Hotărîre nr.13 din 28.03.2014 cu privire la Raportul auditului conformităţii privind deetatizarea proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare pe anii 2012-2013

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului conformităţii privind deetatizarea

proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare

pe anii 2012-2013

nr. 13  din  28.03.2014

 (în vigoare 25.04.2014) 

Monitorul Oficial nr.99-102 art.16 din 25.04.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului economiei, dl T.Copaci, directorului general al Agenţiei Proprietăţii Publice, dl V.Triboi, viceguvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei, dna E.Tăbîrţă, directorului adjunct al Agenţiei Proprietăţii Publice, dna A.Susanu, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii privind deetatizarea proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare pe anii 2012-2013.

^{____________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

Misiunea de audit s-a desfăşurat în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi şi potrivit Programelor activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2013 şi 2014², avînd drept scop evaluarea conformităţii aplicării, de către Agenţia Proprietăţii Publice, a cadrului legal în exercitarea funcţiilor de privatizare a proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare pe anii 2012-2013, prin prisma responsabilităţilor delegate.

^{____________________}

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare).

Auditul a fost efectuat conform Standardelor de audit ale Curţii de Conturi³ şi bunelor practici în domeniul auditului conformităţii. Pentru obţinerea probelor relevante şi rezonabile, care să susţină credibilitatea constatărilor şi concluziile expuse în Raport, echipa de audit a efectuat testarea de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, cum ar fi: analiza cadrului regulator în vederea identificării proceselor de evidenţă a patrimoniului public; verificarea selectivă a documentelor aferente privatizării şi postprivatizării patrimoniului public; vizualizarea obiectivelor privatizate, cu realizarea imaginilor ce redau situaţia bunurilor după privatizare etc.

^{____________________}

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”, abrogată prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Deşi în perioada supusă auditării Agenţia Proprietăţii Publice a întreprins măsuri de exercitare a modalităţilor de privatizare şi de monitorizare a bunurilor privatizate, de supraveghere postprivatizare, de atragere a investiţiilor prin intermediul parteneriatelor public-private, de ţinere a evidenţei patrimoniului public, inclusiv prin implementarea sistemului de control intern, auditul a relevat unele nereguli şi carenţe în administrarea deetatizării proprietăţii publice şi în activităţile postprivatizare. Astfel:

(i) în aspectul evidenţei patrimoniului public, se constată neconformitatea ţinerii Registrului patrimoniului public, care nu conţine date privind terenurile aferente. De asemenea, a fost identificată necorespunderea datelor privind suprafaţa bunurilor imobile din Registrul patrimoniului public, Registrul bunurilor imobile şi privind bunurile imobile incluse în Listele bunurilor imobile, proprietate a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005⁴, ceea ce nu oferă o informaţie veridică/exhaustivă despre bunurile proprietate publică;

____________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005).

(ii) cu referire la vînzarea acţiunilor statului la Bursa de Valori şi la privatizarea bunurilor proprietate publică de stat prin licitaţii cu strigare, auditul nu a stabilit neconformităţi semnificative. În acelaşi timp, privatizarea bunurilor statului prin aceste modalităţi nu a favorizat dezvoltarea bunurilor privatizate;

(iii) la privatizarea bunurilor prin concursuri comerciale şi investiţionale, auditul a stabilit că desfăşurarea acestor modalităţi este însoţită uneori de dificultăţi cauzate de aplicarea insuficientă a elementelor de control intern, precum: admiterea participanţilor la concurs ce nu întrunesc condiţiile regulamentare; lipsa de monitorizare a îndeplinirii condiţiilor suplimentare asumate prin contractele de vînzare-cumpărare; lipsa reglementărilor pentru situaţiile de reducere a preţurilor iniţiale de vînzare a bunurilor expuse la privatizare etc. La capitolul monitorizarea executării obligaţiilor stabilite în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate publică, Agenţia Proprietăţii Publice nu dispune de procese complexe de control intern, ceea ce, în unele cazuri, determină nerealizarea scopurilor propuse în vederea dezvoltării economice durabile a entităţilor;

(iv) privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune este însoţită de carenţe şi situaţii problematice, exprimate prin: lipsa, în unele cazuri, a acordului gestionarului; înstrăinarea patrimoniului public în baza deciziilor instanţei de judecată, fapt ce condiţionează un eventual risc de neobţinere a unor posibile venituri în buget ca rezultat al diminuării valorii acestuia etc.;

(v) verificarea conformităţii privatizării terenurilor aferente a identificat situaţii problematice, condiţionate de lipsa unor reglementări exhaustive. Astfel, preţul normativ al pămîntului, determinat conform actualelor reglementări, este în discordanţă semnificativă cu preţul de piaţă, fapt ce determină neobţinerea posibilelor venituri la buget. De asemenea, normele legale privind bunurile întreprinderilor de stat incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare nu stabilesc expres posibilitatea comercializării unor părţi separate de bunul inclus în listă. În astfel de circumstanţe s-a permis comercializarea acestora care sînt parte integrantă a bunului nepasibil de privatizare;

(vi) cu referire la proiectele de parteneriat public-privat, auditul a constatat unele probleme şi neconformităţi la etapele de iniţiere, implementare şi raportare a rezultatelor executării proiectelor, situaţie ce impune necesitatea consolidării mai multor acţiuni, în special ce ţin de elaborarea proceselor de control intern privind exercitarea competenţelor de monitorizare şi evaluare a parteneriatelor public-private.

În contextul celor menţionate, devine stringentă eficientizarea managementului activităţilor de deetatizare şi postprivatizare, şi anume prin consolidarea şi dezvoltarea sistemului de control intern.

Agenţia Proprietăţii Publice a întreprins măsuri corespunzătoare privind implementarea, în majoritate, a recomandărilor din cele 6 înaintate în Raportul auditului deetatizării patrimoniului statului şi asigurării activităţii postprivatizare, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.51 din 02.07.2010. Totodată, a rămas neexecutată recomandarea 2.4.1. adresată Guvernului:

“2.4.1. reactualizarea de către organele de stat a Registrului monumentelor ocrotite de stat, potrivit normelor legale, în baza listelor adiţionale întocmite conform studiilor de inventariere a patrimoniului ocrotit de stat, cu publicarea în modul stabilit;”, iar recomandarea 2.4.2. a fost executată parţial, acestea urmînd a fi reiterate în prezenta hotărîre.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii privind deetatizarea proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare pe anii 2012-2013, conform Anexei.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Agenţiei Proprietăţii Publice şi se cere să întreprindă măsuri în vederea înlăturării neregulilor şi deficienţelor constatate, cu implementarea recomandărilor expuse în Raportul de audit;

2.2. Ministerului Economiei, pentru examinare şi luare de atitudine, şi se cere să examineze rezultatele auditului în cadrul şedinţei Colegiului ministerului, cu stabilirea acţiunilor şi numirea persoanelor responsabile de remedierea situaţiei, precum şi să monitorizeze executarea recomandărilor auditului de către Agenţia Proprietăţii Publice;

2.3. Guvernului Republicii Moldova, pentru documentare şi luare de atitudine în vederea:

2.3.1. soluţionării neconcordanţei privind identitatea datelor bunurilor imobile proprietate a statului din Registrul patrimoniului public, Registrul bunurilor imobile şi cele incluse în Listele bunurilor imobile, proprietate a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005;

2.3.2. reactualizării de către organele de stat a Registrului monumentelor ocrotite de stat, potrivit normelor legale, în baza listelor adiţionale întocmite conform studiilor de inventariere a patrimoniului ocrotit de stat, cu publicarea în modul stabilit;

2.3.3. reglementării obligativităţii de comercializare a bunurilor statului, în special a încăperilor nelocuibile date în locaţiune şi a terenurilor aferente, cu echilibrarea valorii acestora expuse spre vînzare la preţul de piaţă;

2.4. Parlamentului Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea cerinţelor din subpunctele 2.1., 2.2. şi 2.3. din prezenta hotărîre şi implementarea recomandărilor din Raportul de audit, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

4. Se exclude din regim de monitorizare executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.51 din 02.07.2010 “Privind Raportul auditului deetatizării patrimoniului statului şi asigurării activităţii postprivatizare”.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.13 din 28 martie 2014

RAPORTUL

auditului conformităţii privind deetatizarea proprietăţii publice

şi a activităţilor postprivatizare pe anii 2012-2013

I. INTRODUCERE

Auditul conformităţii privind deetatizarea proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare a fost efectuat în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi conform Programelor activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2013 şi 2014².

^{____________________}

¹ Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările ulterioare).

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013” (cu modificările şi completările ulterioare); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare).

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea conformităţii aplicării, de către Agenţia Proprietăţii Publice (în continuare – Agenţia sau APP), a cadrului legal în exercitarea/realizarea deetatizării proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare pe anii 2012-2013, prin prisma responsabilităţilor delegate.

În scopul atingerii obiectivului general, auditul şi-a stabilit următoarele obiective specifice:

♦ analiza/evaluarea plenitudinii evidenţei patrimoniului public în baza dărilor de seamă privind patrimoniul public prezentat de autorităţile administraţiei publice;

♦ asigurarea dacă acţiunile APP sînt conforme cadrului legal, în scopul respectării şi monitorizării proceselor de privatizare a proprietăţii publice prin modalităţile de privatizare, legal stabilite, după cum urmează:

• vînzarea la Bursa de Valori;

• vînzarea la licitaţia cu strigare;

• vînzarea prin concurs comercial sau investiţional;

• privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune;

• vînzarea terenurilor aferente;

• transmiterea în concesiune a bunurilor şi serviciilor din proprietate publică în proprietate privată;

♦ asigurarea dacă acţiunile APP sînt conforme pentru justificarea, planificarea şi încasarea veniturilor obţinute din privatizarea bunurilor proprietate publică.

Responsabilitatea Agenţiei Proprietăţii Publice constă în asigurarea exercitării conforme a activităţilor de deetatizare şi postprivatizare a proprietăţii publice, în baza principiilor eficienţei, legalităţii şi transparenţei.

Responsabilitatea echipei de audit constă în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea constatărilor şi concluziilor asupra conformităţii deetatizării proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare.

Metodologia şi sfera de audit. Auditul conformităţii privind deetatizarea proprietăţii publice şi a activităţilor postprivatizare pe anii 2012-2013, efectuat la Agenţia Proprietăţii Publice privind asigurarea exercitării conforme a activităţilor de competenţă, a fost desfăşurat conform Standardelor de audit³ şi bunelor practici în domeniul auditului conformităţii.

____________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”, abrogată prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Pentru obţinerea unor probe relevante şi rezonabile, care să susţină credibilitatea constatărilor şi concluziile expuse în Raport, echipa de audit a efectuat testarea de fond, cu folosirea diferitor tehnici şi metode, cum ar fi: analiza cadrului regulator în vederea identificării proceselor de evidenţă a patrimoniului public, planificării şi încasării veniturilor din privatizare; verificarea selectivă a pachetelor de documente privind privatizarea şi postprivatizarea patrimoniului public; vizualizarea obiectivelor privatizate cu realizarea imaginilor ce redau situaţia acestora etc.

Probele de audit au fost colectate la Agenţia Proprietăţii Publice. Totodată, auditul a utilizat informaţiile solicitate suplimentar de la autorităţile centrale de specialitate (Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a Moldovei, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru), precum şi de la companiile imobiliare referitor la preţurile medii de piaţă a imobilelor şi terenurilor aferente.

Constatările şi concluziile din Raport au fost formulate în urma analizei şi verificării informaţiilor/documentelor/dosarelor aferente auditului, în baza unor eşantioane examinate în cadrul activităţilor de audit. Mărimea eşantionului selectat din colectivitatea totală este indicată separat pentru fiecare caz aparte.

Sfera auditului a cuprins evaluarea proceselor de transmitere a patrimoniului public în proprietate privată, în condiţiile prevederilor legale, de asigurare a supravegherii postprivatizare a executării obligaţiilor asumate de cumpărători, stabilite în contractele de vînzare-cumpărare, precum şi de colaborare între partenerul public şi cel privat pentru desfăşurarea activităţilor de interes public.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Politica statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice este promovată de Ministerul Economiei, iar realizarea activităţilor de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice de stat este exercitată de către APP, în limitele competenţelor atribuite legal, inclusiv prin colaborarea cu organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu organismele internaţionale.

Misiunea APP constă în asigurarea administrării şi deetatizării proprietăţii publice, atragerea investiţiilor prin intermediul parteneriatelor public-private, organizarea şi realizarea programelor de privatizare, asigurarea procesului postprivatizare, ţinerea evidenţei patrimoniului public, inclusiv în societăţile economice cu participarea patrimoniului public (acţiuni, cote-părţi), apărarea dreptului de proprietate a statului.

Activitatea Agenţiei în domeniul deetatizării proprietăţii publice şi activităţii postprivatizare este reglementată prin Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, Hotărîrea Guvernului nr.1008 din 10.09.2007⁴, precum şi prin alte acte legislative şi normative.

____________________

⁴ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121 din 04.05.2007); Hotărîrea Guvernului nr.1008 din 10.09.2007 “Cu privire la aprobarea efectivului-limită şi Regulamentului Agenţiei Proprietăţii Publice subordonată Ministerului Economiei”.

Sinteza sistemului instituţional în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice, conform competenţelor stabilite, este reflectată în Figura nr.1 din Anexa la prezentul Raport.

Sinteza veniturilor obţinute în anii 2012 şi 2013 din privatizarea patrimoniului public prin modalităţile prevăzute de legislaţie⁵ este prezentată în Figura nr.2 din Anexa la Raport.

____________________

⁵ Art.23 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Astfel, în anul 2012 au fost obţinute venituri din privatizarea patrimoniului public în sumă totală de 139,9 mil.lei, cota preponderentă revenind celor obţinute prin vînzarea acţiunilor la Bursa de Valori (61,3 mil.lei, sau 43,8%), urmată de vînzarea prin concurs investiţional (31,9 mil.lei, sau 22,8%) şi vînzarea prin concurs comercial (20,6 mil.lei, sau 14,7%) etc.

În anul 2013 au fost obţinute venituri din privatizarea patrimoniului public în sumă totală de 117,3 mil.lei, partea majoritară revenind celor obţinute prin vînzarea acţiunilor la Bursa de Valori (55,9 mil.lei, sau 47,7%). Este de menţionat şi faptul că privatizările bunurilor statului, în anul 2013, au fost iniţiate în lunile noiembrie şi decembrie, definitivarea/contractarea avînd loc la începutul lui 2014. În acest context, auditul nu s-a axat pe verificarea obiectivelor al căror proces de privatizare nu a fost definitivat.

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3.1. Sinteza evidenţei patrimoniului public

În scopul ţinerii unei evidenţe complete şi veridice a datelor privind patrimoniul public, Agenţiei i-a fost atribuită funcţia de deţinător al Registrului patrimoniului public, în care se înscriu date privind valoarea de bilanţ a patrimoniului întreprinderilor de stat şi municipale, instituţiilor publice, societăţilor comerciale cu capital public şi public-privat, precum şi date cu privire la acţiunile statului (cotele sociale) deţinute în capitalul social al societăţilor comerciale, patrimoniul public dat în administrare economică societăţilor comerciale, date despre obiectul contractului parteneriatului public-privat, precum şi despre bunurile imobile proprietate publică a statului⁶.

____________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008 “Cu privire la Registrul patrimoniului public” (în continuare – Registrul patrimoniului public).

Astfel, Registrul patrimoniului public conţine informaţii despre valoarea de bilanţ a patrimoniului public al Republicii Moldova din teritoriul ei şi din străinătate, precum şi despre modalităţile şi rezultatele utilizării acestui patrimoniu⁷, potrivit situaţiei la 1 ianuarie a anului de gestiune.

____________________

⁷ Art.20 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Agenţia întocmeşte anual balanţa patrimoniului public, a cărei situaţie la 01.01.2012 şi, respectiv, la 01.01.2013, comparativ cu cea din 01.01.2011, este prezentată în Tabelul nr.1

Datele din tabelul de mai sus denotă că la 01.01.2013 numărul entităţilor care au gestionat proprietatea publică (3057 de entităţi), precum şi valoarea patrimoniului public (73127,7 mil.lei), faţă de anul 2011, a avut o tendinţă de creştere cu 133 de entităţi şi, corespunzător, cu 6361,2 mil.lei. Această situaţie, conform informaţiei prezentate de APP, a fost influenţată de înregistrarea în evidenţă a 222 de entităţi (prezentarea datelor a 64 instituţii medicale, 75 întreprinderi municipale, 23 instituţii publice), precum şi radierea în acelaşi timp a 89 de entităţi (44 societăţi pe acţiuni, 22 instituţii publice, 12 întreprinderi de stat şi 11 întreprinderi municipale).

Ca rezultat al verificării de către audit a datelor Registrului patrimoniului public (în formă manuală şi electronică), s-a constatat că acesta nu conţine informaţii cu referire la terenurile aferente, situaţie condiţionată de neraportarea conformă a datelor necesare pentru înregistrarea patrimoniului public de către autorităţile administraţiei publice centrale. Astfel, potrivit informaţiei prezentate auditului de către APP, în Registrul patrimoniului public, la situaţia din 01.01.2013, nu se regăsesc 22 de terenuri aferente bunurilor privatizate în anii 2012 şi 2013, în valoare de 7,8 mil.lei, 9 complexe de bunuri imobile, în valoare de 4,7 mil.lei, şi 7 cinematografe, în valoare de 7,4 mil.lei.

Notă: Pe parcursul auditului (conform situaţiei din 29.11.2013), APP a informat că 9 complexe de bunuri imobile (4,7 mil.lei) au fost trecute în Registrul patrimoniului public în baza dării de seamă suplimentare din 27.11.2013, prezentată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

Referitor la terenurile aferente, Agenţia a menţionat că datele privind suprafaţa acestora sînt reflectate în subregistrul bunurilor imobile proprietate publică, subregistrul acţiunilor şi în subregistrul patrimoniului întreprinderilor de stat şi al instituţiilor publice.

În vederea verificării corectitudinii şi plenitudinii evidenţei patrimoniului public, auditul a efectuat proceduri de contrapunere a datelor raportate de autorităţile publice, a celor din Registrul patrimoniului public şi din Listele bunurilor imobile proprietate publică a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, stabilind unele discordanţe între acestea. Astfel, la 01.01.2013, pentru două autorităţi publice centrale (Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor) au fost stabilite următoarele devieri: datele privind suprafaţa imobilelor administrate de Ministerul Economiei, prezentate APP, sînt cu 65,0 mii m² mai puţin decît cele incluse în Lista sus-menţionată. În darea de seamă a Ministerului Finanţelor, suprafaţa totală a imobilelor este cu 467,75 m² mai mare decît în Lista bunurilor imobile proprietate a statului, aprobată prin hotărîrea respectivă. De asemenea, la ambele ministere nu sînt indicate suprafeţele terenurilor aferente bunurilor imobile administrate, de 983,4 mii m² şi, corespunzător, de 11,5 mii m², acestea lipsind şi în dările de seamă anuale prezentate APP de respectivele autorităţi publice centrale.

Cu referire la constatările enumerate, Agenţia invocă caracterul inoportun al unei astfel de comparări, motivînd prin următoarele: “În Registrul patrimoniului public se înscriu date privind valoarea de bilanţ a patrimoniului public al autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi date despre bunurile imobile proprietate publică a statului în baza dărilor de seamă anuale prezentate de autorităţile publice şi care sînt semnate şi legalizate cu ştampila autorităţii care prezintă informaţia. Includerea de către autorităţile publice centrale a bunurilor imobile proprietate de stat în anexele respective ale Hotărării Guvernului nr.351 din 23.03.2005, serveşte doar temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate a statului în Registrul bunurilor imobile, după executarea lucrărilor cadastrale, acesta fiind şi scopul Hotărîrii indicate. Astfel, informaţia din Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 nu reflectă situaţia de facto şi nu prezintă reper pentru comparaţia suprafeţelor bunurilor imobile, înscrise în Registrul patrimoniului public.”.

În viziunea auditului, acest argument este irelevant din considerentul neuniformităţii datelor privind suprafaţa bunurilor imobile din Registrul patrimoniului public, Registrul bunurilor imobile şi datele din Listele bunurilor imobile, proprietate a statului, aprobate prin hotărîrea menţionată, ceea ce impune necesitatea ajustării acestor surse.

Concluzii:

Necorespunderea datelor privind suprafaţa bunurilor imobile din Registrul patrimoniului public, Registrul bunurilor imobile şi din Listele bunurilor imobile, proprietate a statului, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, nu asigură o informaţie veridică/integrală privind bunurile imobile (în special, terenurile aferente) proprietate publică a statului şi a dreptului de proprietate a statului asupra lor.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

1. Să asigure, de comun cu autorităţile publice centrale, integritatea înregistrării patrimoniului public în Registrul patrimoniului public.

3.2. Cu privire la conformitatea vînzării acţiunilor statului la Bursa de Valori

Reglementările privind modul de vînzare a acţiunilor proprietate publică la Bursa de Valori sînt stabilite în Regulamentul privind vînzarea acţiunilor proprietate publică la Bursa de Valori⁸. Conform acestuia, modalităţile de vînzare a acţiunilor proprietate publică la Bursa de Valori sînt:

____________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.145 din 13.02.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind vînzarea acţiunilor proprietate publică la Bursa de Valori”.

• expunerea spre vînzare a acţiunilor proprietate publică prin organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor cu strigare;

• expunerea spre vînzare a acţiunilor proprietate publică prin ordin-limită.

Potrivit informaţiei prezentate, în perioada 2012-2013 au fost expuse prin vînzare la Bursa de Valori acţiunile statului în 84 de societăţi pe acţiuni (din 96 supuse privatizării), fiind vîndute acţiunile deţinute în 16 societăţi pe acţiuni cu valoarea de vînzare (117,3 mil.lei) mai mare în raport cu valoarea nominală a acestora (49,5 mil.lei), diferenţa pozitivă a costului de vînzare constituind 67,8 mil.lei. Astfel, din vînzarea acţiunilor statului la buget au fost încasate, conform datelor prezentate de APP, mijloace financiare în sumă de 117,3 mil.lei, sau 45,6% din veniturile totale obţinute din privatizarea patrimoniului statului.

Evoluţia vînzărilor acţiunilor statului la Bursa de Valori, pentru perioada 2012-2013, comparativ cu anul 2011, se prezintă în Figura nr.1.

Sursă: Informaţia APP pe anii 2011-2013.

Aşadar, se atestă o tendinţă de descreştere a veniturilor din vînzările acţiunilor statului la Bursa de Valori, de la 68,1 mil.lei în anul 2011 pînă la 55,9 mil.lei în anul 2013. Această situaţie este determinată de factori interni şi externi, precum potenţialul financiar redus al participanţilor pe piaţa bursieră şi, respectiv, capacitatea limitată a participanţilor autohtoni la cumpărarea acţiunilor statului prin metoda menţionată. Această situaţie este motivată de APP ca fiind una rezultativă prin faptul că “în anul 2013 a avut loc numai o rundă de licitaţii în cadrul căreia au fost vîndute acţiuni ale statului în valoare de 55,9 mil.lei, pe cînd veniturile în valoare de 61,3 mil.lei au fost obţinute în anul 2012 la desfăşurarea a 3 runde de licitaţii”.

Prin metoda eşantionării, auditul a selectat pentru verificare documentele privind vînzarea acţiunilor, în anii 2012 şi 2013, a 2 societăţi pe acţiuni din cele 16, acestea avînd o pondere de 43,5% din totalul veniturilor (117,2 mil.lei) înregistrate din vînzarea acţiunilor statului la Bursa de Valori.

În acest aspect se denotă că, pentru acţiunile statului vîndute la Bursa de Valori, auditul nu a stabilit carenţe semnificative. Totodată, privatizarea unor valori mobiliare s-a efectuat în lipsa informaţiei depline şi reale privind bunurile incluse în capitalul social. Astfel, la vînzarea acţiunilor statului în S.A. “Unlib” (20-23 martie 2012), auditul a stabilit că în sediul librăriei din s.Zaim, r-nul Căuşeni este situată Cooperativa de Consum, potrivit deciziei instanţei de judecată. Această situaţie a fost motivată de APP prin “prezentarea de către Ministerul Culturii a informaţiei neveridice şi incomplete privind acoperirea materială a valorilor mobiliare emise de S.A. “Unlib””.

Concluzii:

Privatizarea prin modalitatea de vînzare la Bursa de Valori a acţiunilor în societăţile pe acţiuni verificate s-a efectuat în condiţii legale, auditul nestabilind carenţe semnificative. Totodată, controlul intern al Agenţiei, aferent verificărilor situaţiei privind acoperirea materială a valorilor mobiliare expuse la privatizare, este insuficient în unele cazuri, în special cu referire la documentele prezentate de alte autorităţi publice centrale.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

2. Să stabilească proceduri concrete în vederea excluderii situaţiilor de prezentare a datelor incomplete şi neveridice la perfectarea documentelor pentru expunerea la privatizare, cu asigurarea realizării lor.

3.3. Cu privire la conformitatea proceselor de privatizare prin vînzare la licitaţia cu strigare

Cadrul legal aferent modalităţilor de organizare şi desfăşurare a vînzării la licitaţia cu strigare, precum şi condiţiile de participare la această licitaţie, de achitare a costului bunului adjudecat sînt stabilite în Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere⁹. Conform acestui Regulament, organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor este condiţionată de: publicarea prealabilă a comunicatului informativ cu privire la licitaţie; familiarizarea participanţilor cu bunurile expuse la licitaţie şi/sau cu rezultatele activităţii economico-financiare; asigurarea liberului acces la licitaţie şi a drepturilor egale pentru toţi participanţii, cu excepţia celor lipsiţi de acest drept, în condiţiile prevăzute de art.26 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007; prioritatea preţului maxim propus; informarea publicului asupra rezultatelor licitaţiilor; stabilirea preţului iniţial de vînzare, astfel încît acesta să nu fie mai mic decît preţul iniţial indicat în comunicat la ultimul concurs sau la ultima licitaţie cu strigare.

____________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009 “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009).

În anii 2012 şi 2013, prin licitaţii cu strigare şi reducere au fost privatizate 21 de bunuri din 52 expuse la privatizare prin 4 comunicate informative, la preţul total de vînzare de 12,9 mil.lei, inclusiv: (i) la licitaţie cu strigare – 7 construcţii nefinalizate, 8 complexe de bunuri imobile şi cota-parte a statului într-o societate cu răspundere limitată şi într-un complex patrimonial unic; (ii) la licitaţie cu reducere – 4 construcţii nefinalizate.

Pentru a evalua conformitatea deetatizării proprietăţii publice, de către audit au fost selectate 4 obiective în valoare de 7,7 mil.lei, sau 59,7% din valoarea totală a vînzărilor bunurilor proprietate publică de stat la licitaţiile cu strigare şi cu reducere în anii 2012 şi 2013.

Urmare a verificării documentelor aferente obiectivelor privatizate şi vizualizării la faţa locului, auditul a constatat următoarele.

La vînzarea construcţiei nefinisate “Construcţii accesorii blocului chirurgical al spitalului nr.4” din mun.Chişinău, str.N.Costin 44/1 realizată în cadrul licitaţiei cu strigare la 22 noiembrie 2012, de către cumpărător nu au fost achitate 1,4 mil.lei, suma fiind achitată ulterior, în februarie 2013, prelungirea termenului de achitare fiind acceptată de Comisia de licitaţie la şedinţa din 5 februarie 2013. Astfel, mijloacele au fost achitate în bugetul de stat cu două luni mai tîrziu de la încheierea contractului¹⁰. În viziunea auditului, această situaţie a fost favorizat cumpărătorul.

____________________

¹⁰ Pct.33, pct.34 şi pct.36 din Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

Procesul de vizualizare a stării obiectului privatizat a fost efectuat cu realizarea unor imagini de echipa de audit, prezentate alăturat.

Sursă: Imagini efectuate de echipa de audit la 24.12.2013.

Se relevă că la moment cumpărătorul execută lucrări de demolare a construcţiilor accesorii blocului chirurgical al Spitalului nr.4 (blocul alimentar, blocul sanitar, cazangerie), precum şi alte lucrări.

Vînzarea obiectului cu gradul de finalizare 24%, “Comitetul Executiv r-nul Nistrean”, bd. Mircea cel Bătrîn, mun.Chişinău”, realizată la licitaţia cu strigare din 14 martie 2012, avînd suprafaţa la sol de 770,0 m², amplasat pe un teren aferent de 0,0895 ha, s-a efectuat la preţul de 2,6 mil.lei, sau cu 1,6 mil.lei mai mult decît preţul iniţial propus. Totodată, în urma vizualizării la faţa locului a obiectului privatizat, auditul a constatat că acesta se află în starea iniţială.

Sursă: Imagini efectuate de echipa de audit la 15.01.2014.

Vînzarea complexului de bunuri imobile, Drumul R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni, km 127+300, r-nul Ungheni, s.Sculeni, realizată la licitaţia cu strigare din 22 noiembrie 2012, s-a efectuat cu nerespectarea normelor legale¹¹, care reglementează că întreprinderile de stat/municipale care exploatează drumurile auto nu sînt pasibile privatizării. Astfel, în lista bunurilor nepasibile privatizării (Anexa la Legea nr.121-XVI din 04.05.2007) a fost inclusă Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”, la propunerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Concomitent, auditul atestă că, în perioada 2012-2013, au fost expuse la licitaţia cu strigare 12 complexe de bunuri imobile din gestiunea economică a Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”.

____________________

¹¹ Art.13 alin.(2) lit.b) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Vizualizarea obiectului de către audit denotă că la acesta nu au fost efectuate lucrări, aflîndu-se în starea iniţială. Totodată, o parte din imobil s-a deteriorat din cauza surpării pereţilor exteriori, situaţie prezentată în imaginile alăturate.

Sursă: Imagini efectuate de echipa de audit la 15.01.2014.

De la momentul vînzării Bazei de odihnă “Impuls”, or.Vadul lui Vodă, mun.Chişinău, la licitaţia cu strigare desfăşurată la 22.11.2012 (contractul de vînzare-cumpărare din 10.12.2012), care s-a efectuat la preţul de vînzare propus de 1,8 mil.lei, achitarea fiind efectuată pînă la încheierea contractului, nu s-au efectuat lucrări, obiectul aflîndu-se în starea iniţială. Potrivit cumpărătorului, această situaţie se explică prin insuficienţa cererilor de la populaţie pentru serviciile bazelor de odihnă, precum şi necesitatea alocării investiţiilor pentru îmbunătăţirea stării complexului procurat şi serviciilor prestate.

Concluzii:

Cu toate că privatizarea, în perioada 2012-2013, prin licitaţii cu strigare a 4 obiective verificate de audit, proprietate publică de stat, a adus venituri în buget, aceasta nu a atras după sine dezvoltarea bunurilor privatizate.

3.4. Cu privire la conformitatea privatizării bunurilor statului prin concurs comercial şi concurs investiţional

Modalitatea de privatizare a bunurilor proprietate publică prin concurs comercial şi concurs investiţional este reglementată prin art.41 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, precum şi prin Regulamentul concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30.07.2008¹². Prin concursuri comerciale şi investiţionale pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale, întreprinderi de stat, precum şi complexe de bunuri imobile.

____________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30.07.2008 “Cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.919 din 30.07.2008).

Conform Regulamentului vizat, pentru desfăşurarea concursului comercial şi celui investiţional, Guvernul, la propunerea Ministerului Economiei, instituie Comisia pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice (în continuare – Comisia de concurs), în a cărei componenţă se includ doi reprezentanţi ai Agenţiei Proprietăţii Publice şi cîte un reprezentant al Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Justiţiei şi altor autorităţi centrale de specialitate. Astfel, pentru anii 2012 şi 2013, de către Comisia de concurs au fost organizate 12 şedinţe pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice, cu întocmirea proceselor-verbale respective.

Comisia de concurs exercită următoarele atribuţii de bază: stabilirea preţului iniţial de vînzare; aprobarea comunicatului informativ şi a caietului de sarcini; desfăşurarea concursului; determinarea cîştigătorului; totalizarea rezultatelor concursului; monitorizarea executării obligaţiilor contractuale; întocmirea proceselor-verbale privind desfăşurarea, rezultatele concursului, precum şi rezultatele onorării obligaţiilor contractuale, cu prezentarea şi păstrarea acestora la vînzător.

Auditul, prin verificarea conformităţii¹³ privatizării prin aceste modalităţi, a urmărit realizarea scopului principal al privatizării proprietăţii publice, care se exprimă prin atragerea investiţiilor private, precum şi asigurarea unui management eficient.

____________________

¹³ Art.3 alin.(3) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Evoluţia privatizării bunurilor prin concurs comercial, pe perioada 2010-2013, este prezentată în Figura nr.2.

Sursă: Informaţie prezentată de Agenţia Proprietăţii Publice.

Astfel, cele mai multe bunuri privatizate prin concurs comercial au fost înregistrate în anul 2013, fiind iniţiată procedura de privatizare a 5 bunuri proprietate de stat la preţul de vînzare de 41,7 mil.lei, cu încheierea contractelor de vînzare-cumpărare în ianuarie 2014, iar în anul 2012 au fost privatizate 2 bunuri proprietate publică în valoare de 20,6 mil.lei.

În cadrul verificării conformităţii privatizării proprietăţii publice, auditul a selectat prin eşantionare 4 bunuri (în valoare de 42,5 mil.lei) din 7 privatizate (în valoare de 62,3 mil.lei), stabilind că, în cadrul procesului de control intern aferent privatizării prin concurs comercial, APP nu are specificate elemente de verificare/monitorizare a realizării conforme a condiţiilor contractuale, situaţie ce poate influenţa nerealizarea scopului propus privind dezvoltarea durabilă a întreprinderilor. Ca rezultat, privatizarea bunurilor statului prin concurs comercial este însoţită de dificultăţi, cum ar fi:

√ nemonitorizarea condiţiilor suplimentare asumate în contractele de vînzare-cumpărare (Î.S. “Alco-N” şi Î.S. “Meridian”), după cum urmează: protecţia mediului ambiant; menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă; păstrarea profilului de activitate al întreprinderii şi/sau practicarea altor genuri de activitate neinterzise de legislaţie.

Notă: Pe parcursul auditului (conform situaţiei la 21.01.2014), APP a solicitat de la cumpărător date cu referire la realizarea condiţiilor obligatorii din contract, informaţiile fiind prezentate la 18.03.2014;

√ cazuri de admitere a participanţilor la concurs ce nu întrunesc condiţiile regulamentare: (i) la privatizarea Î.S. “Meridian”, cîştigătorul a fost desemnat în lipsa rapoartelor financiare; înregistrarea la Camera Înregistrării de Stat a persoanei juridice participante la concurs cu o lună mai tîrziu de la data expunerii la privatizare; lipsa documentelor ce atestă activitatea economico-financiară în perioadele precedente şi, respectiv, a veniturilor posibile de a fi investite în dezvoltarea întreprinderii privatizate; (ii) la privatizarea Î.S. “Acvacultura-Moldova”, Comisia de concurs a desemnat cîştigător agentul economic care a activat cu pierderi în perioadele anterioare participării la concurs (-7,3 mii lei) şi a avut venituri din vînzări în volum de 14,5 mii lei (la 01.01.2013), ceea ce pentru viitor poate influenţa durabilitatea dezvoltării întreprinderii;

√ estimarea, în anii precedenţi, de către experţi licenţiaţi a valorii de piaţă a bunurilor patrimoniului public expuse la privatizare fără ajustarea valorii lor în ultimul an de expunere. Astfel, (i) la 10.11.2010, valoarea de piaţă a Î.S. “Alco-N” a fost estimată de către un expert licenţiat la 37,4 mil.lei, preţul iniţial de vînzare în perioada 2010-2012 fiind redus de la 35,0 mil.lei la 13,0 mil.lei, din cauza expunerii întreprinderii de 10 ori la privatizare; (ii) la 25.03.2008, valoarea de piaţă a Î.S. “Meridian” a fost estimată de către un expert licenţiat la 25,2 mil.lei, valoarea bunului expus la privatizare în perioada 2008-2012 fiind diminuată de la 25,0 mil.lei la 7,5 mil.lei, din cauza expunerii obiectului de 10 ori la privatizare.

Evoluţia privatizării prin concurs investiţional, în perioada 2010-2013, se prezintă în Figura nr.3.

Sursă: Informaţia oferită de Agenţia Proprietăţii Publice.

Datele diagramei denotă că privatizarea patrimoniului public prin concurs investiţional a înregistrat o dinamică pozitivă în anul 2012, fiind privatizate 10 bunuri în valoare de 31,9 mil.lei, iar valoarea investiţiilor condiţionate de contractele de vînzare-cumpărare constituind 71,8 mil.lei. Pentru anul 2013 acestea au fost nesemnificative. În anii 2012 şi 2013, Agenţia a organizat şi desfăşurat 4 concursuri investiţionale, în urma cărora a fost acceptată privatizarea acţiunilor statului în 7 societăţi pe acţiuni şi 4 cinematografe, la preţ total de 32,2 mil.lei, cu realizarea obligaţiilor investiţionale în sumă de 73,1 mil.lei, în termen de 3 ani. Este de menţionat că privatizarea bunurilor statului prin această modalitate este una semnificativă şi constituie 22,8% din totalul privatizărilor prin metodele reglementate.

Pentru verificarea conformităţii privatizării proprietăţii statului prin concurs investiţional, auditul a selectat un eşantion de 4 bunuri (din 11), acestea deţinînd o cotă semnificativă (65%) din veniturile obţinute din privatizarea prin metoda respectivă, fiind constatate următoarele deficienţe şi probleme:

• la desemnarea cîştigătorului în cadrul privatizării acţiunilor statului în S.A. “Bicotra”, Comisia de concurs nu a ţinut cont de criteriile de bază, prin acceptarea în concurs a agenţilor economici care au înregistrat rezultate negative, cîştigătorul avînd pierderi în perioadele anterioare (-137,1 mii lei);

• cumpărătorul acţiunilor statului în S.A. “Bicotra” a realizat parţial investiţiile stabilite în Programul investiţional pentru anul 2012, care este parte componentă a contractului de vînzare-cumpărare. Astfel, (i) investiţiile direcţionate construcţiei imobilelor şi instalaţiilor (250,0 mii lei) au fost realizate în sumă de 126,6 mii lei, nerealizate fiind 123,4 mii lei; (ii) pentru dezvoltarea tehnologică a întreprinderii, inclusiv pentru implementarea de noi tehnologii/utilaje (150,0 mii lei) au fost realizate 335,1 mii lei, cu o depăşire de 185,1 mii lei; (iii) investiţiile în sumă de 208,08 mii lei au fost constituite din livrarea pieselor de schimb, care nu era prevăzută de Programul investiţional, acestea fiind acceptate de Comisia de concurs;

• în cazul comercializării bunurilor imobile, Comisia de concurs, în anii 2010-2012, a redus preţul Cinematografului “Luceafărul” din or. Ştefan-Vodă în lipsa reglementării unor astfel de acţiuni. Astfel, în această perioadă bunul a fost expus pentru privatizare de 11 ori, preţul fiind redus de la 1,6 mil.lei la 0,3 mil.lei, din cauza acestor expuneri repetate.

De asemenea, în urma examinării valorii de piaţă a Cinematografului “Luceafărul”, estimată de 2 experţi licenţiaţi la 19.10.2009 în valoare de 1,6 mil.lei (cu suprafaţa de 1328,0 m²), iar la 26.08.2011 de 0,6 mil.lei (cu suprafaţa de 1147,3 m²), a fost stabilită o deviere a suprafeţei de 180,7 m², Agenţia motivînd că: “În procesul executării lucrărilor de inventariere tehnică, în anul 2009, OCT Ştefan-Vodă a eliberat extrasul din Registrul bunurilor imobile, număr de înregistrare 16668 din 14.10.2009, în care a fost indicată suprafaţa de 1328,0 m², iar în anul 2011 suprafaţa la sol a cinematografului, conform extrasului, constituia 1147,3 m². Totodată, în Lista bunurilor imobile, proprietate a statului, aflate în administrarea Ministerului Culturii, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005, suprafaţa indicată a cinematografului constituia 653,0 m²”.

Concluzii:

Privatizarea patrimoniului public prin concurs comercial este însoţită de dificultăţi cauzate de insuficienţa elementelor de control intern, cum ar fi: nemonitorizarea condiţiilor suplimentare asumate prin contractele de vînzare-cumpărare; admiterea participanţilor la concurs care nu întrunesc condiţiile regulamentare, ceea ce determină riscul pentru viitor de nerealizare a scopului principal al privatizării patrimoniului public, şi anume dezvoltarea economico-financiară a întreprinderilor.

Vînzarea proprietăţii publice prin concurs investiţional, urmare a căruia statul dispune de posibilitatea de a obţine venituri şi de a monitoriza cumpărătorul asupra efectuării investiţiilor, denotă că APP dispune de pîrghii/posibilităţi de a atinge scopul privatizării. Totodată, în cazul comercializării bunurilor imobile expuse prin concurs investiţional, Comisia de concurs a redus preţul acestora în lipsa unor reglementări. Comisia, la desemnarea cîştigătorilor concursului investiţional, nu a ţinut cont, în unele cazuri, de criteriile de bază pentru selectarea cîştigătorului, prin acceptarea agenţilor economici nou-fondaţi sau care au înregistrat rezultate negative.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

3. Să intensifice elementele controlului intern prin reglementarea activităţilor de monitorizare a condiţiilor suplimentare stabilite în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor statului privatizate prin concurs comercial.

4. Să iniţieze propuneri de completare a cadrului normativ aferent privatizării bunurilor proprietate publică prin concurs investiţional şi concurs comercial, în cazul necesităţii de reducere a preţului, ca urmare a expunerii repetate la privatizare.

Recomandări Comisiei pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice:

5. Să asigure, la desemnarea cîştigătorului în cadrul concursului investiţional, respectarea de către acesta a prevederilor regulamentare cu referire la criteriile de bază – volumul, structura şi termenele de realizare a angajamentelor investiţionale.

3.5. Cu privire la conformitatea procesului de monitorizare a executării obligaţiilor stabilite în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate publică

Supravegherea executării obligaţiilor asumate de către cumpărător prin contractul de vînzare-cumpărare se efectuează conform cadrului legal¹⁴ în privinţa: conformităţii sumei, modului şi termenelor de plată a preţului bunului privatizat cu clauzele respective din contract; păstrării de către întreprinderea privatizată a genurilor de activitate stipulate în contract; executării obligaţiilor contractuale de natură tehnologică; executării obligaţiilor contractuale de natură socială; capitalizării investiţiilor efectuate în societatea comercială privatizată, precum şi respectării altor obligaţii contractuale, după caz.

____________________

¹⁴ Art.63 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

În anii 2012 şi 2013, de către APP a fost supusă monitorizării executarea obligaţiilor contractuale de către 28 de cumpărători de bunuri proprietate publică de stat, inclusiv: 20 de contracte încheiate în urma organizării concursurilor investiţionale; 5 contracte încheiate prin intermediul concursurilor comerciale (dintre care 3 cu achitarea în rate); 2 contracte privind comercializarea terenurilor aferente bunurilor privatizate şi 1 contract privind darea în locaţiune a încăperilor nelocuibile, comercializate cu achitarea în rate.

Auditul relevă că, prin prisma reglementărilor interne privind procedura de monitorizare a contractelor de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate publică şi a proceselor controalelor interne la acest capitol, APP a organizat activităţi de monitorizare privind realizarea obligaţiunilor din contractele de vînzare-cumpărare în anii anteriori (2010 şi 2011), ca rezultat acceptînd investiţii în sumă totală de 62,1 mil.lei (inclusiv: în anul 2012 – 21,6 mil.lei; în anul 2013 – 40,5 mil.lei).

Din 28 de bunuri privatizate care se află în proces de monitorizare, pentru auditare au fost selectate 9 obiective privatizate la preţul total de 33,9 mil.lei şi de 2,1 mil.dolari SUA, cu valoarea investiţiilor de 79,5 mil.lei şi, respectiv, de 33,0 mil.dolari SUA. În urma verificărilor de către audit s-a constatat nerealizarea integrală, în unele cazuri, a investiţiilor stabilite în Programele investiţionale, şi anume:

• nerealizarea investiţiilor în valoare de 33,4 mil.dolari SUA pentru reconstrucţia şi construcţia unui complex arhitectural, a unui hotel de cinci stele şi a unui centru de afaceri, care urmau să corespundă cerinţelor de nivel internaţional, prevăzute în contractul de vînzare-cumpărare din 21.11.2006 a acţiunilor statului în S.A. “Moldova-Tur” (cota statului constituind 83,3%). Situaţia a fost calificată de APP drept o consecinţă a deciziei instanţei de judecată care prevedea “prelungirea termenului contractului pe doi ani din momentul primirii de la autorităţile publice competente a autorizaţiilor (coordonărilor), inclusiv a autorizaţiei de construire, necesare pentru punerea în aplicare a Programului de Investiţii asumat de către cumpărător.”;

• investiţiile în S.A. “Elevatorul Iargara” (cota statului de 60,91%) în sumă de 18,3 mil.lei nu au fost realizate confom direcţiilor iniţial prevăzute în Programul investiţional pentru anii 2008-2010¹⁵, totodată fiind efectuate investiţii de 14,6 mil.lei doar pentru procurarea tehnicii auto (36 de camioane). În acest context, auditul menţionează că, Comisia de concurs a acceptat investiţiile (14,6 mil.lei) direcţionate la procurarea tehnicii auto şi a acceptat îndeplinirea integrală a Programului investiţional în sumă de 18,3 mil.lei (proces-verbal nr.23 din 12.04.2012). De asemenea, auditul a stabilit că grupul de lucru pentru efectuarea controalelor postprivatizare, instituit prin Ordinul Agenţiei nr.33 din 27.05.2011, a concluzionat neîndeplinirea conformă a Programului investiţional de către cumpărător.

____________________

¹⁵ Direcţiile de investire conform Programului investiţional: gazificarea întreprinderii; renovarea utilajului de laborator; instalarea unei bascule electrice (minim 50 tone); arenda terenurilor agricole – 2000 ha; procurarea în leasing a tractoarelor şi maşinilor agricole; procurarea maşinilor de curăţat seminţe BSH-100; reparaţia clădirilor, edificiilor şi utilajului tehnologic din Elevator; crearea depozitului de păstrare şi răspîndire a fondului de seminţe; renovarea şi repararea utilajului tehnologic şi sistemului de aspiraţie ale Elevatororului.

Situaţia ce reflectă starea actuală a obiectului, urmare a nerealizării investiţiilor, se prezintă în următoarele imagini.

Sursă: Imagini realizate de echipa de audit la 29.11.2013.

• nerealizarea pe deplin a investiţiilor de către cumpărătorul Î.S. “Poligraf-Service”, mun.Chişinău, care, potrivit contractului de vînzare-cumpărare (la 26.11.2010), au fost stabilite în valoare de 15,0 mil.lei în termen de 3 ani, fiind realizate doar 1,5 mil.lei, preponderent pentru lucrări topografice, lucrări de proiectare şi schiţe de proiect. În imaginile alăturate se prezintă situaţia actuală a întreprinderii, caracterizată printr-o stare fizică degradantă. Totodată, auditul relevă că cumpărătorul urma să prezinte, conform contractului de vînzare-cumpărare, garanţia bancară pentru onorarea obligaţiilor investiţionale, în mărime de cel puţin 25% din volumul investiţiilor preconizate pentru anii 2012 şi 2013, care însă nu a fost prezentată, fiind calculată o penalitate în sumă de 230,0 mii lei şi de 648,6 mii lei de către APP pentru neefectuarea investiţiilor în termenul stabilit, conform Programului investiţional.

Sursă: Imagini realizate de echipa de audit la 20.12.2013.

Auditul menţionează că, în cazul privatizării Cinematografului “Victoria” (or.Călăraşi), Cinematografului “Prier” (or.Căuşeni) şi a vînzării acţiunilor statului (73,9%) în S.A. “Uzina turnătorie Aralit” (mun.Chişinău) nu au fost stabilite neconformităţi. Valoarea totală a investiţiilor realizate în cadrul acestor privatizări a constituit 18,3 mil.lei.

Concluzii:

Executarea obligaţiilor stabilite în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate publică nu este monitorizată suficient, APP nedispunînd de procese de control intern ample, ceea ce determină nerealizarea deplină şi în toate cazurile a scopurilor iniţial propuse în vederea dezvoltării economice durabile a entităţilor.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

6. Să elaboreze şi să implementeze procese de control intern care ar asigura realizarea conformă a condiţiilor contractelor de privatizare şi, ca rezultat, îndeplinirea scopurilor propuse în vederea dezvoltării economice a entităţilor.

3.6. Cu privire la conformitatea privatizării încăperilor nelocuibile date în locaţiune

Potrivit Regulamentului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune¹⁶, vînzarea-cumpărarea încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locaţiune, cu excepţia celor nepasibile privatizării¹⁷, se efectuează de Agenţia Proprietăţii Publice.

____________________

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008 “Cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune”.

¹⁷ Art.22 alin.(1), art.50 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Decizia privind vînzarea obiectelor date în locaţiune se adoptă de Comisia de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune (în continuare – Comisia), în componenţa căreia sînt incluşi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Agenţiei Proprietăţii Publice şi Oficiului Cadastral Teritorial.

Auditul denotă că, în perioada 2012-2013, Comisia a adoptat 6 hotărîri privind privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, cu examinarea a 47 de dosare. Analiza acestora indică o tendinţă sporită de majorare a numărului de bunuri privatizate de circa 3,5 ori, de la 9 contracte de vînzare în anul 2012 la 31 în anul 2013. Totodată, creşterea numărului contractelor de privatizare a determinat şi creşterea direct proporţională a suprafeţei încăperilor privatizate cu 2084 m², ceea ce reprezintă 113,8% (de la 1831,9 m² în anul 2012 la 3916,30 m² în 2013). Dinamica acestor indicatori se prezintă în Figura nr.4.

Sursă: Informaţii privind privatizarea încăperilor nelocuibile date

în locaţiune pentru anii 2012 şi 2013 oferite de APP.

Situaţia privind structura încăperilor nelocuibile privatizate, în aspectul destinaţiei, pe anii 2012 şi 2013, se prezintă în Figura nr.5.

Sursă: Informaţii privind privatizarea încăperilor nelocuibile date

în locaţiune pentru anii 2012 şi 2013 oferite de APP.

Potrivit reprezentării grafice, se observă că o pondere semnificativă din totalul spaţiului privatizat revine celui comercial (31,8%), fiind urmat de spaţiul pentru depozitare (25,7%), precum şi de cel în scopuri auxiliare (15,6%).

Evoluţia segmentului de vînzări ale încăperilor nelocuibile date în locaţiune, în anii 2012 şi 2013, are o tendinţă de uşoară creştere cu 1,3 mil.lei (de la 11,7 mil.lei în anul 2012 la 13,0 mil.lei în 2013).

Verificarea prin eşantionare a 6 bunuri din cele 41 acceptate pentru privatizate, în valoare de 13,5 mil.lei, ceea ce constituie 54,7% din valoarea totală a veniturilor obţinute din vînzarea încăperilor date în locaţiune (24,7 mil.lei), în perioada 2012-2013, atestă următoarele:

(i) lipsa publicităţii la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune, ceea ce are drept efect nerespectarea principiului transparenţei privatizării proprietăţii publice, precum şi apariţia riscului că fondul de imobile se va privatiza interesat şi ocazional;

(ii) privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune s-a efectuat, în unele cazuri, fără acordul gestionarului¹⁸. Astfel, privatizarea bunurilor imobile (situate în str.E.Coca nr.3, mun.Chişinău) s-a efectuat de către Comisie în lipsa deciziei privind darea în locaţiune, ceea ce determină riscul înstrăinării patrimoniului public fără bună-ştiinţă a administratorului/gestionarului bunurilor publice, prin neasigurarea plenitudinii datelor prezentate în dosarul înaintat Comisiei de privatizare;

____________________

¹⁸ Pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008.

(iii) stabilirea unui preţ diferenţiat de vînzare a 1m², în cazul privatizării încăperilor nelocuibile date în locaţiune din unul şi acelaşi bun imobil (încăperile 3-8 din str.G.Asachi nr.77, lit.k), mun.Chişinău), determină riscul ratării veniturilor în buget;

(iv) nerespectarea de către APP a termenului de soluţionare a cererilor depuse de solicitanţi, precum şi neînştiinţarea petiţionarilor privind motivul respingerii acestora, conform prevederilor legale¹⁹, condiţionează majorarea numărului de litigii. În acest sens, auditul a stabilit că, în 4 cazuri, solicitanţii au obţinut permisiunea de privatizare prin hotărîre judecătorească. Prin urmare, privatizarea/înstrăinarea bunurilor imobile date în locaţiune cu suprafaţa de 1071,10 m², la preţul de 9,05 mil.lei (situate în str.A.Russo nr.1, et.3, lit.A-0, mun.Chişinău), a fost efectuată în baza Hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 08.12.2011, menţinută prin Decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 28.03.2012;

____________________

¹⁹ Art.2 din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000.

(v) nereglementarea strictă a perioadei de deţinere în locaţiune a încăperilor nelocuibile, precum şi termenul minim/plafonul de solicitare a acordului de privatizare este, în viziunea auditului, un dezavantaj al principiilor de eficienţă şi transparenţă. Astfel, auditul a stabilit că unii locatari preiau în locaţiune spaţii cu scopul de a le privatiza la preţuri simbolice. La privatizarea bunurilor imobile date în locaţiune (mun.Chişinău, str.Gh.Asachi nr.77, lit.k), spaţiile ulterior au fost revîndute de trei ori. În condiţiile în care aceste bunuri au fost privatizate la preţul de vînzare de 120,0 mii lei (1043 lei/m²), iar valoarea de piaţă a imobilelor din această zonă este de 4,2 mii lei/m², determină neîncasarea posibilelor venituri la buget în sumă de 631,1 mii lei. În această situaţie, se invocă necesitatea reglementării privatizării bunurilor imobile date în locaţiune la valoarea de piaţă;

(vi) achitarea serviciilor de evaluare a încăperilor nelocuibile de către locatari poate determina riscul diminuării valorii proprietăţii publice solicitate spre privatizare, fapt constatat şi în Raportul de audit precedent²⁰.

____________________

²⁰ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.51 din 02.07.2010 “Privind Raportul auditului deetatizării patrimoniului statului şi asigurării activităţii postprivatizare”.

Concluzii:

Privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune este însoţită de carenţe, exprimate prin lipsa acordului gestionarului, înstrăinarea patrimoniului public în baza deciziilor instanţei de judecată, ceea ce reprezintă un eventual risc de neobţinere a veniturilor în buget, ca rezultat al diminuării valorii acestora.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

7. Intensificarea măsurilor ce ar asigura conformitatea privatizării încăperilor nelocuibile date în locaţiune, în special la evaluarea/determinarea preţului de vînzare, ţinînd cont de data întocmirii rapoartelor de evaluare.

3.7 Cu privire la conformitatea privatizării terenurilor aferente

Privatizarea terenului aferent se efectuează în conformitate cu prevederile legal stabilite în Regulamentul cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente²¹ şi este compus din suprafaţa de teren pe care sînt amplasate nemijlocit obiectivele privatizate şi terenul adiacent acestora, utilizat în procesul tehnologic. Conform prevederilor Regulamentului menţionat, vînzarea terenului aferent din domeniul privat al statului se efectuează de către Agenţia Proprietăţii Publice, care, în numele statului, încheie contracte de vînzare-cumpărare²².

____________________

²¹ Pct.24 din Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008).

²² Pct.6 din Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008.

Potrivit normelor stabilite²³ pentru desfăşurarea procedurii preliminare de încheiere a contractului de vînzare-cumpărare, cumpărătorul, după obţinerea borderoului de calcul eliberat de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, depune o cerere pentru cumpărarea terenului aferent la Agenţia Proprietăţii Publice, cu anexarea documentelor prezentate. Agenţia, prin Ordinul din 01.02.2011, a instituit Grupul de lucru pentru examinarea cererilor de procurare a terenului aferent.

____________________

²³ Pct.11 din Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008.

Auditul a verificat cererile de solicitare pentru cumpărarea terenurilor aferente (31 de cereri) pe anii 2012 şi 2013, stabilind că 9 cereri, din diverse motive, au fost respinse. Astfel, în această perioadă au fost încheiate 22 de contracte de vînzare-cumpărare a terenurilor aferente în valoare totală de 7,8 mil.lei, din care auditul a selectat spre verificare un eşantion de 9 contracte, cu preţul total de vînzare în sumă de 4,7 mil.lei, sau 59,8% din valoarea totală a contractelor încheiate.

Verificările auditului privind conformitatea procesului de privatizare a terenurilor aferente au relevat nereguli şi situaţii problematice, care se exprimă prin următoarele:

√ vînzarea terenurilor aferente construcţiilor la preţ stabilit, conform borderoului de calcul, de către Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, cu aplicarea gradului de bonitate medie a solului de 63 grade, sau în diminuare cu 2 grade, situaţie neconformă cadrului legal²⁴, fapt ce a determinat o diminuare a preţului şi a veniturilor la buget în sumă de 67,2 mii lei (terenul situat pe şos. Munceşti nr.271, mun.Chişinău, cu suprafaţa de 0,8661 ha (cu 35,0 mii lei); terenul din str. Tudor Vladimirescu nr.4, mun.Chişinău, cu suprafaţa de 0,7975 ha (cu 32,2 mii lei)). În acest aspect, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, la solicitarea Curţii de Conturi, la 18.01.2014 a informat că, “la întocmirea borderoului de calcul a aplicat media ponderată de bonitate pe republică, care constituie 63 de puncte, începînd cu anul 2005 şi pînă în prezent”;

____________________

²⁴ Pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.1428 din 16.12.2008.

√ comercializarea unor părţi separate de bunuri a întreprinderilor incluse în lista celor nepasibile de privatizare, situaţie ce nu este reglementată de legislaţia în vigoare. Astfel, în aceste condiţii a fost vîndut terenul aferent din str. Tudor Vladimirescu nr.4, mun.Chişinău, cu suprafaţa de 0,7975 ha, situat pe segmentul de cale ferată, care, potrivit normelor legale, constituie bun al domeniului public şi este obiectul exclusiv al proprietăţii publice. De asemenea, terenul aferent situat pe str.Lăcrimioarelor nr.49, or.Orhei, cu suprafaţa de 2,2879 ha, care aparţine Î.S. “Moldsuinhibrid”, a fost privatizat în timp ce întreprinderea este inclusă în lista bunurilor nepasibile de privatizare. APP a motivat această situaţie prin următoarele: “faptul că întreprinderea se află în lista bunurilor nepasibile privatizării nu indică la faptul că toate bunurile întreprinderii fac parte din domeniul public al proprietăţii de stat, iar terenurile aferente întreprinderilor de stat ţin de domeniul privat al statului”;

√ vînzarea terenurilor aferente construcţiilor în lipsa autorizaţiei de construcţie, iar în unele cazuri inclusiv a actului de inspectare, şi anume: terenul aferent construcţiei nefinalizate, situat pe str.Sarmizegetusa, mun.Chişinău, cu suprafaţa totală de 0,5262 ha; terenul aferent construcţiei nefinalizate, situat pe str. Ion Neculce, com.Băcioi, mun.Chişinău, cu suprafaţa totală de 0,1230 ha; terenul aferent construcţiei, cu suprafaţa de 0,21 ha, situat pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, mun.Chişinău; terenul aferent construcţiei, cu suprafaţa de 1,1589 ha, situat în s.Gordineşti, r-nul Edineţ; terenul aferent construcţiei, cu suprafaţa de 0,7612 ha, situat în s.Sipoteni, r-nul Călăraşi. APP motivează această situaţie prin următoarele: “în cazul înstrăinării unor terenuri aferente construcţiilor nefinalizate, construite pînă la intrarea în vigoare a Legii nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii, autorizaţia de construcţie nu putea exista, deoarece la acel moment nu se prevedea un astfel de act administrativ pentru demararea construcţiei”;

√ nestipularea termenului de iniţiere a procedurii de schimbare a destinaţiei terenului poate determina tergiversarea încasării în buget a sumelor destinate compensării pierderilor statului. Astfel, în aceste condiţii a fost vîndut terenul aferent construcţiilor, situat în s.Maximovca, r-nul Anenii Noi, cu suprafaţa totală de 1,0996 ha, unui agent economic, conform contractului de vînzare-cumpărare din 28.05.2013, la preţul de 0,05 mil.lei, potrivit borderoului de calcul întocmit de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Totodată, se denotă că, potrivit normelor legale²⁵, pentru terenul nominalizat urma a fi schimbată destinaţia din teren agricol în teren aferent construcţiilor, cu compensarea pierderilor formate în urma excluderii terenului din destinaţie agricolă şi achitarea la buget a sumei de circa 1,5 mil.lei, fără a fi indicat termenul exact;

____________________

²⁵ Legea nr.295 din 21.12.2012 privind modificarea anexei la Legea nr.668-XIII din 23 noiembrie 1995 pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului.

√ la vînzarea terenului aferent construcţiei, cu suprafaţa de 1,1249 ha, situat pe str.Prieteniei nr.8, or.Şoldăneşti, la preţul de 0,2 mil.lei, nu s-a analizat situaţia privind interdicţiile stabilite de instanţa de judecată, aceasta fiind reflectată în datele organelor cadastrale, ceea ce denotă insuficienţa controlului intern la acest capitol;

√ vînzarea la 16.08.2013 a terenului aferent avînd destinaţia teren sportiv, cu suprafaţa de 0,5718 ha, din str.Independenţei nr.1, mun.Chişinău, s-a efectuat cu avizul gestionarului (Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”), dar în lipsa acordului autorităţii centrale de specialitate (Ministerul Culturii).

Cu referire la reglementările privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, auditul a efectuat o analiză/contrapunere a preţului terenurilor aferente procurate cu preţul mediu de piaţă, bazat pe datele evaluatorilor privaţi, fiind constatată o discrepanţă între acestea, situaţie ce influenţează neobţinerea posibilelor venituri în buget. Astfel, pentru 4 terenuri aferente din mun.Chişinău, cu suprafaţa totală de 2,77 ha, în buget au fost încasate venituri în sumă de 3,6 mil.lei, pe cînd, potrivit calculelor auditului, la preţul mediu de piaţă acestea puteau fi vîndute de circa 9 ori mai scump.

Concluzii:

Vînzarea terenurilor aferente a fost efectuată în baza normelor stabilite, Agenţia Proprietăţii Publice ţinînd cont de evaluările organelor abilitate a preţurilor normative ale terenurilor aferente. Totodată, procesele controlului intern la acest capitol nu stabilesc necesitatea deplasării responsabililor Agenţiei la locul amplasării terenurilor aferente solicitate pentru privatizare, acţiune/proces ce ar asigura verificarea conformităţii bunului supus privatizării cu documentele prezentate.

Reglementările actuale privind determinarea preţului normativ al pămîntului nu echilibrează preţul pe piaţă, ceea ce determină o discrepanţă între aceste două preţuri (preţul normativ al pămîntului calculat pentru terenurile supuse privatizării şi preţul mediu de piaţă), situaţie ce influenţează neobţinerea veniturilor posibile la buget.

Normele legale privind bunurile (întreprinderile de stat) incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare nu stabilesc expres posibilitatea comercializării unor părţi separate de bunul inclus în lista celor nepasibile de privatizare, iar în cazul comercializării – care ar fi acestea.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

8. Să consolideze, prin acţiuni concrete, monitorizarea procesului de privatizare a terenurilor aferente, cu responsabilizarea persoanelor delegate cu astfel de funcţii.

9. Să iniţieze propuneri de completare a cadrului legal în vigoare, cu înaintarea în modul stabilit Guvernului pentru examinare:

9.1. în vederea eliminării discrepanţei între preţul normativ al pămîntului calculat pentru terenurile supuse privatizării şi preţul mediu de piaţă;

9.2. referitor la reglementarea expresă a comercializării separate a bunurilor parte integrantă a obiectelor/complexelor de bunuri incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare.

3.8. Cu privire la conformitatea transmiterii în concesiune a bunurilor şi serviciilor din proprietate publică în proprietate privată

Potrivit prevederilor legale²⁶, parteneriatul public-privat este un instrument al managementului public, care are menirea de a realiza proiecte ce ţin de interesul public, dezvoltarea serviciilor şi a infrastructurii publice.

____________________

²⁶ Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 cu privire la parteneriatul public-privat (în continuare – Legea nr.179-XVI din 10.07.2008).

Scopul parteneriatului constituie atragerea de investiţii private pentru realizarea proiectelor de interes public, creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor, lucrărilor publice şi altor activităţi de interes public, utilizarea eficientă a patrimoniului public şi a banilor publici.

În acest context, se relevă că, potrivit normelor legale²⁷, de competenţa Agenţiei ţine monitorizarea şi evaluarea realizării parteneriatelor public-private.

____________________

²⁷ Art.14 alin.(1) lit.d) din Legea nr.179-XVI din 10.07.2008.

Analiza de către audit a datelor prezentate de Agenţie denotă că, în anul 2012, în baza solicitărilor autorităţilor administraţiei publice au fost înregistrate în Registrul patrimoniului public 9 contracte de parteneriat public-privat şi concesiune a proprietăţii publice.

La verificarea conformităţii ţinerii evidenţei contractelor privind parteneriatele public-private, auditul a constatat că APP avizează studiile de fezabilitate pentru parteneriatele public-private, precum şi ţine evidenţa acestora în Registrul patrimoniului public. De asemenea, în anul 2013 APP a prezentat Guvernului Raportul anual privind implementarea politicilor de parteneriat public-privat pentru anul 2012.

Totodată, se denotă că APP nu realizează pe deplin unele măsuri care, în viziunea auditului, ar aduce plusvaloare în cadrul monitorizării contractelor parteneriatelor public-private şi, respectiv, ar asigura realizarea scopului acestora:

√ pentru parteneriatele public-private demarate (2 contracte) la nivel naţional, nu se deţin evaluări asupra situaţiilor şi rezultatelor înregistrate, justificării investiţiilor realizate şi, ca rezultat, Agenţia nu dispune de informaţii asupra eventualelor riscuri în caz de nerealizare a acestora;

√ pentru 7 contracte de concesiune a serviciilor de salubrizare, încheiate în anul 2012 de către autorităţile publice locale şi partenerii privaţi, APP nu deţine informaţii despre cauzele/motivele nedemarării lor;

√ în Raportul prezentat Guvernului, la capitolul “Ţinerea evidenţei parteneriatelor public-private şi a riscurilor aferente realizării acestora pe parcursul anului 2012”, Agenţia a reflectat contractele de concesionare a serviciului de salubrizare la nivel local şi contractul de parteneriat public-privat la nivel central, fără a indica/evalua riscurile posibile.

În acest sens, APP a prezentat, la solicitarea auditului, dările de seamă ale autorităţilor administraţiei publice privind parteneriatele public-private, totodată motivînd că “asigurarea monitorizării şi controlului realizării proiectelor de parteneriat public-privat iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale ţine de competenţa nemijlocită a primarului sau a preşedintelui raionului din raza teritorială respectivă”.

Analiza a 7 contracte de concesiune a serviciilor de salubritate a stabilit că obiectivul acestora este implementarea unei metodologii care sortează şi reciclează materialele reciclabile la o rată maximă, tratează deşeurile organice, creînd noi sisteme ecologice şi venit adiţional pentru fiecare staţie de tratare a deşeurilor, fiind aprobate investiţii ce urmează a fi realizate de către partenerul privat în sumă totală de 856,1 mil.lei.

Din conţinutul contractelor de concesiune, auditul relevă unele elemente comune, cum ar fi: semnarea contractelor de concesiune pe o perioadă maximă de 49 de ani; exclusivitatea de operare şi indicare a valorilor de investiţii exagerat de mari. Totodată, clauzele contractului cu privire la rezilierea unilaterală de către partenerul public a contractului stipulează obligativitatea restituirii valorii integrale a investiţiei efectuate de către partenerul privat pentru crearea infrastructurii necesare realizării obiectivului stabilit. Astfel, în opinia auditului, prin această clauză partenerul public este supus pentru viitor unui risc major de suportare a cheltuielilor suplimentare/neprevăzute/nedisponibile de mijloace publice.

În contextul evaluării contractului de parteneriat public-privat pentru servicii de radiologie şi diagnostic imagistic din 24.11.2011, încheiat între Ministerul Sănătăţii (Partener public), IMSP Spitalul Clinic Republican (Partener public) şi doi agenţi economici, unul fiind Investitor, iar altul Partener privat, auditul denotă că, în pofida expunerii de către APP la 17.09.2010 a obiecţiilor şi recomandărilor asupra studiului de fezabilitate, aceasta ulterior nu a monitorizat şi, respectiv, nu a raportat Guvernului despre posibilele riscuri ale contractului respectiv, bazîndu-se doar pe informaţiile oferite de Ministerul Sănătăţii. Astfel, potrivit informaţiilor obţinute de la Ministerul Sănătăţii, se relevă că: “parteneriatul public-privat din cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican este în proces de activitate, înregistrînd zilnic un număr de 200 de pacienţi”, cu toate că, potrivit contractului “investitorul privat a fost obligat asupra următoarelor: (a) finanţarea şi furnizarea echipamentelor medicale de radiologie şi diagnostic imagistic; (b) finanţarea, proiectarea/construirea şi/sau modernizarea centrului pentru a găzdui echipamentele şi a permite prestarea serviciilor de radiologie şi diagnostic imagistic; (c) asigurarea cu personalul necesar în prestarea acestor servicii etc.”.

Ca rezultat, APP nu deţine o informaţie exhaustivă privind etapele implementări proiectului, precum şi punctele forte şi slabe ale derulării acestuia. De asemenea, APP nu dispune de informaţii cu referire la realizarea obiectivelor stabilite pentru acest parteneriat public-privat, adică nu poate evalua îndeplinirea prevederilor contractului cu referire la “renovarea/construcţia, echiparea, finanţarea şi operarea serviciului de radiologie şi diagnosticare imagistică din cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican”.

Concluzii:

Scopul parteneriatului public-privat de a realiza proiecte ce ţin de interesul public, de a dezvolta servicii şi infrastructuri publice, prin atragerea de investiţii private, este unul de importanţă socială şi de durată. Totodată, Agenţia, în vederea îndeplinirii pe deplin a atribuţiilor ce ţin de monitorizarea şi evaluarea realizării parteneriatelor public-private, nu dispune de procese de control intern ample, ceea ce, în unele cazuri, poate determina neevaluarea riscurilor posibile generate de nerealizarea scopurilor iniţial propuse.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

10. Să iniţieze, după caz, proiecte de asistenţă tehnică, cu elaborarea unor ghiduri de implementare a proiectelor de parteneriat public-privat şi de concesiune.

11. Să organizeze şi să desfăşoare seminare de instruire privind iniţierea şi realizarea conformă a parteneriatelor public-private pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

12. Să elaboreze procese de control intern în vederea asigurării realizării relevante a competenţelor de monitorizare şi evaluare a parteneriatelor publice-private.

13. Să formuleze clauze contractuale, ce ar exclude eventualele riscuri de nerealizare conformă a prevederilor contractului.

3.9. Cu privire la încasarea mijloacelor în buget din privatizarea proprietăţii publice în anii 2012 şi 2013

Analiza de către audit a mijloacelor încasate în bugetul de stat, pentru perioada 2012-2013, denotă că acestea au fost realizate la un nivel redus, de 50,7% şi, respectiv, de 44,8%, suma cărora a constituit 131,9 mil.lei şi, respectiv, 112,0 mil.lei, situaţie reflectată în Tabelul nr.2.

Contrapunerea datelor prezentate/raportate de APP privind mijloacele băneşti încasate în perioada 2012-2013 din privatizarea proprietăţii publice, precum şi a impozitului privat în bugetul de stat (pentru 36 de bunuri din 118 privatizare) cu datele solicitate de la Ministerul Finanţelor nu a depistat devieri la acest capitol.

Reieşind din analiza auditului, se denotă că veniturile din privatizarea bunurilor domeniului public se realizează la un nivel redus, comparativ cu sumele prognozate.

Recomandări Agenţiei Proprietăţii Publice:

14. Să asigure o planificare anuală reală a mijloacelor în buget, obţinute din deetatizarea proprietăţii publice.

CONCLUZIE GENERALĂ DE AUDIT

Deşi în perioada supusă auditării Agenţia Proprietăţii Publice, în calitatea sa de instituţie responsabilă pentru asigurarea exercitării conforme a activităţilor de deetatizare şi postprivatizare a proprietăţii publice, a întreprins măsuri de realizare şi monitorizare a acestor activităţi, inclusiv prin aprobarea proceselor sistemului de control intern, auditul a identificat unele nereguli şi carenţe la deetatizarea proprietăţii publice şi în activităţile postprivatizare.

Prin prisma responsabilităţilor ce îi revin, Agenţia Proprietăţii Publice nu a asigurat în deplină măsură conformitatea ţinerii Registrului patrimoniului public, privatizării bunurilor prin concurs comercial şi concurs investiţional, încăperilor nelocuibile date în locaţiune, monitorizării executării obligaţiilor stabilite în contractele de vînzare-cumpărare a bunurilor proprietate publică şi a contractelor de parteneriat public-privat.

Verificarea conformităţii privatizării terenurilor aferente a identificat situaţii problematice cu privire la cadrul legal. Astfel, reglementările actuale privind determinarea preţului normativ al pămîntului nu echilibrează/ajustează preţul de piaţă, ceea ce determină o discrepanţă între aceste două preţuri, situaţie ce influenţează la obţinerea veniturilor în buget. De asemenea, normele legale privind bunurile (întreprinderile de stat) incluse în lista bunurilor nepasibile de privatizare nu stabilesc expres posibilitatea comercializării unor părţi separat de bunul inclus în lista celor nepasibile de privatizare, iar în cazul comercializării – care ar fi acestea.

În contextul neconformităţilor şi neajunsurilor constatate, există riscul că Agenţia Proprietăţii Publice nu va asigura pe deplin atingerea scopului în domeniul deetatizării şi postprivatizării patrimoniului public. În acest aspect, se impune necesitatea îmbunătăţirii managementului activităţilor de deetatizare şi postprivatizare, în special prin consolidarea şi dezvoltarea sistemului de control intern.

Sursă: Informaţia APP pentru perioada 2012-2013.