Hotărîre nr.17 din 19.06.2015 cu privire la Raportul de audit privind urmărirea ulterioară a acţiunilor întreprinse de entităţile auditate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi în anul 2012 "Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul de audit privind urmărirea ulterioară a acţiunilor întreprinse de

entităţile auditate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor

 din Raportul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi în anul 2012

“Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor

societăţilor  comerciale  şi  administratorii  acestora

este comensurabilă cu remunerarea lor ?”

nr. 17  din  19.06.2015

 (în vigoare 24.07.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 190-196 art. 17 din 24.07.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului agriculturii şi industriei alimentare dl V.Loghin, viceministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei dl S.Sainciuc, secretarului de stat al Ministerului Finanţelor dna V.Ursu, viceprimarului municipiului Chişinău dl V.Coteţ, şefului Direcţiei politici investiţionale şi gestionarea patrimoniului din cadrul Ministerului Economiei dl M.Mamei, directorilor generali ai S.A. “Franzeluţa” şi S.A. “Tutun-CTC” dnii V.Cojocaru şi S.Grişciuc, directorului economic al S.A. “Apă-Canal Chişinău” dl I.Burdila, directorului Direcţiei reglementări a S.A. “Moldtelecom” dl A. Muntean, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul de audit privind urmărirea ulterioară a acţiunilor întreprinse de entităţile auditate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi în anul 2012 “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

^{______________________________}

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Examinînd rezultatele auditului, audiind Raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Misiunea de audit, realizată în anul 2012, a identificat deficienţe ce vizează: exercitarea neadecvată a funcţiilor de către unii membri ai consiliului societăţii; neincluderea reprezentantului statului ca membru în cadrul unor comisii de casare; realizarea atribuţiilor în condiţii de incompatibilitate; controlul ineficient asupra activităţii reprezentanţilor statului; nerespectarea cadrului legislativ şi normativ la desemnarea persoanelor delegate să reprezinte interesele statului în societăţile comerciale; carenţele de ordin legislativ, inclusiv care admit participarea concomitentă a persoanelor în mai multe consilii ale societăţilor pe acţiuni şi ale întreprinderilor de stat, cu impact asupra eficienţei exercitării corespunzătoare a atribuţiilor delegate; neinstituirea unui sistem de indicatori de performanţă pentru aprecierea activităţii persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului în societăţile comerciale etc.

În contextul dat, Curtea de Conturi a înaintat o serie de recomandări autorităţilor publice responsabile şi entităţilor auditate, menite să îmbunătăţească situaţia creată în domeniul reprezentării intereselor statului în cadrul întreprinderilor de stat şi al societăţilor comerciale în care statul deţine cotă majoritară. În general, recomandările s-au referit la: elaborarea indicatorilor de performanţă pentru remunerarea reprezentanţilor statului şi membrilor consiliului societăţii, intensificarea controlului managerial asupra activităţii reprezentanţilor, reglementarea cuantumului compensaţiilor stabilite membrilor consiliului societăţii, limitarea sumelor pasibile de a fi repartizate din contul dividendelor pentru acţiuni de binefacere şi sponsorizare, crearea unei baze de date privind evidenţa persoanelor împuternicite de a reprezenta interesele statului etc.

De menţionat că, urmare intervenţiei Curţii de Conturi, situaţia a fost ameliorată, în special, de:

- crearea şi implementarea bazei de date la nivel naţional privind delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului în societăţile comerciale;

- elaborarea procedurilor interne de intensificare a controlului managerial de către Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor, întru implementarea corespunzătoare a mecanismului de reprezentare a statului în societăţile comerciale cu cotă de participare a statului;

- stabilirea criteriilor de apreciere a exercitării neconforme a atribuţiilor încredinţate reprezentanţilor statului de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Finanţelor;

- limitarea sumelor pasibile distribuirii de către consiliile societăţilor comerciale pentru efectuarea acţiunilor de binefacere şi sponsorizare;

- includerea în componenţa comisiei de dare în locaţiune a activelor neutilizate ale societăţilor şi asigurarea participării reprezentantului statului în S.A. “Moldtelecom” la procedurile de negociere a contractelor.

Prezenta misiune de audit, denumită conform definiţiei internaţionale de specialitate “follow-up”², constată că entităţile auditate, ignorînd Instituţia Supremă de Audit, practic nu au întreprins măsurile de rigoare pentru executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate de Curtea de Conturi în anul 2012, urmare realizării auditului performanţei “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor ?”. Doar 4 din cele 19 cerinţe şi recomandări înaintate au fost executate integral, 6 – parţial, iar pentru 9 dintre acestea n-a fost întreprinsă nici o măsură.

^{______________________________}

² Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, ISSAI 300 “Principiile fundamentale ale auditului de performanţă”, misiunea de “follow-up” este o activitate independentă care presupune examinarea de către auditori, în baza rezultatelor auditului performanţei, a acţiunilor corective întreprinse de către entitatea auditată, sau de altă parte responsabilă.

În acelaşi timp, auditul a identificat un şir de disfuncţionalităţi, unele reflectate şi în auditul precedent, care limitează eficienţa activităţii reprezentanţilor statului şi membrilor consiliilor societăţilor comerciale, printre care se evidenţiază:

- lipsa unor indicatori de performanţă pentru reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor, în baza cărora să fie evaluată eficienţa activităţii şi efectuată remunerarea acestora;

- numărul semnificativ al structurilor de conducere în care pot fi desemnate în calitate de membru persoanele cu atribuţii de reprezentare a intereselor statului, care afectează direct exercitarea adecvată a funcţiilor acestora;

- neimplementarea unui mecanism de control eficient asupra activităţii persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului, în cazul eschivării sau exercitării neconforme a funcţiilor delegate;

- prezentarea rapoartelor ce nu conţin informaţii suficiente şi exhaustive cu privire la activitatea reprezentanţilor statului, care ar putea susţine într-un mod util procesul decizional al autorităţilor abilitate în soluţionarea problemelor societăţilor comerciale gestionate;

- lipsa unor cerinţe clare faţă de performanţa societăţilor comerciale cu cotă de stat, prin neincluderea în contractele încheiate cu managerii acestora a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă.

Printre cauzele care au determinat neexecutarea integrală a cerinţelor şi recomandărilor se remarcă: acţiunile neconcludente din partea autorităţilor responsabile în vederea remedierii deficienţelor şi modificării cadrului legislativ şi normativ; controlul insuficient din partea autorităţilor abilitate, precum şi interesul scăzut faţă de necesitatea implementării unor reforme strategice în procesele de administrare a societăţilor comerciale cu cotă de stat şi întreprinderilor de stat.

Concluzionînd cele menţionate, se denotă că Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, în comun cu Agenţia Proprietăţii Publice, precum şi Consiliul municipal Chişinău n-au depus eforturi suficiente pentru executarea integrală a cerinţelor şi recomandărilor, care urmau să asigure o administrare mai eficientă a patrimoniului public în societăţile comerciale.

Coliziunile juridice, precum şi carenţele cadrului legislativ provoacă şi în continuare o abordare permisivă în aspectul posibilităţii desemnării concomitente a persoanelor într-un număr semnificativ de consilii (ale societăţii/de administraţie), ceea ce complică eforturile în asigurarea unui control eficient din partea autorităţilor abilitate şi reduce eficienţa muncii prestate de către reprezentanţii statului. Totodată, în lipsa unor criterii clare de determinare a exercitării neconforme a funcţiei delegate, cît şi a unor prevederi legale ce vizează anularea indemnizaţiilor în condiţiile eschivării de la exercitarea atribuţiilor de reprezentant, mecanismele de responsabilizare a reprezentanţilor de care dispun autorităţile abilitate sînt insuficiente pentru îndeplinirea la nivelul aşteptat a exerciţiului de reprezentare a intereselor statului în societăţile comerciale cu capital majoritar de stat.

În acelaşi context, lipsa unor cerinţe clare faţă de performanţa societăţilor, a reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor şi a managerilor societăţilor, în dependenţă de care să fie modelată partea variabilă a sistemului de remunerare, constituie un impediment în obţinerea unor rezultate acceptabile din activitatea acestora.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de audit privind urmărirea ulterioară a acţiunilor întreprinse de entităţile auditate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi în anul 2012 “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Consiliului municipal Chişinău şi Societăţilor pe acţiuni: “Banca de Economii”, “Moldtelecom”, “Tutun-CTC”, “Franzeluţa”, “Apă-Canal Chişinău”, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor constatate, precum şi implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre;

2.2. Guvernului Republicii Moldova, pentru luare de atitudine şi examinarea în cadrul unei şedinţe de Guvern a rezultatelor misiunii de “follow-up”, în vederea evaluării problemelor stringente, care limitează eficacitatea mecanismului de gestionare a proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni în care statul deţine cota majoritară;

2.3. Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova, pentru luare de cunoştinţă;

2.4. Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, pentru informare şi o posibilă utilizare în luarea deciziilor aferente reformelor şi iniţiativelor de susţinere a politicii în procesul de reprezentare a intereselor statului în societăţile comerciale cu cota majoritară de stat;

2.5. Preşedintelui Republicii Moldova, pentru informare.

3. Despre executarea cerinţelor din subpunctul 2.1. al prezentei Hotărîri, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi periodic, pe măsura implementării acestora, în termen de 1 an de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi.

APROBAT:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.17 din 19.06.2015

RAPORTUL DE AUDIT

PRIVIND URMĂRIREA ULTERIOARĂ A ACŢIUNILOR ÎNTREPRINSE DE ENTITĂŢILE

AUDITATE ÎN VEDEREA EXECUTĂRII CERINŢELOR ŞI IMPLEMENTĂRII

RECOMANDĂRILOR DIN RAPORTUL AUDITULUI PERFORMANŢEI

EFECTUAT DE CURTEA DE CONTURI ÎN ANUL 2012

“Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii

consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii

acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

LISTA ACRONIMELOR

ME – Ministerul Economiei

MF – Ministerul Finanţelor

MAIA – Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare

MMPSF – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

APP – Agenţia Proprietăţii Publice

IFPS – Inspectoratul Fiscal Principal de Stat

CMC – Consiliul municipal Chişinău

BNM – Banca Naţională a Moldovei

CSJ – Curtea Supremă de Justiţie

MTIC – Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

S.A. – Societate pe acţiuni

Î.S. – Întreprindere de stat

I.P. – Instituţie Publică

BC – Banca Comercială

mil.lei – milioane lei

mil.euro – milioane euro

mld.lei – miliarde lei

mild. dolari SUA – miliarde dolari SUA

Misiunea de “follow-up” este o activitate independentă care presupune examinarea de către auditori, în baza rezultatelor auditului performanţei, a acţiunilor corective întreprinse de către entitatea auditată, sau de altă parte responsabilă¹.

Cerinţe: solicitări înaintate, prin hotărîre, de către Plenul Curţii de Conturi entităţii auditate, precum şi altor organe şi instituţii în rezultatul examinării şi aprobării rapoartelor de audit².

Recomandări: propuneri în raportul de audit înaintate entităţilor auditate, rezultate din constatări şi concluzii, menite să remedieze deficienţele/abaterile constatate în procesul de audit³.

^{______________________________}

¹ Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, ISSAI 300 “Principiile fundamentale ale auditului de performanţă”.

² Regulamentul cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.67 din 17.12.2013 (în continuare - Regulamentul cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi).

³ Regulamentul cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi.

SUMAR EXECUTIV

Examinarea de către Curtea de Conturi a modului în care factorii de decizie au dat curs executării cerinţelor şi implementării recomandărilor auditului are la bază evaluarea mecanismului de gestionare a proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni în care statul deţine cota majoritară, efectuată în anul 2012, în cadrul auditului performanţei “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”.

Concluzia examinării realizate de către misiunea de audit, care a vizat perioada anilor 2008-2011, este că autorităţile publice centrale, reprezentanţii statului şi membrii consiliilor societăţilor comerciale n-au asigurat un mecanism eficient de administrare a proprietăţii publice în cadrul unor societăţi pe acţiuni. Auditorii au identificat şi o serie de probleme care trebuiau să fie remediate, recomandînd perfecţionarea cadrului legal şi normativ relevant domeniului, în care să fie specificate cerinţe bine definite, prin prisma elementelor de eficienţă şi eficacitate, faţă de activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţilor şi structurilor executive, în dependenţă de care să fie elaborat un sistem de recompensare diferenţiat şi echitabil, corelat cu rezultatele şi reuşitele obţinute de către aceştia.

Cu toate că cerinţele şi recomandările înaintate de către misiunea de audit din anul 2012 aveau menirea de a redresa situaţia creată în domeniul vizat şi de a îmbunătăţi modelul de guvernare corporativă, rezultatele actualei misiuni de “follow-up” au atestat un nivel redus de executare a cerinţelor şi implementare a recomandărilor. Astfel, din cele 19 cerinţe şi recomandări adresate entităţilor auditate, 4 au fost executate integral, 6 – executate parţial, iar 9 n-au fost executate.

Ca exemple de progrese realizate în îmbunătăţirea administrării proprietăţii publice sînt:

- crearea şi implementarea la nivel naţional a unei baze de date privind delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului în societăţile comerciale;

- operarea modificărilor în cadrul normativ în vederea limitării sumelor pasibile distribuirii de către consiliile societăţilor comerciale pentru efectuarea acţiunilor de binefacere şi sponsorizare;

- elaborarea procedurilor interne privind implementarea mediului de control managerial de către ME şi MF, pentru implementarea corespunzătoare a mecanismului de reprezentare a statului în societăţile comerciale;

- includerea reprezentantului statului în componenţa comisiei de dare în locaţiune a activelor neutilizate în cadrul S.A. “Moldtelecom” şi asigurarea participării acestuia la procedurile de negociere a contractelor;

- stabilirea criteriilor de apreciere a exercitării neconforme a atribuţiilor încredinţate reprezentanţilor statului de către MAIA şi MF, acestea servind şi drept temei de revocare a acestora.

Sinteza executării cerinţelor şi implementării recomandărilor relevă că o serie de probleme stringente care afectează şi în continuare eficienţa procesului de reprezentare a interesului statului în societăţile comerciale cu cota majoritară de stat rămîn a fi nesoluţionate. În general, acestea vizează:

- neimplementarea unui mecanism de evaluare a eficienţei activităţii reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţii şi managerilor acestora în baza indicatorilor de performanţă;

- nereglementarea condiţiilor de acordare a compensaţiilor, dar şi a modalităţii de stabilire a cuantumului acestora pentru membrii consiliilor societăţilor, comisiei de cenzori şi managerii societăţilor;

- nerevizuirea prevederilor cadrului legal ce reglementează numărul consiliilor de administraţie şi consiliilor societăţilor în care pot fi desemnaţi concomitent reprezentanţii statului, în vederea eficientizării activităţii acestora şi executării corespunzătoare a funcţiilor;

- nestabilirea de către ME şi CMC a criteriilor de apreciere a exercitării neconforme a atribuţiilor încredinţate reprezentantului statului, ca temei de revocare a acestuia;

- neidentificarea, cu excepţia MF, a condiţiilor şi criteriilor pentru determinarea circumstanţelor care să constituie eschivarea de la exercitarea funcţiilor a reprezentanţilor statului, ca temei pentru anularea indemnizaţiilor lunare;

- neincluderea în contractele de muncă încheiate cu administratorii societăţilor pe acţiuni a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, precum şi neelaborarea procedurilor de monitorizare trimestrială a acestora de către consiliile societăţilor;

- controlul ineficient din partea AAPC şi CMC asupra activităţii reprezentanţilor statului, ce vizează respectarea termenelor de prezentare a rapoartelor de activitate, calitatea şi suficienţa informaţiilor incluse în rapoarte, precum şi lipsa unor proceduri coerente de examinare şi utilizare a acestor date în procesul decizional.

Aspectele menţionate denotă o preocupare secundară a conducerii autorităţilor abilitate faţă de operarea schimbărilor necesare pentru perfecţionarea sistemului de reprezentare a statului în societăţile pe acţiuni cu cota majoritară de stat. Rezultatele activităţii economico-financiare înregistrate la cele 5 societăţi pe acţiuni auditate relevă o scădere esenţială a indicatorilor de bază care reflectă performanţa acestora. Astfel, în anul 2014, comparativ cu anul 2011, veniturile din vînzări/ veniturile aferente dobînzilor s-au diminuat cu 428,1 mil.lei. Mai mult decît atît, dacă în anul 2011 cele 5 societăţi pe acţiuni au înregistrat un profit în sumă de 356,8 mil.lei, atunci în anul 2014 pierderile acestora au constituit 268,6 mil.lei. În consecinţă, dividendele achitate la bugetul de stat în anul 2014 s-au diminuat cu 164,8 mil.lei faţă de anul 2011 (a se vedea Anexele nr.4-8). Totodată, rezultatele analizei, per ansamblu, a datelor financiare ale societăţilor comerciale denotă că performanţa acestora prezintă o serie de deficienţe, exprimate prin scăderea esenţială a principalilor indicatori ce reflectă eficienţa economică (a se vedea Anexa nr.9). În acest context, se atestă înrăutăţirea situaţiei economico-financiare a societăţilor comerciale, implicit prin obţinerea în anul 2013 a unui profit net cu 0,4 mld.lei mai mic comparativ cu anul 2011, ceea ce a dus la diminuarea dividendelor achitate la bugetul de stat, per total, cu 114,5 mil.lei.

INTRODUCERE

La 13 septembrie 2012, Curtea de Conturi a emis un Raport al auditului performanţei, întitulat “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”.

Constatările expuse în Raportul vizat au conturat o serie de nereguli şi probleme, care au limitat activitatea eficientă a reprezentanţilor statului, municipiului, membrilor consiliilor societăţilor şi organelor centrale, precum:

√ desemnarea reprezentantului statului de către unii gestionari s-a realizat cu abateri de la cadrul normativ, fiind constatate discrepanţe şi în exercitarea funcţiilor din partea acestora;

√ activitatea remunerată a managerilor societăţilor şi persoanelor împuternicite cu guvernarea sistemului de administrare şi control în cadrul societăţilor pe acţiuni n-a fost comensurabilă cu rezultatele obţinute;

√ nespecificarea unor cerinţe bine definite faţă de activitatea reprezentanţilor statului, membrilor consiliului societăţii şi structurilor executive, prin stabilirea indicatorilor de performanţă în dependenţă de care să fie elaborat un sistem de recompensare diferenţiat, echitabil şi corelat cu rezultatele şi reuşitele obţinute de societăţi, a generat premise pentru stimularea acestora doar în baza unui singur criteriu – “profitul net”;

√ lipsa unui instrument eficient de monitorizare a activităţii persoanelor delegate pentru a promova şi a apăra interesele statului din partea autorităţilor abilitate, dar şi neînţelegerea la nivel conceptual a rolului şi obligaţiilor tuturor actorilor implicaţi în implementarea mecanismelor de guvernare corporativă în societăţile pe acţiuni sînt consecinţele implementării unui management ineficient în procesul decizional.

În vederea abordării problemelor identificate şi asigurării unei administrări corporative mai eficiente, ca urmare a misiunii de audit, Raportul de audit emis în anul 2012 conţine 11 recomandări adresate mai multor entităţi. În plus, şedinţa plenară a Curţii de Conturi, organizată pentru audierea Raportului vizat, a emis 8 cerinţe adresate Guvernului şi entităţilor auditate, în vederea implementării lor.

În anul 2015, Curtea de Conturi, aliniindu-se la bunele practici internaţionale, a efectuat prima sa misiune de “follow-up”, cu scopul de a determina dacă au fost întreprinse acţiunile corespunzătoare în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul de audit pe anul 2012. Misiunea de “follow-up” se referă la procesul de examinare de către auditori a acţiunilor întreprinse de către entităţile auditate. Aceasta reprezintă o activitate independentă, care sporeşte valoare procesului de auditare prin consolidarea impactului auditului şi prin crearea unui fundament pentru îmbunătăţirile viitoare ale activităţii de audit. În plus, încurajează entităţile auditate şi alte persoane care folosesc rapoartele să ia în serios crearea unui fundament pentru îmbunătăţiri, precum şi oferă auditorilor lecţii utile şi indicatori de performanţă.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Conform standardelor internaţionale de audit⁴, urmărirea situaţiei privind acţiunile întreprinse în urma rapoartelor de audit reprezintă etapa finală din ciclul de audit al performanţei, ciclu care cuprinde planificarea, executarea, raportarea şi urmărirea (follow-up). Urmărirea acţiunilor întreprinse ca răspuns la rapoartele elaborate în urma auditurilor performanţei constituie un element indispensabil în ciclul răspunderii manageriale.

În contextul importanţei soluţionării problemelor constatate în domeniul gestionării proprietăţii publice în societăţile pe acţiuni în care statul deţine cotă majoritară, Curtea de Conturi, în calitatea sa de auditor extern, a decis realizarea primei misiunii de “follow-up” în domeniul vizat.

Această activitate are drept obiectiv de a oferi corpului legislativ şi executiv constatări şi concluzii obiective privind nivelul de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor formulate anterior, precum şi asupra faptului dacă entităţile responsabile au remediat situaţia după o perioadă relevantă.

Întrebarea generală urmărită de către echipa de audit în cadrul actualei misiuni de “follow-up” este:

Au întreprins entităţile auditate măsurile corespunzătoare în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul auditului performanţei, efectuat de către Curtea de Conturi în anul 2012, cu titlul “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

Pentru a furniza un răspuns la această întrebare, auditorii au evaluat integral cele 19 cerinţe şi recomandări din Hotărîre şi Raportul de audit al performanţei, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.45 din 13.09.2012⁵, în scopul de a determina dacă cerinţele şi recomandările respective (enumerate în Anexa nr.2 la prezentul Raport) au fost executate şi puse în aplicare în modul corespunzător de către actorii responsabili.

Constatările cu privire la nivelul de executare a cerinţelor şi implementare a recomandărilor, în perioada anilor 2013-2014, au fost obţinute în cadrul entităţilor responsabile, şi anume: MF; MAIA; ME; APP; CMC; S.A. “Banca de Economii”; S.A. “Franzeluţa”; S.A. “Tutun-CTC”; S.A. “Moldtelecom”; S.A. “Apă-Canal Chişinău”, urmare intervievării persoanelor-cheie şi examinării documentaţiei justificative relevante.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt descrise în Anexa nr.1.

^{______________________________}

⁴ Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, ISSAI 3000 şi ISSAI 3100.

⁵ Raportul auditului performanţei “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.45 din 13.09.2012 şi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.209-211/34 din 05.10.2012.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul de audit: “Au întreprins entităţile auditate măsurile corespunzătoare în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul auditului performanţei, efectuat de către Curtea de Conturi în anul 2012, cu tema “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

Curtea de Conturi recurge la următoarele categorii de clasificare atunci cînd evaluează stadiul executării cerinţelor şi implementării recomandărilor: “executate”; “executate parţial” şi “neexecutate”. Curtea de Conturi consideră că o cerinţă/ recomandare este executată dacă entitatea vizată în dispozitivul Hotărîrii sau în Raportul de audit a întreprins toate măsurile corective rezonabile în vederea realizării acestora. Hotărîrile Curţii de Conturi se consideră executate doar în cazul în care cerinţele şi recomandările din Hotărîrea respectivă sînt realizate la nivel de cel puţin 70%⁶.

Cît priveşte cerinţele şi recomandările care au fost identificate de către Curtea de Conturi ca fiind neexecutate sau parţial executate, fiecare entitate auditată trebuie să întreprindă măsurile elucidate în prezentul Raport, pentru a asigura faptul ca au fost îndeplinite toate măsurile corespunzătoare. Informaţia statistică care vizează rata de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor pe fiecare entitate auditată separat este prezentată în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

În plus, în baza analizelor detaliate cu privire la situaţia economică şi financiară actuală a celor 5 societăţi pe acţiuni în care statul deţine cota majoritară, Curtea de Conturi emite suplimentar şi alte recomandări relevante în vederea îmbunătăţirii situaţiilor constatate.

Recomandări conducerii ME, în comun cu APP:

1. Să instituie un mecanism de sancţionare a autorităţilor publice abilitate pentru neprezentarea în termenele prevăzute a informaţiei privind exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite să reprezinte interesele statului, precum şi pentru lipsa de acţiuni din partea acestora în vederea remedierii deficienţelor constatate.

2. Să stabilească restricţii privind efectuarea sponsorizărilor, pentru situaţiile în care societatea comercială a obţinut pierderi sau plăţile nu se efectuează din profitul net.

Recomandări conducerii APP:

3. Să elaboreze un raport-model pentru reprezentanţii statului în societăţile comerciale în scopul asigurării unei forme unice de raportare, unde să se expună problemele cu care se confruntă societăţile comerciale, precum şi propunerile de soluţionare a acestora.

Recomandări Consiliului municipal Chişinău:

4. Să revizuiască proiectul Regulamentului cu privire la reprezentarea mun. Chişinău în societăţile comerciale, întreprinderile municipale şi instituţiile publice conform completărilor necesare expuse în prezentul Raport, precum şi să asigure aprobarea acestuia în termene rezonabile.

În următoarele paragrafe ale Raportului se conţine o analiză detaliată privind fiecare cerinţă şi recomandare din raportul auditului efectuat în anul 2012, statutul implementării şi principalele cauze care au determinat neexecutarea acestora, precum şi acţiunile care sînt necesare de a fi întreprinse de către entităţile auditate pentru a implementa pe deplin cerinţele şi recomandările de audit.

^{______________________________}

⁶ Regulamentul cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.67 din 17.12.2013.

Nivelul scăzut de executare a cerinţelor evidenţiază insuficienţa măsurilor

întreprinse de entităţile responsabile pentru remedierea deficienţelor.

Urmare examinării şi aprobării, prin Hotărîrea Plenului Curţii de Conturi, a Raportului auditului efectuat în anul 2012, au fost înaintate spre executare 8 cerinţe, dintre care 7 – adresate Guvernului, şi o cerinţă – MF, ME, MAIA şi CMC (a se vedea Anexa nr.2). Cerinţele vizate au fost formulate reieşind din analiza constatărilor menţionate în raportul de audit şi din perspectiva atingerii performanţelor şi a eficienţei societăţilor pe acţiuni, fiind menite să elimine deficienţele, problemele şi lacunele existente în procesul de administrare a societăţilor economice, care duc la o performanţă redusă a acestora.

În vederea valorificării cerinţelor înaintate, Guvernul a delegat ME, în comun cu APP, responsabilitatea de a stabili acţiunile corective pentru eliminarea neconformităţilor identificate. Acţiunile întreprinse în comun de către ME şi APP în scopul executării cerinţelor sînt prezentate în contextul următor:

Deşi această acţiune nu răspunde direct cerinţei înaintate, ea urma să constituie un prim pas într-o administrare mai eficientă a societăţilor comerciale, deoarece competenţele reduse ale persoanelor care desfăşoară activitate de reprezentare a statului în societăţile comerciale duc la o gestionare defectuoasă şi la o performanţă scăzută. Ca urmare a inacţiunii factorilor de decizie, n-a fost instituit un mecanism de evaluare a activităţii persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului în societăţile comerciale, precum şi a managerilor acestora, în baza indicatorilor de performanţă, care ar permite responsabilizarea lor, aprecierea obiectivă a aportului decizional adus în cadrul organelor de conducere, precum şi remunerarea potrivit meritelor, corespunzător rezultatelor obţinute.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de ME, în comun cu APP, în vederea executării cerinţei înaintate:

5. Să elaboreze indicatori generali, precum şi indicatori specifici ramurii în care activează societatea economică, inclusiv de rentabilitate a capitalului şi activelor, care vor servi ca temei pentru aprecierea eficienţei activităţii persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului şi a organului executiv al societăţii comerciale.

Neimplementarea acestei cerinţe condiţionează îndeplinirea neadecvată sau formală a funcţiei de reprezentare şi de apărare a intereselor legale ale statului în societăţile comerciale. Legislaţia permite în continuare desemnarea şi exercitarea concomitentă de către funcţionarii publici a atribuţiilor de membru în cadrul a 9 consilii ale societăţilor economice, fapt ce afectează substanţial şi eficienţa exercitării atribuţiilor de bază la locul de muncă.

Analiza efectuată pe un eşantion de 34 de persoane cu atribuţii de reprezentare a statului în consiliile de administraţie şi consiliile societăţilor pe acţiuni cu cotă de stat a relevat faptul că, pe lîngă exercitarea funcţiilor aferente serviciului de bază, aceste persoane au fost numite concomitent în mai multe consilii⁹. Cu toate că eficienţa activităţii se diminuează corespunzător majorării numărului organelor decizionale în care funcţionarii publici sînt delegaţi, în cazul unora dintre acestea, beneficiile financiare în urma participării concomitente în mai multe organe de conducere ale societăţilor comerciale cu capital de stat/ întreprinderi de stat constituie 0,5 mil.lei anual (a se vedea Anexele 10-11).

Stabilirea unor restricţii mai exigente în cadrul legal ar reduce posibilitatea exercitării concomitente a funcţiei de reprezentant al statului într-un număr semnificativ de consilii ale societăţilor şi consilii de administraţie, precum şi ar permite evitarea suprapunerii şedinţelor şi implicit absentarea de la acestea.

^{______________________________}

⁹ 16 persoane concomitent membri în 1-2 consilii; 6 persoane – în 3 consilii; 3 persoane – în 4 consilii; 4 persoane – în 5 consilii; 3 persoane – în 6 consilii; cîte o persoană – în 7 consilii şi, respectiv, 8 consilii.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de ME, în comun cu APP, în vederea executării cerinţei înaintate:

6. Să prezinte demersurile necesare executivului pentru modificarea actualei prevederi legale în vederea diminuării numărului organelor de conducere (consilii de administraţie/ale societăţilor) în care poate fi desemnată concomitent persoana cu atribuţii de reprezentare a intereselor statului, pentru asigurarea eficienţei funcţiei de reprezentare a statului în cadrul acestor structuri.

Crearea la nivel naţional a bazei de date privind delegarea şi exercitarea funcţiilor de către persoanele împuternicite de a reprezenta interesele statului a permis Direcţiei evidenţa patrimoniului public şi analiză financiară din cadrul APP, pentru perioada 2013-2014, să generalizeze informaţia, precum şi să informeze autorităţile publice responsabile despre neregularităţile depistate. Cu toate acestea, APP nu are pîrghii suficiente de a influenţa inacţiunea autorităţilor abilitate, în vederea remedierii deficienţelor constatate. Se exemplifică că, în perioada 2013-2014, MF a delegat 2 persoane să reprezinte interesele statului în cadrul a 6 consilii de administraţie concomitent, ceea ce contravine cadrului legal. Deşi în privinţa acestora APP a informat MF, ultimul n-a întreprins nici o măsură în vederea lichidării deficienţelor constatate.

Urmare neexecutării acestei cerinţe, în perioada anilor 2013-2014, în baza hotărîrilor Adunării generale a acţionarilor, atît reprezentanţilor unicului acţionar în Consiliul S.A. “Apă-Canal Chişinău”, cît şi membrilor comisiei de cenzori, pe lîngă indemnizaţiile lunare, le-au fost achitate compensaţii în sumă totală de 1,6 mil.lei, fără o argumentare economică privind cuantumul şi modul de formare a compensaţiilor, în condiţiile în care în perioada de referinţă societatea a suportat pierderi semnificative.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de ME, în comun cu APP şi MMPSF, în vederea executării cerinţei înaintate:

7. Să reglementeze exhaustiv modul de stabilire şi cuantumul compensaţiilor pentru persoanele cu atribuţii de reprezentare a statului care au calitatea de membri ai consiliului societăţii sau ai comisiei de cenzori, ori să includă în cadrul legal excepţii cu privire la acordarea compensaţiilor pentru aceştia.

Urmare executării cerinţei respective, la nivel naţional, s-a asigurat o evidenţă şi o monitorizare eficientă a persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului, fapt ce facilitează procesul de urmărire a respectării cadrului legislativ în domeniul administrării proprietăţii publice, fiind instituite şi proceduri în cadrul APP cu privire la identificarea neregularităţilor existente în domeniul administrării proprietăţii de stat, şi de informare a organelor abilitate. Cu toate acestea, mai există rezerve în îmbunătăţirea performanţei procesului de lichidare a deficienţelor constatate, în acest sens fiind formulate recomandări suplimentare în prezentul Raport.

Urmare nestabilirii unor prevederi clare ce vizează modul de apreciere a condiţiilor în care membrii consiliilor societăţilor se eschivează de la îndeplinirea funcţiilor, în cadrul celor 5 societăţi auditate, indemnizaţiile au fost achitate uniform, indiferent de prezenţa membrilor în cadrul şedinţelor. În acest context, analiza efectuată de audit a evidenţiat faptul că în cadrul a 3¹⁴ din cele 5 societăţi auditate n-a fost asigurată integral prezenţa membrilor la şedinţele consiliului societăţii, după cum urmează:

√ în cadrul S.A. “Banca de Economii”, în perioada anilor 2013-2014, rata de absentare a reprezentanţilor MF în cadrul consiliului societăţii, a fost cuprinsă între 11,7% şi, respectiv, 80,0%. Astfel, un membru a absentat la 175 din cele 387 de şedinţe la care trebuia să participe (45,2%); un alt membru – respectiv, la 73 din cele 198 de şedinţe (36,9%); al treilea membru – la 72 din cele 90 de şedinţe (80,0%); alţi 2 membri – la 9 şedinţe (11,7%) şi, respectiv, 13 şedinţe (16,9%) din cele 77 de şedinţe. Mai mult decît atît, la 119 şedinţe ale consiliului societăţii, potrivit proceselor-verbale existente, n-a participat nici un membru din partea MF, ceea ce denotă că reprezentanţii statului n-au participat la adoptarea deciziilor în cadrul a 32,0% din şedinţele consiliului;

√ la S.A. “Franzeluţa”, din cele 23 de şedinţe ale consiliului societăţii desfăşurate în perioada anilor 2013-2014, 3 reprezentanţi ai statului din partea MAIA au absentat de la 1 pînă la 3 şedinţe, iar reprezentantul MF – respectiv, la 10 şedinţe (43,5%);

√ în mod similar, în cadrul S.A. “Apă-Canal Chişinău”, din cele 10 şedinţe ale consiliului, 4 reprezentanţi ai unicului acţionar au absentat de la 1 pînă la 3 şedinţe.

Printre alţi factori care au determinat situaţia relatată mai sus pot fi menţionaţi: neinstituirea unor proceduri clare privind modul de invitare a membrilor consiliului la şedinţele societăţii, lipsa unui model-tip de proces – verbal care să specifice informaţia necesară ce urmează a fi inclusă în acestea, precum şi monitorizarea insuficientă din partea autorităţilor responsabile privind exercitarea conformă a funcţiilor delegate persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului, ceea ce influenţează direct asupra eficienţei activităţii acestora în organele de conducere ale societăţilor economice.

^{______________________________}

¹⁴ S.A. “Banca de Economii”, S.A. “Apă-Canal Chişinău”, S.A. “Franzeluţa”.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de ME, în comun cu APP şi MMPSF, în vederea executării cerinţei înaintate:

8. Să ajusteze cadrul legislativ existent în vederea calculării indemnizaţiilor lunare şi a recompenselor anuale pentru persoanele cu atribuţii de reprezentare a statului, proporţional şedinţelor consiliului societăţii/de administrare la care aceştia au absentat nemotivat.

Cu toate că modificările respective urmau să aducă beneficii economice şi fiscale atît entităţilor în cauză, cît şi statului, aceste schimbări n-au atins efectul scontat, problema efectuării acţiunilor de sponsorizare persistînd în continuare. Aceste aspecte afectează, în unele cazuri, şi situaţia financiară a societăţilor economice. Misiunea de “follow-up” a constatat că unele societăţi pe acţiuni pe parcursul anului de gestiune efectuează acţiuni de binefacere din disponibilităţile băneşti curente ale anului, şi nu din profitul net obţinut la finele anului. Cele relatate sînt susţinute prin următoarele exemple:

√ S.A. “Apă-Canal Chişinău”, deşi a înregistrat pierderi, pe parcursul anilor 2013-2014, totuşi a efectuat acţiuni de binefacere şi sponsorizări în sumă totală de 328,1 mii lei;

√ S.A. “Banca de Economii”, în pofida faptului că în anul 2014 a înregistrat o pierdere netă de 244,5 mil.lei, a realizat sponsorizări în valoare totală de 616,6 mii lei;

√ S.A. “Franzeluţa” a efectuat în anul 2014 acţiuni de binefacere şi de sponsorizare în valoare de 165,8 mii lei din contul mijloacelor disponibile.

Situaţiile atestate sînt generate de faptul că restricţiile privind cuantumul sumelor pasibile de a fi utilizate pentru efectuarea acţiunilor de binefacere şi sponsorizări, potrivit actelor normative în vigoare, se referă doar la beneficiul net al societăţilor economice, nefiind stabilite prevederi clare cu privire la efectuarea unor astfel de plăţi din sursele financiare disponibile ale societăţilor economice în anul de gestiune.

Cu toate că MF a executat cerinţa respectivă, misiunea de “follow-up” a constatat că rapoartele privind activitatea persoanelor cu atribuţii de reprezentare în Consiliul S.A. “Banca de Economii” conţin date incomplete, care nu permit cunoaşterea situaţiei reale în cadrul instituţiei bancare.

Astfel, deşi de facto, în perioada anilor 2013-2014, s-au convocat 387 de şedinţe ale Consiliului băncii, conform informaţiei transmise MF de către S.A. “Banca de Economii”, s-au desfăşurat 377 de şedinţe. Totodată, la sediul băncii există doar 361 de procese-verbale, iar rapoartele de activitate ale reprezentanţilor statului în cadrul Consiliului societăţii prezintă informaţii doar pentru acestea. Mai mult decît atît, rapoartele reprezentanţilor statului nu conţin informaţii despre deciziile adoptate în cadrul a 164 de şedinţe.

Se menţionează că o serie de şedinţe ale Consiliului S.A. “Banca de Economii” s-au desfăşurat prin corespondenţă. În acest context, potrivit rapoartelor reprezentanţilor statului, informaţia justificativă aferentă subiectelor legate de efectuarea operaţiunilor de plasamente şi depozite pe piaţa monetară interbancară, examinate în cadrul şedinţelor prin corespondenţă, a fost prezentată ulterior, cu întîrziere de 3-10 zile, după ce operaţiunile deja erau procesate şi, prin urmare, n-au fost examinate şi votate de membrii consiliului băncii desemnaţi de MF.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de CMC în vederea executării cerinţei înaintate:

9. Să asigure examinarea rapoartelor prezentate de către reprezentanţii municipiului din societăţile comerciale, în cadrul comisiei special create în acest scop, cu înaintarea propunerilor de îmbunătăţire a situaţiilor constatate.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de MAIA, MF şi ME în vederea executării cerinţei înaintate şi perfecţionării mecanismelor de reprezentare a statului în societăţile comerciale:

10. Să asigure intensificarea monitorizării şi controlului asupra activităţii reprezentanţilor statului prin intermediul comisiei special create în acest scop.

Măsurile întreprinse de către instituţiile responsabile au fost insuficiente

pentru a implementa integral recomandările înaintate.

În Raportul de audit al performanţei realizat în anul 2012 au fost înaintate 11 recomandări entităţilor auditate, rezultate din constatări şi concluzii, menite să remedieze deficienţele, abaterile constatate în procesul de audit. Analiza progreselor înregistrate de către entităţile responsabile în urma implementării recomandărilor se prezintă în continuare:

Pe lîngă aceasta, misiunea de “follow-up” a identificat că, pe parcursul anilor 2013-2014, comisia dată nu s-a întrunit nici într-o şedinţă, în timp ce mandatul emis de MAIA privind delegarea reprezentantului statului în societăţile comerciale cu cota majoritară de stat era vizat de către membrii acesteia, din ce rezultă că desemnarea reprezentanţilor statului nu s-a efectuat într-un mod transparent, cu examinarea prealabilă a candidaturilor înaintate şi alegerea acestora de către membrii comisiei, conform funcţiilor delegate. Situaţiile constatate condiţionează riscul adoptării unor decizii nefondate ce vizează activitatea reprezentanţilor statului, avînd un impact asupra situaţiilor economico-financiare ale societăţilor comerciale din gestiunea MAIA.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de MAIA în vederea executării recomandării:

11. Să adopte criterii pentru selectarea candidaţilor în calitate de reprezentanţi ai statului şi să asigure transparenţa în examinarea şi desemnarea acestora.

12. Să stabilească criterii clare de revocare a reprezentanţilor statului în cazul exercitării neconforme a funcţiilor delegate.

Recomandarea înaintată S.A. “Banca de Economii” nu este actuală, deoarece, începînd cu anul 2013, odată cu cedarea pachetului majoritar al statului în cadrul societăţii economice, prescripţiile cadrului normativ ce vizează obligativitatea includerii în calitate de membru al reprezentantului statului nu sînt imperative.

În pofida faptului că, la finele anului 2014, Curtea Supremă de Justiţie¹⁶ a anulat emisiunea suplimentară de acţiuni ale S.A. “Băncii de Economii” din anul 2013, prin care a fost cedat pachetul majoritar de acţiuni, urmare perioadei de 7 luni de la pronunţarea deciziei, aceasta rămîne neexecutată, instituţiile responsabile invocînd motivul “lipsei explicării mecanismului privind executarea deciziei adoptate”.

Drept rezultat, în perioada anilor 2013-2014, funcţia de reprezentant al statului în S.A. “Banca de Economii” a fost exercitată în condiţii de incompatibilitate cu funcţia de demnitate publică, deşi nu s-au efectuat plăţi pentru remunerarea acestuia. Mai mult decît atît, după expirarea mandatului, MF desemnează în calitate de reprezentant al statului un alt viceministru al finanţelor¹⁷, fapt care, de asemenea, contravine prevederilor normative în vigoare¹⁸.

Se relevă că, începînd cu luna noiembrie 2014, BNM a instituit regimul de administrare specială la S.A. “Banca de Economii”¹⁹, prin ce activitatea organelor de conducere a fost suspendată.

^{______________________________}

¹⁶ Decizia nr.2ra-2606/14 din 27.11.2014 a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie.

¹⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.81 din 24.06.2014 “Cu privire la modificarea Ordinului nr.131 din 20 septembrie 2013”.

¹⁸ Prescripţiile pct.10 subpct.2) din Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010”Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale”.

¹⁹ Hotărîrea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.248 din 27.11.2014.

Examinarea rapoartelor de activitate ale reprezentanţilor statului în S.A. “Tutun-CTC”, S.A. “Franzeluţa”, S.A. “Moldtelecom” a atestat aceeaşi situaţie ca şi în cadrul auditului performanţei din anul 2012. Rapoartele sînt întocmite formal, incluzînd doar unii indicatori economico-financiari, nefiind prezentate activităţile desfăşurate, problemele cu care se confruntă societăţile, propunerile de remediere sau de depăşire a acestora, precum şi timpul efectiv de muncă al reprezentanţilor statului.

Această situaţie este cauzată de lipsa unui raport-tip care să reflecte în totalitate activitatea reprezentantului statului. Diversificarea procedurilor de control, inclusiv înaintarea unor cerinţe exigente faţă de conţinutul rapoartelor şi examinarea acestora în cadrul unor comisii special create în acest scop, va permite soluţionarea problemelor reale cu care se confruntă societăţile comerciale în care statul este acţionar.

Neimplementarea recomandării la nivelul aşteptat generează neimplementarea unui mecanism funcţional de revocare a reprezentanţilor statului, precum şi a unor pîrghii eficiente de responsabilizare a reprezentanţilor statului în exercitarea adecvată a funcţiilor acestora.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de către ME, CMC în vederea executării recomandării:

13. Să stabilească criterii de apreciere a exercitării neconforme a atribuţiilor încredinţate reprezentantului statului, precum şi să implementeze mecanismul de revocare a acestuia din funcţia deţinută.

Prin urmare, mecanismele implementate de către autorităţile responsabile nu asigură pe deplin un sistem de control intern eficient în vederea evitării numirii concomitente a aceloraşi persoane în mai multe structuri de conducere în cadrul societăţilor pe acţiuni şi întreprinderilor de stat, fapt care nu va contribui la eficientizarea activităţii reprezentanţilor statului.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de către MAIA, MF, ME, CMC în vederea executării recomandării:

14. Să instituie un sistem de control intern eficient în procesul de înaintare a candidaturilor pentru alegerea lor în organele de conducere şi comisia de cenzori ale societăţii economice, întru evitarea numirii concomitente a aceloraşi persoane în mai multe structuri de conducere decît prevede legislaţia.

În lipsa unor criterii clare şi a unui control riguros din partea autorităţilor abilitate, în cadrul a 3 societăţi comerciale cu capital de stat²⁴ n-a fost asigurată prezenţa la şedinţele lor a membrilor delegaţi să reprezinte interesele statului, nefiind anulată nici plata indemnizaţiilor, precum s-a menţionat în capitolul anterior.

^{______________________________}

²⁴ S.A. “Banca de Economii”, S.A. “Franzeluţa”, S.A. “ Apă-Canal Chişinău”.

Suplimentar la acestea, verificările efectuate au relevat că, pe parcursul anilor 2013-2014, în 89 de cazuri a fost consemnată prezenţa reprezentanţilor statului la şedinţele Consiliului S.A. “Banca de Economii”, deşi în perioadele respective aceştia se aflau în deplasări, concedii anuale de odihnă sau concedii pentru incapacitate temporară de muncă. În mod similar, un reprezentant delegat din partea MF în Consiliul S.A. “Tutun-CTC”, aflîndu-se în deplasare de serviciu peste hotarele ţării, potrivit proceselor-verbale, a participat la 3 şedinţe. Situaţiile atestate indică riscul sporit că participarea în cadrul şedinţelor consiliilor societăţilor se rezumă la o simplă formalitate, semnăturile unor membri fiind aplicate ulterior.

Un alt factor care generează situaţiile constatate este lipsa reglementărilor clare în cadrul normativ, precum şi în actele de funcţionare a organelor de conducere cu privire la modalitatea înlocuirii membrilor consiliului cu rezerva propusă şi aleasă la adunarea generală. În acest context, în cadrul S.A. “Banca de Economii”, MF n-a asigurat delegarea împuternicirilor altor persoane pe o perioadă de 5 luni, în care reprezentanţii statului delegaţi s-au aflat în concedii de odihnă anuale sau a fost suspendată activitatea acestora în legătură cu participarea la alegerile parlamentare.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de către MAIA, ME, CMC în vederea executării recomandării:

15. Să stabilească condiţii pentru determinarea circumstanţelor care să constituie eschivarea de la exercitarea funcţiilor ca temei pentru anularea indemnizaţiilor lunare atît pentru reprezentanţii statului, cît şi pentru membrii consiliului şi comisiei de cenzori delegaţi, precum şi să asigure implementarea corespunzătoare a procedurilor adoptate.

Persoanele care desfăşoară activitate de reprezentare a statului în societăţile comerciale beneficiază de indemnizaţii lunare şi recompense anuale în mărimea stabilită de adunarea generală. Cadrul normativ limitează la nivelul de 5% din profitul net obţinut de societatea comercială cuantumul surselor de formare a recompenselor anuale. Astfel, indiferent de mărimea profitului obţinut, raportat la situaţiile financiare precedente, reprezentanţii statului sînt în drept să fie recompensaţi anual, fără a se lua în calcul alte aspecte, precum: evoluţia în dinamică a veniturilor din activitatea operaţională; gradul de îndatorare a societăţii economice; nivelul de frecventare a şedinţelor; ponderea deciziilor luate în interesul statului etc.

Analiza efectuată în cadrul celor 5 societăţi auditate relevă că actualul sistem de remunerare a reprezentantului statului, membrilor consiliului societăţii nu este proporţional rezultatelor obţinute de către societăţi (a se vedea Anexele nr.5-8; nr.10-11). Astfel:

► În cazul S.A. “Apă-Canal Chişinău”, deşi s-au obţinut pierderi de 100,6 mil.lei în anul 2014, urmare casării creanţelor compromise, comparativ cu profitul de 72,5 mil.lei înregistrat în anul 2011, remunerarea atît a membrilor consiliului societăţii, cît şi a conducătorului s-a majorat. Aşadar, venitul mediu lunar al conducătorului societăţii s-a majorat, respectiv, cu 9,0 mii lei, constituind 30,0 mii lei – în anul 2014. Similar, remunerarea lunară a membrilor consiliului societăţii s-a majorat cu 2,0 mii lei, în anul 2014 constituind 8,2 mii lei.

► La S.A. “Moldtelecom”, profitul s-a diminuat în anul 2014 faţă de anul 2011 de la 202,2 mil.lei pînă la 62,8 mil.lei, urmare scăderii vînzărilor din telefonia fixă şi a pierderilor din activitatea financiară, datorită devalorizării esenţiale a valutei naţionale. Cu toate că remunerarea s-a efectuat regulamentar, venitul mediu lunar al membrilor consiliului societăţii s-a majorat cu 2,5 mii lei comparativ cu anul 2011. Totodată, venitul mediu lunar al conducătorului societăţii comerciale s-a majorat nesemnificativ faţă de anul 2011, constituind 52,3 mii lei/ lunar, inclusiv premiul anual.

► O altă situaţie s-a constatat la S.A. “Franzeluţa”. În anul 2014, aceasta a obţinut un profit în mărime de 1,4 mil.lei, comparativ cu pierderea netă de 23,5 mil.lei înregistrată în anul 2011. Cu toate că remunerarea lunară a managerului societăţii s-a diminuat de la 37,2 mii lei pînă la 33,5 mii lei, cea a membrilor consiliului societăţii s-a majorat cu 2,7 mii lei.

► Ritmul de scădere a profitului net înregistrat de S.A. “Tutun-CTC”, în perioada anilor 2011-2014, nu este proporţional diminuării venitului mediu lunar obţinut de către conducătorul acesteia. Astfel, deşi profitul înregistrat în anul 2014, comparativ cu anul 2011, a scăzut de 6 ori - de la 76,9 mil.lei pînă la 12,3 mil.lei, remunerarea lunară a managerului societăţii s-a diminuat doar de 4 ori, constituind 39,6 mii lei.

► Analiza indicatorilor economico-financiari ai S.A. “Banca de Economii” reflectă deficienţe esenţiale în performanţa obţinută de către instituţia financiară, aceasta înregistrînd pierderi în sumă de 244,5 mil.lei în anul 2014, faţă de profitul net obţinut în anul 2011 în valoare de 28,7 mil.lei. În pofida acestui fapt, remunerarea lunară a conducătorului instituţiei financiare în anul 2014 s-a diminuat nesemnificativ, constituind 70,3 mii lei, faţă de 72,9 mii lei – în anul 2011. De asemenea, se atestă şi în continuare o diferenţă considerabilă între venitul lunar mediu al unui angajat şi cel al conducătorului instituţiei (a se vedea Anexa nr.6). Suplimentar, auditorii remarcă că recompensele anuale au fost achitate inechitabil. Astfel, 4 membri ai consiliului societăţii, inclusiv cu funcţii de reprezentare a statului, au beneficiat de recompense pentru întreaga perioadă a anului 2013, deşi 3 dintre aceştia au exercitat funcţia doar pe parcursul a 2 luni, iar altă persoană a activat numai 5 luni. În consecinţă, cu toate că nu a fost depăşit normativul de repartizare a profitului pentru recompense, aceşti 4 membrii au beneficiat de recompensă în mărime de 355,0 mii lei, în timp ce 210,0 mii lei urmau a fi distribuite foştilor membri ai consiliului societăţii.

Cele menţionate sînt determinate de faptul că au fost operate modificări în cadrul normativ, prin care s-a majorat cuantumul salariului minim pe ţară²⁶, ceea ce a dus la creşterea indemnizaţiei lunare a membrilor consiliului societăţii în anul 2014 cu 1,2 mii lei, aceasta constituind 3,0 mii lei/lunar. Sporirea salariilor conducătorilor societăţilor comerciale se datorează majorării cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real²⁷, acesta majorîndu-se de la 1,6 mii lei pînă la 1,9 mii lei. Totodată, au fost introduse prevederi²⁸ care stabilesc că mărimea premiului anual şi mărimea altor plăţi anuale acordate conducătorilor unităţilor din profitul net anual al întreprinderii nu pot depăşi în sumă mărimea a 6 salarii de funcţie lunare pe an, în funcţie de rezultatele economico-financiare anuale pozitive.

În acest context, se conchide că, deşi, prin politica salarială a statului, au fost promovate modificări, care au contribuit la sporirea beneficiilor financiare, inclusiv ale persoanelor cu funcţii de reprezentare a statului şi ale conducătorilor societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, n-au fost întreprinse măsurile necesare pentru a elabora indicatori de performanţă în baza cărora să se efectueze remunerarea şi stimularea acestora. Respectiv, actualul sistem de remunerare a reprezentanţilor statului, a membrilor şi managerilor societăţilor nu este comensurabil cu rezultatele obţinute.

^{______________________________}

²⁶ Hotărîrea Guvernului nr.550 din 09.07.2014 “Cu privire la stabilirea cuantumului salariului minim pe ţară”.

²⁷ Hotărîrea Guvernului nr.299 din 23.04.2014 “Cu privire la modificarea pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010”.

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.463 din 16.06.2014 “Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului”.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de către ME, în comun cu APP şi MMPSF, în vederea executării recomandării:

16. Să implementeze un cadru de politici la nivel naţional care să permită stabilirea cuantumului recompensei anuale reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţii şi managerilor societăţilor comerciale, în funcţie de indicatorii de performanţă stabiliţi.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de către MAIA, ME şi CMC în vederea executării recomandării:

17. Să elaboreze indicatori de performanţă în baza cărora să se acorde recompensa anuală şi stimularea reprezentanţilor statului, precum şi membrilor consiliilor societăţilor comerciale.

Urmare lipsei unor obiective de performanţă pentru managerii societăţilor comerciale şi a unui sistem de recompense proporţional rezultatelor obţinute, care să contribuie la stimularea membrilor consiliului şi la îmbunătăţirea administrării corporative a societăţilor pe acţiuni, precum şi a altor factori obiectivi care nu pot fi controlaţi de managementul entităţilor, în cadrul celor 5 societăţi auditate, cu excepţia S.A. “Franzeluţa”, situaţia economico-financiară relevă un regres simţitor comparativ cu perioada precedentă. În această ordine de idei, misiunea de audit constată o scădere a profitului obţinut, a dividendelor achitate şi a altor indicatori ce reflectă rentabilitatea vînzărilor, echilibrul şi stabilitatea financiară, precum şi capacitatea de onorare a obligaţiilor curente (a se vedea Anexe nr.4-8).

Astfel, analiza per ansamblu pe 4 societăţi comerciale²⁹ reflectă o scădere esenţială a veniturilor din vînzări cu 448,5 mil.lei în anul 2014, comparativ cu anul 2011, corespunzător fiind diminuat şi rezultatul din activitatea operaţională cu 260,3 mil.lei. În consecinţă, dacă în anul 2011 acestea au înregistrat un profit net în mărime de 328,1 mil.lei, atunci în anul 2014 rezultatul cumulat al acestora a constituit pierderi nete în sumă de 24,1 mil.lei (a se vedea Anexa nr.5). Printre cauzele care au determinat situaţia creată se evidenţiază:

• profitul net al S.A. “Moldtelecom” s-a micşorat în anul 2014 de circa 3 ori faţă de anul 2011, urmare scăderii veniturilor din telefonia fixă, precum şi rezultatului negativ din activitatea financiară, datorită devalorizării esenţiale a valutei naţionale;

• profitul net al S.A. “Tutun-CTC” în anul 2014 s-a micşorat de circa 15 ori comparativ cu anul 2011, datorită majorării cotei accizului la ţigări;

• activitatea economico-financiară a S.A. “Apă-Canal Chişinău” a înregistrat în ultimii 2 ani pierderi, care se datorează în mod prioritar casării creanţelor compromise în mărime de 239,4 mil.lei;

• totodată, activitatea S.A. “Banca de Economii” a fost marcată de înrăutăţirea situaţiei economico-financiare, determinată de faptul că, pe parcursul ultimilor 3 ani, creditele acordate de instituţie se eliberau cu încălcarea procedurilor interne şi a normelor BNM. Astfel, instituţia bancară în anul 2014 a înregistrat pierderi în sumă de 244,5 mil.lei, comparativ cu profitul de 28,7 mil.lei obţinut în anul 2011 (a se vedea Anexa nr.5).

^{_____________________________}

²⁹ S.A. “Moldtelecom”, S.A. “Franzeluţa”, S.A. “Tutun-CTC”, S.A. “Apă – Canal Chişinău”.

Acţiuni ce trebuie întreprinse de către MAIA, ME, CMC în vederea executării recomandării:

18. Să includă în contractele de muncă încheiate cu administratorii societăţilor pe acţiuni obiectivele de performanţă, cu elaborarea procedurilor de monitorizare trimestrială a acestora de către consiliile societăţilor.

CONCLUZIA GENERALĂ

Actuala misiune de “follow-up” a constatat că entităţile auditate nu au întreprins măsuri suficiente în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor cuprinse în raportul de audit din anul 2012, cu tema “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

Doar 4 din cele 19 cerinţe şi recomandări au fost executate integral, iar 6 - parţial, şi nu s-au întreprins măsuri pentru implementarea a 9 dintre acestea. Motivele identificate ale lipsei de acţiune a entităţilor auditate sînt:

• preocuparea scăzută a autorităţilor abilitate faţă de promovarea unor schimbări radicale în domeniul reprezentării statului în societăţile comerciale;

• iresponsabilitatea în exercitarea conformă a atribuţiilor de monitorizare a activităţii persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului;

• măsurile neconcludente în vederea remedierii deficienţelor şi modificării cadrului legislativ şi normativ;

• lipsa unor iniţiative de consolidare a sistemului de control intern.

Pînă cînd nu vor fi întreprinse acţiuni concrete în vederea lichidării neajunsurilor constatate, mecanismele de responsabilizare a persoanelor care exercită atribuţii de reprezentare a statului vor fi insuficiente, nu va fi asigurat un control efectiv din partea autorităţilor abilitate şi nu va fi obţinută eficienţa dorită în activitatea acestora şi performanţa economică a societăţilor comerciale.

Se constată că, în lipsa unui control eficient din partea acestora, deciziile adoptate de către organele de conducere în perioada de referinţă au dus la scăderea profitabilităţii societăţilor pe acţiuni, ceea ce afectează direct capacitatea acestora de a plăti dividende. Acest aspect, pe termen lung, influenţează negativ potenţialul de dezvoltare şi creştere economică a societăţilor economice, ceea ce, în combinaţie cu uzura graduală a activelor, reduce ireversibil capacitatea de plată a dividendelor pe viitor, în condiţiile neinvestirii şi nemodernizării capacităţilor de producţie.

Respectiv, analiza indicatorilor economico-financiari ai celor 5 societăţi pe acţiuni cu cota majoritară de stat pe anul 2014, comparativ cu anul 2011 (perioada de după auditul anterior), indică un regres semnificativ al performanţei acestora, fapt care sporeşte importanţa executării cerinţelor şi implementării recomandărilor auditului desfăşurat în anul 2012.

Analiza efectuată de Curtea de Conturi a identificat, de asemenea, măsuri suplimentare, în afara celor menţionate în raportul său de audit al performanţei din anul 2012, necesare pentru a perfecţiona mecanismul de guvernare corporativă.

ALTE CONSTATĂRI

Analiza evoluţiei capitalului, precum şi a proceselor-verbale ale adunărilor generale ale acţionarilor şi ale şedinţelor Consiliului S.A. “Banca de Economii” din perioada verificată a scos în evidenţă deficienţe şi nereguli, după cum urmează:

■ Emisiunea suplimentară de acţiuni, la care statul a cedat cota majoritară în capitalul social al S.A. “Banca de Economii” n-a întrunit cerinţele convenite.

La începutul anului 2013, executivul şi consiliul băncii, compus din 3 membri din partea statului, au încercat să realizeze majorarea capitalului social al băncii prin emisiune suplimentară închisă de acţiuni. Cu toate acestea, subiectul dat n-a întrunit numărul necesar de voturi pentru a adopta decizia de majorare a capitalului social al S.A. “Banca de Economii”.

Ulterior, Comisia pentru desfăşurarea concursurilor comerciale şi investiţionale de privatizare a proprietăţii publice a considerat oportună propunerea acţionarilor minoritari privind ameliorarea situaţiei la bancă, aceasta fiind susţinută de reprezentanţii MF şi ai BNM, prezenţi la şedinţa comisiei. Astfel, a fost decisă efectuarea unei emisiuni suplimentare de acţiuni în valoare de 80,25 mil.lei, fără participarea statului, dar cu păstrarea pachetului de blocaj (cel puţin 33,3% plus o acţiune). Comisia a acceptat efectuarea emisiunii menţionate cu 2 condiţii principale pentru acţionarii minoritari, şi anume: (i) acţionarii minoritari vor acorda S.A. “Banca de Economii” un credit subordonat, în sumă de 600,0 mil.lei; şi (ii) acţionarii minoritari se obligă să răscumpere credite neperformante împreună cu bunurile gajate în sumă de cel puţin 300,0 mil.lei.

Misiunea de audit constată că nu au fost îndeplinite integral condiţiile stabilite privind emisiunea de acţiuni. Astfel, din cele 6 companii de la care a fost contractat un credit subordonat de 50,0 mild.dolari SUA, 3 companii (sau 50%) nu sînt acţionari ai băncii. N-a fost executată nici obligaţia acţionarilor minoritari de a răscumpăra credite neperformante împreună cu bunurile gajate în sumă de cel puţin 300,0 mil.lei. Astfel, banca a cesionat valoarea creditelor neperformante unei companii din străinătate, care nu este acţionar al băncii. Mai mult decît atît, la finele lunii noiembrie 2014 a fost solicitată rezilierea contractelor de cesiune.

Totodată, la finele anului 2014, prin decizia CSJ, a fost anulată emisiunea suplimentară închisă de acţiuni ordinare în valoare de 80,25 mil.lei, efectuată în anul 2013, în urma căreia cota statului a fost redusă de la 56,13% pînă la 33,3%. Instanţa judiciară a decis că la efectuarea emisiunii suplimentare au fost încălcate regulile de procedură. Respectiv, au fost anulate toate hotărîrile şi deciziile prin care a fost efectuată şi înregistrată diminuarea cotei statului în capitalul S.A. “Banca de Economii”.

Se atestă că, pînă în prezent, mai mult de 7 luni de la pronunţarea deciziei definitive şi irevocabile a CSJ, aceasta rămîne neexecutată. Motivul neexecutării constă în faptul că CSJ nu a explicat mecanismul de executare a propriei decizii. Totodată, autorităţile responsabile tergiversează adresările şi întreprinderea măsurilor de rigoare întru executarea acesteia.

■ Consiliul S.A. “Banca de Economii” şi-a asumat angajamente investiţionale fără a evalua corespunzător riscurile.

În ultimele zile ale activităţii Consiliului S.A. “Banca de Economii” din anul 2014, fără participarea membrilor consiliului care exercită atribuţii de reprezentare a intereselor statului, a fost adoptată decizia de cofinanţare cu mijloacele băncii în sumă de 6,4 mil.euro a reconstrucţiei şi restaurării unui imobil pentru oficii din centrul capitalei, cu suprafaţa de 4,25 mii m², la preţul de 1,5 mii euro pentru 1 m², cu transmiterea ulterioară în proprietate a acestuia către bancă.

În temeiul acestei decizii, S.A. “Banca de Economii” a încheiat un contract şi a transferat la finele anului 2014 un avans în sumă de 32,0 mil.lei. Potrivit exigenţelor legale, odată cu instituirea regimului de administrare specială asupra S.A. “Banca de Economii”, acesteia i se interzice efectuarea cheltuielilor în asemenea scopuri. Astfel, proiectul este stopat, iar sursele băncii în sumă de 32,0 mil.lei sînt imobilizate.

În plus, persistă riscul de nerecuperare a sumei de circa 1,3 mil.euro, deoarece, conform clauzelor contractuale, în caz de reziliere a acestuia, nu se restituie suma egală cu 20% din valoarea totală a investiţiei. Cele menţionate sînt determinate de faptul că conducerea instituţiei bancare a acceptat semnarea unui contract care conţine clauze dezavantajoase, fără a fi evaluate riscurile aferente operaţiunii respective, în condiţiile unei situaţii financiare precare a instituţiei.

■ Executarea deciziei consiliului băncii va genera pierderea capitalului de circa 1,4 mld.lei.

La ultima şedinţa a consiliului băncii din 26 noiembrie 2014, de la care au lipsit membrii care reprezentau interesele statului, s-a decis rezilierea a 2 contracte de cesiune a datoriilor, încheiate în anul 2013, care vizau cesionarea a 55 de credite neperformante în sumă de 1,4 mld.lei. Se atestă că, pînă la momentul actual, compania a transferat din costul cesiunii circa 1,2 mld.lei, datorînd băncii circa 160,4 mil.lei.

Cert este faptul că compania a transferat aproximativ 86% din suma cu care a procurat creditele neperformante, prin ce instituţia bancară şi-a îmbunătăţit indicatorii financiari, înregistrînd profit în anul 2013.^.În cazul în care contractul va fi reziliat, banca va trebui să restituie suma primită conform clauzelor contractuale. Pînă în prezent, administrarea specială n-a executat decizia consiliului băncii din 26 noiembrie 2014, care este în vigoare. Rezilierea contractului poate genera efecte distructive pentru bancă.

■ Pierderi generate de contractarea unui sistem informaţional care nu este utilizat.

Sistemul informaţional “Depozit de date”, contractat în anul 2008, pentru care S.A. “Banca de Economii” a efectuat plăţi în sumă de 1,9 mil. dolari SUA, nu poate fi utilizat, urmare faptului că implementarea acestuia a fost tergiversată, iar BNM a modificat cerinţele de raportare obligatorie a băncilor, configurarea modulelor livrate băncii nefiind prevăzută în contract. Din cauza inutilităţii, sistemul informaţional n-a fost finalizat, acesta fiind învechit moral. Corespunzător, cheltuielile pentru achiziţionarea sistemului operaţional au fost atribuite la pierderile instituţiei în anul 2014. Ca rezultat, sursele băncii de 1,9 mil. dolari SUA au fost utilizate ineficient.

■ Calitatea mijloacelor de garanţie constituite pentru rambursarea creditelor este scăzută.

Calitatea compromisă a activelor băncii în prezent este cauzată de faptul că anterior S.A. “Banca de Economii”, contrar prevederilor legislaţiei în vigoare, a acordat credite debitorilor care activau ca un grup de persoane afiliate şi nu manifestau capacitate acceptabilă de rambursare a creditelor, cu constituirea unor garanţii ineficiente.

Neasigurarea creditelor acordate cu gaj corespunzător a dus la incapacitatea realizării acestora la valoarea evaluată, fapt ce a condiţionat dificultăţi în obţinerea lichidităţilor băneşti.

În acest sens, se exemplifică că, în perioada anilor 2013-2014, instituţia financiară a expus spre vînzare 170 de loturi din bunurile intrate în posesie, la valoarea iniţială de 446,7 mil.lei. Cu toate că majoritatea loturilor au fost expuse la mai multe licitaţii cu reducere consecutivă a preţului, doar 82 de loturi în sumă de 57,0 mil.lei, sau circa 21% din valoarea gajului expus, au fost realizare.

S.A. “Banca de Economii”, în unele cazuri, a acceptat, în special în anii 2011-2012, achitarea bunurilor comercializate în rate, precum şi acordarea unor perioade de graţie însemnate cumpărătorilor, fără a stabili graficul concret de achitare.

De exemplu, la cel puţin 5 şedinţe ale consiliului băncii din anul 2013 s-a discutat subiectul aferent executării gajului în valoare de 41,8 mil.lei. Cumpărătorul s-a angajat să achite contravaloarea acestuia pînă la mijlocul anului 2013, fără ca în contractul dat să fie stabilite penalităţi pentru neachitarea în termen.

Totodată, anterior încheierii contractului de vînzare-cumpărare, S.A. “Banca de Economii” a acordat agentului economic respectiv un credit în sumă de 1,5 mil.euro. Cu toate că plăţile pentru ambele contracte nu au fost efectuate conform termenelor stabilite, consiliul instituţiei bancare a decis prelungirea achitărilor datoriilor pentru ambele contracte, respectiv, cu 23 de luni şi cu 12 luni. În consecinţă, agentul economic în prezent se află în proces de insolvabilitate, datorînd băncii circa 71,5 mil.lei.

■ Conducerea S.A. “Banca de Economii” s-a angajat în operaţiuni riscante, fără a respecta normele prudenţiale.

Conform Regulamentului cu privire la operaţiunile de plasamente şi depozite pe piaţa monetară interbancară³⁰, S.A. “Banca de Economii” plasează excesul de resurse lichide în lei moldoveneşti şi în valută străină pe piaţa interbancară a RM, sau în alte bănci străine, sub formă de plasamente, pe o perioadă de pînă la un an.

^{_____________________________}

³⁰ Regulamentul cu privire la operaţiunile de plasamente şi depozite pe piaţa monetară interbancară aprobat prin Decizia Consiliului S.A. “Banca de Economii” din 21 februarie 2013 (cu modificările şi completările ulterioare).

Regulamentul prescrie că toate plasamentele interbancare se vor efectua cu respectarea limitelor aferente tranzacţiilor de proporţii, reieşind din valoarea totală a activelor băncii, la data ultimului bilanţ contabil. Se atestă că, pe parcursul anului 2013, prin deciziile Consiliului S.A. “Banca de Economii”, au fost operate mai multe modificări ale limitei în care se vor efectua plasamentele fără asigurare, din mărimea capitalului normativ total. Urmare acestor modificări, limita a fost majorată de la 150% pînă la 320%, iar ulterior s-au anulat restricţiile ce ţin de capitalul normativ total al debitorului.

La efectuarea operaţiunilor de plasamente interbancare fără asigurare, începînd cu semestrul II al anului 2013, atît executivul băncii, cît şi consiliul acesteia n-au ţinut cont de limita rezonabilă, admiţînd expunerea instituţiei financiare la riscuri suplimentare, concomitent fiind utilizate nu în cel mai eficient mod lichidităţile disponibile, ceea ce nu a contribuit la obţinerea de profituri maxime.

În acest context, exemplificăm că consiliul BC “Unibank” S.A. a aprobat solicitarea privind plasarea mijloacelor băneşti de 75,0 mil.lei pe un termen de o zi, cu rata dobînzii de 8%, fără asigurare, deşi capitalul normativ al instituţiei bancare constituia 240,0 mil.lei, iar suma totală a plasamentelor fără asigurare ale S.A. “Banca de Economii” în această instituţie financiară la acel moment constituia 1898,1 mil.lei, sau 814,8% din capitalul normativ total al BC “Unibank” S.A.

Potrivit informaţiei disponibile, pe parcursul anului 2013, S.A. “Banca de Economii” a plasat fără asigurare, la solicitarea BC “Unibank” S.A., depozite “overnight” în termen, cu rata dobînzii de 4-8% (cel mai frecvent 5,5%) anual, de circa 450,0 mil.lei, şi de 11,5 mil.euro - cu rata dobînzii de 5% anual. De asemenea, a plasat depozite interbancare în dolari SUA şi euro într-o bancă din străinătate, în sumă maximă de 40,0 mil.euro (în echivalent), fără asigurare, cu rata dobînzii de 4% anual. În acelaşi timp, a atras mijloace, inclusiv de la S.A. “Victoriabank” – 100,0 mil.lei, cu rata dobînzii de 8% anual, şi de la S.A. “Moldindconbank” - 100,0 mil.lei, cu rata dobînzii de 7% anual.

Situaţia financiară dificilă la S.A. “Banca de Economii” se datorează, în primul rînd, creditelor neperformante, a căror valoare a crescut încontinuu şi a devenit critică către primul trimestru al anului 2013. Din cauza necesităţii de a asigura provizioane tot mai mari pentru pierderi la creditele neperformante, s-a diminuat rapid capitalul normativ total şi suficienţa capitalului ponderat la risc, care a scăzut sub nivelul reglementat de 16%, situaţia respectivă fiind menţinută şi în anul 2014, cînd rezultatul activităţii economico - financiare a fost negativ, fiind înregistrate pierderi.

Pe parcursul ultimilor ani, banca a acordat credite cu încălcarea procedurilor interne şi a normelor BNM, cu constituirea unor garanţii ineficiente, în special debitorilor îndatoraţi, care îşi onorau obligaţiile numai prin atragerea creditelor noi. Banca a acordat credite în sume considerabile unor debitori cu încălcarea limitei maxime admisibile de 15% din capitalul normativ total.

Urmare operaţiunilor riscante în care s-a angajat, conform informaţiei prezentate misiunii de audit, la finele anului 2014, S.A. “Banca de Economii” nu se conforma următoarelor normative reglementate de către BNM: “Mărimea capitalului reglementat”, “Suficienţa capitalului ponderat la risc”, “Raportul dintre suma celor zece mai mari datorii nete la credit şi portofoliul total al creditelor”, “Expunerea netă asumată de bancă faţă de o persoană sau un grup de persoane acţionînd în comun”, “Suma tuturor expunerilor “mari” şi “Valoarea totală a investiţiilor unei bănci în imobilizări corporale şi a cotelor de participare în capitalul unităţilor economice”. Aceste condiţii, împreună cu alte aspecte, indică o incertitudine referitoare la capacitatea instituţiei financiare de a-şi continua în condiţii prudenţiale activitatea.

Generalizînd cele expuse, se concluzionează că, în ultimii ani, managementul S.A. “Banca de Economii” a fost unul defectuos şi nu a manifestat competenţa şi responsabilitatea necesară. Agravarea situaţiei băncii este cauzată, în special, de angajarea acesteia în operaţiuni riscante, care au avut ca rezultat un impact negativ asupra profitabilităţii şi lichidităţii, ceea ce implicit a dus la diminuarea capitalului instituţiei bancare.

ANEXE