Hotărâre nr.69 din 19.12.2017 cu privire la Raportul auditului performanţei "Asigură Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la Raportul auditului performanţei “Asigură Agenţia Naţională

pentru Siguranţa Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele

alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă

pericol pentru sănătatea consumatorilor?”

nr. 69  din  19.12.2017

 (în vigoare 09.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 40-47 art. 8 din 09.02.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului dl Vasile Luca, directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor dl Gheorghe Gaberi, şefului adjunct al Departamentului venituri şi control vamal al Serviciului Vamal dl Viorel Doagă, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Asigură Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor?”

______________________________

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi², Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi³, cadrul regulator intern, precum şi cu bunele practici în domeniu.

______________________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

³ Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul

Activitatea de audit a fost orientată spre realizarea obiectivului de audit: “Garantează Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor că produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi inofensive?”, prin determinarea faptului dacă sistemul de management şi control aferent procedurilor de import în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (în continuare - ANSA) este funcţional şi eficace, precum şi prin evaluarea problemelor şi punctelor slabe, care au generat tergiversarea implementării politicilor de rigoare în domeniul siguranţei alimentare, acordând o atenţie sporită nivelului de implementare a măsurilor prestabilite în Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

Probele de audit au fost colectate de la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, I.P. Centrul Republican de Diagnostică Veterinară şi de la Î.S. “Centrul Naţional de Verificare şi Certificare a Producţiei Vegetale şi Solului”.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Pentru a garanta siguranţa şi inofensivitatea produselor alimentare provenite din import, ANSA, ca autoritate responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul de reglementare şi control pentru siguranţa alimentelor pe întreg lanţul alimentar, trebuie să întreprindă acţiuni prompte de consolidare a capacităţilor instituţionale, orientate spre standardele europene de calitate.

Evaluările efectuate de audit denotă că ANSA a realizat unele progrese în vederea implementării acţiunilor prevăzute în documentele de politici, care se exprimă prin:

♦ reconstrucţia a 4 puncte de control sanitar-veterinar şi fitosanitar şi dotarea acestora cu echipamentul necesar, pentru consolidarea capacităţilor de gestionare a riscurilor aferente siguranţei alimentelor provenite din import;

♦ implementarea Sistemului informaţional computerizat veterinar integrat TRACES, în scopul de a urmări mişcarea tuturor produselor alimentare, a hranei pentru animale şi a animalelor vii, pentru o mai bună protecţie a consumatorilor în acest sens;

♦ elaborarea unor proceduri operaţionale aferente controalelor efectuate la importul de mărfuri, menite să îmbunătăţească calitatea acestora.

Deşi ANSA a întreprins unele măsuri în vederea realizării acţiunilor menţionate, evaluările de audit denotă unele deficienţe şi problematici, care subminează funcţionarea eficientă a ANSA în aspectul obţinerii progreselor în domeniul siguranţei alimentelor, şi anume:

♦ neelaborarea documentelor de planificare în vederea implementării principalelor documente de politici, inclusiv neaprobarea până la momentul actual a Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2017-2022, ceea ce nu asigură continuitatea acţiunilor prestabilite şi durabilitatea acţiunilor întreprinse aferente domeniului;

♦ nerealizarea pe deplin de către ANSA a acţiunilor prevăzute în Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, fapt care a condiţionat neatingerea integrală a rezultatelor scontate;

♦ sistemul de control intern al ANSA, aferent procedurilor de import, nu asigură în deplină măsură siguranţa alimentelor importate şi necesită îmbunătăţiri, prin ajustarea la rigorile cadrului regulator, astfel asigurând calitatea şi eficacitatea controalelor efectuate;

♦ deşi au fost investite mijloace în sumă de peste 60,0 mil.lei în dotarea a 4 posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră, echipamentele şi utilajul din dotare nu sunt utilizate eficient şi, respectiv, nu este atins efectul scontat, aceasta favorizând pătrunderea pe piaţa internă a produselor neconforme, care reprezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor;

♦ procedurile existente în cadrul ANSA privind autorizarea operaţiunilor de import al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar nu garantează siguranţa produselor importate;

♦ acţiunile întreprinse de către ANSA nu sunt suficiente pentru a asigura un management eficient privind supravegherea sanitar-veterinară şi fitosanitară, bazat pe principii de siguranţă alimentară;

♦ sunt necesare îmbunătăţiri în aspectul mecanismelor existente de colaborare între ANSA şi Serviciul Vamal, întrucât lipsa accesului la Sistemul Integrat Vamal Asycuda World, privind importul de mărfuri, creează premise pentru a nu fi supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar integral toate loturile importate, pe acest segment atestându-se, în opinia auditului, un risc major de fraudă şi corupţie;

♦ ANSA nu are stabilite activităţi eficiente la importul de produse care conţin organisme modificate genetic şi nu monitorizează ulterior utilizarea acestora, în scopul detectării eventualelor efecte neprevăzute;

♦ loturile importate de la care au fost prelevate probe sunt expuse comercializării până la obţinerea rezultatelor de laborator, fapt care afectează siguranţa alimentelor importate şi are impact nefast asupra sănătăţii consumatorilor;

♦ realizarea planurilor de prelevare a probelor la un nivel foarte redus nu garantează în totalitate siguranţa alimentelor provenite din import.

Constatările auditului sunt expuse în Raportul de audit, anexat la prezenta Hotărâre, acestea fiind urmate de recomandări specifice de remediere a neconformităţilor şi de îmbunătăţire a proceselor în domeniul auditat.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Asigură Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor?”, care este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, pentru documentare, şi se cere să întreprindă acţiuni punctuale, conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, pentru documentare, şi se cere:

2.2.1. înaintarea propunerilor de revizuire a prescripţiilor Hotărârii Guvernului nr.603 din 20.05.2003 cu privire la Comisia Naţională pentru Securitatea Biologică, în vederea stabilirii componenţei nominale a acestei Comisii;

2.2.2. realizarea acţiunilor privind urgentarea aprobării Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2017– 2022;

2.3. Serviciului Vamal, pentru autosesizare pe marginea situaţiilor descrise în subcapitolul 3.2.6. din Raportul de audit, şi se cere:

2.3.1. întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea creării unei platforme unice de schimb de informaţii în scopul îmbunătăţirii calităţii controalelor efectuate de către ANSA la importul produselor alimentare, astfel încât mărfurile supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar să nu poată intra în ţară fără verificarea la frontieră a siguranţei lor;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.5. Procuraturii Generale, pentru informare;

2.6. Parlamentului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.7. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. – 2.3. din prezenta Hotărâre se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.69 din 19.12.2017

RAPORTUL

auditului performanţei “Asigură Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor,

prin controalele efectuate, că toate produsele alimentare provenite din import

 sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor?”

LISTA ACRONIMELOR

GLOSAR

Organism modificat genetic – orice organism, cu excepţia celui uman, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât prin încrucişare şi/sau recombinare naturală.

Notă: Glosarul prezentat are rol informativ şi nu produce efecte legale.

SINTEZA

Alimentele, hrana pentru animale, plantele şi animalele vii se importă în scopul de a satisface cerinţele consumatorilor din RM, însă expansiunea globală a comerţului mondial generează şi riscuri asociate acestor importuri. Astfel, ANSA are un rol decisiv în abordarea acestor riscuri, pentru a garanta că produsele alimentare provenite din import sunt sigure.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor reprezintă o structură unitară, al cărei rol este să garanteze consumatorilor din Republica Moldova că produsele alimentare folosite în alimentaţie nu le pune în pericol sănătatea.

În acest context, Curtea de Conturi şi-a propus efectuarea auditului performanţei la Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, pentru a determina dacă mecanismele existente în cadrul ANSA, precum şi acţiunile întreprinse de către aceasta garantează faptul că produsele alimentare provenite din import sunt, mai întâi de toate, sigure. Auditul a fost realizat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi¹ şi cu Standardele de audit, incluzând metode şi proceduri considerate necesare pentru formularea unei concluzii care ar răspunde la întrebarea generală de audit.

Republica Moldova a realizat o reformă cuprinzătoare a sistemului său intern de siguranţă a alimentelor, care vizează alinierea la legislaţia UE privind siguranţa alimentelor şi este determinată de agenda sa de integrare europeană şi de acordul ţării cu UE privind Zona de Liber Schimb Aprofundată şi Cuprinzătoare. Unul dintre rezultate a fost constituirea în anul 2013 a ANSA, în calitate de autoritate unică competentă responsabilă de controlul siguranţei produselor alimentare.

Evaluările efectuate de audit denotă că ANSA a realizat unele progrese în vederea implementării acţiunilor prevăzute în documentele de politici, care se exprimă prin:

♦ reconstrucţia a 4 Posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar şi dotarea acestora cu echipamentul necesar, în scopul consolidării capacităţilor de gestionare a riscurilor aferente siguranţei alimentelor;

♦ implementarea Sistemului informaţional computerizat veterinar integrat TRACES, pentru a urmări mişcarea tuturor produselor alimentare, a hranei pentru animale şi a animalelor vii, spre o mai bună protecţie a consumatorilor;

♦ elaborarea unor proceduri operaţionale aferente controalelor efectuate la importul de mărfuri, menite să îmbunătăţească controalele efectuate de către inspectorii din cadrul ANSA.

Deşi ANSA a întreprins unele măsuri în vederea realizării acţiunilor menţionate, evaluările de audit au relevat unele deficienţe şi problematici, care subminează funcţionarea eficientă a ANSA pentru obţinerea progreselor în domeniul siguranţei alimentelor, şi anume:

♦ neelaborarea documentelor de planificare în vederea implementării principalelor documente de politici, inclusiv lipsa la momentul actual a unei Strategii în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2017-2022, ceea ce nu asigură continuitatea acţiunilor prestabilite şi durabilitatea măsurilor întreprinse aferente domeniului;

♦ nerealizarea în deplină măsură de către ANSA a acţiunilor prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE, fapt care a determinat neatingerea integrală a rezultatelor scontate;

♦ sistemul de control intern la ANSA, aferent procedurilor de import, nu asigură pe deplin siguranţa alimentelor şi necesită îmbunătăţiri, prin ajustarea la rigorile cadrului regulator, astfel asigurând calitatea şi eficacitatea controalelor efectuate;

♦ deşi au fost investite mijloace în sumă de peste 60,0 mil.lei în dotarea a 4 Posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar, echipamentele şi utilajul din dotare nu sunt utilizate eficient şi, respectiv, nu este atins efectul scontat, aceasta favorizând pătrunderea pe piaţa internă a produselor neconforme, care reprezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor;

♦ procedurile existente în cadrul ANSA privind autorizarea operaţiunilor de import al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar nu garantează siguranţa produselor importate;

♦ acţiunile întreprinse de către ANSA nu sunt suficiente pentru a asigura un management eficient privind supravegherea sanitar-veterinară şi fitosanitară, bazat pe principii de siguranţă alimentară;

♦ sunt necesare îmbunătăţiri în aspectul mecanismelor existente de colaborare între ANSA şi Serviciul Vamal, întrucât lipsa accesului la Sistemul Integrat Vamal Asycuda World, privind importul de mărfuri, creează premise pentru a nu fi supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar toate loturile importate;

♦ ANSA nu are stabilite activităţi eficiente la importul de produse care conţin organisme modificate genetic şi nu monitorizează ulterior utilizarea acestora în scopul detectării eventualelor efecte neprevăzute;

♦ loturile importate de la care au fost prelevate probe sunt expuse comercializării până la obţinerea rezultatelor de laborator, fapt care afectează siguranţa alimentelor importate şi are impact nefast asupra sănătăţii consumatorilor;

♦ realizarea planurilor de prelevare a probelor la un nivel foarte redus nu garantează siguranţa alimentelor provenite din import.

Impactul auditului presupune posibilitatea valorificării rezultatelor obţinute şi oferirea acestora părţilor interesate (Parlament, Guvern şi societatea civilă), formulate în concluzii şi recomandări, referitor la măsurile ce se impun pentru remedierea eventualelor neajunsuri şi deficienţelor constatate, precum şi pentru atingerea unui management performant în domeniul auditat.

Recomandările de audit sunt orientate spre impulsionarea dezvoltării unui sistem de management eficient în domeniul siguranţei alimentare, bazat pe un cadru juridic calitativ, armonizat la standardele europene.

________________________________

¹ Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2017” (cu modificările şi completările ulterioare).

I. INTRODUCERE

Protejarea sănătăţii cetăţenilor, la fiecare etapă a procesului de producţie, este o prioritate-cheie a politicilor economice şi de sănătate publică. Pornind de la bunele practici ale UE, guvernarea îşi doreşte să se asigure că cetăţenii RM au acces la alimente sigure, obţinute din plante şi animale sănătoase. În acelaşi timp, îşi propune să garanteze buna funcţionare a tuturor părţilor implicate pe întreg lanţul alimentar şi să informeze adecvat şi transparent consumatorii cu privire la originea, conţinutul, etichetarea şi utilizarea alimentelor.

Responsabilitatea principală privind implementarea politicii statului în domeniul siguranţei alimentelor îi revine Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, care a fost creată la 16 ianuarie 2013, misiunea, funcţiile de bază, atribuţiile, drepturile şi organizarea activităţii fiind stabilite în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea ANSA, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013.

ANSA deţine calitatea de autoritate publică centrală de supraveghere sanitar-veterinară din subordinea Guvernului şi este responsabilă de implementarea politicii şi strategiilor în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei produselor alimentare, fiind abilitată să organizeze, să supravegheze şi să controleze respectarea prevederilor legale şi ale altor acte normative în domeniu.

ANSA este condusă de către directorul general, care este numit şi eliberat din funcţie prin Hotărâre de Guvern, la propunerea Prim-ministrului. Directorul general este asistat în conducerea sa de către 3 directori generali adjuncţi pentru problemele: sanitar-veterinare; fitosanitare; siguranţei alimentelor şi controlul calităţii, care sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de către Guvern.

ANSA este autoritatea competentă responsabilă de controlul importurilor de alimente, hrană pentru animale, plante şi animale vii pe teritoriul RM.

În cadrul Aparatului central, responsabilitatea privind implementarea politicilor şi strategiilor în domeniul sănătăţii animalelor, plantelor şi siguranţei alimentelor în timpul importului, precum şi privind supravegherea asigurării respectării actelor normative cu impact în domeniu este pusă în sarcina Direcţiei coordonarea posturilor la frontieră.

Controalele importurilor au loc la Posturile de control sanitar-veterinar şi fitosanitar, în cadrul cărora activează inspectori în domeniul sanitar-veterinar şi inspectori în domeniul fitosanitar. Posturile de control exercită un complex de măsuri, orientate spre protecţia teritoriului Republicii Moldova de pătrunderea sau introducerea din alte state a produselor neconforme. Inspectorii posturilor de control la frontieră efectuează:

- controlul documentelor care însoţesc lotul de plante, produse sau animale vii;

- controlul identităţii mărfii din lot;

- controlul fizic (clinic în cazul animalelor vii);

- prelevarea probelor de produse alimentare, plante sau material biologic şi le expediază la laborator în vederea stabilirii conformităţii cu cerinţele legislaţiei în vigoare;

- permiterea importului numai pentru transporturile cu produse care corespund cerinţelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, reţinerea sau respingerea transportului, după caz;

- dispunerea prin prescripţii, măsuri de igienizare, carantină sau alte măsuri ce se impun;

- înscrieri în registrele corespunzătoare după procedura de control.

Instituţia Publică Centrul Republican de Diagnostică Veterinară este laboratorul implicat în aspectele analitice de laborator ale controlului sanitar-veterinar la frontieră. Laboratoarele care efectuează testele în cadrul controlului fitosanitar sunt: Î.S. “Centrul Naţional de Verificare şi Certificare a Producţiei Vegetale şi Solului”, Laboratorul de Încercări al Centrului Naţional de Sănătate Publică şi Laboratorul de Încercări al Î.S. “Centrul de Standardizare şi Experimentarea Calităţii Producţiei de Conserve”.

Structura organizatorică şi efectivul-limită, per ansamblu, pentru ANSA se aprobă de către Guvern, iar pentru Aparatul central al ANSA - de către MF, cuprinzând 17 direcţii, 4 secţii şi 10 posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar (prezentată schematic în Anexa nr.2 la Raport). Principalele responsabilităţi şi atribuţii sunt prezentate în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

UE contribuie în mod semnificativ la garantarea securităţii alimentare la nivel global şi cooperează cu alte ţări, care nu fac parte din spaţiul UE, pentru a elabora sisteme eficiente de asigurare a calităţii produselor alimentare. Politicile UE în domeniul siguranţei alimentelor promovează un cadru durabil, care să contribuie la protejarea sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei de pe continentul european.

În contextul importanţei asigurării siguranţei alimentare a RM şi reieşind din angajamentele asumate pe plan extern în raport cu cerinţele UE, este imperativă armonizarea contextului naţional cu valorile şi standardele europene, transpuse în documentele de politici naţionale prin acţiuni realiste şi concrete.

La realizarea misiunii auditul s-a concentrat, în principal, pe identificarea, verificarea şi analizarea problemelor existente pe segmentul importului de produse alimentare, analizând performanţa atinsă în contextul eficienţei şi eficacităţii rezultatelor obţinute comparativ cu cele scontate.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea faptului dacă: “Garantează ANSA că produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi inofensive?”.

În acest sens, echipa de audit şi-a formulat 2 întrebări specifice:

1. Au realizat responsabilii din cadrul ANSA acţiuni relevante pentru implementarea cu succes a documentelor de politici în domeniul siguranţei alimentelor?

2. Sunt controalele ANSA eficiente şi eficace pentru a garanta inofensivitatea produselor alimentare provenite din import?

Curtea de Conturi a evaluat gradul de implementare a documentelor de politici în domeniul siguranţei alimentare pentru perioada 2014-2017 (10 luni) prin prisma acţiunilor întreprinse de către ANSA în vederea obţinerii rezultatelor scontate, precum şi modul de efectuare a controlului asupra respectării cerinţelor legale privind siguranţa alimentară la importul de produse alimentare de către responsabilii din cadrul ANSA.

În acest context, echipa de audit a examinat probele de natură analitică şi documentară. Concomitent, pe parcursul auditului, au fost efectuate vizite în teren şi observaţii fizice la 6 din 10 PCSVF, fiind intervievate persoanele responsabile şi analizate rezultatele obţinute. De asemenea, auditul a colectat probe în cadrul a 6 Direcţii teritoriale ale ANSA, precum şi la 2 Laboratoare.

Abordarea de audit este una mixtă, axată pe evaluarea de sistem, stabilind dacă sistemele de management şi control sunt funcţionale şi eficace, dar şi pe evaluarea orientată pe probleme, identificând şi analizând deficienţele şi punctele slabe, care au generat tergiversarea implementării politicilor de rigoare în domeniul siguranţei alimentare, acordând o atenţie sporită nivelului de implementare a acţiunilor prestabilite în Acordul de Asociere între RM şi UE, precum şi determinând dacă acţiunile întreprinse de către responsabilii din cadrul ANSA garantează faptul că produsele alimentare provenite din import sunt, mai întâi de toate, sigure.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în aplicarea unor proceduri pentru colectarea probelor de audit privind determinarea eficienţei şi eficacităţii acţiunilor întreprinse de către ANSA pentru realizarea obiectivelor documentelor de politici în domeniul siguranţei alimentare.

Domeniul de aplicare şi metodologia de audit sunt prezentate în Anexa nr.1. la prezentul Raport.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul general de audit: “Garantează ANSA că produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi inofensive?”

3.1. Obiectivul I: “Au realizat responsabilii din cadrul ANSA acţiuni relevante pentru implementarea cu succes a documentelor de politici în domeniul siguranţei alimentelor?”

3.1.1. ANSA urmează să fortifice capacităţile sale instituţionale prin implementarea unor instrumente eficace de monitorizare a rezultatelor.

ANSA, ca autoritate responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul de reglementare şi control privind siguranţa alimentelor pe întreg lanţul alimentar, trebuie să urmeze un proces de planificare strategică pentru a-şi identifica misiunea, scopurile, obiectivele şi rezultatele, precum şi să aplice o strategie pentru a-şi organiza activităţile pe termen mediu. În scopul evaluării gradului de atingere a obiectivelor stabilite în domeniu, echipa de audit a examinat principalele documente de politici privind siguranţa alimentară. În acest sens, exemplificăm următoarele situaţii constatate în cadrul auditului.

√ ANSA nu a elaborat un Plan de acţiuni în vederea implementării Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, ceea ce nu asigură continuitatea acţiunilor prestabilite şi durabilitatea măsurilor întreprinse aferente domeniului.

În conformitate cu Planul de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM şi UE, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1125 din 14.12.2010², în scopul stabilirii unui sistem eficient de siguranţă alimentară în RM, Guvernul urma să pregătească şi să implementeze o Strategie privind siguranţa alimentară, însoţită de un plan operaţional şi termene de realizare.

Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr.747 din 03.11.2011³, a fost aprobată Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, care cuprinde un Plan de acţiuni pentru implementarea acesteia, drept responsabili fiind desemnaţi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (actualmente Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului), Ministerul Sănătăţii (actualmente Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale), Ministerul Economiei (actualmente Ministerul Economiei şi Infrastructurii) şi autoritatea nou creată în domeniul siguranţei alimentelor (actualmente ANSA).

Obiectivul general al Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor constă în atingerea celui mai înalt grad de protecţie a sănătăţii publice şi a intereselor consumatorilor în ceea ce priveşte inofensivitatea alimentelor.

Obiectivele specifice ale Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor sunt:

a) îmbunătăţirea cadrului normativ, care să asigure creşterea coerenţei legislaţiei în domeniul siguranţei alimentare şi care va viza toate aspectele producţiei alimentare umane pe întreg lanţul alimentar;

b) înfiinţarea unei autorităţi naţionale în domeniul siguranţei alimentelor;

c) fortificarea procedurilor de control privind siguranţa alimentelor, care să asigure un cadru unitar pentru operarea sistemelor naţionale de control şi inspecţie.

Urmare a realizării unuia dintre obiectivele specifice ale Strategiei menţionate, în anul 2013⁴ a fost creată Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, care a preluat controlul asupra siguranţei alimentelor în RM, în baza reorganizării prin fuziune a Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală şi a Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer.

Deşi fiecare cetăţean trebuie să beneficieze de produse alimentare calitative, auditul denotă că ANSA, ca autoritate nou-creată în domeniul siguranţei alimentelor, nu a asigurat în deplină măsură un cadru clar de management al riscurilor în domeniu, nu a elaborat un plan de acţiuni la nivel instituţional, care să stabilească distinct etapele şi termenele de implementare, rezultatele scontate şi indicatorii de progres, condiţii în care lipsesc acţiunile pentru realizarea acestora, precum şi criteriile de evaluare a procesului de implementare a Strategiei.

De menţionat că pe tot parcursul implementării Strategiei, MAIA, conform responsabilităţilor care îi revin, nu a solicitat informaţii privind progresele înregistrate, iar ANSA nu a raportat despre acţiunile realizate în acest sens.

Ulterior, deşi MADRM a informat echipa de audit despre faptul că ANSA a realizat în termenele stabilite toate obiectivele, inclusiv activităţile şi indicatorii de performanţă, totuşi, auditul atestă un impact modest în raport cu rezultatele obţinute.

√ Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2017-2022 nu este aprobată.

Definirea unei strategii clare este un factor important în eficientizarea activităţilor oricărei instituţii. Conform cerinţelor normative în vigoare şi bunelor practici ale UE, o strategie ar trebui să stabilească ce-şi propune instituţia să realizeze pe termen mediu, cu concentrarea atenţiei pe politici şi scopuri calitative, suficient de clare pentru a oferi o bază în prioritizarea activităţilor, cu motivarea managementului şi personalului său.

Principiul de bază al politicii privind siguranţa alimentelor este aplicarea unei abordări integrate care să includă toate etapele lanţului alimentar. Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi normativ în acest domeniu permite atingerea unui înalt grad de protecţie a sănătăţii publice şi a intereselor consumatorilor.

Elaborarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor în RM pentru anii 2017–2022 este determinată de prevederile Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.747 din 03.10.2011, Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014-2020, precum şi de prevederile Strategiei naţionale de sănătate publică pentru anii 2014-2020.

De asemenea, unul dintre principalii vectori care impun elaborarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor în RM pentru anii 2017– 2022 este Acordul de Asociere RM-UE, care obligă armonizarea cadrului normativ naţional la aquis-ul comunitar.

Totodată, necesitatea aprobării Strategiei se regăseşte şi în Foaia de parcurs privind agenda de reforme prioritare, un document cu acţiuni comune ale Guvernului şi Parlamentului, care are drept scop ameliorarea efectelor dificultăţilor social-politice şi economice curente şi accelerarea calitativă a procesului de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, precum şi aprofundarea cooperării cu Fondul Monetar Internaţional şi alţi parteneri de dezvoltare.

La momentul efectuării misiunii de audit, Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2017-2022, elaborată de către MADRM, în colaborare cu ANSA, se află în faza de proiect, la etapa de avizare de către autorităţile competente.

√ ANSA nu a aprobat un Plan de acţiuni pentru anii 2014 şi 2015 privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE.

Urmare ratificării Acordului de Asociere RM-UE⁵, Guvernul a aprobat⁶ Planul naţional de acţiuni pentru anii 2014-2016 privind implementarea Acordului menţionat.

ANSA, deşi nu a elaborat un Plan de acţiuni pentru anii 2014-2015 în vederea realizării PNA pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE, care să corespundă rigorilor cadrului normativ în vigoare⁷ şi să fie aprobat de către conducerea instituţiei, a raportat periodic către Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene despre progresele înregistrate în contextul PNA.

De menţionat că, pentru următoarea perioadă de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, ANSA a emis ordine cu privire la elaborarea şi aprobarea Planurilor de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere.

Astfel, în lipsa unei planificări coerente, acţiunile trasate în principalele documente de politici sunt afectate de riscul de neatingere a scopurilor stabilite, ca urmare a realizării acţiunilor haotice şi confuze din partea actorilor principali responsabili de implementarea politicilor statului în domeniul siguranţei alimentelor.

________________________________

² Hotărârea Guvernului nr.1125 din 14 decembrie 2010 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.

³ Hotărârea Guvernului nr.747 din 03.11.2011 cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015.

⁴ Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

⁵ Legea nr.112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între RM, pe de o parte, şi UE şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte.

⁶ Hotărârea Guvernului nr.808 din 07.10.2014 cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere RM – UE în perioada 2014 – 2016.

⁷ Hotărârea Guvernului nr.33 din 11.01.2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de documentele de politici.

3.1.2. Nerealizarea în deplină măsură de către ANSA a acţiunilor prevăzute în Acordul de Asociere RM-UE a determinat neatingerea integrală a rezultatelor scontate.

Raportarea de bună calitate are o importanţă crucială pentru instaurarea unei atmosfere de încredere între instituţiile statului, partenerii de dezvoltare şi societatea civilă, prin sporirea credibilităţii şi a transparenţei.

Astfel, conform PNA pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pe perioada anilor 2014-2016, au fost planificate 37 de acţiuni, care urmau a fi realizate de către ANSA, în comun cu MAIA.

Conform informaţiei prezentate de către ANSA privind acţiunile realizate în vederea îndeplinirii PNA pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pe anii 2014-2016, remisă la 10.01.2017 către MAEIE, pe parcursul anilor 2014-2016 au fost realizate 27 de acţiuni, 7 acţiuni au fost iniţiate, iar alte 3 acţiuni au rămas nerealizate, şi anume:

♦ darea în exploatare a Posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar şi dotarea lor cu echipamentul necesar pentru desfăşurarea activităţilor;

♦ implementarea unui sistem informatic pentru comunicarea şi raportarea datelor aferente activităţilor de control ale ANSA;

♦ echiparea laboratoarelor oficiale specializate (inclusiv a laboratoarelor de referinţă) care sunt acreditate la nivel regional şi finalizarea procesului de dezvoltare a Sistemului de înregistrare şi trasabilitate a animalelor.

În primul semestru al anului 2017 a fost realizată acţiunea ce ţine de darea în exploatare a 4 Posturi de control sanitar-veterinar şi fitosanitar moderne, echipate şi dotate conform cerinţelor UE, pentru efectuarea controalelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, iar alte 2 acţiuni prevăzute în PNA pentru perioada 2014-2016 au rămas nerealizate.

Totodată, în vederea evaluării nivelului de realizare a acţiunilor şi corectitudinii raportării indicatorilor de rezultat, auditul a selectat şi a analizat 36 de acţiuni (100%) din PNA, Capitolul IV “Măsuri sanitare şi fitosanitare”, de implementarea cărora este responsabilă ANSA.

Urmare analizei efectuate, evaluările de audit indică lipsa unor acţiuni eficiente, care urmau a fi întreprinse în acest sens, constatând că în 9 cazuri (25%) din cele analizate, statutul privind stabilirea nivelului de realizare a fost raportat incorect de către ANSA (a se vedea Anexa nr.4 la Raport).

Astfel, din totalul de 36 de acţiuni stabilite în PNA pe anii 2014-2016:

• 15 acţiuni (42%) realizate;

• 9 acţiuni (25%) nerealizate;

• 8 acţiuni (22%) parţial realizate;

• 4 acţiuni (11%) neraportate.

Nivelul de implementare a acţiunilor din PNA pentru anii 2014 -2016 este prezentat în Diagrama nr.1.

Totodată, auditul denotă că nu a fost asigurată continuitatea preluării acţiunilor nerealizate sau parţial realizate prevăzute în PNA pentru perioada anilor 2014 – 2016, cu transpunerea acestora în PNA pentru anii 2017-2019, ceea ce nu era prevăzut ca necesitate. Acest fapt a contribuit la diminuarea impactului scontat în urma realizării prevederilor Acordului de Asociere RM-UE la Capitolul IV “Măsuri sanitare şi fitosanitare”.

Generalizând cele constatate, se concluzionează că măsurile întreprinse de către factorii responsabili din cadrul ANSA privind implementarea documentelor de politici nu au contribuit în mod eficient la fortificarea capacităţilor în domeniul siguranţei alimentelor în RM, astfel nefiind elaborate Planuri de acţiuni la nivel de instituţie în vederea implementării Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011 -2015 şi a Acordului de Asociere RM-UE (anii 2015 şi 2016). Totodată, până la momentul actual, Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2017-2022 nu a fost aprobată, fapt care afectează continuitatea implementării de către ANSA a politicilor în domeniul siguranţei alimentelor.

Respectiv, PNA în vederea implementării Acordului de Asociere RM-UE pentru perioada anilor 2014 – 2016 a fost elaborat pentru a răspunde necesităţii ajustării cadrului instituţional şi operaţional existent la cerinţele UE. Totodată, constatările auditului atestă denaturări în raportarea de către ANSA a acţiunilor prevăzute în Acord, acestea afectând procesul şi mecanismul de implementare a Acordului de Asociere RM-UE, la Capitolul IV “Măsuri sanitare şi fitosanitare”, cu impact nefast asupra siguranţei alimentelor per ansamblu. Printre factorii care au generat situaţiile consemnate se enumeră insuficienţa de personal, precum şi lipsa memoriei instituţionale ca mijloc de progres.

3.2. Obiectivul II: “Sunt controalele ANSA eficiente şi eficace pentru a garanta inofensivitatea produselor alimentare provenite din import?”

3.2.1. Sistemul de control intern la ANSA, aferent procedurilor de import, nu asigură în deplină măsură siguranţa alimentelor, necesitând îmbunătăţiri.

Conform cadrului legal/normativ⁸, conducerea ANSA este responsabilă de implementarea sistemului de management financiar şi control, de aprecierea gradului de conformitate a acestuia cu cadrul normativ în domeniu.

Echipa de audit a constatat că conducerea ANSA a întreprins acţiuni în vederea ajustării activităţii instituţiei la unele exigenţe ale sistemului de management al calităţii, elaborând proceduri privind controlul importului de plante, seminţe, produse lactate, însă pentru controlul peştelui şi produselor din peşte, cărnii, hranei pentru animale şi medicamentelor de uz veterinar nu există careva proceduri.

Totodată, procedurile existente sunt voluminoase şi neajustate la rigorile cadrului regulator, fapt care creează dificultăţi în aplicarea lor şi nu asigură calitatea şi eficacitatea controalelor efectuate în acest scop.

________________________________

⁸ Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010; Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare.

3.2.2. Investiţiile importante în dotarea a 4 PCSVF nu sunt realizate eficient, astfel nefiind atins efectul scontat.

Supravegherea mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar de stat aflate în regim de import se efectuează la PCSVF, organizate în cadrul posturilor vamale⁹, care activează în interacţiune cu alte servicii, iar locul amplasării lor este stabilit de Guvern¹⁰.

Astfel, controlul la importul de mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar are loc în cadrul a 10 puncte de trecere a frontierei (a se vedea Tabelul nr.1).

La momentul efectuării misiunii de audit, s-a constatat că 4 PCSVF din cele 10 sunt dotate cu utilaje şi echipamente pentru prelevarea probelor la produsele importate şi păstrarea lor până la transportarea către Laborator. De asemenea, posturile de control sunt dotate cu frigidere, care au diferite regimuri de temperatură, ceea ce permite păstrarea atât a probelor prelevate, cât şi a întregului lot de produse de la care au fost prelevate probe, până la primirea rezultatelor de laborator (a se vedea Imaginea nr.1).

Totodată, urmare efectuării acţiunilor de audit, s-a constatat că, deşi au fost efectuate investiţii de peste 60,0 milioane lei în dotarea a 4 PCSVF, importul de produse alimentare, hrană pentru animale, animale şi furaje se efectuează şi prin celelalte PCSVF (a se vedea Anexele nr.4-nr.5 şi Diagramele nr.2-nr.6), care nu au capacităţi de a efectua controale conforme, inclusiv de a preleva şi a păstra probele (a se vedea Imaginile nr.2 şi nr.3).

Astfel, deşi prelevarea conformă a probelor la importul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar este asigurată doar la cele 4 PCSVF dotate conform cerinţelor UE, un volum semnificativ de astfel de mărfuri se importă şi prin PCSVF: Otaci, Sculeni şi Chişinău, care nu dispun de capacităţile respective (a se vedea Diagramele nr.2-nr.6 şi Anexele nr.5-nr.6).

Reieşind din cele expuse, echipa de audit a constatat că 25% din totalul de mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar şi 22% din cele supuse controlului fitosanitar sunt importate prin PCSVF nedotate cu echipamentele necesare, astfel nefiind posibilă prelevarea probelor, existând riscul pătrunderii pe piaţa internă a produselor neconforme, care reprezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor.

De menţionat că, în scopul conformării procesului de prelevare a probelor, prin Ordinul nr.267 din 19.09.2016, ANSA a încercat să direcţioneze importul de mărfuri din Ucraina supuse controlului sanitar-veterinar doar prin PCSVF: Tudora şi Criva, însă, ulterior, prin Ordinul ANSA nr.302 din 10.10.2016, a fost suspendată această prevedere, ca fiind contrară prevederilor normative în vigoare¹¹.

________________________________

⁹ Legea privind activitatea sanitar-veterinară nr.221-XVI din 19.10.2007 ( în continuare – Legea nr.221-XVI din 19.10 2007).

¹⁰ Hotărârea Guvernului nr.1073 din 19.09.2008 cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative; Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea ANSA.

¹¹ Hotărârea Guvernului nr.1073 din 19.09.2008 cu privire la optimizarea modului de trecere a frontierei de stat de către mijloacele de transport auto cu mărfuri şi pasageri, modificarea şi abrogarea unor acte normative şi Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

3.2.3. Investiţiile importante în dotarea PCSVF Giurgiuleşti nu sunt valorificate eficient.

Având în vedere faptul că la frontiera cu UE (România) sunt 2 PCSVF modernizate conform cerinţelor UE¹², PCSVF Leuşeni procesează un număr impunător de operaţiuni, fapt care generează staţionarea foarte îndelungată a autocamioanelor încărcate cu produse de origine animală. Concomitent, PCSVF Giurgiuleşti, care este autorizat pentru importul produselor de origine animală, nu-şi poate desfăşura activitatea în acest sens, deoarece corespondentul său pe teritoriul UE (Postul Galaţi) nu este autorizat pentru importul şi tranzitul produselor de origine animală.

Astfel, s-a constatat că, deşi PCSVF Giurgiuleşti Galaţi/Port/Reni, Cahul este dotat cu utilaje pentru prelevarea conformă a probelor la produsele de origine animală şi vegetală, acesta nu poate fi exploatat la întreaga sa capacitate.

De menţionat că, pe parcursul misiunii de audit, ANSA a solicitat Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din România să stabilească unele întâlniri bilaterale în vederea identificării posibilităţii de exploatare a PCSVF Giurgiuleşti la întreaga capacitate, în scopul valorificării eficiente a investiţiilor făcute de către UE şi BM.

________________________________

¹² PCSVF Giurgiuleşti Galaţi/Port/Reni, Cahul şi PCSVF Leuşeni, Hânceşti.

3.2.4. Acţiunile întreprinse de către ANSA nu sunt suficiente pentru a asigura un management eficient de supraveghere fitosanitară bazat pe principii de siguranţă alimentară.

Controlul de carantină fitosanitară este exercitat de către ANSA, în modul şi în limitele Legii nr.228 din 23.09.2010¹³. Astfel, importul pe teritoriul RM al plantelor, produselor vegetale şi bunurilor conexe supuse regimului de carantină fitosanitară se admite la prezentarea Certificatului fitosanitar, eliberat de autorităţile fitosanitare competente ale statului exportator, care certifică starea fitosanitară a fiecărui lot de plante, de produse vegetale şi de bunuri conexe supuse regimului de carantină fitosanitară. În scopul asigurării controlului fitosanitar la import, importatorul prezintă în format electronic către ANSA, cu cel puţin 24 de ore până la operaţiunea de import, o Declaraţie pe proprie răspundere despre intenţia de import, cu indicarea PCSVF la frontieră.

Astfel, inspectorii ANSA din cadrul PCSVF verifică Certificatele fitosanitare ale ţării de origine pentru mărfurile supuse controlului fitosanitar, Declaraţia pe proprie răspundere despre intenţia de import şi, în final, întocmesc Actul privind controlul fitosanitar.

Urmare verificării selective a 1777 din 5121 de seturi de documente (34%) privind importul produselor alimentare de origine vegetală prin punctul de trecere a frontierei Otaci, pe perioada anului 2017 (10 luni), auditul a constatat:

► în 32 de cazuri s-au importat produse de origine vegetală în lipsa Declaraţiei pe propria răspundere despre intenţia de import, iar în alte 7 cazuri aceasta este anexată fără a fi indicată denumirea produselor care urmează a fi importate;

► în 50 de cazuri mărfurile au fost importate în lipsa Certificatului fitosanitar al ţării din care au fost importate;

► în 15 cazuri există divergenţe referitor la conţinutul Certificatului fitosanitar, dar şi la denumirea şi cantitatea mărfii importate indicate în Declaraţia despre intenţia de import şi în Actul privind controlul fitosanitar;

► în 3 cazuri, Actul privind controlul fitosanitar nu este semnat şi nici nu este aplicată pe acesta ştampila inspectorului responsabil de efectuarea controlului fitosanitar la frontieră;

► în 5 cazuri, pe Certificatul fitosanitar nu este aplicată ştampila inspectorului responsabil de efectuarea controlului fitosanitar la frontieră.

Totodată, conform prevederilor Legii nr.228 din 23.09.2010¹⁴, inspectorii din cadrul PCSVF, în cazul în care, prin inspecţie, s-a constatat respectarea cerinţelor fitosanitare, urmează să elibereze un paşaport fitosanitar, care va asigura libera circulaţie a plantelor şi produselor vegetale pe teritoriul RM. Auditul a relevat că ANSA nu ţine cont de prevederea în cauză şi nu eliberează paşaport fitosanitar, ceea ce nu asigură faptul că produsele alimentare de origine vegetală care pătrund pe teritoriul RM sunt inofensive pentru sănătatea consumatorilor. Astfel, ANSA ignoră un filtru esenţial în mecanismul de asigurare a calităţii produselor de import.

√ ANSA nu dispune de un sistem informaţional unic pentru înregistrarea şi monitorizarea produselor supuse controlului fitosanitar de import.

Conform prevederilor legale¹⁵, ANSA este responsabilă de organizarea unui sistem informaţional unic unde să fie înregistrate şi monitorizate produsele vegetale, plantele şi bunurile supuse regimului de carantină fitosanitară care sunt plasate în regim vamal de import pe teritoriul RM. ANSA, la momentul auditului, nu dispune de astfel de sistem informaţional, ceea ce nu asigură un management de supraveghere fitosanitară, bazat pe principii de siguranţă alimentară.

________________________________

¹³ Legea nr.228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară ( în continuare – Legea nr.228 din 23.09.2010).

¹⁴ Art.19, art.29 şi art.30 din Legea nr.228 din 23.09.2010.

¹⁵ Legea nr.221-XVI din 19.10.2007.

3.2.5. Procedurile existente în cadrul ANSA privind autorizarea operaţiunilor de import al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar nu garantează siguranţa produselor importate.

Controlul sanitar-veterinar al mărfurilor de import este exercitat de către ANSA, în modul şi în limitele Legii nr.221 din 19.10.2007. Până la abrogarea¹⁶ articolului 33¹ din legea menţionată, ANSA, în funcţie de situaţia epizootică a ţării exportatoare, elibera Avizul sanitar-veterinar de import al mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat ale agenţilor economici solicitanţi. La momentul actual, începând cu data de 27 octombrie 2017, autorizarea operaţiunilor de import se efectuează numai prin Sistemul informaţional TRACES, care serveşte ca fereastră unică către legislaţia europeană în domeniul ce vizează produsele de origine animală şi animalele vii. Astfel, Avizul sanitar-veterinar de import nu va mai fi solicitat ca act permisiv de către inspectorii posturilor de control sanitar-veterinar şi fitosanitar la frontieră.

Sistemul TRACES oferă posibilitatea de a urmări toate mişcările animalelor, materialului seminal şi embrionilor, produselor alimentare, hranei pentru animale şi plantelor, contribuie la reducerea răspândirii focarelor de boli şi oferă posibilitatea de a reacţiona rapid la orice alertă sanitară sau fitosanitară, pentru o mai bună protecţie a consumatorilor, a efectivelor de animale şi plante. La fel, sistemul promovează o mai bună cooperare între autorităţile competente, între comercianţi şi autorităţile lor competente; permite detectarea rapidă a certificatelor false şi, prin urmare, contribuie la creşterea încrederii faţă de parteneri.

Totodată, în cadrul auditului, a fost evaluată corectitudinea eliberării Avizelor sanitar-veterinare de import în perioada anului 2017 (10 luni). Astfel, au fost supuse testării documente aferente eliberării Avizelor în perioada menţionată, pentru un eşantion de 340 de cazuri, din 6778, ce constituie 5 %. Abaterile constatate în urma verificării documentelor sunt expuse în continuare.

√ ANSA nu are stabilită o procedură distinctă privind inspectarea întreprinderilor din care se autorizează importul de produse de origine animală.

Pentru a fi importate în RM, mărfurile trebuie să provină dintr-o unitate de producere a ţării exportatoare, aprobată prin Ordinul directorului ANSA¹⁷, prin care se autorizează importul de produse şi subproduse de origine animală destinate consumului uman pe teritoriul RM. La momentul efectuării auditului, ANSA nu dispune de proceduri descrise în acest sens, precum şi nu deţine o listă distinctă, aprobată, a ţărilor şi unităţilor de producere din cadrul acestora, autorizate cu drept de export în RM.

Auditul a constatat că în 274 de cazuri (80,5%) produsele de origine animală sunt exportate de companii care nu sunt autorizate cu dreptul de a exporta mărfuri supuse controlului sanitar-veterinar de stat în RM, astfel persistând riscul importării produselor care nu corespund standardelor de calitate.

Potrivit explicaţiilor reprezentanţilor ANSA, entitatea nu dispune de resurse suficiente atât umane, cât şi financiare, pentru a verifica dacă toate întreprinderile străine din care se efectuează importul respectă cerinţele minime sanitar-veterinare stabilite de către legislaţia în vigoare a RM, deşi auditul a constatat că, în cele mai multe cazuri, cheltuielile privind deplasarea inspectorilor ANSA sunt suportate de către agenţii economici. Reprezentanţii ANSA sunt delegaţi pentru verificare preponderent în ţările: Belarus, Ucraina, Federaţia Rusă, iar pentru ţările exportatoare membre ale UE, ANSA se conduce de lista publicată de către Direcţia Generală Sănătate şi Siguranţa Alimentelor din cadrul Comisiei Europene - DG SANTE.

Totodată, auditul a constatat că ANSA nu şi-a stabilit un mecanism bine definit şi proceduri clare la eliberarea Avizelor sanitar-veterinare de import, pentru atingerea rezultatului efectiv scontat – asigurarea securităţii alimentare provenite din import. Ca efect, au fost admise un şir de abateri la eliberarea Avizelor, care se exprimă prin următoarele:

► în 135 de cazuri nu coincide semnătura conducătorului agentului economic aplicată pe cererea pentru efectuarea operaţiunilor de import al produselor de origine animală cu semnătura aplicată pe contractul de vânzare-cumpărare, nefiind anexată nici procura care ar atesta împuternicirile date, iar în 2 cazuri nu este anexată cererea în original;

► în 2 cazuri Certificatul de încercări anexat nu este semnat, în 2 cazuri Certificatul lipseşte, iar în altele 10 cazuri lipseşte copia contractului de vânzare-cumpărare;

► în 15 cazuri lipseşte semnătura cumpărătorului pe copia contractului de vânzare-cumpărare, în 6 cazuri - cea a vânzătorului, iar în 5 cazuri lipsesc ambele semnături ale părţilor contractante.

În asemenea condiţii, ANSA nu a respectat principiul de bază, referitor la faptul că toate produsele alimentare provenite din import trebuie să fie sigure.

________________________________

¹⁶ Legea nr.185 din 21.09.2017, în vigoare din 27.10.2017.

¹⁷ Art.24 alin.(6) din Legea nr.221-XVI din 19.10.2007.

3.2.6. Sunt necesare îmbunătăţiri în aspectul mecanismelor existente de colaborare între ANSA şi Serviciul Vamal la importul de mărfuri.

Conform Ordinului comun al ANSA şi Serviciului Vamal nr.63-0/40 din 01.03.2016, a fost pus în aplicare modulul Multi Agency al Sistemului Informaţional Integrat Vamal (în continuare - SIIV) Asycuda World, pentru utilizare de către ANSA în cadrul procedurii de plasare a mărfurilor în regim vamal de export, care sunt supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar la 8 posturi vamale.

Ulterior, la data de 07 iunie 2016, a fost semnat un Acord de colaborare între Serviciul Vamal şi ANSA cu privire la controlul mărfurilor supuse supravegherii sanitar-veterinare şi fitosanitare care traversează frontiera vamală, potrivit căruia părţile colaborează în vederea implementării SIIV Asycuda World în cadrul procedurilor de plasare a mărfurilor în regim vamal de import-export.

Acordul prevede modul de colaborare dintre cele două instituţii în procesul controlului de stat la introducerea, scoaterea şi tranzitul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar.

Cu toate acestea, auditul relevă că, la momentul actual, prin SIIV Asycuda World se efectuează validarea declaraţiilor mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar destinate doar exportului, ANSA neavând acces la SIIV Asycuda World privind importul de mărfuri, astfel oferind oportunitatea de a nu fi supuse controlului sanitar-veterinar şi fitosanitar toate loturile importate, pe acest segment atestându-se, în opinia auditului, un risc major de fraudă şi corupţie.

3.2.7. ANSA nu are stabilite activităţi eficiente la importul de produse modificate genetic şi nu monitorizează ulterior utilizarea acestora.

Organismele modificate genetic sunt organisme ale căror caracteristici genetice au fost modificate artificial pentru a li se da proprietăţi noi. Acestea pot fi, de exemplu, plante rezistente la secetă sau tolerante la ierbicide sau anumite insecte ori plante cu o valoare nutriţională îmbunătăţită. În UE, introducerea pe piaţă a unor astfel de produse este controlată strict şi nu pot fi utilizate dacă nu au fost autorizate în prealabil. Autorizarea organismelor modificate genetic se face doar în momentul în care sunt considerate sigure pentru oameni, animale şi mediu. Odată autorizate, acestea sunt supuse monitorizării, pentru detectarea eventualelor efecte neprevăzute.

Cerinţele legale pentru autorizarea importului de produse modificate genetic în RM sunt stipulate în Legea nr.755-XV din 21.12.2001¹⁸. Se consideră că produsul conţine organisme modificate genetic în cazul în care conţinutul acestor organisme este de cel puţin 1%, iar pentru seminţe - de 0,3% din masa totală a produsului.

Conform prevederilor normative, în vederea realizării misiunii sale, ANSA are ca funcţii de bază supravegherea şi controlul asupra utilizării organismelor modificate genetic şi prezentarea către organele ierarhic superioare a informaţiei privind produsele de origine animală modificate genetic, regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a acestora, precum şi a produselor rezultate din acestea, asigurarea controlului privind prezenţa organismelor modificate genetic în produsele de origine animală şi în furaje¹⁹.

Conform informaţiilor prezentate de către ANSA, la momentul actual, în RM din produsele care conţin organisme modificate genetic se importă doar şrot de soia, nefiind înregistrate importuri de seminţe modificate genetic.

Importul de şrot de soia modificată genetic, cu scop furajer pentru animale şi păsări, este realizat de către 3 agenţi economici. Informaţia privind cantitatea de şrot de soia modificată genetic importată în perioada anilor 2015 – 2017 (10 luni) este prezentată în Tabelul nr.2.

Conform informaţiilor prezentate în Tabel, în anul 2017 se atestă o creştere semnificativă a cantităţii de şrot de soia modificată genetic provenită din import, ceea ce denotă o cerere sporită a crescătorilor avicoli de a utiliza astfel de produs în scopuri furajere. La rândul său, ANSA nu dispune de capacităţi instituţionale pentru a supune monitorizării aceste produse în scopul detectării eventualelor efecte neprevăzute.

De menţionat că, potrivit datelor prezentate de către ANSA, 61% din volumul total de şrot de soia importat în RM conţine organisme modificate genetic.

Auditul a constatat că, deşi, conform prevederilor legale, introducerea pe piaţă a produselor care conţin organisme modificate genetic se face numai în baza autorizaţiei eliberate de Comisia Naţională pentru Securitate Biologică, ANSA, la eliberarea Avizelor sanitar-veterinare pentru astfel de importuri, nu a ţinut cont de prevederea în cauză, Avizul fiind eliberat doar în baza unei scrisori a Ministerului Mediului, adresată agenţilor economici importatori.

Totodată, producătorii avicoli care utilizează şrotul de soia modificată genetic ca hrană pentru păsări, în conformitate cu Legea nr.755-XV din 21.12.2001²⁰, trebuie să specifice prezenţa organismului modificat genetic pe eticheta produsului final (carne şi ouă) prin următoarele cuvinte: “Produsul conţine organisme modificate genetic”, acestea fiind obligatorii atât pe etichetă, cât şi în documentele de însoţire, consumatorii fiind în măsură să decidă singuri dacă doresc sau nu să întrebuinţeze în consum produse modificate genetic.

Astfel, s-a constatat că ANSA nu asigură un control riguros asupra modului de utilizare a şrotului de soia importat, precum şi nu deţine o listă distinctă a unităţilor de producere pentru care acesta este destinat. La momentul actual, începând cu data de 18.07.2017, Î.S. “Centrul Naţional de Verificare şi Certificare a Producţiei Vegetale şi Solului” este laboratorul acreditat pentru a efectua încercări la detectarea organismelor modificate genetic doar la soia, produse din soia sau care conţin soia, ANSA neavând planificate astfel de încercări.

________________________________

¹⁸ Legea nr.755-XV din 21.12.2001 privind securitatea biologică ( în continuare – Legea nr.755-XV din 21.12.2001).

¹⁹ Hotărârea Guvernului nr.51 din 16.01.2013 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.

²⁰ Art.24 alin.(1), lit.c) din Legea nr.755-XV din 21.12.2001.

3.2.8. Loturile importate de la care au fost prelevate probe sunt expuse comercializării până la obţinerea rezultatelor de laborator, fapt ce nu garantează siguranţa alimentelor importate şi afectează direct sănătatea consumatorilor.

Pentru a asigura un control riguros al produselor pe întreg lanţul alimentar, este necesară o comunicare şi o conlucrare eficientă între toate subdiviziunile ANSA şi alte părţi implicate în procesul legat de siguranţa alimentelor importate (a se vedea Figura nr.1).

Cadrul regulator intern al ANSA nu defineşte suficient de explicit atribuţiile şi responsabilităţile principalilor actori implicaţi în procesul de import, nefiind clar modul de divizare a responsabilităţilor acestora la eliberarea certificatelor sanitar-veterinare, precum şi lipseşte o monitorizare eficientă referitor la plasarea în comerţ a produselor provenite din import.

Urmare acţiunilor de audit efectuate, precum şi intervievării inspectorilor din cadrul a 6, din 10, PCSVF, şi a responsabililor de la ANSA, s-au constatat următoarele:

► nu există proceduri exhaustive şi bine definite care ar descrie procesul de comunicare între toate părţile implicate pe segmentul de import;

► probele la mărfurile supuse controlului sanitar-veterinar sunt prelevate doar în cadrul a 3 PCSVF;

► transportarea probelor prelevate conform planului de la 2 PCSVF (Tudora şi Criva) este asigurată de către I.P. CRDV, în baza Ordinului directorului ANSA nr.78 din 06.03.2017, iar în caz de suspiciuni – de către agentul economic, existând riscul ca proba prelevată să nu ajungă la destinaţie;

► probele prelevate conform planului nu sunt expediate imediat după prelevare, dar se păstrează la PCSVF, în frigidere, pe o perioadă de până la 7 zile (a se vedea Imaginea nr.4);

► la PCSVF Leuşeni, transportarea probelor se efectuează prin intermediul agentului economic importator sau de către inspectorii PCSVF;

► efectuarea de către laboratoare a testării conformităţii probelor prelevate are loc în decurs de 5-7 zile, reieşind din indicii de control solicitaţi. În cazul rezultatelor neconforme, laboratoarele informează imediat Aparatul central al ANSA, pentru luare de decizii, în celelalte cazuri se perfectează lunar un raport;

► nu este nici o restricţie de plasare în comerţ a loturilor de mărfuri de la care au fost prelevate probe până la obţinerea rezultatului de la laborator;

► din momentul prelevării probelor de către inspectorii PCSVF şi până la momentul obţinerii rezultatelor de laborator decurge o perioadă de până la 14 zile, timp în care lotul de la care au fost prelevate probe poate fi comercializat în totalitate;

► în toate PCSVF verificate, Sistemul Informaţional de Management al Laboratoarelor (LIMS), implementat cu suportul BM, nu este utilizat.

Ulterior, după procedura de vămuire, mărfurile importate sunt expediate la depozitele autorizate, amplasate în raza subdiviziunilor teritoriale ale ANSA. Pentru a putea fi utilizate conform destinaţiei, agenţii economici importatori solicită subdiviziunii pe teritoriul căreia este amplasat depozitul eliberarea Certificatului sanitar-veterinar - Formularul nr.2, iar în cazul animalelor vii – a Certificatului sanitar-veterinar - Formularul nr.1.

Pe parcursul misiunii de audit au fost întreprinse vizite la 6 din 37 de Direcţii teritoriale din cadrul ANSA, aria de audit constituind 16%. În urma verificării modului de eliberare a Certificatelor sanitar-veterinare (Formularele nr.1 şi nr.2), s-a constatat că nu există proceduri exhaustive privind:

ˇ lista documentelor necesare pentru eliberarea Formularelor menţionate şi care din ele urmează a fi păstrate;

ˇ modul de evidenţă a Formularelor eliberate;

ˇ modalitatea, necesitatea şi periodicitatea de prelevare a probelor de la mărfurile de import.

Auditul a constatat că activitatea insuficientă şi ineficientă a Direcţiilor responsabile de eliberarea Certificatelor sanitar-veterinare nu asigură atingerea impactului scontat. Astfel, nu toate Direcţiile dispun de copiile documentelor justificative necesare pentru eliberarea Certificatelor sanitar-veterinare, ceea ce creează dificultăţi la verificarea ulterioară a corectitudinii eliberării acestora şi oferă persoanelor implicate în acest proces oportunitatea de a certifica mărfuri neconforme. Mai mult decât atât, nu au fost prezentate echipei de audit registre de evidenţă distinctă a documentelor eliberate, din motiv că acestea nu se întocmesc.

Totodată, Direcţiile teritoriale nu sunt informate despre faptul de la care loturi de produse alimentare importate au fost prelevate probe de către inspectorii din cadrul PCSVF, ceea ce oferă posibilitatea de eliberare a Formularului nr.2 până la obţinerea rezultatelor de laborator.

Se concluzionează că, din cauza comunicării şi conlucrării ineficiente între PCSVF, Aparatul central al ANSA şi Direcţiile teritoriale, majoritatea loturilor importate de la care au fost prelevate probe sunt expuse comercializării până la obţinerea rezultatelor de laborator. De asemenea, Direcţiile teritoriale nu sunt informate despre numărul loturilor de produse importate şi care urmează a fi depozitate pe teritoriul acestora, astfel persistând riscul ca unele dintre aceste loturi să nu fie certificate corespunzător.

Astfel, nespecificarea clară a atribuţiilor şi lipsa unui mecanism intern eficient de comunicare şi interacţiune între toate părţile implicate permit plasarea produselor neconforme spre comercializare, ceea ce afectează în mod direct sănătatea consumatorilor.

3.2.9. Realizarea planurilor de prelevare a probelor la un nivel foarte redus nu garantează siguranţa alimentelor provenite din import.

În scopul testării conformităţii produselor alimentare importate cu cerinţele legislaţiei în vigoare, ANSA anual întocmeşte Planuri de prelevare a probelor.

Astfel, în anul 2017, conform planului aprobat, au fost efectuate testări de laborator privind determinarea indicilor de control în produsele alimentare de origine animală provenite din import, de către Laboratorul de Încercări ale Produselor Alimentare de Origine Animală din cadrul Instituţiei Publice Centrul Republican de Diagnostică Veterinară, acreditat conform cerinţelor standardului SM SR EN ISO/CEI 17025:2006²¹ de către Centrul Naţional de Acreditare din RM (MOLDAC) şi acreditat internaţional de către Asociaţia de Acreditare din România - RENAR. La momentul efectuării misiunii de audit (conform situaţiei din 31.10.2017), Planul de prelevare a probelor a fost realizat în proporţie de doar 52%, situaţie cauzată de neasigurarea de către ANSA cu kituri şi reactivii necesari a I.P. CRDV.

Conform informaţiilor prezentate de către I.P. CRDV, pe parcursul anului 2017 (10 luni), au fost primite 190 de probe din totalul de 7637 de loturi (ce constituie 2,5%) importate, prelevate de către inspectorii PCSVF. Totodată, conform informaţiilor prezentare de către ANSA, numărul de probe prelevate pe acest segment este diferit, constituind 202 probe. Mai mul decât atât, diferă şi informaţia privind PCSVF de la care au fost prelevate probe, fapt datorat comunicării insuficiente şi ineficiente între Aparatul central al ANSA, PCSVF şi I.P. CRDV.

Potrivit datelor prezentate de către I.P. CRDV, în perioada anilor 2016 – 2017 (10 luni), în urma examenelor de laborator, au fost depistate doar 10 probe neconforme la mărfurile de import (a se vedea Anexa nr.7). Examinând informaţiile prezentate de către ANSA referitor la acţiunile întreprinse în cazul acestor neconformităţi, auditul a constatat că în 2 cazuri (3 probe) loturile au fost expediate pentru prelucrarea termică industrială (producerea mezelurilor), iar în celelalte 7 cazuri echipei de audit nu i-au fost prezentate careva probe concludente şi elocvente despre acţiunile întreprinse privind loturile neconforme.

De asemenea, ANSA a aprobat şi un Plan de prelevare a probelor pentru produsele de origine vegetală pe anul 2017, în scopul neadmiterii pătrunderii organismelor nocive pentru plante şi produsele vegetale, precum şi asigurării controlului fitosanitar al mărfurilor importate. Conform Ordinului directorului ANSA nr.119 din 03.04.2017, probele prelevate urmau a fi transmise, pentru efectuarea investigaţiilor de laborator, la Î.S. Centrul Naţional de Verificare şi Cercetare a Produselor Vegetale şi Solului, ulterior, prin Ordinul nr.208 din 23.06.2017, în acest sens, fiind desemnate încă 2 laboratoare: Laboratorul de Încercări al Centrului Naţional de Sănătate Publică şi Laboratorul de Încercări al Centrului de Standardizare şi Experimentare a Calităţii Producţiei de Conserve. Astfel, la momentul efectuării misiunii de audit, planul respectiv a fost realizat în proporţie de doar 24%. Situaţia atestată este cauzată de lipsa unei monitorizări eficiente din partea responsabililor de la ANSA, precum şi de desemnarea cu întârziere a celor 2 laboratoare menţionate.

Conform informaţiilor prezentate de către Î.S. CNVCPVS şi ANSA, pe parcursul anului 2017 (10 luni), au fost primite 62 de probe prelevate de către inspectorii PCSVF, din totalul de 10323 de loturi importate în această perioadă, ce constituie doar 0,01%. Potrivit datelor prezentate de către Î.S. CNVCPVS, în anul 2017(10 luni), în urma examenelor de laborator, au fost depistate doar 2 probe neconforme la mărfurile de import supuse controlului fitosanitar: Tuta absoluta în stare vie la 2 loturi de roşii.

Astfel, auditul atestă un nivel foarte scăzut de realizare a planurilor de prelevare a probelor, ceea ce nu asigură prevenirea riscurilor iminente legate de siguranţa alimentelor pentru sănătatea publică la produsele provenite din import, iar consumatorii nu au siguranţa deplină că produsele pe care le procură sunt sigure pentru consum.

Reieşind din cele expuse, se constată că ANSA nu dispune de mecanisme eficiente pentru supravegherea strictă a normelor ce se impun pentru a asigura respectarea cerinţelor legale privind siguranţa alimentară la importul de produse alimentare, hrană pentru animale, animale şi furaje, în vederea inofensivităţii lor, fapt ce afectează per ansamblu credibilitatea instituţiei în materie de garanţie că produsele alimentare provenite din import sunt sigure şi nu prezintă pericol pentru sănătatea consumatorilor.

________________________________

²¹ Cerinţe generale pentru competenţa laboratoarelor de încercare şi etalonare.

IV. RECOMANDĂRI

Recomandări conducerii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor:

1. Să delege persoane responsabile de implementarea şi raportarea documentelor de politici în domeniul siguranţei alimentare, cu includerea responsabilităţilor respective în fişa postului (subcapitolul 3.1.1.).

2. Să întreprindă măsuri de rigoare în vederea realizării acţiunilor restante, prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni pe perioada 2014-2016 pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE (subcapitolul 3.1.2.).

3. Să elaboreze proceduri aferente operaţiunilor de import al produselor de origine animală şi vegetală, inclusiv al celor care conţin organisme modificate genetic (subcapitolele 3.2.1. şi 3.2.7.).

4. Să ajusteze procedurile existente aferente controlului la importul de produse alimentare de origine animală şi vegetală cu cadrul normativ şi legislativ în vigoare (subcapitolul 3.2.1.).

5. Să instituie o procedură distinctă de comunicare între părţile implicate în procesul de prelevare, transportare şi comunicare a rezultatelor privind probele prelevate la produsele alimentare de import (subcapitolul 3.2.8.).

V. CONCLUZIE GENERALĂ

Consumul de alimente suficiente, sigure şi inofensive garantează starea generală bună de sănătate a populaţiei. Pentru a putea obţine efecte vizibile, oamenii urmează să înţeleagă că produsele alimentare pe care le consumă trebuie să fie de calitate şi să nu prezinte pericol pentru viaţă.

Saturaţia pieţei cu produse alimentare, în funcţie de cerere, este asigurată prin importul acestora, care trebuie să corespundă standardelor de calitate. Rolul decisiv în controlul şi supravegherea calităţii produselor alimentare plasate pe piaţa internă, inclusiv provenite din import, îi revine ANSA.

În urma misiunii de audit realizate, se concluzionează că Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor nu asigură în deplină măsură faptul că produsele provenite din import sunt sigure şi inofensive, iar controalele realizate în acest sens sunt ineficiente şi neeficace. În acelaşi timp, nerealizarea acţiunilor stabilite pentru implementarea documentelor de politici în domeniul siguranţei alimentelor tergiversează şi afectează rezultatele aşteptate, dezorientând vectorul de dezvoltare a statului în acest domeniu.

Pentru remedierea deficienţelor identificate, sunt necesare acţiuni prompte de consolidare a capacităţilor instituţionale orientate spre standardele europene de calitate.