Hotărîre nr.17 din 23.06.2016 privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar

şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor

 publice din raionul Sîngerei pe anul 2015

nr. 17  din  23.06.2016

 (în vigoare 05.08.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 247-255 art. 22 din 05.08.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa preşedintelui raionului Sîngerei, dl Vasile Marandiuc, şefului Direcţiei administrarea proprietăţii publice în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice de pe lîngă Ministerul Economiei, dl Mihai Doruc, şefului adjunct al Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, dl Ion Bîrsanu, şefului interimar al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Sîngerei, dna Nina Popov, şefului Direcţiei Finanţe a Consiliului raional Sîngerei, dl Octavian Banaru, şefului adjunct al Direcţiei Educaţie Sîngerei, dl Mihai Cuciuc, şefului Direcţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Sîngerei, dna Maria Huzun, primarilor: or. Sîngerei, dl Gheorghe Braşovschi; com. Chişcăreni, dna Silvia Ţurcanu; com. Coşcodeni, dl Ştefan Herţa; com. Cubolta, dl Alexandru Sîrbu; s. Rădoaia, dl Ion Pînzaru, şi contabilului-şef al primăriei or. Biruinţa, dna Ludmila Stănilă, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul entităţilor publice locale din raionul Sîngerei pe anul 2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015.

__________________________

¹Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunile de audit au fost realizate în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016². Scopul primei misiuni de audit a fost: verificarea respectării de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) din raionul Sîngerei a prevederilor actelor normative în procesul bugetar; verificarea corespunderii cadrului normativ şi analitic procedurilor de evaluare, planificare şi administrare a impozitelor/taxelor locale, precum şi de planificare, executare şi raportare a cheltuielilor bugetare. Scopul celei de-a doua misiuni a fost: verificarea respectării de către AAPL din raion a prevederilor actelor normative şi principiilor bunei guvernări în procesul de administrare a patrimoniului public.

__________________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016”.

Auditurile au fost efectuate conform standardelor internaţionale³ aplicate de Curtea de Conturi, probele de audit fiind obţinute prin examinarea rapoartelor privind execuţia bugetară, rapoartelor financiare ale entităţilor supuse auditării, registrelor contabile; verificarea documentelor primare; analiza indicatorilor şi a unor date semnificative; observaţii directe, precum şi prin analiza explicaţiilor persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse auditului. La fel, au fost examinate deciziile şi dispoziţiile Consiliului raional şi ale preşedintelui raionului, actele organelor deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT) de nivelul I.

__________________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400 în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Rapoartele prezentate, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

abaterile şi iregularităţile admise de AAPL din raionul Sîngerei în procesul bugetar 2015 atestă că autorităţile respective nu au manifestat o preocupare relevantă pentru cuantificarea şi evaluarea materiei impozabile aferente formării resurselor de completare a bugetelor locale, în vederea realizării intereselor de dezvoltare economică şi socială a teritoriului administrat. În acest context, auditul relevă următoarele.

• În perioada supusă auditării, AAPL nu au identificat şi nici evaluat potenţialul economico-financiar, respectiv, nu au asigurat fundamentarea la justa valoare a bazei de impozitare, inclusiv prin estimarea şi prognozarea relevantă a indicilor fiscal-bugetari, care ar asigura stabilitatea financiară a bugetelor UAT (de nivelul I şi nivelul II) din raion. Neasigurarea instrumentelor analitice şi neînlăturarea deficienţelor cadrului metodologic au avut ca rezultat apariţia discrepanţelor în estimarea veniturilor. În consecinţă, la unele impozite/taxe au fost încasate mijloace cu 1,5 mil.lei mai mult faţă de cele aprobate. În acelaşi timp, la alte categorii de impozite/taxe nu au fost acumulate mijloace în sumă de 2,5 mil.lei. Totodată, neidentificarea şi neevaluarea resurselor aferente finanţelor publice au determinat neacumularea veniturilor la bugetele locale în sumă totală de la 1,9 mil.lei pînă la 2,9 mil.lei.

• Managementul cheltuielilor nu corespunde rigorilor existente, astfel fiind admise o serie de abateri şi nereguli care au diminuat eficienţa alocaţiilor, exprimate prin:

√ neaprobarea corectă a cheltuielilor la salarizare cu devieri în sumă de 81,3 mii lei, precum şi nerespectarea prevederilor legale la executarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii, ceea ce a condiţionat efectuarea plăţilor neregulamentare la acest capitol în sumă de 506,4 mii lei;

√ nerespectarea prevederilor legale la executarea cheltuielilor legate de activitatea instituţiilor, ceea ce a condiţionat cheltuieli neregulamentare în sumă de 421,2 mii lei;

√ administrarea ineficientă a mijloacelor financiare din fondul de rezervă, prin efectuarea cheltuielilor care nu au caracter excepţional şi imprevizibil, în sumă de 730,0 mii lei, şi contrar destinaţiei şi competenţei legale, în sumă de 49,6 mii lei;

√ gestiunea neconformă a mijloacelor destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, care a generat nereguli şi erori de tipul:

- executarea lucrărilor în lipsa documentaţiei de proiect elaborate şi verificate regulamentar (1,7 mil.lei);

- lucrări achitate, dar neexecutate (0,8 mil.lei), lucrări recepţionate, dar neexecutate şi neachitate (0,4 mil.lei), precum şi lucrări recepţionate cu abateri de la cele contractate (0,3 mil.lei); cheltuieli neregulamentare (0,6 mil.lei);

- contractarea bunurilor şi lucrărilor fără acoperire financiară (9,2 mil.lei), precum şi în lipsa garanţiei bancare de bună execuţie a acestora (1,1 mil.lei);

- lucrări executate cu depăşirea termenelor contractuale (2,0 mil.lei) şi cu deficienţe privind calitatea lor (0,2 mil.lei);

- management defectuos la implementarea şi gestionarea Proiectului “Dezvoltarea sectorului agricol prin crearea unei reţele transfrontaliere în domeniul agriculturii” (în valoare totală de 2,4 mil. euro).

Evaluările auditului public extern cu privire la situaţiile patrimoniale înregistrate atestă slăbiciuni instituţionale generatoare de nereguli şi ineficienţă. Abaterile şi iregularităţile admise (în 2015) de către AAPL din raion atestă că autorităţile respective nu au manifestat un spirit economicos, prudent şi riguros în administrarea patrimoniului public, iar gestiunea defectuoasă nu determină resurse financiare aferente soluţionării problemelor de interes public.

În acest sens, Plenul Curţii de Conturi atrage atenţia asupra faptului că:

• inventarierea elementelor de activ a fost efectuată de către unele AAPL în mod formal, nefiind constatate neajunsuri de bunuri materiale în sumă totală de 224,5 mii lei;

• administrarea nejudicioasă a bunurilor publice de către AAPL a fost determinată de nereflectarea în evidenţa contabilă a unor bunuri imobile în sumă totală de 3,6 mil.lei, precum şi a 165 de obiecte pentru care nu a fost stabilită valoarea de cost;

• AAPL au admis efectuarea unor înregistrări contabile eronate privind mijloacele fixe deţinute în valoare totală de 10,6 mil.lei;

• nu a fost asigurată înregistrarea integrală la organul cadastral a 62 unităţi de bunuri imobile proprietate publică cu valoarea totală de 73,9 mil.lei;

• în evidenţa contabilă din cadrul AAPL nu a fost reflectată valoarea capitalului social în sumă totală de 187,7 mii lei depus la fondarea ÎM;

• au fost admise deficienţe privind formarea şi modificarea capitalului social al ÎM, precum şi privind majorarea valorii mijloacelor fixe transmise în gestiune sau locaţiune. Astfel,

√ nu a fost ajustată valoarea mijloacelor fixe cu valoarea reparaţiilor capitale efectuate în sumă de 12,1 mil.lei;

√ în capitalul social al ÎM au fost transmise bunuri materiale în valoare de 1,0 mil.lei, care nu au aparţinut fondatorului cu drept de proprietate publică; nu a fost asigurată modificarea capitalului social al ÎM cu valoarea bunurilor materiale înstrăinate în sumă de 189,0 mii lei;

√ nu au fost operate modificări în documentele de constituire a întreprinderilor la Camera Înregistrării de Stat în termenul legal de 30 de zile din data aprobării deciziei fondatorului de majorare a capitalului social al ÎM cu suma totală de 10,1 mil.lei;

√ transferul cu destinaţie specială în sumă de 430,0 mii lei către o instituţie publică a fost înregistrat neregulamentar în evidenţa contabilă ca aport în capitalul social al întreprinderii;

• nu a fost asigurată utilitatea socială şi economică a patrimoniului public în valoare de 7,0 mil.lei pentru colectivitatea locală şi întreţinerea constructivă corespunzătoare a acestuia, ceea ce determină degradarea şi epuizarea unor mijloace fixe pentru viitor;

• unele complexe imobiliare cu valoarea totală de 4,5 mil.lei nu au fost administrate prudent, nefiind păstrată unitatea şi destinaţia lor edilitară, iar o parte din construcţii, instalaţii şi utilajele tehnice sînt distruse sau lipsesc;

• pe parcursul mai multor ani, AAPL nu au efectuat monitoringul financiar al ÎM prin aplicarea şi evaluarea indicatorilor de performanţă şi de rezultat, ceea ce condiţionează neconstatarea şi nesoluţionarea la timp a unor riscuri operaţionale în activitatea întreprinderilor;

• unele AAPL au evitat procedura de licitaţie publică, astfel neasigurînd încasarea în bugetele locale a veniturilor dintr-un pas al licitării;

• neaplicarea conformă de către AAPL a prevederilor legale în relaţiile de folosinţă a bunurilor imobile şi terenurilor publice a determinat neîncasarea veniturilor în bugetele locale în sumă totală de 1,0 mil.lei;

• unele AAPL nu au asigurat administrarea regulamentară şi/sau eficientă a patrimoniului public în cadrul relaţiilor de înstrăinare a bunurilor imobile, fapt ce a condiţionat neîncasarea în bugetele locale a unor venituri potenţiale în sumă de 2,3 mil.lei.

În concluzie, instituţia supremă de audit reiterează că iregularităţile şi neperformanţele constatate sînt rezultatul iresponsabilităţii de care au dat dovadă factorii de decizie la gestionarea fondurilor publice, precum şi lipsei unui sistem de control intern eficient.

Verificările asupra conformării cerinţelor şi recomandărilor auditului efectuat anterior de Curtea de Conturi relevă că managementul AAPL din raion nu a fost exigent în remedierile de rigoare. Astfel, din 21 de recomandări expuse în Hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi⁴, 9 nu au fost executate, ceea ce a generat perpetuarea unora şi aceloraşi neconformităţi.

__________________________

⁴Hotărîrea Curţii de Conturi nr.73 din 17.11.2011 “Privind Raportul auditului bugetului raional Sîngerei pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.73 din 17.11.2011).

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015, precum şi Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015, anexate la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Rapoartele de audit se remit:

2.1. pentru implementarea recomandărilor indicate în Raportul de audit, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de realizarea acestora:

2.1.1. Consiliului raional Sîngerei, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor or. Sîngerei, or. Biruinţa şi satelor/comunelor: Alexăndreni, Chişcăreni, Coşcodeni, Cubolta, Drăgăneşti, Sîngereii Noi, Rădoaia (Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015);

2.1.2. Consiliului raional Sîngerei, preşedintelui raionului, consiliilor locale şi primarilor: or. Sîngerei, or. Biruinţa, satelor/comunelor Bilicenii Vechi, Chişcăreni, Coşcodeni, Cotiujenii Mici, Cubolta, Drăgăneşti, Sîngereii Noi, Iezărenii Vechi, Rădoaia (Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015);

2.2. Consiliilor locale şi primarilor satelor/comunelor: Bălăşeşti, Bilicenii Noi, Bilicenii Vechi, Bursuceni, Ciuciuieni, Copăceni, Cotiujenii Mici, Dobrogea Veche, Dumbrăviţa, Grigorăuca, Heciul Nou, Iezărenii Vechi, Izvoare, Pepeni, Prepeliţa, Tăura Veche, Ţambula, directorilor Liceului Teoretic “Olimp” şi Liceului Teoretic “Mihai Eminescu” din or. Sîngerei, pentru informare şi luare de atitudine privind conformarea la recomandările auditului indicate în Rapoartele de audit, avînd în vedere prezenţa deficienţelor similare constatate în cadrul UAT supuse auditării;

2.3. Inspecţiei de Stat în Construcţii, pentru verificarea construcţiilor şi volumelor de lucrări neevaluate în cadrul obiectivului investiţional “Reconstrucţia sistemei de aprovizionare cu apă potabilă în com. Coşcodeni, raionul Sîngerei”;

2.4. Oficiului teritorial Bălţi al Cancelariei de Stat, pentru informare, şi se cere asigurarea controlului administrativ al activităţii AAPL din raionul Sîngerei în corespundere cu norma legală, în vederea neadmiterii încălcărilor şi neajunsurilor constatate în Rapoartele de audit;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine privind activitatea autorităţilor financiare şi fiscale din raionul Sîngerei ce ţine de evaluarea şi monitorizarea bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării integrale a veniturilor bugetare; de necesitatea stabilirii unor reglementări exhaustive în materie de evidenţă contabilă a patrimoniului public;

2.6. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine privind asigurarea raportării corespunzătoare de către AAPL a informaţiei cu privire la patrimoniul public gestionat, precum şi la înregistrarea corespunzătoare a acestuia în Registrul patrimoniului public;

2.7. Guvernului, Parlamentului Republicii Moldova şi comisiilor parlamentare: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru informare.

3. Se ia act că, pe parcursul desfăşurării misiunii de audit, AAPL verificate au întreprins unele măsuri de remediere a neconformităţilor constatate:

3.1. referitor la unele constatări din Raportul auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015: primăria or. Sîngerei a efectuat inventarierea şi a evaluat baza impozabilă la taxa pentru dispozitivele publicitare (206,8 mii lei), precum şi a înaintat pretenţii privind încasarea mijloacelor financiare achitate pentru lucrările neexecutate (2,1 mii lei); primăria or. Biruinţa a întreprins măsuri în vederea restabilirii lucrărilor de reparaţie capitală a primăriei neexecutate de către un antreprenor (4,3 mii lei), precum şi referitor la lucrările de reparaţie a unor sectoare de drum local (202,3 mii lei); primăria com. Cubolta a întreprins măsuri privind restabilirea/executarea lucrărilor la reparaţia drumului din localitate (299,2 mii lei); primăria com. Iezărenii Vechi a întreprins măsuri privind restabilirea lucrărilor neexecutate integral la forarea sondei pentru aprovizionarea cu apă şi construcţia turnului de apă din localitate (21,7 mii lei);

3.2. referitor la unele constatări din Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015: serviciul contabil din cadrul Aparatului preşedintelui raionului a radiat din evidenţa contabilă valoarea autobuzului înstrăinat (265,0 mii lei); a corelat subconturile de evidenţă contabilă cu valoarea proiectului pe apeduct (252,4 mii lei); a atribuit regulamentar la subcontul corespunzător de evidenţă bunuri în valoare de 50,0 mii lei; serviciul contabil din cadrul Direcţiei Finanţe a majorat parţial valoarea mijloacelor fixe cu suma reparaţiilor capitale (8172,2 mii lei), a efectuat corectările de rigoare în evidenţa contabilă (430,0 mii lei); serviciul contabil din cadrul primăriei or. Biruinţa a reflectat în evidenţa contabilă clădirea administrativă (542,0 mii lei); serviciul contabil din cadrul primăriei com. Sîngereii Noi a radiat din evidenţa contabilă valoarea automobilului înstrăinat (52,0 mii lei).

4. Dată fiind revendicarea în Rapoartele de audit, anexate la prezenta Hotărîre, a recomandărilor precedentelor misiuni de audit extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.73 din 17.11.2011.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1., 2.3. şi 2.4. din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.17 din 23 iunie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii exerciţiului bugetar în cadrul entităţilor publice locale

din raionul Sîngerei pe anul 2015

INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016², avînd drept scop determinarea dacă autorităţile publice locale din raion: au respectat legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar; au identificat şi administrat integral veniturile publice; au gestionat cheltuielile bugetare în mod prudent şi eficient.

Informaţiile generale privind raionul Sîngerei, cadrul normativ şi legislativ relevant (care vizează bazele juridice, organizatorice şi financiare de constituire şi utilizare a bugetului raionului, precum şi evidenţa contabilă în cadrul autorităţilor publice supuse auditării), derularea procesului bugetar sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde contextul general aferent realizării efective a veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale, iar obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.3. În scop informativ, datele-cheie sintetizate privind exerciţiul bugetar 2015 sînt expuse în Anexele nr.4-6, iar în Anexele nr.7-9 se prezintă informaţiile cu privire la neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului. Anexa nr.10 conţine unele măsuri întreprinse de AAPL pe marginea Raportului de audit.

__________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

²Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016 aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I: Au identificat, evaluat şi colectat UAT veniturile bugetare în conformitate cu cadrul legal în vigoare, inclusiv cu Legea privind finanţele publice locale?

Pornind de la faptul că derularea procesului bugetar la nivel local are loc în contextul procesului bugetar realizat la scară naţională şi reprezintă agenda/calendarul de acţiuni în care se determină capacitatea autorităţilor de resort privind cuantificarea şi evaluarea resurselor disponibile aferente realizării obiectivelor propuse, AAPL din raionul Sîngerei urmează să efectueze o analiză amplă de fond a materiei impozabile aferente formării veniturilor bugetare per total, inclusiv a celor proprii. Prezenţa unor iregularităţi instituţionale, cum ar fi lipsa sau irelevanţa unor obiective de consolidare a bazei economico-financiare a teritoriului, cadrul metodologic neajustat şi instrumentele analitice neadecvate de evaluare a prognozelor fiscal-bugetare aferente formării indicatorilor credibili, au generat subevaluarea veniturilor pasibile formării bugetelor locale. Totodată, se atestă că această situaţie se repetă an de an, cauza fiind abordarea nesistemică, problematică de către autorităţile de resort şi preocuparea neadecvată din partea persoanelor cu funcţii de răspundere, responsabile de procesul bugetar.

Cele mai semnificative probleme, precum şi aspecte generatoare de nereguli şi riscuri la compartimentul respectiv sînt expuse în subcapitolele următoare.

♦ Managementul existent la administrarea veniturilor bugetelor UAT din raionul Sîngerei nu a asigurat încasarea deplină a tuturor veniturilor planificate. Totodată, executarea veniturilor pe compartimente, care a variat de la 10% pînă la 810%, denotă vulnerabilitatea procesului de planificare a veniturilor publice.

Pentru anul 2015, bugetul raionului la partea de venituri a fost aprobat, rectificat şi executat în sumă de, respectiv, 242,5, 291,3 şi 273,9 mil.lei, prevederile modificate fiind executate la nivel de 94%, inclusiv veniturile curente – la nivel de 102%. Analiza structurii veniturilor bugetelor locale denotă că sursa de bază pentru formarea acestora rămîn transferurile de la bugetul de stat, a căror pondere constituie sub 80 la sută, sau 218,1 mil.lei. Veniturile curente³ au alcătuit 13,9% din veniturile totale, sau 38,3 mil.lei, granturile avînd o pondere de 6,5%, sau 17,5 mil.lei.

Analiza prevederii-realizării bugetare denotă că, la 15 categorii de venituri, acumulările au înregistrat 2,5 mil.lei sub nivelul programat (per total), ponderea de bază revenind mijloacelor speciale (0,9 mil.lei) şi taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în republică 0,9 mil.lei). În acelaşi timp, la 22 categorii de venituri depăşirea parametrilor precizaţi a însumat 1,5 mil.lei. Totodată, auditul a relevat că UAT (de nivelul I şi nivelul II) au stabilit partea de venituri aprobată iniţial prin diminuarea (cu 0,2 mil.lei) şi, respectiv, majorarea (cu 1,5 mil.lei) a indicilor aprobaţi, cele mai semnificative rectificări fiind înregistrate la veniturile din mijloacele speciale (-1,4 mil.lei). Devierile consemnate indică asupra unui management de evaluare şi administrare a veniturilor contrar rigorilor de profil.

__________________________

³Venituri proprii; defalcări conform cotelor procentuale de la impozitele şi taxele de stat, mijloacele speciale şi veniturile fondurilor speciale.

♦ Nu a fost estimat şi aprobat corespunzător impozitul pe venitul din salariu. Astfel, pentru anul 2015, venitul din sursa dată a fost executat în mărime de 102,7%, fiind aprobate, precizate şi executate în sumă de, respectiv, 12834,2, 12805,6 şi 13152,0 mii lei. Potrivit prevederilor cadrului legal⁴, bugetul UAT se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia ţinîndu-se cont de prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul următor şi de unele momente specifice de calculare a transferurilor care se prognozează a fi alocate de la bugetul de stat, reflectate în Notele metodologice⁵. Totodată, potrivit Notelor menţionate, calculele impozitului pe venitul persoanelor fizice urmau a fi efectuate reieşind din prognoza creşterii salariului mediu nominal lunar şi din estimările fondului de remunerare a muncii pe UAT, avînd ca bază datele organelor teritoriale de statistică privind salariul mediu lunar din anul 2013, precum şi estimările scontate ale AAPL la acest impozit pentru anul 2014. De menţionat că organele statistice, fiscale şi economice din raion nu şi-au asumat responsabilităţile de rigoare în materie de coparticipare punctuală la exerciţiul de evaluare a indicilor fiscal-bugetari, respectiv, nu dispun de datele necesare pentru întocmirea calculelor conform Notei metodologice a MF. Astfel, la planificarea impozitului pe venit din salariu de către UAT din raion nu a fost luată în considerare informaţia din baza de date pe anul 2013 a organului raional de statistică, deoarece aceasta nu poate fi generată pe o anumită localitate, nu cuprinde venitul din salariu şi numărul de salariaţi ai întreprinderilor mici. Prin urmare, potrivit explicaţiilor specialiştilor din cadrul UAT, aceştia au utilizat datele privind numărul mediu scriptic de personal colectate prin telefon de la agenţii economici care contribuie semnificativ la formarea/prognozarea bugetului. Totodată, pentru prognozarea impozitului pe venitul din salariu pe anul de referinţă, DF a luat în calcul datele cu privire la numărul mediu scriptic de 9548 de persoane, deşi, conform datelor organului statistic, numărul mediu al salariaţilor pe anul 2013 a constituit 4864 de persoane. Prin urmare, probele de audit acumulate denotă că 9 UAT nu au asigurat colectarea veniturilor planificate pentru anul curent, în sumă de 434,4 mii lei⁶, iar la 18 UAT din raion încasările au depăşit sumele aprobate/rectificate cu 780,3 mii lei⁷, diferenţele fiind condiţionate de neestimarea/neaprobarea corectă şi pe deplin în buget a veniturilor.

__________________________

⁴Art.19 alin.(2) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

⁵Note metodologice privind elaborarea de către autorităţile administraţiei publice locale a proiectelor de buget pe anul 2015 şi a estimărilor pe anii 2016-2017, remise prin Circulara MF nr.06/2-07 din 12.06.2014 (în continuare – Notele metodologice).

⁶Anexa nr.7 la Raportul de audit.

⁷Anexa nr.7 la Raportul de audit.

♦ AAPL şi serviciul fiscal din raion nu au manifestat determinarea şi preocuparea necesare pentru implementarea unor acţiuni prompte privind estimarea, calcularea şi colectarea deplină la buget a impozitelor pe proprietate. Totodată, nerespectarea cadrului legal-normativ, monitorizarea ineficientă a procesului de evaluare şi colectare a veniturilor, precum şi lipsa unor proceduri ale controlului intern au determinat nerealizarea conformă a veniturilor din impozitele menţionate.

În anul 2015, aceste impozite au fost aprobate în sumă totală de 7345,4 mii lei, precizate – în sumă de 7246,9 mii lei, fiind încasate în sumă de 6919,7 mii lei (sau la nivel de 95,5% faţă de cele precizate).

Impozitul funciar şi impozitul pe bunurile imobile sînt impozite relativ stabile, ale căror mărimi depind de plenitudinea informaţiilor privind obiectele şi subiectele impunerii. Potrivit Notelor metodologice, la estimarea încasărilor aferente impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare, precum şi la efectuarea calculelor pe tipurile de impozite, AAPL urmau să ţină cont de: prevederile cadrului regulator, datele evidenţei fiscale, datele cadastrului funciar pe UAT respective şi cele ale SCITL din cadrul primăriilor. Însă, nerespectarea cadrului legal-normativ în vigoare şi lipsa monitorizării şi controlului corespunzător asupra procesului ca atare au generat deficienţe care se caracterizează prin următoarele:

• odată cu impozitarea terenurilor din intravilanul localităţii reieşind din valoarea estimată, se atestă micşorarea impozitului respectiv. Această situaţie nu poate fi influenţată de către AAPL pentru bunurile imobiliare altele decît cele agricole, deoarece mărimea cotei impozitului este fixă şi constituie 0,1% din valoarea estimată, totodată nefiind ajustată cota impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile agricole pe care sînt amplasate construcţii şi care poate fi aprobată pînă la 0,3% din valoarea estimată. Analizînd în dinamică impozitul pe proprietate, s-a constatat că în anul 2014 acesta a fost executat în sumă de 7,2 mil.lei, iar în 2015 – în sumă de 6,9 mil.lei, cu o descreştere de 0,3 mil.lei. Cea mai mare descreştere a fost înregistrată la impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă (114.01) – de 147,2 mii lei, una din cauze fiind evaluarea terenurilor şi calcularea impozitului nu din suprafaţa acestora, dar din valoarea lor estimată. În urma testelor de audit efectuate, s-a stabilit că impozitul pe bunurile imobiliare calculat pentru terenurile atît din intravilanul, cît din extravilanul localităţii este mult mai mic ca impozitul funciar calculat din suprafaţa aceloraşi terenuri calculată pînă la evaluarea bunurilor imobiliare. Astfel, pentru 8 terenuri (52,7 ha, cu valoarea estimată în sumă de 4,3 mil.lei) impozitul pe bunurile imobiliare a constituit 4,3 mii lei, iar în cazul în care terenurile ar fi fost impuse cu impozit funciar, veniturile bugetare din sursa în cauză urmau să constituie 40,9 mii lei, sau de 9,5 ori mai mari. De menţionat că, în conformitate cu prevederile art.280 din Codul fiscal⁸, mărimea cotei impozitului pentru bunurile imobiliare cu altă destinaţie decît cea locativă sau agricolă este fixă şi constituie 0,1%. Totodată, cota impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile agricole pe care sînt amplasate construcţii poate fi aprobată de la 0,1% pînă la 0,3% din valoarea estimată, fiind aprobată de consiliile locale în mărime de 0,1%;

• urmare a procedurilor de audit s-a constat că, la estimarea impozitului funciar pentru terenurile agricole, 3 primării⁹ nu au luat în considerare terenurile date în arendă cu suprafaţa de 294,5 ha, cu suma impozitului funciar în mărime de 32,4 mii lei¹⁰.

Totodată, se atestă că IFS Sîngerei nu poate generaliza informaţia privind baza impozabilă a impozitului funciar pe trenurile agricole calculată pentru terenurile din raion (suprafaţa terenurilor agricole, calculul impozitului funciar, înlesnirile şi reducerile), ceea ce face imposibilă verificarea plenitudinii calculării impozitului funciar total pe raion. Mai mult decît atît, nici APL nu asigură plenitudinea calculării impozitelor funciare pe terenurile agricole. Astfel, ca rezultat al contrapunerii impozitului funciar pentru terenurile agricole la cap.114.01 şi cap.114.07, calculat de către perceptorii fiscali şi agenţii economici, cu cel prognozat din 7 UAT de nivelul I¹¹ au fost constatate divergenţe, la 6 UAT fiind diminuat impozitul funciar pentru terenurile agricole în ansamblu (în 2015) cu 210,9 mii lei¹². Această situaţie se repetă în fiecare an bugetar, deoarece AAPL nu au respectat prescripţiile pct.1 din Cerinţele aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.174 din 17.12.2014¹³, potrivit cărora partea de venituri se descrie la total pe toate componentele, componenta de bază cu indicarea: (i) modificărilor indicatorilor aprobaţi iniţial şi cauzelor modificării acestora; (ii) nivelului executării planului precizat şi cauzelor neexecutării integrale, precum şi nivelului executării faţă de perioada respectivă a anului precedent.

La întocmirea dărilor de seamă (2015), AAPL nu au respectat cerinţele nominalizate, fiind menţionate numai veniturile aprobate, precizate şi executate, fără a stabili cauzele modificărilor şi neexecutării integrale, precum şi nivelul executării faţă de perioada respectivă a anului precedent. Deşi în unele cazuri au fost descrise cauzele, acestea nu sînt relevante, avînd un impact negativ asupra prognozării impozitelor pentru anii următori. Mai mult decît atît, nerealizarea conformă a veniturilor din impozitul menţionat a fost determinată şi de menţinerea unui sistem insuficient de management financiar şi control în entităţile publice, în conformitate cu prevederile regulamentare¹⁴, exprimat prin neelaborarea şi neimplementarea unor proceduri ale controlului intern la componenta dată, lipsa unei conlucrări între AAPL şi IFS Sîngerei;

• AAPL nu au monitorizat activităţile desfăşurate de agenţii economici în teritoriul administrat, ceea ce condiţionează neîncasarea unor venituri la bugetele locale urmare a gestionării neconforme a patrimoniului public.

Cadrul neconform de monitorizare a potenţialului economic şi de evaluare neautentică a bazei impozabile nu a permis autorităţilor locale şi de resort să identifice/acumuleze veniturile cuvenite la buget şi a plăţilor respective din folosinţa proprietăţii publice. Probele de audit relevă că AAPL din Ţambula şi Bilicenii Noi, de comun cu autorităţile de resort, nu şi-au exercitat dreptul de a evalua modul de administrare şi exploatare a teritoriului gunoiştii (circa 25 ha), care este gestionat (inclusiv cu desfăşurarea activităţilor de selectare şi balotare a deşeurilor reciclabile) de un agent economic din octombrie 2012 pînă la moment fără să dispună de înregistrarea conformă a subdiviziunii la IFS Sîngerei, fără prezentarea dărilor de seamă, fără achitarea în bugetul local a unor impozite/taxe din activitate, estimate (pentru perioada nominalizată) la 36,2 mii lei¹⁵. Totodată, s-a identificat necalcularea şi neachitarea impozitului funciar (2015) aferent terenurilor (25,16 ha) proprietate publică a UAT Heciul Nou de 8,8 mii lei.

Situaţiile menţionate denotă un grad redus al responsabilităţii decidenţilor şi responsabililor din cadrul AAPL şi IFS în materie de administrare eficientă a patrimoniului gestionat, în scopul acumulării veniturilor respective, precum şi neadmiterii activităţii ilicite în activitatea de antreprenoriat;

• au fost identificate rezerve nevalorificate vizavi de impozitul pe bunurile imobiliare achitat de persoanele fizice. Astfel, deşi consiliile locale aprobă în fiecare an cota impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,1% din valoarea de bilanţ a clădirilor, construcţiilor şi caselor de locuit, în cazurile în care suprafaţa totală a caselor de locuit şi a construcţiilor principale înregistrate cu drept de proprietate depăşeşte 100 m², cota impozitului se majorează în funcţie de suprafaţa totală (după cum urmează: de la 100 la 150 m² – de 1,5 ori; de la 150 la 200 m² – de 2 ori; de la 200 la 300 m² – de 10 ori; peste 300 m² – de 15 ori), ceea ce nu a fost luat în considerare de către APL, acest fapt avînd impact asupra acumulării veniturilor din sursa în cauză. Totodată, în cadrul auditului s-a constatat că AAPL nu a solicitat şi nu deţin o informaţie corespunzătoare referitor la suprafaţa caselor de locuit şi construcţiilor principale, ceea ce face imposibilă aplicarea deciziilor consiliilor locale. Prin urmare, au fost identificate 47 de construcţii cu suprafaţa de la 100 pînă la 300 m², la care impozitul a fost calculat la cota de 0,1% din valoarea acestora, fiind diminuat cu 2,4 mii lei¹⁶. De menţionat că nici o UAT de nivelul I nu a indicat, în calculele privind estimarea impozitului nominalizat, construcţii cu suprafaţa mai mare de 100 m²;

• impozitul pe bunurile imobiliare (evaluate) achitat de persoanele fizice nu a fost rectificat spre majorare. Astfel, veniturile din impozitul nominalizat au fost aprobate (în 2015), precizate şi executate în sumă de, respectiv, 527,6, 527,6 şi 545,0 mii lei, prevederile rectificate fiind realizate efectiv la nivel de 103%. Urmare a probelor de audit acumulate, s-a constatat că la estimarea impozitului pe bunurile imobiliare (evaluate) achitat de persoanele fizice primăria or.Sîngerei a aplicat cote mai mici decît cele aprobate. Ca urmare, primăria iniţial a estimat şi aprobat venituri din impozitul respectiv în sumă de 373,4 mii lei, dar în conformitate cu cotele aprobate era necesar de aprobat venituri în sumă de 419,0 mii lei, sau cu 45,6 mii lei mai mult.

__________________________

⁸Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

⁹Primăriile comunelor: Alexăndreni, Chişcăreni şi Cubolta.

¹⁰Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹¹Primăria or.Sîngerei; primăriile comunelor/satelor: Alexăndreni, Chişcăreni, Coşcodeni, Cubolta, Rădoaia, Sîngereii Noi.

¹²Anexa nr.7 la Raportul de audit.

¹³Cerinţele la întocmirea Raportului anual 2014, pe I semestru/9 luni şi anual 2015 despre executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale/autorităţilor publice centrale şi bugetelor instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.174 din 17.12.2014 (în continuare – Cerinţele aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.174 din 17.12.2014).

¹⁴Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010); Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

¹⁵34,3 mii lei – impozitul funciar pe 4 ani; 1,9 mii lei – taxa pentru amenajarea teritoriului.

¹⁶Anexa nr.7 la Raportul de audit.

♦ Se punctează necesitatea unor reglementări exhaustive privind veniturile din taxa pentru folosirea drumurilor, care să asigure evaluarea formării unei baze fiscale relevante. În acest sens, se relevă că criteriile invocate în Notele metodologice nu au fost posibil de aplicat de DF în procesul de prognozare a veniturilor (din cauza lipsei unor date detaliate privind mijloacele de transport; lipsei unor reglementări exhaustive privind mijloacele de transport înmatriculate, dar care nu se exploatează etc.), ceea a condiţionat derapaje în execuţia bugetară. Astfel, pentru anul 2015 au fost estimate şi aprobate venituri din taxa pentru folosirea drumurilor de către automobilele înmatriculate în republică în sumă de 4,7 mil. lei, efectiv asigurîndu-se o executare de 3,9 mil. lei (la nivel de 82,9%), sau cu 0,8 mil. lei mai puţin, această situaţie afectînd cheltuielile aprobate.

♦ Procesul de colectare a veniturilor nefiscale este afectat de nereguli şi nu asigură o administrare eficientă a plăţilor cuvenite bugetelor locale.

AAPL nu au dat dovadă de preocupare punctuală la evaluarea şi colectarea tuturor veniturilor proprii provenite din gestionarea terenurilor şi bunurilor proprietate publică a UAT. Nerespectarea prevederilor legislaţiei funciare, lipsa unor proceduri ale controlului intern la componenta dată, precum şi exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de către angajaţii AAPL au lipsit bugetele locale de venituri în sumă totală de minimum 173,8 mii lei şi maximum 1299,3 mii lei şi, totodată, nu a fost asigurată încasarea datoriilor debitoare în sumă de 792,3 mii lei. Auditul relevă necesitatea de îmbunătăţire a managementului la componenta dată, inclusiv prin elaborarea unor reglementări privind evidenţa şi urmărirea plăţilor provenite din gestionarea terenurilor şi bunurilor proprietate publică, menite să asigure atît calcularea şi încasarea integrală a plăţilor, cît şi evidenţa datoriilor.

În susţinerea celor expuse, se exemplifică următoarele situaţii.

• Nereflectarea în evidenţa contabilă a creanţelor de la darea în arendă a terenurilor şi darea în locaţiune a bunurilor AAPL.

Potrivit prevederilor regulamentare¹⁷, evidenţa sumelor calculate pentru plata arendei şi a altor contribuţii se ţine la contul extrabilanţier 03 “Sume calculate”. Pe măsura încasării sumelor calculate, se diminuează datoriile debitoare, totodată încasarea sumelor, precum şi transferul lor urmînd a fi reflectate în conturile bilanţiere¹⁸. Însă, contrar reglementărilor menţionate, serviciile contabile din cadrul AAPL nu au reflectat corect în evidenţa contabilă (pentru anul 2015), la contul extrabilanţier respectiv, creanţele de la darea în arendă a terenurilor la data de 01.01.2016, în sumă de 131,8 mii lei¹⁹. Se relevă că lipsa unei evidenţe analitice generează riscul de neonorare de către agenţii economici a obligaţiilor asumate. Totodată, neurmărirea respectării clauzelor contractuale privind termenele de plată determină venituri neacumulate, ceea ce la rîndul său afectează exerciţiul bugetar. Astfel, potrivit datelor din bilanţurile contabile ale UAT de nivelul I (contul extrabilanţier 03“Sume calculate”) şi informaţiilor privind contractele de arendă, la data de 01.01.2016 se numărau creanţe la plăţile de arendă a terenurilor în sumă totală de 792,3 mii lei²⁰, în privinţa cărora nu au fost întreprinse măsurile de rigoare.

• Multiple nereguli au fost constatate la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor cu altă destinaţie decît cea agricolă. Astfel, probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că planificarea veniturilor la cap.121.33 “Arenda terenurilor cu altă destinaţie decît cea agricolă” a fost efectuată fără a ţine cont de evoluţia bazei impozabile. Astfel, pentru anul bugetar expirat au fost aprobate venituri în sumă de 588,7 mii lei, acestea fiind executate în sumă de 611,9 mii lei, sau cu 23,2 mii lei mai mult. De rînd cu aceasta, au fost constatate rezerve la planificarea şi încasarea veniturilor respective. În acest context se relevă că, potrivit prevederilor legale²¹, în cazul în care proprietarii obiectivelor privatizate sau ai întreprinderilor şi obiectivelor private nu au cumpărat sau nu au arendat terenuri aferente acestora, de la ei se va încasa anual plata pentru folosirea terenului, stabilită în mod unilateral de consiliile locale, nu mai mică decît plata anuală pentru arenda calculată în funcţie de tipul localităţii conform prevederilor legale (0,2%, 0,5% etc.) şi nu mai mare de 10% din preţul normativ al pămîntului. Însă, urmare a faptului că consiliile locale, prin deciziile lor, nu au stabilit unilateral mărimea plăţii pentru folosirea terenurilor aferente construcţiilor, AAPL din raion²² nu au încasat toate plăţile pasibile de la folosirea terenurilor proprietate publică a UAT, aferente subiecţilor privaţi, cu suprafaţa totală de 7,45 ha, în sumă de minimum 37,5 mii lei şi maximum de 947,2 mii lei.

• Au fost admise iregularităţi la colectarea plăţilor pentru arenda terenurilor agricole, ca rezultat bugetele locale fiind lipsite de venituri. Prin urmare, se relevă că lipsa unui control adecvat din partea AAPL asupra gestionării terenurilor proprietate publică, precum şi a unei monitorizări suficiente a relaţiilor privind stabilirea şi încasarea plăţilor pentru utilizarea acestora au afectat capacitatea AAPL de a realiza integral veniturile aferente bugetelor locale, în consecinţă nefiind încasate mijloace bugetare din arenda terenurilor proprietate publică. Astfel,

√ în conformitate cu prevederile regulamentare²³, înainte de începerea licitaţiei, Comisia de licitaţie stabileşte pasul licitării, care nu va fi mai mic de 10 la sută din preţul de expunere, dar nu mai mare de 50 la sută, începutul licitaţiei fiind considerat momentul din care licitantul anunţă preţul de expunere al bunului şi pasul licitării. Însă, urmare a atribuirii terenurilor agricole în arendă fără organizarea licitaţiilor publice respective, la unele AAPL²⁴ bugetele locale au fost lipsite de venituri în sumă de minimum 13,3 mii lei (10%) şi maximum 67,3 mii lei (50%), ceea ce constituie pasul licitării;

√ ca rezultat al diminuării neîntemeiate a indicilor cadastrali, tarifului şi suprafeţei terenurilor transmise în arendă, unele AAPL²⁵ nu au realizat venituri în sumă de 23,5 mii lei;

√ urmare a folosirii terenurilor în lipsa contractelor de arendă cu suprafaţa de 45 ha, nu au fost încasate venituri în sumă de minimum 40,4 mii lei şi maximum 202,2 mii lei²⁶;

√ lipsa clauzei în contractele de arendă privind modificarea ulterioară a plăţii de arendă în cazul modificării preţului normativ al pămîntului în conformitate cu prevederile Legii, generează pe viitor litigii, precum şi venituri neîncasate.

Consiliul com. Chişcăreni în 2015 a scutit fără nici un temei o parte din arendaşi de plata arendei în sumă 59,1 mii lei, determinîndu-i pe ceilalţi arendaşi de a nu achita plata respectivă, astfel fiind înregistrată la data de 01.01.2016 o datorie în sumă de 73,6 mii lei.

__________________________

¹⁷Pct.188 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

¹⁸Evidenţa analitică a sumelor calculate se ţine în registrul f.nr.292, sub aspectul debitorilor.

¹⁹Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁰Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²¹Art.10¹ alin.(1) din Legea nr.1308-XII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XII din 25.07.1997).

²²Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²³Pct.22 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009.

²⁴Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁵Anexa nr.7 la Raportul de audit.

²⁶Anexa nr.7 la Raportul de audit.

♦ Planificarea neconformă şi administrarea ineficientă a veniturilor din taxele locale au lipsit bugetele UAT de venituri în sumă de 217,7 mii lei. Astfel,

√ urmare a auditării modului de prognozare a veniturilor din taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii, s-a constatat că AAPL de nivelul I nu dispun de evidenţa exhaustivă a unităţilor comerciale, în consecinţă veniturile la acest capitol au fost aprobate reieşind din încasările pe anii precedenţi, fiind executate în sumă de 2869,3 mii lei, cu o depăşire faţă de cele aprobate de 331,6 mii lei;

√ ca urmare a stabilirii taxei pentru unităţile comerciale separat pentru anumiţi agenţi economici, CO Sîngerei a diminuat veniturile cu 145,2 mii lei, neţinînd cont de taxele pentru acelaşi gen de activitate, suprafaţa şi locul de amplasare, astfel nerespectînd prevederile art.6 alin.(8) lit.c) din Codul fiscal, conform căruia un principiu de bază la determinarea impozitelor şi taxelor este echitatea fiscală – tratarea egală a persoanelor fizice şi juridice care activează în condiţii similare, în vederea asigurării unei sarcini fiscale egale. La fel, ignorînd principiul echităţii fiscale, prin deciziile locale a 5 UAT din raion²⁷, în temeiul art.296 lit.a) din Codul fiscal, un agent economic a fost scutit de taxa pentru unităţile de comerţ, în sumă de 11,4 mii lei;

√ potrivit prevederilor regulamentare²⁸, AAPL au atribuţii privind eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru unităţile ce comercializează produse şi servicii, precum şi privind exercitarea controlului corespunzător asupra respectării regulilor de comercializare a produselor şi serviciilor şi de funcţionare a comercianţilor. Însă, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute de legislaţie, neexecutării controlului corespunzător şi nedeterminării a 19 obiecte comerciale ca bază impozabilă pentru plata taxei pentru unităţile comerciale, AAPL din 16 UAT²⁹ nu au asigurat prognozarea pentru anul 2015, precum şi nu au acumulat veniturile corespunzătoare din această sursă în sumă totală de 41,5 mii lei;

√ CO Sîngerei a aprobat venituri din taxa pentru evacuarea deşeurilor (12 mii lei) în lipsa informaţiilor cu privire la numărul de persoane fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu, ce constituie, potrivit prevederilor legale³⁰, obiectul impunerii la taxa nominalizată. În conformitate cu datele statistice, la situaţia din 01.01.2014 populaţia stabilă a or.Sîngerei era de 13,5 mii persoane. Astfel, dacă taxa aprobată pentru o persoană a constituit 2 lei anual, veniturile urmau să fie de 27,0 mii lei, sau cu 15,0 mii lei mai mult decît suma aprobată. De asemenea, SCITL din cadrul primăriei or.Sîngerei, desemnat responsabil pentru colectarea veniturilor din sursele locale, nu a asigurat colectarea integrală a taxei, încasînd (în 2015) numai 7,4 mii lei, bugetul local fiind lipsit de venituri pasibile încasării de pînă la 19,6 mii lei. Mai mult decît atît, responsabilul din cadrul primăriei nu ţine evidenţa persoanelor fizice înscrise la adresa declarată ca domiciliu, sumelor calculate şi achitate, precum şi a restanţelor existente;

• au fost identificate rezerve la achitarea taxei pentru dispozitivele publicitare. În acest sens, se relevă că prin operarea modificărilor în legislaţie³¹, începînd cu 01.05.2015 a fost extinsă baza impozabilă a taxei pentru dispozitivele publicitare, cu dispozitivele publicitare amplasate la locul desfăşurării activităţii de întreprinzător şi utilizate în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător proprii sau în colaborare cu terţe persoane pentru amplasarea oricărei altei informaţii aferente activităţii de întreprinzător (inclusiv denumirea agentului economic). Astfel, pentru anul 2015 au fost estimate, aprobate şi executate venituri din taxa pentru dispozitivele publicitare în sumă de 57,7 mii lei, ceea ce confirmă lipsa majorării veniturilor la taxa nominalizată. Se atestă în acest sens că, în urma verificărilor pe teren, la 6³²din 8 UAT a fost constatat că agenţii economici folosesc în locurile de comercializare şi de prestări servicii dispozitive publicitare mai mari de 0,5 m² în lipsa autorizării corespunzătoare şi, respectiv, fără achitarea taxei locale. Reieşind din cele relatate, AAPL din raion nu au întreprins măsuri pentru a determina baza impozabilă în această privinţă.

__________________________

²⁷Primăriile: Bălăşeşti – 2,0 mii lei; Copăceni – 1,0 mii lei; Cubolta – 3,7 mii lei; Tăura Veche – 2,5 mii lei; Iezărenii Vechi – 2,2 mii lei.

²⁸Art.6 alin.(1) lit.f) şi lit.l) din Legea nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior.

²⁹Anexa nr.7 la Raportul de audit.

³⁰Art.291 alin.(1) lit.(p) din Codul fiscal.

³¹Art.288 pct.8), art.290 lit.q) şi art.291 alin.(1) lit.q) din Codul fiscal; art.17 din Legea nr.1227-XIII din 27.06.1997 cu privire la publicitate.

³²Anexa nr.7 la Raportul de audit.

Recomandări:

1. Consiliul raional şi preşedintele raionului Sîngerei, de comun cu autorităţile de resort, să aprobe măsuri organizatorice privind rolul fiecărei autorităţi de profil în elaborarea indicilor fiscal-bugetari, inclusiv de interacţiune a entităţilor respective în subprocesul de evaluare/planificare bugetară, implementînd în acest sens modele analitice şi proceduri tehnice aferente inventarierii materiei impozabile, cu stabilirea expresă a responsabilităţilor de rigoare.

2. Preşedintele raionului, şeful DF, primăriile or.Sîngerei, Biruinţa şi satelor/comunelor Alexăndreni, Bălăşeşti, Bilicenii Vechi, Bursuceni, Chişcăreni, Ciuciuieni, Copăceni, Coşcodeni, Cotiujenii Mici, Cubolta, Dobrogea Veche, Drăgăneşti, Dumbrăviţa, Grigorăuca, Heciul Nou, Iezărenii Vechi, Izvoare, Pepeni, Prepeliţa, Rădoaia, Sîngereii Noi, Tăura Veche şi Ţambula:

2.1. să dispună implementarea unor procese operaţionale şi proceduri eficiente ale sistemului de management financiar şi control, care să asigure identificarea/evaluarea exhaustivă a bazei fiscale pentru fundamentarea prognozării/planificării conforme a veniturilor bugetare;

2.2. să asigure evaluarea exhaustivă a persoanelor responsabile de încasarea impozitelor şi taxelor, cu eficientizarea activităţii acestora şi înlăturarea cauzelor care generează neacumularea conformă a veniturilor în bugetele locale.

OBIECTIVUL II: Au justificat AAPL angajarea şi gestiunea cheltuielilor potrivit cadrului regulator şi principiului de cost-eficienţă?

Încălcările comise de factorii de decizie din cadrul AAPL (inclusiv din cadrul unor subdiviziuni subordonate CR) supuse auditării au determinat efectuarea unor cheltuieli ineficiente, neregulamentare şi contrar competenţelor, care nu se încadrează în limitele prevederilor legal-normative. Prin urmare, cele menţionate adeveresc un grad intolerant de disciplină financiar-bugetară, determinat de nivelul scăzut al controlului intern implementat şi administrat de entităţile publice, al cărui rol este sporirea responsabilităţilor manageriale la gestionarea conformă şi eficientă a resurselor publice. Astfel, la nivelul autorităţilor publice din raion şi al entităţilor publice subordonate a existat un şir de deficienţe în activitatea desfăşurată, care au ţinut de: retribuirea muncii; acordarea premiului anual persoanelor de demnitate publică şi funcţionarilor publici din veniturile obţinute suplimentar la cele aprobate (rectificate); acordarea indemnizaţiei unice la expirarea mandatului alesului local; respectarea destinaţiilor şi competenţelor la efectuarea cheltuielilor; administrarea şi gestionarea mijloacelor bugetare din fondul de rezervă; executarea cheltuielilor pentru investiţii şi reparaţii capitale; executarea procedurilor de achiziţie publică; efectuarea cheltuielilor pentru amenajarea teritoriilor.

În contextul celor menţionate, se exemplifică următoarele.

♦ Unele AAPL din raion nu au asigurat conformitatea aprobării cheltuielilor pentru fondul de salarizare şi utilizarea regulamentară a mijloacelor bugetare aferente retribuirii muncii, fiind necesară eficientizarea sistemului de control intern aferent acestor procese bugetare. Astfel,

• probele de audit acumulate la compartimentul planificare denotă că procesul de aprobare a cheltuielilor bugetare pentru remunerarea muncii nu a întrunit, în unele cazuri, rigorile de conformitate, necesarul planificat nefiind bazat pe drepturile reale ale persoanelor efectiv angajate.

Evaluarea managementului financiar al executării cheltuielilor bugetelor UAT prin prisma reglementărilor cadrului normativ a relevat că acest domeniu a fost afectat de nereguli şi abateri de la normele legale. Prin urmare, la aprobarea cheltuielilor pentru anul 2015, AAPL de nivelul II şi subdiviziunile din subordinea CR³³ (nerespectînd cadrul regulator³⁴) au admis majorarea nejustificată a cheltuielilor pentru retribuirea muncii cu 81,3 mii lei, fiind creată o economie neîntemeiată de mijloace bugetare la capitolul salarizare. Astfel, aprobarea cheltuielilor atribuite la fondul anual de salarizare a fost efectuată cu unele deficienţe³⁵, care s-au exprimat prin: planificarea incorectă a treptelor/gradelor de salarizare şi sporului pentru gradul de calificare pentru funcţiile vacante şi personalul angajat; planificarea incorectă a premiului anual pentru personalul de deservire;

• cheltuielile curente pentru retribuirea muncii, executate de unele AAPL şi unele subdiviziuni ale CR³⁶, nu au întrunit rigorile cadrului legal-normativ³⁷, fiind admise iregularităţi care s-au soldat cu cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 195,7 mii lei. Prin urmare, deficienţele constatate³⁸ la efectuarea cheltuielilor pentru retribuirea muncii de către entităţile menţionate mai sus au condiţionat achitarea neconformă a următoarelor plăţi: accesul la secretul de stat; premiul unic; suplimentul pentru cumulul funcţiei; sporul pentru performanţă colectivă; premiul anual şi cel lunar pentru personalul de deservire; plata pentru munca suplimentară; indemnizaţia pentru participare la şedinţele consiliului local; indemnizaţia unică pentru funcţionarul public la demisie (primar); remunerarea pentru îndeplinirea actelor notariale; sporul pentru gradul de calificare;

• acurateţea scăzută la raportarea informaţiilor cu privire la datoriile creditoare cu termenul de achitare expirat de către unii executori de buget³⁹ şi neidentificarea de către consiliile locale a acestor obligaţiuni financiare la audierea raportului privind executarea bugetelor locale, au determinat acordarea în mod neeligibil⁴⁰ a premiului anual în 2015 pentru persoanele care deţin funcţii de demnitate publică şi funcţionarii publici (69,0 unităţi), fiind admise cheltuieli neregulamentare din unele bugete de nivelurile I şi II în sumă totală de 278,5 mii lei⁴¹.

Deşi cerinţele aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.174 din 17.12.2014 (pct.12) reglementează procedura de constatare şi descriere a datoriilor creditoare cu termenul de achitare expirat (în comparaţie cu 31 decembrie a anului bugetar precedent, cu explicarea cauzelor admiterii sau creşterii acestora şi cu indicarea măsurilor întreprinse pentru diminuarea lor), ordonatorii de buget auditaţi nu au documentat această activitate în cadrul procesului de raportare privind executarea bugetului. Rapoartele privind executarea bugetului instituţiei bugetare din contul cheltuielilor din componenta de bază şi mijloacele speciale (formularele nr.2 şi nr.4) nu au inclus datele cu privire la datoriile creditoare cu termenul de achitare expirat şi nu au fost supuse unor proceduri de control intern din partea executorilor de buget pentru a asigura autenticitatea lor. În acest context, misiunea de audit relevă că premiile anuale au fost acordate neregulamentar, în condiţiile în care la 01.01.2015 au fost înregistrate datorii creditoare cu termenul de achitare expirat: AP – în sumă de 7492,3 mii lei (3 furnizori), DE – 47,9 mii lei (4 furnizori), primăria or.Sîngerei – 212,5 mii lei (2 furnizori), primăria com.Coşcodeni – 494,1 mii lei (1 furnizor), primăria com.Cubolta – 85,3 mii lei (3 furnizori);

• unele autorităţi executive⁴² au aplicat incorect prevederile art.3 şi art.17 din Legea nr.199 din 16.07.2010⁴³ şi art.25 alin.(1) din Legea nr.768-XIV din 02.02.2000 admiţînd achitarea nejustificată persoanelor de demnitate publică şi consilierilor locali a indemnizaţiei unice la expirarea mandatului alesului local, în sumă totală de 32,2 mii lei⁴⁴, în condiţiile în care nu era corect pus în calcul salariul mediu lunar pe economia naţională pentru anul precedent⁴⁵. Astfel, autorităţile executive nominalizate au acordat indemnizaţia unică la expirarea mandatului alesului local peste limita normativă de 4172,0 lei, fiind luate în calcul, după caz, sumele de 4225,0 lei şi de 4500,0 lei – pentru consilierii locali, şi sumele în mărime de un salariu de funcţie de 5200,0 lei şi de 7500,0 lei – pentru persoanele de demnitate publică.

Recomandări:

3. Preşedintele raionului, primarii or.Sîngerei, Biruinţa, comunelor/satelor Chişcăreni, Coşcodeni, Cubolta, Drăgăneşti, Rădoaia, Sîngereii Noi să asigure respectarea cadrului legal-normativ în vigoare privind reglementarea domeniului retribuirea muncii, cu implementarea unui control intern adecvat care să asigure consolidarea disciplinei financiar-bugetare şi întreprinderea măsurilor de rigoare pentru înlăturarea iregularităţilor constatate de audit.

__________________________

³³AP, DAA, SRFC, DASPF, DE, DF, SC.

³⁴Reglementările stabilite prin Notele metodologice aprobate de MF.

³⁵Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁶AP, DASPF, DE, SC, primările: or.Biruinţa; com.Chişcăreni; com.Coşcodeni; com.Drăgăneşti; s.Rădoaia.

³⁷Art.24 alin.(3) din Legea nr.768-XIV din 02.02.2000 privind statutul alesului local (în continuare – Legea nr.768-XIV din 02.02.2000); art.30 alin.(2) şi art.32 alin.(6) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005); art.4 alin.(3) şi art.42 alin.(3) şi alin.(4) din Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public; art.8 alin.(3) din Legea nr.48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcţionarilor publici (în continuare – Legea nr.48 din 22.03.2012); pct.68, pct.102, pct.104, pct.108 din “Regulamentul cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităţilor publice şi altor persoane juridice”, aprobat prin HG nr.1176 din 22.10.2010; pct.5, pct.7, pct.8 alin.1), alin.3) şi alin.4) şi pct.10 alin.2) din HG nr.331 din 28.05.2012 “Privind salarizarea funcţionarilor publici”; Anexa nr.12 la HG nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”; pct.5-7 din HG nr.710 din 26.09.2012 “Privind salarizarea personalului care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea instanţelor judecătoreşti, a procuraturii şi a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale”; Anexa nr.4 la HG nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

³⁸Anexa nr.8 la Raportul de audit.

³⁹Preşedintele raionului, primarii: or.Sîngerei; com.Coşcodeni; com.Cubolta.

⁴⁰Art.8 alin.(3) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005; art.9 alin.(5) din Legea nr.48 din 22.03.2012.

⁴¹Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴²Preşedintele raionului, primarii com.Chişcăreni, com.Coşcodeni, com.Cubolta, com.Drăgăneşti, s.Rădoaia, com.Sîngereii Noi.

⁴³Legea nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.

⁴⁴Anexa nr.8 la Raportul de audit.

⁴⁵Publicat pe site-ul oficial al Biroului Naţional de Statistică (http://statbank.statistica.md) – 4172,0 lei.

♦ AAPL nu au asigurat utilizarea eficientă şi regulamentară a mijloacelor bugetare aferente cheltuielilor curente la diferite grupe funcţionale, inclusiv precizate din contul soldului liber format după închiderea anului bugetar anterior, totodată nefiind asigurate principiile de eficienţă şi legalitate în gestionarea finanţelor publice, reglementate prin prevederile art.4 alin.(3) din Legea nr.181 din 25.07.2014⁴⁶ şi art.4 din Legea nr.229 din 23.09.2010. Astfel,

• contrar normelor legale⁴⁷, unele AAPL⁴⁸ au admis efectuarea cheltuielilor neregulamentare în sumă totală de 421,2 mii lei, care nu au ţinut de competenţa lor şi care nu au fost destinate asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din cadrul UAT respective. Prin urmare, aceste cheltuieli neregulamentare, admise de 9 APL, au fost atribuite la următoarele finanţări⁴⁹: procurarea cadourilor de Anul Nou; asigurarea alimentaţiei în cadrul unor măsuri/manifestaţii organizate; susţinerea materială a activităţii asociaţiilor obşteşti; organizarea meselor comemorative; acordarea cadourilor pentru urători; premierea lucrătorilor din domeniul agriculturii; premierea conducătorilor agenţilor economici din domeniul agriculturii; acordarea cadourilor şi premierea colaboratorilor de poliţie; acordarea carburanţilor sectorului de poliţie; acordarea cadourilor cu ocazia zilelor de sărbătoare; acordarea cadourilor foştilor lucrători din zootehnie; acordarea suportului financiar combatanţilor din Afganistan, participanţilor la luptele pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl; acordarea suportului financiar la înrolarea în Armata Naţională etc. În acest context, se relevă că unele cheltuieli ce ţin de înlesnirile menţionate se finanţează din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor sociale: pentru combatanţii din Afganistan, participanţii la luptele pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova, participanţii la cel de-al doilea război mondial şi participanţii la lichidarea avariei de la Cernobîl⁵⁰; pentru întreţinerea activităţii poliţiei⁵¹.

Deficienţele constatate la valorificarea mijloacelor bugetare din contul soldului liber s-au exprimat prin: premierea a 3 posturi de poliţie – 12,0 mii lei; stimularea materială a participanţilor la acţiunile de luptă din Afghanistan – 46,0 mii lei;

• CR şi AP au administrat ineficient mijloacele financiare din fondul de rezervă. Nu au respectat caracterul excepţional şi imprevizibil al cheltuielilor şi au admis (în 2015) efectuarea unor cheltuieli cu abateri de la procedurile stabilite⁵², în sumă totală de 730,0 mii lei, şi contrar destinaţiei şi competenţei legale⁵³, în sumă totală de 49,6 mii lei.

Cazurile de efectuare a cheltuielilor contrar destinaţiei şi competenţei legale de finanţare se referă la stimularea donatorilor de sînge – 49,6 mii lei, iar cele cu abateri de la procedura stabilită au fost admise la procurarea carburanţilor pentru Secţia Situaţii Excepţionale Sîngerei – 20,0 mii lei, şi susţinerea financiară a posturilor de pompieri din com. Drăgăneşti – 355,0 mii lei, şi com. Chişcăreni – 355,0 mii lei;

• activitatea de angajare a lucrărilor de amenajare a teritoriului de către primăria or.Sîngerei este afectată de iregularităţi şi riscuri la compartimentul autenticitatea lucrărilor efectiv executate, care sînt determinate de lipsa indicilor cantitativi în actele de recepţie a lucrărilor, de neaplicarea şi nedocumentarea procedurii de verificare a volumului de lucrări facturate de ÎM. Deşi la semnarea contractului de achiziţie a lucrărilor de amenajare a teritoriului ÎM prezintă calcule ce sînt luate în considerare de către primăria or.Sîngerei, pînă în prezent această primărie nu are elaborate normative privind planificarea cheltuielilor pentru salubrizarea şi amenajarea teritoriilor, bazate pe cantitatea şi frecvenţa lucrărilor ce urmează a fi executate. Totodată, în pofida faptului că întreprinderea municipală a prezentat lunar actele de recepţie a lucrărilor executate, în majoritatea cazurilor acestea nu conţin date concrete cu privire la conţinutul operaţiunii economice, condiţie care este stabilită conform prescripţiilor pct.9 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010. Astfel, cu excepţia serviciilor de evacuare a deşeurilor solide de la instituţiile publice (art.113.35), care au fost confirmate prin adeverinţa contrasemnată de conducătorii acestor entităţi, executarea lucrărilor de amenajare a teritoriului (996,4 mii lei – măturatul străzilor, acumularea şi transportarea gunoiului etc.) nu a fost confirmată prin anumiţi indici cantitativi (locul, strada pe care au fost efectuate lucrările, volumul deşeurilor menajere acumulate şi transportate).

__________________________

⁴⁶Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014.

⁴⁷Legea nr.121-XV din 03.05.2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie (în continuare – Legea nr.121-XV din 03.05.2001); art.7 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003; art.14, art.29, art.43 şi art.53 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; Ordinul ministrului Învăţămîntului nr.1277 din 30.12.2014 “Cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile de învăţămînt”.

⁴⁸Consiliul raional (Aparatul preşedintelui raionului), primăriile: or.Sîngerei; or.Biruinţa; com.Chişcăreni; com.Coşcodeni; com.Cubolta; com.Drăgăneşti; s.Rădoaia; com.Sîngereii Noi (art.113.45 “Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate”).

⁴⁹Anexa nr.9 la Raportul de audit.

⁵⁰Legea nr.190-XV din 08.05.2003 cu privire la veterani; Legea nr.121-XV din 03.05.2001 cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie; Legea nr.909-XII din 30.01.1992 privind protecţia socială a cetăţenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl; HG nr.836 din 13.09.2010 “Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor”.

⁵¹Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului.

⁵²Regulamentul privind constituirea Fondului de rezervă al Consiliului raional Sîngerei şi utilizarea mijloacelor acestuia.

♦ Managementul defectuos la valorificarea mijloacelor financiare pentru investiţiile şi reparaţiile capitale a determinat suportarea unor cheltuieli neconforme.

În perioada supusă auditului, din contul bugetelor UAT, precum şi din contul Fondului Ecologic Naţional au fost valorificate mijloace bugetare pentru investiţii şi reparaţii capitale în sumă totală de 53,5 mil.lei, inclusiv 28,1 mil.lei – pentru investiţii capitale, şi 25,4 mil.lei – pentru reparaţii capitale. În acelaşi timp, în perioada 2013-2016 CR a beneficiat de un grant din partea UE pentru implementarea Proiectului “Dezvoltarea sectorului agricol prin crearea unei reţele transfrontaliere în domeniul agriculturii”, în valoare totală de 2,4 mil. euro.

Verificările efectuate în cadrul misiunii de audit relevă deficienţe în alocarea şi utilizarea mijloacelor pentru investiţii şi reparaţii capitale la unele AAPL în sumă totală de 11,3 mil.lei, acestea fiind condiţionate de faptul că: CR nu are stabilite priorităţi în domeniul investiţiilor capitale; unele AAPL din raion au admis recepţionarea lucrărilor care efectiv nu au fost executate; nu a fost asigurată executarea lucrărilor sub formă de garanţii de bună execuţie a contractelor; nu au fost respectate exigenţele privind asigurarea calităţii în construcţii; au fost admise modificări ale elementelor contractuale; au fost executate cheltuieli neeficiente şi neregulamentare.

În susţinerea celor consemnate, se exemplifică următoarele.

• Analiza oportunităţii şi prioritizarea lucrărilor de investiţii capitale s-au efectuat în lipsa unor criterii clare, ce ar fi asigurat cheltuirea banilor publici în condiţii de eficienţă şi eficacitate. Astfel, la situaţia din 01.01.2016, costul de deviz al lucrărilor de investiţii capitale pentru 16 obiecte, începute în anii precedenţi şi nefinalizate, a constituit 187,0 mil.lei. Potrivit documentaţiei de proiect, pentru finalizarea acestor obiective sînt necesare mijloace financiare estimate în sumă de 135,3 mil.lei.

Un exemplu elocvent care relevă lipsa criteriilor la analiza oportunităţii şi prioritizării lucrărilor de investiţii de către CR sînt lucrările de construcţie a traseului de aprovizionare cu apă potabilă centralizat, din conducta Soroca-Bălţi-Sîngerei, precum şi construcţia reţelelor de apeduct şi canalizare în localităţile raionului. Astfel, cu toate că (în perioada 2012-2015) AAPL au executat documentaţia de proiect pentru 11 obiective, beneficiind pentru acestea de mijloace financiare din bugetul de stat şi cel local în sumă totală de 45,1 mil.lei, totuşi la moment nici un proiect nu a fost finalizat integral şi, respectiv, nici unui utilizator nu i-a fost livrată apă potabilă. Pentru finalizarea acestor obiective sînt necesare mijloace financiare în sumă totală de 103,8 mil.lei, care pînă la moment nu au fost identificate, iar tergiversarea finanţării acestor obiecte condiţionează degradarea fizică şi morală a lor.

• AAPL din raionul Sîngerei nu au reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate. Astfel, potrivit prevederilor legale⁵⁴, cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite, iar contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate). Însă, 6 entităţi din raion nu s-au conformat prevederilor menţionate şi au admis depăşirea nivelului cheltuielilor capitale stabilite cu suma totală de 5,9 mil.lei⁵⁵. Acest fapt a determinat înregistrarea la sfîrşit de an a datoriilor creditoare şi riscul unor pretenţii financiare din partea creditorilor, precum şi generarea unor cheltuieli suplimentare de judecată. În acest context, se menţionează faptul că un agent economic a acţionat în instanţa de judecată primăria com. Alexăndreni pentru neachitarea datoriei creditoare pentru lucrările executate în valoare de 98,2 mii lei.

• Ca urmare a unei monitorizări neconforme, unele AAPL au achitat lucrări de reparaţii capitale în sumă totală de 808,0 mii lei, care efectiv nu au fost executate, precum şi au recepţionat lucrări care la fel nu au fost efectuate, în sumă totală de 408,8 mii lei, şi pentru care nu au fost efectuate achitări, ceea ce denotă o administrare frauduloasă a banilor publici. Astfel, pe parcursul misiunii de audit, de comun cu antreprenorii, au fost verificate lucrările real executate, confruntîndu-le cu cele indicate în procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate şi achitate. Urmare a verificărilor efectuate, la 7 entităţi au fost stabilite cazuri de neexecutare a lucrărilor de către agenţii economici, în sumă totală de 808,0 mii lei⁵⁶, acestea fiind achitate de beneficiari. La fel, la 3 entităţi au fost constatate lucrări neexecutate, dar recepţionate şi neachitate de către beneficiari, acestea fiind reflectate ca datorii creditoare în sumă totală de 408,8 mii lei⁵⁷.

De menţionat că, din suma totală a lucrărilor neexecutate (808,0 mii lei), Inspecţia de Stat în Construcţii, la obiectivul “Reconstrucţia sistemei de aprovizionare cu apă potabilă în s. Coşcodeni, raionul Sîngerei” (etapa II), a confirmat (Actul de control nr.24 din 20.05.2016) volume de lucrări neexecutate în sumă totală de 334,5 mii lei, ceea ce constituie 67,7% din suma totală verificată de Inspecţie (494,1 mii lei). Mai mult decît atît, în perioada derulării auditului, primăria com. Coşcodeni a creat o comisie pentru verificarea volumelor de lucrări la reconstrucţia sistemului de aprovizionare cu apă din comună (neverificate de Inspecţia de Stat în Construcţii), fiind constatate volume neexecutate în sumă de 36,1 mii lei.

• Unele AAPL, precum şi unele instituţii publice nu au respectat exigenţele privind asigurarea calităţii în construcţii. Astfel, ignorînd prevederile art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996⁵⁸, care prevăd că lucrările de construcţii, precum şi de modernizare, modificare, transformare, consolidare şi de reparaţii se execută numai pe bază de proiect elaborat de persoane fizice sau juridice licenţiate în acest domeniu şi verificat de Serviciul de Stat pentru verificarea şi expertizarea proiectelor şi construcţiilor, unele entităţi au contractat lucrări de investiţii şi reparaţii capitale, în sumă totală de 1,7 mil.lei⁵⁹, în lipsa proiectelor elaborate şi verificate în modul stabilit. Deficienţa respectivă poate genera majorarea volumului de lucrări, precum şi limitează controlul asupra valorificării mijloacelor publice în aceste scopuri.

La fel, unele deficienţe privind calitatea au fost constatate la primăria or.Biruinţa, unde au fost efectuate lucrări de reparaţie a unui sector de drum din localitate în sumă totală de 0,2 mil.lei, care, la momentul examinării la faţa locului, nu era practicabil din cauza lucrărilor executate necalitativ.

• AAPL nu s-au asigurat prin garanţiile de bună execuţie a lucrărilor. Astfel, ignorînd prevederile art.42 alin.(8) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007⁶⁰, la achiziţia lucrărilor AAPL din raion, în calitate de autorităţi contractante, în 8 cazuri nu au solicitat de la antreprenori asigurarea executării lucrărilor sub formă de garanţii pentru buna execuţie a contractelor, estimate de echipa de audit în sumă totală de 1,1 mil.lei⁶¹. Ca urmare, lipsa garanţiilor de bună execuţie privează autorităţile contractante de anumite pîrghii de constrîngere, în cazul neexecutării prevederilor contractuale sau executării unor lucrări necalitative.

• Misiunea de audit a constatat carenţe în monitorizarea contractelor, care s-au soldat cu acceptarea de către beneficiar a excluderii unor lucrări prevăzute în contracte, precum şi includerea altora suplimentare neprevăzute în contracte, ceea ce nu corespunde prevederilor legale. Astfel, potrivit art.69 alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, se interzice modificarea oricărui element al contractului încheiat sau introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sînt de natură să schimbe condiţiile ofertei care au constituit temei pentru selectarea acesteia şi să majoreze valoarea ei. Însă, ignorînd aceste prevederi, persoanele responsabile din cadrul unei entităţi au acceptat/recepţionat modificări ale lucrărilor prevăzute în contractul iniţial, în sumă totală de 0,3 mil.lei⁶², fără ca aceste modificări să fie examinate în cadrul grupului de lucru de achiziţii şi raportate corespunzător AAP, totodată nefiind confirmată verificarea/expertizarea lucrărilor incluse, potrivit art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996.

• Probele de audit acumulate au scos în evidenţă faptul că nu au fost respectate termenele de execuţie a lucrărilor contractate, în sumă totală de 2,0 mil.lei.

Deşi potrivit clauzelor contractuale termenul de executare a lucrărilor de reconstrucţie a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă din com. Coşcodeni, în valoare de 2,0 mil.lei, a fost stabilit de 2 luni, lucrările respective au fost executate pe parcursul anilor 2014-2015, adică cu o depăşire de 2 ani. Pînă la data efectuării misiunii de audit acest obiect nu a fost dat în exploatare.

• Managementul defectuos din partea CR şi AP la implementarea şi gestionarea Proiectului “Dezvoltarea sectorului agricol prin crearea unei reţele transfrontaliere în domeniul agriculturii”, finanţat din contul unui grant în valoare totală de 2,4 mil. euro (circa 45,0 mil.lei), a generat efectuarea unor cheltuieli neregulamentare/neeligibile în sumă totală de 1,8 mil.lei, neexecutarea unor lucrări menţionate în procesele-verbale în valoare de 0,4 mil.lei, precum şi neonorarea obligaţiunilor din contractul de grant în sumă de 282,3 mii euro (circa 6,2 mil.lei), fiind generat riscul de returnare de către beneficiar a grantului în mărime integrală.

În 2013, pentru implementarea Proiectului “Dezvoltarea sectorului agricol prin crearea unei reţele transfrontaliere în domeniul agriculturii”, CR a beneficiat de finanţare nerambursabilă în sumă totală de 1,6 mil. euro (circa 30,0 mil.lei), contribuţia UE pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate, precum şi pentru construcţia Parcului Logistic Agroindustrial în raionul Sîngerei, contribuţia proprie a CR urmînd a fi de 0,2 mil. euro (circa 3,2 mil.lei).

Pentru implementarea proiectului în cauză, ca rezultat al procedurii de achiziţii publice, au fost încheiate două contracte cu un agent economic: nr.45 din 30.05.2014, în valoare de 1,4 mil. euro (25,6 mil.lei) – pentru proiectarea, asistenţa tehnică şi execuţia obiectului Parcul Logistic Agroindustrial, şi nr.46 din 02.06.2014, în sumă de 0,2 mil. euro (4,5 mil.lei) – pentru procurarea containerelor din lemn pentru stocarea producţiei. De menţionat că, în baza contractului nr.45, în raionul Sîngerei (la 4 km distanţă de mun. Bălţi) a fost construit frigiderul cu casa de ambalare şi blocul administrativ, pentru care AP a achitat din contul grantului oferit suma de 22,2 mil.lei, datoria faţă de agentul economic constituind 3,4 mil.lei. În baza contractului nr.46, lucrările au fost executate integral, pentru care AP a achitat mijloace financiare în sumă de 1,8 mil.lei, datoria faţă de agentul economic în acest caz constituind 2,7 mil.lei.

Urmare a analizei documentaţiei de deviz, precum şi a lucrărilor executate, s-a constatat că proiectul pentru construcţia obiectivului dat (25,6 mil.lei) nu a fost verificat şi expertizat în modul stabilit conform art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996. Această iregularitate a condiţionat unele lucrări posibil neeligibile (identificate de echipa de proiect), care au fost contestate deoarece nu s-au încadrat în lucrările finanţate din grant, fiind executate de antreprenor în sumă de 1,2 mil.lei, şi care ulterior, potrivit contractului, pot fi puse pe seama CR. Mai mult decît atît, persoanele responsabile din cadrul proiectului, ignorînd prevederile informaţiei nr.05-14/1489 din 15.07.2014⁶³ prin care au fost stabilite cotele cheltuielilor la întocmirea valorii estimative de deviz a obiectivelor de construcţii, au acceptat şi achitat agentului economic costul lucrărilor neprevăzute de actul normativ, astfel fiind admise cheltuieli neregulamentare în sumă totală de 562,8 mii lei, inclusiv 302,4 mii lei – cheltuieli de deplasare, 66,5 mii lei – chiria clădirii pentru cazarea lucrătorilor, şi 193,9 mii lei – serviciile macaralei. La fel, probele de audit colectate cu ieşire la faţa locului relevă existenţa unor lucrări neexecutate, dar achitate agentului economic în sumă totală de 361,6 mii lei.

Misiunea de audit relevă că, în pofida soldului liber (bugetul raional, la situaţia din 01.01.2015), rezultat din exerciţiul bugetar, suma constituind 11,2 mil.lei, în perioada 2014-2016 CR nu şi-a onorat obligaţiunile asumate conform contractului de grant, alocînd pentru cofinanţarea proiectului mijloace financiare în sumă de 55,0 mii euro (1,1 mil.lei), cu 121,2 mii euro mai puţin faţă de obligaţiile asumate. Totodată, nu au fost respectate lucrările planificate pentru anul 2016, mai cu seamă: construcţia reţelelor electrice exterioare; realizarea construcţiilor inginereşti şi reţelelor exterioare; construcţia drumului, a staţiei de epurare a apei, precum şi a fîntînii arteziene şi montarea turnului de apă. Mai mult decît atît, CR nu şi-a onorat nici obligaţiunile conform contractului de grant privind depunerea tranşei a III-a în sumă de 161,1 mii euro, sumă care urma să-i fie restituită după finalizarea proiectului.

De menţionat că, pentru construcţia utilităţilor inginereşti, care nu au fost prevăzute pentru finanţare din mijloacele grantului, CR urmează să aloce resurse financiare în sumă totală de 13,7 mil.lei. Astfel, pentru finalizarea integrală a proiectului, CR urmează să aloce mijloace financiare estimate în sumă totală de 20,0 mil.lei (13,7 mil.lei – construcţii inginereşti, şi 282,3 mii euro (circa 6,2 mil.lei) – tranşa a III-a şi cofinanţarea proprie), care pînă la moment nu au fost identificate.

În contextul celor evocate, se relevă că potrivit angajamentelor asumate de CR conform acordului adiţional nr.2 întregul ciclu de lucrări urmează a fi finalizat pînă la sfîrşitul anului 2016. Neîndeplinirea de către beneficiar a obligaţiunilor prevăzute în contractul de grant s-ar putea solda cu returnarea către donatorul de grant a sumei totale a proiectului.

__________________________

⁵³Art.14, art.43 şi art.53 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

⁵⁴Art.7 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁵⁵Primăria or. Sîngerei – 4476,4 mii lei (lucrări de canalizare a unui sector din oraş); primăria com.Iezărenii Vechi – 266,9 mii lei (lucrări de forare a sondei pentru aprovizionarea cu apă şi construcţia turnului de apă); primăria com.Bălăşeşti – 348,8 mii lei (lucrări de reparaţie a drumului din localitate); primăria com.Cubolta – 299,2 mii lei (lucrări de reparaţie a drumului din localitate); primăria com.Alexăndreni – 98,2 mii lei (construcţia şi amenajarea stadionului din s.Heciul Vechi); LT “Olimp” din or.Sîngerei – 405,3 mii lei (lucrări de reparaţie capitală a sălii de sport şi a laboratorului de chimie).

⁵⁶CR Sîngerei – 361,6 mii lei (lucrări de construcţie a Parcului Logistic Agroindustrial); primăria com.Coşcodeni – 370,6 mii lei (lucrări de reconstrucţie a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a com.Coşcodeni); primăria com.Iezărenii Vechi – 56,3 mii lei (lucrări de forare a sondei pentru aprovizionarea cu apă şi construcţia turnului de apă); primăria com.Bălăşeşti – 8,3 mii lei (lucrări de construcţie a reţelei de apeduct şi canalizare cu staţia de epurare în com.Bălăşeşti); primăria com.Pepeni – 4,8 mii lei (lucrări de construcţie a reţelei de apeduct din localitate); primăria or.Biruinţa – 4,3 mii lei (lucrări de reparaţie capitală a sediului primăriei or. Biruinţa); primăria or.Sîngerei – 2,1 mii lei (lucrări de pavare a terenului de joacă din localitate).

⁵⁷Primăria com.Cubolta – 299,2 mii lei (lucrări de reparaţie a drumului din localitate); primăria com.Bălăşeşti – 87,9 mii lei (lucrări de reparaţie a drumului din localitate); primăria com.Iezărenii Vechi – 21,7 mii lei (lucrări de forare a sondei pentru aprovizionarea cu apă şi construcţia turnului de apă).

⁵⁸Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996 (în continuare – Legea nr.721-XIII din 02.02.1996).

⁵⁹LT “Olimp” din or.Sîngerei şi “Ion Creangă” din s.Rădoaia; gimnaziile “Anton Crihan” din or.Sîngerei şi din Iezărenii Vechi.

⁶⁰Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007, abrogată la 30.04.2016 prin Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015 (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

⁶¹Primăria com.Bălăşeşti – 375,0 mii lei (lucrări de construcţie a reţelei de apeduct şi canalizare cu staţia de epurare în com.Bălăşeşti);

primăria com.Pepeni – 297,0 mii lei (lucrări de construcţie a reţelei de apeduct din localitate); primăria com.Heciul Nou – 200,3 mii lei (aprovizionarea cu apă potabilă a com.Heciul Nou); primăria com.Alexăndreni – 72,7 mii lei (alimentarea cu apă potabilă a s.Heciul Vechi); primăria com.Iezărenii Vechi – 53,0 mii lei (lucrări de forare a sondei pentru aprovizionarea cu apă şi construcţia turnului de apă); primăria com.Coşcodeni – 40,2 mii lei (lucrări de reconstrucţie a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă a com.Coşcodeni); primăria com.Cubolta – 42,5 mii lei (lucrări de reparaţie a drumului din localitate); LT “Olimp” din or.Sîngerei – 35,8 mii lei (lucrări de reparaţie capitală a sălii de sport şi a laboratorului de chimie).

⁶²Primăria com.Alexăndreni – 300,0 mii lei (construcţia şi amenajarea stadionului sportiv din s. Heciul Vechi).

⁶³Informaţie cu privire la determinarea valorii obiectivelor de construcţii începînd cu 1 august 2014 nr.05-14/1489 din 15.07.2014, aprobată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiei.

♦ Achiziţiile publice de mărfuri, lucrări şi servicii în cadrul unor entităţi nu întotdeauna au întrunit aspectul legal.

Potrivit prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, autorităţile contractante au obligaţia să asigure legalitatea şi eficienţa achiziţiilor publice. În acest context, misiunea de audit a constatat că, în perioada supusă auditului, unele entităţi, în calitate de autorităţi contractante, au admis încălcări şi lacune la achiziţionarea bunurilor şi serviciilor, care au afectat buna gestiune a mijloacelor publice locale. Astfel,

• AP nu a reuşit să menţină cheltuielile angajate în limitele maxime aprobate.

Ignorînd prevederile cadrului legal⁶⁴ care specifică că cheltuielile aprobate (rectificate pe parcursul anului bugetar) în bugetele UAT reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite, iar contractarea de lucrări, servicii, bunuri materiale şi efectuarea de cheltuieli se realizează de către executorii (ordonatorii) de buget doar cu respectarea prevederilor legale şi în cadrul limitelor aprobate (rectificate), în 2015 AP a contractat procurarea unui vehicul pentru colectarea deşeurilor menajere şi a unui vehicul pentru curăţarea străzilor în sumă totală de 2,9 mil.lei, precum şi a unor containere pentru deşeuri în sumă totală de 0,4 mil.lei. Deşi contractele de achiziţii publice pentru procurarea acestor bunuri nu au fost înregistrate în anul 2015 la Trezorerie, agentul economic a livrat şi beneficiarul a recepţionat bunurile prin act de primire-predare, la sfîrşitul anului bugetar fiind înregistrate datorii creditoare. De menţionat că pînă la iniţierea auditului bunurile materiale nu au fost achitate şi nici utilizate de către beneficiar, acestea fiind stocate în depozitul întreprinderii municipale, AP înaintînd o scrisoare privind returnarea bunurilor agentului economic;

• contrar prevederilor pct.16 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008⁶⁵, pe parcursul anului 2015 grupul de lucru al primăriei or.Sîngerei a încheiat mai multe contracte de achiziţii publice de valoare mică pentru acelaşi tip de marfă, nerespectînd principiile de eficienţă a achiziţiilor publice;

• grupurile de lucru din cadrul unor entităţi⁶⁶ nu au asigurat principiul transparenţei achiziţiilor publice şi concurenţei loiale, deoarece în anul 2015 nu au înregistrat invitaţiile de participare la concursurile prin cererea ofertei de preţuri, după cum prevede pct.10 din Regulamentul aprobat prin HG nr.245⁶⁷, precum şi nu au înregistrat nici ofertele depuse de către agenţii economici participanţi la concursuri, ceea ce contravine prevederilor pct.29 din Regulamentul menţionat. Totodată, contrar pct.15 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 22.02.2008⁶⁸, unele autorităţi contractante⁶⁹ nu dispun de probe relevante în aspectul confirmării acţiunilor de selectare a operatorului economic, în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de valoare mică, cu respectarea cumulativă a cerinţelor obligatorii. Aceasta a cauzat limitarea implementării în practică a principiilor generale de achiziţii publice cu referire la identificarea operatorului economic pe piaţă;

• unele entităţi⁷⁰ nu au întocmit dosarele achiziţiilor publice pe anul 2015, conform prevederilor art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.6 din Regulamentul aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008⁷¹, pentru fiecare procedură de achiziţie în parte, nefiind cusute, ştampilate şi numerotate pentru asigurarea integrităţii lor şi minimizarea riscului de sustragere sau schimbare a unor documente.

__________________________

⁶⁴Art.7 alin.(4) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

⁶⁵Regulamentul achiziţiilor publice de valoare mică, aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008.

⁶⁶Primăria or.Sîngerei, DASPF Sîngerei, DE Sîngerei.

⁶⁷HG nr.245 din 04.03.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţia bunurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri”.

⁶⁸HG nr.148 din 14.02.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de valoare mică”.

⁶⁹DE Sîngerei, DASPF Sîngerei, primăria or.Sîngerei.

⁷⁰DE Sîngerei, DASPF Sîngerei.

⁷¹Regulamentul cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului de achiziţie publică, aprobat prin HG nr.9 din 17.01.2008.

Recomandări:

4. Preşedintele raionului, şeful SASPF, şeful DE, primarii oraşelor Sîngerei şi Biruinţa, satelor/comunelor Alexăndreni, Bălăşeşti, Drăgăneşti, Chişcăreni, Cubolta, Coşcodeni, Heciul Nou, Iezărenii Vechi, Pepeni, Rădoaia, Sîngereii Noi şi directorul Liceului Teoretic “Olimp” din or. Sîngerei:

4.1. să asigure înlăturarea iregularităţilor constatate de audit la efectuarea cheltuielilor bugetare (inclusiv din domeniile investiţiilor capitale şi achiziţiilor publice, după caz), cu determinarea gradului de responsabilitate a persoanelor care au admis nerespectarea prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare;

4.2. să implementeze procese operaţionale şi proceduri eficiente de control intern în vederea asigurării utilizării regulamentare a cheltuielilor bugetare.

5. Preşedintele raionului, în conlucrare cu AAPL de nivelul I, să asigure stabilirea priorităţilor în vederea finanţării lucrărilor de construcţii/reparaţii capitale în curs de execuţie, cu identificarea mijloacelor necesare şi implementarea măsurilor de rigoare pentru finalizarea lucrărilor.

6. Primarul or.Sîngerei să asigure determinarea indicilor cantitativi şi calitativi la recepţionarea lucrărilor de amenajare a teritoriului şi verificarea executării efective a lucrărilor facturate de agentul economic, cu implementarea unui control intern adecvat în această privinţă.

III. EVALUAREA CONFORMĂRII ŞI IMPLEMENTĂRII CERINŢELOR/

RECOMANDĂRILOR ANTERIOARE ALE CURŢII DE CONTURI

În 2011, Curtea de Conturi a exercitat auditul asupra bugetului raional Sîngerei pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public, fiind adoptată Hotărîrea nr.73 din 17.11.2011. În urma verificărilor efectuate la compartimentul respectiv, auditul relevă că AAPL nu au întreprins pe deplin măsurile necesare în vederea remedierii iregularităţilor constatate anterior, astfel menţinînd un management financiar operaţional contraperformant, fapt atestat şi în prezentul Raport de audit. Astfel, din totalul recomandărilor înaintate, au fost executate 12, iar 9 nefiind executate, ceea ce nu asigură continuitatea în acţiunile de remediere şi de perfecţionare a managementului financiar. Ca rezultat al verificărilor de audit, a fost relevată persistenţa aceloraşi probleme, exprimate prin: neasigurarea elaborării veridice a prognozei bugetare pe toate tipurile de venituri fiscale şi nefiscale; necalcularea şi neîncasarea veniturilor UAT; nerespectarea actelor normative ce reglementează domeniul retribuirea muncii; efectuarea achiziţiilor publice cu abateri de la cadrul legal; utilizarea neregulamentară a mijloacelor bugetare la valorificarea investiţiilor şi reparaţiilor capitale, a mijloacelor fondului de rezervă şi a mijloacelor publice pentru desfăşurarea măsurilor culturale; neasigurarea integrităţii patrimoniului public de către entităţile auditate.

Reieşind din cele menţionate, recomandările anterioare neexecutate de către AAPL au fost actualizate şi reiterate în prezentul Raport de audit, pentru o remediere punctuală a neconformităţilor, precum şi diminuarea riscurilor evidenţiate.

IV. CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Misiunea de audit rezumă că administraţiile autorităţilor publice locale de toate nivelurile din raion nu dispun de o agendă de acţiuni pentru asigurarea managementului instituţional şi financiar. Deficitul de experienţă, abilităţile profesionale neadecvate, precum şi atenţia necorespunzătoare din partea autorităţilor superioare de resort se resimt foarte pronunţat în cadrul decizional de nivel local. Aceste derapaje influenţează,s în primul rînd, asupra solvabilităţii finanţelor locale, al căror deficit este o consecinţă a neidentificării şi neîncasării integrale a veniturilor destinate bugetelor UAT.

Urmare a nerespectării principiilor de bună guvernare, auditul a elucidat iregularităţi în materie de disciplină financiară la gestionarea cheltuielilor din bugetele UAT, care s-au soldat cu: achitarea neregulamentară a plăţilor salariale; denaturarea datelor din dările de seamă; încălcarea procedurilor la achiziţiile de mărfuri şi servicii; efectuarea de cheltuieli neregulamentare pentru investiţii şi reparaţii capitale, astfel nefiind asigurată eficienţa utilizării banului public.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.17 din 23 iunie 2016

RAPORTUL

auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul

entităţilor publice din raionul Sîngerei pe anul 2015

INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost realizată în temeiul prevederilor art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008¹ şi în conformitate cu Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2016, avînd drept scop evaluarea conformităţii gestionării patrimoniului public de către APL din raionul Sîngerei.

Informaţia generală privind patrimoniul administrat de către entităţile publice şi cadrul normativ/legislativ relevant (care vizează competenţele de evidenţă, gestiune şi de dispoziţie cu referire la patrimoniul public) sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit. Anexa nr.2 cuprinde informaţia cu privire la obiectivele auditului, domeniul de aplicare şi metodologia de audit. Cu titlu informativ, neregulile şi abaterile sintetizate pe obiectivele auditului sînt expuse în Anexele nr.3 şi nr.4.

Obiectivul general al auditului a constat în determinarea dacă modul de administrare a patrimoniului public al UAT este în concordanţă cu scopurile, obiectivele şi atribuţiile AAPL conferite de cadrul juridic şi respectă principiile legalităţii, regularităţii şi eficienţei.

_______________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

OBIECTIVUL I: AAPL şi entităţile din subordine au asigurat evidenţa, înregistrarea şi cadastrarea integrală şi regulamentară a patrimoniului?

Neconformităţile constatate la entităţile auditate au ţinut de nerespectarea cadrului legal, acestea fiind determinate, în acelaşi timp, şi de nivelul scăzut al controlului intern din partea executorilor primari de buget în domeniul gestiunii patrimoniului public. Prin urmare, abaterile de la evidenţa regulamentară a bunurilor publice afectează autenticitatea şi exactitatea situaţiilor patrimoniale raportate de către AAPL, respectiv, generează riscuri de dezintegrare şi/sau pierdere în viitor a activelor din posesie.

Misiunea de audit relevă că unele AAPL din raion nu au asigurat înregistrarea totală a bunurilor imobile gestionate la organul cadastral, formarea regulamentară şi reflectarea corectă în evidenţa contabilă a capitalului social al întreprinderilor municipale şi a bunurilor materiale date în gestiunea persoanelor juridice de drept public pentru realizarea obiectivelor statutare.

În acest context, se relevă următoarele.

♦ Unele AAPL de nivelul I nu au administrat judicios bunurile publice, ceea ce a determinat nereflectarea în evidenţa contabilă a unor bunuri imobile (3 obiecte) în sumă totală de 3596,7 mii lei, precum şi a 165 de obiecte, care nu au fost evaluate corespunzător, nefiind respectate în aceste cazuri prevederile legale de domeniu², care reglementează interzicerea deţinerii de către entitate a activelor cu orice titlu fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate. Neregularităţile, în acest sens, se referă la următoarele entităţi:

√ primăria or. Sîngerei – din 2007 a radiat neîntemeiat din evidenţa contabilă clădirile grădiniţelor nr.3 şi nr.4, proprietăţi publice în posesia primăriei cu valoarea totală de bilanţ de 3054,7 mii lei³, care au fost transmise în comodat DASPF, pentru folosirea lor în activitatea instituţiilor din subordine⁴;

√ primăria or. Biruinţa – nu a asigurat reflectarea în evidenţa contabilă a 164 unităţi de bunuri imobile⁵, valoarea fiind stabilită doar pentru o clădire administrativă în sumă de 542,0 mii lei;

√ primăria s. Rădoaia – nu a asigurat reflectarea în evidenţa contabilă a unui bun imobil, acesta pînă în prezent nefiind evaluat (clădirea casei de deservire, transmisă în proprietatea UAT în cadrul procesului de privatizare). Analogic, primăria com. Sîngereii Noi nu a asigurat evaluarea şi reflectarea în evidenţa contabilă a clădirii casei de deservire.

_______________________

²Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

³Valoarea clădirilor conform datelor DASPF, inclusiv costul reparaţiilor capitale executate ulterior: grădiniţa nr.3 – 1606,7 mii lei; grădiniţa nr.4 – 1448,0 mii lei.

⁴Centrul de reabilitare pentru invalizi şi pensionari “Agape”; Centrul de plasament pentru copii “Raza Soarelui”.

⁵Clădire administrativă (7402103057.01 – 336,8 m²) cu valoarea evaluată de 542,0 mii lei; 163 de garaje cu suprafaţa totală de circa 4236,0 m², transmise în proprietate publică de Fabrica de zahăr din localitate şi înregistrate la OCT.

♦ Contrar prevederilor regulamentare⁶, unele AAPL nu au asigurat organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului public şi au admis efectuarea unor înregistrări contabile eronate a mijloacelor fixe.

În acest sens, se exemplifică următoarele.

√ la AP: incorect a fost radiată din evidenţă (subcontul 012 “Instalaţii de transmisie”) valoarea lucrărilor de proiect în sumă de 252,4 mii lei, executate la apeductul transmis primăriei or. Sîngerei, la care s-au efectuat lucrări de reparaţie capitală din contul bugetului raional în sumă de 24,02 mil.lei; nu a fost radiată din evidenţa contabilă (subcontul 015 “Mijloace de transport”) valoarea autobuzului de 265,0 mii lei, care a fost transmis la balanţa DE în anul 2011; în evidenţă (la subcontul 019 “Alte mijloace fixe”) a fost reflectat eronat un monument în valoare de 50,0 mii lei, acesta urmînd a fi atribuit regulamentar la subcontul 011 “Construcţii speciale”;

√ la DASPF: nu a fost asigurată (conform prevederilor normative) reflectarea regulamentară a bunurilor imobile primite în comodat de la primăria or. Sîngerei cu valoarea de bilanţ de 3054,7 mii lei la contul extrabilanţier 24 “Bunuri materiale primite în folosinţă cu titlul gratuit în baza contractului de comodat”. Efectiv, bunurile imobile au fost contabilizate de către DASPF ca bunuri proprii la subcontul bilanţier 010 “Clădiri”;

√ la primăria or. Sîngerei: în loc de a fi contabilizate la contul extrabilanţier corespunzător, bunurile imobile (clădirile şi tribunele) de la stadion în valoare totală de 1561,0 mii lei, primite în folosinţă temporară (în comodat) în anul 2009 de la Uniunea Teritorială a Sindicatelor “Agroinsind”, au fost atribuite neîntemeiat la conturile bilanţiere;

√ la primăria s. Rădoaia: un şir de bunuri publice (drumurile – 2047,5 mii lei; podurile – 833,1 mii lei; fîntînile arteziene – 417,0 mii lei; instalaţiile de transmisie (apeducte, reţele de gazificare) – 770,1 mii lei) au fost reflectate eronat la subcontul de evidenţă 019 “Alte mijloace fixe”, acestea urmînd a fi atribuite regulamentar la subconturile 011 “Construcţii speciale” şi 012 “Instalaţii de transmisie”;

√ la primăria com. Sîngereii Noi: nu a fost asigurată reflectarea corectă a unor mijloace fixe la subconturile corespunzătoare de evidenţă contabilă 011 şi 012 (5 baraje la iaz (subcontul 014 – 9,9 mii lei); pietrişul de la reparaţia drumului (012 – 596,7 mii lei)). Totodată, automobilul Gaz 3102 (52,0 mii lei), fiind transmis gratuit staţiei de asistenţă medicală urgentă (2014), nu a fost radiat din evidenţa contabilă a primăriei, astfel datele cu privire la activele deţinute fiind denaturate;

√ la primăria com. Coşcodeni: nu a fost asigurată reflectarea corectă a unor mijloace fixe (în sumă totală de 786,5 mii lei) la subconturile corespunzătoare de evidenţă contabilă⁷; nu a fost ţinută evidenţa analitică a mijloacelor fixe/construcţiilor pe fişe de inventar f.MF-6, conform prevederilor Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

_______________________

⁶Pct.37, pct.234 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în unităţile bugetare, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010), abrogată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015; pct.6-74, pct.188 din Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizatoare din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010), abrogată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

⁷Documentaţia de proiect (010 – 199,5 mii lei); utilajul cazangeriei (010 – 39,4 mii lei); subsolul (013 – 3,0 mii lei); garajul (013 – 7,5 mii lei); conductele de apă (013 – 37,3 mii lei); drumul (019 – 499,8 mii lei).

♦ Deşi AAPL efectuează anual inventarierea elementelor de activ, conform prevederilor normative⁸, această procedură (cu referire la unele mijloace fixe) efectiv a fost efectuată şi documentată de către unele autorităţi executive ale APL de nivelul I şi nivelul II în mod formal, nefiind constatate lipsurile de bunuri materiale în sumă totală de 224,5 mii lei, cauzele care au stat la baza lor, precum şi nefiind iniţiată procedura de declarare a eventualelor fapte de delapidare sau de încasare a pagubelor materiale. Astfel, lipsa fizică a mijloacelor fixe a fost constatată la următoarele entităţi: AP – un automobil UAZ 469, cu valoarea de bilanţ în sumă de 75,7 mii lei; primăria com. Coşcodeni – 4 construcţii speciale (turnuri de apă), cu valoarea totală de 14,5 mii lei, şi un tractor S 100, cu valoarea de 4,9 mii lei; primăria com. Cubolta – pavilionul Lazo, cu valoarea de 13,0 mii lei; primăria s. Rădoaia – 4 unităţi de mijloace fixe, cu valoarea de bilanţ de 116,4 mii lei (pavilionul EREN, construcţie modulară) – 15,0 mii lei, automobilul VAZ 2121 – 38,0 mii lei, autogreder – 60,0 mii lei, tractorul T40A – 3,4 mii lei).

_______________________

⁸Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012).

♦ Contrar prevederilor legale⁹, unele AAPL nu au asigurat înregistrarea integrală la organul cadastral a bunurilor imobile proprietate publică. Astfel, prin procedurile de audit efectuate, s-a constatat că 9 AAPL¹⁰ nu au înregistrat dreptul de proprietate publică asupra a 62 unităţi de bunuri imobile cu valoarea totală de peste 73,94 mil.lei.

_______________________

⁹Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

¹⁰APL/nr.de bunuri imobile/valoarea: CR – 4 - 815,5 mii lei; primării: or. Sîngerei – 1 - 5134,0 mii lei; or. Biruinţa – 6 - 1353,5 mii lei; com. Chişcăreni – 17 - 19484,9 mii lei; com. Coşcodeni – 4 - 6976,7 mii lei; com. Cubolta – 3 – 3812,5 mii lei; com. Drăgăneşti – 12 - 12078,6 mii lei; s. Rădoaia – 7 - 3822,5 mii lei; com. Sîngereii Noi – 8 - 20466,0 mii lei.

♦ Unele AAPL nu au asigurat reflectarea regulamentară şi univocă în evidenţa contabilă a valorii capitalului social şi mijloacelor fixe transmise ÎM şi IMSP la data fondării şi pe parcursul activităţii acestora. Astfel, conform prevederilor normative¹¹, serviciile contabile din cadrul AAPL urmau să reflecteze valoarea capitalului social al ÎM fondate şi patrimoniului transmis în gestiune la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”, care este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea investiţiilor pe termen lung în părţi legate. Efectiv, nu a fost reflectată în evidenţa contabilă a AP valoarea capitalului social depus la fondarea ÎM, în sumă de 11,0 mii lei (2 ÎM) şi a primăriilor: or. Sîngerei – 104,5 mii lei (2 ÎM); or. Biruinţa – 61,4 mii lei; com. Coşcodeni – 5,4 mii lei; com. Drăgăneşti – 5,4 mii lei.

• Prin procedurile de audit efectuate, au fost identificate un şir de deficienţe la AAPL şi ÎM fondate, care au ţinut de formarea şi modificarea capitalului social şi de majorarea valorii mijloacelor fixe transmise în gestiune sau locaţiune. Astfel,

√ DF nu a asigurat înregistrarea regulamentară¹² în evidenţa contabilă majorarea valorii mijloacelor fixe, transmise în gestiunea IMSP la fondare, cu costul reparaţiilor capitale efectuate din contul fondului asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în valoare de 9613,0 mii lei. Totodată, DF a reflectat neargumentat la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate” transferul cu destinaţie specială, alocat instituţiei publice “Incubatorul de afaceri Sîngerei”, în sumă de 430,0 mii lei, deoarece entitatea fondată nu are statut de întreprindere municipală. Resursele în cauză au fost utilizate pentru procurarea mijloacelor fixe şi obiectelor de mică valoare necesare desfăşurării activităţii statutare a instituţiei publice fondate, care le-a raportat la conturile corespunzătoare de evidenţă contabilă. Totodată, autoritatea executivă a raionului nu a asigurat formarea şi raportarea bugetului anual al Incubatorului de afaceri în calitatea acestuia de instituţie publică (planul de finanţare, repartizarea lunară a alocaţiilor, deţinerea conturilor trezoreriale), conform prevederilor art.2 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003¹³, care reglementează că bugetul fiecărei UAT include bugetele instituţiilor publice finanţate, integral sau parţial, de la bugetul respectiv. Efectiv, Incubatorul de afaceri Şîngerei şi-a organizat activitatea şi sistemul contabil asemenea unui agent economic de drept privat, beneficiind în anul 2015 de alocaţii financiare din bugetul raional în sumă de 201,3 mii lei, care au fost utilizate pentru menţinerea activităţii sale (achitarea salariilor, serviciilor comunale);

√ contrar prescripţiilor pct.75 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010, primăria s. Rădoaia nu a asigurat majorarea valorii mijloacelor fixe date în locaţiune cu costul lucrărilor de reparaţie capitală în valoare de 2460,5 mii lei, acceptate în anii precedenţi în contul plăţii de chirie datorate de către 3 locatari¹⁴;

√ CO Sîngerei nu şi-a asumat atribuţiile proprii¹⁵ de fondator şi a decis transmiterea în capitalul social al ÎM¹⁶ a unor bunuri materiale în valoare de 1014,4 mii lei, care nu au aparţinut fondatorului cu drept de proprietate publică şi care au fost dobîndite/procurate de către ÎM din contul veniturilor proprii. Drept urmare, serviciul contabil al primăriei a raportat nejustificat în evidenţa contabilă valoarea acestor bunuri ca investiţii ale fondatorului în capitalul social al ÎM.

Deşi CO Sîngerei a decis majorarea cu 5348,1 mii lei¹⁷ din contul bunurilor publice a capitalului social la două ÎM, atît primăria, cît şi conducerea întreprinderilor respective nu au asigurat efectuarea modificărilor respective în documentele de constituire a întreprinderilor la CÎS, în termen de 30 de zile de la data aprobării deciziei fondatorului, conform prevederilor art.16 din Legea nr.220-XVI din 19.10.2007¹⁸. Totodată, nu a fost efectuată evaluarea bunurilor publice preconizate de a fi incluse în capitalul social al ÎM, procedură obligatorie prescrisă de art.5 alin.(4) lit.i) din Legea nr.989-XV din 18.04.2002¹⁹. Mai mult decît atît, fîntîna arteziană de la stadion (1,7 mii lei) a fost inclusă nejustificat în capitalul social al ÎM, deoarece bunul dat nu aparţine primăriei cu drept de proprietate publică, acesta fiind deţinut în folosinţă în baza raporturilor de comodat;

√ primăria or. Biruinţa, transmiţînd valoarea platformelor în sumă de 189,0 mii lei, primăriilor com. Alexăndreni şi com. Heciul Nou, coparticipante la proiectul investiţional de salubrizare a localităţilor, nu a asigurat excluderea acestora din capitalul social al ÎM, datele privind evidenţa şi raportarea la întreprindere rămînînd neautentice la momentul actual;

√ primăria com. Chişcăreni şi conducerea ÎM “Servicom-Chişcăreni” nu au executat întocmai deciziile CL privind majorarea capitalului social al întreprinderii cu valoarea bunurilor materiale în sumă de 4267,6 mii lei. De asemenea, nu au asigurat, conform prevederilor Legii nr.220-XVI din 19.10.2007, operarea modificărilor corespunzătoare în Registrul de stat al întreprinderilor la CÎS, la momentul actual capitalul social al acesteia constituind doar valoarea iniţială de la fondarea întreprinderii (5,4 mii lei). Astfel, urmare a neoperării modificărilor de rigoare în actele de constituire şi în Registrul de stat, precum şi neevaluării conforme a bunurilor materiale, ÎM raportează nejustificat în evidenţa contabilă (la finele anului 2015) mărimea capitalului social în valoare de 2796,1 mii lei, totodată bunurile materiale în sumă de 1471,6 mii lei fiind reflectate nejustificat la veniturile întreprinderii.

Analogic, ÎM “Prim-Drăgăneşti”, fondată de Consiliul comunei Drăgăneşti, a raportat eronat (la finele anului 2015) mărimea capitalului social în valoare de 578,0 mii lei, nefiind operate în termenul legal modificările în Registrul de stat al întreprinderilor la CÎS şi nefiind efectuată evaluarea bunurilor materiale.

_______________________

¹¹Pct.138 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010 şi pct.128 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010.

¹²Pct.46 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

¹³Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

¹⁴O persoană fizică – 199,1 mii lei, AO “Generaţia Nouă” – 1512,0 mii lei, AO “Conceb” – 749,4 mii lei.

¹⁵Pct.10 şi pct.14 din Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin HG nr.387 din 06.06.1994.

¹⁶ÎM “Piaţa Comercială” – 341,7 mii lei; ÎM “Termogrup Servicii” – 62,0 mii lei; ÎM “DPGCL Sîngerei” – 609,0 mii lei.

¹⁷ÎM “Apă-Canal Sîngerei” – 2503,7 mii lei; ÎM “DPGCL Sîngerei” – 2844,4 mii lei (3453,4 mii lei – 609,0 mii lei).

¹⁸Legea nr.220-XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali (în continuare – Legea nr.220-XVI din 19.10.2007).

¹⁹Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare.

OBIECTIVUL II: AAPL au asigurat integritatea şi gestionarea eficientă a patrimoniului public?

Urmare a activităţilor de audit, s-a constatat că unele AAPL nu au fost preocupate de buna gestionare a activelor materiale şi de asigurarea integrităţii bunurilor imobile deţinute, în condiţii de eficienţă şi prudenţă managerială. Deficienţele de acest gen în activitatea AAPL au fost cauzate în special de deficitul de viziune strategică şi management judicios, consecinţele fiind amplificarea fenomenelor de degradare/dezintegrare a bunurilor.

Activitatea statutară a ÎM nu a fost supusă de către fondatori unor proceduri de evaluare financiară a rezultatelor economice scontate în raport cu cele obţinute. Pentru întreprinderile gestionate nu au fost aprobate programe de activitate economică şi de dezvoltare instituţională, ceea ce nu justifică activitatea de perspectivă a lor, pe termen mediu şi lung, şi nu asigură o bună guvernare, în condiţii de eficienţă şi eficacitate, a patrimoniului public.

♦ Unele APL, fiind responsabile în temeiul prevederilor legale²⁰ de exercitarea controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului public al UAT, nu au asigurat utilitatea lui socială şi economică pentru colectivitatea locală şi întreţinerea constructivă corespunzătoare, ceea ce determină degradarea şi epuizarea unor mijloace fixe pentru viitor.

În susţinerea observaţiei, se relevă următoarele:

√ o parte din clădirile aflate în proprietatea UAT nu sînt folosite conform destinaţiei, unele din ele fiind într-o stare deplorabilă (acoperişul, construcţiile interioare şi exterioare, uşile şi ferestrele etc.), în consecinţă necesitînd investiţii sau reparaţii capitale considerabile pentru restabilire. În acest sens, se exemplifică mijloacele fixe administrate de următoarele entităţi: CR – clădirea cu 2 etaje (cu valoarea de 593,7 mii lei); primăria com. Chişcăreni – cinci bunuri imobile (1248,7 mii lei)²¹; primăria com. Coşcodeni – patru bunuri imobile (502,2 mii lei)²²; primăria com. Drăgăneşti – două bunuri imobile (77,7 mii lei)²³; primăria com. Sîngereii Noi – două bunuri imobile (1008,1 mii lei)²⁴; primăria com. Cubolta – două bunuri imobile (2414,7 mii lei)²⁵; primăria or. Biruinţa – două bunuri imobile (1200,9 mii lei)²⁶;

√ unele mijloace fixe, deşi sînt reflectate în evidenţa contabilă, deja sînt uzate total şi nu pot fi utilizate conform destinaţiei: la primăria com. Coşcodeni – instalaţiile de transmisie/construcţii speciale²⁷ (cu valoarea de bilanţ de 57,5 mii lei), 6 bunuri mobile²⁸ (33,6 mii lei); la primăria com. Cubolta – fîntîna arteziană (7,0 mii lei); la primăria s. Rădoaia – 2 bunuri mobile²⁹ (57,4 mii lei), trei fîntîni arteziene (417,0 mii lei), 2 apeducte³⁰ (105,0 mii lei), reţelele de canalizare şi instalaţiile de purificare subterane de la liceu (3341,0 mii lei).

• Unele complexe imobiliare nu au fost administrate cu prudenţă, astfel nefiind intactă unitatea şi destinaţia edilitară a lor, iar o parte din construcţii, instalaţii şi utilaje tehnice la moment sînt distruse sau lipsesc, fapte nedocumentate de APL prin inventarieri anuale. Astfel,

√ la primăria or. Biruinţa: clădirile/construcţiile staţiei de evacuare a apelor uzate (8 clădiri/construcţii)³¹, cu valoarea de bilanţ de 1600,0 mii lei, sînt într-o stare deplorabilă şi nu pot fi utilizate conform destinaţiei. Instalaţiile şi utilajele tehnice cu valoarea de 954,9 mii lei³², care urmează să asigure procesul tehnologic al staţiei, astăzi, în marea majoritate, nu există în stoc, acest fapt, nefiind documentat pe parcursul ultimilor ani. De la procurarea staţiei (2009) şi pînă în prezent primăria or. Biruinţa nu a reflectat în evidenţa contabilă instalaţiile şi utilajele tehnice şi nu a efectuat inventarierea anuală a lor, astfel nefiind respectate prevederile Regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.60 din 29.05.2012. De menţionat că primăria, prin intermediul întreprinderii municipale, exploatează doar Staţia de pompare (o construcţie), unde există doar o parte a utilajului (pompe), reţeaua de canalizare şi un bazin de acumulare a apelor uzate. Celelalte bazine de acumulare şi 7 construcţii/clădiri nu se utilizează din anul procurării staţiei, cauza fiind volumul mic al apelor uzate pentru a asigura funcţionarea staţiei de evacuare conform capacităţilor de proiect³³. Totodată, în prezent primăria or. Biruinţa şi primăria com. Alexăndreni, care este proprietar al terenurilor cu suprafaţa de 108,1 ha aferente staţiei de evacuare, se află în litigiu civil, obiectul cauzei fiind încasarea plăţii de arendă pentru terenurile aferente staţiei. Litigiul în cauză nu are soluţie favorabilă pentru primăria or. Biruinţa, în cazul în care aceasta va fi obligată să achite plata de arendă pentru terenurile aferente clădirilor şi bazinelor de acumulare ale staţiei de evacuare, care practic astăzi nu poate fi utilizată;

√ la primăria s. Rădoaia: în temeiul HG nr.158 din 14.02.2003³⁴, primăriei i-a fost transmis la balanţă cu titlu gratuit complexul imobil “Tabăra militară Rădoaia” (38 unităţi de clădiri şi edificii şi 9 unităţi de reţele inginereşti şi amenajări). Ulterior, prin delimitarea terenurilor aferente complexului menţionat, au fost formate 2 bunuri imobiliare, acestea fiind înregistrate în Registrul bunurilor imobile la OCT: 4 construcţii³⁵ şi terenul aferent de 1,5 ha; 14 construcţii³⁶ şi terenul aferent de 20,8 ha, în total 28 de construcţii şi 22,4 ha de terenuri aferente.

Totodată, conform datelor evidenţei contabile la situaţia din 01.01.2016, în evidenţă sînt reflectate doar 23 de construcţii cu valoarea de bilanţ de 2939,4 mii lei. Prin urmare, numărul de construcţii din cadrul complexului imobil “Tabăra militară Rădoaia” reflectate în evidenţa contabilă (23 de construcţii) nu coincide datelor din Registrul bunurilor imobile (28 de construcţii) şi datelor din Lista bunurilor transmise prin HG nr.158 din 14.02.2003 (38 de construcţii – 3796,5 mii lei). În acest context, se relevă că primăria nu a contabilizat 9 unităţi de reţele inginereşti şi amenajări³⁷ şi nici nu deţine documente care ar adeveri costurile lor la data primirii de la balanţa Ministerului Apărării. Efectiv, serviciul contabil al primăriei nu a ţinut evidenţa analitică a mijloacelor fixe (construcţii) pe fişe de inventar f.MF-6 şi nu a calculat uzura lor conform prevederilor Instrucţiunii aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010. Mai mult decît atît, prin examinarea complexului imobil “Tabăra militară Rădoaia” la faţa locului şi comparînd observările obţinute cu lista construcţiilor transmise de Ministerul Apărării, s-a constatat că 18 construcţii³⁸ sînt practic demolate. De menţionat că, contrar prescripţiilor Regulamentului aprobat prin HG nr.500 din 12.05.1998³⁹ şi pct.79 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului Finanţelor nr.94 din 19.07.2010, demolarea construcţiilor s-a efectuat neregulamentar, nefiind adoptate deciziile CL de casare a construcţiilor, nefiind documentate lucrările de demolare şi întocmite actele de luare în evidenţă a materialelor de construcţie rezultate. În acelaşi context, se relevă că 10 clădiri, cu valoarea de bilanţ de 1914,2 mii lei, au o stare fizică deplorabilă, nu pot fi utilizate conform destinaţiei⁴⁰ şi necesită investiţii considerabile pentru a fi renovate (elementele constructive interioare şi exterioare, uşile, ferestrele). Utilizabile sînt doar 3 clădiri⁴¹, care se dau în locaţiune la 2 persoane juridice de drept privat, pentru organizarea odihnei copiilor în tabăra de vară.

_______________________

²⁰Art.9 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice; art.31 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

²¹Clădirea administrativă – 242,5 mii lei (stare constructivă deplorabilă); şcoala de muzică – 16,3 mii lei; tabăra pentru copii – 584,3 mii lei; grădiniţa din s. Nicolaevca – 15,4 mii lei; clădirea cu 2 etaje de la liceu – 390,2 mii lei.

²²Şcoala cu 2 etaje – 250,4 mii lei; clădirea şcolii Coşcodeni – 35,7 mii lei; cazangeria – 213,1 mii lei; construcţie subterană – 3,0 mii lei.

²³Clădirea băii – 13,8 mii lei; clădirea cazangeriei de la gimnaziu – 63,9 mii lei.

²⁴Clădirea fostului oficiu poştal din s. Mărineşti – 20,0 mii lei; clădirea cazangeriei de la liceu – 988,1 mii lei.

²⁵Clădirile complexului sanatorial – 2058,7 mii lei; clădirea şcolii medii – 356,0 mii lei.

²⁶Clădirea grădiniţei nr.2 – 549,0 mii lei; clădirea căminului – 651,9 mii lei.

²⁷Conducta de apă – 13,5 mii lei; conducta de apă – 7,1 mii lei; conducta de apă – 11,7 mii lei; fîntîna arteziană – 25,2 mii lei.

²⁸Automobilul UAZ 469 – 4,8 mii lei; autobuz – 9,2 mii lei; remorcă – 1,3 mii lei; autospecială pompieri – 3,3 mii lei; automobil VAZ – 5,4 mii lei; automobil Lada 21-144 – 9,6 mii lei.

²⁹Autobuz KAVZ – 34,0 mii lei; autovehicul GAZ 66 – 23,4 mii lei.

³⁰Fîntîna arteziană a grădiniţei – 139,0 mii lei; fîntîna arteziană a satului – 139,0 mii lei; fîntîna arteziană a liceului – 139,0 mii lei; apeductul grădiniţei – 45,0 mii lei; apeductul liceului – 60,0 mii lei.

³¹Procurate în anul 2009 de la SA “Sudzucker Moldova”, în baza contractului de vînzare-cumpărare nr.38 din 24.07.2009, în sumă de 1600,0 mii lei.

³²Transmise cu titlu gratuit la procurarea staţiei de evacuare a apelor uzate (instalaţii şi utilaje tehnice) – 62 de unităţi cu costul rezidual de 954,9 mii lei şi 38 de unităţi cu costul rezidual zero.

³³Cauza procurării a fost determinată de faptul că SA “Sudzucker Moldova” urma să-şi sisteze activitatea de producere şi nu mai avea nevoie de staţia de evacuare a apelor uzate, care, efectiv, deservea şi necesităţile locativ-comunale ale or. Biruinţa.

³⁴HG nr.158 din 14.03.2003 “Privind transmiterea de la balanţa Ministerului Apărării la balanţa Primăriei satului Rădoaia a taberei militare “Rădoaia”, dislocate în satul Rădoaia, judeţul Bălţi” (în continuare – HG nr.158 din 14.03.2003).

³⁵Clădirea Statului major, clădire auxiliară, 2 clădiri ale staţiilor de transformatoare.

³⁶Punctul de control, cafeneaua, sala de studii, sala de sport, cazarma, complexul gospodăresc, depozitul gospodăresc, depoul antiincendiar, garajul, baia, 2 construcţii – filtru de apă, sită de filtru, grădiniţa.

³⁷Drum asfaltat, terenuri aferente asfaltate, drum de beton, gard de beton, gard din sîrmă ghimpată, reţele electrice, reţele de apeduct, reţele de canalizare, reţele termice.

³⁸Două case de locuit, sala de sport, punctul de control, staţia de alimentare, cazangeria, filtrul de apă, sita de filtru, ferma de porci, 3 staţii de pompare, încăperea de serviciu, staţia de gaze, adăpostul pentru tehnică, 2 depozite.

³⁹HG nr.500 din 12.05.1998 “Despre aprobarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe”.

⁴⁰Complex gospodăresc; 2 case de locuit; grădiniţa; depozit gospodăresc; baie; depou antiincendiar; clădire auxiliară; garaj; construcţia pentru filtrul de apă.

⁴¹Clădirea Statului major; clădirea cazărmii; clădirea cantinei.

♦ AAPL nu au aplicat prevederile Regulamentelor aprobate prin HG nr.580 din 08.05.2008 şi HG nr.875 din 21.10.2014⁴² şi pe parcursul anilor trecuţi nu au efectuat activitatea de monitoring financiar al ÎM prin aplicarea şi evaluarea indicatorilor de performanţă şi de rezultat (analiza evoluţiei indicatorilor economico-financiari: veniturile, activele şi capitalul propriu, datoriile (obligaţiile) întreprinderilor, riscul fiscal şi solvabilitatea acestora), ceea ce condiţionează neconstatarea şi nesoluţionarea la timp a unor riscuri operaţionale în activitatea ÎM şi înrăutăţirea situaţiei financiare. Astfel, evaluarea activităţii financiare, implicit, a rentabilităţii întreprinderilor vizate şi elaborarea unor planuri manageriale de remediere a rezultatelor operaţionale negative nu sînt efectuate de către fondatori în cazul în care balanţa de plăţi dintre datoriile debitoare şi creanţele înregistrate este negativă, iar ÎM anual obţin pierderi nete din activitatea economică desfăşurată.

În această ordine de idei, se exemplifică rezultatele financiare înregistrate pentru anul 2015 şi condiţiile de desfăşurare a activităţii economice ale unor ÎM:

√ ÎM “Indmetalcongaz” (fondator CR) a finalizat anul bugetar precedent cu pierderi nete în sumă de 172,6 mii lei, balanţa de plăţi fiind negativă (constituind 138,5 mii lei). Ca urmare a situaţiei financiare nesigure, întreprinderii i-au fost alocate în anul respectiv mijloace financiare din bugetul raional în sumă de 16,0 mii lei, cu titlu de suport financiar. La fel, ÎM “BPSRS” şi ÎM “Centrul Stomatologic Raional Sîngerei”, fondate de CR, au obţinut pierderi nete din activitatea operaţională în sumă de 17,8 mii lei şi, respectiv, de 17,4 mii lei, ultima avînd balanţa de plăţi negativă (4,4 mii lei);

√ ÎM “DPGCL Sîngerei”, ÎM “Piaţa Comercială” şi ÎM “Apă-Canal Sîngerei” (fondator CO Sîngerei) au obţinut pierderi nete în sumă, respectiv, de 29,2 mii lei, 34,3 mii lei şi 163,8 mii lei. Balanţele de plăţi la 2 întreprinderi au fost negative, constituind: la ÎM “Piaţa Comercială” – 98,3 mii lei, şi la ÎM “Apă-Canal Sîngerei” – 142,6 mii lei. Totodată, la ÎM “DPGCL Sîngerei” balanţa de plăţi a fost pozitivă (61,7 mii lei), aceasta fiind determinată, în special, de datoriile bugetului local pentru plata serviciilor prestate;

√ ÎM “DPGCL Biruinţa” (fondator CO Biruinţa) a finalizat anul 2015 cu pierderi nete în sumă de 339,1 mii lei, balanţa de plăţi fiind negativă (constituind 337,0 mii lei);

√ rezultatul financiar din activitatea operaţională a ÎM “Servcom-Chişcăreni” (fondator CC Chişcăreni) a înregistrat pierderi în sumă de 56,3 mii lei, balanţa de plăţi fiind negativă (26,0 mii lei);

√ ÎM “Prim-Drăgăneşti” (fondator CC Drăgăneşti) a obţinut pierderi nete în sumă de 12,2 mii lei, balanţa de plăţi fiind negativă (9,8 mii lei).

• Probele de audit acumulate denotă că activitatea ÎM nu are la bază fundamentări economice clare privind necesitatea constituirii, agentul economic nedispunînd de resurse financiare şi materiale necesare pentru asigurarea realizării activităţii de antreprenoriat public. Astfel, ÎM “Indmetalcongaz”, fondată de CR în 2004, activează asemenea unui agent economic privat în domeniul construcţiilor şi, conform Statutului său, nu este obligată să execute lucrări în numele şi în folosul autorităţilor publice locale. Totodată, faptul că pe piaţa de servicii similare activează un agent economic de profilul în cauză şi că fondatorul nu a înzestrat întreprinderea cu active materiale necesare pentru asigurarea activităţii operaţionale în construcţii⁴³, nu justifică crearea acestei ÎM.

De asemenea, se atestă că întreprinderea nu dispune de personal de profil angajat permanent şi este nevoită să atragă forţă de muncă (ne)calificată prin contracte individuale de muncă pentru o perioadă determinată. Ca urmare, pe parcursul anului 2015 întreprinderea nu a contractat lucrări de reparaţii sau construcţii. Mai mult decît atît, deşi ÎM “Indmetalcongaz” are în dotare o autospecială de evacuare a deşeurilor menajere şi tomberoane, rentabilitatea activităţii operaţionale din utilizarea acestora nu este una sigură şi constantă întrucît este influenţată negativ de lipsa accesului autorizat la un poligon de stocare a deşeurilor menajere, de raza mare de deservire a localităţilor din raion şi de lipsa gestiunii delegate la prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală din partea APL de nivelul I din raion (contract de parteneriat public-privat), după cum este stabilit de prevederile Legii nr.1402-XV din 24.10.2002⁴⁴. În acest context, se relevă că tariful pentru evacuarea deşeurilor menajere a fost calculat doar pentru o localitate deservită (com. Pepeni) şi nu este aplicabil pentru serviciile acordate de întreprindere în alte localităţi (com. Bălăşeşti, com. Copăceni, com. Sîngereii Noi, or. Sîngerei), fapt ce influenţează negativ asupra rezultatelor financiare obţinute din activitatea economică.

• Contrar prevederilor regulamentare⁴⁵, CR nu a asigurat aprobarea tarifelor pentru serviciile medico-sanitare prestate de ÎM “Centrul Stomatologic Raional Sîngerei” în afara sistemului medicinei asigurate, fapt ce poate periclita rentabilitatea şi stabilitatea financiară a întreprinderii. Astfel, mecanismul aplicabil la determinarea şi reglementarea tarifelor are menirea de a asigura acoperirea consumurilor/cheltuielilor necesare pentru desfăşurarea normală a activităţii şi formarea tarifelor în baza cheltuielilor efectiv suportate de unitatea medico-sanitară. Metodologia de stabilire a tarifelor se aplică la formarea tarifelor aferente serviciilor medicale pentru contractare în condiţiile asigurărilor medicale, la estimarea alocaţiilor bugetare şi la prestarea serviciilor cu plată de către instituţiile medico-sanitare publice, însă această procedură nu a fost respectată de CR.

_______________________

⁴²Regulamentul privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital public sau majoritar public, aprobat prin HG nr.580 din 08.05.2008 (abrogat prin HG nr.875 din 21.10.2014); Regulamentul privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, aprobat prin HG nr.875 din 21.10.2014.

⁴³Instrumente, maşini şi utilaje speciale în domeniul construcţiilor.

⁴⁴Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402-XV din 24.10.2002.

⁴⁵HG nr.1020 din 29.12.2011 “Cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare”.

OBIECTIVUL III: AAPL au dispus utilizarea relevantă a patrimoniului public în cadrul relaţiilor de folosinţă şi înstrăinare?

Nerespectarea prevederilor legale privind administrarea şi gestionarea patrimoniului public al UAT a fost influenţată de ineficienţa controlului intern şi de managementul neadecvat din partea APL responsabile. Iregularităţile depistate se referă la modul de dare în locaţiune/arendă a bunurilor imobile, vînzarea-cumpărarea bunurilor proprietate publică şi cedarea cu titlul gratuit a dreptului de folosinţă asupra unor bunuri imobile, exprimată prin neperfectarea contractelor de locaţiune/arendă sau prin transmiterea neconformă în comodat.

Astfel, se denotă următoarele.

♦ În procesul de adjudecare şi semnare a contractelor de locaţiune, AAPL din raion nu au aplicat în toate cazurile art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁴⁶, astfel evitînd procedura de licitaţie publică şi ulterior neasigurînd oportunitatea de încasare a veniturilor mai mari pentru bugetele locale, în comparaţie cu costul chiriei minime reglementate de legislaţie.

În acest sens, se relevă că (în 2015) la AP şi 4 primării⁴⁷ au fost valabile 22 contracte de locaţiune a bunurilor imobile, în sumă totală de 117,9 mii lei, semnate de autorităţile executive în mod direct, pentru care a fost calculată chiria minimă anuală conform prevederilor Legii bugetului de stat pentru anul respectiv. Drept urmare, numai de la pasul licitării⁴⁸ în cadrul procedurii de licitaţie publică organizate conform prevederilor legale⁴⁹, 5 AAPL ar fi încasat venituri pasibile la bugetele locale de minimum 11,8 mii lei, sau maximum 58,8 mii lei.

La expirarea perioadei de acţiune a contractelor, unele autorităţi deliberative ale UAT, la cererea locatarilor, au autorizat prelungirea termenului de locaţiune fără expunerea dreptului de folosinţă la licitaţia publică, precum şi fără înaintarea modificărilor în contracte, ceea ce, în consecinţă, a condiţionat diminuarea veniturilor din sursa în cauză. Spre exemplu: primăria or. Sîngerei a prelungit termenul locaţiunii la 11 contrate, cu chiria anuală de 89,7 mii lei, iar primăria s. Rădoaia – la 3 contracte, cu chiria anuală de 6,3 mii lei.

Misiunea de audit relevă că, CL şi primăria s. Rădoaia nu au asigurat eficienţa scontată la perfectarea relaţiilor de locaţiune cu termenul de acţiune de lungă durată. Din cele 12 contracte de locaţiune în sumă de 213,2 mii lei, semnate în baza procedurilor de licitaţie publică, plăţile de chirie anuale cîştigătoare sînt constante pentru întreaga durată de acţiune a contractelor, care, după caz, variază de la 3 pînă la 30 de ani. În aceste condiţii, persistă riscul că într-o perioadă de timp pe unele contracte de locaţiune mărimea chiriei stabilită prin licitaţie va fi mai mică decît mărimea chiriei minime reglementată prin lege, iar autoritatea publică locală, în lipsa clauzei contractuale de reglementare a aceste situaţii, nu va putea interveni unilateral pentru modificarea condiţiilor contractate. Spre exemplu, pentru chiria a 466,2 m², adjudecată la licitaţia publică în anul 2006 pe un termen de 15 ani, cu suma de 21,0 mii lei, costul locaţiunii minime în baza Legii bugetului de stat pentru anul 2015 a constituit 41,8 mii lei, sau cu 20,8 mii lei mai mult, impactul fiind diminuarea veniturilor la bugetul local.

• DE, folosind încăperea din incinta clădirii Incubatorului de afaceri Sîngerei, a admis achitarea nejustificată a chiriei anuale în sumă de 20,1 mii lei⁵⁰ unei instituţii publice care de asemenea este subordonată CR Sîngerei şi este finanţată din bugetul local de acelaşi nivel. Perfectarea relaţiilor de locaţiune între două entităţi care se finanţează de la bugetul local de acelaşi nivel nu este o procedură regulamentară, deoarece, conform prevederilor art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, bunurile domeniului public folosite de către instituţiile publice pot fi date doar în administrare.

• Nerespectarea prevederilor legale⁵¹ de către 6 APL a determinat neîncasarea veniturilor în bugetele UAT de nivelul I, în sumă totală de 525,4 mii lei, ca urmare a stabilirii incorecte a plăţii de chirie pe 2 contracte de locaţiune (7,4 mii lei) şi ca urmare a cedării neconforme a dreptului de folosinţă cu titlu gratuit asupra unor bunuri imobile (518,0 mii lei). Astfel, se constată că prin determinarea eronată a plăţii de chirie nu s-au încasat venituri în bugetele primăriei or. Sîngerei – 5,8 mii lei, şi primăriei com. Chişcăreni – 1,6 mii lei. Totodată, urmare a neperfectării relaţiilor de locaţiune sau acordării gratuite în folosinţă (comodat) a bunurilor imobile, nu s-au încasat venituri în bugetele primăriilor or. Biruinţa – 496,9 mii lei (163 de garaje, încăpere separată); com. Chişcăreni – 1,2 mii lei (încăpere separată); com. Cubolta – 0,8 mii lei (încăpere separată); com. Drăgăneşti – 17,5 mii lei (clădire separată); com. Sîngereii Noi – 1,6 mii lei (încăpere separată).

_______________________

⁴⁶Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

⁴⁷AP – 1 contract (0,6 mii lei); primăriile: or.Sîngerei – 11 contracte (89,7 mii lei); com.Drăgăneşti – 1 contract (8,5 mii lei); s.Rădoaia – 3 contracte (6,3 mii lei); com.Sîngereii Noi – 6 contracte (12,8 mii lei).

⁴⁸Pasul licitării minim 10% şi maxim 50%, anunţat de la preţul minim de expunere la licitaţie.

⁴⁹Pct.22 din Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin HG nr.136 din 10.02.2009.

⁵⁰80 m² – cu 21 lei pentru 1 m².

⁵¹Legea bugetului de stat pentru anul 2015 nr.72 din 14.04.2015 (coeficientul de ramură privind utilizarea încăperii K₃ şi formula de calcul a plăţii de chirie); art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

♦ 8 APL nu au asigurat perfectarea relaţiilor de arendă pentru terenurile pe care sînt situate corpurile de apă (599,7 ha), utilizate de persoana juridică în scopuri piscicole, şi, drept urmare, nu au încasat venituri la bugetele locale (în 2015) în sumă totală de minim 478,5 mii lei⁵², ceea ce contravine cadrului legal⁵³.

Actualmente, corpurile de apă cu suprafaţa totală de 599,7 ha, situate în hotarele administrative ale 8 primării, sînt folosite în activitatea piscicolă de SA “Peşte”, care deţine dreptul de proprietate doar asupra construcţiilor hidrotehnice. Iniţial, în baza unei HG, terenurile fondului apelor au fost înregistrate la OCT ca proprietate publică de stat, ulterior hotărîrea în cauză fiind anulată în baza Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.12 din 21.04.2005⁵⁴, prin care s-au declarat neconstituţionale actele legislative în baza cărora s-au efectuat înregistrările cu privire la dreptul de proprietate. Totodată, potrivit art.5 alin.(1) lit.f) din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007, terenurile ocupate de obiectivele acvatice artificiale constituie proprietate publică a UAT. Ca rezultat, APL urmau să identifice, să delimiteze şi să cadastreze terenurile pe care sînt situate corpurile de apă şi să asigure perfectarea relaţiilor de arendă cu agentul economic care le utilizează în activitatea de producţie, ceea ce nu a fost efectuat, impactul fiind neacumularea în bugetele UAT a unor venituri pasibile.

_______________________

⁵²Conform prevederilor art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997). Primăriile: or. Sîngerei – 11,1 mii lei; s. Rădoaia – 20,6 mii lei; com. Iezărenii Vechi – 127,9 mii lei; com. Sîngereii Noi – 3,7 mii lei; com. Cotiujenii Mici – 11,0 mii lei; com. Drăgăneşti – 34,1 mii lei; com. Bilicenii Vechi – 69,8 mii lei; com. Chişcăreni – 200,4 mii lei.

⁵³Art.5 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (în continuare – Legea nr.91-XVI din 05.04.2007); art.77 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006.

⁵⁴Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.12 din 21.04.2005 “Privind controlul constituţionalităţii unor dispoziţii legale şi normative privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor”.

♦ În cadrul relaţiilor de înstrăinare a bunurilor imobile, unele AAPL nu au asigurat administrarea regulamentară sau eficientă a patrimoniului public, fapt ce a generat neobţinerea unor performanţe economico-financiare şi neîncasarea potenţialelor venituri în bugetele locale.

Drept exemplu pot servi următoarele.

• AAPL din or. Sîngerei nu au aplicat regulamentar prevederile legale⁵⁵ la vînzarea-cumpărarea prin licitaţie publică a 2 terenuri din intravilanul localităţii, cu suprafaţa totală de 1,2521 ha. Ca urmare, în bugetul local nu au fost încasate venituri din înstrăinarea bunurilor imobile, de circa 1575,7 mii lei. Astfel, probele de audit denotă că primăria or. Sîngerei nu a calculat regulamentar⁵⁶ preţul normativ al terenurilor agricole din intravilanul localităţii expuse la licitaţie, aplicînd incorect tariful pentru o unitate grad-hectar (621,05 lei). Ca rezultat, urmare a licitaţiilor desfăşurate, terenurile au fost vîndute cu 41,7 mii lei, ceea ce este cu circa 1575,7 mii lei mai puţin în raport cu preţul minim regulamentar de 1617,4 mii lei. De menţionat că (în 2015), proprietarul unui teren a obţinut deja autorizaţia de construire şi a început lucrările de edificare a construcţiilor private.

În acelaşi timp, AAPL din or. Sîngerei au admis darea în arendă a terenurilor din intravilanul localităţii concomitent cu autorizarea dreptului de construire pe acestea de către locatar a unor bunuri imobile. Ca rezultat, autorităţile respective şi-au limitat dreptul de obţinere a unor venituri mai mari din vînzarea ulterioară a terenurilor, deoarece, în condiţiile menţionate, terenurile se înstrăinează ca aferente construcţiilor private la preţuri mai joase decît cele care puteau fi aplicate la vînzarea liberă pe piaţă a bunurilor publice. Spre exemplu, la arendarea cu dreptul de construire a 2 terenuri cu suprafaţa de 0,4485 ha, autorităţile vizate nu s-au asigurat de încasarea în viitor a potenţialelor venituri de minimum 557,8 mii lei. Prin urmare, procedura oportună de înstrăinare a dreptului de proprietate publică asupra unui teren, pe care se edifică construcţii private, ar fi vînzarea-cumpărarea acestuia la licitaţia publică. Deşi darea în arendă a terenurilor cu dreptul de construire şi comercializarea ulterioară a acestora ca terenuri aferente la preţuri mai joase nu reprezintă o derogare directă de la normele legale, această procedură nu justifică scopurile private ale beneficiarilor de terenuri şi principiul bunei administrări a patrimoniului public.

• Contrar prevederilor regulamentare, AAPL ale com. Cubolta au efectuat vînzarea unei clădiri (baia publică, 35,0 mii lei) prin licitaţie publică, nefiind format concomitent un bun imobiliar unic cu terenul adiacent (0,143 ha). Ca urmare, nu a fost asigurată încasarea veniturilor pasibile la bugetul local în sumă de 197,9 mii lei.

Odată cu înregistrarea dreptului de proprietate asupra clădirii, noul proprietar, în temeiul Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997, a procurat pămîntul adiacent ca teren aferent construcţiei private cu preţul de 3,9 mii lei. Astfel, în cazul formării unui bun imobiliar unic, compus din teren şi construcţie, AAPL putea să vîndă terenul din intravilanul localităţii la preţ normativ de minim 201,8 mii lei.

_______________________

⁵⁵Anexa la Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

⁵⁶Datele Planului urbanistic zonal privind reorganizarea şi reamenajarea centrului or. Sîngerei.

Recomandări de audit:

1. Preşedintele raionului, primarii or. Sîngerei, Biruinţa şi satelor/comunelor Chişcăreni, Coşcodeni, Cubolta, Drăgăneşti, Rădoaia şi Sîngereii Noi să determine gradul de responsabilitate al persoanelor implicate în procesul de raportare financiară şi administrare/gestionare a patrimoniului public, cu stabilirea unor măsuri concrete în scopul remedierii deficienţelor constatate de audit.

2. Preşedintele raionului şi primarii oraşelor Sîngerei, Biruinţa şi satelor/comunelor Chişcăreni, Coşcodeni, Drăgăneşti, Sîngereii Noi, Cubolta şi Rădoaia să asigure identificarea/constatarea/inventarierea şi evaluarea exhaustivă a bunurilor (mobile şi imobile) proprietate publică locală, în scopul asigurării autenticităţii evidenţei contabile a acestora, cu luarea măsurilor de rigoare, după caz, privind neajunsurile de bunuri materiale; determinării stării tehnico-constructive a mijloacelor fixe şi utilităţii lor; stabilirii necesităţii de casare a unor bunuri materiale uzate integral.

3. Preşedintele raionului, primarii or. Sîngerei, Biruinţa şi satelor/comunelor Chişcăreni, Coşcodeni, Cubolta, Drăgăneşti, Sîngereii Noi şi Rădoaia să asigure înregistrarea conformă la organele cadastrale a drepturilor asupra patrimoniului public local, cu implementarea unui sistem de control intern eficient în domeniul administrării şi gestionării fondului imobiliar.

4. Preşedintele raionului şi primarul satului Rădoaia să asigure majorarea regulamentară a valorii mijloacelor fixe în evidenţa contabilă, luînd în considerare costul reparaţiilor capitale efectuate de locatarii bunurilor publice.

5. Preşedintele raionului, primarii or. Sîngerei, Biruinţa, comunelor Chişcăreni, Coşcodeni şi Drăgăneşti să asigure inventarierea exhaustivă a patrimoniului public transmis în administrarea întreprinderilor fondate, precum şi înregistrarea conformă a acestuia în evidenţa contabilă, inclusiv a drepturilor asupra lui, cu ajustarea corespunzătoare a mărimii capitalului social al ÎM.

6. Preşedintele raionului, primarii or. Sîngerei, Biruinţa, comunelor Chişcăreni şi Drăgăneşti să întreprindă măsuri pentru organizarea activităţii de monitoring financiar al ÎM şi elaborarea, de comun acord cu administratorii întreprinderilor fondate, a unor planuri manageriale de remediere a rezultatelor operaţionale negative.

7. Primarii or. Biruinţa, comunelor Chişcăreni, Cubolta, Drăgăneşti şi Sîngereii Noi să întreprindă acţiuni de perfectare a relaţiilor de locaţiune a bunurilor imobile utilizate de terţi.

8. Primarii or. Sîngerei, satelor/comunelor Rădoaia, Iezărenii Vechi, Sîngereii Noi, Cotiujenii Mici, Drăgăneşti, Bilicenii Vechi şi Chişcăreni să întreprindă măsurile de rigoare pentru delimitarea şi cadastrarea terenurilor fondului apelor, cu legalizarea relaţiilor de arendă a terenurilor cu utilizatorii corpurilor de apă (iazuri).

9. DF să asigure monitorizarea metodologică şi activitatea de control asupra conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi veridicităţii rapoartelor financiare şi patrimoniale ale AAPL de nivelul I şi nivelul II din raion.

CONCLUZII GENERALE DE AUDIT

Modul de evidenţă a patrimoniului UAT de către unele AAPL din raion nu oferă o informaţie exhaustivă şi veridică privind clasificarea pe grupe în contabilitate, valoarea şi integritatea activelor materiale deţinute, iar iregularitatea gestionării acestora şi neacurateţea evidenţei contabile generează un risc de pierdere a bunurilor materiale prin degradare, dezasamblare sau delapidare. Mijloacele fixe ale UAT nu sînt identificate corespunzător, ca urmare a efectuării unor inventarieri anuale necalitative ale elementelor patrimoniale, prin care nu se determină şi nu se documentează cert existenţa, integritatea, calitatea şi utilitatea lor.

Misiunea de audit relevă că sistemul de management financiar şi control al gestionării patrimoniului UAT (de nivelul I şi nivelul II) nu s-a conformat total prevederilor cadrului legal-normativ şi are rezerve la capitolul buna guvernare, fiind afectat de unele deficienţe, exprimate prin: lipsa evidenţei conforme a patrimoniului public şi raportării veridice a situaţiilor patrimoniale; neasigurarea înregistrării integrale la organul cadastral a drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile; formarea şi evidenţa neconformă a activelor incluse în capitalul social al ÎM sau date în gestiune operativă persoanelor juridice de drept public; neefectuarea activităţii de monitoring financiar al ÎM prin aplicarea şi evaluarea indicatorilor de performanţă şi de rezultat; nerespectarea modului de dare în folosinţă şi de vînzare a bunurilor publice; neperfectarea contractelor de locaţiune/arendă pentru bunurile imobile folosite de terţi.

Prin administrarea neconformă şi ineficientă a patrimoniului public de către AAPL, au fost generate situaţii cînd în bugetele locale nu au fost încasate potenţiale venituri din vînzarea şi folosinţa efectivă a bunurilor imobile.