Hotărâre nr.9 din 11.04.2023 pentru controlul constituţionalităţii articolului 365/5 din Codul contravenţional şi a articolului 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, în redactarea Legii nr.102 din 14 aprilie 2022 (interzicerea simbolurilor general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii) (sesizările nr.54a/2022, nr.68a/2022 şi nr.111g/2022)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Â R E

pentru controlul constituţionalităţii articolului 365⁵

din  Codul  contravenţional  şi  a  articolului 1  din

Legea privind contracararea activităţii extremiste,

în  redactarea  Legii nr. 102  din  14  aprilie  2022

(interzicerea simbolurilor general cunoscute utilizate

în  contextul  unor acţiuni  de  agresiune  militară,

crime de război sau crime împotriva umanităţii)

(sesizările nr.54a/2022, nr.68a/2022

şi nr.111g/2022)

nr. 9  din  11.04.2023

 (în vigoare 11.04.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.154 art. 69 din 02.05.2023

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 3 mai 2022, 25 mai 2022 şi 12 iulie 2022,

Examinând sesizările menţionate în şedinţă plenară publică,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea hotărâre:

PROCEDURA

1. La 3 mai 2022, dnii Adrian Lebedinschi şi Grigore Novac, deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova, au depus la Curtea Constituţională o sesizare, înregistrată cu nr.54a/2022, prin care au solicitat verificarea constituţionalităţii articolului I şi a articolului II pct.98 din Legea nr.102 din 14 aprilie 2022 pentru modificarea unor acte normative.

2. La 25 mai 2022, dl Adrian Lebedinschi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a mai depus la Curtea Constituţională o sesizare, înregistrată cu nr.68a/2022, prin care a solicitat verificarea constituţionalităţii textului "se sancţionează cu amendă de la 90 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii" din articolul 365⁵ din Codul contravenţional.

3. La originea cauzei se află şi sesizarea nr.111g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 365⁵ din Codul contravenţional, ridicată de dl Ion Pîntea, parte în dosarul nr.5r-3330/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl Alexandru Negru, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

4. Având în vedere că sesizările abordează probleme similare, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, dosar căruia i-a atribuit numărul "54a/2022".

5. Prin decizia Curţii Constituţionale din 17 noiembrie 2022, Curtea a declarat sesizările admisibile, fără a se prejudeca fondul cauzei.

6. În procesul examinării sesizării, Curtea Constituţională a solicitat opiniile Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului.

7. De asemenea, la 4 august 2022, Curtea Constituţională i-a solicitat Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (în continuare, "Comisia de la Veneţia") o opinie referitoare la unele prevederi din Legea nr.102 din 14 aprilie 2022, prin care au fost operate modificări în Legea privind contracararea activităţii extremiste şi în Codul contravenţional. La 24 octombrie 2022, Comisia de la Veneţia a adoptat Opinia amicus curiae nr.1097/2022 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova referitoare la claritatea prevederilor privind combaterea activităţii extremiste (CDL-AD(2022)027).

8. În şedinţa publică a Curţii a fost prezent autorul sesizărilor nr.54a/2022 şi nr.68a/2022, dl Adrian Lebedinschi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Parlamentul a fost reprezentat de dl Radu Radu, consultant principal în cadrul Serviciului reprezentare la Curtea Constituţională şi la organele de drept, din cadrul Direcţiei generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de dl Eduard Serbenco, Secretar de Stat al Ministerului Justiţiei.

ÎN FAPT

A. Contextul

9. La 14 aprilie 2022, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.102 privind modificarea unor acte normative. Legea nr.102 a fost promulgată de Preşedintele Republicii la 19 aprilie 2022 şi a intrat în vigoare la 20 aprilie 2022, la data publicării ei în Monitorul Oficial. Articolul I din Legea nr.102 a modificat articolul 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, extinzând categoriile de simboluri a căror utilizare este considerată activitate extremistă. Articolul II pct.98 din Legea nr.102 a introdus două contravenţii în Codul contravenţional, i.e articolele 365⁴ şi 365⁵.

B. Circumstanţele litigiului principal (sesizarea nr.111g/2022)

10. La 17 mai 2022, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Buiucani a întocmit în privinţa dlui Ion Pîntea un proces-verbal de constatare a contravenţiei prevăzute la articolul 365⁵ din Codul contravenţional. În fapt, dl Ion Pîntea este acuzat că a utilizat panglica bicoloră neagră-oranj în timpul unui marş organizat cu ocazia "Zilei Victoriei".

11. Dl Ion Pîntea a contestat procesul-verbal cu privire la contravenţie şi a solicitat încetarea procesului contravenţional. Odată cu depunerea contestaţiei, dl Ion Pîntea a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 365⁵ din Codul contravenţional.

12. Printr-o încheiere din 24 iunie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

14. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 365⁵

Încălcarea drepturilor cetăţenilor prin răspândirea atributelor şi

simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul

unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau

crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei

sau glorificării acestor acţiuni

"Confecţionarea, vânzarea, răspândirea, deţinerea în vederea răspândirii şi utilizarea în public a atributelor şi simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni,

se sancţionează cu amendă de la 90 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore, cu amendă de la 180 la 360 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 360 la 600 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice."

15. Dispoziţiile relevante ale Legii nr.54 din 21 februarie 2003 privind contracararea activităţii extremiste sunt următoarele:

Articolul 1

Noţiuni principale

"În sensul prezentei legi, noţiunile de mai jos au următoarele semnificaţii:

[…]

activitate extremistă:

[…]

b) etalarea, confecţionarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea difuzării publice a:

– atributelor ori simbolurilor fasciste;

– atributelor ori simbolurilor naţional-socialiste (naziste);

– atributelor ori simbolurilor unei organizaţii extremiste;

– atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni;

– atributelor ori simbolurilor create prin stilizarea atributelor ori simbolurilor fasciste, naţional-socialiste (naziste), ale unei organizaţii extremiste sau a atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, şi care pot fi confundate cu acestea.

Nu se consideră etalare, confecţionare, răspândire sau deţinere în vederea difuzării publice a atributelor ori simbolurilor fasciste, naţional-socialiste (naziste), ale unei organizaţii extremiste, precum şi a atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, reprezentarea acestora în manuale/cărţi ori pe un alt suport având caracter ştiinţific/educaţional, nici expunerea acestora în cadrul unor expoziţii cu caracter ştiinţific/educaţional, nici confecţionarea, deţinerea sau utilizarea acestora în cadrul reprezentaţiilor de teatru/film ori în cadrul activităţilor de reconstituire istorică în care participanţii desfăşoară un program după un plan prestabilit pentru a recrea diverse aspecte ale unui eveniment sau ale unei perioade istorice.

[…]

Prin atribute şi simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, se înţeleg drapelele, benzile şi panglicile colorate/de conştientizare (banda bicoloră negru-portocaliu), emblemele (elemente grafice, litere sau cifre şi combinaţii ale lor), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne utilizate de către participanţii la acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi de către persoane care, fără a fi participanţi la acţiunile respective, contribuie la mediatizarea şi propagarea în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de absolvire de răspundere pentru acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii. Caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute şi simboluri se reţine doar în cazurile când atributele şi simbolurile respective, precum şi conotaţiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internaţional şi local. Nu constituie atribute şi simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, benzile şi panglicile care sunt parte componentă a însemnelor, a medaliilor şi a ordinelor acordate persoanelor pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial;

[…]

materiale cu caracter extremist – materiale destinate difuzării publice, având drept scop îndemnarea la activităţi extremiste, argumentarea sau justificarea necesităţii unor astfel de activităţi ori justificarea practicii de comitere a unor crime de război sau a unor alte crime în vederea nimicirii totale sau parţiale a vreunui grup etnic, social, rasial, naţional sau religios, care pot fi:

– documente ori informaţii pe suport de hârtie sau pe un alt suport, inclusiv anonime;

– atribute ori simboluri fasciste, naţional-socialiste (naziste), ale unor organizaţii extremiste, precum şi atribute ori simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni;

– atribute ori simboluri create prin stilizarea atributelor ori simbolurilor fasciste, naţional-socialiste (naziste), ale unei organizaţii extremiste, a atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni."

DREPT COMPARAT

16. Cu ocazia formulării Opiniei amicus curiae nr.1097/2022 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova referitoare la claritatea prevederilor privind combaterea activităţii extremiste (CDL-AD(2022)027), Comisia de la Veneţia a analizat legislaţiile mai multor state referitoare la utilizarea unor simboluri. Comisia a constatat că unele simboluri, cum ar fi simbolurile de stat (drapelele, stemele), sau cele recunoscute la nivel internaţional (Crucea Roşie, Semiluna Roşie şi Cristalul Roşu) beneficiază de o protecţie specială. Alte simboluri au fost, dimpotrivă, supuse unor restricţii şi interdicţii. Este cazul simbolurilor regimului nazist (de exemplu, svastica), a căror utilizare este interzisă în mai multe ţări (Austria, Belarus, Brazilia, Franţa şi Federaţia Rusă). După anul 1990, mai multe state au interzis utilizarea simbolurilor comuniste (Cehoslovacia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Ucraina). Unele state interzic utilizarea simbolurilor totalitare sau declarate neconstituţionale, fără a preciza care simboluri cad sub incidenţa acestei calificări (Albania, Republica Cehă, Germania, Italia şi Slovacia) (a se vedea § 21 din Opinia amicus curiae).

17. În 2000, Ungaria a incriminat utilizarea simbolurilor comuniste, precum secera, ciocanul sau steaua roşie. Fiind sesizată în acelaşi an, Curtea Constituţională a Ungariei a declarat constituţională interdicţia. Ulterior, prin hotărârea Curţii Europene în cauza Vajnai v. Ungaria, 8 iulie 2008, statul reclamat a fost condamnată pentru încălcarea libertăţii de exprimare în legătură cu pedepsirea unui membru de partid pentru afişarea pe haină a unui simbol comunist în timpul unui eveniment public. La 19 februarie 2013, Curtea Constituţională a Ungariei a declarat neconstituţională interdicţia.

18. De asemenea, în Opinia amicus curiae nr.1097/2022, Comisia de la Veneţia a trecut în revistă legile adoptate recent de unele state cu privire la interzicerea utilizării unor simboluri care ar putea fi asociate cu invazia Federaţiei Ruse în Ucraina la 24 februarie 2022 (a se vedea § 22-28 din Opinia amicus curiae).

19. La 4 aprilie 2022, legislativul Letoniei a modificat legislaţia referitoare la întruniri interzicând utilizarea "simbolurilor asociate cu agresiunea militară şi cu crimele de război, cu excepţia cazurilor în care nu se urmăreşte scopul justificării sau glorificării acestor crime".

20. La 19 aprilie 2022, legislativul Lituaniei a adoptat câteva amendamente la Legea privind delictele administrative şi la Legea cu privire la întruniri, interzicând etalarea "simbolurilor regimurilor totalitare sau autoritare care au fost sau sunt utilizate de aceste regimuri în agresiunea militară comisă în trecut sau care are loc în prezent şi/sau propaganda crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război". Legea prevede că "panglica Sfântului Gheorghe" reprezintă un simbol interzis în toate cazurile. De asemenea, literele "Z" şi "V" intră în câmpul de aplicare al interdicţiei.

21. În Estonia, la 21 aprilie 2022, legislativul a introdus o nouă infracţiune – susţinerea şi justificarea crimelor internaţionale. Infracţiunea constă în "etalarea unui simbol asociat cu o crimă de agresiune, cu un genocid, cu o crimă împotriva umanităţii sau de război de o manieră care susţine sau care justifică aceste fapte". În lege nu sunt prevăzute exemple precise de astfel de simboluri.

22. La 22 mai 2022, legislativul Ucrainei a adoptat o lege care incriminează, între altele, "utilizarea simbolurilor invaziei militare […] în Ucraina". Legea prevede exemple de astfel de simboluri: "literele latine "Z" şi "V" (utilizate fără un context legitim sau în contextul justificării agresiunii armate împotriva Ucrainei sau a altor ostilităţi) sau prin înlocuirea, în cuvinte, a literelor chirilice "З", "С", "В", "Ф" sau a altor litere, cu un accent vizual pe aceste litere"; "simbolurile Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse […]". Legea stabileşte o excepţie de la sancţionarea utilizării simbolurilor în discuţie, i.e. utilizarea în scopuri legitime, care "nu prezintă niciun semn de propagandă a regimului totalitar nazist rusesc sau de agresiune militară a Federaţiei Ruse ca stat terorist împotriva Ucrainei".

ÎN DREPT

I. ADMISIBILITATEA

23. În Decizia din 17 noiembrie 2022, Curtea a verificat respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a sesizărilor, stabilite în jurisprudenţa sa constantă.

24. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale le conferă deputaţilor din Parlament prerogativa sesizării Curţii Constituţionale. De asemenea, în cazul sesizării nr.111g/2022, Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces, subiect căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

25. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

26. Obiectul sesizării nr.54a/2022 îl constituie articolul I şi articolul II pct.98 din Legea nr.102 din 14 aprilie 2022 pentru modificarea unor acte normative. Prin articolul I din Legea nr.102 din 14 aprilie 2022 a fost modificat articolul 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, iar prin articolul II pct.98 din aceeaşi lege, Codul contravenţional a fost completat cu două articole: articolul 365⁴ [încălcarea legislaţiei în domeniul protecţiei antiteroriste] şi articolul 365⁵ [încălcarea drepturilor cetăţenilor prin răspândirea atributelor şi simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni].

27. Totuşi, în argumentele lor, autorii sesizării nr.54a/2022 s-au referit doar la prevederile prin care Codul contravenţional a fost completat cu articolul 365⁵ şi la unele modificări operate la articolul 1 din Legea nr.54 din 21 februarie 2003 privind contracararea activităţii extremiste.

28. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că, potrivit normelor de tehnică legislativă, dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se includ, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (a se vedea HCC nr.29 din 21 septembrie 2021, § 14). Prin urmare, intervenţiile ulterioare de modificare şi de completare a acestora trebuie raportate la actul de bază. Aşadar, pentru sesizarea nr.54a/2022, Curtea a reţinut spre examinare articolul 365⁵ din Codul contravenţional şi prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste care au fost introduse prin Legea nr.102 din 14 aprilie 2022, i.e. cele care extind categoriile de simboluri a căror utilizare este considerată activitate extremistă şi care sunt catalogate ca materiale cu caracter extremist.

29. Obiectul sesizării nr.68a/2022 îl constituie textul "se sancţionează cu amendă de la 90 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii" din articolul 365⁵ din Codul contravenţional, iar obiectul sesizării nr.111g/2022 este articolul 365⁵ din Codul contravenţional.

30. Curtea a constatat că prevederile contestate nu au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate.

31. În cazul sesizării nr.111g/2022, Curtea a trebuit să verifice aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată cu ocazia examinării unei contestaţii formulate împotriva unui proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 365⁵ din Codul contravenţional. Aşadar, Curtea a admis că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

32. Curtea a verificat incidenţa articolelor din Constituţie invocate în raport cu problemele puse în discuţie de autorii sesizărilor.

33. Curtea a observat că, în motivarea sesizărilor autorii au făcut trimitere la articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 5 [democraţia şi pluralismul politic], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 32 [libertatea opiniei şi a exprimării], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 115 [instanţele judecătoreşti] din Constituţie.

34. Cu privire la articolele 1 alin.(3), 5 şi 7 din Constituţie, Curtea a notat că în prezenta cauză acestea comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale şi separate (HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 34; HCC nr.31 din 23 septembrie 2021, § 27). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22).

35. Autorul sesizării nr.68a/2022 a afirmat incidenţa articolelor 20 şi 115 din Constituţie. Curtea a observat că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, autorul sesizării a ridicat, de fapt, o problemă de interpretare a legii. Sub acest aspect, Curtea a reţinut că, prin coroborarea articolelor 448, 452 alin.(1) şi 458 alin.(1) din Codul contravenţional, decizia agentului constatator poate fi contestată în instanţa de judecată, care are competenţa examinării cauzei sub toate aspectele, atât în fapt, cât şi în drept.

36. Prin urmare, Curtea a trebuit să analizeze incidenţa articolului 32 din Constituţie.

37. Curtea a constatat că articolul 365⁵ din Codul contravenţional sancţionează faptele de confecţionare, vânzare, răspândire, deţinere în vederea răspândirii şi utilizare în public a atributelor şi simbolurilor general cunoscute care sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni.

38. Prin Legea nr.102 din 14 aprilie 2022, care a introdus articolul 365⁵ în Codul contravenţional, a fost modificată şi Legea nr.54 din 21 februarie 2003 privind contracararea activităţii extremiste. Astfel, în articolul 1 a fost extinsă noţiunea de activitate extremistă. Pe lângă etalarea, confecţionarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea difuzării publice a atributelor ori simbolurilor fasciste sau naziste, au fost adăugate "atributele ori simbolurile general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni" şi "atributele ori simbolurile create prin stilizarea atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, şi care pot fi confundate cu acestea".

39. În aceeaşi normă a fost introdusă noţiunea de atribute şi simboluri general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau al glorificării acestor acţiuni. Acestea sunt drapelele, benzile şi panglicile colorate/de conştientizare (banda bicoloră neagră-oranj), emblemele (elemente grafice, litere sau cifre şi combinaţii ale lor), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne utilizate de către participanţii la acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi de către persoane care, fără a fi participante la acţiunile respective, contribuie la mediatizarea şi propagarea în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de absolvire de răspundere pentru acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii. Caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute şi simboluri se constată doar în cazurile în care atributele şi simbolurile respective, precum şi conotaţiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internaţional şi local. Nu constituie atribute şi simboluri general cunoscute care sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, benzile şi panglicile care sunt parte componentă a însemnelor, a medaliilor şi a ordinelor acordate persoanelor pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial.

40. De asemenea, pe baza modificărilor operate la articolul 1 din Legea nr.54 din 21 februarie 2003, "atributele ori simbolurile general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni" şi "atributele ori simbolurile create prin stilizarea atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, şi care pot fi confundate cu acestea" pot constitui materiale cu caracter extremist.

41. Potrivit articolului 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, în redactarea Legii nr.102 din 14 aprilie 2022, nu se consideră etalare, confecţionare, răspândire sau deţinere în vederea difuzării publice a atributelor ori simbolurilor fasciste, naţional-socialiste (naziste), ale unei organizaţii extremiste, precum şi a atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, reprezentarea acestora în manuale/cărţi ori pe un alt suport având caracter ştiinţific/educaţional, nici expunerea acestora în cadrul unor expoziţii cu caracter ştiinţific/educaţional, nici confecţionarea, deţinerea sau utilizarea acestora în cadrul reprezentaţiilor de teatru/film ori în cadrul activităţilor de reconstituire istorică în care participanţii desfăşoară un program după un plan prestabilit pentru a recrea diverse aspecte ale unui eveniment sau ale unei perioade istorice.

42. Aşadar, din analiza normelor citate, Curtea a observat că Legea nr.102 din 14 aprilie 2022 a adăugat o nouă categorie de atribute şi simboluri, a căror utilizare este catalogată ca activitate extremistă şi reprezintă o contravenţie potrivit articolului 365⁵ din Codul contravenţional, adăugat prin aceeaşi Lege. De asemenea, Legea nr.102 din 14 aprilie 2022 stabileşte că noile atribute şi simboluri interzise pot constitui materiale cu caracter extremist. Potrivit articolelor 6-13 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, este interzisă difuzarea acestor materiale, este interzisă utilizarea lor în cadrul întrunirilor, ţinându-se un Registru al organizaţiilor extremiste şi al materialelor cu caracter extremist.

43. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, utilizarea unor atribute sau simboluri echivalează cu exprimarea unei opinii sub forma discursului simbolic, iar interdicţia de a le utiliza afectează în mod direct libertatea de exprimare (a se vedea HCC nr.28 din 23 noiembrie 2015, § 34). Şi în jurisprudenţa Curţii Europene s-a subliniat că utilizarea simbolurilor intră în câmpul de aplicare a libertăţii de exprimare. Aplicarea sancţiunilor pentru afişarea simbolurilor constituie ingerinţe în dreptul garantat de articolul 10 din Convenţie (Vajnai v. Ungaria, 8 iulie 2008, § 20-26; Fáber v. Ungaria, 24 iulie 2012, § 29; Nix v. Germania (dec.), 13 martie 2018, § 43-45).

44. Curtea a conchis că articolul 365⁵ din Codul contravenţional şi prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste care au fost introduse prin Legea nr.102 din 14 aprilie 2022 constituie o limitare a exerciţiului dreptului la libertatea de exprimare, garantat de articolul 32 din Constituţie. Pentru că s-a constatat incidenţa articolului 32 din Constituţie, Curtea a decis că va exercita controlul constituţionalităţii prevederilor în discuţie prin prisma articolelor 23, 32 şi 54 din Constituţie, verificând, în analiza fondului cauzei, exigenţele privind legalitatea ingerinţei şi caracterul justificat al limitării.

II. FONDUL CAUZEI

A. Argumentele autorilor sesizărilor

Sesizarea nr.54a/2022

45. Autorii sesizării menţionează că, prin articolul I din Legea nr.102 din 14 aprilie 2022, a fost modificat articolul 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, iar prin articolul II pct.98 din aceeaşi Lege, Codul contravenţional a fost completat cu articolul 365⁵.

46. Articolul 365⁵ din Codul contravenţional sancţionează confecţionarea, vânzarea, răspândirea, deţinerea în vederea răspândirii şi utilizarea în public a atributelor şi simbolurilor general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni.

47. Modificările articolului 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste completează norma din Codul contravenţional. Astfel, potrivit modificărilor, constituie activitate extremistă etalarea, confecţionarea, răspândirea, precum şi deţinerea în vederea difuzării publice a atributelor ori simbolurilor general cunoscute care sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni.

48. Autorii sesizării notează că, potrivit modificărilor, prin atribute şi simboluri general cunoscute care sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, se înţeleg drapelele, benzile şi panglicile colorate/de conştientizare (banda bicoloră neagră-oranj), emblemele (elemente grafice, litere sau cifre şi combinaţii ale acestora), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne utilizate de către participanţii la acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi de către persoane care, fără a fi participanţi la acţiunile respective, contribuie la mediatizarea şi propagarea în societate a unor idei de instigare, de justificare, de glorificare sau de absolvire de răspundere pentru acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii. Caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute şi simboluri este constatat doar în cazurile când atributele şi simbolurile respective, precum şi conotaţiile precise ale acestora sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internaţional şi local.

49. Potrivit autorilor sesizării, normele contestate sancţionează utilizarea unor simboluri, fapt care constituie o ingerinţă în dreptul la libera exprimare. Autorii sesizării menţionează că unele simboluri a căror utilizare este interzisă pot avea mai multe semnificaţii, e.g. banda bicoloră neagră-oranj care este utilizată, de regulă, în contextul evenimentelor organizate cu ocazia "Zilei Victoriei". În acest sens, autorii sesizării au citat mai multe cauze din jurisprudenţa Curţii Europene, potrivit căreia, în cazul utilizării unui simbol care are mai multe conotaţii, trebuie analizat contextul utilizării sale.

50. Astfel, autorii sesizării consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 23, 32 şi 54 din Constituţie.

Sesizarea nr.68a/2022

51. Autorul sesizării susţine că, în cazul formulării unei contestaţii împotriva procesului-verbal cu privire la contravenţia prevăzută la articolul 365⁵ din Codul contravenţional, instanţa de judecată ar fi obligată să respecte constatările agentului constatator.

52. Din acest motiv, autorul sesizării consideră că textul "se sancţionează cu amendă de la 90 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii" din articolul 365⁵ din Codul contravenţional contravine articolelor 1 alin.(3), 20, 54 şi 115 din Constituţie.

Sesizarea nr.111g/2022

53. Autorul sesizării menţionează că articolul 365⁵ din Codul contravenţional sancţionează utilizarea atributelor şi a simbolurilor general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni. Totuşi, în opinia sa, pentru a sancţiona utilizarea unui simbol, trebuie analizate contextul şi scopul urmărit.

54. Autorul sesizării consideră că articolul 365⁵ din Codul contravenţional este contrar articolelor 1, 5, 7, 23, 32 şi 54 din Constituţie.

B. Argumentele autorităţilor care şi-au prezentat opiniile

55. În opinia sa scrisă, Preşedintele Republicii Moldova a susţinut că interdicţia simbolurilor general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii are o bază suficient de clară în lege. De asemenea, potrivit Preşedintelui, interdicţia urmăreşte scopul legitim al asigurării ordinii publice şi este proporţională cu scopul urmărit. În acest sens, Preşedintele a menţionat că prevederile contestate stabilesc excepţii de la sancţionarea utilizării simbolurilor în discuţie, e.g. utilizarea în scopuri educaţionale, artistice, ştiinţifice etc.

56. Preşedintele Republicii Moldova menţionează că necesitatea interdicţiei este dictată de acţiunile militare întreprinse de Federaţia Rusă în Ucraina şi, prin urmare, de pericolul pentru securitatea Republicii Moldova.

57. În opinia Guvernului, interdicţia simbolurilor în discuţie are o bază legală suficient de previzibilă. De asemenea, Guvernul a susţinut că normele contestate urmăresc scopul contracarării acţiunilor de glorificare şi justificare a războiului, a crimelor împotriva umanităţii, a crimelor de război şi a încălcării normelor dreptului internaţional. Utilizarea acestor simboluri poate submina sau destabiliza pacea din ţară. Guvernul consideră că interdicţia în discuţie trebuie să fie analizată în contextul stării de fapt din regiune. În opinia Guvernului, utilizarea acestor simboluri presupune exprimarea sprijinului şi a solidarităţii cu autorii acţiunilor de agresiune militară, ai crimelor de război şi ai crimelor împotriva umanităţii.

58. Guvernul menţionează că sancţionarea utilizării simbolurilor în discuţie respectă principiul proporţionalităţii, pentru că este aplicată răspunderea contravenţională, nu cea penală. Totodată, Guvernul a subliniat faptul că legislatorul a stabilit o listă de excepţii de la interdicţia utilizării simbolurilor analizate (e.g. reprezentarea acestora în manuale, expunerea acestora în cadrul unor expoziţii cu caracter ştiinţific/educaţional, utilizarea acestora în filme). În final, Guvernul a notat că agentul constatator şi instanţa de judecată urmează să analizeze, în fiecare caz particular, modul de utilizare a simbolurilor analizate şi să constate dacă acestea au menirea să glorifice acţiunile de agresiune militară sau, dimpotrivă, urmăresc un scop informativ, ştiinţific sau de creaţie.

59. În opinia sa scrisă, Parlamentul a menţionat că, potrivit articolului 32 alineatele (2) şi (3) din Constituţie, libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie. Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional.

60. Parlamentul a susţinut că prevederile contestate sunt suficient de previzibile şi urmăresc următoarele scopuri legitime: asigurarea securităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale, prevenirea dezordinilor în masă şi protecţia drepturilor altor persoane. De asemenea, Parlamentul consideră că sancţiunea aplicată pentru utilizarea simbolurilor în discuţie este proporţională gravităţii faptei.

C. Aprecierea Curţii

Principii generale privind libertatea de exprimare sub forma discursului simbolic

61. Într-o cauză care viza refuzul de a depune jurământul de loialitate faţă de drapelul Statelor Unite, Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii a notat că simbolismul constituie o modalitate veche, dar eficientă de a comunica idei. Utilizarea unei embleme sau a unui steag pentru a simboliza un sistem, o idee, o instituţie sau o personalitate reprezintă o cale scurtă pentru transmiterea ideilor de la o conştiinţă la alta. Cauzele, naţiunile, partidele politice, asociaţiile şi grupurile religioase îşi consolidează loialitatea adepţilor lor printr-un steag, printr-un stindard, printr-o culoare sau printr-un desen. Statul utilizează coroane, buzdugane, uniforme şi robe negre pentru a desemna funcţiile şi rangurile. Biserica transmite mesaje prin intermediul Crucii, al crucifixului, al altarului, al lăcaşului şi al vestimentaţiei clericilor. Simbolurile statului transmit adesea idei politice, la fel cum simbolurile religioase transmit idei teologice. O persoană ia de la un simbol sensul pe care i-l atribuie, iar ceea ce reprezintă confortul şi inspiraţia unei persoane poate constitui insulta şi dispreţul alteia (West Virginia State Board of Education v. Barnette (1943), 319 U.S. 624).

62. Este important contextul în care este utilizat un simbol în vederea exprimării unei idei, pentru că contextul îi oferă simbolului o semnificaţie. Lipirea simbolului păcii pe drapelul Statelor Unite ale Americii şi afişarea lui cu capul în jos de un student ar putea fi interpretate ca un comportament bizar, dar la momentul comiterii faptelor ar fi fost dificil pentru marea majoritate a cetăţenilor să rateze ideea pe care a încercat să o transmită persoana care a afişat acest simbol, având în vedere că atunci Statele Unite erau implicate în campania din Cambodgia (Spence v. Washington (1974), 418 U.S. 405).

63. Importanţa analizării contextului în care este utilizat un simbol a fost subliniată şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, Curtea a notat că etalarea unui simbol asociat unei mişcări sau unei entităţi politice exprimă aderenţa la o idee şi intră în sfera de protecţie a libertăţii de exprimare garantată de articolul 10 din Convenţie. Atunci când dreptul la libertatea de exprimare este exercitat în contextul discursului politic prin utilizarea simbolurilor, trebuie să se acorde o atenţie deosebită oricăror restricţii, în special dacă sunt utilizate simboluri care au semnificaţii multiple. Doar în cadrul unei examinări minuţioase a contextului poate fi trasată o distincţie esenţială între expresiile şocante şi jignitoare, protejate de articolul 10, şi cele care îşi pierd dreptul de a fi tolerate într-o societate democratică (Fáber v. Ungaria, 24 iulie 2012, § 36, 54).

64. De asemenea, fiind chemată să soluţioneze o sesizare care punea în discuţie interzicerea utilizării simbolurilor naziste în Republica Moldova, Curtea Constituţională a notat că afişarea în public a simbolurilor interzise de legea naţională, în absenţa unor acţiuni care denotă sprijinul pentru ideile totalitare, nu poate fi echivalată cu o promovare a ideologiilor totalitare, periculoasă pentru societate (HCC nr.28 din 23 noiembrie 2015, § 77).

Aplicarea principiilor în prezenta cauză

65. În această cauză, Curtea va analiza dacă limitările exerciţiului libertăţii de exprimare instituite prin prevederile contestate respectă exigenţele calităţii legii, dacă urmăresc un scop legitim, dacă realizează, odată implementate, scopul în discuţie şi dacă sunt necesare şi proporţionale cu scopul urmărit.

a) Cu privire la respectarea standardului calităţii legii (dacă ingerinţa este "prevăzută de lege")

66. Aşa cum prevede articolul 54 alin.(2) din Constituţie, exerciţiul drepturilor şi al libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor "prevăzute de lege". Principiul legalităţii presupune îndeplinirea standardului calităţii prevederilor legale aplicabile (a se vedea HCC nr.24 din 10 august 2021, § 37; HCC nr.37 din 7 decembrie 2021, § 53).

67. Cu privire la condiţia accesibilităţii, Curtea reţine că prevederile supuse controlului constituţionalităţii corespund acestui criteriu, deoarece au fost publicate în Monitorul Oficial. Aici operează prezumţia cunoaşterii legii, care decurge din principiul general de drept nemo censetur ignorare legem. Prin urmare, nu există niciun dubiu cu privire la faptul că dispoziţiile examinate îndeplinesc condiţia accesibilităţii.

68. Cu privire la condiţia previzibilităţii normelor contestate, Curtea constată că, în redactarea Legii nr.102 din 14 aprilie 2022, articolul 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste stabileşte noţiunea de atribute şi simboluri general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni. Acestea sunt drapelele, benzile şi panglicile colorate/de conştientizare (banda bicoloră neagră-oranj), emblemele (elemente grafice, litere sau cifre şi combinaţii ale lor), insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum şi orice alte asemenea însemne utilizate de către participanţii la acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi de către persoane care, fără a fi participanţi la acţiunile respective, contribuie la mediatizarea şi propagarea în societate a unor idei de instigare, justificare, glorificare sau de absolvire de răspundere pentru acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii. Caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute şi simboluri este constatat doar în cazurile în care atributele şi simbolurile respective, precum şi conotaţiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internaţional şi local. Nu constituie atribute şi simboluri general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, benzile şi panglicile care sunt parte componentă a însemnelor, a medaliilor şi a ordinelor acordate persoanelor pentru participarea la cel de-al Doilea Război Mondial.

69. Deşi nu este prevăzută o listă a simbolurilor concrete care se încadrează în categoria celor "general cunoscute utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni", legea oferă o descriere a acestora, menţionând şi un exemplu – "banda bicoloră neagră-oranj". De asemenea, legea stabileşte că caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute şi simboluri se constată doar în cazurile în care atributele şi simbolurile respective, precum şi conotaţiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internaţional şi local. În Opinia amicus curiae nr.1097/2022, § 44, Comisia de la Veneţia a menţionat că această teză sugerează ideea că sunt interzise doar simbolurile care sunt asociate, în general, cu o entitate care s-a angajat într-un război de agresiune, în comiterea crimelor de război sau a crimelor împotriva umanităţii.

70. În nota de fundamentare a amendamentelor legislative care au introdus interdicţia analizată s-a menţionat că aceasta era necesară, dat fiind faptul creşterii numărului de cazuri de utilizare în Republica Moldova a simbolurilor asociate cu susţinerea şi justificarea agresiunii militare din Ucraina. Comisia de la Veneţia a notat existenţa unui consens larg cu privire la faptul că aceste simboluri cuprind, în afară de "panglica Sfântului Gheorghe", literele "Z" şi "V" (atunci când sunt utilizate în forma care aminteşte de utilizarea lor de către forţele armate ruseşti în Ucraina). Aceste simboluri sunt vizate de legislaţiile adoptate recent în Letonia, Lituania, Estonia şi Ucraina, fapt care denotă că, într-adevăr, ele sunt general recunoscute, la nivel internaţional şi naţional, ca simboluri asociate cu războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Pentru că simbolurile în discuţie sunt bine cunoscute în dezbaterile publice, nu există niciun dubiu că legea Republicii Moldova se referă, de asemenea, la ele (Opinia amicus curiae nr.1097/2022, § 45).

71. Curtea observă că măsura în discuţie se referă şi la "atributele ori simbolurile create prin stilizarea atributelor ori simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, şi care pot fi confundate cu acestea".

72. Curtea admite că "simbolurile general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni" ar putea fi redate cu ajutorul artelor plastice, prin intermediul unor desene grafice sau al altor procedee similare. Aceste metode de redare a unui simbol pot fi catalogate ca "stilizare".

73. Totuşi, Curtea constată că textul "şi care pot fi confundate cu acestea" din definiţia "activitate extremistă" reglementată de articolul 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste nu este conform cu standardul previzibilităţii legii. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat faptul că identificarea "atributelor şi simbolurilor asemănătoare, până la confundare, cu cele naziste" contravine principiului interzicerii aplicării analogiei sau a interpretării extensive în materie penală, dacă acest fapt reprezintă un dezavantaj pentru persoana acuzată, atributele sau simbolurile în cauză putând fi determinate de o manieră arbitrară ad casu (HCC nr.28 din 23 noiembrie 2015, § 70). Raţionamentele Hotărârii nr.28 din 23 noiembrie 2015 sunt aplicabile, mutatis mutandis, în raport cu textul "şi care pot fi confundate cu acestea" din definiţia "activitate extremistă" reglementată de articolul 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste. Prin urmare, Curtea constată că acest text este contrar articolelor 23 şi 32 din Constituţie.

b) Cu privire la legitimitatea scopurilor urmărite şi la legătura raţională dintre acestea şi prevederile normative contestate

74. Curtea reiterează că una dintre condiţiile obligatorii pe care trebuie să le respecte ingerinţele în exerciţiul dreptului la libera exprimare este intenţia de a realiza cel puţin un scop legitim.

75. În nota informativă la amendamentul prin care a fost introdusă măsura în discuţie se menţionează că utilizarea unor asemenea simboluri promovează indirect războiul, conduce la apariţia unor tensiuni sociale şi a urii interetnice.

76. Curtea admite că interzicerea simbolurilor asociate cu războiul din Ucraina ar putea asigura respectarea demnităţii refugiaţilor ucraineni, care sunt victime directe ale războiului, dar şi la menţinerea unor relaţii de bună-vecinătate cu Ucraina (a se vedea Opinia amicus curiae a Comisiei de la Veneţia nr.1097/2022, § 62). De asemenea, Curtea admite că scopurile menţionate în nota informativă la amendamentul prin care a fost introdusă măsura în discuţie pot servi la asigurarea securităţii naţionale şi a ordinii publice. Astfel, interdicţia "simbolurilor general cunoscute ce sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni" poate fi justificată prin următoarele scopuri legitime prevăzute de articolul 54 alin.(2) din Constituţie: asigurarea securităţii naţionale, a ordinii publice şi a drepturilor altor persoane.

77. Curtea nu poate constata lipsa legăturii raţionale cu scopurile legitime pe care le urmăresc prevederile contestate. Ea va trece la următoarea etapă a testului proporţionalităţii.

c) Cu privire la respectarea condiţiei ingerinţei minime şi la existenţa unui echilibru corect între principiile concurente

78. Curtea observă că articolul 365⁵ din Codul contravenţional sancţionează confecţionarea, vânzarea, răspândirea, deţinerea în vederea răspândirii şi utilizarea în public a atributelor şi a simbolurilor general cunoscute care sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni.

79. Textul articolului 365⁵ din Codul contravenţional nu stabileşte dacă confecţionarea, vânzarea, răspândirea, deţinerea în vederea răspândirii şi utilizarea simbolurilor în discuţie trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancţionate. Nu poate fi dedusă nici obligaţia instanţelor de judecată şi a agenţilor constatatori de a analiza contextul în care au fost comise faptele sancţionate de acest articol.

80. Prin Legea nr.102 din 14 aprilie 2022, care a introdus articolul 365⁵ în Codul contravenţional, a fost modificată şi Legea privind contracararea activităţii extremiste care stabileşte, în articolului 1, că nu se consideră etalare, confecţionare, răspândire sau deţinere în vederea difuzării publice a atributelor ori simbolurilor fasciste, naţional-socialiste (naziste), ale unei organizaţii extremiste, precum şi a atributelor ori simbolurilor general cunoscute care sunt utilizate în contextul unor acţiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanităţii, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni, reprezentarea acestora în manuale/cărţi ori pe un alt suport care are caracter ştiinţific/educaţional, nici expunerea acestora în cadrul unor expoziţii cu caracter ştiinţific/educaţional, nici confecţionarea, deţinerea sau utilizarea acestora în cadrul reprezentaţiilor de teatru/film ori în cadrul activităţilor de reconstituire istorică în care participanţii desfăşoară un program după un plan prestabilit pentru a recrea diverse aspecte ale unui eveniment sau ale unei perioade istorice.

81. Curtea observă că lista de excepţii de la aplicarea sancţiunii pe baza articolului 365⁵ şi de la catalogarea ca activitate extremistă atunci când se utilizează simbolurile analizate este una exhaustivă. De exemplu, în această listă nu este prevăzută situaţia unei persoane care utilizează simbolurile interzise pentru a protesta împotriva, nu pentru a glorifica războiul şi crimele de război (e.g. prin arderea lor, murdărirea cu vopsea roşie care simbolizează sânge, desenarea unei caricaturi etc.). Un caz din această categorie a avut loc în istoria recentă a Republicii Moldova, când o persoană a protestat în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse de la Chişinău îmbrăcat în negru-oranj şi ţinând de lesă un porc viu, vopsit în aceleaşi culori, manifestându-şi dezacordul faţă de utilizarea acestui simbol pe teritoriul Republicii Moldova¹. Potrivit Curţii Europene, satira reprezintă o formă de exprimare artistică şi de comentariu social, care, prin particularităţile sale de a exagera şi de a denatura realitatea, urmăreşte, în mod natural, să provoace şi să agite. În consecinţă, orice ingerinţă în dreptul la un asemenea tip de exprimare trebuie examinată cu o atenţie deosebită (a se vedea Vereinigung Bildender Künstler v. Austria, 25 ianuarie 2007, § 33; Alves da Silva v. Portugalia, 20 octombrie 2009, § 27).

_________________________

¹ https://www.youtube.com/watch?v=65Qo6TpqxPg

82. Curtea constată că legea nu distinge nici situaţia în care o persoană nu conştientizează conţinutul simbolului (e.g. poartă o haină pe care este inscripţionată o marcă sau un desen care sunt identice cu simbolul interzis).

83. Sub acest aspect, Curtea notează că, deşi legislatorul a reglementat o listă exhaustivă de excepţii de la aplicarea sancţiunii, având în vedere complexitatea şi multitudinea situaţiilor care pot apărea în practică, legislatorul a oferit o prioritate cvasiabsolută scopurilor legitime.

84. De asemenea, Curtea admite că o parte din simbolurile analizate ar putea avea conotaţii multiple. În unele circumstanţe, literele "Z" şi "V" ar putea fi considerate simboluri care glorifică invazia în Ucraina, în altele ar putea constitui embleme, mărci comerciale, iniţiale ale numelor şi denumirilor sau, pur şi simplu, litere ale alfabetului latin.

85. Curtea admite că nu sunt excluse situaţiile de utilizare a simbolurilor în discuţie fără intenţia de a propaga acţiunile de agresiune militară, crimele de război sau crimele împotriva umanităţii, aşa cum nu sunt excluse situaţiile de utilizare a acestora în vederea transmiterii unor mesaje care nu pot fi tolerate într-o societate democratică.

86. Pentru a se stabili care este, în realitate, ideea transmisă de un simbol trebuie avute în vedere timpul, locul, persoana, mesajele care însoţesc utilizarea simbolului şi alte circumstanţe factuale.

87. Referitor la simbolurile care au mai multe semnificaţii, Curtea Europeană a subliniat că interzicerea generală a acestora, fără a se ţine cont de circumstanţele particulare ale utilizării lor (cine le foloseşte şi în ce scopuri), constituie o ingerinţă excesivă în exerciţiul dreptului la libertatea de exprimare (a se vedea Vajnai v. Ungaria, 8 iulie 2008, § 53-56; Fratanolo v. Ungaria, 3 noiembrie 2011, § 25-27; Fáber v. Ungaria, 24 iulie 2012, § 54-58).

88. Curtea consideră că echilibrul corect ar putea fi asigurat prin ponderarea principiilor concurente de către agenţii constatatori şi instanţele de judecată. În acest condiţii, Curtea menţionează că autorităţile publice şi instanţele de judecată trebuie să evalueze, în fiecare caz concret, dacă comiterea vreunei acţiuni enumerate la articolul 365⁵ din Codul contravenţional trebuie sancţionată, deoarece urmăreşte realizarea scopurilor legitime prevăzute de articolul 54 din Constituţie, şi dacă nu există o ingerinţă disproporţionată în dreptul la libertatea de exprimare. La modul concret, agenţii statului trebuie să verifice contextul în care a fost utilizat un simbol şi să constate scopul urmărit de persoana vizată, pentru că nu în toate cazurile sancţionarea pentru utilizarea unui simbol urmăreşte realizarea vreunui scop legitim prevăzut de articolul 54 alin.(2) din Constituţie. Este exemplul situaţiilor menţionate mai sus (a se vedea § 81-84), atunci când persoana nu conştientizează semnificaţia simbolului sau când nu îl foloseşte pentru a justifica sau glorifica acţiunile de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanităţii. Odată constatată urmărirea unui scop legitim pentru aplicarea sancţiunii, instanţele de judecată trebuie să aplice o pedeapsă proporţională cu gravitatea faptei.

89. Aşadar, Curtea conchide că articolul 365⁵ din Codul contravenţional şi prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste care au fost introduse prin Legea nr.102 din 14 aprilie 2022 sunt constituţionale, cu excepţia textului "şi care pot fi confundate cu acestea" din definiţia "activitate extremistă" reglementată de articolul 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste, în măsura în care sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acţiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanităţii.

Având în vedere cele menţionate, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 litera a) şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se admit parţial sesizările depuse de dnii deputaţi Adrian Lebedinschi şi Grigore Novac şi sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate ridicată de dl Ion Pîntea, parte în dosarul nr.5r-3330/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Se declară neconstituţional textul "şi care pot fi confundate cu acestea" din definiţia "activitate extremistă" reglementată de articolul 1 din Legea nr.54 din 21 februarie 2003 privind contracararea activităţii extremiste.

3. Se recunosc constituţionale articolul 365⁵ din Codul contravenţional şi prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activităţii extremiste care au fost introduse prin Legea nr.102 din 14 aprilie 2022, cu excepţia celor menţionate la pct.2 din dispozitiv, în măsura în care sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acţiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanităţii.

4. Prezenta hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.