Hotărîre nr.109/3 din 28.01.2014 cu privire la aprobarea Metodologiei planificării bugetului instanţelor judecătoreşti

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei planificării

bugetului instanţelor judecătoreşti

nr. 109/3  din  28.01.2014

 (în vigoare 11.04.2014) 

Monitorul Oficial nr.87-91 art.462 din 11.04.2014

* * *

Examinînd proiectul Metodologiei planificării bugetului instanţelor judecătoreşti, informaţia domnului Dumitru Visternicean, Consiliul Superior al Magistraturii

A CONSTATAT:

Concepţia privind finanţarea sistemului judecătoresc, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.39 din 18 martie 2010, reglementează expres necesitatea elaborării unui buget performant al justiţiei. Planificarea bugetară a instanţelor judecătoreşti s-a dovedit a fi anevoioasă pentru unii dintre preşedinţi, şefi ai secretariatelor şi contabili ai instanţelor judecătoreşti. Or acest proces impune o analiză amplă a tuturor necesităţilor instanţei pentru asigurarea eficientă a activităţii acesteia pe tot parcursul anului. În vederea asigurării calităţii planificării bugetare în instanţele judecătoreşti, formării bugetului bazat pe criterii obiective şi transparente, fundamentate pe evaluarea necesităţilor instanţei, unificării procesului de planificare bugetară, executare şi raportare, a apărut necesitatea elaborării unei metodologii care va aduce claritate acestor procese. Consiliul Superior al Magistraturii, la rîndul său, va utiliza formulele pentru a stabili plafonul de cheltuieli, iar instanţele, obţinînd acest plafon, îl vor distribui pe alineatele de cheltuieli după necesităţi.

Proiectul Metodologiei planificării bugetului instanţelor judecătoreşti a fost expediată tuturor instanţelor pentru a-şi exprima opiniile şi a le expune discuţiilor publice, fiind publicate pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii. În contextul opiniilor şi sugestiilor expuse, aceasta a fost definitivată şi propusă Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobare.

Examinînd în şedinţă proiectul Metodologiei planificării bugetului instanţelor judecătoreşti, Consiliul ajunge la concluzia de a-l aproba în varianta propusă.

Consiliul Superior al Magistraturii, conform prevederilor art.4 şi 24 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii,

HOTĂRĂŞTE:

1. A aproba Metodologia planificării bugetului instanţelor judecătoreşti, parte componentă a prezentei hotărîri.

2. Prezenta hotărîre se remite tuturor instanţelor judecătoreşti pentru informare şi aplicare, se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Anexă

la Hotărîrea CSM

nr.109/3 din 28 ianuarie 2014

METODOLOGIA

planificării bugetului instanţelor judecătoreşti

1. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Metodologia planificării bugetului instanţelor judecătoreşti (în continuare – Metodologia) reglementează procedura, etapele planificării, părţile implicate şi modul de organizare a procesului de elaborare a bugetelor instanţelor judecătoreşti.

1.2. Metodologia este elaborată în temeiul Legii nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, al Legii nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, al Legii nr.947 din 19 iulie 1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii şi al altor acte legislative şi normative.

1.3. Scopul Metodologiei este organizarea procesului de planificare bugetară în instanţele judecătoreşti, inclusiv a mijloacelor financiare destinate realizării acţiunilor din documente de politici şi strategii sectoriale de cheltuieli pe termen mediu şi a propunerilor de buget anual, în vederea remedierii şi îmbunătăţirii unor aspecte privind planificarea bugetară în bază de performanţă a instanţelor.

1.4. Obiectivul general al prezentei Metodologii constă în asigurarea calităţii planificării bugetare în instanţele judecătoreşti, formarea bugetului bazat pe criterii obiective şi transparente, fundamentate pe evaluarea necesităţilor, precum şi pe performanţa instanţelor judecătoreşti.

2. PROCEDURILE ŞI ETAPELE DE PLANIFICARE A BUGETULUI

2.1. Acest capitol reglementează procesul de planificare a bugetului, prezintă etapele şi elementele principale, precum şi descrie procedura de repartizare a plafoanelor de cheltuieli pe instanţe.

2.2. Propunerile de buget se elaborează utilizînd clasificaţia bugetară, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.91 din 20 octombrie 2008 cu modificările şi completările ulterioare.

2.3. Cerinţele specifice, precum şi formatul prezentării informaţiilor pentru planificarea şi elaborarea bugetului se vor actualiza anual în funcţie de Normele metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pentru anul respectiv, elaborate de Ministerul Finanţelor, precum şi reieşind din exigenţele reformelor în domeniul finanţelor publice.

A. Formula de repartizare a mijloacelor financiare în bază de performanţă

2.4. Bugetul instanţelor de judecată va fi elaborat utilizînd metoda de bugetare în baza zero şi metoda de bugetare în bază de performanţă a instanţelor. Metoda de bugetare în baza zero presupune că, la fiecare exerciţiu bugetar, mijloacele financiare solicitate urmează a fi justificate de la zero, ca şi cum în anul trecut nu a existat buget.

2.5. Metoda de bugetare în baza zero se va aplica la planificarea următoarelor articolelor de cheltuieli ale clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare:

111.00 – Retribuirea muncii;

112.00 – Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii;

113.01 – Energia electrică;

113.02 – Gaze;

113.04 – Energia termică;

113.14 – Inventar moale şi echipament;

113.17 – Reparaţii curente ale clădirilor şi încăperilor;

113.19 – Arendarea bunurilor;

113.29 – Paza interdepartamentală;

113.30 – Lucrări de calcul şi de informatică;

113.34 – Apă şi canalizare;

113.35 – Salubritate;

113.47 – Comision aferent serviciilor bancare;

114.00 – Deplasări în interes de serviciu.

116.00 – Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achitate de patroni;

135.00 – Transferuri către populaţie;

241.00 – Investiţii capitale.

242.00 – Procurarea mijloacelor fixe.

243.00 – Reparaţii capitale.

2.6. La estimarea cheltuielilor de personal instanţele judecătoreşti urmează să ţină cont de limitele unităţilor de personal aprobat şi să se conducă de prevederile actelor legislative şi normative (cu modificările şi completările ulterioare), care reglementează condiţiile de salarizare a angajaţilor din sectorul bugetar.

2.7. Suplimentar, la actele legislative şi normative menţionate, instanţele se vor ghida de ajustările structurale trecătoare din anul precedent, de politicile noi acceptate pentru perioada respectivă care implică cheltuieli de personal, precum urmează să se ţină cont de majorările salariale trecătoare şi continuitatea politicii în domeniul salarizării.

2.8. Planificarea cheltuielilor pentru serviciile comunale, arenda bunurilor, paza interdepartamentală se va efectua reieşind din necesităţile instanţelor, ajustate la rata inflaţiei prognozate pentru anul ulterior.

2.9. Estimarea cheltuielilor la articolul 135 alineatul 31 "Îndemnizaţii achitate la încetarea raporturilor de muncă" se va efectua conform prognozelor privind demisia judecătorilor şi funcţionarilor publici în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă şi în alte temeiuri, iar la alineatul 33 "Îndemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă achitate din mijloacele financiare ale angajatorului", reieşind din cheltuielile anului precedent.

2.10. La planificarea investiţiilor capitale şi reparaţiilor capitale se va asigura concentrarea resurselor financiare pentru finalizarea şi darea în exploatare a obiectivelor tranzitorii, precum şi continuarea lucrărilor la obiectivele cu grad înalt de finalizare.

2.11. În cazul înaintării noilor propuneri, instanţele vor prezenta calculele necesare, însoţite de note de argumentare, care vor cuprinde aspectele principale de justificare a fiecărui proiect nou (ex. deviz de cheltuieli, proiecte etc.).

2.12. Metoda de bugetare în bază de performanţă a instanţelor se va aplica la planificarea următoarelor articole de cheltuieli ale clasificaţiei economice a cheltuielilor bugetare:

113.03 – Rechizite de birou, materiale şi obiecte de uz gospodăresc;

113.06 – Cărţi şi ediţii periodice;

113.10 – Medicamente şi consumabile;

113.11 – Servicii de telecomunicaţie şi de poştă;

113.18 – Reparaţii curente ale utilajului şi inventarului;

113.20 – Simboluri de stat şi locale, semne de distincţie de stat;

113.21 – Formare profesională;

113.22 – Servicii editoriale;

113.23 – Cheltuieli de protocol;

113.45 – Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate.

2.13. Metoda de bugetare în bază de performanţă constă în determinarea unui plafon-limită pentru toate articolele de cheltuieli menţionate la pct.4 ce revine unei instanţe. Plafonul va fi determinat în baza indicatorului de performanţă "Numărul dosarelor examinate", aplicînd următoarea formulă:

B = K + (C_DC × N_DC+ C_DCo × N_DCo+ C_DP × N_DP)

unde:

B – Bugetul (plafonul limită);

K – Suma fixă care se atribuie tuturor instanţelor indiferent de numărul dosarelor examinate;

C_DC – Costul unui dosar civil;

N_DC – Numărul de dosare civile examinate;

C_DCo – Costul unui dosar contravenţional;

N_DCo – Numărul de dosare contravenţionale examinate;

C_DP – Costul unui dosar penal;

N_DP – Numărul de dosare penale examinate;

2.14. Consiliul Superior al Magistraturii va utiliza formula pentru a stabili plafonul de cheltuieli, iar instanţele, obţinînd acest plafon, îl vor distribui pe alineatele de cheltuieli după necesităţi.

2.15. Ţinînd cont de calendarul bugetar, la etapa elaborării proiectului bugetului de stat, plafonul va fi identificat în baza numărului de dosare examinate în ultimele 4 trimestre încheiate (trimestrele II-IV din anul precedent şi trimestrul I din anul curent).

2.16. În cazul în care în documentele de politici sunt prevăzute acţiuni ce implică costuri, acestea urmează a fi bugetate separat de formulă.

B. Aplicarea formulei la repartizarea plafoanelor pe instanţe

2.17. Pentru primul an de aplicare a formulei, se va face analiza de regresie liniară utilizînd datele statistice din ultimii patru ani (bugetul executat pe alineatele de cheltuieli şi numărul dosarelor examinate). Astfel, se vor identifica coeficienţii K, C_DC, C_DCoşi C_DP.

2.18. Avînd coeficienţii identificaţi şi numărul dosarelor examinate, CSM va identifica plafonul-limită pentru fiecare instanţă în parte. Plafonul obţinut urmează a fi ajustat la rata inflaţiei prognozată pentru anul curent şi estimată pentru următorul an bugetar. Periodic, CSM va analiza oportunitatea revizuirii formulei, efectuînd analiza de regresie liniară.

C. Stabilirea cheltuielilor pentru servicii de transport (113.13)

2.19. Cheltuielile pentru serviciile de transport se vor determina utilizînd metoda bugetării în baza zero şi conform metodei descrise mai jos. Stabilirea cheltuielilor pentru procurarea combustibilului se va face în funcţie de:

- Norma de parcurs stabilit pentru un automobil pe timp de un an.

- Norma de consum stabilit pentru automobilul din dotare.

2.20. Norma de parcurs se va stabili în funcţie de:

a) Tipul instituţiei:

- pentru instanţele de fond parcursul minim stabilit va fi de 10000 km pe an.

- Pentru curţile de apel parcursul minim stabilit va fi de 20000 km pe an.

b) Distanţa de parcurs de la instanţă pînă la Chişinău şi înapoi se va determina în funcţie de numărul de călătorii care se stabileşte după cum urmează:

- instanţele cu numărul de personal¹ pînă la 8 persoane inclusiv– 3 călătorii pe lună;

^{__________________}

¹ Numărul de judecători conform statelor de personal plus 3 persoane.

- instanţele cu numărul de personal de la 9 şi pînă la 10 persoane inclusiv – 4 călătorii pe lună;

- instanţele cu numărul de personal mai mare de 10 persoane – 5 călătorii pe lună;

- în cazul în care în cadrul instanţei este o persoană care face parte dintr-un colegiu, consiliu, grup de lucru etc., care necesită deplasare la Chişinău, numărul de călătorii se majorează cu o unitate pe lună pentru fiecare persoană. Dacă o persoană este membru la mai multe colegii, consilii, grupuri de lucru etc., numărul de călătorii se majorează în funcţie de numărul de participări;

- distanţa dintre instanţă şi CA în a cărei rază de circumscripţie se află. La calcularea distanţei se va asuma că pe lună va avea loc o călătorie;

- în cazul CA, la calcularea distanţei de parcurs dintre CA şi instanţă de fond se va asuma că pe an se vor efectua 4 călătorii la fiecare instanţă ce se află în raza de circumscripţie.

[Pct.2.20 completat prin Hot. Consiliului Superior al Magistraturii nr.773/25 din 23.09.2014, în vigoare 14.11.2014]

2.21. Consumul normativ se va determina în funcţie de următorii factori:

a) Norma de parcurs stabilită conform punctului 2.20;

b) Norma medie de consum (l/100 km) stabilită de către producătorul automobilului:

- Pînă la 5 ani norma de consum nu va fi ajustată.

- Între 5 şi 8 ani, norma de consum se ajustează cu 5%.

- Peste 8 ani norma de consum se ajustează cu 10%.

c) Amplasarea instanţei:

- Pentru instanţele amplasate în municipiul Chişinău, norma de consum se majorează cu 15%.

- Pentru instanţele amplasate în municipiul Bălţi, norma de consum se majorează cu 10%.

- Pentru restul instanţelor, norma de consum se majorează cu 5%.

d) Pentru automobilul care este dotat cu echipamentul de aer condiţionat sau control-climă, norma de consum se va mări cu 7%.

e) În timpul iernii, norma de consum se va ajusta prin mărirea cu 10%. Parcursul în timpul iernii se determină ca raportul dintre norma de parcurs stabilită şi numărul de trimestre. Parcursul pentru un trimestru şi va reprezenta norma de parcurs pe timp de iarnă.

2.22. Restul cheltuielilor pentru servicii de transport se va utiliza metoda bugetării în baza zero.

D. Etapele de planificare a bugetului

[Lit.D (pct.2.23-2.37) în redacţia Hot. Consiliului Superior al Magistraturii nr.773/25 din 23.09.2014, în vigoare 14.11.2014]

2.23. Procesul de elaborare a bugetului pentru sectorul judecătoresc cuprinde două etape:

- Etapa I – identificarea necesarului de mijloace financiare.

- Etapa II – proiectul bugetului sectorului judecătoresc.

Etapa I – identificarea necesarului de mijloace financiare

2.24. Către data de 25 martie, CSM va determina, conform formulei descrise în pct.2.13, plafonul de cheltuieli pentru fiecare instanţă.

2.25. Către data de 31 martie, CSM va remite la adresa instanţelor o Notă Informativă Iniţială (NII) care va conţine următoarea informaţie:

- lista instanţelor şi plafoanele determinate conform formulei;

- lista acţiunilor prioritare ce urmează a fi finanţate în următorul an, reieşind din documentele de politici şi CBTM;

- rata inflaţiei ce urmează a fi aplicată la elaborarea bugetului;

- termenul-limită de prezentare a propunerilor de buget.

2.26. Către data de 30 aprilie, instanţele vor prezenta la CSM propunerile de buget după cum urmează:

- conform necesităţilor utilizînd metoda bugetării în baza zero, pentru articolele de cheltuieli menţionate la pct.2.5;

- în limita plafonului stabilit prin metoda descrisă la pct.2.13 pentru articolele de cheltuieli menţionate la pct.2.12;

- conform Metodologiei descrise.

2.27. Propunerile de buget urmează a fi prezentate sub forma unei Note Explicative Iniţiale (NEI), conform modelului unic aprobat de CSM.

2.28. NEI va fi prezentată la adresa CSM în original şi varianta electronică (Excel) prin poşta electronică.

2.29. Suplimentar la NEI, instanţele vor remite în format electronic calculele pentru determinarea bugetului pentru retribuirea muncii (Tabelul nr.2 şi Tabelul nr.3).

Etapa II - proiectul bugetului sectorului judecătoresc

2.30. După obţinerea informaţiei de la instanţe de judecată, CSM va analiza propunerile de buget pentru fiecare instanţă în parte şi în special:

- dacă propunerile de buget se încadrează în plafoanele stabilite de CSM;

- dacă propunerile de buget sînt în concordanţă cu priorităţile menţionate de CSM în NII;

- dacă calculele prezentate sînt corecte, în special pentru retribuirea muncii;

- existenţa justificărilor solide în cazul în care pentru următorul an unele tipuri de cheltuieli se propun a fi majorate esenţial comparativ cu cele aprobate pentru anul curent.

2.31. După efectuarea analizei, CSM urmează să consolideze toată informaţia în scopul identificării bugetului pentru sectorul judecătoresc.

2.32. După obţinerea plafoanelor din partea Ministerului Finanţelor, CSM va compara mijloacele financiare puse la dispoziţie cu bugetul consolidat al sectorului judiciar. În cazul existenţei deficitului de mijloace financiare, CSM va revizui, în limita posibilităţilor, finanţarea unor acţiuni propuse de instanţe prin amînarea sau reeşalonarea acestora pentru următorii ani. În procesul de revizuire a acţiunilor, CSM va conlucra cu instanţele pentru a le informa despre acţiunile întreprinse. Dacă în urma revizuirii existenţa deficitului persistă, atunci CSM urmează să negocieze cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei pentru majorarea plafonului.

2.33. La revizuirea bugetului de către CSM, plafoanele determinate conform formulei rămîn intacte.

2.34. Ca rezultat al negocierilor, CSM va remite către instanţe o Notă Informativă pentru Revizuire (NIR) care va conţine:

- bugetul sectorului judecătoresc pe fiecare instanţă cu rezultatele revizuirii acţiunilor;

- rata inflaţiei ce urmează a fi aplicată la elaborarea bugetului;

- termenul-limită de prezentare a propunerilor de buget.

2.35. Către data menţionată în NIR, propunerile revizuite de buget urmează a fi prezentate sub forma unei Note Explicative Finale (NEF) conform modelului unic aprobat de CSM.

2.36. NEF urmează să fie prezentată la CSM în original şi în forma electronică (Excel) prin poşta electronică. Pe lîngă NEF, instanţele vor prezenta şi restul Tabelelor şi Formularelor ce se impun a fi prezentate conform procedurii de elaborare a proiectului de buget.

2.37. După prezentarea de către instanţe a Notei Explicative Finale (NEF), Tabelelor şi Formularelor conform procedurii de elaborare a bugetului, CSM va consolida proiectul bugetului sectorului judecătoresc şi către data de 1 iulie îl va remite spre examinare Parlamentului.

[Lit.D (pct.2.23-2.37) în redacţia Hot. Consiliului Superior al Magistraturii nr.773/25 din 23.09.2014, în vigoare 14.11.2014]

Notă: Punctele 2.27-2.30 se modifică numărul de ordine cu 2.38-2.41 conform Hot. Consiliului Superior al Magistraturii nr.773/25 din 23.09.2014, în vigoare 14.11.2014

E. Planificarea bugetului pentru acţiunile prevăzute în documentele de politici şi cadrul bugetar pe termen mediu (CBTM)

2.38. În cazul în care documentele de politici şi CBTM prevăd finanţarea unor acţiuni la articolele de cheltuieli menţionate la pct.2.12, plafonul limită stabilit prin formulă va fi majorat cu volumul stabilit al finanţării.

2.39. CSM va informa instanţele ce vor beneficia de finanţare suplimentară pentru realizarea acţiunilor din documente de politici şi CBTM.

2.40. Instanţele vor planifica mijloacele financiare destinate realizării acţiunilor din documente de politici şi CBTM strict după destinaţie reflectîndu-le la articolele respective de cheltuieli.

2.41. Pentru a planifica bugetul pentru următorii doi ani din CBTM, limita stabilită pentru primul an va fi ajustată cu rata inflaţiei prognozată şi cu valoarea acţiunilor planificate spre realizare în următorii doi ani.

3. RESPONSABILITĂŢI ÎN PROCESUL PLANIFICĂRII

BUGETULUI INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

3.1. Responsabilitatea pentru procesul de planificare a bugetului în cadrul instanţei judecătoreşti îi revine Şefului secretariatului, în obligaţiile căruia intră:

a) organizarea procesului de planificare a bugetului;

b) examinarea propunerilor de buget sub aspectul corelării cu priorităţile stabilite în planul strategic de activitate al instanţei;

c) completarea părţii narative a programelor – formularea scopurilor, obiectivelor şi stabilirea indicatorilor de performanţă;

d) definitivarea necesităţilor instanţei şi înaintarea propunerilor de cheltuieli;

e) asigurarea prezentării în termenele stabilite a propunerilor de buget şi a calculelor respective la Consiliul Superior al Magistraturii.

3.2. La rîndul său, Serviciul financiar-economic din cadrul instanţei este responsabil de:

a) analiza necesităţilor instanţei cu efectuarea calculelor respective;

b) generalizarea propunerilor de cheltuieli;

c) elaborarea propunerilor de buget şi a justificărilor necesare în conformitate cu cerinţele circularei bugetare anuale şi în limita plafonului stabilit;

d) întocmirea, după necesitate, a solicitărilor suplimentare cu argumentări bine determinate;

e) întocmirea notei informative şi alte informaţii relevante la proiectul bugetului.

4. DISPOZIŢII FINALE

4.1. Persoanele responsabile pentru planificarea bugetului poartă răspundere conform legislaţiei în vigoare pentru:

4.1.1. denaturarea calculelor de stabilire a necesarului de mijloace bugetare;

4.1.2. neprezentarea în termenul stabilit de CSM a propunerilor de buget.