Hotărâre nr.8 din 26.03.2018 privind Raportul auditului performanţei "Performanţa sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă a guvernanţei corporative şi de investiţiile efectuate în acest domeniu"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

privind Raportul auditului performanţei “Performanţa sectorului feroviar

este dependentă de implementarea coerentă a guvernanţei corporative

şi de investiţiile efectuate în acest domeniu”

nr. 8  din  26.03.2018

 (în vigoare 27.04.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 133-141 art. 15 din 27.04.2018

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa secretarului de stat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii, dl Serghei Bucataru; şefului Serviciului transport feroviar din cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, dl Roman Gapeev; directorului general al Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, dl Iurii Topala; prim-vicedirectorului general, inginer-şef al Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, dl Miron Gagauz; vicedirectorului general responsabil de activitatea comercială a Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, dl Grigore Condurache; vicedirectorului general responsabil de activitatea financiară a Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, dl Alexandru Orîndaş; şefului Direcţiei juridice a Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, dl Ion Briceac şi a şefului adjunct al Serviciului financiar al Î.S. “Calea Ferată din Moldova” dna Valentina Protasevici, călăuzindu-se de art.3 alin.(1), art.5 alin.(1) lit.a) şi art.31 alin.(1) lit.c) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Performanţa sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă a guvernanţei corporative şi de investiţiile efectuate în acest domeniu”.

__________________________

¹ Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017 (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Examinând rezultatele auditului public extern şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

mecanismul actual de guvernanţă corporativă instituit în cadrul întreprinderii nu a contribuit la obţinerea performanţei aferente gestiunii entităţii în condiţii de eficienţă şi eficacitate. Totodată, este necesară responsabilizarea factorilor decizionali în scopul asigurării integrităţii fondurilor publice din gestiunea întreprinderii şi protejarea intereselor acesteia.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.14 alin.(2), art.15 lit.d) din Legea nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Perfor-manţa sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă a guvernanţei corporative şi de investiţiile efectuate în acest domeniu” (se anexează).

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul auditorului se remit:

2.1. Î.S. “Calea Ferată din Moldova”, pentru aprobarea unui plan complex de măsuri şi acţiuni punctuale adiţionale redresării/consolidării sistemului de management al calităţii, precum şi remedierii iregularităţilor constatate de auditul public extern;

2.2. Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pentru informare şi luare de atitudine, şi se cere:

2.2.1. să revizuiască/ajusteze regulamentul Consiliului de administraţie al Î.S. “Calea Ferată din Moldova” la prevederile legale;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi documentare privind oportunitatea finalizării obiectului “Construcţia liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti”, în vederea dării în exploatare a acesteia şi utilizării conform obiectivelor prestabilite.

3. Prezenta Hotărâre şi Raportul auditorului se remit, pentru informare, Preşedintelui Republicii Moldova, Comisiei parlamentare permanente economie, buget şi finanţe.

4. Despre acţiunile întreprinse pentru executarea subpunctului 2.1. din prezenta Hotărâre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 1 an din data publicării Hotărârii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

5. Prezenta Hotărâre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărârea Curţii de Conturi

nr.8 din 26 martie 2018

RAPORTUL

auditului performanţei

“Performanţa sectorului feroviar este dependentă de implementarea coerentă

a guvernanţei corporative şi de investiţiile efectuate în acest domeniu”

LISTA ACRONIMELOR

SINTEZĂ

Transportul feroviar este considerat unul dintre cele mai ecologice moduri de transport şi, în ultimele decenii, a fost promovat de Uniunea Europeană drept unul dintre pilonii politicii europene în domeniul transporturilor. Î.S. “Calea Ferată din Moldova” este o întreprindere strategică în economia ţării, care administrează şi practică o vastă activitate economică şi financiară prin intermediul subdiviziunilor structurale din subordine.

Astfel, Curtea de Conturi şi-a propus efectuarea auditului performanţei la Î.S. “CFM”, în vederea evaluării faptului dacă mecanismele de guvernanţă existente au asigurat gestionarea eficientă a fondurilor publice ale Î.S. “CFM” în perioada 2015-2016.

O guvernanţă corporativă consolidată permite întreprinderii să fie gestionată în mod eficient şi în interesul social-economic al ţării. Buna guvernanţă se obţine prin practicile corespunzătoare desfăşurate de Consiliul de administraţie, printr-un sistem de control intern eficient, prin transparenţă şi sporire a gradului de conştientizare a impactului deciziilor adoptate şi propriilor activităţi întreprinse pentru dezvoltarea entităţii.

Pentru anii 2015-2016, întreprinderea a înregistrat pierderi majore de 105,2 mil.lei şi, respectiv, de 53,2 mil.lei. Sintetizarea constatărilor expuse în Raportul auditorului denotă unele deficienţe/nereguli/rezerve, care au afectat activitatea per ansamblu a întreprinderii, după cum urmează:

√ neimplementarea adecvată în cadrul întreprinderii a principiilor de guvernanţă corporativă a condiţionat: i) nedezvoltarea sistemelor de management orientate spre obiective; ii) neeficientizarea controlului financiar, precum şi iii) neinstituirea controlului managerial asupra riscurilor ce pot afecta atingerea obiectivelor (pct.3.1.1.2., 3.1.2. şi 3.1.4.);

√ neexercitarea corespunzătoare a atribuţiilor de către Consiliul de administraţie nu a contribuit la asigurarea integrităţii, eficienţei şi performanţelor în activitatea întreprinderii (pct.3.1.2., 3.1.3. şi 3.1.4.);

√ neinstituirea/nedefinirea tuturor elementelor caracteristice sistemului de management al calităţii în cadrul întreprinderii a condiţionat apariţia unor deficienţe în transparenţa şi eficienţa activităţilor şi proceselor de control intern (pct.3.1.4.);

√ neelaborarea adecvată a politicii de contabilitate a afectat activitatea economico-financiară a întreprinderii (pct.3.1.4.4.);

√ neîntreprinderea acţiunilor manageriale suficiente privind gestionarea creanţelor şi datoriilor a creat condiţii pentru noi împrumuturi bancare şi a sporit riscurile ce pot influenţa echilibrul financiar al întreprinderii (pct.3.2.1. şi 3.3.7.);

√ neefectuarea şi neplanificarea achiziţiilor în condiţii de eficienţă şi economicitate au condus la contractarea unor oferte neavantajoase din punct de vedere economic şi la formarea stocurilor depăşite şi inutile (pct.3.2.2. şi 3.2.2.1.);

√ neelaborarea unui sistem amplu de calculare a costurilor, precum şi lipsa unui sistem complex de formare a tarifelor pentru serviciile de transport feroviar nu au permis optimizarea principalelor procese de afaceri şi generarea de noi oportunităţi economice (pct.3.1.3. şi 3.3.5.);

√ neoptimizarea structurii organizatorice şi a proceselor de business în cadrul întreprinderii la noile conjuncturi economice a determinat asumarea de către întreprindere a tuturor cheltuielilor de întreţinere a unui număr impunător de personal, sporind/influenţând în acest fel cheltuielile şi costurile serviciilor de transport prestate (pct.3.1.4.3. şi 3.1.4.4.);

√ neexecutarea la timp şi integral a lucrărilor de reparaţie a infrastructurii feroviare a condus la înregistrarea traverselor defectate la 800 şi mai multe bucăţi per km, la degradarea continuă a liniilor de cale ferată, precum şi la reducerea vitezei de circulaţie a trenurilor (pct.3.1.1.1. şi 3.2.4.);

√ negestionarea corespunzătoare a bazelor de odihnă a condiţionat nefuncţionalitatea acestora şi a generat cheltuieli de întreţinere în sumă de 1,4 mil.lei (pct.3.3.2);

√ neîntreprinderea acţiunilor de rigoare privind darea în locaţiune a imobilelor neutilizate a condus la gestionarea ineficientă şi la suportarea cheltuielilor suplimentare de întreţinere a acestora (pct.3.3.4.);

√ nedesfăşurarea adecvată a inventarierii patrimoniului a menţinut posibilele riscuri de fraudă, generând discrepanţe dintre lista activelor real deţinute şi cele înregistrate în evidenţele întreprinderii, precum şi a condiţionat dispariţia mai multor mijloace fixe (locomotive) (pct.3.3.1.);

√ neeficienţa acţiunilor managementului întreprinderii nu a menţinut şi asigurat integritatea mijloacelor fixe şi au condiţionat ne(re)evaluarea a 42339 mijloace fixe ale întreprinderii cu valoarea de bilanţ de 2,1 mlrd.lei (pct.3.3.2. şi 3.3.3.);

√ nereflectarea veridică/corectă a datelor cu privire la mijloacele fixe a generat denaturarea evidenţei contabile ale acestora în sumă de 704,3 mil.lei (pct.3.3.1. şi 3.3.3.);

√ calcularea amortizării pentru mijloacele fixe neutilizate în procesul de business a condiţionat majorarea cheltuielilor operaţionale în sumă de 3,3 mil.lei (pct.3.3.2.);

√ caracterul neregulat şi/sau neechitabil al deciziilor adoptate de către Comisia pentru probleme tarifare a generat ratări ale potenţialelor venituri (pct.3.3.5.);

√ contractarea creditelor bancare a generat suportarea unor cheltuieli suplimentare aferente acestora în sumă totală de 75,5 mil.lei, fiind consumatoare de capital propriu (pct.3.2.1., 3.3.6. şi 3.3.7.).

Consecinţele guvernanţei deficiente identificate în cadrul întreprinderii s-au manifestat prin performanţa redusă a acesteia, generarea de pierderi, lipsa de uniformitate, iar gestionarea fondurilor s-a efectuat la un nivel redus. Acest fapt periclitează nu numai îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru anii 2014-2024 şi investiţiile care urmau a fi efectuate, ci şi modernizarea sectorului feroviar, unul dintre obiectivele majore ale întreprinderii. De asemenea, aceasta poate afecta negativ competitivitatea transportului feroviar în raport cu transportul rutier de pasageri şi mărfuri.

În baza constatărilor de audit, Curtea de Conturi a formulat principalele recomandări pentru soluţionarea problemelor identificate în gestionarea fondurilor publice de către Î.S. “CFM”, inclusiv de Ministerul Economiei şi Infrastructurii, reieşind din sfera auditului şi din principalele aspecte abordate în prezentul Raport.

Astfel, acestea urmează:

√ să asigure buna gestiune financiară de către organele de conducere, prin îmbunătăţirea şi consolidarea sistemului de management al calităţii;

√ să întreprindă acţiunile necesare în vederea înlăturării neregulilor constatate de către audit şi să optimizeze modul de realizare a obiectivelor de bază ale întreprinderii;

√ să elaboreze şi să realizeze planuri de acţiuni privind implementarea recomandărilor formulate în prezentul Raport.

În acest sens, auditul public extern speră că constatările expuse în prezentul Raport vor fi utile părţilor interesate (Parlament, Guvern, fondator, societatea civilă, mass-media etc.) şi vor servi ca temei la adoptarea deciziilor de rigoare/ revizuire şi ajustare a cadrului aferent domeniului dat, în scopul cuantificării eficienţei la gestionarea fondurilor publice, precum şi îmbunătăţirii funcţionalităţii mecanismelor de guvernanţă existente în cadrul întreprinderilor de stat, care să contribuie la obţinerea beneficiilor scontate.

I. INTRODUCERE

1.1. Istoria şi misiunea întreprinderii auditate

Î.S. “CFM” a fost înregistrată la 22.04.1992 ca societate cu capital de stat şi este succesorul de drepturi al Căii ferate din Moldova a Ministerului Căilor de Comunicaţii al URSS¹. Sectorul feroviar se consideră un monopol natural², o unitate totalmente deţinută de stat şi este principala întreprindere de transport feroviar din ţară, dispune de o infrastructură multiramurală şi bine dezvoltată, ce asigură în volum deplin necesităţile statului în transporturile de călători şi mărfuri în trafic local, interstatal şi internaţional.

Î.S. “CFM” este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, activează în baza statutului, aprobat în redacţie nouă la 27.02.2014, şi îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător pe baza proprietăţii de stat transmise în gestiune. Conform structurii organizatorice, Î.S. “CFM” îşi exercită atribuţiile prin intermediul a 45 de filiale, care activează pe principii de autogestiune internă, în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare aprobate de întreprindere, dispun de conturi deschise în instituţii financiare şi de creditare, ţin evidenţa contabilă primară şi transmit informaţia în baza registrelor pentru introducerea ei în bilanţul centralizator al întreprinderii.

Obiectivele principale ale Î.S. “CFM” sunt:

√ satisfacerea integrală şi la timp a necesităţilor economiei şi populaţiei în transporturi de mărfuri şi călători, inclusiv în trafic internaţional, în interacţiune cu alte tipuri de transport, asigurând siguranţa traficului, nivelul înalt de deservire, respectarea termenelor stabilite de transportare a mărfii şi a integrităţii ei, cu cheltuieli minime, pentru realizarea volumelor de transport solicitate;

√ promovarea unei politici tehnice şi investiţionale care să asigure dezvoltarea complexă a transportului feroviar, funcţionarea stabilă şi în siguranţă a tuturor mijloacelor tehnice;

√ promovarea unei politici economice efective şi desfăşurarea activităţii comerciale, crearea unui sistem multilateral de activitate auxiliară şi a altor servicii ce contribuie la sporirea rentabilităţii şi competitivităţii transportului feroviar, care vor asigura ameliorarea stării sociale a feroviarilor.

__________________________

¹ HG nr.212 din 30.03.1992 “Cu privire la aprobarea listei ministerelor, departamentelor şi altor organisme de stat, învestite cu funcţii de administrare a bunurilor de stat ale întreprinderilor, organizaţiilor şi instituţiilor, care s-au aflat în subordonarea unională”.

² HG nr.582 din 17.08.1995 “Cu privire la reglementarea monopolurilor”.

1.2. Elementele guvernanţei corporative definite în cadrul întreprinderii

Guvernanţa corporativă constituie totalitatea sistemelor şi proceselor implementate pentru a conduce şi controla o întreprindere cu scopul de a-i creşte performanţa şi valoarea. Practic, se referă la eficienţa sistemelor de management, insistând pe rolul fondatorului, consiliului de administraţie, managementului întreprinderii şi remunerarea membrilor, credibilitatea situaţiilor financiare, şi pe eficienţa sistemelor de management al riscului.

După forma de proprietate, Î.S. “CFM” este întreprindere de stat, al cărui capital social, în cuantum de 2,1 mlrd.lei, aparţine în întregime statului (este constituit din bunuri şi mijloace băneşti), la care fondatorul este reprezentat de MEI – ministerul de specialitate. Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al întreprinderii prin intermediul Consiliului de administraţie şi al administratorului întreprinderii (organul executiv). Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a întreprinderii, reprezintă interesele statului şi îşi exercită activitatea în conformitate cu Legea nr.146-XIII din 16.06.1994³, actele normative ce reglementează domeniul administrării proprietăţii publice şi Regulamentul Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat, aprobat de fondator. Totodată, cadrul juridic menţionat defineşte raporturile între organele de conducere privind exercitarea controlului asupra activităţii întreprinderii (a se vedea Anexa nr.2 la prezentul Raport).

__________________________

³ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat (în continuare – Legea cu privire la întreprinderea de stat).

II. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Auditul public extern s-a axat pe identificarea problemelor existente în cadrul întreprinderii şi a cauzelor care le-au produs, şi a examinat eficienţa sistemului de management privind gestionarea fondurilor publice. Pe parcursul derulării misiunii de audit, a fost pus accentul pe principalele domenii de risc, fiind examinate:

√ dacă fondurile publice au fost gestionate în mod eficient;

√ contribuţia la îmbunătăţirea mecanismului de guvernare, inclusiv a managementului Î.S. “CFM”.

Întrebarea generală de audit a constat în determinarea faptului dacă au asigurat mecanismele de guvernanţă gestionarea eficientă a fondurilor publice ale Î.S. “CFM” în perioada 2015-2016.

În acest sens, echipa de audit a urmărit să răspundă la următoarele subîntrebări:

1. Funcţionează în modul adecvat sistemul de management financiar şi control instituit în cadrul întreprinderii?

2. Cheltuielile întreprinderii au fost efectuate eficient şi bazate pe necesităţile evidente ale acesteia?

3. Au fost întreprinse suficiente acţiuni de către factorii responsabili în vederea asigurării unui management eficient al fondurilor publice?

Sfera auditului cuprinde activităţile desfăşurate de Î.S. “CFM” în perioada 2015-2016. Unele aspecte ce ţin de indicatorii de performanţă pe termen lung au fost evaluate inclusiv în perioada de stabilire/executare a acestora (anii 2013-2014).

Abordarea auditului este mixtă, bazată pe sistem şi pe rezultate, şi orientată pe probleme. Astfel, activitatea a fost orientată în direcţia evaluării eficienţei de implementare a guvernanţei corporative în cadrul întreprinderii auditate, inclusiv pe identificarea, analiza şi impactul disfuncţionalităţilor şi problemelor constatate în activitatea acestora, fiind acordată o atenţie sporită modului de gestionare a fondurilor publice.

Domeniul de aplicare şi metodologia auditului sunt descrise în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

III. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Întrebarea generală de audit: “Au asigurat mecanismele de guvernanţă gestionarea eficientă a fondurilor publice ale Î.S. “CFM” în perioada 2015-2016?”

În continuare sunt elucidate principalele constatări ale misiunii de audit realizate în cadrul întreprinderii responsabile de gestionarea fondurilor publice deţinute.

3.1. Funcţionează în modul adecvat sistemul de management financiar şi control instituit în cadrul întreprinderii?

3.1.1. Restructurarea, modernizarea şi promovarea sectorului feroviar constituie un obiectiv de importanţă majoră în domeniul economic şi social al ţării.

Cadrul juridic care reglementează sectorul feroviar cuprinde mai multe legi, regulamente, ordine, instrucţiuni. Principalul document de care se ghidează acest sector este Codul transportului feroviar⁴, care:

a) stabileşte cadrul organizatoric pentru sectorul feroviar, cooperarea cu ministerele şi autorităţile şi relaţia cu alte moduri de transport;

b) defineşte relaţia dintre căile ferate şi expeditori, comisionarii de bunuri, călătorii şi alţi indivizi şi operatori economici care beneficiază de servicii feroviare, stabileşte drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea acestora;

c) reglementează condiţiile de bază pentru transportul de pasageri, mărfuri, bagaje şi colete, stabileşte regulile generale pentru operarea căilor ferate.

În scopul promovării eficiente a politicii statului în sectorul transporturilor, Guvernul a aprobat în anul 2013 Strategia de transport şi logistică pe anii 2013-2022⁵. Strategia este direcţionată spre o dezvoltare economică durabilă în viitor, care ar satisface necesitatea cetăţenilor în mobilitate şi ar facilita comerţul pe pieţele autohtone şi internaţionale, care să devină atractiv şi să promoveze investiţiile. Această Strategie, de asemenea, accentuează necesitatea oferirii serviciilor de calitate pentru transportul feroviar de pasageri la un cost acceptabil pentru societate şi susţinerea operaţiunilor de comerţ intern şi internaţional la transportarea mărfurilor pe distanţă medie şi lungă, prin intermediul următoarelor acţiuni:

• întreprinderea măsurilor organizatorice şi investiţiile corespunzătoare care susţin dezvoltarea serviciilor prestate în domeniul dat;

• efectuarea investiţiilor în infrastructură şi echipament;

• realizarea indicatorilor de performanţă.

Ţintele strategice privind sistemele de dezvoltare a transportului feroviar, stabilite de Guvern, precum şi deciziile adoptate de Î.S. “CFM” în cadrul Planului investiţional pentru dezvoltare în spiritul normelor şi practicilor UE au declanşat procesul de reformare a sistemului de transport feroviar din Republica Moldova. Realizarea obiectivelor trasate va permite restructurarea şi modernizarea sectorului feroviar în funcţie de necesităţile reale, care să ofere servicii de calitate populaţiei, conform standardelor internaţionale.

__________________________

⁴ Codul transportului feroviar nr.309-XV din 17.07.2003.

⁵ HG nr.827 din 28.10.2013 “Cu privire la aprobarea Strategiei de transport şi logistică pe anii 2013-2022”, (în continuare – Strategia).

3.1.1.1. Obiectivele Planului investiţional pentru dezvoltarea Î.S. “CFM” pentru anii 2014-2024 au fost realizate la un nivel modest.

Ţinând cont de faptul că sectorul feroviar constituie un segment vital pentru economia ţării, reorganizarea profundă a întreprinderii a devenit o necesitate stringentă pentru existenţa şi activitatea de lungă durată a acestuia.

Planul investiţional de dezvoltare al Î.S. “CFM” pentru anii 2014-2024 (în continuare – Planul investiţional) este bazat pe obiectivele feroviare din Strategie şi pe necesităţile stringente de reparaţie capitală, modernizare şi achiziţie de mijloace fixe, pentru asigurarea activităţii continue a segmentelor generatoare de profit, cât şi a reabilitării infrastructurii căii ferate. Pentru realizarea integrală a Planului investiţional, au fost preconizate resurse proprii de finanţare, în valoare totală de 90,0 mil.euro, şi resurse financiare atrase, în cuantum de 450,5 mil.euro (dintre care, 321,8 mil.euro de la instituţiile financiare internaţionale pentru investiţii în infrastructură şi material rulant de tracţiune).

În cadrul Planului investiţional sunt prevăzute următoarele proiecte principale de investiţii cu sumele aferente:

a. reabilitarea infrastructurii feroviare;

b. modernizarea materialului rulant de tracţiune;

c. reparaţia capitală şi reînnoirea parcului de lucru al vagoanelor de marfă;

d. modernizarea şi reînnoirea parcului de lucru al vagoanelor de călători în trafic internaţional.

Evaluarea nivelului de implementare a Planului investiţional în perioada 2014-2016 denotă că atingerea rezultatelor aşteptate este limitată în anumite domenii principale de investiţii, prin nerealizarea indicatorilor stabiliţi, fapt ce afectează activitatea întreprinderii. Astfel,

♦ pentru reabilitarea liniilor de cale ferată, au fost efectuate investiţii în valoare de 55,1 mil.lei sau la nivel de doar 3,3% din cele 1,7 mlrd.lei planificate;

♦ nu au fost procurate mijloace tehnice speciale în sumă de 7,5 mil.euro (sau 139,7 mil.lei) necesare pentru efectuarea lucrărilor periodice de întreţinere, reparaţii curente în conformitate cu normele stabilite;

♦ din suma investiţiilor planificate (16,5 mil.euro, sau 351,7 mil.lei), pentru executarea lucrărilor de reparaţie a echipamentelor şi instalaţiilor au fost utilizate în acest scop doar 4,1 mil.lei;

♦ din valoarea investiţiilor planificate (1,2 mil.euro, sau 24,3 mil.lei), pentru alimentarea cu energie au fost utilizate doar 3,1 mil.lei;

♦ nu au fost efectuate achiziţiile necesare în valoare de 63,5 mil.euro (1,2 mlrd.lei) pentru modernizarea materialului rulant de tracţiune;

♦ deşi urmau a fi supuse reparaţiei capitale 920 de vagoane cu un buget planificat de 457,1 mil.lei (21,9 mil.euro), efectiv au fost reparate capital 1722 de vagoane, fiind utilizate doar 87,2 mil.lei, fapt condiţionat de reîntrebuinţarea pieselor de schimb dezasamblate de la vagoanele casate, pe când vagoane noi nu au fost procurate;

♦ nu a fost reînnoit parcul de vagoane de călători prin efectuarea reparaţiei capitale cu modernizare pentru 27 de vagoane de tip compartimentat şi organizarea producerii (asamblării) pentru 108 vagoane de tip deschis în cadrul depoului de vagoane Chişinău.

În contextul celor menţionate, se concluzionează că unele dintre obiectivele Planului investiţional nu au fost realizate la nivelul preconizat, fapt condiţionat de lipsa mijloacelor financiare, ceea ce influenţează negativ sustenabilitatea şi modernizarea infrastructurii feroviare.

3.1.1.2. Obiectivele politicii UE în domeniul sectorului feroviar privind restructurarea şi modernizarea acestuia.

Promovarea transportului feroviar într-o formă mai eficientă şi sustenabilă constituie o componentă esenţială a politicii UE. În vederea implementării Strategiei şi a Planului investiţional, Republica Moldova a semnat la 14 noiembrie 2014 un Acord de împrumut cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 52,5 mil.euro, prin care finanţatorul s-a angajat să ofere asistenţă externă în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare, ratificat prin Legea nr.22 din 27.02.2015⁶. Totodată, întreprinderea a semnat în anul 2016 un contract de finanţare în sumă de 50,0 mil.euro cu Banca Europeană de Investiţii⁷, într-un program de parteneriat cu Proiectul de restructurare al BERD⁸. Abia în noiembrie 2016, a fost semnat Contractul de recreditare în valoare de 52,5 mil.lei dintre Ministerul Finanţelor şi Î.S. “CFM”, destinat realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare, fapt ce a condiţionat tergiversarea, în anul 2017, a valorificării împrumutului şi achitarea comisioanelor aferente în sumă totală de 559,8 mii euro⁹.

Prin intermediul Proiectului menţionat, în perioada 2014-2016, Î.S. “CFM” a beneficiat de asistenţă externă nerambursabilă din Fondul Special de Cooperare Tehnică în cadrul a 8 proiecte în sumă totală de 6,7 mil.euro¹⁰. Potrivit condiţiilor stipulate, mijloacele financiare obţinute din grant se debursează direct consultanţilor contractaţi pentru asigurarea suportului necesar.

Urmare a evaluării acţiunilor întreprinse de către întreprindere privind modernizarea şi restructurarea infrastructurii feroviare, auditul relevă următoarele:

♦ pentru debursarea primei tranşe în sumă de 25,0 mil.euro, întreprinderea a îndeplinit toate condiţiile prealabile intrării în efectivitate a tranşei, fiind debursate în acest sens 149,0 mii euro prin intermediul MF, sumă destinată pentru efectuarea primelor trei plăţi conform Studiului de fezabilitate privind identificarea investiţiilor prioritare în reabilitarea infrastructurii feroviare;

♦ au fost îndeplinite toate condiţiile intrării în efectivitate a tranşei a II-a;

♦ a fost elaborat Programul de achiziţii şi documentele de licitaţie pentru achiziţionarea locomotivelor, precum şi Raportul privind oportunităţile pentru eficienţa energetică, în care sunt reflectate un şir de recomandări privind gestionarea eficientă a energiei;

♦ au fost elaborate şi aprobate:

♦ Planul de acţiuni pentru reducerea personalului, prin care este prevăzută disponibilizarea a circa 3055 de angajaţi până în anul 2022;

♦ Planul de acţiuni pentru adoptarea unui sistem de gestionare a mediului, sănătăţii şi siguranţei, bazat pe ISO:14001 şi OHSAS18001;

♦ Planul de acţiuni în domeniul guvernanţei corporative, Normele procedurale interne de achiziţii şi Manualul de audit intern;

♦ Studiul de fezabilitate pentru reabilitarea infrastructurii feroviare.

Totodată, în cadrul Proiectului “Suport pentru restructurare” au fost contractate servicii de consultanţă, destinate să sprijine restructurarea instituţională a întreprinderii prin pregătirea şi punerea în aplicare a unui plan de acţiuni pentru restructurarea sectorului feroviar.

Ca rezultat, în octombrie 2017, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Concepţia de reformare a Î.S. “CFM” pentru anii 2018-2021¹¹, document care fundamentează obiectivele majore ale sistemului naţional de transport feroviar, şi se axează, în principal, pe restructurarea sectorului feroviar în scopul de a-l face sustenabil din punct de vedere financiar, tehnic şi social. Astfel, s-a decis întreprinderea unor acţiuni radicale de transformare a întreprinderii de stat într-o societate pe acţiuni de tip închis, care să corespundă cerinţelor pieţei prin:

♦ separarea strictă a sarcinilor ce ţin de serviciul public de cele de exploatare propriu-zisă, pentru a garanta independenţa societăţii şi creşterea competitivităţii acesteia;

♦ împărţirea întreprinderii în trei sectoare care să-şi exercite activitatea pe piaţa transporturilor în mod autonom, şi anume: Infrastructură, Transport de Marfă, Transport de Călători, care să dispună de propriul cont de rezultate.

După aprobarea de către Guvernul Republicii Moldova a Concepţiei de reformare a Î.S. “CFM”, MEI urmează să elaboreze şi să aprobe un plan de acţiuni, pentru planificarea detaliată şi implementarea acestei Concepţii.

Per ansamblu, s-a constatat că reformarea sectorului feroviar s-a bazat pe o decizie politică strategică şi că a fost lansată fără o estimare a costului global sau o planificare adecvată, necesară pentru acest proiect, pentru a se stabili finanţarea necesară şi resursele acestuia, deşi acţiunile ulterioare s-au dovedit costisitoare.

Nerealizarea tuturor precondiţiilor impuse de BERD, a condiţionat intrarea în efectivitate a primei tranşe abia în ianuarie 2017. Totodată, tergiversarea realizării procedurii de licitaţie privind procurarea locomotivelor noi şi a sistemului informaţional de eficienţă energetică a condiţionat nedebursarea integrală a primei tranşe, în sumă totală de 25,0 mil.euro. Această situaţie periclitează realizarea obiectivelor în termen şi performanţa sectorului feroviar, fapt care subminează în mod semnificativ potenţialele beneficii ale interoperabilităţii (din punctul de vedere al reducerii costurilor de întreţinere şi de siguranţă a trenurilor, precum şi sporirea capacităţii şi vitezei trenurilor).

__________________________

⁶ Legea nr.22 din 27.02.2015 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de achiziţie a locomotivelor şi de restructurare a infrastructurii feroviare.

⁷ Legea nr.43 din 25.03.2016 pentru ratificarea Acordului de grant dintre Republica Moldova, Calea Ferată din Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în cadrul Proiectului de Restructurare a Căilor Ferate din Moldova, acordat din Fondul de Investiţii pentru Vecinătate.

⁸ Legea nr.298 din 22.12.2016 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii privind infrastructura feroviară şi parcul de material rulant ale Republicii Moldova.

⁹ Comisionul unic – 250,0 mii euro, comisionul de angajament – 309,5 mii euro, şi dobânda de întârziere – 0,3 mii euro (comisionul de angajament nu a fost achitat în luna august 2017, dar în luna octombrie 2017).

¹⁰ 6 proiecte, în sumă totală de 1,5 mil.euro, pentru achitarea consultanţilor privind elaborarea studiilor în vederea consolidării capacităţilor instituţionale pentru implementarea acestuia şi alte 2 granturi, în valoare de 5,2 mil.euro, pentru achiziţionarea locomotivelor şi a unui sistem informaţional privind managementul energetic.

¹¹ HG nr.1042 din 05.12.2017 “Privind aprobarea Concepţiei pentru restructurarea sectorului feroviar şi a Î.S. “Calea Ferată din Moldova” pentru anii 2018-2021.

3.1.2. Consiliul de administraţie al întreprinderii nu a asigurat realizarea integrală a competenţelor sale statutare, fapt ce a influenţat nefavorabil administrarea eficientă a întreprinderii.

Cadrul legal şi cel normativ stabilesc atribuţii şi responsabilităţi clare pentru organele de conducere în cadrul întreprinderilor de stat în procesul de administrare a proprietăţii de stat. În pofida acestor reglementări, auditul public a constatat unele deficienţe în activitatea Consiliului de administraţie, în special cele ce vizează eficienţa mecanismului de reprezentare a intereselor statului, şi anume:

√ pentru anii 2015-2016 nu a fost aprobată structura organizaţional-economică, componenţa numerică a întreprinderii, precum şi fondul sau normativele de retribuire a muncii angajaţilor;

√ nu au fost aprobate regulamentele de organizare şi funcţionare a filialelor, precum şi regulamentele interne ale întreprinderii;

√ nu au fost aprobate decizii privind asigurarea bazei tehnico-materiale şi elaborarea/formarea programului de producţie al întreprinderii;

√ nu au fost luate măsuri care să asigure integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor;

√ nu a asigurat prezentarea către fondator a raportului auditorului extern privind situaţiile financiare ale întreprinderii.

Se relevă că remunerarea membrilor Consiliului de administraţie s-a efectuat lunar, în mărime de trei salarii minime pe ţară (3,0 mii lei). În acest sens, au fost suportate cheltuieli în sumă totală de 391,2 mii lei¹², având în vedere că întreprinderea mai mulţi ani consecutivi înregistrează pierderi majore care influenţează negativ asupra performanţei şi dezvoltării eficiente a acesteia.

Totodată, auditul public a identificat că Regulamentul Consiliului de administraţie al Î.S. “CFM” nu corespunde prescripţiilor prevăzute în actele normative ce reglementează activitatea acestuia^{13, 14}, nefiind specificate atribuţiile privind asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate atât acoperirii necesităţilor, cât şi asigurării bazei tehnico-materiale şi formării programului de producţie al întreprinderii. În aceeaşi ordine de idei, se relevă că statutul întreprinderii nu a fost ajustat cu prevederile legale, nefiind incluse unele atribuţii (deşi aceste atribuţii se conţin în Regulamentul acestuia), cum ar fi:

√ aprobarea, la propunerea administratorului, în conformitate cu legislaţia, a structurii organizaţional-economice, componenţei numerice a întreprinderii, fondului sau normativelor de retribuire a muncii angajaţilor;

√aprobarea regulamentelor filialelor şi ale reprezentanţelor întreprinderii, precum şi a rapoartelor trimestriale şi anuale ale acestora;

√ adoptarea deciziei privind numirea sau eliberarea conducătorilor filialelor, stabilirea cuantumului retribuţiei muncii lor, al recompenselor şi compensaţiilor;

√ aprobarea regulamentelor interne ale întreprinderii, la propunerea administratorului.

Cele menţionate sunt cauzate de carenţele cadrului legal, în contextul responsabilizării reprezentanţilor fondatorului şi membrilor organelor de conducere, care trebuie să constituie o măsură de sporire a controlului asupra activităţii întreprinderii orientată spre performanţă, pentru realizarea şi protejarea intereselor statului, precum şi de lipsa unei monitorizări adecvate din partea fondatorului.

În rapoartele Curţii de Conturi publicate anterior cu referire la domeniul vizat, au fost semnalate deja o serie de obstacole, care sunt reiterate şi în prezentul Raport. Acestea frânează dezvoltarea şi protejarea proprietăţii de stat.

__________________________

¹² 186,6 mii lei în anul 2015 şi 204,6 în anul 2016.

¹³ Legea cu privire la întreprinderea de stat.

¹⁴ HG nr.770 din 20.10.1994 “Pentru aprobarea unor acte normative vizând funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat”.

3.1.3. În transportul feroviar local nu au fost depuse suficiente eforturi în vederea revizuirii şi actualizării tarifelor şi taxelor suplimentare.

Un rol important în obţinerea performanţei financiare şi operaţionale se atribuie stabilirii adecvate a tarifelor în baza costurilor de producţie, fapt ce contribuie nemijlocit la dezvoltarea întreprinderii.

Ministerul de specialitate aprobă tarifele şi taxele suplimentare privind transportul de mărfuri şi călători pe Calea Ferată din Moldova, însă acestea nu sunt bazate pe o metodologie bine determinată de formare şi actualizare şi nu au legătură cu costurile de producţie.

Se denotă că ultima indexare a tarifelor şi taxelor suplimentare privind transportul de mărfuri pe Calea Ferată din Moldova a avut loc la 09.06.2015, prin aprobarea “Culegerii de tarife la transportarea mărfurilor pe Calea Ferată din Moldova în trafic local”, elaborată în baza unei culegeri anterioare (din 2002), şi reprezintă o ajustare a tarifelor din perioada sovietică. Similar, tarifele pentru transportul de călători pe Calea Ferată din Moldova au fost aprobate în anul 2015, care de asemenea reprezintă o ajustare a acelora din anul 1999.

Astfel, fondatorul nu a întreprins măsuri de modificare a tarifelor de acces local la transportul de mărfuri, cât şi de călători, şi nu a oferit suport suficient pentru a spori competitivitatea şi eficienţa economică a întreprinderii, ţinând cont de faptul că aceasta este generatoare de pierderi majore.

3.1.4. Sistemul de management al calităţii din cadrul întreprinderii nu este organizat eficient şi nu funcţionează corespunzător.

SMC constituie un instrument important în asigurarea performanţei întreprinderii şi este un proces ce urmează a fi monitorizat de Consiliul de administraţie şi implementat de organul executiv, inclusiv de către personalul acesteia, care îşi propun să furnizeze o asigurare rezonabilă privind eficacitatea şi eficienţa gestionării fondurilor publice aflate în gestiune.

Începând cu anul 2013, în cadrul întreprinderii este implementat SMC¹⁵, care garantează că serviciile oferite îndeplinesc condiţiile de calitate, prescrise de standardele internaţionale, pentru satisfacerea cerinţelor societăţii. Studierea şi analiza de către audit a documentelor atestă că întreprinderea nu deţine documente şi informaţii complete privind stadiul de realizare/implementare a cerinţelor aferente SMC, iar acest fapt afectează monitorizarea şi îmbunătăţirea continuă a proceselor aferente. Totodată, pentru unele componente ale procesului de organizare şi funcţionare din cadrul întreprinderii nu au fost planificate controale interne adecvate, capabile să prevină erorile şi neregulile din mediul vizat.

__________________________

¹⁵ Standardul ISO 9001:2008 Sistemul de Management al Calităţii.

3.1.4.1. Activitatea Serviciului audit intern nu a avut un impact pozitiv asupra performanţei sistemului de MFC al întreprinderii.

În scopul implementării controlului intern în cadrul întreprinderii, în anul 2014 a fost creat SAI, format din: Secţia audit financiar şi Secţia revizie şi control, care activa în baza Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.

Activitatea auditului intern urmăreşte să evalueze în ce măsură bunele practici şi instrumentele eficace de control există şi sunt puse în aplicare, astfel încât obiectivele întreprinderii să fie atinse în prezent şi în continuare.

Analiza rapoartelor rezultate ca urmare a efectuării a 30 misiuni de audit pentru anii 2015-2016 reflectă depistarea mai multor iregularităţi, unele având un impact financiar asupra întreprinderii în cuantum de 11,6 mil.lei. Totodată, se denotă că documentarea misiunilor de audit intern nu a fost realizată potrivit cadrului normativ aplicabil în domeniu¹⁶, inclusiv nu a fost monitorizată executarea recomandărilor înaintate, fapt ce a influenţat asupra funcţionării eficiente şi eficace a activităţii per ansamblu a întreprinderii.

__________________________

¹⁶ Standardele Naţionale de Audit Intern; Normele de implementare a auditului intern aprobate de MF; Manualul de Audit Intern elaborat cu suportul KPMG şi aprobat de către Directorul general al Î.S. “CFM”.

3.1.4.2. În cadrul întreprinderii nu este instituit managementul riscurilor.

Una dintre funcţiile esenţiale ale unei întreprinderi este realizarea în termen a obiectivelor de performanţă stabilite şi obţinerea profitului, precum şi valorificarea oportunităţilor în beneficiul întreprinderii, astfel dovedindu-şi eficienţa. Pentru a realiza aceste scopuri, întreprinderea trebuie să instituie un management al riscului, prin: stabilirea contextului, identificarea, analiza, evaluarea şi tratarea riscurilor semnificative.

Deşi situaţia în sectorul feroviar este în general nesatisfăcătoare din punctul de vedere al performanţei dezvoltării acestuia, întreprinderea nu a identificat riscurile persistente în activitatea sa, precum şi nu a elaborat registrul de rigoare, ceea ce denotă că controlul intern existent este unul ineficient.

3.1.4.3. Nu au fost elaborate regulamentele de organizare şi funcţionare pentru toate filialele întreprinderii.

În vederea realizării corespunzătoare a activităţii unei întreprinderi, fiecare subdiviziune structurală din cadrul acesteia urmează să se ghideze de un regulament de organizare şi funcţionare. Prin intermediul regulamentelor de organizare şi funcţionare se repartizează sarcinile şi se delimitează responsabilităţile între diferite niveluri şi diviziuni structurale ale întreprinderii, precum şi se deleagă împuterniciri şi responsabilităţi angajaţilor.

În perioada supusă auditării, în cadrul întreprinderii funcţionau 52 de filiale, iar conform ultimilor modificări efectuate în Statutul său de funcţionare în octombrie 2016, aceasta avea în componenţa sa 45 de filiale, urmare comasării a 8 filiale care prestau servicii medicale în una singură.

Deşi Î.S. “CFM” şi-a definit noua structură organizaţională, aceasta nu a elaborat regulamentele de organizare şi funcţionare pentru 3 filiale, iar pentru altele 7 – nu le-a revizuit şi ajustat. Misiunea de audit public a constatat că, în cazul a 9 regulamente, denumirea filialelor nu coincide cu denumirea stipulată în Statut, ceea ce denotă caracterul superficial al regulamentelor.

Totodată, s-a constatat că, deşi în Statut 3 filiale sunt prezentate ca persoane independente¹⁷, în Organigrama întreprinderii acestea sunt reflectate în componenţa altor 3 filiale¹⁸.

O altă problemă identificată este neconcordanţa Organigramei cu Statutul întreprinderii. Astfel, potrivit Organigramei aprobate în anul 2013, în cadrul întreprinderii funcţionau 45 de filiale, pe când în Statut erau menţionate 52. Analogic, după aprobarea în anul 2016 a noii Organigrame cu 38 de filiale, nu a fost ajustată lista filialelor în Statut, acestea constituind 45, ca urmare a înregistrării modificărilor din octombrie 2016. Auditul public a constatat discrepanţe şi în urma generării şi contrapunerii informaţiei privind denumirea şi numărul total al filialelor, incluse în Statutul întreprinderii şi cu cele reflectate în Sistemul Informaţional contabil 1C ¹⁹.

În acest context, se relevă că nu există o claritate şi coerenţă privind numărul şi denumirea filialelor existente în cadrul întreprinderii. Multitudinea informaţiilor din diferite surse privitor la filiale implică situaţii incerte şi riscuri aferente operării eronate a informaţiilor privind desfăşurarea activităţilor pentru care au fost instituite.

Totodată, auditul public a constatat că neactualizarea/nemodificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Secţiei administrative a condiţionat incertitudini privind persoana responsabilă de monitorizarea contractelor de locaţiune în cadrul aparatului administrativ, precum şi neasigurarea unei monitorizări eficiente a procesului de atribuire în locaţiune a activelor neutilizate în procesul de producţie.

__________________________

¹⁷ Filialele sunt reflectate în Statutul întreprinderii şi după ajustarea acestuia din octombrie 2016.

¹⁸ Secţia vagoane marfă – în componenţa Depoului de vagoane - cisterne nr.4; Remiza de locomotive Chişinău – în componenţa Depoului de locomotive nr.1 Chişinău; Uzina de Traverse – în componenţa Serviciului de aprovizionare tehnico-materială.

¹⁹ Potrivit Statutului Î.S. “CFM” în lista filialelor întreprinderii sunt menţionate 52, însă conform informaţiei generate din programul 1C sunt totalizate 48 de filiale cu denumiri diferite.

3.1.4.4. Managementul sistemului financiar-contabil şi procedurile aferente acestuia necesită îmbunătăţiri semnificative.

Sistemul de gestiune contabil al întreprinderii este descentralizat, împărţit în 45 de filiale. Fiecare filială dispune de conturi curente în bănci comerciale, contabili şi alt personal de suport, precum specialişti în resurse umane, economişti etc. Existenţa unui astfel de sistem presupune asumarea de către întreprindere a cheltuielilor de personal şi a plăţilor de întreţinere a 287,75 de funcţii²⁰. Prin urmare, absenţa unor astfel de specificări creează dificultăţi în procesul de înţelegere a rezultatelor financiare şi a poziţiei activităţii întreprinderii, deoarece de politica de contabilitate se conduc şi angajaţii filialelor, responsabili de asigurarea întocmirii tuturor tipurilor de rapoarte financiare cu informaţii veridice şi complete, cu prezentarea ulterioară a acestora spre consolidare Secţiei de consolidare şi fiscalitate din cadrul Serviciului financiar.

Totodată, auditul public relevă că trei filiale ale Î.S. “CFM” din stânga Nistrului²¹ nu prezintă situaţiile financiare începând cu anul 2004, iar întreprinderea înregistrează valoarea de bilanţ a acestor unităţi de 25,9 mil.lei, neconfirmată însă anual, fapt ce afectează autenticitatea situaţiilor financiare consolidate ale întreprinderii.

Elaborarea politicilor contabile constă în alegerea unui procedeu din cele propuse în fiecare standard de contabilitate, în fundamentarea procedeului ales, ţinându-se cont de particularităţile activităţii întreprinderii, şi în acceptarea acestuia în calitate de bază pentru ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea situaţiilor financiare.

Contabilitatea operaţiunilor financiare în cadrul întreprinderii este reflectată în baza metodei contabilităţii de angajamente şi continuităţii activităţii, şi se ţine în sistemul electronic 1C-contabilitate. Cu toate că Politicile de contabilitate aprobate pentru anii 2014-2016 au fost elaborate conform SNC²², auditul public a identificat că unele fapte economice nu au fost specificate şi dezvăluite în politica de contabilitate:

√ dispunerea Nomenclatorului de venituri, pentru clasificarea lor, potrivit tipurilor de activitate desfăşurate. În acest context se menţionează că, urmare a contrapunerii datelor generate din sistemul 1C al întreprinderii cu informaţia reflectată în situaţiile financiare pe anul 2015, au fost identificate divergenţe la poziţia “Venituri din vânzări şi alte venituri din activitatea operaţională” în cuantum de 1,1 mil.lei, fiind condiţionate de nereflectarea corectă a veniturilor din darea în locaţiune a imobilelor şi în folosinţă a vagoanelor de către unele filiale;

√ nu este identificată metoda de contabilizare a creanţelor compromise;

√ nu este prevăzută modalitatea creării, calculării şi contabilizării provizioanelor, precum şi tipul acestora (inclusiv pentru creanţele compromise şi plata indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă). Potrivit SNC “Capital propriu şi datorii” provizioanele se constituie pentru acoperirea cheltuielilor (pierderilor) eventuale şi trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate de către întreprindere;

√ modul de ţinere a evidenţei motorinei în sistemul 1C este reflectat neclar, datele fiind prezentate în 55 de poziţii, în diferite unităţi de măsură (litri, tone, bucăţi, fiolă, etc.). Această situaţie este condiţionată de faptul că filialele introduc date diferite în Sistemul Informaţional contabil 1C, ceea ce determină înregistrarea eronată a informaţiei privind intrările şi ieşirile motorinei.

Pe lângă toate acestea, întreprinderea nu deţine proceduri de evidenţă precum că combustibilul alocat autoturismelor personale este utilizat în interes de serviciu şi nu în scopuri personale. Deşi pentru realizarea anumitor atribuţii în interes de serviciu, angajaţii sunt asiguraţi cu combustibilul necesar, înregistrarea cheltuielilor²³ în evidenţa contabilă se efectuează formal, în lipsa tuturor elementelor confirmative din documentele aferente, fără o monitorizare adecvată a scopurilor itinerarului acestora;

√ metodologia de repartizare a cheltuielilor de exploatare pe tipuri de transport a mărfurilor este una generală şi necesită a fi îmbunătăţită. Astfel, lipsa unui sistem amplu de calculare a costurilor serviciilor de transport atrage după sine lipsa bazei de pornire pentru formarea politicilor tarifare privind transportul local de mărfuri şi pasageri, inclusiv pentru solicitanţii de reducere a tarifelor, care ca rezultat se transformă într-o simplă evidenţă a cheltuielilor suportate de întreprindere;

√ modificările aferente estimărilor contabile ale mijloacelor fixe nu sunt reglementate în politicile contabile ale întreprinderii²⁴, ceea ce a determinat admiterea iregularităţilor şi prezentarea neveridică a unor informaţii din situaţiile financiare.

__________________________

²⁰ 45 – contabili-şefi; 136,5 – contabili; 38,75 – economişti; 15,5 – specialişti în organizarea muncii, şi 52 – specialişti resurse umane

²¹ Staţia Râbniţa (cu valoarea de bilanţ în sumă de 15,3 mil.lei – 70 de bunuri), Tiraspol (cu valoarea de bilanţ în sumă de 6,2 mil.lei – 235 de bunuri) şi Spitalul Bender (cu valoarea de bilanţ în sumă de 4,4 mil.lei – 199 de bunuri).

²² Ordinul MF nr.118 din 06.08.2013 privind aprobarea SNC.

²³ Pe parcursul anilor 2015–2016, întreprinderea a asigurat automobilele angajaţilor cu 46974,17 litri de combustibil, în sumă totală de 588,1 mii lei (în 2015 – 271,6 mii lei, şi în 2016 – 316,5 mii lei).

²⁴ SNC Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare.

3.1.4.5. Neefectuarea auditului extern anual afectează performanţa economico-financiară a întreprinderii.

Deşi auditul extern al situaţiilor financiare anuale este obligatoriu pentru toate întreprinderile de stat fără nicio condiţionalitate, pentru anii 2015-2016 întreprinderea nu deţine aceste rapoarte, din cauza neachitării mijloacelor financiare companiei de audit contractate.

Cele menţionate sunt cauzate de nedorinţa utilizării acestor rapoarte în activitatea întreprinderii, ale căror constatări urmează să contribuie la luarea deciziilor manageriale, în scopul gestionării eficiente a fondurilor publice deţinute.

Totodată, nedispunerea de aceste rapoarte la momentul oportun subminează eficienţa activităţii economico-financiare a întreprinderii, fiind unul din instrumentele care sporeşte responsabilitatea organelor de conducere.

3.2. Cheltuielile întreprinderii au fost efectuate eficient şi bazate pe necesităţile evidente ale acesteia?

3.2.1. Contractarea creditelor bancare de către întreprindere nu a contribuit la obţinerea unui rezultat pozitiv, bazat pe o eficienţă economică.

Î.S. “CFM” a înregistrat în perioada auditată rezultate negative, acumulând datorii de mai mult timp, inclusiv din cauza neachitării creditelor interne şi externe contractate, ceea ce afectează independenţa sa financiară şi transformă întreprinderea în una consumatoare de capital propriu.

În perioada 2015-2016, întreprinderea a efectuat 3 operaţiuni de creditare, în sumă de 6,0 mil.euro şi 30,0 mil.lei, în scopul finanţării activităţii operaţionale curente şi majorării capitalului circulant. Dobânzile aferente creditelor angajate²⁵ în perioada 2015-2016 au constituit suma totală de 47,3 mil.lei, înregistrând o creştere cu 6,9% faţă de anul precedent, iar pentru gestionarea mijloacelor în valută străină, întreprinderea a suportat cheltuieli din diferenţa de curs valutar în sumă totală de 28,2 mil.lei, date ce se prezintă în Figura nr.3.1.

Figura nr.3.1.

(mil.lei)

Sursă: Documente aferente creditelor contractate de către Î.S. “CFM” în perioada 2015-2016.

Se relevă că împrumuturile contractate au fost utilizate în felul următor: 78,0 mil.lei – pentru plata salariilor angajaţilor, şi 6,1 mil.lei – pentru achitarea serviciilor comunale, ceea ce denotă insuficienţa mijloacelor financiare proprii şi afectează semnificativ activitatea economico-financiară, în contextul în care întreprinderea, pe parcursul mai multor ani, a înregistrat pierderi nete. Deşi coeficientul de atragere a surselor împrumutate în anul 2016 s-a redus la 0,19 puncte în comparaţie cu anul precedent şi reflectă micşorarea nivelului de îndatorare a acesteia, întreprinderea rămâne consumatoare de capital propriu.

__________________________

²⁵ Rata medie a dobânzii pentru împrumuturile contractate au variat de la: 7% la 7,75% - în valută străină, şi de la 11% la 17% - în valuta naţională.

3.2.2. În procesul de realizare a achiziţiilor, întreprinderea nu a asigurat respectarea principiilor aferente domeniului dat, precum şi corelarea necesităţilor cu stocurile existente.

Modul de efectuare a achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii pentru întreprinderile de stat este prevăzut doar în cadrul legal aferent acestora²⁶, care stabileşte că Consiliul de administraţie ia decizii privind asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate atât acoperirii necesităţilor, cât şi asigurării bazei tehnico-materiale şi formării programului de producţie al întreprinderii.

În cadrul întreprinderii auditate, procedurile de achiziţii se desfăşoară conform Regulamentului aprobat în anul 2011²⁷, care însă nu reglementează: etapele procesului de planificare; responsabilitatea managerială a persoanelor implicate în proces; riscurile ce pot influenţa eficienţa şi eficacitatea eventualelor achiziţii; măsurile de ameliorare a riscurilor identificate; precum şi evaluarea necesităţilor identificate. Pentru implementarea unui mecanism eficient de efectuare a achiziţiilor, în anul 2017 au fost elaborate “Normele Procedurale Interne de Achiziţii”, cu suportul unui expert angajat în cadrul proiectului finanţat de BERD.

În anii 2015-2016, întreprinderea a efectuat 594 de procurări, în valoare totală de circa 731,6 mil.lei, dintre care la 374 (63%) de contracte a fost aplicată procedura dintr-o singură sursă. În baza tranzacţiilor specificate, au fost achiziţionate următoarele tipuri de bunuri şi servicii, care se prezintă în Figura nr.3.2.

Figura nr.3.2.

Informaţie cu privire la tipul achiziţiilor efectuate de către

Î.S. “CFM” în perioada 2015-2016

(mil.lei)

Sursă: Informaţie generalizată de către echipa de audit

în baza contractelor de achiziţie pentru anii 2015-2016.

Analiza achiziţiilor efectuate sub aspect structural relevă că, în perioada de referinţă, ponderea predominantă de 51,3% se atribuie procurării de motorină, fiind urmată cu 12,3% de piesele de schimb pentru vagoane şi locomotive.

Lipsa reglementărilor normative precum şi a verificărilor asupra modului de desfăşurare a achiziţiilor în perioada supusă auditării relevă următoarele deficienţe în procesul desfăşurării acestora:

√ neasigurarea publicării integrale pe site-ul întreprinderii a planurilor anuale de achiziţii, precum şi lipsa unor cerinţe concrete privind informaţiile care trebuie publicate la atribuirea contractului;

√ efectuarea procurărilor în valoare totală de 56,8 mil.lei de la 9 agenţi economici în lipsa relaţiilor contractuale;

√ nepublicarea anunţului de intenţie potrivit Regulamentului intern privind achiziţia bunurilor, serviciilor sau lucrărilor cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea perioadei de recepţionare a ofertelor (fiind identificată publicarea acestora cu 6, 5, 3 zile şi chiar cu o zi înainte de expirarea termenului dat);

√ nepublicarea de către întreprindere a informaţiei privind agentul economic declarat câştigător, valoarea şi durata contractului;

√ nespecificarea expresă în procesele-verbale ale şedinţelor grupului de lucru a procedurii de achiziţie aplicată la alegerea ofertantului;

√ neefectuarea unor noi proceduri de achiziţie precum şi netransparenţa acestora au condus la contractarea ofertelor neavantajoase din punct de vedere economic, prin încheierea acordurilor adiţionale sau prelungirea termenelor de valabilitate a contractelor. Ca exemplu, în anul 2014 a fost încheiat cu un agent economic un contract privind achiziţionarea serviciilor de reparaţie a două generatoare în sumă de 88,5 mii lei. Ulterior, în perioada 2014-2016, întreprinderea a achiziţionat aceleaşi servicii de reparaţii, în valoare totală de 16,5 mil.lei, dintre care 16,2 mil.lei – în lipsa relaţiilor contractuale, iar 268,4 mii lei – în baza acordurilor adiţionale.

Potrivit cadrului intern al întreprinderii, reparaţiile se efectuează în regie proprie, prin urmare cheltuielile menţionate nu sunt argumentate. Totodată, preţul achiziţionat pentru reparaţia unui utilaj electric de tracţiune de la agentul economic a constituit 65,4 mii lei, pe când reparaţia cu sursele proprii ale Depoului de locomotive Chişinău, costul a fost de 24,6 mii lei. Astfel, au fost utilizate ineficient mijloace financiare în mărime de 5,6 mil.lei la reparaţia a 137 de motoare. Totodată, informaţia din facturile aferente achitărilor este reflectată eronat, fiind indicat tipul motoarelor şi preţul de reparaţie al cărora este mai scump;

√ dosarele de achiziţie nu conţin caietele de sarcini, cu caracteristicele tehnice necesare;

√ achiziţionarea motorinei de la 2 agenţi economici a avut un caracter neuniform, condiţionat de înregistrarea datoriilor constante către agenţii economici. Astfel, cu unul din agenţii economici întreprinderea a avut relaţii contractuale, care s-au manifestat prin încheierea a 11 contracte în sumă totală de 43,4 mil.lei, într-o perioadă de patru luni ale anului 2015, iar pe parcursul anului 2016 au fost semnate alte 30 de contracte, în sumă totală de 119,0 mil.lei;

√ s-au constatat 4 situaţii în care întreprinderea a achiziţionat piese de schimb pentru materialul rulant de pe piaţa internă la preţuri mult mai mari decât cele care pot fi găsite pe pieţele externe, care variază de la 270 dolari SUA/bucata până la 720 dolari SUA/bucata faţă de preţurile din ţările vecine (Ucraina şi Federaţia Rusă) care oscilează între 25 şi 200 dolari SUA/bucata pentru produsele similare, inclusiv cu suportarea cheltuielilor de transport.

Cele menţionate sunt condiţionate de exercitarea necorespunzătoare a funcţiilor delegate persoanelor responsabile de acest domeniu, ceea ce condiţionează utilizarea neeconomă şi neeficientă a mijloacelor financiare publice.

__________________________

²⁶ Art.7 alin.(8) lit.j) din Legea cu privire la întreprinderea de stat.

²⁷ Ordinul directorului Î.S. “CFM” nr.260 din 27.06.2011 “Privind aprobarea Regulamentului privind procedura de efectuare a achiziţiilor de bunuri, servicii şi lucrări pentru implementarea activităţilor de bază ale Î.S. “CFM””.

3.2.2.1. Întreprinderea nu a asigurat planificarea adecvată a necesităţilor sale, ceea ce a cauzat formarea stocurilor depăşite şi utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare publice.

Î.S. “CFM” dispune de un sistem centralizat de asigurare a filialelor cu bunurile necesare pentru activitatea operaţională. La evaluarea procesului de formare a necesităţilor, efectuare a achiziţiilor şi repartizare a bunurilor filialelor au fost constatate următoarele deficienţe:

√ lipsa unei conexiuni dintre procesele de planificare a necesităţilor şi cele de achiziţie a bunurilor, fapt ce a determinat procurarea altor bunuri decât cele planificate. Astfel, au fost achiziţionate mărfuri şi servicii care nu au fost incluse în lista necesităţilor, în sumă de 3,0 mil.lei şi, respectiv, de 1,1 mil.lei;

√ planificarea necesităţilor şi efectuarea achiziţiilor de bunuri necesare se efectuează în lipsa unei analize a stocurilor existente şi fără o prioritizare a bunurilor ce necesită a fi procurate, ceea ce a condiţionat sporirea stocurilor neutilizate şi depăşite. Prin urmare, deşi întreprinderea dispunea în stocurile sale de 4410 piese de schimb, aceasta a procurat aceleaşi bunuri fără o necesitate justificată în număr de 631 de unităţi, sporind volumul stocurilor neutilizate şi cheltuielile aferente cu 772,1 mii lei.

Întreprinderea deţine stocuri de mărfuri şi materiale procurate încă din anii 1980, în sumă de 17,1 mil.lei, care sunt depăşite, atât ca durată de utilizare/exploatare, cât şi ca utilitate. Din stocurile deţinute la sfârşitul anului 2016 în valoare totală de 286,0 mil.lei, 42,2 mil.lei se află în stânga Nistrului, asupra cărora întreprinderea nu deţine controlul.

Prin urmare, sistemul actual de formare a necesităţilor, planificarea şi procurarea bunurilor, a generat formări de stocuri inutile/depăşite, precum şi a condiţionat cheltuieli nejustificate ce au sporit creşterea costurilor serviciilor de transport.

Totodată, în Raportul de audit anterior privind gestionarea patrimoniului public de către Î.S. “CFM”²⁸, a fost subliniat faptul că în cadrul întreprinderii au fost admise solduri de active materiale neutilizate în procesul tehnologic, în cantităţi semnificative şi pe o perioadă îndelungată (piese de schimb de 11,5 mil.lei), precum şi au fost atestate lucrări nejustificate de instalare a pieselor de schimb la locomotive executate în valoare semnificativă, ceea ce a cauzat detectarea neconformităţii operaţiunilor şi neutilizării reale a acestora.

__________________________

²⁸ Hotărârea Curţii de Conturi nr.31 din 08.08.2011 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Întreprinderea de Stat “Calea Ferată din Moldova” în anii 2009-2010” (în continuare – Hotărârea Curţii de Conturi nr.31 din 08.08.2011).

3.2.3. Stimularea angajaţilor nu se bazează pe indicatori de performanţă specifici şi măsurabili.

Sistemul de salarizare asigură legătura dintre rezultatele profitabile obţinute de către întreprindere şi recompensele băneşti pe care le primesc angajaţii în funcţie de aportul lor la consolidarea eficienţei economice a acesteia.

Urmare a procedurilor analitice efectuate, se relevă că cheltuielile de remunerare a muncii în perioada auditată s-au micşorat cu 8,0%, sau cu 34,2 mil.lei, fiind condiţionate de reducerea în dinamică a numărului mediu scriptic al angajaţilor şi a numărului efectiv al acestora²⁹.

Auditul public a constatat că procesul de salarizare din cadrul întreprinderii se efectuează în baza unui Regulament privind salarizarea angajaţilor, care nu este aprobat regulamentar de către managerul acesteia. Totodată, în Regulamentul menţionat nu sunt stabiliţi indicatori rezultativi şi măsurabili, în funcţie de care urmează a fi stimulaţi angajaţii întreprinderii privind performanţa obţinută.

Se menţionează că, în perioada auditată, întreprinderea a suportat cheltuieli ineficiente în sumă totală de 1,1 mil.lei pentru remunerarea preşedinţilor comitetelor sindicale degrevaţi de obligaţiile de serviciu de la locul de muncă de bază (din 7 filiale). Deşi aceste condiţii au fost negociate de ambele părţi (de întreprindere şi Comitetul sindical), nu s-a ţinut cont de faptul că Î.S. “CFM” a înregistrat pe parcursul a mai multor ani pierderi în activitatea economico-financiară.

Cele menţionate sunt rezultatul unor deficienţe manageriale privind procesul de salarizare din cadrul întreprinderii, precum şi neelaborarea/nestabilirea unor indicatori de performanţă clar definiţi, în funcţie de rezultatele obţinute din activitatea economico-financiară a acesteia.

__________________________

²⁹ În anul 2015 numărul de funcţii scriptice/efective a constituit 10745/10140 de unităţi, iar în anul 2016 – 10137/9253 de unităţi.

3.2.4. Întreţinerea reţelei feroviare afectează sustenabilitatea, performanţa şi siguranţa infrastructurii traficului feroviar.

Sporirea competitivităţii transportului feroviar se transpune prin elaborarea unor standarde de siguranţă, interoperabilitate şi armonizare a specificaţiilor tehnice în materie de siguranţă, prin respectarea Directivelor privind siguranţa şi interoperabilitatea³⁰ în transportul feroviar din Republica Moldova.

Starea tehnică a infrastructurii feroviare din Republica Moldova se află într-un proces de degradare continuă. Astfel, la finele anului 2016, pe căile ferate se aflau 2906,1 mii de traverse, dintre care 1094,1 mii traverse de lemn şi 1812 mii traverse de beton armat, dintre care:

√ 783,8 mii (71,6%) de traverse din lemn sunt defecte spre utilizare, gradul de degradare al acestora s-a majorat cu 24,9 mii, sau cu 3,5% faţă de anul 2015;

√ în cazul traverselor de beton armat, 79,9 mii sunt avariate şi necesită a fi schimbate, fiind în creştere cu 29,6 mii, sau cu 1,6% faţă de perioada precedentă.

Pe parcursul anului 2016, prin intermediul unor acţiuni/instrumente de detectare a defectelor în cadrul întreprinderii au fost identificate 375 de şine avariate, dintre care 69 fiind într-o stare critică. În consecinţă, au fost înregistrate cinci accidente feroviare (patru locomotive şi un vagon au derapat de pe şine), ca rezultat, au fost închise pentru circulaţie 343 linii din staţii de cale şi 190 schimbătoare de cale, cu o lungime totală de 144 km.

O cauză a celor menţionate este instalarea pe liniile de cale ferată a 650,6 mii traverse din beton armat produse la Uzina de traverse din Bălţi din cadrul întreprinderii, creată în scopul producerii traverselor mai ieftine în raport cu cele procurate de la producătorii specializaţi, asigurând în acelaşi timp calitatea corespunzătoare. Chiar dacă durata de exploatare a fost estimată de până la 50 ani, calitatea traverselor fabricate s-a dovedit a fi nesatisfăcătoare, fiind identificate 45,9 mii traverse defectate, fapt ce nu asigură eficienţa şi eficacitatea mijloacelor investite. Costurile de producţie a unei traverse au constituit cca 900 lei, pe când preţul de cumpărare de la alţi producători specializaţi este de cca 560 lei. Ţinând cont de cele relatate, Consiliul de administraţie a decis în anul 2015 conservarea Uzinei de traverse din Bălţi.

Starea nesatisfăcătoare a transportului feroviar nu contribuie la circulaţia sigură şi eficientă, şi constituie obstacole în calea competitivităţii transportului feroviar.

__________________________

³⁰ Directivele privind siguranţa şi interoperabilitatea (2004/49/CE şi 2008/57/CE).

3.3. Au fost întreprinse suficiente acţiuni de către factorii responsabili în vederea asigurării unui management eficient a fondurilor publice?

3.3.1. Modul de desfăşurare a inventarierii în cadrul întreprinderii nu a contribuit la stabilirea existenţei efective a patrimoniului public deţinut şi asigurării integrităţii acestuia.

Inventarierea reprezintă un procedeu de control şi de autentificare documentară a existenţei elementelor de activ şi datorii în expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, care aparţin şi/sau se află în gestiunea temporară a întreprinderii la data efectuării acesteia.

La nivelul filialelor, responsabilitatea efectuării inventarierii anuale a elementelor patrimoniale revine Comisiilor de inventariere, instituite în baza ordinului conducătorului întreprinderii. Deşi cadrul normativ prevede că documentele (listele de inventariere, calculele) şi procesele-verbale ale Comisiilor de inventariere să fie prezentate şi examinate de către Comisia centrală, de facto în cadrul întreprinderii nu a fost asigurată instituirea unei astfel de comisii, precum şi nu a fost identificată subdiviziunea sau persoana responsabilă de consolidarea informaţiei respective.

Se denotă că inventarierea patrimoniului pentru anii 2015-2016 poartă un caracter formal şi nu presupune identificarea reală a tuturor elementelor de activ. Astfel,

√ din totalul celor 47 de filiale, 3³¹ nu au prezentat rezultatele inventarierii pentru anul 2015, inclusiv una nici în 2016³²;

√ neelaborarea unor proceduri interne privind efectuarea inventarierii ţinând cont de specificul genului de activitate şi a evidenţei contabile. Urmare a probelor acumulate, s-a stabilit că persoanele responsabile nu cunosc regulile generale de efectuare a inventarierii, aceasta fiind efectuată prin transcrierea tuturor activelor deţinute. Ca consecinţă, rezultatele inventarierii obţinute în cadrul filialelor nu sunt consolidate şi generalizate per ansamblu, astfel întreprinderea nu deţine o informaţie reală şi exhaustivă privind patrimoniul administrat;

√ reflectarea neveridică/ incorectă a datelor în evidenţa contabilă privind:

- 3943 de bunuri neconfirmate documentar în sumă totală de 558,3 mil.lei, care se află pe teritoriul din stânga Nistrului;

- 266 de clădiri demolate cu valoarea iniţială în sumă de 1,8 mil.lei;

- 456 de clădiri/obiecte ale fondului locativ transmise în proprietate privată în sumă totală de 144,2 mil.lei, inclusiv cele din stânga Nistrului în valoare de 42,8 mil.lei. Cu toate că fondul locativ departamental urma a fi transmis la balanţa organelor administraţiei publice locale până în anul 1998³³, de facto acest lucru nu s-a efectuat, fiind condiţionat de faptul că autorităţile publice locale solicită mijloace financiare considerabile din partea întreprinderii pentru renovarea fondului locativ.

Totodată, evaluarea activelor deţinute se bazează pe costurile istorice (1996) şi ar putea avea o valoare limitată. Cele relatate, generează o serie de riscuri şi anume: nedeterminarea reală a elementelor patrimoniale, prezentarea incorectă şi nefiabilă a activelor în situaţiile financiare, fapt ce influenţează negativ asupra informaţiilor şi deciziilor economice. Deşi aceste situaţii au fost abordate anterior în Rapoartele Curţii de Conturi, într-un final recomandările înaintate au rămas neexecutate.

Absenţa unor astfel de informaţii reprezintă un obstacol semnificativ în calea planificării investiţiilor pe termen lung de către întreprindere şi nici nu contribuie la accelerarea şi dezvoltarea acesteia. În acest context se atestă că nu există pârghii legislative specifice care să abordeze problema privind modul de inventariere şi ţinere a evidenţei activelor pe teritoriul din stânga Nistrului.

Se menţionează că subiectul expus nu a fost abordat şi raportat de către managementul întreprinderii organelor de conducere, fapt ce relevă lipsa unor pârghii de monitorizare atât în cadrul întreprinderii, cât şi din partea fondatorului/Consiliului de administraţie privind asigurarea integrităţii fondurilor publice.

Totodată, neefectuarea corespunzătoare a inventarierii reale şi per ansamblu a fondurilor va crea obstacole şi neclarităţi urmare a restructurării sectorului feroviar privind împărţirea bunurilor deţinute în cel puţin trei sectoare care îşi vor exercita activitatea în mod autonom.

__________________________

³¹ Filialele “Administraţia”, “Secţia administrare gări” şi Spitalul şi Policlinica Chişinău.

³² Filiala “Administraţia”.

³³ HG nr.1198 din 26.12.1997 “Cu privire la susţinerea de stat a Întreprinderii de Stat “Calea Ferată din Moldova” şi măsurile primordiale pentru ameliorarea situaţiei în transportul feroviar”.

3.3.2. Procedura de gestionare a imobilizărilor corporale în cadrul întreprinderii necesită a fi îmbunătăţită prin aplicarea unor instrumente eficiente şi rigide de control.

Gestionarea adecvată a imobilizărilor corporale reprezintă o componentă de bază în activitatea întreprinderii, iar folosirea adecvată a capacităţii acestora contribuie la creşterea eficienţei de utilizare a lor.

Auditul public a constatat că acţiunile întreprinse de managementul întreprinderii asupra gestionării imobilizărilor corporale nu au influenţat în totalmente la menţinerea şi asigurarea integrităţii acestora. Probele acumulate pe acest segment relevă următoarele situaţii:

√ ne(re)evaluarea a 42339 de mijloace fixe cu valoarea iniţială de 2,1 mlrd.lei, ceea ce constituie 37,9% din totalul acestora sunt amortizate în proporţie de 100%. Aceste bunuri sunt utilizate în continuare în activitatea operaţională, cu obţinerea beneficiilor de rigoare, în lipsa întreprinderii acţiunilor coerente privind modificarea valorii reziduale şi a duratei de utilizare conform cadrului aferent;

√ în perioada de referinţă, parcul de transport feroviar, liniile de cale ferată au înregistrat o tendinţă de diminuare şi uzură sporită. Astfel, la situaţia din 31 decembrie 2016, întreprinderea dispunea de 136 de locomotive Diesel, 6741 vagoane de marfă (dintre care 3211 (sau 47,6%) nu se exploatează din cauza că necesită reparaţii) şi 346 de vagoane pentru trenurile de pasageri. Se denotă că 98,6% din locomotive, 27,7% din vagoane pentru trenurile de pasageri şi 51,2% din vagoanele de marfă sunt cu durata normativă de amortizare depăşită.

Potrivit datelor recensământului anual al vagoanelor de marfă aflate pe teritoriul statelor membre ale CSI, precum şi Lituaniei, Letoniei şi Estoniei din 18 mai 2016, s-a stabilit existenţa a 6839 vagoane de marfă, proprietate a întreprinderii. Pe când, în perioada auditată, întreprinderea dispunea de 6866 şi, respectiv, 6741 de vagoane de marfă, din cauza că 125 au fost excluse din parcul de inventar. Totodată, se menţionează că 43 sunt reţinute pe reţelele de căi ferate ale SAD RZD, de către organele vamale ale Federaţiei Ruse; 11 – se află în zona conflictelor armate; 279 – sunt reţinute pe reţeaua feroviară din stânga Nistrului; iar 27 – se consideră pierdute din anul 1996 pe reţelele administraţiilor feroviare ale statelor CSI, CFM şi altor ţări³⁴;

√ evidenţa locomotivelor se ţine la un nivel neadecvat, fiind implicate mai multe subdiviziuni responsabile³⁵, care însă nu furnizează informaţii complete/reale despre locomotivele de care dispune întreprinderea şi locaţia acestora. Astfel, potrivit persoanelor responsabile de evidenţa acestora, au fost prezentate următoarele date:

• 138 de locomotive, dintre care 11 locomotive se află pe teritoriul din stânga Nistrului (din septembrie 2004) – de către Serviciul gospodărie locomotive şi Serviciul statistică;

• 141 de locomotive de către Serviciul financiar, fără însă a cunoaşte numărul locomotivelor care se află pe teritoriul din stânga Nistrului, situaţie ce creează o discrepanţă de 3 locomotive, dintre care: 2 de seria “ЧМЭ-3” şi o secţie “3ТЭ10М”, datele fiind prezentate de către Serviciul gospodărie locomotive şi Serviciul statistică.

În acest context, se menţionează:

- deşi secţia “3ТЭ10М” se află în evidenţa contabilă a Administraţiei Căii Ferate, în realitate aceasta nu există;

- similar, în evidenţa contabilă a Depoului de locomotive Bender se află două locomotive din seria “ЧМЭ-3”, dar, de fapt acestea lipsesc.

Deşi întreprinderea dispune din anii 1997 şi, respectiv, 2005 permisiunile de casare a secţiei şi locomotivelor menţionate, până în prezent nu se cunoaşte continuitatea acestor acţiuni, precum şi documentele aferente, totodată acestea fiind reflectate în evidenţa contabilă.

Ţinând cont de cele relatate, auditul menţionează că lipsesc în formă fizică două locomotive în valoare totală de 3,5 mil.lei, iar subdiviziunile responsabile din cadrul întreprinderii dispun de informaţii contradictorii cu privire la numărul de locomotive.

Mai mult decât atât, întreprinderea calculează şi atribuie la cheltuieli amortizarea mijloacelor fixe (104 vagoane) neutilizate la transportul pasagerilor, aceasta constituind 3,3 mil.lei în anul 2016.

√ Cadrul juridic obligă fondatorul să prezinte Guvernului, după coordonarea cu autorităţile administraţiei publice locale, listele imobilelor din ramura gestionată, care aparţin statului cu drept de proprietate. Ca urmare, acesta a prezentat listele privind existenţa a 2083 de bunuri³⁶.

Auditul a constatat ca listele nu au fost completate pe deplin, nefiind incluse unele clădiri de producţie, clădirile fondului locativ în număr total de 2399, dintre care 441 nu sunt înregistrate la organele cadastrale.

Totodată, potrivit cadrului normativ³⁷, suprafaţa terenurilor destinate transportului feroviar, proprietate publică a statului, în total pe republică, la situaţia din 1 ianuarie 2017, constituia 11514,40 ha, iar conform datelor prezentate misiunii de audit, suprafaţa acestora constituie 10329,8 ha (sau 89,7%). Neînregistrarea integrală a terenurilor aferente este motivată de către întreprindere prin lipsa actelor de proprietate, precum şi a litigiilor privind divizarea suprafeţelor.

√ Întreprinderea deţine în gestiune 5 baze de odihnă cu valoarea iniţială totală de 4,2 mil.lei, cu o suprafaţă totală de 4761,4 m². Probele de audit acumulate denotă că Î.S. “CFM” nu a întreprins acţiuni suficiente privind administrarea eficientă a acestora³⁸. Astfel, observaţiile fizice efectuate denotă existenţa unor probleme şi iregularităţi, ce se exprimă prin: neasigurarea întreţinerii corespunzătoare a bazelor de odihnă, neexploatarea şi nerepararea îndelungată a acestora, ceea ce conduce la dezintegrarea şi pierderea imobilelor date în folosinţă. Deşi bazele de odihnă nu funcţionează şi nu contribuie la acumularea resurselor de venit pentru funcţionarea profitabilă a întreprinderii, în perioada de referinţă au fost suportate cheltuieli de întreţinere în sumă totală de 1,4 mil.lei³⁹.

√ O problemă cu impact nefavorabil asupra proprietăţii aflate în administrarea întreprinderii s-a constatat în cazul bazei de odihnă “Garoafa roşie”, care se află pe teritoriul unei alte ţări, pe litoralul Mării Negre. Întreţinerea bazei de odihnă s-a efectuat de către Depoul de Locomotive Kotovsk, în colaborare cu Secţia de întreţinere a Căilor ferate Viniţa. Baza respectivă se află la balanţa Depoului de Locomotive Bălţi, în baza unui contract încheiat în anul 1995 pentru un termen de 5 ani, care până în prezent nu a fost prelungit. De menţionat că, pe parcursul perioadei de 17 ani, întreprinderea nu a suportat cheltuieli pentru menţinerea bunurilor şi asigurarea pazei/integrităţii acestora pe teritoriul statului vecin. Totodată, inventarierea în ultimii 18 ani nu a fost desfăşurată fizic, pe când la balanţa întreprinderii sunt înregistrate bunuri imobile cu valoarea de 94,8 mii lei, iar uzura, conform datelor evidenţei contabile, constituie 100,0%. Reieşind din cele expuse, precum şi din lipsa de cunoaştere a situaţiei reale privind starea fizică a acesteia, se pune la îndoială existenţa fizică a bazei nominalizate şi înregistrarea acesteia după întreprindere, ţinând cont de circumstanţele nefavorabile din ţara respectivă.

√ Totodată, întreprinderea a suportat cheltuieli privind întreţinerea a 5 imobile neutilizate⁴⁰, în valoare totală de 1,3 mil.lei (pentru achitarea serviciilor comunale; remunerarea muncii personalului de deservire; uzura etc).

Astfel, se menţionează că lipsa necesarului de mijloace financiare pentru întreţinerea bazelor de odihnă, neexploatarea îndelungată şi neefectuarea reparaţiilor într-o perioadă îndelungată a acestora, precum şi întreţinerea imobilelor neutilizate nu contribuie la o bună administrare a patrimoniului public. Totodată, factorii de decizie nu au asigurat înregistrarea cadastrală a 3 baze de odihnă⁴¹, precum şi procesul de conservare a mijloacelor fixe, ceea ce condiţionează un risc major de deteriorare şi distrugere a obiectelor şi generează deficienţe la ţinerea evidenţei contabile aferente acestora.

__________________________

³⁴ Federaţia Rusă – 1 vagon; Turkmenia – 14 vagoane; Ucraina – 2 vagoane, şi în stânga Nistrului – 10 vagoane.

³⁵ Serviciul gospodărie locomotive, Filiala Depoului de Locomotive Bender, Serviciul statistică şi Serviciul financiar.

³⁶ HG nr.658 din 29.08.2013 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în anexa nr.6 la Hotărârea Guvernului nr.351 din 23 martie 2005”.

³⁷ HG nr.578 din 20.07.2017 “Cu privire la aprobarea Cadastrului funciar conform situaţiei la 1 ianuarie 2017”.

³⁸ Baza de odihnă pentru copii “Romaşka” care se află în gestiunea filialei SATM, nu se utilizează din anul 1999; Baza de odihnă “Locomotiv” se află în gestiunea filialei Depoului de locomotive Chişinău şi nu este utilizată începând cu anul 2008; Baza de odihnă “Feroviarul” care se află în gestiunea filialei Secţia Administrare Construcţii Infrastructură nu se utilizează din anul 2008.

³⁹ În anul 2015 - 629,9 mii lei, şi în anul 2016 - 563,2 mii lei.

⁴⁰ Bunuri imobile neutilizate, cu suprafaţa de 56882,49 m², în perioada 2015-2016 în cadrul Î.S. “CFM”: Ambulatoriul Basarabeasca - bloc medical; Ambulatoriul Ocniţa - fost Dispensar de tuberculoză din s. Rediu-Mare, conac; Depoul de vagoane Bălţi – Punct de spălare vagoane, Staţia Pârliţa, nefinisat; SATM Chişinău - Baza de odihnă “Romaşka” s.Ghidighici; Depoul de locomotive Basarabeasca - bloc administrativ (fosta Casă a echipelor mecanicilor de locomotive).

⁴¹ Bazele de odihnă: “Locomotiv”; Feroviarul” şi “Călătorul”.

3.3.3. Mecanismul aplicat de administrare/monitorizare şi evidenţă a imobilizărilor corporale în curs de execuţie este unul irelevant şi nu asigură o bună gestionare a acestora.

Î.S. “CFM”, în calitate de gestionar al resurselor financiare şi beneficiar de investiţii, are responsabilitatea de a asigura o bună guvernare a fondurilor publice, inclusiv de a îndeplini unele obligaţiuni privind calitatea construcţiilor, precum şi asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor de construcţii, acţionarea în cazul neconformităţilor şi deficienţelor apărute pe parcurs.

Probele de audit acumulate relevă că, la finele anului 2016, în cadrul întreprinderii au fost înregistrate imobilizări corporale în curs de execuţie în sumă totală de 526,0 mil.lei⁴². Urmare a informaţiilor prezentate auditului, s-a constatat că ultima inventariere a acestor segmente a fost efectuată în iulie 2012, fiind evaluate la suma totală de 501,0 mil.lei, date ce se prezintă în tabelul nr.3.1.

Reieşind din datele tabelului, se relevă că 61 obiecte de investiţii şi reconstrucţii capitale au fost începute pe parcursul anilor 1992-2012, care însă nu sunt finalizate până în prezent, fiind finanţate la nivel de 20-70%. În cazul a 12 obiecte, la care lucrările au fost stopate de la 8 până la 25 ani, valoarea acestora a fost estimată la cca 0,5 mlrd.lei, fapt ce denotă ineficienţa investiţiilor efectuate. Totodată, se menţionează că în cadrul întreprinderii nu se efectuează monitorizarea investiţiilor efectuate, iar înregistrările în evidenţa contabilă se transcriu din an în an, în lipsa documentelor confirmative.

Testarea de către audit a 61 de obiecte ale imobilizărilor corporale în curs de execuţie denotă că:

• în 9 cazuri (45%) întreprinderea nu dispune de documente justificative care ar argumenta volumele lucrărilor de construcţii, montaj şi ale celor de proiectare în sumă totală de 32,1 mil.lei⁴³;

• pentru 40 de obiecte în sumă totală de 26,3 mil.lei, a decăzut necesitatea finalizării lor, ceea ce denotă o utilizare ineficientă a mijloacelor financiare, cuprinzând şi cele 25 de obiecte în sumă totală de 1,3 mil.lei, la elaborarea proiectelor⁴⁴, care sunt deja depăşite;

• pentru 2 obiecte⁴⁵, deşi au fost efectuate investiţii capitale în sumă totală de 6,3 mil.lei, până în prezent nu au fost întocmite actele de recepţie finală (fiind argumentat prin calitatea redusă a lucrărilor efectuate), şi ca rezultat acestea pe parcursul a 15 ani nu au fost transmise beneficiarului;

• pentru “Construcţia liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti” au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 452,5 mil.lei, constituind un obiect de importanţă naţională având drept scop asigurarea transportării produselor petroliere prin acest sector. De menţionat că construcţia obiectului nu este finalizată, însă se exploatează pentru testare (doar pentru transportul feroviar de mărfuri) şi necesită investiţii suplimentare pentru finalizarea ei.

Recunoscând importanţa liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti pentru economia ţării şi, în primul rând, pentru complexul energetic şi de carburanţi, întreprinderea a solicitat MEI, ca beneficiar al construcţiei, alocarea din bugetul de stat, în mod primordial a mijloacelor financiare în mărime de 333,0 mil.lei, dintre care: 3,2 mil.lei – pentru reevaluarea documentaţiei de proiect-deviz, şi 329,8 mil.lei – pentru continuarea şi finalizarea construcţiei, solicitări care nu s-au soldat cu rezultat.

În contextul celor expuse, se denotă că datele incluse în informaţia prezentată de către întreprindere nu asigură plenitudinea şi realitatea situaţiilor reflectate. Prin urmare, misiunea de audit nu poate să confirme sau să infirme nivelul de executare a investiţiilor capitale efectuate în perioada 1992-2009, din cauza neindicării volumului integral de investiţii realizat până la situaţia din 31.12.2016. De menţionat că la obiectele nefinalizate de mai mulţi ani nu au fost efectuate lucrări de conservare, ceea ce determină riscul de distrugere a acestora, precum şi de suportare a unor cheltuieli suplimentare neprevăzute.

Printre factorii care au influenţat eficacitatea implementării obiectelor investiţionale şi netransmiterea acestora la balanţa beneficiarilor finali se enumeră: lipsa mijloacelor financiare; neexecutarea cadrului juridic aferent, inclusiv a hotărârilor Curţii de Conturi⁴⁶; neîntreprinderea unor acţiuni rezultative pentru efectuarea inventarierii imobilizărilor corporale în curs de execuţie, cu determinarea existenţei efective a acestora; precum şi lipsa de conlucrare între actorii implicaţi în procesul investiţional şi de monitorizare din partea organelor de conducere.

__________________________

⁴² Obiecte nefinisate: tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti, 452,5 mil.lei (care se exploatează şi în prezent); linia de electrificare – 22,0 mil.lei; obiectul “construcţie capitală” – 1,5 mil.lei, care este necontrolat de Î.S. “CFM” şi se află pe teritoriul de pe malul stâng al Nistrului.

⁴³ 32,1 mil.lei, dintre care: 1,4 mil.lei – supraveghere video “Dotarea pasajelor la nivel cu barierele automate fără operatori de serviciu”; 1,1 mil.lei – secţia de confecţionare a dalelor de trotuar la staţia Bender (pe teritoriul Transnistriei, trenul de construcţie a podurilor 1) din anul 2003; electrificarea liniei ferate Bender – Ungheni – 6,1 mil.lei; electrificarea căilor ferate Razdelinaia - Bender – 23,5 mil.lei (care a fost iniţiat în anul 1992 şi stopat în 1995 din cauza lipsei mijloacelor financiare).

⁴⁴ Proiectele elaborate: “Gazificarea blocului spitalului pentru 75 paturi din Basarabeasca” în sumă de 69,5 mii lei (din anul 2003); “Gazificarea blocului spitalului din Bălţi” în sumă de 69,7 mii lei (din anul 2003); studiu de fezabilitate “Linia de cale ferată Mărculeşti-Soroca” în sumă de 66,3 mii lei (din anul 2006); volumele lucrărilor de construcţii şi montaj, dintre care: “Electrificarea căilor ferate Razdelinaia - Bender” – 23,5 mil.lei (din anul 1992); secţia de confecţionare a dalelor de trotuar la staţia Bender (pe teritoriul Transnistriei, trenul de construcţie a podurilor 1) în sumă de 1,1 mil.lei (din anul 2003).

⁴⁵ Gazificarea blocului de locuinţe nr.12 şi construcţia blocului de locuinţe nr.12 (scările 4, 5), amplasate pe str. Dumitru mun. Chişinău din anul 2010.

⁴⁶ Hotărârea Curţii de Conturi nr.2 din 14.01.2011 “Privind Raportul auditului corectitudinii utilizării mijloacelor financiare publice şi patrimoniului public pentru construcţia liniei de cale ferată “Cahul-Giurgiuleşti” la Î.S. “Calea Ferată din Moldova” în perioada anilor 2007-2009 şi 2010 (I semestru)” (în continuare – Hotărârea Curţii de Conturi nr.2 din 14.01.2011).

3.3.4. Procesul de dare în locaţiune a imobilelor neutilizate în procesul de producţie necesită a fi îmbunătăţit.

Testarea a 56 de contracte încheiate pe parcursul perioadei auditate a identificat unele iregularităţi, care nu au asigurat eficienţa în procesul de efectuare a operaţiunilor economice aferente procesului de dare în locaţiune a bunurilor imobile neutilizate. În acest context, se exemplifică:

√ transmiterea bunurilor în locaţiune nu s-a efectuat prin întocmirea actului de predare-primire, în care să fie descrisă starea fizică şi tehnică a încăperilor;

√ în 5 cazuri contractele de locaţiune au fost încheiate fără acordul fondatorului, acceptul acestuia fiind primit ulterior;

√ neconlucrarea adecvată între subdiviziuni, exprimată prin prezentarea auditului a datelor diverse cu privire la contractele de dare în locaţiune a încăperilor, precum şi a creanţelor înregistrate de către Secţia administrativă, Serviciul financiar şi Direcţia juridică.

În cadrul administrării bunurilor imobile neutilizate în procesul de producţie, nu au fost întreprinse măsuri suficiente privind gestionarea acestora, fapt ce influenţează negativ asupra modului de monitorizare a bunurilor patrimoniale ale întreprinderii.

3.3.5. Deciziile adoptate de Comisia pentru probleme tarifare poartă un caracter neregulat şi/sau neechitabil şi nu au sporit veniturile din transportul de mărfuri.

Promovarea transportului feroviar de marfă ca fiind unul mai eficient şi competitiv, constituie o componentă esenţială a dezvoltării profitabile a întreprinderii. Comisia pentru probleme tarifare (în continuare – Comisia) are responsabilitatea de a examina cererile solicitaţilor/expeditorilor de mărfuri privind oferirea reducerilor de tarife pentru transportul anumitor categorii de mărfuri pe anumite secţiuni de drum, ţinând cont de costurile de producţie a serviciilor respective. Examinările efectuate asupra activităţii Comisiei au remarcat că aceasta nu şi-a realizat pe deplin sarcinile privind:

√ formarea Politicilor tarifare pentru sporirea veniturilor din traficul de mărfuri;

√ examinarea proiectelor contractelor-tip privind asigurarea financiară a transporturilor de mărfuri pe Calea Ferată din Moldova;

√ nerespectarea termenelor potrivit normei legale aferente⁴⁷ înainte de punerea în aplicare a tarifelor modificate de către Comisie, de 10 şi, respectiv, 15 zile;

√ caracterul neregulat şi/sau neechitabil al deciziilor adoptate de către Comisie, prin oferirea reducerilor doar unor expeditori de mărfuri, în raport cu alţi solicitanţi. Astfel de decizii condiţionează neacumularea pasibilelor venituri în contul întreprinderii. Spre exemplu, un calcul estimativ efectuat de audit, pentru un singur caz, din anul 2015, la transportarea aceluiaşi tip de marfă şi pe aceeaşi distanţă, a condiţionat ratarea a circa 39,0 mii dolari SUA. Totodată, analiza proceselor-verbale aferente şedinţelor Comisiei constată lipsa de argumentare a criteriilor aplicate la oferirea unor astfel de reduceri.

Ca urmare, Comisia nu şi-a exercitat corespunzător funcţiile atribuite, prin lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte performanţa transportului feroviar de marfă, inclusiv argumentarea deciziilor adoptate, ţinând cont de eficienţa economică şi costul de producţie, tarifele speciale la transportul de mărfuri în trafic local, ceea ce afectează competitivitatea acestui tip de transport în raport cu cel rutier.

__________________________

⁴⁷ Art.12 din Codul transportului feroviar.

3.3.6. Activitatea transportului de marfă în trafic local şi transportului de călători este generatoare de pierderi majore şi necesită ajustări la noile cerinţe.

Transportul de mărfuri şi călători pe calea ferată în trafic internaţional şi local reprezintă activitatea de bază a Î.S. “CFM” şi se efectuează în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a Regulamentului⁴⁸ aprobat în anul 2005. Deşi, anterior Curtea de Conturi⁴⁹ a recomandat spre aprobare un nou regulament de transport al mărfurilor pe calea ferată, această recomandare nu a fost implementată. În consecinţă întreprinderea continuă să se ghideze de manualele elaborate încă în perioada sovietică, care nu corespund bunelor practici, regulilor şi acquis-ului comunitar în domeniul feroviar.

Volumul total de mărfuri transportat pe calea ferată în anii 2015-2016 a constituit 7,6 mil.tone şi a înregistrat o diminuare continuă, fapt ce a avut impact negativ şi asupra profitului net al întreprinderii (de la 76,0 mil.lei la 58,2 mil.lei), aşa cum se indică în Figura nr.3.3.

Figura nr.3.3.

Profitul obţinut din transportul de mărfuri şi călători de către

Î.S. “CFM” în perioada 2015-2016

Sursă: Informaţie generalizată de echipa de audit în baza

datelor prezentate de Î.S. “CFM” în anii 2015-2016.

De asemenea, în anul 2016 numărul de călători a scăzut cu 30,9%, sau cu 1,0 mil. călători faţă de anul precedent, cea mai afectată direcţie fiind transportul de călători în trafic local, care s-a diminuat cu 56,6% sau cu 162,6 mii călători.

În pofida eforturilor depuse, transportul de mărfuri în trafic internaţional nu acoperă integral pierderile obţinute din transportul de mărfuri în trafic local şi de călători. Printre cauze, pot fi menţionate: concurenţa; rapiditatea; comoditatea transportului rutier; neadaptarea procedurilor de gestionare a traficului feroviar la nevoile actuale, precum şi alte constrângeri de ordin administrativ şi tehnic.

Între timp, la indicaţia Prim-ministrului Republicii Moldova din 7 martie 2017, Î.S. “CFM” a elaborat şi aprobat un Plan pentru ameliorarea situaţiei la întreprindere pe perioada 2017–2019, iar efectul economic aşteptat se estimează la puţin peste 320 mil.lei, către anul 2019.

__________________________

⁴⁸ Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor nr.83 din 28.04.2005 “Privind aprobarea Regulamentului transportului de călători, bagaje şi mesagerii pe calea ferată”.

⁴⁹ Hotărârea Curţii de Conturi nr.31 din 08.08.2011.

3.3.7. Acţiunile manageriale insuficiente privind gestionarea creanţelor şi datoriilor au influenţat echilibrul financiar al întreprinderii.

Echilibrul financiar al întreprinderii se determină ca raportul dintre creanţe şi disponibilităţile băneşti, pe de o parte, şi datorii, pe de altă parte, iar gestionarea eficientă a acestuia este fundamentală pentru procesul decizional privind evitarea blocajelor financiare şi asigurarea stabilităţii financiare pe termen scurt/mediu/lung.

Creanţele comerciale ale întreprinderii au înregistrat în perioada 2015-2016 o descreştere continuă nesemnificativă, însumând la finele anului 2016 cifra de 38,6 mil.lei, pe când datoriile curente ale întreprinderii au înregistrat o creştere de 24,9 mil.lei faţă de anul 2015 (a se vedea Figura nr.3.4.).

Figura nr.3.4.

Sursă: Situaţiile financiare ale Î.S. “CFM” pentru anii 2015-2016.

Diminuarea nesemnificativă a creanţelor comerciale denotă că, colectarea datoriilor înregistrate de către agenţii economici reprezintă o provocare majoră pentru întreprindere şi necesită acţiuni sporite atât din partea persoanelor responsabile din cadrul filialelor, cât şi din partea Serviciului juridic. Totodată, se menţionează că întreprinderea nu calculează penalităţi aferente creanţelor înregistrate, ceea ce denotă monitorizarea neadecvată a contractelor privind prestarea serviciilor, precum şi lipsa monitorizării acestora în funcţie de termenul de apariţie.

Cea mai mare sumă din totalul creanţelor este suma restantă de 13,9 mil.lei din partea unui agent economic care a încheiat relaţii contractuale cu întreprinderea în anii 2010-2011 privind transmiterea în folosinţă temporară, contra plată, a 106 vagoane pentru transportarea mărfurilor. Ulterior, au fost întreprinse acţiuni de recuperare a datoriei prin instanţa de judecată, dar la moment dosarul nu este finalizat.

Totodată, evaluările efectuate de audit relevă că 12 agenţi economici au înregistrate faţă de întreprindere creanţe comerciale în sumă totală de 10,5 mil.lei, dintre care 3 se află în proces de insolvabilitate, iar datoriile acestora în sumă totală de 4,2 mil.lei, nu vor fi recuperate.

De asemenea, nu au fost întreprinse măsuri eficiente/suficiente asupra creanţelor înregistrate pentru locaţiunea imobilelor, în special în vederea excluderii celor cu termenul de prescripţie/achitare (după 69 de agenţi economici) expirat, generând astfel o incapacitate a întreprinderii de a gestiona eficient activele neutilizate în procesul de producţie. Astfel, la finele anilor 2015-2016, creanţele privind darea în locaţiune a bunurilor imobile au constituit 9,8 mil.lei şi, respectiv, 10,6 mil.lei. Datele privind tipul creanţelor înregistrate la finele anului 2016 sunt prezentate în Figura nr.3.5.

Figura nr.3.5.

Creanţele înregistrate pentru locaţiunea imobilelor

de către Î.S. “CFM” la situaţia din 31.12.2016

Sursă: Date generalizate de către audit în baza

documentelor primare prezentate de către întreprindere.

Se denotă că activitatea întreprinderii în această perioadă s-a soldat cu rezultate nefavorabile, şi anume prin indisciplina financiară şi necesitatea contractării creditelor bancare destinate completării capitalului circulant.

Ca rezultat a unor acţiuni inadecvate şi ineficiente ale factorilor de decizie, precum şi a nefuncţionalităţii sistemului de control intern, s-a condiţionat formarea, sporirea şi menţinerea creanţelor comerciale semnificative, nefiind întreprinse acţiuni de rigoare şi suficiente privind diminuarea acestora.

3.4. Implementarea recomandărilor auditurilor anterioare ale Curţii de Conturi.

Anterior Curtea de Conturi a aprobat 2 hotărâri^{50 51} tangenţiale obiectului supus auditului. Constatările şi concluziile Curţii de Conturi înaintate în cadrul rapoartelor nominalizate au evidenţiat multiple nereguli şi abateri privind gestionarea patrimoniului public. În această ordine de idei, în scopul asigurării integrităţii patrimoniului public şi eliminării neconformităţilor şi problemelor identificate în cadrul auditurilor precedente, au fost formulate 10 cerinţe şi 29 de recomandări. Prin activităţile de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor, prezentul audit public a examinat acţiunile întreprinse de organele de conducere a întreprinderii în vederea remedierii deficienţelor şi abaterilor constatate.

Astfel, din numărul total de cerinţe şi recomandări formulate, al căror termen de executare prevăzut a expirat, au fost implementate 3 cerinţe integral, 3 parţial executate şi 4 – neexecutate; 19 recomandări au fost executate, alte 5 parţial executate şi 5 – neexecutate (a se vedea Anexa nr.5 la prezentul Raport de audit). În acest context, se consideră oportună efectuarea auditului de follow-up pentru determinarea nivelului de implementare a cerinţelor şi recomandărilor înaintate.

Se menţionează că anumite acţiuni au fost realizate de Î.S. “CFM” şi MEI, însă nu au fost suficiente şi nu au contribuit la asigurarea integrităţii fondurilor publice. Problemele identificate anterior privind gestionarea ineficientă a patrimoniului de stat, neasigurarea integrităţii şi raportarea activelor patrimoniale sunt actuale, fiind cauzate de iresponsabilitate şi inacţiune managerială, inclusiv a guvernanţei corporative, după cum urmează:

√ neefectuarea corectă şi integrală a inventarierii fondurilor publice a condiţionat nedeterminarea valorii reale a proprietăţii de stat aflată în gestiune;

√ insuficienţa mijloacelor financiare pentru construcţia tronsonului Cahul-Giurgiuleşti a condiţionat imposibilitatea continuării şi finalizării construcţiei, fapt ce periclitează siguranţa transportului feroviar;

√ neînregistrarea integrală la organele cadastrale a drepturilor asupra bunurilor imobile, inclusiv asupra terenurilor aferente sectorului feroviar.

Neexecutarea deplină a cerinţelor şi recomandărilor înaintate este determinată de lipsa inacţiunilor din partea persoanelor cu funcţii de răspundere, în vederea implementării bunelor practici în domeniul guvernanţei corporative, de neidentificarea tuturor posibilităţilor de realizare a unor acţiuni eficiente şi corelate cu cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi, menite să remedieze neregulile constatate.

__________________________

⁵⁰ Hotărârea Curţii de Conturi nr.31 din 08.08.2011.

⁵¹ Hotărârea Curţii de Conturi nr.2 din 14.01.2011.

RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Recomandări Consiliului de administraţie al Î.S. “CFM”:

1. să solicite, de la directorul general, realizarea unor măsuri privind îmbunătăţirea mecanismelor de monitorizare şi control privind respectarea de către angajaţi a atribuţiilor funcţionale;

Recomandări Directorului General al Î.S. “CFM”:

2. să asigure elaborarea unor reglementări cu privire la modul de formare şi ajustare a tarifelor în corelare cu costurile reale privind transportul de mărfuri şi călători pe Calea Ferată din Moldova (pct.3.1.3.);

3. să asigure elaborarea Regulamentului cu privire la transportul de mărfuri pe calea ferată din Moldova (pct.3.1.3.);

4. să asigure revizuirea statutului întreprinderii cu ajustarea acestuia la prevederile legale (pct.3.1.2. şi pct.3.1.4.3.);

5. să întreprindă măsuri privind redresarea situaţiei economice aferente activităţilor nespecifice domeniului de bază al întreprinderii, cu păstrarea intereselor sociale (pct.3.3.2.);

6. să revizuiască/ajusteze şi să înainteze spre aprobare, în modul stabilit, regulamentele de organizare şi funcţionare a filialelor şi subdiviziunilor întreprinderii, precum şi statutul acesteia (pct.3.1.4.1. şi pct.3.1.4.3.);

7. să asigure implementarea procedurilor de control intern, precum şi acţiunilor eficiente în vederea îmbunătăţirii şi consolidării sistemului de management al calităţii prin definirea tuturor elementelor indispensabile acestuia (pct.3.1.4.);

8. să asigure planificarea adecvată a necesităţilor de procurare şi monitorizare a stocurilor deţinute (pct.3.2.2.1.);

9. să asigure, de comun cu reprezentanţii comitetului sindical, revizuirea, modificarea cadrului normativ intern privind remunerarea muncii/Contractului colectiv de muncă privind: definirea/stabilirea indicatorilor valorici/măsurabili de performanţă pentru premierea angajaţilor; legalitatea stabilirii salariilor preşedinţilor degrevaţi ai Comitetelor sindicale, precum şi să aprobe Regulamentul de salarizare în cadrul întreprinderii (pct.3.2.3.);

10. să asigure organizarea şi desfăşurarea inventarierii exhaustive a patrimoniului public aflat în gestiune (pct.3.3.1.);

11. să întreprindă măsuri în vederea înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile gestionate (pct.3.3.2.);

12. să asigure elaborarea şi implementarea procedurilor de control intern aferente (re)evaluării imobilizărilor corporale în curs de execuţie, înregistrării regulamentare a drepturilor patrimoniale, transmiterii la balanţa beneficiarilor finali a obiectivelor finalizate (pct.3.3.3.);

13. să întreprindă măsurile de rigoare privind înlăturarea neconformităţilor admise în monitorizarea contractelor de locaţiune (pct.3.3.4.);

14. să asigure transparenţa şi argumentarea deciziilor luate de către Comisia pentru probleme tarifare (pct.3.3.5.);

15. să elaboreze proceduri de monitorizare a creanţelor, precum şi să concretizeze atribuţiile şi responsabilităţile Serviciului juridic, Serviciului economic, Serviciului financiar şi filialelor cu privire la recuperarea acestora (pct.3.3.7.);

16. să asigure elaborarea unei metodologii de formare a costurilor aferente transportului feroviar local (pct.3.1.3.);

17. să asigure restructurarea sistemului contabil existent în cadrul întreprinderii în raport cu dezvoltarea sistemelor informaţionale automatizate (pct.3.1.4.4.);

18. să întreprindă măsuri privind gestionarea eficientă a mijloacelor fixe neutilizate în procesul de producţie şi/sau determinarea modului de utilitate a acestora (pct.3.3.2.).

CONCLUZIA GENERALĂ DE AUDIT

Auditul a constatat că mecanismele de guvernanţă nu au asigurat gestionarea eficientă şi adecvată a fondurilor publice aflate în gestiunea Î.S. “CFM”. În pofida unor îmbunătăţiri constatate, în cadrul întreprinderii nu a fost instituit şi implementat în totalitate sistemul de management al calităţii, orientat spre administrarea eficientă şi gestiunea economico-financiară axată pe cost-beneficiu.

Printre factorii care au generat situaţiile menţionate, se enumeră: neimplementarea bunei guvernanţe corporative; nerealizarea unei activităţi economico-financiare viabile în condiţii de eficienţă şi eficacitate; neasigurarea utilizării eficiente a capitalului propriu, rezultată din nerespectarea coerenţei cost-eficiente a obligaţiunilor.

Ca urmare, contrar obiectivelor politicii UE de modernizare şi restructurare a sectorului feroviar, performanţa întreprinderii este modestă din punctul de vedere al materialului rulant învechit şi al volumelor nesemnificative de mărfuri/călători transportate. În lipsa soluţionării problemelor de ordin strategic şi de reglementare care au fost evidenţiate în Raportul auditorului, acordarea finanţării suplimentare pentru infrastructura feroviară nu va rezolva problemele identificate şi nu va spori competitivitatea transportului feroviar de marfă.

Astfel, pentru optimizarea dezvoltării profitabile a întreprinderii, se impune o abordare responsabilă din partea factorilor decizionali în exercitarea eficientă a atribuţiilor, precum şi fortificarea şi intensificarea elementelor caracteristice sistemului de management al calităţii, pentru asigurarea integrităţii patrimoniului, susţinerea şi protejarea intereselor întreprinderii.