Hotărâre nr.60 din 01.08.2018 privind aprobarea Raportului auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor, încheiate la 31 decembrie 2017

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind aprobarea Raportului auditului situaţiilor

 financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor,

încheiate la 31 decembrie 2017

nr. 60  din  01.08.2018

 (în vigoare 28.09.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 366-376 art. 43 din 28.09.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui Ion Chicu, secretar general de stat din cadrul Ministerului Finanţelor; dnei Angela Voronin, şef Direcţie Trezoreria de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor; dlui Grigore Ionţov, director adjunct al Serviciului Vamal; dlui Igor Ţurcanu, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat; dlui Ion Borta, director adjunct al Inspecţiei Financiare; dnei Anastasia Arnaut, şef Direcţie financiar-administrativă din cadrul Agenţiei Achiziţii Publice, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.3 alin.(1) şi art.5 alin.(1) lit.a) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor, încheiate la 31 decembrie 2017.

_______________________

¹ Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare - Legea nr.260 din 07.12.2017).

Misiunea de audit a fost realizată conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018 (cu modificările ulterioare)², având drept scop de a verifica, sub toate aspectele semnificative, dacă situaţiile financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor prezintă o imagine reală şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil şi, în ansamblul lor, nu conţin denaturări semnificative, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

_______________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.75 din 29.12.2017 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2018”.

Auditul public extern s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit: ISSAI 100 “Principii fundamentale ale auditului sectorului public”, ISSAI 200 “Principii fundamentale ale auditului financiar” şi ISSAI 1000-2999 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit”³.

_______________________

³ Aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 şi nr.7 din 10.03.2014.

Examinând Raportul de audit public extern, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, în temeiul art.14 alin.(2), art.15 lit.d), art.34 alin.(1) şi art.37 alin.(2) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor, încheiate la 31 decembrie 2017 (conform Anexei).

2. Prezenta hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Finanţelor, precum şi autorităţilor administrative din subordine⁴, pentru realizarea măsurilor şi acţiunilor punctuale privind implementarea recomandărilor expuse în Raportul de audit;

_______________________

⁴ Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Agenţia Achiziţii Publice, Inspecţia Financiară.

2.2. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru examinare şi luare de atitudine;

2.4. Procuraturii Generale, pentru examinarea, conform competenţelor, a cazului expus în pct.3.2.2. din Raportul de audit, ce vizează imposibilitatea confirmării valorii investiţiilor capitale în active în curs de execuţie raportate la începutul perioadei de gestiune (41,7 mil. MDL), dată fiind nimicirea documentelor primare privind recunoaşterea acestora.

3. Despre executarea subpunctului 2.1. al prezentei hotărâri se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni de la data publicării Hotărârii şi Raportului de audit anexat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.60din 1 august 2018

RAPORTUL AUDITULUI

situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor,

încheiate la 31 decembrie 2017

I. OPINIE CU REZERVE

Am auditat rapoartele financiare consolidate ¹ ale Ministerului Finanţelor, care cuprind poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de numerar ale ministerului, încheiate la 31 decembrie 2017. În opinia noastră, cu excepţia posibilelor efecte ale aspectelor descrise în Capitolul II.“Baza pentru opinia cu rezerve” din Raportul de audit, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil².

___________________

¹ Bilanţul contabil (Forma FD-041); Raportul privind veniturile şi cheltuielile (Forma FD-042); Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (Forma FD-043); Raportul privind executarea bugetului (Forma FD-044).

² Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din28.12.2015.

II. BAZA PENTRU OPINIA CU REZERVE

Am realizat misiunea de audit în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit (ISSAI)³. Responsabilităţile noastre, potrivit standardelor respective, sunt expuse în Capitolul V.“Responsabilităţile auditorului într-un audit al situaţiilor financiare consolidate” din prezentul Raport. Suntem independenţi faţă de instituţia auditată şi am îndeplinit responsabilităţile de etică, conform cerinţelor Codului etic al Curţii de Conturi.

Opinia cu rezerve a fost determinată de efectul denaturărilor semnificative, în valoare de 59,7 mil.MDL, aferente neeliminării veniturilor şi cheltuielilor reciproce efectuate în cadrul Ministerului Finanţelor, cu afectarea Raportului privind veniturile şi cheltuielile ministerului, precum şi de posibilul efect al denaturărilor, cauzat de imposibilitatea confirmării valorilor juste a patrimoniului (463,9 mil.MDL), care, potrivit bilanţului contabil consolidat,include: clădiri (375,6 mil.MDL), terenuri (30,6 mil.MDL), active în curs de execuţie (57,7 mil.MDL). Totodată, impactul erorii, generat de Sistemul informaţional contabil la calcularea uzurii, nu poate fi cuantificat. Limitările noastre privind imposibilitatea confirmării valorilor juste semnificative sunt expuse în Capitolul III.“Aspectele-cheie de audit”.

___________________

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 – 9999)”.

III. ASPECTELE-CHEIE DE AUDIT

3.1. Cadrul normativ de raportare financiară, precum şi Politica de contabilitate a ministerului nu stabilesc reguli şi proceduri de consolidare a informaţiilor financiare la întocmirea rapoartelor financiare consolidate. Prin urmare,în anul 2017, nu au fost eliminate tranzacţiile reciproce, ceea ce a determinat majorarea veniturilor şi cheltuielilor cu 59,7 mil.MDL⁴, astfel fiind denaturate Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor la 31 decembrie 2017⁵.

3.2. Suntem în imposibilitatea de ane expune asupra veridicităţii valorii activelor prezentate în raportul financiar consolidat al ministerului.

___________________

⁴ Din totalul veniturilor şi cheltuielilor majorate artificial, 58,8 mil. MDL aparţin Serviciului Vamal.

⁵ FD-042, FD-044.

3.2.1. Valoarea raportată a activelor nu este credibilă, situaţie determinată de nerespectarea prudenţei la evaluarea terenurilor şi clădirilor.

Politica de contabilitate a ministerului nu prevede expres metodele şi procedeele de evaluare şi reevaluare a imobilelor şi terenurilor, care urmează a fi aplicate la nivel de aparat şi instituţii din subordine, pentru recunoaşterea şi prezentarea veridică în rapoartele financiare a valorii consolidate a acestora.

Totodată, cadrul normativ naţional privind evaluarea bunurilor domeniului public şi privat al statului nu oferă criterii uniforme de stabilire a valorii juste.

Prin contrapunerea informaţiilor din diferite surse⁶, au fost identificate:

• 8 imobile - subevaluate cu 15,0 mil.MDL, şi 16 imobile - supraevaluate cu 127,8 mil.MDL, în raport cu valoarea cadastrală;

• 40 terenuri - subevaluate cu 37,9 mil.MDL, şi 7 terenuri - supraevaluate cu 11,8 mil. MDL, în comparaţie cu preţul normativ;

• 19 terenuri - subevaluate cu 33,6 mil. MDL, şi 4 terenuri – supraevaluate cu 3,5 mil.MDL, în comparaţie cu valoarea cadastrală.

___________________

⁶ Sistemul informaţional Registrul bunurilor imobile; Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământuluinr.1308-XIII din 25.07.1997.

3.2.2. Investiţiile capitale în activele în curs de execuţie raportate nu prezintă o informaţie reală şi necesită a fi expertizate⁷.

Politica de contabilitatea ministerului nu specifică reguli şi proceduri aplicate la planificarea şi contabilizarea activelor în curs de execuţie, cu diferenţierea clară dinte reparaţii capitale şi investiţii capitale, precum şi procedura de capitalizare, aceasta fiind aplicată în mod neuniform şi discreţionar.

Astfel, nu putem să ne expunem asupra veridicităţii valorii investiţiilor capitale în active în curs de execuţie raportate la începutul perioadei de gestiune (41,7 mil. MDL),având în vedere lipsa documentelor primare privind recunoaşterea acestora. Potrivit explicaţiilor entităţii, acestea au fost nimicite⁸.

___________________

⁷ Investiţii capitale în active în curs de execuţie raportate de către Serviciul Vamal.

⁸ Procesul-verbal nr.11 din 11.08.2015 şi Actul de nimicire din 17.12.2015.

3.2.3. Nu am avut posibilitatea de a confirma valoarea pentru 21,8 mil.MDL (clădiri), dat fiind faptul că documentele justificative aferente recunoaşterii acestora au fost nimicite în conformitate cu reglementările în vigoare⁹.

De asemenea, pe eşantionul verificat, am identificat 31 de imobile cu valoarea contabilă de 7,8 mil.MDL şi 4 terenuri (4,0 mii MDL) pentru care nu sunt înregistrate la Oficiul Cadastral Teritorial drepturile de gestiune economică; active uzate (defectate), învechite moral şi neutilizate în sumă de 14,5 mil.MDL, mijloace fixe demolate/vândute în valoare de 4,8 mil.MDL, ceea ce a influenţat veridicitatea situaţiei patrimoniale raportate.

___________________

⁹ Ordinul Serviciului de Stat de Arhivă nr.57 din 27.07.2016 “Cu privire la aprobarea Indicatorului documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice”.

3.2.4. Lipsa acurateţei ţinerii evidenţei contabile a cauzat clasificarea neuniformă pe grupe de conturi a mijloacelor fixe în valoare de 50,8 mil.MDL¹⁰. Această neregulă determină stabilirea necorespunzătoare a duratei de funcţionare utilă pe categorii de mijloace fixe,fapt ce influenţează exactitatea valorii uzurii calculate. De asemenea, am constatat erori la calcularea şi reflectarea în evidenţa contabilă a uzurii pentru activele nepasibile calculării uzurii în sumă de 13,4 mil.MDL.

___________________

¹⁰ Neregularitatea constatată a fost admisă de către Serviciul Vamal.

3.3. Controlul insuficient la stabilirea constantelor şi formulelor de calcul în Sistemul informaţional contabil a generat calcularea greşită a uzurii mijloacelor fixe. Această eroare este una sistemică¹¹ şi poate afecta perioadele precedente, fapt care ne limitează în cuantificarea impactului erorii.

___________________

¹¹ Eroare caracteristică pentru toate entităţile auditate.

3.4. Nerespectareaprincipiului de angajamente a determinat neraportarea datoriilor aferente prestaţiilor sociale ale angajatorului în sumă de 3,0 mil. MDL.

3.5. Nerespectând principiile de bună guvernare, Ministerul Finanţelor a autorizat asumarea angajamentelor de remunerare în lipsa alocaţiilor bugetare, ceea ce creează condiţii inechitabile faţă de celelalte instituţii bugetare şi premise pentru împovărarea bugetului.

Cheltuielile efective de personal¹², inclusiv contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, au depăşit alocaţiile precizate cu 28,0 mil. MDL, ceea ce contravine cadrului legal în vigoare¹³.

Respectiv, în conformitate cu cadrul normativ existent, pe parcursul anului nu pot fi puse în aplicare decizii care duc la majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget, iar executorii de buget pot să-şi asume angajamente doar în limita alocaţiilor aprobate. Contrar prevederilor legale şi cu nerespectarea principiilor de bună guvernare, Ministerul Finanţelor, prin Ordinul nr.148 din 18.12.2017, a autorizat asumarea angajamentelor de remunerare în lipsa alocaţiilor bugetare, ceea ce creează condiţii inechitabile faţă de celelalte instituţii bugetare şi premise pentru împovărarea bugetului.

O informaţie mai detaliată se regăseşte în Anexa “Dezvăluiri la Raportul de audit”.

___________________

¹² Potrivit Raportului privind veniturile şi cheltuielile (FD-042) consolidat al ministerului, la 31.12.2017, cheltuielile pentru remunerarea muncii constituie 745,9 mil.MDL, din care 318,2 mil. MDL (sau 42,7%) sunt raportate de Serviciul Vamal; 340,6 mil.MDL (sau 45,6%) - de Serviciul Fiscal de Stat; 58,4 mil.MDL (sau 7,8%) revin aparatului central al Ministerului Finanţelor; 23,7 mil. MDL (sau 3,2 %) – de Inspecţia Financiară; şi 4,7 mil. MDL (sau 0,6%) – de Agenţia Achiziţii Publice.

¹³ Art.17, art.66 alin.(2), art.67 alin.(6) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţilor bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (cu modificările şi completările ulterioare);art. 4, art.7¹ alin.(3), art.8², art.11 din Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nr.48 din 22.03.2012.

IV. RESPONSABILITĂŢILE CONDUCERII PENTRU

SITUAŢIILE FINANCIARE CONSOLIDATE

Ministerul Finanţelor, în calitatea sa de autoritate publică centrală, este responsabil de organizarea sistemului de planificare, executare, evidenţă contabilă şi raportare a bugetului în cadrul autorităţii publice şi, după caz, în cadrul instituţiilor bugetare din subordine; asigurarea repartizării şi aprobării limitelor de alocaţii bugetare anuale şi indicatorilor de performanţă pentru instituţiile din subordine; monitorizarea performanţelor financiare şi nefinanciare ale instituţiei, precum şi de asigurarea gestionării alocaţiilor bugetare şi administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări¹⁴.

Autorităţile administrative din subordinea ministerului, în calitate de instituţii bugetare, au responsabilitatea de a elabora şi a prezenta propuneri de buget; a repartiza limitele de alocaţii bugetare conform Clasificaţiei bugetare; a asuma angajamente bugetare şia efectua cheltuieli în scopurile şi în limitele alocaţiilor bugetare; a implementa şi a raporta programele în conformitate cu obiectivele şi indicatorii de performanţă asumaţi; a asigura gestionarea alocaţiilor bugetare şi administrarea patrimoniului public în conformitate cu principiile bunei guvernări; a publica bugetele şi rapoartele privind executarea acestora, inclusiv privind performanţa în cadrul programelor¹⁵.

Ministrul finanţelor, în calitate de conducător al organului central de specialitate al administraţiei publice, este responsabil de întocmirea şi semnarea rapoartelor financiare consolidate¹⁶. Totodată, acesta poartă răspundere personală pentru modul în care autoritatea pe care o conduce utilizează alocaţiile aprobate şi gestionează fondurile publice.

Directorii autorităţilor administrative din subordinea ministerului poartă răspundere personală, în faţa ministrului, pentru realizarea misiunii şi îndeplinirea funcţiilor autorităţii administrative¹⁷.

___________________

¹⁴ Art.21 alin.(1), lit.a), g), i) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

¹⁵ Art.25 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

¹⁶ Art.37 alin.(5) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, pct.1.4.1.3. din Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

¹⁷ Art.15 alin.(6), lit.c); art.28 alin.(5) din Legea privind administraţia publică centrală de specialitate nr.98 din 04.05.2012.

V. RESPONSABILITĂŢILE AUDITORULUI ÎNTR-UN AUDIT

AL SITUAŢIILOR FINANCIARE CONSOLIDATE

Responsabilitatea noastră este de a planifica şi a realiza misiunea de audit, cu obţinerea probelor suficiente şi adecvate în vederea susţinerii bazei pentru opinia de audit.

Obiectivele noastre sunt: obţinerea unei asigurări rezonabile că rapoartele financiare consolidate nu-s afectate de denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum şi emiterea unei opinii.

Asigurarea rezonabilă este un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie că un audit efectuat în conformitate cu ISSAI va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă atunci când ea există. Denaturările pot fi urmarea fraudelor sau erorilor. Totodată, denaturările pot fi considerate semnificative dacă, în mod individual sau în ansamblu, pot influenţa deciziile economice ale utilizatorilor acestor situaţii financiare.

Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor expuse în Raport, prin aplicarea pragului de semnificaţie, am utilizat proceduri de verificare, examinare şi analiză, cu folosirea diferitor tehnici, cum ar fi: inspectarea, observarea, solicitarea de informaţii, recalcularea, intervievarea etc. Astfel,

• am identificat şi evaluat riscurile de denaturare semnificativă a situaţiilor financiare, cauzate de eroare;

• am planificat şi efectuat proceduri de audit ca răspuns la riscuri şi am obţinut probe de audit suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia cu rezerve;

• am examinat controlul intern relevant pentru audit, în vederea stabilirii unor proceduri de audit adecvate, neavând scopul de a exprima o opinie asupra eficacităţii controlului intern al entităţii;

• am evaluat completitudinea reglementărilor stabilite de către politicile contabile utilizate, sub aspectul responsabilităţilor financiar-contabile şi al rezonabilităţii estimărilor contabile;

• am evaluat prezentarea generală, structura şi conţinutul rapoartelor financiare consolidate, precum şi rapoartelor financiare ale autorităţilor administrative subordonate Ministerului Finanţelor, pentru a constata dacă acestea reflectă tranzacţiile şi evenimentele care stau la baza lor într-o manieră care să ofere o prezentare fidelă.

Constatările noastre, inclusiv deficienţele semnificative ale controlului intern,au fost comunicate entităţilor auditate pe parcursul misiunii de audit.

Anexă

LISTA ABREVIERILOR

I. PREZENTAREA GENERALĂ

1.1. Ministerul Finanţelor - mandat şi misiune

Ministerul Finanţelor este organul central de specialitate al administraţiei publice, care are misiunea de a realiza managementul finanţelor publice, de a analiza situaţia şi problemele din domeniile de activitate gestionate, de a elabora politici publice eficiente în domeniul finanţelor publice, impozitelor şi taxelor, vamal; contabilităţii şi raportării în sistemul bugetar; contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ; achiziţiilor publice; asistenţei financiare externe; controlului financiar-public intern; salarizării în sectorul bugetar; sectorului financiar-bancar şi non-bancar.

1.2. Organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor

În activitatea sa, Ministerul Finanţelor este asistat de aparatul central¹ al ministerului şi 5 autorităţi administrative publice² subordonate: Serviciul Vamal şi Birourile vamale; Serviciul Fiscal de Stat şi inspectoratele fiscale teritoriale (până la 31.03.2017); Inspecţia Financiară; Agenţia Achiziţii Publice; Consiliul de supraveghere a activităţii de audit.

De asemenea, ministerul are calitatea de fondator în următoarele instituţii publice, întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni: Directoratul Liniei de Credit; Întreprinderea de Stat “Fintehinform”; Întreprinderea de Stat “Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării”.

Evenimente ulterioare

În anul 2018, în baza Hotărârii Guvernului³, Î.S. “Fintehinform” (capital social - 1,8 mil. MDL) este reorganizată, prin transformare, în instituţia publică “Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” - succesorul de drepturi şi obligaţii al Î.S. “Fintehinform”. Î.S. “Fiscservinform” (capital social - 3,3 mil. MDL) şi Î.S. “Vamservinform” (capital social - 43,5 mil. MDL) se reorganizează prin fuziune (absorbţie) cu Instituţia publică “Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe”, cu trecerea integrală a drepturilor şi obligaţiilor.

________________________

¹ Hotărârea Guvernului nr.696 din 30.08.2017 cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor.

² Hotărârea Guvernului nr.1265 din 14.11.2008 cu privire la reglementarea activităţii Ministerului Finanţelor.

³ Hotărârea Guvernului nr.125 din 06.02.2018 cu privire la Instituţia publică “Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe”.

II. REZULTATELE AUDITULUI

2.1. Procedura de consolidare a rapoartelor financiare în sistemul informaţional de raportare “SIMF” nu oferă posibilitatea de efectuare a unor ajustări la consolidarea informaţiilor financiare, inclusiv eliminarea tranzacţiilor reciproce, astfel veniturile şi cheltuielile fiind majorate artificial cu 59,7 mil.MDL⁴.

Deşi Legea contabilităţii stabileşte responsabilitatea autorităţilor publice centrale privind întocmirea rapoartelor financiare consolidate, la momentul actual nu există un cadru normativ unic şi exhaustiv de consolidare a acestora.

În acest context, auditul constată că rapoartele financiare întocmite de autorităţile publice subordonate Ministerului Finanţelor au fost prezentate aparatului central al ministerului pe suport de hârtie şi introduse de către fiecare instituţie subordonată în SIMF⁵. La generarea raportului consolidat în SIMF, conturile şi tranzacţiile reciproce în cadrul entităţilor subordonate nu au fost eliminate, procesul de consolidare fiind,de fapt,o însumare/agregare a conturilor individuale.

Astfel, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor conţin venituri şi cheltuieli majorate nejustificat cu 59,7 mil.MDL, creanţe şi datorii - cu 0,04 mil.MDL.

________________________

⁴ Din totalul veniturilor şi cheltuielilor majorate artificial - 58,8 mil. MDL aparţin Serviciului Vamal.

⁵ Sistemul Informaţional de Management Financiar, modulul CNFD.

2.2. Echipa de audit este în imposibilitatea de a se expune asupra veridicităţii valorii mijloacelor fixe⁶ prezentate în rapoartele financiare.

• Mijloacelor fixe în valoare de 50,8 mil.MDL⁷ au fost clasificate neuniform. Astfel, au fost identificate construcţii speciale raportate atât la “Construcţii speciale”, cât şi la “Clădiri”; maşini şi utilaje raportate la “Unelte şi scule de inventar”, materiale circulante raportate la“Mijloacele fixe”, în sumă de 20,2 mil. MDL. De asemenea, în registrele mijloacelor fixe au fost înregistrate lucrări de amenajare, asfaltare sau pavarea teritoriului, lucrări de fundament, în sumă de 30,6 mil. MDL, fiind calculată uzura în sumă de 1,05 mil.MDL.

• Nu a fost respectat principiul prudenţei la evaluarea imobilelor. Respectiv,au fost identificate 8 clădiri a căror valoare contabilă este mai mică, în raport cu valoarea cadastrală,cu 15,0 mil.MDL (din care 11,5 mil.MDL - clădirea administrativă a aparatului central al Serviciului Vamal). De asemenea, pentru 16 clădiri (10 dintre care - clădiri administrative)⁸ valoarea contabilă este mai mare, în raport cu valoarea cadastrală,cu 127,8 mil.MDL.

• Investiţiile capitale în activele în curs de execuţie raportate (16 active - 57,7 mil. MDL) nu prezintă o informaţie reală şi necesită a fi expertizate⁹.

În evidenţa contabilă se regăsesc 3 proiecte de modernizare în valoare de 25,5 mil.MDL, reflectate la active în curs de execuţie, care conţin atât lucrări de construcţie a unor obiecte noi, cât şi lucrări de reparaţie a obiectelor existente. Totodată, au fost raportate 5 obiecte care urmau a fi date în exploatare (gradul de executare - 100%), în valoare de 20,3 mil.MDL, şi 6 obiecte investiţionale,construite în anii 2004-2008,în sumă de 1,8 mil. MDL, care reprezintă doar cheltuieli de elaborare a proiectelor tehnice.

Evidenţiem faptul că Politica de contabilitate nu specifică reguli/procedee aplicate la planificarea şi contabilizarea activelor în curs de execuţie, cu diferenţierea clară dinte reparaţii capitale şi investiţii capitale, precum şi procedura de capitalizare¹⁰ (majorarea valorii activului din contul reparaţiilor capitale), aceasta fiind aplicată în mod neuniform şi discreţionar.

________________________

⁶Potrivit bilanţului contabil consolidat al ministerului la 31.12.2017, valoarea de intrare a mijloacelor fixe constituie 1580,9 mil. MDL, din care 1200,5 mil. MDL (sau 76 %) sunt raportate de Serviciul Vamal; 194,2 mil. MDL (sau 12,2%) - de SFS; 170,9 mil. MDL (sau 11,3%) revin aparatului central al Ministerului Finanţelor; 8,0 mil. MDL (sau 0,5 %) – de Inspecţia Financiară,şi 7,5 mil. MDL (sau 0,5%) – de Agenţia Achiziţii Publice.

⁷ Neregularitatea constatată a fost admisă de către Serviciul Vamal.

⁸ Clădirea administrativă: nr.cadastral: 9420105.311.01, r-nul Cahul, s. Giurgiuleşti, suprafaţa 361,5 m², valoarea contabilă 43,6 mil. MDL, valoarea cadastrală 0,2 mil. MDL; Clădirea administrativă: nr.cadastral: 5340109.298.01, r-nul Hânceşti, com. Leuşeni, s. Leuşeni; suprafaţa 1130.0 m²; valoarea contabilă 42,5 mil. MDL, valoarea cadastrală 1,0 mil. MDL.

⁹ Investiţii capitale în active în curs de execuţie raportate de către Serviciul Vamal.

¹⁰Pentru legalizarea majorării valorii mijloacelor fixe se întocmeşte procesul-verbal privind majorarea valorii mijloacelor fixe şi recalcularea uzurii anuale, formularul MF-6. (Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

2.3. Măsurile de control la înregistrarea dreptului de gestiune economică, a stării şi valorii reale a activelor nefinanciare au fost insuficiente, fapt care a influenţat veridicitatea situaţiei patrimoniale raportate.

În acest context, pe eşantionul verificat, au fost identificate:31 de imobile, cu valoarea contabilă de 7,8 mil.MDL, şi 4 terenuri,cu valoarea contabilă de 4,0 mii MDL, pentru care nu s-au înregistrat la OCT drepturile de gestiune economică¹¹; active uzate (defectate), învechite moral şi neutilizate în sumă de 14,5 mil.MDL, mijloace fixe demolate sau vândute în sumă de 4,8 mil.MDL.

Astfel, la inventarierea activelor în curs de execuţie, Comisia de inventariere¹², în scopul constatării situaţiei reale, urma să determine valoarea acestora conform devizului de cheltuieli, costul efectiv al lucrărilor executate la data efectuării inventarierii, gradul de executare (finisare) a lucrărilor sau a volumului, diferenţa valorică şi descrierea cauzelor sistării sau încetării lucrărilor, precum şi să identifice şi să propună măsurile de remediere.

Totodată, echipa de audit a fost limitată la confirmarea valorii soldului iniţial al mijloacelor fixe, la începutul perioadei, în valoare de 63,5 mil. MDL¹³, având în vedere lipsa documentelor primare privind recunoaşterea acestora. Potrivit explicaţiilor entităţii,documentele au fost nimicite în conformitate cu reglementările în vigoare¹⁴.

________________________

¹¹ Art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

¹²Anexa nr.8 la Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

¹³ clădiri în valoare de 21,8 mil. MDL - raportate de către aparatul central al Ministerului Finanţelor, şi active în curs de execuţie pentru perioadele precedente în valoare de 41,7 mil. MDL - raportate de către Serviciul Vamal.

¹⁴Ordinul Serviciului de Stat de Arhivă nr.57 din 27.07.2016 cu privire la aprobarea Indicatorului documentelor-tip şi al termenelor lor de păstrare pentru organele administraţiei publice, actul de nimicire din 17.12.2015 (Serviciul Vamal); actul de nimicire (MF) din 26.04.2018.

2.4. Sistemul informaţional contabil a generat calcularea greşită a uzurii mijloacelor fixe capitalizate.

Deşi cadrul de evidenţă contabilă¹⁵ prevede modalitatea de recalcularea uzurii la capitalizarea activelor, baza de calculare a uzurii (valoarea uzurabilă) stabilită în sistemul contabil “1C” nu exclude uzura acumulată la data capitalizării, ceea ce contravine prudenţei cheltuielilor raportate¹⁶ şi determină majorarea cheltuielilor aferente uzurii. Această eroare este sistemică¹⁷ şi poate afecta perioadele precedente, fapt care limitează auditul în cuantificarea impactului erorii.

De asemenea, s-au constatat erori la calcularea şi reflectarea în evidenţa contabilă a uzurii pentru activele nepasibile calculării uzurii în sumă de13,4 mil.MDL (pistoale - 0,1 mil.MDL, terenuri - 1,2 mil. MDL, active nemateriale –12,1 mil. MDL).

Stabilirea eronată a duratei de funcţionare utilă a unor mijloace fixe a determinat micşorarea cheltuielilor privind uzura/amortizarea acestora cu 1,9 mil. MDL,ceea ce a afectat formele aferente raportării veniturilor şi cheltuielilor¹⁸.

________________________

¹⁵ MF-6 din Anexa nr.3 la Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

¹⁶ Pct. 3.3.169, pct.4.1.3. c) din Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

¹⁷ Eroare caracteristică pentru toate entităţile auditate.

¹⁸ FD-042, FD-044.

2.5. Valoarea raportată a activelor nu este credibilă, situaţie determinată de nerespectarea prudenţei la evaluarea terenurilor. Totodată, cadrul normativ naţional privind evaluarea bunurilor domeniului public şi privat al statului nu oferă criterii uniforme de stabilire a valorii juste, fapt ce cauzează divergenţe semnificative la raportarea valorii reale a patrimoniului.

Astfel, pe eşantionul verificat, au fost identificate:

- 40 de terenuri subevaluate,în comparaţie cu preţul normativ¹⁹, cu 37,9 mil.MDL;

- 19 terenuri subevaluate,comparativ cu valoarea cadastrală, cu 33,6 mil. MDL;

- valoarea contabilă a4 terenuri este cu 3,5 mil.MDL mai mare în comparaţie cu valoarea înregistrată la OCT;

- valoarea contabilă a 7 terenuri este cu 11,8 mil. MDL mai mare în comparaţie cu preţul normativ.

Totodată, menţionăm că informaţiile prezentate de către Ministerul Finanţelor în Registrul bunurilor imobilele nu sunt complete, iar ultimele evaluări cadastrale au fost efectuate în anul 2009.

________________________

¹⁹ Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25.07.1997.

2.6. Nu au fost raportate venituri aferente activelor intrate cu titlu gratuit

La intrarea activelor cu titlu gratuit, entitatea urma să recunoască valoarea reală a acestora²⁰. La fel, Serviciul Vamal nu a reflectat venituri aferente primirii cu titlu gratuit a 4 terenuri - 2,1 mil. MDL, şi a 3 mijloace de transport - 0,9 mil.MDL, în consecinţă fiind afectate veniturile raportate ale entităţii.

________________________

²⁰ La primirea cu titlu gratuit a 3 automobile, Serviciul Vamal urma să stabilească valoarea activelor ţinând cont de valoarea indicată în declaraţia vamală sumară din 27.07.2017 (48 000 USD, sau 0,87 mil. MDL), cu calcularea corespunzătoare a uzurii, şi să nu reflecte valoarea indicată în actul de donaţie - 116,2 mii USD, sau 2,1 mil. MDL, care este valoarea iniţială a activelor din anul 2008, cu reflectarea uzurii acumulate de 100%.

2.7. Cheltuielile efective de personal²¹, inclusiv contribuţiile de asigurări sociale de stat şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, au depăşit alocaţiile precizate pentru anul de raportare cu 28,0 mil. MDL, ceea ce contravine cadrului legal în vigoare²², fiind achitate din contul bugetului aprobat pentru anul 2018.

Respectiv, în conformitate cu cadrul normativ existent, pe parcursul anului, nu pot fi puse în aplicare decizii care duc la majorarea cheltuielilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget, iar executorii de buget pot să-şi asume angajamente doar în limita alocaţiilor aprobate²³.Contrar prevederilor legale şi cu nerespectarea principiilor de bună guvernare, Ministerul Finanţelor, prin Ordinul nr.148 din 18.12.2017, a autorizat asumarea angajamentelor de remunerare în lipsa alocaţiilor bugetare, ceea ce creează condiţii inechitabile faţă de celelalte instituţii bugetare şi premise pentru împovărarea bugetului.

De asemenea, pentru anul 2017, s-a constatat calcularea eronată a drepturilor salariale pentru orele de muncă de noapte şi de sărbători. Eroarea este una de sistem şi a afectat plăţile salariale pentru tot personalul Serviciului Vamal care prestează munca noaptea şi în zile de sărbători. Deşi diferenţa nu este semnificativă²⁴, au fost lezate drepturile salariale ale angajaţilor.

________________________

²¹ Potrivit Raportului privind veniturile şi cheltuielile (FD-042) consolidat al Ministerului la 31.12.2017, cheltuielile pentru remunerarea muncii constituie 745,9 mil. MDL, din care 318,2 mil. MDL (sau 42,7%) sunt raportate de Serviciul Vamal; 340,6 mil. MDL (sau 45,6%) - de Serviciul Fiscal de Stat; 58,4 mil. MDL (sau 7,8%) revin aparatului Ministerului Finanţelor; 23,7 mil. MDL (sau 3,2 %) – de Inspecţia Financiară; şi 4,7 mil. MDL (sau 0,6%) – de Agenţia Achiziţii Publice.

²² Art.17, art.66 alin.(2), art.67 alin.(6) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014; art.4, art.7¹ alin.(3), art.8², art.11 din Legea privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici nr.48 din 22.03.2012.

²³ Art.17 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

²⁴ pe un eşantion de 15 persoane verificate de către echipa de audit, plăţile calculate au fost micşorate cu 61,0 mii MDL.

2.8. La situaţia din 31.12.2017 nu au fost raportate datoriile aferente prestaţiilor sociale ale angajatorului în sumă de 3,0 mil. MDL.

Astfel, urmare reorganizării aparatului central al ministerului, a fost redus efectivul-limită cu 242 de unităţi, ceea ce a condiţionat cheltuieli bugetare în sumă de 6,1 mil. MDL²⁵. Contrar principiului contabilităţii de angajamente, n-au fost reflectate cheltuielile şi datoriile aferente disponibilizărilor efectuate în anul 2017, în sumă de 3,0 mil. MDL. De asemenea, menţionăm că datoriile respective nu au fost planificate în sumă integrală (indemnizaţia de şomer, indemnizaţia de eliberare din serviciu public) pentru anul 2017.

________________________

²⁵Indemnizaţia unică calculată - 1,4 mil. MDL, indemnizaţia de eliberare (2,4,6 salarii medii) - 3,0 mil. MDL, compensaţia pentru concediul nefolosit - 0,9 mil. MDL.

2.9. Abordarea neuniformă privind modul de calculare a salariului mediu la acordarea ajutorului material a determinat cuantumurile diferite ale acestei plăţi.

Baza pentru calculul ajutorului material o constituie un salariu mediu anual²⁶, care urmează a fi determinat în conformitate cu modul de calculare a salariului mediu. Probele de audit indică diferite modalităţi de calculare a ajutorului material (în lipsa unor criterii exacte de calculare stipulate într-un act normativ) în cadrul subdiviziunilor Serviciului Vamal, ceea ce generează rezultate diferite. Astfel, aparatul central al Serviciului Vamal a determinat cuantumul ajutorului material aplicând modul de calculare a salariului mediu pe o zi calendaristică²⁷. Biroul vamal Sud a calculat ajutorul material aplicând baza de calcul a salariului mediu pe o zi lucrătoare(pe eşantionul verificat, diferenţa a constituit, în medie, 100 MDL)²⁸.

Totodată, Biroul vamal Centru a diminuat nejustificat suma ajutorului material, ca rezultat al neincluderii în baza de calcul a unor plăţi cu caracter permanent (adaosul pentru orele de muncă de noapte şi de sărbători)²⁹.

________________________

²⁶ Pct.8, subpct.4) din Hotărârea Guvernului nr.331 din 28.05.2012 privind salarizarea funcţionarilor publici.

²⁷ Pct.6, subpct.1) din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu.

²⁸ Pct.6, subpct.2) din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu.

²⁹ Pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.426 din 26.04.2004 privind aprobarea Modului de calculare a salariului mediu.

III. MENŢIUNE PRIVIND CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII

Principiul continuităţii presupune că entitatea îşi poate continua în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativa a activităţii.

Pe parcursul misiunii de audit public extern nu au fost constatate elemente semnificative de nesiguranţă legate de evenimente care pot duce la incapacitatea ministerului de a-şi continua activitatea, cu excepţia existenţei zilelor de concediu nefolosite pentru o perioadă îndelungată de timp. Astfel, la finele anului 2017, concediile nefolosite au înregistrat cumulativ pe entitate 40,0 mii de zile, costul acestora estimându-se la 19,0 mil. MDL, ce constituie un fond lunar de salarizare³⁰. Pentru comparaţie,menţionăm că la finele anului 2016concediile nefolosite au constituit, cumulativ, 30,0 mii de zile, în valoare de 6,2 mil.MDL.

Neacordarea concediilor angajaţilor Serviciului Vamal şi Serviciului Fiscal de Stat pentru o perioadă mai mare de 2 ani consecutivi reprezintă o abatere de la norma legală în vigoare³¹ şi atrage după sine eventuale cheltuieli bugetare suplimentare, cu posibil impact asupra continuităţii activităţii entităţii în condiţiile încetării raporturilor de muncă sau reducerii unităţilor în cazul reorganizării.

________________________

³⁰ Majoritatea zilelor de concediu neutilizate au fost constatate la Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat.

³¹ Art.118 din Codul muncii nr.154 din 28.03.2003.

IV. ALTE INFORMAŢII

Cadrul de raportare financiară aplicabil în sectorul public generează incertitudine şi necesită a fi ajustat, respectiv îmbunătăţit.

4.1. Cadrul de raportare financiară existent în sectorul public nu conţine integral principiile contabilităţii, care sunt definite de IPSAS, cum ar fi:

• prudenţa - prevede neadmiterea supraevaluării activelor şi veniturilor şi/sau a subevaluării datoriilor şi cheltuielilor;

• prevalenţa economicului asupra juridicului - presupune că informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte mai curând esenţa şi conţinutul faptelor economice, decât forma juridică a acestora.

4.2. Cadrul de raportare financiară actual nu stabileşte cerinţe cu privire la consolidarea informaţiilor din rapoartele financiare în sectorul public.

Deşi Legea contabilităţii stabileşte expres responsabilitatea autorităţilor centrale de specialitate pentru întocmirea şi semnarea rapoartelor financiare consolidate, la momentul actual nu există un cadru normativ unic şi exhaustiv privind întocmirea acestora. Astfel, rapoartele financiare întocmite de autorităţile/instituţiile publice subordonate sunt prezentate,în conformitate cu Circularele anuale ale Ministerului Finanţelor,aparatului central al APC, pe suport de hârtie şi în SIMF (modulul CNFD), cu scopul de a fi compilate. Prin urmare, nu se efectuează eliminarea tranzacţiilor reciproce în cadrul entităţilor subordonate (Org 2, Org 1i), cu ajustarea conturilor consolidate, procesul de consolidare fiind doar o însumare aritmetică a conturilor individuale, ceea ce poate afecta veridicitatea informaţiilor din Raportul Guvernului.

Menţionăm că, în contextul implementării standardelor naţionale de contabilitate în sectorul public (SNCSP) în conformitate cu standardele internaţionale de contabilitate pentru sectorul public (IPSAS),în vederea prezentării unei imagini reale şi fidele a situaţiilor financiare, este necesar de a efectua ajustările corespunzătoare la consolidare (eliminarea tranzacţiilor şi conturilor reciproce).

De asemenea, enunţăm necesitatea modificării/ajustării Politicilor de contabilitate ale ministerelor,în scopul stabilirii regulilor şi tehnicilor de consolidare, bazate pe operaţii specifice, altele decât cele utilizate la elaborarea situaţiilor financiare individuale.

4.3. Cadrul de raportare financiară, care stă la baza întocmirii rapoartelor financiare, nu conţine prevederi, respectiv nu specifică reguli generale de evaluare/reevaluare a elementelor bilanţiere.

În decembrie 2017,prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015, au fost prevăzute Reguli generale de evaluare şi reevaluare a patrimoniului, care oferă instituţiilor publice diferite modalităţi de determinare a valorii de intrare a activelor, precum şi a valorii juste (evaluatorul independent, comisia creată de autoritatea/instituţia bugetară, OCT, Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308-XIII din 25.07.1997). În pofida modificărilor operate, constatăm că cadrul normativ naţional privind evaluarea bunurilor domeniului public şi privat al statului nu oferă criterii uniforme de stabilire a valorii juste, fapt care va determina stabilirea subiectivă a valorii juste a patrimoniului.

4.4. Numărul formelor de raportare financiară nu este justificat şi complică întocmirea calitativă a acestora, precum şi analiza ulterioară a informaţiei financiare.

În prezent, instituţiile publice întocmesc 13 rapoarte financiare. Pornind de la obiectivul rapoartelor financiare, care constă în oferirea informaţiei despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de numerar ale unei autorităţi/ instituţii bugetare, utilă pentru o gamă largă de utilizatori la luarea deciziilor economice, numărul acestora nu este justificat³².

________________________

³²Informaţia necesară pentru analiza, monitorizarea patrimoniului, bugetului în vederea luării deciziilor manageriale se regăseşte în formele FD(041)- FD(044), celelalte rapoarte conţinând informaţii complementare.

4.5. Formele de raportare (FD-042 şi FD-044) nu conţin informaţii la nivel de buget consolidat necesare pentru analiza şi monitorizarea execuţiei bugetului.

Veniturile aferente finanţării de la buget sunt reflectate în compartimentul “Alte venituri şi finanţări”, împreună cu veniturile din realizarea activelor, din reevaluare, alte venituri. Astfel, în Raportul privind veniturile şi cheltuielile efective (FD-042) nu este prezentă separat suma finanţării de la buget, veniturile respective fiind raportate împreună cu alte venituri.

Raportul privind executarea bugetului (FD-044) nu este consolidat la nivel de APC, în aspectul Clasificaţiei economice, acesta agregându-se,în aspectul Clasificaţiei bugetare, pe programe şi activităţi, ceea ce face dificile analiza şi monitorizarea executării bugetului.

4.6. Deşi valoric sunt nesemnificative, nu toate creanţele şi datoriile cu termenul de achitare expirat se regăsesc în Formele de raportare financiară FD-044 şi FD-049, dat fiind necorelarea termenului de prezentare a rapoartelor financiare menţionate³³ cu perioada de prezentare/livrare a facturilor.

De asemenea, menţionăm că cadrul de raportare financiară nu prevede evidenţa creanţelor compromise (în cazul în care acestea nu sunt recuperabile) şi a datoriilor contingente.

________________________

³³ FD-049 se prezintă până la 10 ianuarie, iar FD-044 - până la 20 februarie.

4.7. Se constată dificultăţi şi neajunsuri la reformarea cadrului de raportare financiară în contextul trecerii la SNCSP.

Urmare trecerii la cadrul noul de raportare financiară, aplicabil din 01.01.2016, pasivul bilanţului este format doar din datorii şi rezultate, fără elemente de capital. Astfel, potrivit normelor tranzitive³⁴, entităţile publice au efectuat trecerea fondurilor de mijloace fixe şi investiţional la rezultatul financiar³⁵. Referitor la fondul de OMVSD, acesta a fost trecut la venituri din mijloace speciale, care, de asemenea, au fost reflectate la rezultatul financiar din anii precedenţi.

Menţionăm că, după natura lor,fondurile reprezintă învestiţii în patrimoniul instituţiei (capitalul instituţiei), iar rezultatul financiare ste destinat generalizării informaţiei privind performanţa financiară a instituţiei bugetare din perioadele precedente. Prin urmare,rezultatul financiar din anii precedenţi nu prezintă o situaţie reală.

________________________

³⁴ Tabelul de trecere a soldurilor subconturilor contabile din Planul de conturi, aprobat prin Ordinul nr.93 din 19.07.2010, la subconturile noului Plan de conturi, aprobat prin Ordinul nr.216 din 31.12.2015,http://old.mf.gov.md/actnorm/contabil/evidenta 

³⁵ În cadrul Ministerului Finanţelor au fost trecute solduri în sumă totală de 815,2 mil. MDL.

4.8. Cheltuielile aferente uzurii/amortizării mijloacelor fixe intrate până la 01.01.2016 au fost reflectate neîntemeiat.

Conform cadrului de raportare financiară aplicabil până la 01.01.2016, la procurarea mijloacelor fixe, valoarea acestora era inclusă integral în cheltuieli, uzura fiind calculată prin micşorarea fondului de mijloace fixe, fără reflectarea cheltuielilor din anul de gestiune. Din 01.01.2016, prin calcularea uzurii/amortizării, are loc recuperarea eşalonată a valorii activelor,ţinându-se cont de uzura fizică şi morală, cu înregistrarea anuală a cheltuielilor aferente. Astfel, valoarea mijloacelor fixe procurate până la 01.01.2016 a fost reflectată la cheltuieli şi în rezultatul anilor precedenţi.

Odată cu trecerea la noua metodologie de evidenţă contabilă, din 01.01.2016, instituţiile publice calculează uzura pentru toate mijloacele fixe la sfârşit de an, cu reflectarea acesteia la cheltuielile anului. Această metodă de contabilizare a uzurii contravine principiului permanenţei metodelor, deoarece are loc “dublarea” cheltuielilor şi denaturarea rezultatului financiar al anului.

Potrivit estimărilor echipei de audit, în anul 2017, doar în cadrul Ministerului Finanţelor, cheltuielile aferente uzurii/amortizării au fost majorate cu suma estimativă de119,6 mil.MDL³⁶ - uzura anuală a activelor intrate până la 01.01.2016.

Respectiv, rezultatul financiar din anii precedenţi la 01.01.2018 (contul 722) a fost micşorat cu 239,0 mil.MDL (sumă estimativă) - cheltuieli calculate repetat, fapt ce contravine prudenţei cheltuielilor raportate³⁷.

Remarcăm că în prezent avem un rezultat financiar al anilor precedenţi majorat artificial, care va prezenta o situaţie reală după calcularea uzurii/amortizării mijloacelor fixe procurate până la 01.01.2016 la 100% şi poate dura în timp aproximativ 40 de ani.

________________________

³⁶Valoarea cheltuielilor aferente uzurii calculate în anul 2015.

³⁷ pct.3.3.169, pct.4.1.3. c) din Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

4.9. Contul “Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale autorităţilor/instituţiilor bugetare”este utilizat ca fiind un cont de regularizare şi, respectiv,nu prezintă o informaţie fidelă privind corectările rezultatelor din anii precedenţi.

Potrivit cadrului de raportare financiară aplicabil³⁸, grupa de conturi 723 “Corectarea rezultatelor anilor precedenţi ale autorităţilor/instituţiilor bugetare” este destinată generalizării informaţiei privind rezultatele corectărilor efectuate în perioada de gestiune în operaţiile aferente perioadelor precedente. Din decembrie 2017³⁹, cadrul de raportare⁴⁰ a fost completat cu: “Tot la subcontul respectiv se reflectă transmiterea/primirea activelor şi pasivelor, în cazul reorganizării autorităţilor/instituţiilor bugetare.”,ceea ce vine în contradicţie cu natura/esenţa economică a contului. La “Corectarea rezultatelor anilor precedenţi” urmau a fi înscrise doar rezultatele obţinute în anii precedenţi şi depistate în perioada de gestiune. În acest context, valoarea rezultatului financiar stabilit prin corectarea tranzacţiilor din anii precedenţi nu este veridică.

________________________

³⁸ Ordinului ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

³⁹Pct.2.3.15 din Ordinul ministrului finanţelor nr.163 din 28.12.2017 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12. 2015.

⁴⁰Pct. 3.7.11 din Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

V. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Pentru executarea prevederilor Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 şi Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, recomandăm Ministerului Finanţelor:

1. Elaborarea metodologiei de consolidare a informaţiilor din rapoartele financiare în sectorul public, la nivel de Org1i şi Org1 (pct. 2.1., pct.4.2.);

2. Ţinându-se cont de natura contului “rezultatul financiar din anii precedenţi”, se impune regândirea planului de conturi, cu introducerea conturilor “de capital”, precum şi corectarea rezultatului din anii precedenţi cu formulele corespunzătoare, în vederea restabilirii investiţiilor statului în entitatea publică (fondul mijloacelor fixe, fondul investiţional) (pct. 4.7.);

3. Completarea cadrului de raportare financiară aplicabil în sectorul public⁴¹ cu principii ale contabilităţii determinate de realitatea economică,în vederea prezentării unei imagini fidele a poziţiei financiare şi celei patrimoniale⁴² (pct. 4.1.);

4. Regândirea mecanismului de evaluare/reevaluare a patrimoniului statului în baza unor criterii unice, în vederea excluderii subiectivismului la recunoaşterea şi raportarea la valoarea justă a acestuia (pct. 2.5., pct.4.3.);

5. Stabilirea expresă a modalităţii de calculare a salariului mediu anual la determinarea ajutorului material pentru funcţionarii publici⁴³ (pct. 2.9.);

6. Corectarea formulei de calculare a bazei uzurabile şi duratei de funcţionare utilă recalculată la capitalizarea mijloacelor fixe, cu recalcularea cheltuielilor aferente uzurii şi întocmirea notelor contabile de corectare (pct. 2.4.);

7. Reducerea numărului de rapoarte financiare în vederea facilitării utilizării informaţiei financiare, precum şi analiza şi monitorizarea executării bugetului în aspectul Clasificaţiei economice (pct. 4.4.).

________________________

⁴¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Ordinul ministrului finanţelor nr.163 din 28.12.2017.

⁴²Principiul prudenţei, principiul prevalenţei economicului asupra juridicului, principiul independenţei.

⁴³Pct.8, subpct.4) din Hotărârea Guvernului nr.331 din 28.05.2012 privind salarizarea funcţionarilor publici.