Hotărâre nr.72 din 20.12.2017 privind Raportul auditului performanţei Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului performanţei Fondului republican

 şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei

nr. 72  din  20.12.2017

 (în vigoare 16.02.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 48-57 art. 10 din 16.02.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa secretarului de stat al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, preşedinte al Consiliului de administraţie al Fondului republican de susţinere socială a populaţiei, dna Viorica Dumbrăveanu; directorului adjunct al Serviciului Fiscal de Stat, dl Iuri Lichii; şefului adjunct al Direcţiei finanţele în ocrotirea sănătăţii şi protecţie socială din cadrul Ministerului Finanţelor, dna Angela Cojocaru; directorului executiv al Fondului republican de susţinere socială a populaţiei, dna Nadejda Boboc, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 ¹, a examinat Raportul auditului performanţei Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.

_______________________________

¹ M.O., 2008, nr.237–240, art.864 (în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi conform Programului activităţii de audit pe anul 2017, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.47 din 05.12.2016, având ca scop evaluarea performanţei domeniului, prin prisma eficienţei şi eficacităţii utilizării mijloacelor Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, acordate în calitate de ajutoare materiale păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele de audit ² şi bunele practici în domeniu. Pentru susţinerea constatărilor, concluziilor şi formularea recomandărilor, auditul s-a desfăşurat la Fondul republican de susţinere socială a populaţiei, 2 fonduri municipale de susţinere socială a populaţiei – Chişinău şi Bălţi, şi 3 fonduri locale – Orhei, Străşeni şi Ialoveni.

_______________________________

² Hotărârea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărârea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000–9999) în cadrul auditului public”.

Examinând rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

politicile strategice ale statului ³ stabilesc obiective şi acţiuni prioritare pentru reducerea sărăciei şi asigurarea protecţiei sociale. Finanţarea acestora a fost asigurată din mai multe surse, printre care şi fondurile de susţinere socială a populaţiei.

_______________________________

³ Legea nr.166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”.

Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei au fost create pentru acordare de ajutor material păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei ⁴, fiind instituţii publice autonome.

_______________________________

⁴ Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000.

Mijloacele acestor fonduri sunt constituite din fondurile speciale incluse în componenţa bugetelor respective ale bugetului public naţional, cele mai semnificative provenind din transferurile de la operatorii de telefonie mobilă, precum şi din plăţile suplimentare achitate la cumpărarea valutei străine.

Astfel, Curtea de Conturi şi-a propus de a audita performanţa formării şi utilizării mijloacelor Fondului republican şi ale fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei în perioada 2015–2017 (9 luni), în scopul identificării îmbunătăţirilor necesare, pentru eficientizarea gestionării acestora şi, respectiv, satisfacerea necesităţilor păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei.

Auditarea formării veniturilor în această perioada a stabilit că acest proces a fost afectat de inconsecvenţa cadrului legal-normativ. Astfel, începând cu anul 2016 au fost dispersate funcţiile de administrare a veniturilor, adică Serviciul Fiscal de Stat deţinea informaţiile privind calcularea acestora, pe când fondurile de susţinere socială a populaţiei – pe cele achitate real. Lipsa pârghiilor de urmărire a plenitudinii calculării şi achitării integrale a plăţilor la aceste fonduri a determinat neîncasarea veniturilor de la casele de schimb valutar în sumă de 2,7 mil.lei.

Totodată, se denotă că, în perioada auditată, la finele anului bugetar, în condiţii de imposibilitate a valorificării depline a mijloacelor de către fondurile de susţinere socială a populaţiei, soldurile acestora au fost retrase în bugetul de stat, în sume semnificative (27,9 mil.lei). Aceste circumstanţe au generat dificultăţi în activitatea organului executiv al Fondului republican şi nedispunerea de resurse pentru acordarea ajutoarelor materiale potenţialilor beneficiari, deoarece volumul mijloacelor distribuite sunt direct proporţionale cu volumul veniturilor disponibile.

La capitolul utilizarea mijloacelor acordate ca ajutor material au fost constatate unele probleme şi carenţe în cadrul acestui proces, în special ce ţin de: abordarea neunificată la selectarea beneficiarilor, lipsa criteriilor de stabilire a cuantumului acestora, neconcordanţa cuantumului ajutoarelor cu nevoile reale ale beneficiarilor, precum şi acordarea unor ajutoare materiale în cadrul programelor cu destinaţie specială, care nu corespund scopului de bază al fondurilor etc.

Astfel, acest proces necesită îmbunătăţiri prin elaborarea reglementărilor exhaustive şi unificate la nivel de ţară, ceea ce ar asigura tratarea egală a titularilor de dreptul la ajutor material şi, respectiv, imparţialitatea şi echitatea la acordarea ajutoarelor, precum şi eficienţa şi eficacitatea utilizării mijloacelor financiare publice.

Constatările auditului public extern sunt expuse în Raportul de audit, prezentat în Anexa la prezenta Hotărâre, fiind urmate de recomandări specifice de remediere a problemelor şi de îmbunătăţire a proceselor auditate.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, care este parte componentă a prezentei Hotărâri.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru documentare, şi se cere să întreprindă acţiuni conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Ministerului Finanţelor, pentru documentare, şi se cere să asigure, în comun cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, elaborarea reglementărilor privind procesul şi modul de formare şi administrare a veniturilor fondurilor de susţinere socială a populaţiei, pentru asigurarea acumulării integrale, precum şi oferirea posibilităţii de valorificare deplină a mijloacelor publice;

2.3. Serviciului Fiscal de Stat, pentru documentare, şi se cere să asigure verificarea declarării depline şi în termen a veniturilor de către potenţialii plătitori, prin contrapunerea datelor sale cu informaţiile deţinute de Banca Naţională a Moldovei şi verificarea plenitudinii încasării plăţilor în fondurile de susţinere socială a populaţiei, ţinând cont de sumele declarate şi cele achitate de facto la conturile fondurilor, precum şi să întreprindă măsuri în vederea acumulării plăţilor netransferate;

2.4. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare;

2.5. Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe şi Comisiei parlamentare permanente protecţie socială, sănătate şi familie, pentru informare;

2.6. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1. – 2.3. din prezenta Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.72 din 20 decembrie 2017

RAPORTUL

auditului performanţei Fondului republican şi fondurilor

 locale de susţinere socială a populaţiei

SINTEZA

Fondurile de susţinere socială a populaţiei sunt abilitate să acorde ajutor financiar persoanelor socialmente vulnerabile, afectate de sărăcie sau aflate în condiţii deosebit de dificile pe motiv de boală sau în urma unor situaţii excepţionale. Fiind considerată cea mai săracă ţară din Europa, în Republica Moldova o mare parte a populaţiei tinde să solicite mijloace din aceste fonduri.

Întrucât resursele publice sunt insuficiente, iar necesitatea lor este tot mai mare, ministerul de resort urmează să stabilească obiective clare şi coerente de alocare a acestora, prin precizarea indicatorilor de performanţă în vederea utilizării mai eficiente şi eficace a banilor.

Astfel, Curtea de Conturi şi-a propus de a audita performanţa Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.

Sfera auditului a cuprins activităţile ce ţin de acumularea mijloacelor şi acordarea ajutoarelor materiale, desfăşurate de Fondul republican şi de unele fonduri locale în perioada 2015–2017 (9 luni).

Resursele acestor fonduri sunt constituite din fondurile speciale incluse în componenţa bugetelor respective ale bugetului public naţional, cele mai semnificative provenind din transferurile de la operatorii de telefonie mobilă, precum şi din plăţile suplimentare achitate la cumpărarea valutei.

Auditarea formării veniturilor a stabilit că procesul în cauză a fost afectat de inconsecvenţa cadrului legal-normativ. Astfel, începând cu anul 2016, funcţiile de administrare a veniturilor au fost dispersate, Serviciul Fiscal de Stat gestionând informaţiile privind calcularea veniturilor, pe când fondurile de susţinere socială a populaţiei – cele achitate real. În aceste condiţii, lipsesc pârghiile de urmărire a plenitudinii calculării şi achitării integrale a plăţilor la aceste fonduri, ceea ce a determinat neîncasarea veniturilor de la casele de schimb valutar în sumă de 2,7 mil. lei. De asemenea, se relevă imposibilitatea valorificării depline a mijloacelor fondurilor de susţinere socială a populaţiei din cauza transferării soldului în bugetul de stat la finele perioadei de gestiune.

În aceste circumstanţe, când volumul mijloacelor distribuite este direct proporţional cu volumul veniturilor disponibile, potenţialii beneficiari au fost privaţi de dreptul de a obţine ajutoare materiale, iar organele executive – de resurse necesare întreţinerii şi funcţionării lor.

Rezultatele auditului privind performanţa utilizării mijloacelor acordate ca ajutor material evidenţiază unele probleme în cadrul acestui proces, în special:

♦ abordarea diferenţiată la selectarea beneficiarilor, prin neevaluarea gradului de sărăcie şi de vulnerabilitate, a gravităţii situaţiilor care nu pot fi depăşite de sine stătător;

♦ lipsa criteriilor de stabilire a cuantumului ajutoarelor, în scopul tratării echitabile la nivel naţional a beneficiarilor de ajutoare materiale;

♦ acordarea, în cadrul programelor cu destinaţie specială, a unor ajutoare materiale care nu corespund scopului de bază al fondurilor;

♦ neconcordanţa cuantumului ajutoarelor materiale cu nevoile reale ale beneficiarilor, prin ce nu se asigură satisfacerea acestora.

Astfel, acest proces necesită îmbunătăţiri, fiind înaintate recomandări privind elaborarea unor reglementări exhaustive şi unificate la nivel de ţară, ceea ce ar asigura imparţialitatea şi echitatea la acordarea ajutoarelor materiale, precum şi eficienţa şi eficacitatea utilizării mijloacelor publice.

I. INTRODUCERE

Reducerea sărăciei şi asigurarea protecţiei sociale sunt priorităţile Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020” ¹. Astfel, protecţia socială a populaţiei este declarată prioritară în Cadrul de cheltuieli al statului. Aceasta se asigură din mai multe surse, printre care sunt şi fondurile de susţinere socială a populaţiei.

Fondul republican de susţinere socială a populaţiei (în continuare – Fondul republican) şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei (în continuare – fondurile locale) sunt create pentru acordarea de ajutor material păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei ².

Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei sunt instituţii publice autonome. Fiind fonduri extrabugetare şi componente ale bugetului consolidat, administrarea lor are loc atât la nivel central, cât şi la nivel local.

Fondul republican activează pe lângă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, actualmente – Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, iar fondurile locale – pe lângă autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi şi ale municipiului Bălţi ³.

Organele de conducere ale Fondului republican şi ale fondurilor locale sunt consiliile de administraţie şi organele lor executive – direcţia executivă sau direcţia/secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei ⁴.

Fondurile de susţinere socială a populaţiei (în continuare – FSSP) au fost create în baza Legii nr.827-XIV din 18.02.2000. Regulamentele fondurilor, organigramele fondurilor locale şi Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1083 din 26.10.2000 “Privind punerea în aplicare a Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere a populaţiei”. De asemenea, au fost aprobate diverse regulamente interne privind activitatea FSSP.

Mijloacele FSSP sunt constituite din fondurile speciale incluse în componenţa bugetelor respective ale bugetului public naţional. Fondul republican este o parte componentă a bugetului de stat, care se aprobă anual prin lege. Fondurile locale sunt părţi componente ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale respective, care se aprobă anual în modul stabilit. Veniturile FSSP sunt prezentate în Figura 1.

Figura 1. Structura veniturilor FSSP în perioada 2015-2017 (9 luni)

Sursă: Rapoartele privind utilizarea mijloacelor financiare ale Fondului republican şi

fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei pentru perioada 2015-2017 (9 luni).

În conformitate cu prevederile legale ⁵, mijloacele FSSP se utilizează pentru acordarea de ajutor material persoanelor socialmente vulnerabile domiciliate în Republica Moldova şi reprezintă o formă de asistenţă socială nerambursabilă cu destinaţie specială, menită să susţină material şi direct aceste persoane. Totodată, din mijloacele Fondului republican se asigură finanţarea suplimentară a programelor cu destinaţie specială privind susţinerea materială a păturilor socialmente vulnerabile la nivel teritorial, prin intermediul fondurilor locale. Cheltuielile FSSP sunt prezentate în Figura 2.

Figura 2. Structura cheltuielilor FSSP în perioada 2015-2017 (9 luni)

Sursă: Rapoartele privind utilizarea mijloacelor financiare ale Fondului republican şi

fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei pentru perioada 2015-2017 (9 luni).

Informaţii detaliate privind sursele şi destinaţia acestor fonduri se regăsesc în Anexele nr.2 şi nr.3 la prezentul Raport de audit.

_______________________________

¹ Legea nr.166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”.

² Legea Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei nr.827-XIV din 18.02.2000 (în continuare – Legea FSSP).

³ Art.2 şi art.3 din Legea FSSP.

⁴ Art.7 din Legea FSSP.

⁵ Art.5 din Legea FSSP.

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Protecţia socială a populaţiei este unul din obiectivele primordiale ale statului, pentru realizarea căruia fiind alocate mijloace financiare din diverse surse.

Astfel, reieşind din importanţa bunei funcţionări a sectorului asistenţă socială pentru asigurarea protecţiei păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, Curtea de Conturi a dispus efectuarea auditului performanţei Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei.

Auditul a avut ca scop evaluarea performanţei domeniului, prin prisma eficienţei şi eficacităţii utilizării mijloacelor FSSP, acordate în calitate de ajutoare materiale păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei.

Motivele care au determinat formularea întrebărilor de audit reies din insuficienţa mijloacelor băneşti pentru acoperirea tuturor potenţialilor beneficiari şi din lipsa criteriilor de stabilire a cuantumului ajutorului material diferitor categorii de beneficiari.

Auditul şi-a propus următorul obiectiv general de audit: Se asigură oare satisfacerea necesităţilor păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei prin modul actual de formare a fondurilor de susţinere socială a populaţiei şi de acordare a ajutoarelor materiale?

În acest sens, echipa de audit a stabilit următoarele obiective specifice:

1. Veniturile au fost acumulate şi valorificate deplin, precum şi distribuite oportun?

2. Ajutoarele materiale acordate au contribuit la satisfacerea necesităţilor pentru care au fost solicitate?

3. Au fost utilizate eficient şi eficace mijloacele acordate ca ajutoare materiale în cadrul programelor cu destinaţie specială, pentru atingerea scopului FSSP?

Sfera auditului cuprinde activităţile ce ţin de acumularea mijloacelor şi acordarea ajutoarelor materiale păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, desfăşurate de Fondul republican şi unele fonduri locale în perioada 2015–2017 (9 luni).

Abordarea auditului a fost mixtă, orientată pe probleme (identificarea şi analiza deficienţelor care au afectat realizarea scopului fondurilor) şi pe rezultate (evaluarea impactului real al mijloacelor acordate sub formă de ajutoare materiale, şi anume a eficienţei şi eficacităţii prin prisma atingerii rezultatului/scopului scontat).

Sursele criteriilor de audit care au stat la baza constatărilor sunt actele legislative şi normative în vigoare aferente domeniului auditat şi se prezintă detaliat în Anexa nr.1 la prezentul Raport. De asemenea, pentru a răspunde la obiectivul general, echipa de audit a utilizat ca bază ideea că satisfacerea necesităţilor păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei este posibilă în situaţia disponibilităţii mijloacelor financiare, selectării corespunzătoare a beneficiarilor, precum şi a corelării necesităţilor solicitanţilor cu cuantumul ajutoarelor materiale acordate.

Domeniul de aplicare şi metodologia de audit sunt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul general de audit: Se asigură oare satisfacerea necesităţilor păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei prin modul actual de formare a fondurilor de susţinere socială a populaţiei şi de acordare a ajutoarelor materiale?

3.1 Cadrul legal privind administrarea veniturilor Fondului republican şi ale fondurilor locale necesită îmbunătăţiri pentru asigurarea încasării depline, precum şi oferirea posibilităţii de utilizare integrală a mijloacelor acumulate.

Mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale sunt constituite din fondurile speciale incluse în componenţa bugetelor respective ale bugetului public naţional. Chiar dacă a fost prevăzută modalitatea de administrare a acestora, acumularea deplină a mijloacelor nu a fost asigurată din cauza inconsecvenţei cadrului legal-normativ. Din acelaşi motiv, valorificarea integrală şi în termen oportun a fost imposibilă, drept rezultat al transferului soldului în bugetul de stat la finele perioadei de gestiune. Astfel, potenţialii beneficiari au fost privaţi de dreptul de a obţine ajutoare materiale, volumul mijloacelor distribuite fiind direct proporţional cu volumul veniturilor disponibile.

Fondul republican este o parte componentă a bugetului de stat, care se aprobă anual prin lege. Fondurile locale sunt părţi componente ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale respective, care se aprobă anual în modul stabilit.

Cea mai mare pondere în structura veniturilor fondurilor revine transferurilor obţinute de la operatorii de telefonie mobilă (70–74%) şi casele de schimb valutar (10–14%). Sursele şi analiza detaliată a veniturilor se regăsesc în Tabelul nr.3.1.1 din Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

În contextul interdependenţei veniturilor şi ajutoarelor materiale acordate, au fost analizate sursele de venituri, fiind identificate probleme la administrarea şi utilizarea acestor mijloace.

Prevederile neunivoce ale cadrului legal generează imposibilitatea asigurării acumulării depline a veniturile fondurilor.

Astfel, sursele principale şi obligatorii ale mijloacelor Fondului republican şi ale fondurilor locale sunt:

♦ transferurile lunare ce urmează a fi efectuate de către persoana juridică care prestează servicii de telefonie mobilă, în mărime de 2,5 la sută din venitul obţinut din vânzările aferente acestor servicii;

♦ transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 50 lei la perfectarea şi eliberarea certificatului de înmatriculare al automobilului;

♦ transferurile obţinute din plata suplimentară obligatorie în cuantum de 0,1 la sută din suma achitată la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar.

Norma legală ⁶ prevede că plăţile urmează a fi transferate lunar, până în data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, la bugetul de stat. Primele două plăţi formează mijloacele Fondului republican şi Ministerul Finanţelor trebuie să le transfere imediat la contul acestuia. În acelaşi timp, plăţile suplimentare obţinute la cumpărarea de către persoanele fizice a valutei străine în numerar, ca surse ale fondurilor locale, urmează a fi transferate la conturile fondurilor locale respective.

Totodată, persoanele juridice care prestează servicii de telefonie mobilă, casele de schimb valutar şi băncile licenţiate în al căror cadru funcţionează puncte de schimb valutar sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat, lunar, până la data de 25 a lunii imediat următoare lunii de gestiune, darea de seamă privind plăţile către fondul corespunzător, în forma stabilită de Serviciul Fiscal de Stat. De asemenea, aceste plăţi trebuie să fi administrate ⁷ de către Serviciul Fiscal de Stat într-un mod similar celui stabilit pentru impozite şi taxe, conform legislaţiei fiscale.

Potrivit informaţiilor prezentate, în anul 2015 Serviciul Fiscal de Stat a gestionat atât informaţiile privitor la sumele calculate şi declarate, cât şi informaţiile privind transferurile respective în buget. Odată cu demararea reformei bugetare începând cu anul 2016, dat fiind faptul că plăţile s-au transferat direct pe conturile instituţiilor ce administrează fondurile, Serviciul Fiscal de Stat a gestionat doar informaţiile privind sumele calculate, în baza declaraţiilor prezentate. Datele privitor la sumele transferate au fost deţinute doar de fonduri (republican în cazul primei surse şi, respectiv, de cele locale, în cazul celei de a doua).

În context, Ministerul Finanţelor, anticipând această situaţie, a propus modificări ale cadrului legal, şi anume că obligaţiunea de administrare şi raportare a mijloacelor fondurilor să fie pusă în responsabilitatea Fondului republican de susţinere socială a populaţiei. Această propunere însă nu a fost susţinută de ministerul de resort (Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei), deoarece fondurile respective nu dispun de mecanisme de urmărire a veniturilor. Astfel, s-a păstrat modalitatea de administrare a veniturilor prevăzută de cadrul legal, nefiind identificate soluţiile oportune, ceea ce a cauzat neinstituirea procedurilor de control privind asigurarea colectării depline şi în termen a veniturilor. Altfel spus, Fondurile nu deţineau informaţii referitor la sumele ce urmează a fi încasate, iar Serviciul Fiscal de Stat – referitor la sumele achitate. Această situaţie a determinat, în special, micşorarea veniturilor fondurilor locale de la casele de schimb valutar.

Conform competenţelor ⁸, Banca Naţională a Moldovei efectuează controale pe teren (planificate şi inopinate) asupra activităţii unităţilor de schimb valutar. Astfel, potrivit informaţiilor prezentate Curţii de Conturi, Banca Naţională a Moldovei a constatat nereguli la 60 de case de schimb valutar, fiind depistate discrepanţe între soldurile de mijloace băneşti efectiv disponibile şi datele din documentele fiscale. Despre aceste cazuri, Banca Naţională a Moldovei a sesizat Serviciul Fiscal de Stat pentru luare de atitudine.

În contextul auditului, Curtea de Conturi a solicitat Serviciului Fiscal de Stat efectuarea unor controale inopinate. Conform informaţiei prezentate, în 39 de cazuri din 86 de case de schimb valutar verificate s-au stabilit abateri de la legislaţia fiscală. Acest fapt confirmă nedeclararea şi, respectiv, netransferarea plăţilor în cuantum deplin în FSSP.

Totodată, în cadrul analizei informaţiilor privind calcularea obligaţiilor prezentate de Serviciul Fiscal de Stat şi a rapoartelor fondurilor locale privind veniturile încasate de facto, echipa de audit a stabilit neîncasarea veniturilor în cuantum de 2,7 mil.lei din plăţile declarate de schimburile valutare, ceea ce indică imperfecţiunea actualului mod de administrare a veniturilor (informaţii detaliate sunt expuse în Tabelul nr.3.1.2 din Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit).

Acumularea veniturilor în conturile FSSP nu garantează posibilitatea valorificării depline a acestora.

O altă problemă în utilizarea mijloacelor FSSP ţine de imposibilitatea valorificării mijloacelor disponibile în luna decembrie a fiecărui an, precum şi de lipsa veniturilor în luna ianuarie. Anterior anului 2015, soldul mijloacelor acumulate în contul Fondului republican era disponibil spre utilizare pentru anii următori. Conform cadrului legal nou ⁹, soldurile de mijloace neutilizate la finele anului se transferă în bugetul de stat. În luna decembrie, Fondul republican nu reuşeşte să distribuie mijloacele intrate pentru acordarea ajutoarelor materiale, dat fiind faptul că veniturile se acumulează în conturile FSSP începând cu data de 25 a lunii, cu unele mici excepţii. Totodată, în luna ianuarie FSSP nu dispun de niciun sold, până la data de transfer. Astfel, în luna decembrie a anului 2015 de la contul Fondului republican a fost transferat soldul de 9,5 mil.lei, iar la finele anului 2016–11,8 mil. lei. Acest fapt nu doar că lipseşte de posibilitatea de acordare a ajutoarelor materiale pe parcursul a 2 luni, ci şi de achitare a salariilor pentru direcţia executivă, care este finanţată din aceste mijloace. Pentru remedierea situaţiei, Fondul republican a propus modificări privind termenul de transferare a veniturilor, care însă nu au fost acceptate.

Astfel, situaţia menţionată privind acumularea mijloacelor în termene inoportune a determinat nevalorificarea mijloacelor Fondului republican şi transferul unor solduri de circa 21,3 mil.lei în bugetul de stat (situaţia detaliată este prezentată în Tabelul nr.3.1.3 din Anexa nr.4 la prezentul Raport). Aceste circumstanţe au privat potenţialii beneficiari din rândul păturilor socialmente vulnerabile de dreptul de a obţine ajutor material.

Veniturile disponibile ale Fondului republican sunt repartizate fondurilor locale corespunzător numărului potenţialilor beneficiari şi mijloacelor proprii ale acestora. Astfel, Fondul republican subvenţionează fondurile locale pentru acordarea curentă a ajutoarelor materiale persoanelor socialmente defavorizate, cu excepţia Fondului municipal Chişinău de susţinere socială a populaţiei, care dispune de mijloace proprii semnificative, comparativ cu restul republicii.

Cu toate că mijloacele se distribuie proporţional numărului potenţialilor beneficiari, ajutoarele se acordă în cuantumuri diferite. O influenţă asupra cuantumului ajutorului material o au şi veniturile locale, care depind, în mare parte, de dimensiunile raionului şi de gradul de dezvoltare a acestuia. Astfel, beneficiarii din raioanele cu o infrastructură mai slab dezvoltată sunt defavorizaţi în aspectul mărimii ajutoarelor materiale. În teritoriu, ajutoarele acordate ating cifra maximă de 5000 lei, în timp ce în municipiul Chişinău şi în raionul Orhei acestea pot fi de 10000 lei.

Aşadar, modul actual de formare a veniturilor nu permite distribuirea echitabilă a mijloacelor financiare, totodată fiind constatate şi alte cauze ale acordării discriminatorii a ajutoarelor materiale, descrise detaliat în capitolul următor.

_______________________________

⁶ Art.4 din Legea FSSP.

⁷ Administrarea fiscală – activitatea organelor de stat împuternicite şi responsabile de asigurarea colectării depline şi în termen a impozitelor şi taxelor, a penalităţilor şi amenzilor în bugetele de toate nivelurile, precum şi de efectuare a acţiunilor de urmărire penală în caz de existenţă a unor circumstanţe ce atestă comiterea infracţiunilor fiscale, art.9 din Codul fiscal.

⁸ Art.62 din Legea privind reglementarea valutară nr.62-XVI din 21.03.2008.

⁹ Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

3.2 Reglementările aferente procesului de acordare a ajutorului material nu au asigurat stabilirea acestuia într-un mod transparent şi echitabil, pentru satisfacerea necesităţilor beneficiarilor.

Evaluarea procesului de acordare a ajutorului material atestă abordarea neuniformă la nivel naţional, care a generat tratarea inegală a solicitanţilor de ajutoare materiale aflaţi în situaţii similare. Acest fapt a fost cauzat şi de lipsa reglementărilor clare, la nivel naţional, ale tuturor etapelor procesului de solicitare, stabilire şi acordare a ajutorului material.

Beneficiarii ajutoarelor materiale sunt selectaţi conform principiului vulnerabilităţii, însă prevederile neunivoce şi imprecise nu oferă posibilitatea evaluării obiectivităţii şi imparţialităţii în cadrul acestui proces.

În conformitate cu prevederile legale ¹⁰, mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale se utilizează pentru acordarea de ajutor material, sub formă bănească sau în bunuri materiale, în scopul satisfacerii diferitor necesităţi ale persoanelor socialmente vulnerabile din rândul pensionarilor (prioritar persoane cu dizabilităţi, persoane singure şi în etate), altor persoane inapte de muncă, familiilor cu copii şi persoanelor care au nimerit în situaţii excepţionale pe care nu le pot depăşi de sine stătător, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de achitarea ajutorului material.

Ajutorul material se acordă persoanelor socialmente vulnerabile domiciliate în Republica Moldova, pentru procurarea produselor alimentare (inclusiv produse alimentare speciale), mărfurilor industriale de primă necesitate, medicamentelor, articolelor protetico-ortopedice şi pentru achitarea parţială a serviciilor medicale sau a costului poliţei de asigurare medicală obligatorie, pentru compensarea cheltuielilor substanţiale cauzate de diferite situaţii excepţionale, precum şi alimentarea în cantinele de ajutor social.

Principiul ¹¹ de bază în distribuirea mijloacelor fondurilor este acordarea ajutorului material solicitanţilor ale căror familii sunt afectate de sărăcie în cea mai mare măsură.

Este necesar de remarcat că procesul de acordare a ajutorului material este unul complex şi implică mai multe părţi responsabile.

Astfel, în scopul obţinerii ajutorului material, titularul acestui drept se adresează către direcţia executivă a fondului de susţinere socială a populaţiei de la locul său de trai, prezentând cererea, ancheta socială, buletinul de identitate, precum şi alte explicaţii, acte, documente suplimentare la cererea organului executiv al fondului.

În scopul evaluării procedurii de selectare a beneficiarilor de ajutoare materiale, echipa de audit a verificat circa 700 de dosare. Urmare a examinării cererilor titularilor dreptului la ajutor material la fondurile locale, se denotă că acesta, de regulă, este solicitat pentru tratament şi procurarea medicamentelor în situaţii de îmbolnăviri grave, inclusiv a copiilor, soţilor, soţiilor, altor rude apropiate şi pentru procurarea produselor alimentare şi mărfurilor strict necesare, în situaţii de insuficienţă a mijloacelor pentru întreţinere.

Astfel, în cadrul revizuirii actelor parvenite de la titularii acestui drept, echipa de audit a constatat că, în baza acestora, nu poate fi evaluat gradul de sărăcie şi vulnerabilitate sau gravitatea situaţiei. Acest fapt este determinat de lipsa criteriilor măsurabile privind eligibilitatea beneficiarilor.

Nevoia de ajutor a persoanei (familiei) solicitante, precum şi veridicitatea circumstanţelor expuse în cerere urmează a fi determinate în baza anchetei sociale prin care se confirmă starea socială, condiţiile de trai şi venitul global al familiei. Aceste anchete, conform prevederilor actelor normative ¹², sunt eliberate gratis de primărie şi/sau organul local de asistenţă socială. De fapt, informaţiile din aceste anchete nu sunt suficiente şi nu pot fi utilizate drept temei pentru acordarea ajutorului material. Astfel, în ancheta socială este indicat venitul global mediu lunar al familiei doar pentru ultima lună, precedentă întocmirii anchetei, şi acesta nu include veniturile din alte surse care nu pot fi verificate (veniturile nedeclarate), respectiv, nu reflectă situaţia financiară deplină a familiei. De menţionat că veridicitatea datelor privind starea socială şi materială a solicitantului nu poate fi confirmată, în unele cazuri informaţiile fiind completate în baza declaraţiilor solicitantului. Totodată, formatul şi informaţia prezentată în ancheta socială nu sunt relevante pentru toate situaţiile de solicitare a ajutorului material şi nu poate asigura argumentarea economică a sumelor care se achită.

Cadrul normativ prevede că, în caz de necesitate, titularul de ajutor material este obligat să prezinte, la cererea organului executiv al fondului local, explicaţii, acte sau documente suplimentare. În cazul invocării motivului de boală, urmează să se alăture certificatul, eliberat gratis de instituţiile medicale, care confirmă starea sănătăţii solicitantului şi nevoia de a achita serviciile medicale, de a procura medicamentele sau articolele protetico-ortopedice. Documentele relevante în funcţie de situaţiile pentru care se solicită ajutorul material nu sunt stabilite expres. În aceste condiţii, specialiştii din cadrul fondurilor locale au solicitat, după caz, prezentarea unor acte suplimentare, ca urmare determinând modalitatea de acordare a ajutorului material şi a cuantumului acestuia. La revizuirea dosarelor, echipa de audit a constatat că, pentru situaţii similare, titularii au anexat acte diferite (certificate medicale, rezultatele investigaţiilor). Astfel, solicitanţii de ajutoare materiale au fost puşi în condiţii inegale.

Referitor la periodicitatea acordării ajutorului material, se remarcă că prevederile legal-normative ¹³ stabilesc acordarea acestuia, de regulă, o singură dată pe parcursul anului în curs. Totodată, se admite acordarea repetată în acelaşi an doar persoanelor a căror stare materială a fost agravată ulterior de noi circumstanţe imprevizibile, precum şi în cadrul realizării programelor cu destinaţie specială. Astfel, titularii dreptului la ajutoare materiale sunt favorizaţi în cadrul programelor cu destinaţie specială, având posibilitatea de a mai beneficia pe parcursul anului de încă un ajutor material.

Totodată, se relevă că actele normative nu stabilesc cu stricteţe periodicitatea acordării acestora şi, respectiv, excepţiile clare de la reguli. În acest context, echipa de audit a analizat, la fondurile locale auditate, registrul electronic al cererilor şi ajutoarele materiale acordate. În cadrul verificării dosarelor depuse de beneficiari, echipa de audit a constatat situaţii de acordare dublă sau chiar triplă a ajutoarelor materiale pe parcursul unui an, inclusiv în cadrul programelor cu destinaţie specială (informaţii detaliate sunt prezentate în Tabelul nr.1). În acelaşi timp, au fost constatate refuzuri unor solicitanţi din cauza beneficierii de ajutoare în cadrul programelor cu destinaţie specială sau a solicitării acestuia până la expirarea termenului de 11 luni.

De asemenea, urmare a analizei cererilor de solicitare a ajutorului material şi în cadrul discuţiilor cu specialiştii fondurilor, echipa de audit a stabilit că nu toate cererile de solicitare a ajutorului material sunt acceptate şi înregistrate. Acest fapt a fost motivat prin volumul mare al refuzurilor oficiale pe care specialiştii fondurilor ar trebui să le întocmească în cazul înregistrării solicitărilor depuse.

În aceste condiţii, neînregistrarea tuturor cererilor face imposibilă evaluarea numărului de refuzuri şi a gradului de acoperire a solicitărilor, precum şi obiectivitatea procesului de acordare a ajutoarelor materiale.

Aşadar, situaţiile menţionate au fost determinate, în mare măsură, de imprecizia normelor legale. Astfel, cadrul legal ambiguu lasă loc de interpretări neunivoce, iar obiectivitatea acordării ajutoarelor materiale şi siguranţa că de acestea beneficiază familii cu adevărat afectate de sărăcie în cea mai mare măsură nu poate fi asigurată.

Acordarea ajutoarelor materiale în lipsa unor criterii de stabilire a cuantumului acestora determină inechitatea între solicitanţi atât la nivel de fond, cât şi la nivel de ţară şi nu asigură, în unele cazuri, un impact semnificativ în susţinerea persoanelor socialmente vulnerabile.

Ajutoarele materiale reprezintă o formă de asistenţă socială acordată de stat. Unul din principiile asistenţei sociale îl reprezintă acordarea în funcţie de nevoi, adică nu se acordă automat unei grupe de persoane definite prin caracteristici generale, ci persoanelor sau familiilor individuale, pe baza analizei situaţiei financiare a fiecărui caz în parte. Din acest motiv, asistenţa socială se acordă în funcţie de nevoie, pe baza testării mijloacelor financiare, care constituie o ultimă reţea de securitate socială. Specific sistemului naţional de asistenţă socială este faptul că determinarea persoanelor ce necesită asistenţă socială din partea statului se efectuează, în special, pe baza principiului categorial, luându-se în considerare categoriile speciale cu cea mai mare pondere a sărăciei. În acelaşi timp, universalitatea şi accesibilitatea dreptului la asistenţă socială presupune aceleaşi posibilităţi de sprijin în condiţiile producerii anumitor situaţii nedorite sau a diverselor riscuri sociale.

Conform procedurii, cererile solicitanţilor de ajutor material urmează a fi soluţionate din fondul local, la locul de trai al acestora. Concomitent, potrivit cadrului normativ ¹⁴, în cazuri deosebite, ajutoarele materiale pot fi acordate beneficiarilor nemijlocit din Fondul republican.

Referitor la titularii dreptului de a beneficia de ajutoare materiale, se denotă că aceştia sunt grupaţi, în funcţie de statutul lor social, ocupaţional, de starea familială şi a sănătăţii, în 15 categorii (4 grupe – pensionari, persoane inapte de muncă, familii cu copii, alte persoane), adică nu s-a ţinut cont de un criteriu unic la gruparea acestora, în funcţie de gradul vulnerabilităţii. Acest fapt nu a permis efectuarea unei analize relevante per ţară privind utilizarea mijloacelor pentru acoperirea necesităţilor familiilor afectate de sărăcie în cea mai mare măsură. Informaţii privind gruparea în categorii de beneficiari este prezentată în Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit.

Numărul şi sumele ajutoarelor materiale acordate de Fondul republican şi fondurile locale, pe categorii de titulari, în evoluţie pentru perioada 2015–2017 (9 luni), pot fi urmărite în Tabelul nr.2.

Este necesar de evidenţiat că actele normative ¹⁵ prevăd acordarea ajutoarelor materiale atât în baza deciziilor consiliului de administraţie, cât şi în baza ordinelor directorului executiv al fondului local. Aşadar, cererea şi setul de acte sunt pregătite pentru a fi examinate de către directorul executiv sau în cadrul şedinţei consiliului de administraţie respectiv.

Prin urmare, în funcţie de situaţia materială a solicitantului, consiliul de administraţie a fondurilor respective determină tipul, formele şi mărimea ajutorului material, prin adoptarea deciziei de rigoare.

De regulă, cererile solicitanţilor de ajutor material se soluţionează din fondul local la locul de trai al acestora, prin decizia consiliului de administraţie. Totodată, se relevă că unele fonduri locale acordă ajutoare materiale şi prin ordinul directorului executiv. Se relevă că cuantumurile maxim admise pentru acordare prin ordine sunt stabilite de consiliile de administraţie locale. Este necesar de menţionat că în cadrul aceluiaşi fond mărimea ajutorului material este diferită, în funcţie de cine decide acordarea acestuia. Cadrul normativ nu prevede pentru ce situaţii şi la ce nivel urmează a fi examinate şi soluţionate cererile. Astfel, la discreţia specialistului fondului, cererile sunt propuse spre examinare de către consiliile de administraţie sau directorul executiv.

Conform informaţiilor prezentate echipei de audit, pe parcursul perioadei 2015–2017 (9 luni), 11 fonduri locale au acordat ajutoare materiale în baza ordinelor directorului executiv. Astfel, consiliile de administraţie ale fondurilor respective au decis acordarea ajutoarelor materiale în baza ordinelor semnate de directorii executivi, informaţie prezentată în Tabelul nr.3.

Astfel, numărul şi suma ajutoarelor materiale acordate prin ordinele directorilor executivi, la fondurile locale analizate de echipa de audit, pe parcursul perioadei 2015–2017 (9 luni) sunt prezentate în Tabelul nr.4.

În cadrul analizei numărului şi sumei ajutoarelor materiale acordate prin ordinele directorilor executivi, la fondurile locale analizate de echipa de audit, s-a constatat că până la 27% din mijloacele acestor fonduri au fost stabilite şi acordate prin decizia unei singure persoane.

În aceste condiţii, cuantumul ajutorului material acordat solicitanţilor din cadrul fondurilor respective depinde de decizia specialistului fondului, bazată pe percepţia sa asupra condiţiilor, situaţiei materiale şi stării de sănătate (diagnosticul) a solicitantului. Acest fapt cauzează, în unele situaţii, defavorizarea beneficiarilor deoarece cuantumul ajutorului stabilit în baza ordinului este nesemnificativ şi beneficiarii puteau fi lipsiţi de dreptul de a beneficia de un ajutor mai substanţial, cu un impact mai mare, acordat în baza deciziei consiliului de administraţie. În acelaşi timp, se remarcă că acelaşi cuantum al ajutorului material în cadrul unor fonduri locale se acordă în baza deciziei consiliului de administraţie, iar în alte fonduri – în baza deciziei unei singure persoane.

Deşi cadrul normativ prevede acordarea de către Fondul republican a ajutoarelor materiale în cazuri deosebite, acestea însă nu au fost stabilite expres. Astfel, în cadrul verificării dosarelor privind ajutoarele materiale, echipa de audit a constatat că acestea au fost acordate în diverse situaţii: îmbolnăviri, incendii, deces.

Pe parcursul perioadei 2015–2017 (9 luni), Fondul republican a acordat 6250 de ajutoare materiale, fiind soluţionate cereri depuse de solicitanţi din diferite raioane. Aşadar, cele mai multe cereri soluţionate de Fondul republican au fost depuse de solicitanţii din municipiul Chişinău, având o pondere de 50%.

Este necesar de menţionat că cheltuieli specifice doar Fondului republican sunt cele ce ţin de ajutoarele materiale acordate în cazul transportării corpului neînsufleţit al rudelor decedate peste hotarele ţării. În acelaşi timp, în situaţii de îmbolnăvire sau incendiu, s-a constatat acordarea ajutoarelor atât din Fondul republican, cât şi din cele locale. Astfel, se atestă că, de obicei, beneficiarii se adresează la locul lor de trai, iar fondul local, în funcţie de gravitatea situaţiei, decide redirecţionarea petiţiei la Fondul republican. Însă, au fost constatate şi cazuri în care beneficiarii solicită ajutor material direct de la Fondul republican.

În cadrul analizei cuantumului ajutorului material acordat, echipa de audit a stabilit că mărimea acestuia este diferită, chiar dacă situaţiile sunt similare. Aşadar, pentru aceleaşi categorii de beneficiari mărimea medie a ajutorului material este de la 2 până la 10 ori mai mare, în funcţie de fondul din care se acordă.

Astfel, au fost constatate situaţii în care persoanelor încadrate în aceeaşi categorie, cu situaţii materiale similare, în cazul îmbolnăvirii de cancer li se acordă ajutoare materiale în mărime de la 500 lei până la 7 mii lei. De asemenea, au fost constatate situaţii în care solicitanţilor din cadrul aceluiaşi fond cu situaţii materiale şi diagnostice similare le sunt acordate ajutoare materiale în mărimi diferite.

Urmare a analizei cuantumului ajutoarelor materiale, s-a stabilit că mărimea medie a unui ajutor material acordat din Fondul republican ajunge la 3700 lei (minimum 500 lei, maximum 70 mii lei). Concomitent, fondurile locale acordă ajutoare a căror mărime medie variază între 620 şi 1800 lei (minimum 350 lei, maximum 10 mii lei). Totodată, mărimea medie a unui ajutor material acordat din Fondul municipal Chişinău oscilează între 580 şi 2160 lei (minimum 350 lei, maximum 10 mii lei) (de facto, mărimea este mai mare, indicatorul (mărimea medie) fiind influenţat de ajutoarele materiale în valoare de 500 lei, acordate prin Ordinele directorului executiv). Informaţii detaliate se prezintă în Tabelul nr.3.2.1 din Anexa nr.6 la prezentul Raport.

Mărimea medie a ajutorului material acordat în cadrul diferitor fonduri pe categorii de titulari este prezentată în Tabelul nr.5.

Respectiv, există o discrepanţă majoră între mărimea medie a unui ajutor material acordat din mijloacele Fondului republican şi ale fondurilor locale, inclusiv pentru aceleaşi categorii de beneficiari.

Cele mai mari cuantumuri ale ajutoarelor materiale au fost acordate din Fondul republican, în cazul transportării corpului neînsufleţit al rudelor decedate peste hotarele ţării, în mărime medie de 16 mii lei (maximum 70 mii lei), care se acordă drept cotă procentuală a cheltuielilor real suportate.

În aceste condiţii, titularii de ajutor material au fost discriminaţi în baza principiului teritorial. De altfel, persoanele care locuiesc fie în municipiile Chişinău sau Bălţi, fie în alte localităţi ale Republicii Moldova ar trebui să fie tratate egal/în aceleaşi condiţii, or problemele şi diagnosticele acestora sunt aceleaşi, indiferent de localitate.

Aşadar, cele menţionate au fost generate de prevederile incomplete care au cauzat tratarea inegală a solicitanţilor diferitor fonduri. Respectiv, acelaşi cuantum al ajutorului material unora din beneficiari le-a fost acordat prin decizia consiliului de administraţie, iar altora – prin ordinul directorului executiv.

Totodată, analiza cuantumului ajutoarelor materiale denotă că, la stabilirea mărimii minime, acestea nu au fost corelate cu vreun indicator, cum ar fi cel al sărăciei sau minimului de existenţă. De menţionat că, cadrul juridic nu prevede criterii de stabilire a cuantumului corespunzător necesităţilor pentru care se solicită.

Astfel, peste 90% din ajutoarele materiale acordate, în cadrul fondurilor verificate, constituie sume sub 1000 lei, cuantumurile cele mai frecvente fiind 300, 500 şi 700 lei anual, respectiv, aceste mijloace nu pot servi nici pentru acoperirea necesităţilor minime (minimul de existenţă fiind de circa 1750 lei lunar). În această situaţie, impactul mijloacelor acordate sub formă de ajutor material este nesemnificativ. Informaţii detaliate se prezintă în Tabelul nr.3.2.2 din Anexa nr.6 la prezentul Raport.

Cadrul legal incomplet privind criteriile clar definite de stabilire a cuantumului ajutorului material, precum şi legătura direct proporţională cu mijloacele disponibile (veniturile) ale fondurilor, a determinat stabilirea diferenţiată a cuantumului ajutorului material acordat. Astfel, solicitanţilor aflaţi în situaţii similare le-au fost acordate ajutoare materiale în cuantumuri diferenţiate atât la nivel naţional, cât şi în cadrul aceloraşi fonduri locale, ceea ce nu oferă posibilitatea evaluării transparenţei şi eficacităţii acordării acestora.

_______________________________

¹⁰ Art.5 din Legea FSSP.

¹¹ Pct.3 din Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1083 din 26.10.2000 “Privind punerea în aplicare a Legii Fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei” (în continuare – Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri).

¹² Pct.11 lit.b) din Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri.

¹³ Pct.13 din Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri.

¹⁴ Pct.16 lit.c) din Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri.

¹⁵ Pct.14 din Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri.

3.3 Ajutoarele materiale unice acordate conform programelor cu destinaţii speciale (peste 50% din mijloacele Fondului republican) nu se încadrează în scopul fondului.

Deşi este prevăzută finanţarea suplimentară a programelor cu destinaţie specială, acestea nu au fost stabilite în concordanţă cu principiile FSSP, prin ce nu se asigură realizarea scopului de acordare a ajutorului material păturilor socialmente vulnerabile şi, respectiv, eficacitatea utilizării acestor mijloace.

Conform prevederilor normative ¹⁶, din Fondul republican sunt finanţate suplimentar programele cu destinaţie specială privind susţinerea materială a păturilor socialmente vulnerabile la nivel teritorial, prin intermediul fondurilor locale.

De menţionat că legislaţia nu prevede care sunt programele cu destinaţie specială. Astfel, Fondul republican a aprobat un Regulament intern ¹⁷ de distribuire a mijloacelor în cadrul programelor cu destinaţie specială.

Conform Regulamentului, ajutoarele materiale unice sunt acordate:

♦ persoanelor cu merite faţă de stat, către aniversări şi date comemorative;

♦ persoanelor socialmente vulnerabile, către zilele marcante în viaţa socială a acestora;

♦ persoanelor de vârstă înaintată (longevivi) la împlinirea vârstei de 100 de ani şi în continuare la fiecare zi de naştere.

Lista detaliată a destinaţiilor ajutoarelor materiale se regăseşte în Anexa nr.7 la prezentul Raport.

De asemenea, Regulamentul prevede că ajutoarele materiale unice pentru persoanele cu merite faţă de stat se acordă de fondurile locale, în temeiul deciziilor Consiliului de administraţie al Fondului republican. Celelalte se acordă în temeiul deciziilor consiliilor de administraţie ale fondurilor locale, care stabilesc mărimea acestor ajutoare, ţinând cont de recomandările Fondului republican pentru fiecare categorie de beneficiari, precum şi de criteriile de selectare a beneficiarilor, reieşind din disponibilul mijloacelor spre utilizare în aceste scopuri.

Procedura de determinare a beneficiarilor de ajutoare materiale unice, în cadrul programelor cu destinaţie specială, este mai simplificată, adică nu se solicită cerere, anchetă socială şi documente care confirmă starea socială şi materială.

Totodată, cadrul legal prevede doar un tip de ajutor material, precum şi modul de acordare a acestuia, fără a face diferenţiere între beneficiari şi destinaţia acordării ajutorului.

În cadrul verificărilor, s-a constatat că ajutoarele materiale unice pentru persoane cu merite faţă de stat către aniversări şi date comemorative se acordă la toţi beneficiarii din aceste categorii, conform listelor obţinute de la organele administraţiei publice centrale şi cuantumului stabilit de Fondul republican. Astfel, toţi beneficiarii din aceste categorii urmează să primească ajutoare materiale, fără a fi selectaţi conform principiului de bază de acordare a ajutoarelor ca celor mai afectaţi de sărăcie. Aceeaşi situaţie se relevă şi în cazul ajutoarelor materiale acordate persoanelor longevive.

De menţionat că cuantumul ajutorului material anual în ajunul zilei de 9 mai, începând cu anul 2016, este stabilit prin Legea cu privire la veterani ¹⁸. Celelalte cuantumuri se stabilesc anual de către Consiliul de administraţie al Fondului republican, însă nu este determinat modul şi, respectiv, argumentarea acestora. Astfel, beneficiarii sunt discriminaţi la capitolul mărimea ajutorului material, deoarece aceasta diferă de la o sărbătoare la alta.

Către zilele internaţionale şi începutul noului an şcolar, Fondul republican, reieşind din mijloacelor planificate şi disponibile, recomandă fondurilor locale cuantumul minim de stabilire a ajutoarelor materiale unice pentru fiecare program.

Astfel, fondurile locale întocmesc listele beneficiarilor, ţinând cont de recomandările Fondului republican şi mijloacele disponibile, fiind selectaţi titularii, neavând capacitatea de a acoperi 100% din totalul potenţialilor beneficiari la acordarea ajutoarelor materiale cu destinaţie specială.

Totodată, în urma analizei, echipa de audit a constatat că cuantumul ajutorului material cu destinaţie specială variază de la un fond la altul (Tabelul nr.6).

Astfel, beneficiarul primeşte un ajutor material cu aceeaşi destinaţie specială, mai mic sau mai mare, în funcţie de locul de trai.

În perioada 2015–2017 (9 luni) au fost alocate şi acordate ajutoare materiale în cadrul programelor cu destinaţie specială în sumă de 175.567,9 mii lei, situaţie redată în Tabelul nr.7.

Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei sunt în drept să realizeze şi alte programe cu destinaţie specială, reieşind din disponibilul mijloacelor proprii ¹⁹. Astfel de programe au fost organizate cu anumite ocazii şi pentru anumite categorii de beneficiari (Ziua Mondială împotriva tuberculozei, Sărbătorile de Paşti, Ziua comemorării persoanelor decedate de HIV/SIDA, Ziua mondială a donatorului de sânge, Ziua internaţională a nevăzătorilor), de către fondurile locale cu venituri proprii suficiente, cum ar fi FM Chişinău, FM Bălţi, FL Anenii Noi, FL Cahul. În aceste condiţii, potenţialii beneficiari ai programelor suplimentare din celelalte raioane sunt discriminaţi din cauza locului acestora de trai.

Analizând cheltuielile fondurilor pentru susţinerea socială a populaţie, echipa de audit a remarcat că ajutoarele materiale acordate reprezintă o pondere de 42–47%, pe când cele acordate în cadrul programelor cu destinaţie specială – 53–58%, situaţie redată în Tabelul nr.8 şi Figura 3.

Datele prezentate în tabel şi figură denotă că pentru destinaţii speciale se alocă mai mult de 50% anual, deşi FSSP au fost create pentru acordarea de ajutor material păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei, iar programele cu destinaţie specială urmează a fi finanţate suplimentar.

Figura 3

Sursă: Date obţinute în cadrul analizei efectuate de echipa de audit.

În cazul acestor plăţi, persistă riscul acordării discriminatorii a ajutoarelor materiale sub aspectul cuantumului, fără a ţine cont de gradul de vulnerabilitate al acestor categorii.

Acordarea ajutoarelor materiale prin intermediul programelor cu destinaţie specială în baza principiului categorial al beneficiarilor de prestaţii de asistenţă socială, dar nu în baza evaluării situaţiei materiale, sociale şi a necesităţilor specifice ale acestora condiţionează nerespectarea principiului de bază în ceea ce priveşte distribuirea mijloacelor fondurilor pentru acordarea de ajutor material familiilor afectate de sărăcie în cea mai mare măsură, precum şi exclude aplicarea modului regulamentar de acordare a ajutorului material. Totodată, se menţionează că persoanele care pot beneficia în cadrul programelor cu destinaţie specială sunt eligibile şi pentru acordarea ajutorului material obişnuit. Astfel, nu este determinată relevanţa acestor programe. Mijloacele respective puteau fi redirecţionate pentru acordarea ajutoarelor într-un cuantum mai mare, care ar avea un impact sporit asupra stării sociale a persoanelor.

_______________________________

¹⁶ Pct.16 lit.a) din Regulamentul privind distribuirea ajutorului material din mijloacele Fondului republican şi fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei şi modul de încasare a plăţilor în aceste fonduri.

¹⁷ Regulamentul privind modul de distribuire a mijloacelor fondurilor de susţinere socială a populaţiei în cadrul realizării programelor cu destinaţie specială, aprobat prin Decizia Consiliului de administraţie al Fondului republican de susţinere socială a populaţiei nr.16 din 08.05.2008.

¹⁸ Legea nr.190-XV din 08.05.2003 cu privire la veterani.

¹⁹ Pct.17 din Regulamentul privind modul de distribuire a mijloacelor fondurilor de susţinere socială a populaţiei în cadrul realizării programelor cu destinaţie specială.

3.4 Alte constatări

În cadrul auditării obiectivelor specifice stabilite, au fost constatate şi alte situaţii aferente procesului de acordare a ajutoarelor materiale, cum ar fi:

♦ acordarea concomitentă a ajutoarelor din mai multe fonduri

Cadrul legal-normativ prevede acordarea ajutoarelor materiale atât din Fondul republican, cât şi din fondurile locale. Totodată, nu sunt prevăzute, prestabilite/prescrise şi reglementate proceduri de identificare a cazurilor de solicitare concomitentă a ajutoarelor materiale, atât din fondul local, cât şi din Fondul republican. În aceste condiţii, fondurile nu au asigurat verificarea şi urmărirea la zi a solicitărilor la nivel naţional, ceea ce a generat cazuri de acordare concomitentă a ajutoarelor materiale din ambele fonduri. În consecinţă, nu a fost asigurată echitatea şi obiectivitatea la acordarea ajutoarelor materiale. Acest fapt a fost motivat de sincronizarea centralizată a datelor fondurilor locale doar o dată în trimestru, la prezentarea rapoartelor către FR;

♦ termenul diferit de ridicare a ajutoarelor materiale între fonduri

Lipsa prevederilor ce ar reglementa procedura de informare despre acordarea ajutorului material şi termenul unic de ridicare a acestuia a determinat tratarea diferenţiată şi punerea în condiţii inegale a beneficiarilor diferitor fonduri.

Astfel, în funcţie de fiecare fond în parte, solicitanţii sunt informaţi despre acordarea ajutorului material printr-o scrisoare oficială, telefonic sau direct de către asistentul social. Respectiv, doar pentru o parte din beneficiari poate fi confirmată informarea oficială prin scrisoare. Aşadar, cele relatate influenţează direct termenul de ridicare a ajutorului material de către titulari, care la fel nu este prevăzut nici într-un act normativ sau în reglementări interne (cu excepţia Fondului municipal Chişinău – 3 luni) şi nici în contractele cu prestatorii de servicii de plată (cu excepţia Fondului republican – 2 luni; şi Fondului municipal Chişinău – 3 luni). În aceste condiţii, termenul variază între 14 zile şi un an, de la fond la fond. La unele fonduri, acest termen, conform chestionarelor, este nelimitat, iar la altele nu este prevăzut un termen limită. În consecinţă, în cazul neridicării ajutorului material în termenul stabilit de către fiecare fond în parte, acesta nu mai poate fi ridicat. Prin urmare, titularul dreptului de ajutor trebuie să aplice din nou pentru acordarea unui ajutor material şi, respectiv, să urmeze întreaga procedură de la început;

♦ rapoartele FSSP nu prezintă informaţii reale privind utilizarea mijloacelor publice

Datele raportate de fonduri privind distribuirea ajutoarelor materiale pe scopuri, pentru perioada 2015–2017 (9 luni), nu oferă o imagine reală a situaţiei. Astfel, la capitolul ajutoare materiale, acestea nu sunt reflectate separat de cele acordate în cadrul programelor cu destinaţie specială, fiind indicate aceleaşi scopuri.

În acelaşi timp, scopul raportat nu corespunde cu cel indicat în cererile solicitanţilor. Acest fapt a fost constatat în urma suprapunerii datelor din sistemul informaţional ale fondurilor respective (Fondul republican, Fondurile municipale Chişinău şi Bălţi, Fondurile locale Orhei, Ialoveni şi Străşeni) cu cererile solicitanţilor supuse verificării. Aşadar, chiar dacă în cereri titularii solicitau ajutoare materiale pentru tratament şi procurarea medicamentelor, în sistemul informaţional la rubrica “scopul solicitării” este indicat – pentru procurarea produselor alimentare. În aceste condiţii, nu pot fi evaluate corect şi realist necesităţile solicitanţilor şi, respectiv, impactul mijloacelor acordate în calitate de ajutoare materiale nu poate servi ca reper în cadrul ulteriorului proces decizional pentru instituţiile ierarhic superioare, la nivel de politici sociale.

Nu corespund realităţii nici datele raportate privitor la numărul titularilor. Acest fapt a fost constatat urmare a analizei rapoartelor privind distribuirea ajutoarelor materiale din Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a populaţiei persoanelor socialmente vulnerabile după categorii şi a informaţiilor din sistemul informaţional referitor la titularii de ajutoare materiale pentru perioada 2015–2017 (9 luni). Astfel, cu toate că există titulari care beneficiază pe parcursul anului de mai multe ajutoare materiale, în rapoartele fondurilor numărul acestora este egal cu numărul ajutoarelor, de facto numărul titularilor fiind mai mic. În consecinţă, realitatea este distorsionată, creându-se impresia că fiecare titular beneficiază o singură dată în an de ajutor material.

IV. RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale:

1. să determine criterii cuantificabile pentru stabilirea potenţialilor titulari de asistenţă socială din Fondurile de susţinere socială a populaţiei (pct.3.2);

2. să uniformizeze, la nivel naţional, etapele procesului de acordare a ajutoarelor materiale din Fondurile de susţinere socială a populaţiei (pct. 3.2);

3. să stabilească criterii clar definite de diferenţiere a cuantumului ajutorului material, în scopul tratării egale la nivel naţional a titularilor de ajutoare materiale (pct. 3.2);

4. să determine modul de distribuire a mijloacelor pentru programe cu destinaţie specială, care ar asigura echitatea între beneficiarii de ajutoare (pct. 3.3).

5. să asigure elaborarea modului de raportare a mijloacelor de asistenţă socială, utilizate din aceste fonduri, cu stabilirea scopului şi indicatorilor de rezultat ce ar permite evaluarea impactului rezultatelor atinse la satisfacerea nevoilor beneficiarilor (3.4).

V. CONCLUZIA GENERALĂ DE AUDIT

Acordarea unor ajutoare o dată în an, în lipsa unor criterii definite, precum şi fără evaluarea vulnerabilităţii şi a necesarului real, în unele cazuri este neargumentată şi nu asigură satisfacerea necesităţilor pentru care se solicită aceste mijloace.

Astfel, fondurile de susţinere socială a populaţiei au fost create ca o sursă suplimentară de mijloace pentru a diminua temporar unele situaţii de risc cu care se confruntă cetăţenii ţării. Fiind achitate numai o dată pe an, aceste plăţi nu pot fi calificate ca măsuri de durată pentru atenuarea situaţiei de risc şi pot fi numite doar măsuri urgente, de moment.

Totodată, modul inconsecvent de formare şi administrare a fondurilor de susţinere socială a populaţiei a determinat neîncasarea deplină a mijloacelor financiare, prin ce nu a fost disponibilă acordarea ajutoarelor materiale pentru satisfacerea necesităţilor unor potenţiali beneficiari.