommendations%202012.pdf.coredownload.inline.pdf

65. Curtea observă că acţionarii/asociaţii şi persoanele care exercită controlul în cadrul societăţii comerciale – titulare de licenţă de furnizare a gazelor naturale urmau să fie avizaţi de către Serviciul de Informaţii şi Securitate şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (articolul 14 alin.(4¹) din Legea nr.108/2016). Avizele urmau a fi emise în termen de 10 zile lucrătoare, în urma unei solicitări din partea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. Omisiunea de a emite avizul în termenul stabilit echivalează cu un aviz pozitiv (articolul 14 alin.(4²) din Legea nr.108/2016).

66. Curtea reiterează că orice persoană împotriva căreia se întreprinde o măsură care are la bază motive de securitate naţională trebuie să beneficieze de garanţii împotriva arbitrarului. În special, persoana trebuie să aibă posibilitatea de a declanşa un control al măsurii litigioase din partea unui organ independent şi imparţial, competent să se pronunţe cu privire la toate problemele de fapt şi de drept relevante, în vederea stabilirii legalităţii măsurii şi a sancţionării unui eventual abuz din partea autorităţilor. În faţa unui astfel de organ de control persoana în discuţie trebuie să beneficieze de o procedură adversarială pentru a-şi putea prezenta punctul de vedere şi pentru a putea combate argumentele autorităţilor (Ozdil şi alţii v. Republica Moldova, 11 iunie 2019, § 68).

67. Sub acest aspect, deşi legea omite să reglementeze posibilitatea de a contesta separat în justiţie avizul Serviciului de Informaţii şi Securitate ori al Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, pe baza cărora Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică şi instanţa de judecată dispun suspendarea licenţei, Curtea notează că acesta poate fi contestat în contencios administrativ, împreună cu actul administrativ defavorabil, pe baza prevederilor Codului administrativ. Curtea observă că această abordare este susţinută şi de practica judiciară⁵.

______________________________

⁵ https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/7fae6536-e46f-4a12-8395-04effea5342c

68. Astfel, având în vedere domeniul de aplicare limitat al avizului şi remediile disponibile, Curtea nu constată caracterul disproporţionat al măsurii în raport cu scopul urmărit.

c) Referitor la existenţa unei perioade de adaptare

69. Curtea observă că Legea nr.429 din 28 decembrie 2023, în vigoare din 29 decembrie 2023, le-a acordat titularilor de licenţe un termen de două luni pentru a se conforma noilor cerinţe şi pentru a-şi putea astfel continua activitatea. Astfel, legislatorul a stabilit o perioadă de tranziţie pentru a le oferi titularilor de licenţe posibilitatea de a se adapta noilor condiţii pentru desfăşurarea activităţii.

d) Referitor la existenţa unor măsuri alternative mai puţin restrictive

70. În cazul în care titularii licenţelor de furnizare a gazelor naturale nu demonstrează îndeplinirea condiţiilor noi prevăzute de lege, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică va suspenda licenţa, cu depunerea în decursul a 3 zile lucrătoare în instanţa de judecată a unei cereri privind suspendarea actului permisiv. Decizia autorităţii privind suspendarea activităţii de întreprinzător se aplică până la adoptarea de către instanţa de judecată a unei hotărâri definitive (a se vedea articolul 16 alin.(2) din Legea nr.108 din 27 mai 2016 şi articolul 17 alin.(2) şi (3) din Legea nr.235 din 20 iulie 2006).

71. Aşadar, Curtea notează că legislatorul a prevăzut o măsură de suspendare a activităţii de furnizare a gazelor naturale prin sistarea temporară a valabilităţii licenţei până la îndeplinirea cerinţelor stabilite de lege. Astfel, deşi suspendarea face imposibilă continuarea activităţii de furnizare a gazelor naturale, această imposibilitate este provizorie şi durează până la remedierea circumstanţelor care au determinat suspendarea. Prin urmare, anularea suspendării depinde de îndeplinirea cerinţelor prevăzute de lege pentru desfăşurarea activităţii licenţiate. Astfel, Curtea notează că titularul licenţei pentru furnizarea gazelor naturale îşi poate relua activitatea dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

72. De asemenea, Curtea observă că procedura de suspendare a actului permisiv este reglementată de articolele 278¹⁰-278¹⁴ din Codul de procedură civilă. Din analiza normelor procedurale aplicabile, Curtea notează că la procedura de examinare a cererii de suspendare a actului permisiv participă şi titularul licenţei, care-şi poate prezenta argumentele şi poate contribui la aplicarea corectă a normelor legale.

e) Concluzii

73. Curtea notează că într-un domeniu atât de complex şi special ca cel al sectorului energetic statul se bucură de o marjă largă de apreciere pentru aplicarea politicilor sale în interesul general (Niculae v. România (dec.), 6 septembrie 2011, § 14).

74. Curtea consideră că prin introducerea unor condiţii noi pentru desfăşurarea activităţii de furnizare a gazelor naturale autorităţile naţionale au intervenit cu reglementări suplimentare într-un domeniu important pentru securitatea statului şi au realizat un echilibru corect între interesele generale ale comunităţii şi protecţia dreptului de proprietate privată al titularului de licenţă pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale.

75. În lumina celor expuse, Curtea consideră că prevederile contestate nu afectează în mod disproporţionat dreptul de proprietate privată garantat de articolul 46 combinat cu articolul 54 din Constituţie.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit.a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se respinge sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Eduard Hadei, în interesele SRL "Fast Oil & Gas International", parte în dosarul nr.2c-807/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Se recunoaşte constituţional articolul V alin.(1) din Legea nr.429 din 28 decembrie 2023 pentru modificarea unor acte normative.

3. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.