Hotărîre nr.14 din 06.07.2006 pentru controlul constituţionalităţii unei prevederi din Anexa nr.2 la Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 "Privind pensiile de asigurări sociale de stat" în redacţia Legii nr.358-XV din 31 iulie 2003 "Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative" şi pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.843 din 10 septembrie 1999

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

H O T Ă R Î R E

pentru controlul constituţionalităţii unei prevederi din Anexa nr.2 la Legea nr.156-XIV

din 14 octombrie 1998  “Privind pensiile de asigurări sociale de stat”  în redacţia

Legii nr.358-XV din 31 iulie 2003 “Pentru modificarea şi completarea unor acte

legislative” şi pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare

a pensiei,  aprobat prin  Hotărîrea Guvernului

nr.843 din 10 septembrie 1999

nr. 14 din 06.07.2006

 (în vigoare 06.07.2006) 

Monitorul Oficial nr. 112-115 art.13 din 21.07.2006

* * *

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituţională în componenţa:

cu participarea grefierului Victoria Botnariuc, reprezentantului autorilor sesizării Gheorghe Chibac, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Mîţu, reprezentanţilor Guvernului Elena Mocanu şi Galina Cobiteva, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 alin.(1) lit.a) şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii unei prevederi din Anexa nr.2 la Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 “Privind pensiile de asigurări sociale de stat” şi pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.843 din 10 septembrie 1999.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Ion Pleşca şi Leonid Bujor, depusă la 20 februarie 2006, în conformitate cu prevederile art.24 şi art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 3 aprilie 2006 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond.

În procesul examinării preliminare a sesizării au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Centrului pentru Drepturile Omului.

Examinînd materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi explicaţiile participanţilor la proces,

Curtea Constituţională

a constatat:

1. Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 “Privind pensiile de asigurări sociale de stat”¹ (în continuare - Legea nr.156-XIV) reglementează acordarea pensiilor pentru limită de vîrstă, de invaliditate şi de urmaş.

 ^{_____________________}

¹ M.O., 1998, nr.111-113, art.683

La 10 septembrie 1999, prin Hotărîrea nr.843², Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei. Potrivit pct.33 al Regulamentului, coeficientul individual al pensionarului reprezintă raportul dintre suma salariului pentru oricare 36 de luni consecutive (indiferent de durata întreruperii în muncă) din ultimii 5 ani de muncă anteriori intrării în vigoare a Legii nr.156-XIV şi suma salariului mediu pe ţară pentru aceeaşi perioadă şi se ia în calcul mărimea lui ce nu depăşeşte 5,0.

^{_____________________}

² M.O., 1999, nr.103-105, art.883

La 31 iulie 2003 Parlamentul a adoptat Legea nr.358-XV “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”³ (în continuare - Legea nr.358-XV), prin care a operat modificări în Legea nr.156-XIV. Astfel, potrivit Anexei nr.2 la Legea nr.156-XIV, pensia integrală pentru limită de vîrstă se calculează după o formulă nouă:

P = {1,2% x 35 + 2% x (Vt - Vn) + 2% x (R - Rn)} x Sa,

în care:

P- cuantumul pensiei;

Vt - stagiul de cotizare realizat, dar nu mai mic de 35 de ani;

Vn - stagiul de cotizare necesar, dar nu mai mic de 35 de ani;

R - vîrsta reală la pensionare;

Rn - vîrsta standard de pensionare;

Sa - venitul mediu lunar asigurat, care pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv.

____________________

³ M.O., 2003, nr.173-176, art.742

2. Deputaţii în Parlament Ion Pleşca şi Leonid Bujor au solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii sintagmei “Sa - venitul mediu lunar asigurat, care pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv” din formula de calculare a pensiei pentru limită de vîrstă, stipulată de Legea nr.156-XIV în Anexa nr.2, şi asupra constituţionalităţii pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, care defineşte coeficientul individual al pensionarului, considerîndu-le discriminatorii şi contrare principiilor egalităţii şi echităţii sociale. În opinia lor, aceste prevederi încalcă art.16, art.47 şi art.54 din Constituţie, precum şi art.7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art.2 alin.2 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale.

3. Examinînd prevederile contestate prin raportare la dispoziţiile Constituţiei, la prevederile legislaţiei naţionale şi actelor internaţionale, Curtea Constituţională reţine următoarele.

Conform art.16 alin.(2) din Constituţie, toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

Prin prevederile art.47 alin.(2) Constituţia garantează cetăţenilor dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrîneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.

Asigurarea cu pensii constituie un element important al asigurărilor sociale şi se realizează în cazurile şi în mărimile stabilite de lege.

Legea nr.489-XIV din 8 iulie 1999 “Privind sistemul public de asigurări sociale”⁴ stabileşte cadrul normativ general aplicabil exclusiv relaţiilor din domeniul asigurărilor sociale.

_________________

⁴ M.O., 2000, nr.1-4, art.2

Organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale se realizează după:

principiul egalităţii, care asigură contribuabililor şi beneficiarilor un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

principiul solidarităţii sociale, inter- şi intrageneraţii, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;

principiul repartiţiei, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale realizate se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public, conform legii.

Dreptul de pensie este reglementat prin Legea nr.156-XIV. Potrivit acestei legi, pensia pentru limită de vîrstă se acordă la împlinirea vîrstei de pensionare şi în cazul în care persoana respectivă are stagiul de cotizare necesar.

Conform Constituţiei, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzînd hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare (art.47 alin.(1).

Fiind un drept complex, dreptul la un nivel de trai decent presupune ameliorarea continuă a condiţiilor de viaţă, în care scop statul are sarcina de a asigura dezvoltarea durabilă şi ascendentă a economiei şi protecţia socială progresivă a cetăţenilor săi. Această obligaţie revine şi membrilor societăţii, care prin activitatea zilnică trebuie să contribuie la creşterea economiei şi, respectiv, a fondurilor de asigurări sociale.

Conform legislaţiei în vigoare, pensia de asigurări sociale de stat este venitul cuvenit asiguratului, în condiţiile legii, corelativ obligaţiilor privind plata contribuţiilor de asigurări sociale de stat.

Contribuţiile de asigurări sociale de stat în fondul de pensii sînt plăţi obligatorii, stabilite prin lege, reprezentînd o formă de înstrăinare a mijloacelor băneşti ale persoanelor asigurate şi de garanţie materială a pensionarilor.

Legea nr.489-XIV “Privind sistemul public de asigurări sociale”, prin prevederile art.21 alin.(3), stabileşte că baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale nu poate depăşi plafonul de 3 salarii medii lunare pe economie, ceea ce înseamnă că din suma venitului realizat ce depăşeşte plafonul indicat nu se calculează contribuţii individuale de asigurări sociale. Mărimea salariului mediu lunar pe economie este prognozată pentru fiecare an şi se aprobă de către Guvern. Astfel, creşterea salariului mediu lunar pe ţară conduce la creşterea pensiilor.

Nu pot fi reţinute argumentele autorilor sesizării referitor la neconstituţionalitatea pct.33 din Regulament, deoarece coeficientul individual al pensionarului, care reprezintă raportul dintre suma salariului pentru oricare 36 de luni consecutive (indiferent de durata întreruperii în muncă) din ultimii 5 ani de muncă anteriori intrării în vigoare a Legii nr.156-XIV şi suma salariului mediu pe ţară pentru aceeaşi perioadă, luîndu-se în calcul mărimea lui ce nu depăşeşte 5,0, se aplică la calcularea pensiei, inclusiv a pensiei de funcţionar public, doar din venitul realizat pînă la 1 ianuarie 1999.

Pînă la intrarea în vigoare a Legii nr.156-XIV, la calcularea pensiei se lua în considerare venitul realizat fie în 5 ani din ultimii 15, fie în 36 de luni din ultimii 5 ani, dispoziţie care nu reflecta obiectiv volumul contribuţiilor achitate de persoană pe parcursul activităţii social-utile.

Modificările operate prin Legea nr.358-XV sînt în concordanţă cu Legea nr.489-XIV “Privind sistemul public de asigurări sociale” şi cu Strategia reformei sistemului de asigurare cu pensii în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.141-XIV din 23 septembrie 1998⁵, care prevede creşterea cuantumului pensiei şi valorifică principiul, potrivit căruia asigurările sociale stabilite anterior nu pot fi anulate fără a fi substituite prin măsuri echivalente.

_________________ 

⁵ M.O., 1998, nr.108, art.661

Astfel, potrivit legislaţiei în vigoare, cetăţenii au dreptul la pensie în cuantum ce depinde direct de contribuţiile de asigurări sociale, nivelul de salarizare, caracterul activităţii social-utile prestate şi stagiul de cotizare. Pentru aceste temeiuri prevederea contestată din Legea nr.156-XIV în redacţia Legii nr.358-XV nu comportă caracter discriminatoriu şi nu încalcă prevederile art.54 din Constituţie.

Curtea relevă că prin Legea nr.358-XV legiuitorul n-a stipulat prevederi noi, ci a preluat prevederile Legii nr.489-XIV, care este legea primară în domeniul asigurărilor sociale, prevederi pe care autorii sesizării nu le contestă.

Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.9 din 30 martie 2004⁶, invocată de autorii sesizării pentru motivul că a declarat neconstituţionale prevederi similare din Legea nr.156-XIV, n-are relevanţă pentru obiectul prezentei cauze, deoarece în hotărîrea respectivă Curtea a menţionat că legiuitorul constituant a atribuit unor categorii de salariaţi un statut juridic special, consfinţindu-l în art.56 alin.(2), art.68-71, art.98-100, art.112-113 din Constituţie.

___________________

⁶ M.O., 2004, nr.61-63, art.15

Astfel, prevederea contestată din Legea nr.358-XV şi pct. 33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei sînt conforme art.16, art.47 şi art.54 din Constituţie şi actelor internaţionale la care se face referinţă în sesizare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.6 alin.(2) şi alin.(3), art.61, art.62 lit.a) şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,

Curtea Constituţională

HOTĂRĂŞTE:

1. Se recunoaşte constituţionale:

- sintagma “...care pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi trei salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv” din Anexa nr.2 la Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 “Privind pensiile de asigurări sociale de stat” în redacţia Legii nr.358-XV din 31 iulie 2003 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”;

- pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.843 din 10 septembrie 1999.

2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.

OPINIE SEPARATĂ

expusă în temeiul art.27 alin.(5) din Legea cu privire

la Curtea Constituţională şi art.67 din Codul jurisdicţiei constituţionale

Prin Hotărîrea Curţii din 6 iulie 2006 au fost recunoscute constituţionale prevederea “Sa - venitul mediu lunar asigurat, care pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv”, cuprinsă în Anexa nr.2 la Legea nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 “Privind pensiile de asigurări sociale de stat”, şi pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, contestate de deputaţii în Parlament Ion Pleşca şi Leonid Bujor pentru motivul că încalcă art.16, art.47 şi art.54 din Constituţie şi unele prevederi ale actelor internaţionale cu privire la drepturile omului.

Consider hotărîrea Curţii nefondată pentru următoarele motive.

Potrivit Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul de pensie este imprescriptibil. Cetăţenii beneficiază de pensii de asigurări sociale de stat în cazul în care din cauza vîrstei, stării sănătăţii sau a pierderii susţinătorului sînt lipsiţi de posibilitatea de a realiza venituri. Aceste circumstanţe sînt calificate ca riscuri sociale şi servesc drept temei pentru exercitarea dreptului de pensie.

Cuantumul pensiei pentru limită de vîrstă este în funcţie directă de nivelul de salarizare şi de caracterul activităţii social-utile prestate.

Prin Legea nr.358-XV a fost modificată modalitatea de calculare a pensiei pentru limită de vîrstă. Potrivit formulei propuse de lege, venitul mediu asigurat pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi trei salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv, ceea ce derogă de la principiul implementat la 1 ianuarie 1999, conform căruia sistemul de pensionare se bazează pe asigurare, care rezultă din contribuţia individuală a fiecăruia, pensia fiind calculată proporţional acestei contribuţii, şi stipulat expres de art.8 al Legii nr.156-XIV. Potrivit acestui articol, baza de calcul a pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, acesta fiind stabilit din suma contribuţiilor plătite în perioada de cotizare. Modalitatea de calculare a pensiei expusă în Anexa nr.2 contrazice acest principiu, mai mult ca atît, anihilează fondul noţiunii de venit mediu asigurat consfinţite de art.8 al Legii nr.156-XIV şi utilizate în Anexa nr.1 la această lege.

Prevederea legală, potrivit căreia venitul mediu asigurat pentru fiecare an luat în calcul nu poate depăşi 3 salarii medii lunare pe ţară pentru anul respectiv, încalcă principiul constituţional al egalităţii tuturor în faţa legii (art.16) şi restrînge exerciţiul dreptului constituţional la asistenţă şi protecţie socială (art.47 şi, implicit, art.54).

În opinia subsemnatului, această prevedere legală diminuează protecţia socială a pensionarilor pentru limită de vîrstă şi încalcă principiul de valoare universală al respectării drepturilor dobîndite în mod licit.

Potrivit art.140 din Constituţie, art.28 alin.(1) şi alin.(2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, actele Curţii Constituţionale sînt acte oficiale executorii pe întreg teritoriul ţării, pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice. Actele normative declarate neconstituţionale devin nule din momentul adoptării hotărîrii respective a Curţii Constituţionale.

În hotărîrile nr.9 din 3 martie 1997, nr.38 din 15 decembrie 1998, nr.19 din 29 aprilie 1999, nr.27 din 18 mai 1999, nr.58 din 9 noiembrie 1999, nr.4 din 27 ianuarie 2000, nr.46 din 25 octombrie 2001 şi nr.9 din 30 martie 2004 Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra unor prevederi legale referitoare la unele categorii de pensii şi a subliniat că normele privind protecţia de stat, asigurarea materială şi socială, inclusiv asigurarea cu pensie, consfinţite în legile anterioare nu pot fi anulate sau modificate.

Prin Hotărîrea nr.9 din 30 martie 2004, invocată în mod expres în sesizare, Curtea a declarat neconstituţionale unele prevederi referitoare la modul de calculare a pensiei deputaţilor în Parlament, membrilor Guvernului şi funcţionarilor publici. În executarea acestei hotărîri, Parlamentul a exclus din art.45 al Legii nr.156-XIV prevederea restrictivă pentru categoriile respective de pensionari, însă a păstrat, în Anexa nr.2 la lege, prevederea restrictivă similară pentru pensionarii de rînd, prin care fapt a comis un act de discriminare şi a încălcat dispoziţiile constituţionale.

De remarcat, că la data adoptării pct.33 din Regulamentul cu privire la modul de calculare a pensiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.843 din 10 septembrie 1999, prevedea o altă modalitate de calculare a pensiei pentru limită de vîrstă, decît art.8 şi art.16 din Legea nr.156-XIV, pe care urma să le execute, şi astfel încălca dispoziţiile art.102 alin.(2) din Constituţie, care delimitează expres atribuţiile Guvernului.