Hotărîre nr.1 din 15.01.2010 privind Raportul auditului performanţei "Mai există oportunităţi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea procesului de acordare a ajutorului social"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei “Mai există oportunităţi

pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea procesului de

acordare a ajutorului social”

nr. 1  din  15.01.2010

 (în vigoare 23.03.2010) 

Monitorul Oficial nr.39-40 art.7 din 23.03.2010

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei dna V.Buliga, şefului Direcţiei politici de asistenţă socială a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei dna A.Chirilov, preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări Sociale dna M.Borta, directorului general al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă dl I.Holban, prim-vicepreşedintelui Băncii de Economii S.A. dl D.Baxan, şefului Direcţiei generale asistenţă socială a Consiliului municipal Chişinău dna E.Ceban, şefului Direcţiei asistenţă socială a sect.Rîşcani, mun.Chişinău, dl I.Cimpoi, şefului Direcţiei asistenţă socială a sect.Centru, mun.Chişinău, dna E.Parancenco, şefului Secţiei asistenţă socială a raionului Anenii Noi dna Z.Bunescu, şefului Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei a raionului Floreşti dna A.Mutruc, şefului Direcţiei asistenţă socială a raionului Călăraşi dl M.Cotelea, şefului Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei a raionului Rezina dl B.Artin şi şefului-adjunct al Direcţiei asistenţă socială a raionului Străşeni dl S.Şaptefraţi, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Mai există oportunităţi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea procesului de acordare a ajutorului social”.

________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2009, avînd ca scop obţinerea probelor de audit credibile şi rezonabile pentru susţinerea constatărilor. Auditul a fost planificat şi s-a exercitat la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Casa Naţională de Asigurări Sociale; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Banca de Economii S.A.; Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei din 5 raioane (Anenii Noi, Străşeni, Rezina, Floreşti şi Călăraşi) şi la 2 Direcţii asistenţă socială din Chişinău (sect.Rîşcani şi sect.Centru).

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Mai există oportunităţi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi eficacitatea procesului de acordare a ajutorului social”, anexat la prezenta hotărîre.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit autorităţilor indicate în Raport şi se cere de la:

2.1. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:

2.1.1. să informeze Consiliul colegial al Ministerului şi să întreprindă măsurile necesare privind implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul anexat;

2.1.2. să dirijeze procesul de elaborare şi de promovare a politicii statului în domeniul asistenţei sociale la nivel naţional, municipal, raional şi local prin prisma colaborării cu reprezentanţii autorităţilor publice centrale şi locale;

2.1.3. să monitorizeze şi să coordoneze din punct de vedere metodologic activitatea Direcţiilor municipale şi Direcţiilor/Secţiilor raionale, asistenţă socială şi protecţie a familiei, a asistenţilor sociali comunitari, în aspectul acordării ajutorului social;

2.2. Casa Naţională de Asigurări Sociale să eficientizeze monitorizarea plăţii ajutorului social transferat, asigurînd astfel utilizarea eficientă a fondurilor publice, şi să întreprindă măsurile necesare privind implementarea recomandărilor auditului, indicate în Raportul anexat;

2.3. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în comun cu Casa Naţională de Asigurări Sociale să întreprindă măsurile necesare pentru restituirea ajutorului social acordat neregulamentar în sumă de 127,5 mii lei, din care: Secţia asistenţă socială a raionului Anenii Noi – 41,4 mii lei, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei a raionului Floreşti – 33,1 mii lei, Direcţia asistenţă socială a raionului Călăraşi – 10,1 mii lei, Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei a raionului Rezina – 6,7 mii lei şi Direcţia asistenţă socială a sect.Rîşcani, mun.Chişinău – 36,2 mii lei.

3. Se recomandă Guvernului:

3.1. să asigure instituirea Inspecţiei sociale în conformitate cu prevederile Legii cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008;

3.2. să examineze oportunitatea instituirii în cadrul structurilor teritoriale de asistenţă socială a unităţii de specialist pentru procesarea cererilor de ajutor social;

3.3. să examineze oportunitatea revizuirii modului de determinare a veniturilor obţinute din folosirea terenului agricol prin prisma Regulamentului privind calcularea cuantumului venitului net, obţinut de gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi gospodăriile casnice auxiliare, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007 “Privind aprobarea unor acte normative”, pentru o evaluare cît mai aproape de veniturile reale.

4. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit, pentru informare, Comisiei protecţie socială, sănătate şi familie a Parlamentului, precum şi Guvernului.

5. Despre executarea cerinţelor din pct.2 şi pct.3 ale prezentei hotărîri şi despre implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 4 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

6. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

APROBAT:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.1 din 15 ianuarie 2010

RAPORT AL AUDITULUI PERFORMANŢEI

Mai există oportunităţi pentru a îmbunătăţi eficienţa şi

eficacitatea procesului de acordare a ajutorului social

SUMAR EXECUTIV

Curtea de Conturi a efectuat auditul performanţei asupra implementării Legii cu privire la ajutorul social, pentru a determina dacă există probleme care împiedică implementarea acesteia, şi dacă există, atunci ce acţiuni sînt necesare pentru a soluţiona problemele respective.

Ministerul a înregistrat progrese considerabile în implementarea legii menţionate. De exemplu:

• În decembrie 2008 au fost alocaţi din bugetul de stat, ca ajutor social, 50,0 mii lei. Pentru anul 2009, de la bugetul de stat a fost preconizată suma de 116,1 mil.lei pentru achitarea de ajutor social beneficiarilor.

• Pe parcursul acestei perioade, octombrie 2008 – octombrie 2009, au fost înregistrate 51170 de cereri, din care 33260 (sau aproximativ 65%) au fost aprobate spre achitare.

• Ministerul a promovat angajarea şi instruirea asistenţilor sociali, care au un rol important în sistemul de asistenţă socială, inclusiv în implementarea legii.

• Au fost elaborate şi aprobate actele normative necesare pentru implementarea legii.

• Au fost întreprinse acţiuni de popularizare a noului sistem de asistenţă socială, orientat spre cele mai nevoiaşe pături ale populaţiei etc.

Deşi în implementarea legii s-au realizat progrese, mai există oportunităţi pentru îmbunătăţirea ulterioară a acesteia şi pentru a face sistemul de asistenţă socială mai eficient şi mai eficace. În special, am identificat că, prin prisma responsabilităţilor Ministerului, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale trebuie:

• Să promoveze majorarea numărului de personal pentru a corespunde normelor stabilite pentru programul de ajutor social. Din 1211,5 unităţi de personal aprobate pentru anul 2009, au fost ocupate 1130, rămînînd vacante 81,5 funcţii, ceea ce reprezintă aproximativ 7%. În unele primării nu erau asistenţi sociali şi funcţia acestora era îndeplinită de secretarul primăriei. În DAS a sect.Centru, mun.Chişinău, 1 asistent social deservea 10259 de locuitori faţă de normativul de 5000, iar în DAS a sect.Rîşcani, mun.Chişinău, fiecare din cei 10 asistenţi sociali deserveau de la 8400 pînă la 15020 de locuitori. Într-o SAS teritorială 5 primării nu dispuneau de asistenţi sociali.

• Să îmbunătăţească sistemul de control intern pentru procesul de ajutor social. La cele 5 componente de control intern, strîns legate între ele (mediul de control; evaluarea riscurilor; activităţi de control; informare şi comunicare; monitorizare), am identificat oportunităţi de îmbunătăţire semnificativă a unor aspecte ale acestora. Pentru un mediu bun de control intern este necesar ca structura organizaţională a entităţii să definească clar domeniile de autoritate şi de responsabilitate pentru a stabili direcţiile corespunzătoare de raportare. Ministerul poate îmbunătăţi controalele sale interne pentru această componentă prin definirea rolurilor şi responsabilităţilor specifice pentru funcţiile-cheie ale personalului în Direcţiile/Secţiile şi Serviciile de asistenţă socială comunitară. De exemplu, cum ar fi pentru responsabilul de procesarea cererilor de ajutor social (operator). De asemenea, Ministerul îşi poate îmbunătăţi sistemul de control intern prin consolidarea unor activităţi de control, în special: securizarea aplicaţiilor informaţionale; înştiinţarea în toate cazurile a solicitantului despre decizia adoptată asupra cererii de ajutor social, pentru a îmbunătăţi transparenţa procesului; emiterea de către şefii Direcţiilor/Secţiilor a ordinelor pentru adoptarea deciziilor despre acordarea sau neacordarea ajutorului social; verificarea listelor de plată cu listele persoanelor decedate; distribuirea adecvată a sarcinilor întru evitarea rolului dublu al asistentului social.

• Să îmbunătăţească sistemul de plată a ajutorului social beneficiarilor. Deşi soldurile la sfîrşit de lună de mijloace pentru ajutorul social fluctuează, tendinţa, de la începutul implementării procesului de ajutor social, este una în creştere. Deoarece statul nu beneficiază de dobînzi pentru aceste solduri şi mijloacele băneşti nu sînt utilizate de beneficiari, soldurile formate la finele lunii în conturile bancare nu reprezintă cel mai eficient mod de utilizare a resurselor statului. Cauzele identificate care au influenţat la formarea soldurilor sînt: (1) întîrzierile în finanţarea ajutorului social, ceea ce nu oferă băncii timp suficient pentru procesarea plăţilor către beneficiari; (2) neridicarea sumelor de bani de către beneficiari din diferite motive; şi (3) neîntreprinderea măsurilor respective de către părţile antrenate în procesul de acordare a ajutorului social pentru reducerea soldurilor şi achitarea operativă a ajutorului social.

• Să elaboreze unele procese pentru a permite DAS/SAS să verifice statutul de şomer al beneficiarilor înainte de autorizarea plăţilor pentru beneficiari. Deşi Ministerul a încheiat un acord cu ANOFM pentru ca ultima să ofere lunar DAS/SAS listele actualizate ale şomerilor, acestea nu sînt remise la timp pentru a permite personalului DAS/SAS să efectueze verificările şomerilor radiaţi din registru sau listele nu sînt actualizate. Astfel, se efectuează plăţi către beneficiari, deşi aceştia ar putea să nu mai fie incluşi în listele şomerilor şi, deci, ar putea să nu mai fie eligibili pentru ajutor social.

• Să revizuiască în comun cu alte autorităţi interesate modul de determinare a veniturilor obţinute din folosirea terenului agricol. Deşi pentru determinarea veniturilor obţinute din folosirea terenului agricol se utilizează calculul venitului net calculat în conformitate cu Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007 acesta nu asigură o evaluare a veniturilor reale.

• Să întreprindă măsuri întru lichidarea impedimentelor pentru obţinerea ajutorului social de către familiile defavorizate, în special ce ţin de: utilizarea noţiunilor de “familie” şi de “angajat pe cont propriu în agricultură”; statutul femeilor însărcinate din categoria de şomeri începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină; examinarea cererilor în termen; refuzul unor autorităţi ale administraţiei publice locale privind eliberarea actelor. Deşi Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social determină noţiunile de “familie”, “gospodării comune”, “gospodării separate”, asistentul social, în procesul de examinare a cererilor de acordare a ajutorului social, se confruntă cu probleme legate de componenţa, reşedinţa, domiciliul familiei. Nedefinirea noţiunii de “angajat pe cont propriu în agricultură” creează neclarităţi privind domeniul de activitate a familiei.

Pe motiv că cadrul legal nu determină statutul femeilor însărcinate din categoria de şomeri, aceste persoane nu nimeresc sub incidenţa legii începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină.

Unele autorităţi ale administraţiei publice locale limitează neîntemeiat dreptul la obţinerea ajutorului social prin refuzul de a elibera solicitanţilor restanţieri la plata impozitelor locale certificatele necesare pentru obţinerea ajutorului social.

Acest Raport conţine un şir de recomandări pentru a îmbunătăţi procesul de acordare a ajutorului social şi pentru a face programul mai eficient şi mai eficace.

INFORMAŢIE GENERALĂ

Ce este asistenţa socială?

Asistenţa socială este o componentă a sistemului naţional de protecţie socială, în cadrul căruia statul şi societatea civilă se angajează să prevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unor evenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea ori excluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate.

Obiectivele asistenţei sociale constau în depăşirea stării de dependenţă socială sau în înlăturarea stării de dificultate a persoanelor sau a familiilor şi în asigurarea integrării lor sociale.

Asistenţa socială poate fi acordată sub două forme aplicabile separat sau în comun de suport suplimentar pentru satisfacerea necesităţilor persoanelor aflate în dificultate: prestaţii sociale în bani sau prestaţii sociale în natură şi servicii sociale.

De ce sînt necesare reforme în asistenţa socială?

Conform Legii asistenţei sociale¹, dreptul la asistenţă socială se acordă cetăţenilor Republicii Moldova în funcţie de nivelul venitului global al unei persoane. De asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unor factori de natură economică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate să îşi asigure un nivel decent de viaţă.

________________

¹ Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003 (în continuare – Legea asistenţei sociale).

Însă sistemul de acordare a asistenţei sociale a fost şi încă este bazat pe principiul categorial (circa 13 tipuri de prestaţii sociale băneşti), fără a se ţine cont de nivelul veniturilor şi al bunăstării, nivelul de trai şi de necesităţile specifice ale beneficiarilor.

Pentru a asigura înlăturarea inechităţii sociale prin reorientarea resurselor către cele mai nevoiaşe pături ale populaţiei, precum şi în scopul realizării angajamentelor asumate în cadrul Programului de reforme pentru creşterea economică şi reducerea sărăciei în Moldova, susţinut de Banca Mondială, Guvernul a adoptat Concepţia eficientizării sistemului de asistenţă socială şi Programul de eficientizare a sistemului de asistenţă socială pe anii 2008-2010.

Ajutorul social – primul pas în reformarea asistenţei sociale

Elaborarea şi implementarea noului mecanism de plată a ajutorului social, bazat pe evaluarea venitului global mediu lunar, calculat pentru o familie, şi pe venitul lunar minim garantat, au servit drept temei pentru adoptarea de către Parlament, la 13 iunie 2008, a Legii cu privire la ajutorul social.

Legea cu privire la ajutorul social² reglementează cadrul legal privind garantarea posibilităţilor egale pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social la un nivel garantat de stat. Scopul acestei legi este asigurarea unui venit lunar minim garantat pentru familiile defavorizate prin acordarea unui ajutor social stabilit în conformitate cu evaluarea venitului global mediu lunar al fiecărei familii şi cu necesitatea acesteia de asistenţă socială. Legea cu privire la ajutorul social prevede trecerea treptată la acest nou sistem de asistenţă socială, după cum urmează:

________________

² Legea cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008 (în continuare – Legea cu privire la ajutorul social).

a) pentru familiile cu cel puţin un membru încadrat într-un grad de invaliditate – de la 01.10.2008;

b) pentru familiile cu unul sau mai mulţi copii – de la 01.01.2009;

c) pentru celelalte familii – de la 01.07.2009.

Finanţarea ajutorului social

Finanţarea ajutorului se efectuează din mijloacele bugetului de stat, prin intermediul bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest scop, în anul 2008, de la bugetul de stat au fost utilizate 48,0 mii lei din 50,0 mii lei rectificate (aprobate iniţial – 30,0 mil.lei), iar pentru anul 2009, fiind aprobate iniţial 202,1 mil.lei şi rectificate 116,1 mil.lei, au fost executate, la 30.11.2009 – 101,8 mil.lei.

Sistemul de asistenţă socială în Republica Moldova

Organizarea şi funcţionarea sistemului de asistenţă socială în Republica Moldova se efectuează:

- La nivel central – de Minister, care dirijează procesul de elaborare şi implementare a politicii statului în domeniul asistenţei sociale, coordonează activitatea de acordare a asistenţei sociale şi evaluează funcţionarea sistemului de asistenţă socială.

- La nivel teritorial – de Direcţiile municipale şi Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei, care se subordonează autorităţilor respective ale administraţiei publice locale şi MMPSF din punct de vedere metodologic în partea ce ţine de realizarea implementării politicilor în domeniul social.

- La nivel comunitar. Începînd cu noiembrie 2008, au fost instituite Serviciile de asistenţă socială comunitară pe lîngă Direcţiile municipale şi Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei, care au un rol important în implementarea Legii cu privire la ajutorul social.

De asemenea, în anul 2008, Ministerul a încheiat Acorduri de colaborare cu Casa Naţională de Asigurări Sociale şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru antrenarea lor în procesul de acordare şi de achitare a ajutorului social.

Interacţiunea părţilor implicate în procesul de acordare a ajutorului social se prezintă în Anexa nr.1.

OBIECTIVUL AUDITULUI

Efectuarea de Curtea de Conturi a auditului performanţei în sistemul asistenţei sociale, axat în exclusivitate pe evaluarea performanţei procesului de implementare a Legii cu privire la ajutorul social, a fost motivată de semnificaţia acesteia privind implementarea noului tip de asistenţă socială acordată doar în rezultatul testării veniturilor reale şi nivelului de bunăstare a familiei solicitantului, pentru a fi asigurată obţinerea unei eficienţe mai sporite a mijloacelor utilizate pentru acordarea asistenţei sociale. Ţinînd cont de cele menţionate, precum şi de angajamentele asumate conform Matricei indicatorilor de performanţă, Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Comisia Europeană, semnat la Chişinău în data de 2 iulie 2008, pentru obţinerea mijloacelor de susţinere bugetară, Curtea de Conturi este responsabilă de realizarea şi prezentarea obiectivă a rezultatelor acestui audit al performanţei.

În cadrul acestui audit Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv de a răspunde la următoarea întrebare:

Există probleme care împiedică implementarea Legii cu privire la ajutorul social şi care urmează să fie soluţionate în viitorul apropiat?

Curtea de Conturi prezintă constatările şi concluziile principale ale auditului în prezentul Raport, considerîndu-le a fi relevante pentru părţile interesate, iar recomandările a fi oportune în scopul îmbunătăţirii eficienţei cheltuielilor publice pentru acordarea asistenţei sociale celor mai nevoiaşe pături ale populaţiei.

DOMENIUL DE APLICARE A AUDITULUI ŞI METODOLOGIA

Domeniul de aplicare a auditului şi metodologia de audit sînt expuse în Anexa nr.2.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Deşi au fost realizate progrese considerabile în implementarea Legii cu privire la ajutorul social, auditul performanţei a identificat cîteva probleme, care limitează eficienţa şi eficacitatea procesului de acordare a ajutorului social. Aceste probleme, împreună cu recomandările noastre pentru îmbunătăţire, sînt prezentate în următoarele capitole ale Raportului.

ORGANIZAREA MODULUI DE STABILIRE ŞI DE PLATĂ A AJUTORULUI SOCIAL

Creşterea numărului de beneficiari şi a ajutoarelor sociale acordate acestora, în perioada octombrie 2008 – octombrie 2009, relevă un progres, rezultat din procesul de implementare a Legii cu privire la ajutorul social, care a pus temelia dezvoltării şi acordării de asistenţă socială bazată pe testarea veniturilor reale şi pe evaluarea necesităţilor solicitanţilor.

Pentru implementarea Legii cu privire la ajutorul social, Ministerul a lansat o campanie naţională de sensibilizare, pentru a informa populaţia republicii privitor la introducerea noii prestaţii de asistenţă socială. Însă, în pofida eforturilor depuse, implementarea Legii cu privire la ajutorul social a demarat neuniform în aspect administrativ-teritorial.

Un rol important în procesul de stabilire a ajutorului social revine asistentului social comunitar, care asigură realizarea acţiunilor de asistenţă socială în calitate de reprezentant al Direcţiei municipale şi Direcţiei/Secţiei raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei. În acelaşi timp, contextul în care asistentul social, pe de o parte, are calitate de suport social, iar, pe de altă parte, de control social, ulterior ar putea avea efecte negative în exercitarea funcţiei de bază de către asistentul social. Mai mult decît atît, auditul a constatat că sistemul de asistenţă socială nu dispune de personal suficient pentru implementarea Legii cu privire la ajutorul social.

Procesul regulamentar de stabilire a ajutorului social

Procesul de stabilire a ajutorului social începe de la depunerea cererii de acordare a ajutorului social de către solicitant, care, potrivit prevederilor legale, poate fi unul din membrii familiei cu capacitatea deplină de exerciţiu, desemnat de aceasta, sau, în cazurile prevăzute de lege, de către reprezentantul legal al solicitantului. Un rol important în procesul de stabilire a ajutorului social revine asistentului social comunitar, care asigură realizarea acţiunilor de asistenţă socială în calitate de reprezentant al Direcţiei municipale şi Direcţiei/Secţiei raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei. Asistentul social primeşte de la solicitant cererile de ajutor social, iar în cadrul acestui proces le explică condiţiile de eligibilitate, le acordă ajutor în completarea cererii şi obţinerea tuturor actelor justificative, organizează vizite la domiciliul beneficiarului pentru a evita erori în declararea solicitantului. Acest context acordă asistentului social un rol dublu: pe de o parte, în calitate de suport social, iar pe de altă parte – de control social. Ulterior, anume aceste circumstanţe ar putea avea efecte negative în exercitarea funcţiilor de către asistentul social.

Cererea completată, însoţită de documentele confirmative anexate de către solicitant, se depune către asistentul social comunitar sau reprezentantul împuternicit de către Direcţiile municipale şi Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei. Acesta, ulterior verifică informaţia indicată şi actele anexate la cerere, după care cererea este înregistrată întru-un registru special, iar solicitantului i se eliberează o recipisă de primire a cererii, cu indicarea numărului de înregistrare.

La nivelul Direcţiilor municipale şi Direcţiilor/Secţiilor raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei, persoanele împuternicite recepţionează şi înregistrează dosarele prezentate de asistenţii sociali din localităţile UAT respective, pentru efectuarea verificărilor necesare cu baza de date a CTAS şi cu ANOFM şi apoi le procesează în aplicaţia informaţională.

După procesarea datelor şi examinarea de către persoanele desemnate a cererilor, în termen de 15 zile lucrătoare, solicitanţii trebuie să fie informaţi privind decizia despre acordarea sau neacordarea ajutorului social.

Numărul de beneficiari care primesc ajutor social este în creştere datorită aplicării şi extinderii treptate a legii asupra anumitor categorii de populaţie

Potrivit art.18 din Legea cu privire la ajutorul social, de la 1 octombrie 2008 urmau a fi acordate ajutoare sociale familiilor cu cel puţin un membru încadrat într-un grad de invaliditate, iar în acest scop, prin legile anuale ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, au fost precizate 50,0 mii lei. Pînă la finele anului 2008, pe întreg teritoriul republicii, au fost stabilite ajutoare sociale pentru 151 de beneficiari în sumă de 48,0 mii lei, dintre care în realitate doar 35 de persoane au ridicat de la instituţiile financiare plăţi în sumă de 13,9 mii lei. Acordarea unui număr mic de ajutoare sociale a fost condiţionată de necesitatea elaborării şi aprobării actelor normative pentru reglementarea mecanismului de implementare a legii, precum şi, ulterior, de prezentarea întîrziată a listelor de plată ale beneficiarilor de ajutor social de către Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei.

Pe parcursul primului an de implementare a Legii cu privire la ajutorul social (octombrie 2008 – octombrie 2009), de către DAS/SAS în total au fost înregistrate 51170 de cereri pentru acordarea ajutorului social.

În rezultatul examinării cererilor, 65%, sau 33260 de cereri, au fost acceptate, iar 35%, sau 17910 cereri, au fost respinse. Din totalul de cereri respinse, 27,2% au fost refuzate pe motiv că venitul global al familiei este mai mare decît venitul lunar minim garantat al familiei, 3% – n-au întrunit criteriile de evaluare a bunăstării³ familiei, aceasta fiind mai înaltă decît nivelul minim stabilit, la 2,9% – cererile depuse erau incomplete şi la 1,9% – solicitanţii nu s-au încadrat în criteriile de eligibilitate prevăzute în art.5 din Legea cu privire la ajutorul social.

________________

³ În conformitate cu prevederile pct.28 şi pct.29 din Regulamentul privind modul de stabilire şi acordare a ajutorului social, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008 (în continuare – Regulamentul privind modul de stabilire şi acordare a ajutorului social), la stabilirea ajutorului social se utilizează o serie de indicatori de bunăstare, cum ar fi mărimea familiei, accesul la utilităţi, proprietatea imobiliară, echipamentul de uz casnic, mijloacele de transport etc.

În perioada respectivă majorarea a fost condiţionată, pe de o parte, de intrarea în vigoare a legii pe etape, sub aspectul unor categorii de beneficiari anume, şi, pe de altă parte, de efectele popularizării acestei legi. Astfel, s-a înregistrat o creştere: de la 151 de beneficiari înregistraţi la finele lunii decembrie 2008 pînă la 17269 de beneficiari la finele lunii iulie 2009 şi 16468 – la finele lunii octombrie 2009.

Evoluţia numărului de beneficiari se prezintă în Graficul nr.1.

* Sursă: Dările de seamă ale CNAS privind plata ajutorului social

pentru lunile octombrie 2008 – octombrie 2009

În perioada analizată, evoluţia sumelor de ajutoare sociale calculate şi achitate beneficiarilor a crescut esenţial. Astfel, cuantumul ajutoarelor sociale a evoluat de la 48,0 mii lei calculate şi 13,9 mii lei achitate la finele anului 2008 pînă la 88960,5 mii lei calculate şi 87498,8 mii lei achitate pentru perioadele ianuarie – octombrie 2009.

Evoluţia sumelor de ajutoare sociale calculate şi achitate beneficiarilor se prezintă în Diagrama nr.1.

* Sursă: Dările de seamă ale CNAS privind plata ajutorului social

pentru lunile octombrie 2008 – octombrie 2009

Creşterea dinamică a numărului de beneficiari şi a ajutoarelor sociale acordate acestora, în perioada octombrie 2008 – octombrie 2009, relevă un progres evident, rezultat din procesul de implementare a Legii cu privire la ajutorul social, care a pus temelia dezvoltării şi acordării asistenţei sociale bazate pe testarea veniturilor reale şi pe evaluarea necesităţilor solicitanţilor.

Eforturile depuse de Minister şi DAS/SAS pentru popularizarea Legii cu privire la ajutorul social

Pentru implementarea Legii cu privire la ajutorul social, Ministerul a lansat o campanie naţională de sensibilizare, pentru a informa populaţia republicii privind introducerea noii prestaţii de asistenţă socială. Această informare a fost efectuată prin intermediul mass-media, buletinelor informative.

Informarea în masă privind introducerea noii prestaţii de asistenţă socială s-a efectuat şi la nivel local, prin intermediul presei locale, difuzarea emisiunilor la radioul local.

Una din principalele surse de informare a populaţiei o constituie asistenţii sociali comunitari. Concomitent, se menţionează că pentru localităţile din componenţa comunelor, în cazurile cînd primăria se află în alt sat, precum şi pentru localităţile mari aceste măsuri sînt insuficiente pentru informarea tuturor potenţialilor beneficiari. Acest fapt ar putea condiţiona neasigurarea oferirii de şanse egale populaţiei la asistenţa socială.

În pofida eforturilor depuse, implementarea Legii cu privire la ajutorul social a demarat neuniform în aspect administrativ-teritorial. Astfel, deşi legea a intrat în vigoare începînd cu octombrie 2008, în 18 UAT (sectoare) din 41, primele calculări şi plăţi de ajutor social au fost efectuate în februarie 2009, în raioanele Sîngerei şi Comrat – în martie 2009.

Datorită faptului că cele mai nevoiaşe pături ale populaţiei n-au acces la mass-media ori au unele deficienţe în perceperea informaţiei (vizuale, auditive etc.), considerăm necesară ajustarea procesului de informare a populaţiei referitor la ajutorul social prin implicarea mai largă în acest proces a asistenţilor, precum şi a lucrătorilor sociali, asigurînd accesul tuturor potenţialilor beneficiari.

În mod schematic procesul de stabilire a ajutorului social se prezintă în Anexa nr.3.

Sistemul de asistenţă socială nu dispune de personal suficient pentru implementarea Legii cu privire la ajutorul social

Potrivit prescripţiilor Hotărîrii Guvernului nr.1255 din 11.11.2008⁴, pe lîngă Direcţiile municipale şi Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei au fost instituite Serviciile de asistenţă socială comunitară. În conformitate cu aceste prevederi, fiecărei unităţi administrativ-teritoriale de nivelul II i se permite 1 unitate de şef al Serviciului, iar unităţile de asistent social se stabilesc potrivit următoarelor normative: 1 unitate – la 5000 de locuitori în localităţile urbane şi pînă la 3000 de locuitori în localităţile rurale, dar nu mai puţin de 1 unitate în fiecare primărie.

________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.1255 din 11.11.2008 “Cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului”.

Deşi numărul de asistenţi sociali a crescut de la începutul implementării Legii cu privire la ajutorul social, încă există locuri vacante. La data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul social, integral pe ţară, în sistemul de asistenţă socială activau 901 asistenţi sociali.

Numărul de asistenţi sociali, potrivit statelor de personal pe Direcţiile municipale şi Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei, aprobate pentru anul 2009, a constituit 1211,5 funcţii. La 01.10.2009, în calitate de asistenţi sociali comunitari activau 1159 de persoane, care ocupau 1130 de funcţii, înregistrînd de la data intrării în vigoare a Legii cu privire la ajutorul social o creştere cu 229 de funcţii ocupate. Totodată, la 01.10.2009, erau 81,5 funcţii vacante.

Deşi în medie pe ţară unei funcţii ocupate de asistent social îi revin în medie 3078 de locuitori, în aspect teritorial se constată că nu se dispune de personal suficient pentru implementarea Legii cu privire la ajutorul social, iar volumul prea mare de lucru poate împiedica exercitarea la timp şi calitativă a activităţilor necesare. Din 153 de asistenţi sociali intervievaţi, 76 au susţinut că sînt supraîncărcaţi. Sarcina activităţilor şi volumul de lucru diferă de la un raion la altul. Astfel, în mun.Chişinău, 1 asistent social din 11 din sect.Centru deserveşte 10259 de locuitori, în sect.Rîşcani, fiecare din cei 10 asistenţi sociali deservesc de la 8400 pînă la 15020 de locuitori, în or.Cricova, sect.Rîşcani, 2 asistenţi sociali – 10624 locuitori, normativul stabilit fiind de 1 unitate la 5000 de locuitori în localităţile urbane. La 01.10.2009, Direcţia generală asistenţă socială a Consiliului municipal Chişinău înregistra 45 de unităţi vacante de asistent social din 136 de unităţi conform statelor de personal.

În raionul Floreşti, în 5 primării din 40, nu sînt asistenţi sociali, funcţia acestora fiind îndeplinită de secretarii primăriilor. Nefiind angajaţi ai Secţiei raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei şi avînd alte responsabilităţi legate de funcţia de bază, secretarii primăriilor nu au obligaţii şi nu poartă răspundere pentru atribuţiile asumate. Acest fapt reduce din posibilitatea de implementare a noului sistem de asistenţă socială în localităţile respective, nefiind oferită informaţia cu privire la chestiunile ce ţin de domeniul în cauză.

Asistentul social este una din persoanele-cheie în procesul de acordare a ajutorului social

Actele normative care reglementează procesul de acordare a ajutorului social îi atribuie asistentului social un rol important, stabilind pentru acesta cerinţe privind studiile în domeniul de specialitate. Auditul a stabilit că din diferite motive, inclusiv al salarizării, respectarea acestei cerinţe este complicată. Majoritatea asistenţilor sociali nu au studiile respective, fapt care este compensat prin cursurile de instruire organizate de Minister. Calificarea asistenţilor sociali poate fi afectată şi de nivelul mare de fluctuaţie a acestora.

Statutul asistentului social este determinat de Legea asistenţei sociale, potrivit căreia asistentul social este persoană cu studii speciale în domeniu, care prestează servicii specializate persoanelor şi familiilor care, temporar, se află în dificultate. Potrivit pct.5 din Regulamentul cu privire la modul de angajare a asistenţilor sociali⁵, la funcţia de asistent social pot candida şi alte persoane: studenţii care îşi fac studiile în domeniul asistenţei sociale, persoanele care au absolvit o instituţie de învăţămînt superior sau mediu de specialitate cu altă specializare decît asistenţa socială (e de dorit, socioumanistă).

________________

⁵ Hotărîrea Guvernului nr.24 din 10.01.2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de angajare a asistenţilor sociali.

La 01.06.2009, conform rezultatelor studiului de evaluare a calificărilor asistenţilor sociali, efectuat de către Minister cu suportul Proiectului Uniunii Europene, implementat de către Consorţiul Conseil Sante, numai 15%, sau 162 de angajaţi din totalul de asistenţi sociali, au studii superioare în domeniul asistenţei sociale, 36% au studii superioare în alt domeniu, iar 49% sînt cu studii medii.

Analiza informaţiei despre studiile asistenţilor sociali angajaţi în Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei confirmă faptul că ponderea asistenţilor sociali cu studii medii în unele raioane, cum sînt Cantemir, Cimişlia, Drochia, Vulcăneşti, Leova, a constituit de la 50% pînă la 78% din numărul total.

Ministerul cu suportul experţilor internaţionali, în perioada 2008 – octombrie 2009, a organizat, prin intermediul formatorilor din structurile teritoriale, instruiţi de Minister, procesul de instruire a asistenţilor sociali comunitari şi în aspectul ce ţine de implementarea mecanismului de acordare a ajutorului social. Astfel, la 20 noiembrie 2009, conform datelor Ministerului, au fost instruiţi 1019 asistenţi sociali (din care 912 nu au studii în domeniu).

În unele raioane este destul de înaltă fluctuaţia asistenţilor sociali. Astfel, în raionul Călăraşi aceasta constituie 58,3%, în raionul Floreşti – 71% şi la Direcţia generală asistenţă socială a Consiliului municipal Chişinău – 32,7%.

Recomandări Ministerului şi DAS/SAS:

1. Să implice mai pe larg asistenţii sociali, precum şi lucrătorii sociali în procesul de informare a populaţiei referitor la ajutorul social, asigurînd accesul la informaţie al tuturor potenţialilor beneficiari.

2. Să promoveze stabilirea numărului de asistenţi sociali reieşind din normativul aprobat pentru localităţile urbane şi rurale, ţinînd cont şi de alte atribuţii îndeplinite de aceştia, şi să întreprindă măsuri de recrutare şi angajare a personalului necesar.

ESTE NECESAR DE A CONSOLIDA CONTROALELE INTERNE PENTRU PROCESUL DE ACORDARE A AJUTORULUI SOCIAL

Controalele interne sînt concepute pentru a face faţă riscurilor şi pentru a oferi o asigurare rezonabilă a faptului că în realizarea misiunii instituţiei sînt atinse următoarele obiective generale: operaţiunile sînt efectuate ordonat, în mod etic, în baza principiilor de economie, eficienţă şi eficacitate; obligaţiile sînt îndeplinite; cadrul legal şi normativ aplicabil este respectat; resursele sînt protejate împotriva pierderii, utilizării necorespunzătoare şi daunei. În cea mai mare parte, am constatat că procesul de acordare al ajutorului social nu dispune de controale interne adecvate, ceea ce nu exclude apariţia riscului de fraudă şi eroare în acest proces. Ministerul necesită să implementeze în viitorul apropiat un sistem eficient de control intern, pentru a se asigura că procesul de acordare a ajutorului social realizează obiectivele propuse, este în conformitate cu legile şi reglementările aplicabile, precum şi că riscurile de fraudă şi eroare sînt diminuate.

Importanţa controalelor interne

Controlul intern nu este un eveniment sau o circumstanţă, ci un sistem de acţiuni care se răsfrîng asupra tuturor activităţilor unei entităţi. Aceste acţiuni se desfăşoară în mod continuu în activitatea instituţiei. Ele sînt atotpătrunzătoare şi inerente în procesul de gestionare a entităţii. Sistemul de control intern este interconectat cu activităţi ale entităţii şi este mai eficient atunci cînd este instituit în infrastructura entităţii şi este o parte integrantă a acesteia.

Controlul intern este format din cinci componente interdependente:

• mediul de control

• evaluarea riscurilor

• activităţi de control

• informare şi comunicare

• monitorizare.

În continuare se descriu cele 5 componente şi se va identifica în care din ele Ministerul poate aduce îmbunătăţiri.

Mediul de control

Mediul de control este fundamentul întregului sistem de control intern. Acesta prescrie disciplina, structura, precum şi climatul care influenţează asupra calităţii globale a controlului intern. Mediul de control are influenţă asupra modului de stabilire a strategiei şi obiectivelor, precum şi asupra structurării şi organizării activităţilor de control. Mediul de control necesită ca structura organizatorică să definească clar domeniile-cheie de autoritate şi de responsabilitate, precum şi să stabilească o modalitate adecvată de raportare.

Este necesar de a defini clar rolurile şi responsabilităţile angajaţilor DAS/SAS în procesul de acordare a ajutorului social

Cele 6 DAS/SAS din 7 auditate nu au clar delimitate obligaţiile şi responsabilităţile unor angajaţi implicaţi în procesul de acordare a ajutorului social. Astfel, deşi unii angajaţi efectuează procesarea cererilor pentru acordarea ajutorului social, obligaţiile şi responsabilităţile respective nu sînt stabilite în fişele postului ale acestora.

Un angajat al DAS/SAS este responsabil de introducerea informaţiei din cererile pentru acordarea ajutorului social în modulul informatic pentru a determina dacă solicitantul este eligibil pentru ajutorul social şi, dacă da, care va fi mărimea acestuia. În pofida importanţei acestor atribuţii, în 6 din 7 DAS/SAS aceşti angajaţi nu au în fişa postului specificate responsabilităţile de procesare a cererilor şi se numără ca şefi ai Serviciilor de asistenţă socială comunitară sau ca asistenţi sociali. Această situaţie diminuează numărul asistenţilor sociali efectiv implicaţi în lucru cu solicitanţii şi beneficiarii de ajutor social.

Deşi Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului, prin Ordinul nr.54 din 10.06.2009 a aprobat Regulamentul-cadru de activitate a Serviciului de asistenţă socială comunitară şi a obligat Direcţiile municipale şi Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei să elaboreze regulamentele proprii, auditul a constatat că nu toate entităţile auditate dispun de aceste regulamente.

Din cauza nedefinirii exacte a atribuţiilor şi responsabilităţilor, nu este clar cine ar trebui să efectueze supervizarea şi asigurarea calităţii în implementarea Legii cu privire la ajutorul social. Drept urmare, auditele şi verificările efectuate anterior de alte autorităţi au identificat: cereri incomplete, neînsoţite de toate documentele prevăzute în mod regulamentar; cereri care conţin corectări, fără semnătura solicitantului; cereri aprobate care conţin date eronate. Cele menţionate confirmă verificarea insuficientă de către asistentul social a datelor declarate de solicitant, iar în unele cazuri asistentul social nu dispune de instrumente şi pîrghii care permit o verificare deplină.

Deşi Regulamentul cu privire la modul de plată a ajutorului social prevede că verificarea la domiciliu se efectuează de către reprezentantul Direcţiei/Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei, această procedură a fost aplicată în mod limitat. Astfel, de către entităţile auditate, în perioada octombrie 2008 – octombrie 2009, au fost întocmite la domiciliu 688 de anchete sociale, ce constituie doar 10,1% din totalul de cereri depuse de solicitanţi şi acceptate pentru plată.

Cu toate că, prin Ordinul nr.99 din 31.12.2008, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a aprobat mecanismul de supervizare profesională în asistenţa socială, Ghidul de implementare a acestui mecanism a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei nr.015 abia la 10.11.2009. Mecanismul elaborat reprezintă un element al controlului intern şi, ca urmare, implementarea documentelor menţionate are drept scop asigurarea creşterii calităţii lucrului efectuat de asistentul social. Supervizarea urmează să fie efectuată la două nivele: supervizarea asistenţilor sociali de către supervizori, supervizarea supervizorilor de către şeful Serviciului de asistenţă socială comunitară. În condiţiile fluctuaţiei considerabile a asistenţilor sociali supervizarea ar fi binevenită.

Orientarea modului de supervizare asupra controlului calităţii procesului de acordare a ajutorului social ar duce la soluţionarea şi la evitarea majorităţii problemelor menţionate.

Recomandare DAS/SAS:

3. Să elaboreze regulamentele proprii privind Serviciul de asistenţă socială comunitară şi fişele postului pentru personalul respectiv.

Recomandare Ministerului:

4. Să monitorizeze procesul de elaborare şi de adoptare de către Direcţiile/Secţiile teritoriale asistenţă socială şi protecţie a familiei a regulamentelor proprii privind Serviciul de asistenţă socială comunitară şi a fişelor postului pentru personalul respectiv.

Recomandări Ministerului şi DAS/SAS:

5. Să determine cu claritate domeniile principale de responsabilitate în asigurarea calităţii procesului de acordare a ajutorului social.

6. Să stabilească clar atribuţiile şi responsabilităţile specialistului din cadrul DAS/SAS, care se ocupă de procesarea cererilor pentru acordarea ajutorului social, cu elaborarea şi aprobarea fişei postului pentru funcţia respectivă.

Evaluarea riscurilor

Evaluarea riscurilor reprezintă identificarea şi analiza riscurilor relevante asociate cu realizarea obiectivelor entităţii.

Managementul trebuie să identifice complet riscurile şi ar trebui să ia în considerare toate interacţiunile semnificative între entitate şi alte părţi, precum şi factorii interni la nivel de entitate şi de fiecare activitate. Metodele de identificare a riscurilor pot include activităţile de analiză calitativă şi cantitativă, prognoză şi planificare strategică, precum şi luarea în considerare a rezultatelor auditului şi altor evaluări.

Necesitatea ţinerii registrului riscurilor

Deşi este importantă evaluarea riscurilor, registrul acestora încă nu este întocmit de către Minister, fiind o consecinţă a nestabilirii responsabilităţii nominale pentru această activitate.

Prin Ordinul Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului nr.51 din 26.05.2009 “Cu privire la crearea Grupului de lucru şi implementarea Managementului Financiar şi Control în Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului”, a fost aprobat planul de acţiuni al Grupului de lucru pentru implementarea sistemului de Management Financiar şi Control în Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului. Potrivit pct.3 din planul de acţiuni, identificarea şi evaluarea riscurilor, precum şi elaborarea registrului riscurilor trebuia să se încheie la sfîrşitul lunii iulie 2009. Însă, nici pînă în prezent, Ministerul nu dispune de registrul respectiv. Doi şefi de Direcţie – membri ai Grupului de lucru, intervievaţi din 7, au susţinut că elaborarea registrului riscurilor nu este responsabilitatea lor.

În planul de acţiuni al Grupului de lucru pentru implementarea sistemului de Management Financiar şi Control în Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului nu sînt nominalizate persoanele responsabile de această activitate.

Recomandare Ministerului:

7. Să asigure funcţionalitatea procesului de evaluare a riscurilor, inclusiv elaborarea registrului riscurilor, prin atribuirea responsabilităţii respective anumitor membri ai Grupului de lucru.

Activităţi de control

Riscurile pot fi reduse prin activităţile de control intern. Activităţile de control se manifestă la toate nivelurile şi funcţiile entităţii. Acestea includ o gamă largă de activităţi, cum ar fi aprobări, autorizări, verificări, reconcilieri, recenzări de performanţă, menţinerea securităţii, crearea şi ţinerea registrelor conexe, care furnizează dovezi de executare a acestor activităţi, precum şi documentaţia respectivă.

O activitate importantă de control este separarea sarcinilor. Sarcinile şi responsabilităţile-cheie trebuie să fie împărţite între diferiţi angajaţi pentru a reduce riscul de eroare sau de fraudă. Acest lucru ar trebui să includă separarea responsabilităţilor pentru autorizarea tranzacţiilor, prelucrarea şi înregistrarea lor, revizuirea tranzacţiilor, precum şi manipularea activelor aferente. Nici o persoană nu ar trebui să controleze toate aspectele-cheie ale unei tranzacţii sau ale unui eveniment.

Activităţile de control ale Ministerului şi DAS/SAS necesită a fi îmbunătăţite

Ministerul şi DAS/SAS, prin prisma responsabilităţilor, îşi pot îmbunătăţi structura de control intern, consolidîndu-se unele activităţi de control, în special: securizarea aplicaţiilor informaţionale; înştiinţarea solicitantului, cu indicarea motivului de respingere a cererii, pentru a îmbunătăţi transparenţa procesului; emiterea de către şefii Direcţiilor/Secţiilor a ordinelor pentru adoptarea deciziilor despre acordarea sau neacordarea ajutorului social; verificarea listelor de plată cu listele persoanelor decedate; distribuirea adecvată a sarcinilor întru evitarea rolului dublu al asistentului social.

♦ Potrivit standardelor în domeniul tehnologiilor informaţionale, orice modul/aplicaţie informaţională ar trebui să dispună de un nivel de securitate. Aplicaţia informaţională la nivel de Direcţii/Secţii asistenţă socială şi protecţie a familiei nu este securizată. Accesul la aplicaţia respectivă nu este protejat prin numele de utilizator şi parolă, fapt ce permite accesul mai multor persoane. Transmiterea listelor de plată ale beneficiarilor în format electronic de la DAS/SAS la CTAS se face prin intermediul stick-ului, o modalitate neeficientă şi vulnerabilă de transmitere a informaţiei. Astfel, procesul de intrare-ieşire-transmitere a datelor este supus riscului de modificare neautorizată a acestora.

♦ În conformitate cu pct.17 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, în cazul respingerii cererii, înştiinţarea solicitantului va conţine motivele care au stat la baza deciziei respective, precum şi modalitatea de contestare a acesteia. La studierea dosarelor solicitanţilor cărora li s-a refuzat ajutorul social s-a constatat că înştiinţarea, generată de modulul informaţional, în unele cazuri, conţine doar argumentarea “această decizie se bazează pe informaţia care aţi indicat-o în cerere despre venitul lunar şi circumstanţele familiei”. Totodată, s-a identificat că nu în toate cazurile solicitanţii au fost informaţi. Ca urmare a acestui fapt, este afectat dreptul persoanei la informare şi este diminuată transparenţa procesului de acordare a ajutorului social.

♦ Potrivit pct.14 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, decizia despre acordarea sau neacordarea ajutorului social este adoptată de către şeful Direcţiei/Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei prin emiterea unui ordin.

De fapt, în cadrul a 7 DAS/SAS auditate numai la DAS a sect.Centru, Chişinău, decizia cu privire la cererea pentru acordarea ajutorului social este adoptată prin ordinul emis de către şeful DAS. În celelalte DAS/SAS auditate procedura se limitează doar la semnarea de către şeful DAS/SAS a documentului-răspuns la solicitare, generat de modulul informaţional, care după conţinut reprezintă o înştiinţare.

Nerespectarea procedurii stabilite regulamentar duce la faptul că răspunsul cu privire la cererea pentru acordarea ajutorului social nu poartă caracter de act decizional.

♦ DAS/SAS nu asigură verificarea listelor beneficiarilor de ajutor social cu lista persoanelor decedate. Astfel, la verificarea selectivă a listelor de plată a ajutorului social (ţinînd cont de perioada neridicării sumei de ajutor social transferat) au fost constatate cazuri de neexcludere din listele respective a 6 persoane decedate, din care la DAS a sect.Centru, Chişinău – 2 (1 persoană fiind menţinută în listă 3 luni după deces); DAS Călăraşi – 3; SAS Străşeni – 1. Lipsa controalelor adecvate la nivel de Direcţii/Secţii asistenţă socială şi protecţie a familiei contribuie la formarea soldurilor neridicate şi aflate în conturile instituţiei financiare.

♦ Asistentul social are un rol dublu: este responsabil de identificarea persoanelor care au nevoie de ajutor social, acordarea suportului la întocmirea cererii pentru acordarea ajutorului social, precum şi de evaluarea situaţiei/verificarea datelor comunicate de solicitant în cerere, în cadrul vizitei la domiciliu, şi întocmirea anchetei sociale. În lipsa procedurilor de control adecvate şi a unui sistem de monitorizare bine stabilit, acest fapt condiţionează prezenţa riscului de fraudare a sistemului.

Pentru consolidarea activităţilor de control recomandăm:

8. Ministerului şi CNAS – să asigure securizarea aplicaţiilor informaţionale ale DAS/SAS, precum şi să găsească o modalitate mai eficientă şi mai sigură de schimb electronic al informaţiilor părţilor implicate în proces.

9. DAS/SAS – să asigure înştiinţarea tuturor solicitanţilor de ajutor social referitor la decizia luată în conformitate cu prevederile regulamentare, prin aceasta sporind transparenţa procesului.

10. Şefilor DAS/SAS – la luarea deciziei despre acordarea sau neacordarea ajutorului social – să respecte procedura prevăzută de regulament, aprobînd-o prin ordin.

11. DAS/SAS – să asigure verificarea familiilor beneficiare de ajutor social, prin confruntarea cu datele despre persoanele decedate, cu efectuarea, după caz, a recalculului mărimii ajutorului social şi ajustării listelor de plată.

12. Ministerului – să reexamineze fişa-cadru a postului asistentului social, pentru a asigura responsabilizarea în exercitarea atribuţiilor care le revin, cu înlăturarea rolului dublu al acestuia.

Informare şi comunicare

Informarea şi comunicarea este vitală pentru ca entitatea să-şi desfăşoare şi să-şi controleze activitatea. Managerii entităţii au nevoie de acces la o comunicare relevantă, completă, credibilă, corectă şi la timp referitor la evenimentele interne şi externe. Conducerea are nevoie de datele operaţionale şi financiare pentru a stabili dacă acestea corespund planurilor anuale de activitate şi planurilor strategice ale entităţii şi a realiza obiectivele de răspundere, precum şi pentru utilizarea eficace şi eficientă a resurselor.

Este necesar de îmbunătăţit procesul de informare şi comunicare

Rapoartele statistice care conţin date despre acordarea ajutorului social sînt generate de modulul M-SAS în aspect teritorial. Acestea se prezintă la Direcţia de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor a Ministerului. Pentru perioada din decembrie 2008 şi pînă în septembrie 2009 prezentarea rapoartelor nu era oficializată. Nu toate DAS/SAS au prezentat rapoartele statistice. Prin Ordinul ministrului protecţiei sociale, familiei şi copilului nr.74 din 08.09.2009, a fost stabilită responsabilitatea Direcţiilor/Secţiilor asistenţă socială şi protecţie a familiei de a prezenta lunar Ministerului rapoartele statistice, pînă la data de 5 a lunii următoare. Cu toate acestea, nu este asigurată prezentarea rapoartelor de către toate DAS/SAS. Ca urmare, la nivel de Minister nu este posibilă generalizarea rapoartelor statistice, iar datele acestora nu sînt utilizate.

În scopul întocmirii rapoartelor statistice pe ţară, Ministerul utilizează dările de seamă privind plata ajutorului social, prezentate lunar de CNAS.

Recomandări Ministerului:

13. Să întreprindă măsurile ce se impun pentru înlăturarea cauzelor de neprezentare a rapoartelor statistice de către DAS/SAS.

14. Să utilizeze pe deplin datele obţinute de la CNAS şi DAS/SAS pentru monitorizarea şi evidenţierea riscurilor.

Monitorizare

Deoarece controlul intern este un proces dinamic care trebuie să fie adaptat în permanenţă la riscuri şi schimbările cu care se confruntă instituţia, monitorizarea sistemului de control intern este necesară pentru a se asigura că controlul intern este racordat la obiectivele, mediul, resursele şi riscurile care au suferit unele modificări. Monitorizarea include managementul şi supravegherea permanentă a activităţilor, comparaţiile, reconcilierile, precum şi alte acţiuni ale angajaţilor în îndeplinirea sarcinilor lor.

Monitorizarea trebuie îmbunătăţită

Monitorizarea şi evaluarea procesului de implementare a Legii cu privire ajutorul social s-a efectuat atît de Minister, cît şi de alte organe. Astfel, în iulie 2009, Ministerul a efectuat o evaluare internă în cadrul a 2 raioane, în mai-august 2009, Serviciul Control Financiar şi Revizie a exercitat o misiune de audit intern “Evaluarea organizării asistenţei sociale la nivel teritorial şi local, în special a ajutoarelor sociale şi materiale”. Concomitent, proiectul “Abordarea nevoilor grupurilor vulnerabile ale populaţiei din Republica Moldova”, implementat de Consorţiul Conseil Santи şi Sofreco &Adecri şi proiectul DFID/SIDA “Suport în prestarea serviciilor de asistenţă socială eficiente şi durabile”, implementat de Consorţiul Oxford Policy Management, Every Ghild Moldova, acordă suport în implementarea şi monitorizarea rezultatelor aplicării legii. Pînă la momentul actual, nu a fost creată Inspecţia socială, care urmează să evalueze şi să monitorizeze procesul de implementare a legii. Mai mult decît atît, Direcţia de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor a Ministerului nu are responsabilităţi clar definite în domeniul ajutorului social şi a efectuat puţine activităţi de monitorizare.

♦ Potrivit art.18 alin.2 lit.c) din Legea cu privire la ajutorul social, Guvernul, în timp de 6 luni (pînă în ianuarie 2009), urma să elaboreze cadrul legal şi să creeze condiţiile necesare pentru instituirea în subordinea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a Inspecţiei sociale, care va evalua şi va monitoriza procesul de implementare a Legii cu privire la ajutorul social. Deşi prin Hotărîrea Guvernului nr.1178 din 17.10.2008⁶ în lista instituţiilor din subordinea Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului a fost inclusă Inspecţia socială, de fapt aceasta n-a fost constituită.

________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1178 din 17.10.2008 “Pentru aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.283 din 14 martie 2007”.

♦ Conform pct.67 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, monitorizarea implementării reglementărilor cu privire la ajutorul social se efectuează la nivel central de către Minister, iar la nivel local – de către Direcţia/Secţia asistenţă socială şi protecţie a familiei. Potrivit organigramei, în structura Ministerului este Direcţia de analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, iar Regulamentul acestei Direcţii nu prevede responsabilitatea pentru monitorizarea implementării Legii cu privire la ajutorul social. Totodată, şi la nivelul DAS/SAS nu este asigurată monitorizarea adecvată a procesului de acordare a ajutorului social.

♦ Pînă la adoptarea noii structuri (noiembrie 2009), Ministerul nu a avut o subdiviziune a auditului intern, acesta fiind efectuat de Serviciul Control Financiar şi Revizie pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Recomandări Ministerului:

15. Să urgenteze procesul de creare a Inspecţiei sociale şi să asigure funcţionalitatea acesteia.

16. Să delimiteze responsabilităţile Ministerului, Inspecţiei sociale şi DAS/SAS în cadrul monitorizării procesului de acordare a ajutorului social.

ESTE NECESAR DE A ÎMBUNĂTĂŢI SISTEMUL DE PLATĂ A AJUTORULUI SOCIAL

În scopul efectuării plăţilor de ajutor social, CNAS a contractat Banca de Economii. Deşi achitarea ajutorului social a fost efectuată în medie la nivel de 98,3% şi soldurile de mijloace la finele lunii fluctuează, există tendinţa, de la începutul implementării Legii cu privire la ajutorul social, că la bancă se acumulează sume mari de ajutor social neridicat. Aceste mijloace nu sînt ridicate de beneficiari în termen cît mai aproape de data transferării lor la bancă. Motivele identificate care au influenţat asupra formării soldurilor sînt:

♦ întîrzierile în finanţarea ajutorului social în lunile ianuarie, iulie, august şi septembrie, care nu oferă băncii timp suficient pentru a efectua plăţile;

♦ neridicarea banilor de către beneficiari;

♦ neîntreprinderea măsurilor respective de către părţile antrenate în procesul de acordare a ajutorului social pentru reducerea soldurilor şi achitarea operativă a ajutorului social.

Resursele financiare publice trebuie utilizate în cel mai eficient mod posibil. CNAS efectuează plata ajutorului social prin intermediul subdiviziunilor Băncii de Economii, în baza Acordurilor privind plata ajutorului social nr.683 din 28.10.2008 în vigoare pînă la 31.12.2008 şi nr.9 din 13.01.2009 – pentru anul 2009. De la momentul implementării Legii cu privire la ajutorul social, soldurile de ajutor social deţinute de Banca de Economii şi neridicate de beneficiari sînt semnificative. Astfel, la 31.10.2009, soldul de ajutor social neridicat de către 1870 de beneficiari constituia 1493,5 mii lei. Numai la cele 7 entităţi auditate s-au înregistrat beneficiari care nu şi-au ridicat ajutorul social, la 30.09.2009, în sumă totală de 467,8 mii lei, inclusiv în raioanele Floreşti – 263,8 mii lei, Călăraşi – 86,5 mii lei, Anenii Noi – 52,0 mii lei, Străşeni – 29,1 mii lei, sect.Rîşcani, mun.Chişinău – 20,2 mii lei, sect.Centru, mun.Chişinău – 11,6 mii lei şi în raionul Rezina – 4,6 mii lei. Dinamica privind numărul de beneficiari şi suma soldurilor de ajutor social acordat şi neridicat este reflectată în Diagrama nr.2.

Sursă: Informaţia CNAS

Conform prevederilor pct.49 şi pct.50 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social şi clauzelor Acordului semnat de Minister şi CNAS, Direcţiile/Secţiile municipale/raionale urmau să prezinte listele de plată a ajutorului social pînă la data de 2 a fiecărei luni CTAS, care mai apoi trebuia să le introducă în Sistemul Informaţional al CNAS nu mai tîrziu de data de 5 a fiecărei luni. De fapt, analizînd informaţia CNAS, s-a constatat că DAS/SAS în unele luni n-au prezentat în termenele stabilite informaţia respectivă, iar CTAS a introdus această informaţie cu întîrziere. Evoluţia prezentării informaţiei de către DAS/SAS, înregistrărilor beneficiarilor de ajutor social în Sistemul Informaţional al CNAS şi finanţării ajutorului social, în perioada decembrie anul 2008 – octombrie 2009, precum şi sumele neridicate de către beneficiari sînt reflectate în Tabelul nr.1.

În medie lunar, suma ajutorului social neridicat de către beneficiari, în această perioadă, a variat de la 41,1 mii lei în decembrie 2008 pînă la 5343,7 mii lei – în octombrie 2009.

CNAS, confirmînd că toate CTAS au introdus datele relevante pentru plata lunară a ajutorului social, completează lista de plată la nivel naţional şi urmează să transfere mijloacele financiare Băncii de Economii pînă la data de 15 a fiecărei luni. La procedura de achitare a plăţilor de ajutor social a influenţat prezentarea cu întîrziere de către unele DAS/SAS către CTAS a listelor de plată şi, respectiv, introducerea lor în Sistemul Informaţional al CNAS, fapt ce a dus la transferarea cu întîrziere a mijloacelor băneşti la Banca de Economii. Referitor la DAS/SAS auditate, reieşind din analiza interviurilor cu şefii acestora, situaţia se prezintă astfel: întîrzierile pe raioanele Floreşti, Anenii Noi au avut loc din cauza că listele de plată a ajutorului social pe lunile decembrie şi ianuarie au fost prezentate la Minister, şi nu la CTAS, iar în raioanele Străşeni şi Călăraşi – din cauza unor erori în programul informaţional.

Deşi CNAS, prin Ordinul nr.243-D din 10.12.2008, a organizat seminare de instruire a specialiştilor CTAS şi DAS/SAS privind organizarea procesului de lucru la plata ajutorului social, CTAS sect.Centru a explicat că întîrzierea introducerii informaţiei în Sistemul Informaţional al CNAS în lunile ianuarie-martie a avut loc din motivul lipsei unui regulament, a procesului tehnologic nereglementat şi a nepregătirii specialiştilor corespunzători.

Generalizînd informaţia de neridicare a ajutorului social de la Banca de Economii, la situaţia din 30.09.2009, echipa de audit a stabilit diverse motive, potrivit cărora 180 de beneficiari nu au ridicat banii pînă la finele lunii septembrie 2009, principalele fiind:

• 20 de beneficiari au fost bolnavi şi nu s-au putut deplasa la bancă;

• 18 beneficiari nu mai locuiau la adresa indicată la acordarea ajutorului social, şi-au schimbat viza de reşedinţă şi nu dispuneau de buletin de identitate;

• 7 beneficiari au fost incluşi de două ori în lista de plată;

• 7 beneficiari au vrut să ridice banii pentru mai multe luni odată, fiindcă suma era mică;

• 7 beneficiari au declarat că au uitat să primească ajutorul social;

• 6 beneficiari nu au ştiut că au de primit ajutor social;

• 6 beneficiari nu şi-au primit banii din cauza decesului;

• 4 beneficiari au declarat că nu au ştiut cînd agentul Băncii de Economii o să fie în teren;

• 3 beneficiari erau plecaţi peste hotare;

• 102 beneficiari n-au ridicat banii din alte motive.

Cu toate că Banca de Economii prezenta în format electronic la CNAS, pînă la data de 7 a fiecărei luni, listele beneficiarilor care au primit ajutorul social în luna precedentă, CTAS nu prezenta această informaţie DAS/SAS. Din explicaţiile preşedintelui CNAS, dna M.Borta, “CNAS a fost dispusă să transmită raportul în cauză, însă DAS/SAS nu aveau posibilitate, din punct de vedere tehnic, să citească informaţia respectivă în formatul stabilit “DBF””. Începînd cu luna octombrie 2009, după intervenirea CNAS şi a Ministerului, informaţia respectivă se prezintă DAS/SAS, însă acestea nu le examinează pentru întreprinderea măsurilor orientate spre ridicarea operativă a plăţilor.

Astfel, soldurile de mijloace neridicate de beneficiari şi gestionate de Banca de Economii denotă ineficienţa utilizării banilor publici destinaţi acordării ajutorului social. În acest context, soldurile de mijloace neridicate de către unii beneficiari de ajutor social relevă că nu toţi beneficiarii utilizează ajutorul social acordat de stat pentru acoperirea minimului garantat. CNAS, pentru perioada decembrie 2008 – noiembrie 2009, a achitat Băncii de Economii comisioane aferente serviciilor prestate în sumă de 850,2 mii lei, în timp ce, potrivit acordului încheiat, instituţia financiară n-a avut obligaţia de a achita dobîndă pentru mijloacele publice aflate în sold.

Recomandări:

17. DAS/SAS să asigure prezentarea la timp a listelor de plată a ajutorului social, iar CNAS să introducă, în termenul stabilit, listele respective în Sistemul Informaţional.

18. Ministerul, DAS/SAS şi CNAS să monitorizeze plata ajutorului social transferat, identificînd cauzele neridicării acestuia şi să întreprindă măsuri pentru ridicarea banilor de către beneficiari de la Banca de Economii, asigurînd o utilizare eficientă a banilor publici.

ACORDAREA AJUTORULUI SOCIAL BENEFICIARILOR AL CĂROR STATUT DE ŞOMER SE SCHIMBĂ ŞI CARE AR PUTEA SĂ NU MAI FIE ELIGIBILI PENTRU A PRIMI AJUTOR

Deşi Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei verifică iniţial dacă solicitanţii care depun cerere pentru a primi ajutor social (inclusiv membrii familiilor acestora) sînt înregistraţi ca şomeri, ulterior nu verifică în fiecare lună dacă aceste persoane figurează în continuare în lista şomerilor. Listele nu sînt verificate din cauză că Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei ale raioanelor primesc listele de şomeri de la ANOFM cu întîrziere, ceea ce nu permite verificarea (confruntarea) lor, iar Direcţiile de asistenţă socială din mun.Chişinău nu primesc listele cu informaţia actualizată. Neverificînd continuitatea statutului de şomer al beneficiarilor planificaţi pentru a primi ajutor social, există riscul ca să fie efectuate plăţi persoanelor care nu mai sînt eligibile.

În fiecare lună, înainte de pregătirea şi transmiterea listei beneficiarilor eligibili pentru plata ajutorului social, Direcţiile municipale şi Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei ar trebui să verifice şi să confrunte lista beneficiarilor cu lista actualizată a şomerilor, primită de la Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă. Verificarea urmează a fi efectuată pentru a stabili prezenţa în liste a tuturor membrilor familiei declaraţi ca şomeri, iar în caz dacă beneficiarul îşi pierde statutul de şomer – să fie stopată plata ajutorului social.

Ministerul şi ANOFM au semnat, la 19.12.2008, un Acord de colaborare, care prevede că listele actualizate ale şomerilor vor fi prezentate structurilor teritoriale de asistenţă socială de către Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în prima zi lucrătoare a fiecărei luni. Însă Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă nu prezintă Direcţiilor municipale şi Direcţiilor/Secţiilor raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei informaţia necesară (listele actualizate ale persoanelor înregistrate ca şomeri) în termenele stabilite de Acord şi în temeiul pct.66 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.

În 5 raioane auditate s-a stabilit că Agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă nu transmiteau listele actualizate ale persoanelor înregistrate ca şomeri în timp util ca Direcţiile/Secţiile raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei să verifice lista de beneficiari cu cea a şomerilor, pînă la întocmirea şi prezentarea listelor de plată la CTAS.

La cele două Direcţii asistenţă socială din mun.Chişinău auditate, Agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă a mun.Chişinău nu a prezentat listele actualizate ale şomerilor, după cum este prevăzut, însă prezenta listele persoanelor noi, înregistrate în luna precedentă. Astfel, cele două Direcţii nu pot verifica listele de plată a ajutorului social beneficiarilor cu informaţia curentă privind şomerii.

Din motiv că Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei nu pot verifica listele de plată a ajutorului social beneficiarilor cu listele curente privind persoanele neangajate, există riscul efectuării de plăţi beneficiarilor care nu mai sînt eligibili pentru ajutorul social, persoanelor care ar putea fi angajate în cîmpul muncii. De exemplu:

• în raionul Anenii Noi, în perioada octombrie 2008 – septembrie 2009, s-au depistat 41 de cazuri de plată a ajutorului social beneficiarilor, care nu se mai regăseau în lista şomerilor, în sumă de 34,3 mii lei;

• în raionul Floreşti, în 8 asemenea cazuri, suma achitată beneficiarilor neeligibili a constituit 22,2 mii lei;

• în raionul Călăraşi s-au depistat 3 cazuri, suma achitată fiind de 10,1 mii lei;

• în sect.Rîşcani, mun.Chişinău – 10 cazuri, suma achitată constituind 23,7 mii lei;

• În raionul Rezina – 6 cazuri, suma fiind de 6,7 mii lei.

Recomandări:

19. Ministerului şi ANOFM să elaboreze noi proceduri, care să asigure structurile de asistenţă socială să primească listele actualizate ale şomerilor în timp util, pentru a permite asistenţilor sociali să verifice ca beneficiarii planificaţi pentru plată să se afle în continuare pe lista şomerilor.

20. Ministerul, în comun cu CNAS, precum şi cu DAS/SAS, să întreprindă măsuri pentru returnarea ajutorului social acordat neregulamentar beneficiarilor.

UNELE IMPEDIMENTE ÎN BENEFICIEREA DE AJUTOR SOCIAL

Modalitatea de calcul a venitului de la utilizarea terenurilor agricole necesită a fi revizuită, deoarece nu determină venitul real obţinut şi are un impact direct asupra deciziei privind acordarea ajutorului social. În acelaşi timp, necesită a fi definită noţiunea de “angajat pe cont propriu în agricultură”, în scopul excluderii posibilităţii de descurajare a unor persoane de a căpăta un loc de muncă în schimbul obţinerii ajutorului social.

La determinarea „gospodăriei comune” şi “gospodăriei separate”, asistentul social, în procesul de examinare a cererilor de acordare a ajutorului social, se confruntă cu probleme legate de componenţa, reşedinţa şi domiciliul familiei.

Femeile însărcinate din categoria de şomeri nu nimeresc sub incidenţa legii începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, pe motiv că cadrul legal nu determină statutul acestora pe perioada respectivă.

Unele autorităţi ale administraţiei publice locale limitează neîntemeiat dreptul la obţinerea ajutorului social prin refuzul de a elibera solicitanţilor restanţieri la plata impozitelor locale certificatele necesare pentru obţinerea ajutorului social.

Asistenţii sociali au opinii diferite asupra utilizării indicatorilor de bunăstare: unii au afirmat că aceştia nu sînt utili la evaluarea corectă şi obiectivă a solicitanţilor, alţii dimpotrivă au declarat că indicatorii de bunăstare sînt relevanţi pentru a determina nivelul de trai al solicitantului.

Modalitatea de evaluare a venitului obţinut de la utilizarea terenurilor agricole nu determină venitul real obţinut

Potrivit pct.26 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, pentru determinarea veniturilor obţinute din activitatea agricolă a familiilor deţinătoare de loturi de pămînt pe lîngă casă şi terenuri situate în extravilan proprietate sau luate în arendă se utilizează venitul net al unei gospodării ţărăneşti şi auxiliare, calculat în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.514 din 10.05.2007⁷. Conform acestora, venitul net normat în agricultură a fost stabilit pentru zonele Nord, Centru şi Sud.

________________

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007 “Privind aprobarea unor acte normative” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007).

Auditul efectuat în 5 raioane a constatat că o parte din terenurile agricole sînt prelucrate de gospodăriile agricole mari, care arendează terenurile de la persoanele fizice. Analizînd cererile unor beneficiari de ajutor social în care sînt indicate terenurile agricole din extravilan, s-a constatat că în toate cererile de ajutor social terenul agricol este inclus în pct.52 din cerere (teren agricol deţinut) şi se ia în consideraţie la calcularea veniturilor familiei, indiferent de modul de prelucrare a acestuia. Deşi pct.48 din cerere prevede indicarea venitului obţinut din darea de arendă a locuinţelor sau a terenului agricol în ultimele 12 luni, acesta nu se completează, cu toate că unii beneficiari pentru anul 2008 au obţinut aşa venituri. Astfel, se consideră necesară ajustarea conţinutului cererii la prevederile Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.

În cadrul auditului efectuat în raionul Floreşti, în urma analizei calculelor ajutorului social acordat la 5 beneficiari, s-a constatat că veniturile lunare din terenurile deţinute, calculate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.514 din 10.05.2007, au constituit de la 326 pînă la 919 lei, însă veniturile lunare obţinute în realitate de la darea în arendă a acestor terenuri unei societăţi cu răspundere limitată au constituit de la 16,6 lei pînă la 41,5 lei. Ca rezultat, aceşti 5 beneficiari primesc ajutor social mai mic.

În raionul Rezina 17 asistenţi sociali din 20 intervievaţi, 2 beneficiari de ajutor social (10% din cei intervievaţi) şi 5 solicitanţi cărora li s-a refuzat acordarea ajutorului social (25% din cei intervievaţi) au răspuns că veniturile de la deţinerea terenurilor agricole nu sînt evaluate real.

În raionul Anenii Noi 7 din 36 de solicitanţi de ajutor social cărora le-a fost refuzată acordarea acestuia au afirmat că au avut probleme legate de primirea ajutorului social din cauza terenurilor deţinute.

În raionul Străşeni 19 (95,0%) solicitanţi de ajutor social din 20 intervievaţi au afirmat că venitul fiecărui membru al familiei depăşeşte limita de 430 lei din cauza cotei de pămînt neprelucrat, fiindcă a fost luat în calcul venitul net normat în agricultură, dar nu cel real.

Pe de altă parte, “terenurile agricole” pot crea probleme cu un impact de descurajare a persoanelor apte de muncă. Astfel, pct.7.9 din “Instrucţiunea administrativă. Cererea pentru acordarea ajutorului social”, aprobată prin Ordinul Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului nr.78 din 31.10.2008 prevede că toţi adulţii din familie care prelucrează terenul agricol propriu sînt consideraţi angajaţi în cîmpul muncii.

La depunerea cererilor pentru acordarea ajutorului social familiile deţinătoare de teren pe lîngă casă (cîte 1-2 membri adulţi) au fost determinate că statutul lor ocupaţional este “angajat pe cont propriu în agricultură”. De fapt, nu există nici un act normativ, care ar defini noţiunea de “angajat pe cont propriu în agricultură”.

În raionul Floreşti au fost stabilite cazuri cînd beneficiarilor care au în proprietate terenuri pe lîngă casă şi în extravilan li s-a atribuit statutul de “angajat pe cont propriu în agricultură”, deşi terenurile din extravilan erau transmise în arendă. Ca rezultat, familiile cu persoane apte de lucru vor beneficia de ajutoare sociale şi ar putea fi descurajate de a căpăta un loc de muncă.

Asistentul social se confruntă cu problema utilizării noţiunilor de “gospodărie comună” şi “gospodării separate”

În conformitate cu pct.6 şi pct.7 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, dreptul la ajutor social o are solicitantul sau reprezentantul legal al familiei, prin depunerea cererii pentru acordarea ajutorului social, care urmează să fie semnată de toţi membrii adulţi ai familiei. Potrivit pct.1 din Regulament, noţiunea de “familie” este definită astfel – două sau mai multe persoane, care locuiesc în comun, indiferent dacă au sau nu relaţii de rudenie, însă menţin o gospodărie comună. Concomitent, spre deosebire de Legea cu privire la ajutorul social, prevederile Regulamentului menţionat definesc şi noţiunea de “familii separate” – două sau mai multe familii care locuiesc la aceeaşi adresă, au bugete diferite (conturi personale pentru plata serviciilor locativ-comunale) şi nu gospodăresc în comun.

În aplicarea corectă a acestor definiţii, asistentul social, la examinarea cererilor de acordare a ajutorului social, se confruntă cu probleme legate de componenţa, reşedinţa şi domiciliul familiei. Certificatul despre componenţa familiei nu întotdeauna corespunde situaţiei reale a membrilor familiei. În prezent o mare parte din asistenţii sociali stabilesc componenţa familiei numai pe baza certificatului de componenţă a familiei şi pe criteriul locuinţei comune, pe cînd veniturile s-ar putea să nu fie gospodărite în co

Un beneficiar fără viză de reşedinţă în mun.Chişinău a obţinut certificatul despre componenţa familiei de la o întreprindere municipală de gestionare şi exploatare a locuinţelor, în baza căreia i-au fost stabilite plăţi de ajutor social pentru o perioadă de 12 luni în sumă de 12594,0 lei, din care pentru 8 luni beneficiarului i-a fost achitată suma de 8746,0 lei. Acest beneficiar ar putea obţine certificatul despre componenţa familiei şi la locul de reşedinţă unde ar putea beneficia de asemenea de ajutor social.

În timpul auditului efectuat la Direcţia asistenţă socială a sect.Rîşcani, mun.Chişinău, s-au constatat 2 cazuri de depunere a cererilor de către mamele a 2 tineri căsătoriţi. În afară de faptul că în fiecare cerere aceste 2 persoane au fost incluse separat, în cereri a fost inclus şi copilul acestora. Drept urmare, a fost majorată componenţa ambelor familii beneficiare şi a fost calculat nejustificat ajutor social, pentru o perioadă de 6 luni, a cîte 5676 lei fiecărui beneficiar, fiind achitaţi cîte 1892 lei.

Astfel, din numărul de 153 de asistenţi sociali intervievaţi, 37 au informat că la examinarea cererilor de acordare a ajutorului social se confruntă cu aceste probleme.

Femeile însărcinate din categoria de şomeri nu cad sub incidenţa legii începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină

Conform legislaţiei privind şomerii, femeile însărcinate sînt excluse, începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, din categoria de şomeri din motiv că sînt “inapte de muncă” în baza certificatului medical. Deoarece acestea nu se vor mai regăsi în listele şomerilor, DAS/SAS nu au temei pentru a le acorda ajutor social, astfel persoanele respective nu vor putea beneficia de ajutor social.

Exemplificăm, în acest context, că în raionul Floreşti 6 asistenţi sociali intervievaţi au declarat că în documentele de confirmare a situaţiilor prevăzute în actele legislative pentru determinarea dreptului la ajutor social nu se regăsesc femeile însărcinate. Aceasta se întîmplă din motiv că, potrivit legislaţiei privind şomerii, femeile însărcinate cu certificat medical, care confirmă faptul “inaptă de muncă”, pînă la naşterea copilului sînt excluse, începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, din categoria de şomeri. După excluderea din lista şomerilor aceste persoane nu corespund condiţiilor legii prevăzute la art.5, care acordă dreptul la ajutor social.

Unele autorităţi publice locale refuză neîntemeiat eliberarea actelor

Pct.62 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social prevede că actele confirmative necesare pentru solicitarea ajutorului social se eliberează de organele abilitate în mod gratuit. În pofida acestui fapt, în raionul Călăraşi asistenţii sociali au informat că unele autorităţi publice locale împiedică eliberarea certificatelor despre proprietate sau componenţa familiei pe motiv că solicitanţii care s-au adresat au restanţe la impozitele şi taxele locale. Urmare acestui fapt, autorităţile administraţiei publice locale menţionate limitează neîntemeiat dreptul la obţinerea ajutorului social.

Unele cereri n-au fost examinate în termenul stabilit

În conformitate cu pct.14 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, decizia de acordare a ajutorului social sau de neacordare a ajutorului social este adoptată de şeful DAS/SAS în termen de 15 zile lucrătoare din data depunerii cererii, prin emiterea unui ordin.

În raionul Călăraşi, în luna august 2009, au fost depistate 24 de cazuri de nerespectare a termenelor stabilite de adoptare a deciziilor de acordare a ajutorului social. Responsabilii au explicat că aceasta a avut loc în perioada aflării lor în concediile de odihnă. Ca rezultat, acordarea de ajutor social s-a efectuat cu întîrzieri.

Totodată, 53 de asistenţi sociali au declarat că cererea este complicată pentru unii solicitanţi, datorită cărui fapt ea este îndeplinită cu întîrziere de către asistentul social. Aceasta necesită mai mult timp pentru acordarea ajutorului în completarea cererii.

Cu privire la indicatorii de bunăstare

În raionul Străşeni 19 din 31 de asistenţi sociali intervievaţi au o atitudine negativă faţă de indicatorii de bunăstare, afirmînd că aceştia nu sînt utili la evaluarea corectă şi obiectivă a solicitanţilor, constituind doar un obstacol în posibilitatea de a beneficia de ajutor social. Totodată, 4 asistenţi sociali consideră că aceşti indicatorii sînt bineveniţi pentru o evaluare mai obiectivă a situaţiei solicitanţilor.

În raionul Floreşti 12 asistenţi sociali au afirmat că în unele cazuri nu sînt declarate obiectele prevăzute la indicatorii de bunăstare: majoritatea tranzacţiilor la procurarea automobilelor se efectuează prin procură şi asistentul social este pus într-o situaţie dificilă la verificarea obiectului menţionat în cerere. La fel şi în raionul Rezina 17 asistenţi sociali au declarat că indicatorii de bunăstare sînt relevanţi pentru a determina nivelul de trai al solicitantului. Nu este echitabil că unii solicitanţi nu indică în cerere deţinerea în proprietate a tehnicii agricole, în unele cazuri obiectele durabile sînt înregistrate după alt proprietar.

Alte constatări

În raionul Anenii Noi la 4 beneficiari le-au fost acordate şi plătite de două ori ajutoare sociale în sumă totală de 7,1 mii lei. În raionul Floreşti la 4 beneficiari care au plecat din localitatea respectivă nu s-a stopat plata ajutorului social în sumă totală de 11,0 mii lei.

În raionul Străşeni în 29 de sate Banca de Economii S.A., nedispunînd de subdiviziuni în teritoriul respectiv, a contractat, pentru efectuarea plăţilor de ajutor social, 6 asistenţi sociali, precum şi perceptori de impozite, alţi specialişti care activează în aceste localităţi. Această situaţie creează riscul ca ajutorul social primit de beneficiar să fie direcţionat primordial în scopurile indicate de aceste persoane, lipsind beneficiarul de a lua independent decizia de utilizare a mijloacelor ajutorului social.

În raionul Rezina 15 asistenţi sociali intervievaţi (75%) au informat despre imposibilitatea verificării de către asistenţii sociali a informaţiei declarate de solicitant cu privire la veniturile ocazionale şi sezoniere, transferurile de peste hotare, economiile în bani în bancă sau în orice altă instituţie financiară.

Recomandări Ministerului:

21. Să înainteze în comun cu alte autorităţi interesate propuneri privind modul de determinare a veniturilor obţinute din folosirea terenului agricol, asigurînd o evaluare cît mai aproape de veniturile reale.

22. Să se pronunţe asupra statutului persoanelor “angajate pe cont propriu în agricultură”.

23. Să concretizeze prevederile Instrucţiunii cu privire la cererea de ajutor social privind introducerea informaţiei referitor la statutul ocupaţional al solicitantului de ajutor social.

24. Să aducă claritate noţiunii de “familie” prin prisma noţiunilor de “gospodării comune” şi “gospodării separate” şi interacţiunea lor cu componenţa, domiciliul şi reşedinţa familiei.

25. Să examineze oportunitatea acordării dreptului de a obţine ajutor social femeilor din categoria de şomeri începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, prin prisma criteriilor de eligibilitate.

26. Să atenţioneze organele administraţiei publice locale asupra respectării drepturilor beneficiarilor în contextul Legii cu privire la ajutorul social.

27. DAS/SAS să asigure respectarea întocmai a termenelor de examinare a cererilor de acordare a ajutorului social, organizînd substituirea persoanelor aflate în concedii cu alt personal pregătit.

28. Să asigure verificarea autenticităţii informaţiei prezentate de către beneficiar în cererea de acordare a ajutorului social la domiciliu, prin întocmirea anchetei sociale (componenţa familiei şi indicatorii de bunăstare), iar în comun cu alte autorităţi – verificarea veniturilor obţinute de familie.

29. Să înainteze propuneri de îmbunătăţire a mecanismului de acordare a ajutorului social, prin modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social şi prin ajustarea conţinutului cererii la prevederile acestuia.

ANEXE

Anexa nr.1

Participanţii la procesul de acordare a ajutorului social

Anexa nr.2

Domeniul de aplicare şi metodologia

Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a realizat acest audit pentru a determina dacă sînt probleme care împiedică implementarea Legii cu privire la ajutorul social şi dacă sînt, atunci ce acţiuni trebuie întreprinse pentru a soluţiona aceste probleme. Auditul respectiv a cuprins activităţile legate de implementarea Legii cu privire la ajutorul social începînd cu 1 octombrie 2008 şi pînă în noiembrie 2009.

Activităţile de audit au fost desfăşurate la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Casa Naţională de Asigurări Sociale; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Banca de Economii S.A.; Direcţiile/Secţiile asistenţă socială şi protecţie a familiei din 5 raioane (Anenii Noi, Străşeni, Rezina, Floreşti şi Călăraşi) şi la 2 Direcţii asistenţă socială din mun.Chişinău (sect.Rîşcani şi sect.Centru). Cele 7 DAS/SAS au fost selectate în urma analizării informaţiilor privind numărul de beneficiari de ajutor social, acordarea, plata ajutorului social, existenţa soldurilor neridicate de ajutor social; datelor statistice privind numărul populaţiei stabilite în republică, în aspectul unităţilor administrativ-teritoriale şi contextului în domeniu (auditarea de către experţi străini a procesului de implementare a Legii cu privire la ajutorul social):

♦ ţinînd cont de realizarea în paralel cu experţii internaţionali a activităţilor de verificare a implementării Legii cu privire la ajutorul social în mun.Bălţi, raioanele Ialoveni şi Leova, au fost selectate UAT – “oglinzi”, ca criteriu servind numărul total al populaţiei. Astfel, reieşind din datele statistice referitor la numărul populaţiei, pentru r-nul Ialoveni a fost stabilit r-nul Străşeni, pentru r-nul Leova – r-nul Rezina, pentru Bălţi – sect.Rîşcani, mun.Chişinău;

♦ reieşind din numărul de beneficiari de ajutor social:

- cel mai mare număr – r-nele Floreşti şi Călăraşi, şi

- cel mai mic număr (sect.Centru, mun.Chişinău);

♦ în baza soldului mare de ajutor social neridicat – r-nul Anenii Noi.

Metodologia

Pentru a realiza obiectivul de audit:

• Am analizat cadrul legislativ care reglementează ajutorul social.

• Ne-am întîlnit cu persoane cu funcţii de răspundere de la Minister, CNAS, Banca de Economii S.A. şi ANOFM, pentru a obţine o înţelegere asupra structurii de management al procesului de acordare a ajutorului social şi rolului şi responsabilităţilor diferitelor DAS/SAS, asupra modului de plată şi altor aspecte ce ţin de acordarea ajutorului social;

• La cele 5 Direcţii/Secţii raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei şi la cele 2 Direcţii municipale asistenţă socială am intervievat şefii de Direcţii/Secţii, pentru a înţelege structura acestora; pentru a obţine informaţie despre numărul de cereri procesate, numărul de cereri respinse, populaţia deservită de Direcţiile/secţiile raionale şi Direcţiile municipale; viziunile acestora asupra problemelor care împiedică implementarea Legii cu privire la ajutorul social.

• Suplimentar, am întreprins la fiecare din entităţile auditate următoarele activităţi de audit:

- Am intervievat asistenţii sociali desemnaţi în fiecare entitate, pentru a discuta despre funcţiile lor; studii, instruire şi experienţă; problemele cu care se confruntă; volumul de lucru; viziunile asupra problemelor cu care se confruntă în procesul actual de acordare a ajutorului social. În total am intervievat 153 de asistenţi sociali din 181 care activează în Direcţiile/Secţiile vizitate.

- Am intervievat asistenţii sociali cărora li s-au atribuit sarcini de operator (introducerea datelor din cerere în modulul computerizat pentru calificarea solicitanţilor de ajutor social), pentru a discuta rolul şi responsabilităţile cu privire la funcţia de operator; securitatea modulului computerizat; viziunile privind caracterul adecvat al modulului computerizat; modalitatea de raportare Ministerului a informaţiei privind procesarea cererilor şi tipul de comentarii (dacă a fost cazul) primite cu privire la modul de raportare; precum şi pentru a determina caracterul adecvat al controalelor interne asupra procesării cererilor.

- Am intervievat beneficiari de ajutor social, selectaţi aleatoriu, pentru a obţine opiniile lor asupra procesului (timp util, documentaţie necesară, caracterul adecvat al asistenţei oferite în completarea cererii de ajutor social etc.), problemelor cu care se confruntă, primirii la timp a plăţilor de ajutor social. În total am intervievat 125 de beneficiari.

- Am intervievat un număr de solicitanţi, selectaţi aleatoriu, cererile cărora au fost respinse, pentru a discuta despre motivul de respingere a cererii, despre informarea la timp referitor la faptul că cererea le-a fost respinsă, despre acordul sau dezacordul cu motivele pentru care cererea lor a fost respinsă şi dacă au contestat decizia de refuz, şi dacă da, ce s-a întîmplat ulterior. În total am intervievat 108 solicitanţi cererile cărora au fost respinse.

La Minister am evaluat caracterul adecvat al structurii de control intern asupra procesului de ajutor social, pentru a identifica potenţialele părţi slabe şi ce planuri, dacă este cazul, există pentru a diminua aceste părţi slabe. În special, am evaluat suficienţa dotării cu personal şi structura organizatorică pentru procesul de ajutor social; caracterul adecvat al raportării şi mijloacele de comunicare utilizate în cadrul programului şi securitatea asupra proceselor informaţionale; caracterul adecvat al sistemului utilizat pentru monitorizarea şi evaluarea procesului de ajutor social. Am analizat proiectul Raportului de audit intern al Serviciului Control Financiar şi Revizie din septembrie 2009 cu titlul “Evaluarea organizării asistenţei sociale la nivel teritorial şi local, în special a ajutoarelor sociale şi materiale”, şi un raport de deplasare a reprezentanţilor Ministerului în raioanele Şoldăneşti şi Teleneşti din data de 14 iulie 2009 privind rezultatele unei analize asupra proceselor de ajutor social în 2 raioane, efectuate în baza ordinului viceministrului protecţiei sociale, familiei şi copilului.

De asemenea, am analizat Raportul iniţial pentru Comisia Europeană “Suport Bugetar în Sectorul Social”, elaborat de GOPA mbH în consorţiu cu EPOS şi Avedis, precum şi Rapoartele Proiectului “Abordarea nevoilor grupurilor vulnerabile ale populaţiei din Republica Moldova”, implementat de Consorţiul Conseil Sante şi Sofreco&Adecri, care acordă suport în implementarea şi monitorizarea rezultatelor aplicării legii. Am discutat cu unii responsabili din cadrul Proiectului DFID/SIDA “Suport în prestarea serviciilor de asistenţă socială eficiente şi durabile”, implementat de Consorţiul Oxford Policy Management, Every Ghild Moldova.

La efectuarea auditului am fost asistaţi de un consultant internaţional, expert în auditul performanţei, al Companiei International Business&Technical Consultants, Inc., care are încheiat un contract cu Curtea de Conturi.

Constatările auditului au fost discutate cu Ministerul în cadrul şedinţei finale la 25.12.2009.

Anexa nr.3

Schema procesului de acordare a ajutorului social