Hotărîre nr.16 din 20.04.2000 cu privire la interpretarea unor prevederi din art. 73, 82, 86, 94, 98, 100 şi 101 din Constituţia Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la interpretarea unor prevederi din art. 73, 82, 86, 94, 98, 100 şi 101 din Constituţia Republicii Moldova Nr.16 din 20.04.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.53/19 din 04.05.2000 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător-raportor Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea Alionei Balaban, grefier, Raisei Grecu, directorul serviciului acte ale Preşedintelui, reprezentantul autorului sesizării, Ion Creangă, şef al sectorului pentru relaţii cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, reprezentantul permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională, Galinei Chirinciuc, viceministru al justiţiei, reprezentantul permanent al Guvernului la Curtea Constituţională, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul cu privire la interpretarea unor prevederi din art. 73, 82, 86, 94, 98, 100 şi 101 din Constituţia Republicii Moldova. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Preşedintelui Republicii Moldova Petru Lucinschi, depusă la 10 decembrie 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 şi art.39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 17 februarie 2000 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. Avînd în vedere materialele dosarului, audiind informaţia prezentată de judecătorii-raportori şi argumentele expuse de participanţii la şedinţă, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t : 1. La 10 decembrie 1999 Curtea Constituţională a fost sesizată de Preşedintele Republicii Moldova pentru interpretarea art.73, art. 82, art. 86 alin. (1), art. 94, art. 98, art.100 şi art. 101 alin. (2) din Constituţie. Autorul sesizării solicită Curţii să se pronunţe asupra următoarelor probleme: a) în perioada în care Guvernul este demis, iar Parlamentul este dizolvat este în drept Preşedintele Republicii Moldova să emită, în temeiul art. 94 din Constituţie, decrete cu caracter general obligatoriu în domeniul social-economic, în vederea asigurării bunei funcţionări a statului, securităţii economice a ţării în special şi a celei naţionale în general ? b) în perioada în care Guvernul este demis este în drept Preşedintele Republicii Moldova să prezinte spre aprobare Parlamentului, cu titlu de iniţiativă legislativă, potrivit art. 73 din Constituţie, proiectul legii bugetului pentru anul respectiv; să negocieze şi să semneze, în temeiul art. 86 alin. (1) din Constituţie, tratate internaţionale? c) în cazul în care Guvernul este demis ca urmare a votului de neîncredere exprimat de Parlament, este în drept Preşedintele Republicii Moldova, în contextul prevederilor art. 100 şi art. 101 alin.(2) din Constituţie: să desemneze, în conformitate cu art. 101 alin.(2) din Constituţie, un alt membru al Guvernului în calitate de Prim-ministru interimar? să efectueze, în conformitate cu art. 82 alin.(2) din Constituţie, remanieri guvernamentale, la propunerea Prim-ministrului interimar? să formeze un Guvern provizoriu, care să activeze pînă la depunerea jurămîntului de către membrii Guvernului, învestit în condiţiile art. 98 din Constituţie? 2. Curtea Constituţională, examinînd argumentele expuse în sesizare, precum şi punctele de vedere comunicate de Parlament, Guvern şi Ministerul Justiţiei, reţine că problema abordată are tangenţe cu chestiunile ce ţin de atribuţiile Preşedintelui Republicii Moldova, de durata mandatului Parlamentului şi Guvernului, de modul de soluţionare a interimatului funcţiei de Prim-ministru în cazul demisiei acestuia, de remanierile guvernamentale în cazul demisiei Guvernului, precum şi de procedura adoptării Legii bugetului. 3. În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Constituţie, în exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Moldova emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Domeniile în care emiterea decretelor este necesară sînt stipulate în Constituţie, unele fiind stabilite prin lege. Conform Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. 39 din 22 decembrie 1997* , adoptarea unor acte, inclusiv legislative, în cele mai importante domenii ale vieţii economice şi sociale ale statului constituie o funcîie deliberativă, exclusivă a Parlamentului. Categoriile de legi, domeniile în care adoptarea lor este necesară sînt stipulate în art. 72 din Constituţie. -------------------------- * M. O., 1998, nr. 6-7, art. 3. În opinia Curţii Constituţionale, orice derogare de la aceste prevederi constituţionale, chiar şi în perioada cînd Parlamentul este dizolvat, iar Guvernul este demis, constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 7 din Constituţie, care prevede că Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic, care contravine prevederilor Constituţiei, nu are putere juridică. Or, Preşedintele Republicii Moldova nu este abilitat cu dreptul de a emite decrete cu caracter general obligatoriu în domeniul social-economic, deoarece, potrivit art. 60 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este unica autoritate legislativă a statului. 4. În conformitate cu art. 131 din Constituţie, bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului. Potrivit art. 103 alin. (2) din Constituţie, Guvernul, în cazul demisiei Prim-ministrului, îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern. După cum a menţionat Curtea Constituţională în Hotărîrea nr. 48 din 1 octombrie 1999* , în conformitate cu dispoziţiile art. 6 din Constituţie, administrarea treburilor publice poate fi efectuată prin emiterea actelor juridice cu caracter general obligatoriu în cazurile în care acestea ţin de asigurarea securităţii interne şi externe a statului, menţinerea stării de legalitate, a stabilităţii sociale, economice şi politice şi evitarea efectelor fenomenelor naturale şi faptelor imprevizibile, care prezintă un pericol public. Or, în perioada în care Guvernul este demis, acesta nu numai că este în drept, el este obligat să prezinte spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului pentru anul respectiv. Iniţiativa legislativă de a prezenta Parlamentului proiectul legii bugetului în nici un caz nu ţine de competenţele Preşedintelui Republicii Moldova. -------------------------- * M. O., 1999, nr. 112-114, art. 57. 5. Procedura de formare a Guvernului, prevăzută de art. 98 din Constituţie, are un caracter complex. Procedura de învestitură include mai multe acte: desemnarea de către şeful statului a unui candidat pentru funcţia de Prim-ministru, obţinerea votului de încredere al Parlamentului şi, în cele din urmă, numirea Guvernului prin decretul Preşedintelui Republicii. De observat că Legea Supremă nu operează cu noţiunea "Guvern provizoriu", de unde rezultă că nici şeful statului, nici Parlamentul nu au competenţa constituţională de a numi un astfel de Guvern. 6. Conform art. 101 din Constituţie, funcţia de Prim-ministru, prin atribuţiile ce-i revin, presupune o activitate continuă. Totuşi, în anumite cazuri (demisia, demiterea, starea de incompatibilitate, deces) această continuitate nu poate fi asigurată. În Hotărîrea nr. 18 din 27 aprilie 1999** Curtea Constituţională a menţionat că demisia Prim-ministrului constituie una din cauzele indicate expres în Constituţie de încetare a activităţii întregului Guvern. Rezultă că, deşi votul de încredere, în baza art. 82 alin. (1) din Constituţie, se acordă întregii liste a Guvernului şi deşi învestitura se face în bloc, şi nu pentru fiecare membru al Guvernului în parte, pentru Prim-ministru acordarea încrederii comportă un caracter special, deoarece el este cel care, în calitate de candidat la această funcţie, a solicitat pentru Guvern votul de încredere şi a reuşit să-l obţină potrivit dispoziţiilor constituţionale. În ultimă instanţă, componenţa Guvernului este expresia încrederii pe care Parlamentul o acordă candidatului la funcţia de Prim-ministru. -------------------------- ** M.O., 1999, nr. 45-47, art. 27. Totodată, Constituţia face distincţie între demisia Prim-ministrului şi demisia întregului Guvern ca urmare a demisiei Prim-ministrului. După cum rezultă din art. 101 alin. (2) din Constituţie, în cazul demisiei, Primul-ministru îşi încetează activitatea în Guvern, Preşedintele Republicii desemnează în mod obligatoriu un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile de Prim-ministru pînă la formarea noului Guvern. Prin hotărîrea sa Curtea Constituţională a stabilit că, potrivit art. 101 alin. (2) din Constituţie, după demisia Prim-ministrului, Preşedintele Republicii Moldova în mod obligatoriu numeşte Prim-ministru interimar pe unul din membrii Guvernului demisionat, care îşi va exercita funcţiile stabilite pînă la formarea noului Guvern. Pentru motivele expuse, Curtea consideră că, în baza art. 60 lit. e) din Codul jurisdicţiei constituţionale, procesul în partea ce ţine de interpretarea art. 101 alin. (2) din Constituţie privind dreptul Preşedintelui Republicii de a desemna în cazul demisionării Guvernului un alt membru al acestuia în calitate de Prim-ministru interimar necesită a fi sistat. 7. Art. 82 alin. (2) din Constituţie stabileşte că, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea Primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. În opinia Curţii Constituţionale, această dispoziţie constituţională nu creează impedimente pentru ca remanierile guvernamentale să fie efectuate de către şeful statului şi în cazul în care Guvernul şi-a prezentat demisia, aceste remanieri urmînd să se opereze la propunerea Primului-ministru interimar. 8. În baza art. 86 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova şi le prezintă, în modul şi în termenul stabilit prin lege, spre ratificare Parlamentului. Curtea Constituţională menţionează că, deşi semnarea de către Preşedintele Republicii a tratatelor nu le conferă o valoare juridică definitivă, întrucît exercitarea acestei atribuţii este subordonată ratificării lor de către Parlament, şeful statului este liber să semneze sau nu textele negociate ale tratatelor, indiferent de demisia Guvernului. Pentru motivele arătate, în temeiul art. 140 alin. (2) din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 60 lit. e) şi art. 62 lit. b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. În perioada în care Guvernul este demis, iar Parlamentul este dizolvat Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită numai atribuţiile strict determinate de art. 87 şi 88 din Constituţie. 2. În baza art. 131 alin. (2) din Constituţie, Guvernul, inclusiv în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament şi al demisiei Prim-ministrului, este unicul organ abilitat să elaboreze şi să supună aprobării Parlamentului proiectul bugetului de stat. 3. Conform art. 2 alin. (2) din Constituţie, formarea Guvernului poate avea loc numai în limitele art. 98 din Constituţie, deoarece nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului. 4. În temeiul art. 82 alin. (2) din Constituţie, Preşedintele Republicii revocă şi numeşte, la propunerea Primului-ministru, inclusiv a Primului-ministru interimar, pe unii membri ai Guvernului, inclusiv ai Guvernului demisionat. 5. În baza art. 86 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova poartă tratative şi ia parte la negocieri, încheie tratate internaţionale în numele Republicii Moldova, inclusiv în perioada în care Guvernul este demis. 6. În temeiul art. 60 lit. e) din Codul jurisdicţiei constituţionale, sistează procesul privind interpretarea art. 101 alin. (2) din Constituţie în partea ce ţine de dreptul Preşedintelui Republicii de a desemna un alt membru al Guvernului în calitate de Prim-ministru interimar, întrucît în această problemă există o hotărîre anterioară a Curţii. 7. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 20 aprilie 2000. Nr. 16.