Hotărîre nr.1 din 22.01.2008 privind controlul constituţionalităţii art.2 alin.(1) şi alin.(4) din Codul de procedură penală

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Î R E

privind controlul constituţionalităţii art.2 alin.(1)

şi alin.(4) din Codul de procedură penală

nr. 1  din  22.01.2008

 (în vigoare 22.01.2008) 

Monitorul Oficial nr.25-27 art.1 din 05.02.2008

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

cu participarea Victoriei Botnariuc-Trelea, grefier, Nicolae Eşanu, reprezentantul permanent al Guvernului, autorul sesizării, şi Ion Mîţu, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii art.2 alin.(1) şi alin.(4) din Codul de procedură penală.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Guvernului Republicii Moldova, depusă la 17 august 2007, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 10 septembrie 2007 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.

În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Ministerului Justiţiei, Procuraturii Generale, Curţii Supreme de Justiţie, Centrului pentru Drepturile Omului, Academiei de Ştiinţe, Universităţii de Stat din Moldova, Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Centrului de Drept al Avocaţilor.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi explicaţiile participanţilor la proces, Curtea Constituţională

A CONSTATAT:

1. La 14 martie 2003, prin Legea nr.122-XV¹, Parlamentul a adoptat Codul de procedură penală, din care autorul sesizării contestă art.2 alin.(1) şi alin.(4) avînd următorul conţinut:

^{______________________}

¹ M.O. nr.104 - 110 din 07.06.2003, art.447

Articolul 2. Legea procesuală penală

(1) Procesul penal se reglementează de prevederile Constituţiei Republicii Moldova, de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte şi de prezentul cod.

(4) Normele juridice cu caracter procesual din alte legi naţionale pot fi aplicate numai cu condiţia includerii lor în prezentul cod.

În opinia autorului sesizării, normele precitate au fost adoptate cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.23 alin.(2), care consacră dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle, şi art.72, în care sînt specificate categoriile de legi şi domeniile de reglementare atribuite acestora.

2. Raportînd prevederile legale contestate la normele constituţionale, la dispoziţiile actelor internaţionale şi legislaţiei interne în domeniu, Curtea Constituţională reţine următoarele.

Art.72 din Legea Supremă statuează că Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare şi indică raporturile sociale reglementate de acestea.

Potrivit art.52 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27 decembrie 2001², codul este un act legislativ, care cuprinde o sistematizare complexă, într-o concepţie unitară, a normelor juridice aparţinînd unei ramuri distincte a dreptului, realizîndu-se prin cuprinderea lor într-un cod.

^{______________________}

² M.O. nr.36 - 38 din 14.03.2002, art.210

În vederea unificării cadrului legal procesual şi excluderii prevederilor confuze şi contradictorii, în scopul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor persoanelor implicate în procesul penal, legiuitorul a stipulat că normele juridice cu caracter procesual din alte legi naţionale pot fi aplicate numai cu condiţia că sînt incluse în Codul de procedură penală. O asemenea tehnică legislativă este de natură să asigure eliminarea inadvertenţelor între prevederile Codului de procedură penală şi normele procesuale penale cuprinse în alte legi, aplicarea coerentă, certă şi uniformă a normelor respective, astfel încît să se poată garanta respectarea deplină a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Codul de procedură penală determină ordinea procesuală, limitele şi modalităţile activităţii organelor judiciare pe teritoriul republicii. Fiind o lege organică, din punct de vedere al dispoziţiilor constituţionale generale statuate de art.72, Codul de procedură penală nu are prioritate faţă de alte legi organice, însă ca lege specială, după regulile generale ale dreptului, indiferent de data adoptării, el dobîndeşte superioritate faţă de alte legi organice după principiul lex specialis derogat generali.

Prin urmare, legiuitorul, în scopul realizării principiilor constituţionale ale statului de drept, asigurării legalităţii şi protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în sfera justiţiei penale, codificînd normele care reglementează modul de desfăşurare a urmăririi penale şi de judecare a cauzei penale în instanţa de judecată, a fost în drept să legifereze prioritatea Codului de procedură penală faţă de alte legi ce reglementează relaţii de aceeaşi natură.

Dispoziţiile privind primordialitatea Codului de procedură penală în instituirea normelor cu caracter procesual penal, stipulate de art.2 alin.(1) şi alin.(4), contestate în sesizare, corespund maximal codificării dreptului penal, asigurînd realizarea acestuia ca drept material în cea mai adecvată formă procesuală.

În sprijinul sesizării sale autorul a invocat precedente din jurisprudenţa constituţională, prin care au fost declarate neconstituţionale prevederi similare cuprinse în alte acte normative (hotărîrile Curţii Constituţionale nr.12 din 11 martie 1999³ şi nr.9 din 18 februarie 1999⁴).

^{______________________}

³ M.O. nr.27 - 28 din 23.03.1999, art.21

⁴ M.O. nr.22 - 23 din 04.03.1999, art.15

În contextul prezentei cauze Curtea nu poate reţine argumentele autorului sesizării, deoarece raţiunile care au determinat Parlamentul să legifereze prevederile art.2 alin.(1) şi alin.(4) din Codul de procedură penală sînt total diferite faţă de cele care au stat la baza prevederilor similare din Codul fiscal şi Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, declarate neconstituţionale prin hotărîrile anterioare ale Curţii.

Astfel, potrivit art.1 din Codul de procedură penală, procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti cu participarea părţilor în proces şi a altor persoane, desfăşurată în conformitate cu prevederile acestui cod.

Procesul penal are ca scop protejarea persoanei, societăţii şi statului de infracţiuni, precum şi protejarea persoanei şi societăţii de faptele ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea lor legată de cercetarea infracţiunilor presupuse sau săvîrşite, astfel ca orice persoană care a săvîrşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală şi condamnată.

Organele de urmărire penală şi instanţele judecătoreşti în cursul procesului sînt obligate să activeze în aşa mod, încît nici o persoană să nu fie neîntemeiat bănuită, învinuită sau condamnată şi ca nici o persoană să nu fie supusă în mod arbitrar sau fără necesitate măsurilor procesuale de constrîngere.

Nici Codul fiscal şi nici Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nu conţin reglementări similare Codului de procedură penală. Prin urmare, argumentele autorului sesizării sînt nefondate.

Potrivit pct.2 al Recomandării nr.(95)12 privind administrarea justiţiei penale, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 11 septembrie 1995⁵, realizarea unei justiţii penale mai eficiente şi efective poate fi uşurată în mod considerabil, dacă obiectivele diferitelor structuri care sînt implicate în justiţia penală fac obiectul unei înţelegeri care se înscrie în contextul mai amplu al justiţiei penale.

^{______________________}

⁵ http://www.coe.int/t/cm/documentIndex_fr.asp

La 4 septembrie 2006 Comisia Uniunii Europene a prezentat propuneri la Regulamentul (EURATOM, CE) al Parlamentului European şi al Consiliului de Miniştri al Uniunii Europene privind necesitatea codificării legislaţiei⁶, motivînd că "în contextul unei Europe a cetăţenilor, urmează să fie acordată o mare importanţă simplificării şi clarităţii dreptului comunitar în scopul de a-l face mai lizibil şi mai accesibil cetăţeanului, oferindu-i astfel posibilităţi sporite de a face uz de drepturile specifice care îi sînt conferite".

^{______________________}

⁶ http://ec.europa.eu/prelex

Curtea Constituţională consideră neconcludentă, în cadrul criticii formulate, invocarea de către autorul sesizării a art.23 alin.(2) din Legea Supremă, care impune statului obligaţia de a publica toate legile şi actele normative şi de a asigura accesibilitatea acestora pentru fiecare individ.

La remarca autorului sesizării că unii practicieni şi autorităţi publice sînt reticente în aplicarea normelor contestate şi pentru acest motiv elucidarea compatibilităţii art.2 alin.(1) şi alin.(4) cu normele constituţionale are o importanţă practică deosebită, Curtea reiterează că în Republica Moldova unica autoritate care decide asupra constituţionalităţii actelor legislative şi normative este Curtea Constituţională (art.134, art.135 din Constituţie), iar interpretarea legilor şi asigurarea unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării este una din atribuţiile de bază ale Parlamentului (art.66 lit.c) din Constituţie).

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se declară drept constituţionale prevederile art.2 alin.(1) şi alin.(4) din Codul de procedură penală.

2. Prezenta hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".