BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

Hotărîre nr.19 din 28.02.2002 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Direcţiei Poliţiei Rutiere a MAI şi a unor servicii ale Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratelor de poliţie judeţene şi municipale în perioada anului 1999 - 9 luni ale anului 2001

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
28.02.2002
CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Direcţiei Poliţiei Rutiere a MAI şi a unor servicii ale Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratelor de poliţie judeţene şi municipale în perioada anului 1999 - 9 luni ale anului 2001 Nr.19 din 28.02.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.63-64/17 din 16.05.2002 * * * Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în prezenţa şefului Direcţiei economico-financiare a Ministerului Afacerilor Interne dl O.Artin, şefului Direcţiei Poliţiei Rutiere dl A.Şumleanschi, comisarului Inspectoratului de poliţie pe mun.Chişinău dl I.Curarari, şefului Direcţiei impozite şi taxe locale a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat dl V.Tudose, şefului-adjunct al Direcţiei finanţele autorităţilor judecătoreşti, organelor de asigurare a ordinii publice, apărării şi securităţii statului a Ministerului Finanţelor dna S.Bogatu, contabilului-şef al Direcţiei Poliţiei Rutiere dna V.Timofti, contabilului-şef al Inspectoratului de poliţie pe mun.Chişinău dna M.Corolenco, a examinat rezultatele controlului asupra activităţii de bază a Direcţiei Poliţiei Rutiere a MAI şi a unor servicii ale Poliţiei Rutiere din cadrul Inspectoratelor de poliţie judeţene şi municipale în perioada a.1999 - 9 luni ale a.2001 şi a constatat: Direcţia Poliţiei Rutiere (în continuare - DPR) este o unitate structurală de sine stătătoare în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, care, conform propriului Regulament, este obligată să exercite pe teritoriul republicii atribuţiile de supraveghere şi control de stat în domeniul asigurării securităţii circulaţiei rutiere. La nivel republican, în subordinea directă a DPR se află numai Batalionul Republican de Patrulare Rutieră (actualmente Detaşamentul special al Poliţiei Rutiere), pe cînd serviciile Poliţiei Rutiere din teritoriu sînt subordonate comisariatelor de poliţie judeţene şi de sector. Structura organizatorică a Poliţiei Rutiere pe republică în ultimii 2 ani a fost supusă diferitor reorganizări, în rezultatul cărui fapt în a.2000 efectivul a fost redus faţă de anul precedent în mediu cu 238 unităţi, iar în a.2001 - cu 543 unităţi, în total - cu 781 unităţi, ce constituie 51,9 la sută din numărul total de reduceri pe minister, prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr.112 din 02.02.99 "Cu privire la Ministerul Afacerilor Interne". Cele mai multe modificări (reduceri) s-au efectuat la Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău - 193 unităţi (24,7%), Inspectoratul de poliţie pe judeţul Chişinău - 88 unităţi (11,2%). La 31.07.2001 în judeţe s-au lichidat toate unităţile de post mobile şi staţionare fiscale, s-au redus unităţile de front, iar plutoanele de asigurare a securităţii circulaţiei rutiere, create în a.2000, au fost reîntoarse în subordinea comisariatelor de poliţie ale sectoarelor ca birouri ale Poliţiei Rutiere. Conform Regulamentului aprobat, DPR dirijează, coordonează, îndrumă, controlează activitatea subdiviziunilor teritoriale, elaborează studii de prognoză etc., ceea ce în realitate puţin s-a realizat. Astfel, pînă la 20.11.2000 serviciile Poliţiei Rutiere din teritoriu au activat în lipsa unui anumit regulament sau fără careva indicaţii ale DPR, mai apoi conducîndu-se de Regulamentul aprobat de Ministerul Afacerilor Interne, conform căruia serviciile Poliţiei Rutiere se supun direct numai comisariatelor judeţene. Toate acestea au avut o influenţă negativă asupra profilaxiei accidentelor rutiere. Pe parcursul a.1999 pe teritoriul republicii au fost înregistrate 2669 accidente rutiere, în urma cărora au decedat 395 persoane şi au fost traumate 3096 persoane. În a.2000 s-au înregistrat 2580 accidente rutiere, iar ca urmare au decedat 406 persoane şi au fost traumate 3147 persoane. Numărul accidentelor rutiere pe parcursul a 9 luni ale a.2001 s-a majorat (în total pe republică) cu 8,9 la sută faţă de anul precedent, alcătuind 1965 accidente. Numărul persoanelor decedate în această perioadă a crescut cu 26,7 la sută, iar al celor traumate - cu 8,5 la sută. Indicii gravităţii urmărilor accidentelor rutiere (numărul decedaţilor la 100 de pătimaşi) pe republică au constituit 11,5, sau cu 1,5 mai mari faţă de anul precedent. O gravitate deosebit de înaltă s-a înregistrat în judeţele Soroca - 22,8; Orhei - 19,9; Taraclia - 19,2; Cahul - 19,1; Ungheni - 19; UTA Găgăuzia - 18,8; Bălţi - 18. Cota-parte a accidentelor rutiere săvîrşite în urma încălcărilor grave din numărul total de accidente pe republică depăşeşte considerabil cota-parte a încălcărilor depistate pe articolele corespunzătoare din numărul total de încălcări depistate, ceea ce demonstrează nivelul scăzut al profilaxiei accidentelor rutiere. Odată cu creşterea numărului de accidente rutiere, în ultimii ani în republică s-a înregistrat o scădere a lucrului de depistare a vinovaţilor. Astfel, în judeţul Chişinău nivelul acestui lucru s-a redus cu 27 la sută faţă de anii precedenţi, iar în mun.Chişinău - cu 25 la sută. Nu în toate cazurile au o influenţă pozitivă asupra încălcărilor amenzile aplicate ca măsură de pedeapsă, care în Codul cu privire la contravenţiile administrative sînt prevăzute în mărime de la 0,1 pînă la 25 salarii minime, iar din 17.08.2001 - de la 1 pînă la 65 salarii minime. În perioada a.1999 - 9 luni ale a.2001 au fost înregistrate 2615555 contravenţii administrative ce ţin de circulaţia rutieră, inclusiv în a.1999 - 977887, a.2000 - 1018334, în 9 luni ale a.2001 - 619334. Au fost întreprinse măsuri de combatere a contravenţiilor, printre care: retragerea permiselor de conducere (în mediu, 3836 de cazuri); avertizarea (în mediu, a 13453 persoane); amendarea (în a.1999 - 906443 persoane cu suma de 7368,4 mii lei, în a.2000 - 948034 persoane cu 8228,3 mii lei şi în 9 luni ale a.2001 - 571582 persoane cu 5994,5 mii lei). În organele judiciare au fost expediate 47003 procese-verbale, inclusiv în a.1999 - 17021, în a.2000 - 18007, în 9 luni ale a.2001 - 11975, fără reflectarea în dările de seamă ale DPR a sumei acestora. Cu toate că numărul amenzilor aplicate în 9 luni ale a.2001 s-a majorat cu 23,2 la sută, suma acestora s-a micşorat considerabil faţă de perioada respectivă a anului precedent - cu 5,6 la sută, inclusiv pe mun.Chişinău - cu 19,3 la sută, judeţul Chişinău - cu 2,7 la sută, jud. Lăpuşna - cu 19,0 la sută etc. Reieşind din datele menţionate, colaboratorii Poliţiei Rutiere n-au întreprins măsuri de aplicare totală a amenzilor conform proceselor-verbale întocmite. Astfel, ţinînd cont şi de faptul că avertismentul nu se dă prin întocmirea procesului-verbal, n-au fost aplicate amenzi în 130983 de cazuri. Mai mult decît atît, amenzile aplicate n-au fost percepute în 19259 de cazuri în sumă de 1133,188 mii lei, inclusiv în a.1999 - 5718 cazuri în sumă de 150179 lei; în a.2000 - 8544 cazuri în sumă de 755,5 mii lei; în a.2001 - 4997 cazuri în sumă de 227674 lei. Informaţia parvenită de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat dovedeşte că în bugetul de stat au fost transferate amenzile aplicate de Poliţia Rutieră în a.1999 în sumă de 6808,7 mii lei, sau cu 559,7 mii lei mai puţin faţă de datele serviciilor Poliţiei Rutiere, în a.2000 - 7764,0 mii lei, sau cu 464,3 mii lei mai puţin, iar în 10 luni ale a.2001 - 6204,7 mii lei. Mărimea medie a amenzilor aplicate pe republică în a.1999 a constituit 8,13 lei, în a.2000 - 8,68 lei, 9 luni ale a.2001 - 10,49 lei (faţă de 180 lei - amenda maximă), însă odată cu majorarea acesteia de la 17.08.2001 - doar 15,8 lei faţă de mărimea minimală de 18 lei şi de cea maximală de 1170 lei. Majorarea amenzilor aplicate a atras după sine micşorarea sumei veniturilor bugetare. Astfel, în trimestrul IV al a.2001 suma veniturilor de la aplicarea amenzilor în baza proceselor-verbale şi chitanţelor a constituit 2570302 lei, iar în perioada respectivă a anului precedent - 872186 lei, sau de 1,38 ori mai mult, pe cînd mărimea minimală a amenzilor a crescut de 10 ori şi cea maximală - de 3 ori. După mărime, cele mai mici amenzi au fost aplicate în judeţul Orhei şi mun.Chişinău. Practica demonstrează că pe parcursul anilor 1999-2001 o formă efectivă de aplicare şi achitare a amenzilor a fost şi folosirea chitanţelor, cu achitarea lor la locul săvîrşirii contravenţiei. Astfel, numai pe mun.Chişinău în a.1999 au fost achitate în buget amenzi cu folosirea chitanţelor în mărime de 2752,7 mii lei, pe cînd prin procese-verbale - de 1033,3 mii lei; în a.2000, prin chitanţe - în mărime de 2367,7 mii lei, iar prin procese-verbale - de 981751 lei; în 11 luni ale a.2001, prin chitanţe - în mărime de 1346,2 mii lei, iar prin procese-verbale - de 1239,4 mii lei. Aceste acumulări s-au efectuat atunci cînd chitanţele se foloseau la aplicarea amenzii în mărime de pînă la un salariu minim. Odată cu modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative în ce priveşte mărimea amenzilor, prin scrisoarea nr.7/901 din 17.08.2001, Ministerul Afacerilor Interne a interzis folosirea chitanţelor, apelînd numai la aplicarea amenzilor prin întocmirea proceselor-verbale. Colaboratorii Poliţiei Rutiere, în scopuri de serviciu, se conduceau de Instrucţiunea Ministerului Afacerilor Interne privind organizarea procedurii cu privire la contravenţiile administrative de încălcare a regulilor de circulaţie rutieră, aprobată prin ordinul nr.100 din 04.05.95, care, nefiind publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova conform Legii privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale nr.173-XIII din 06.07.94, este nevalabilă. Un factor cu o influenţă negativă asupra acumulării în buget a mijloacelor financiare obţinute de la aplicarea amenzilor a fost şi nereţinerea temporară a permisului de conducere pînă la adoptarea deciziei pe fiecare caz în parte. Astfel, numai pe mun.Chişinău în lunile septembrie-octombrie 2001 au fost întocmite 1611 procese-verbale cu ridicarea permisului de conducere, din care în 1387 de cazuri (86%) au fost achitate amenzile, iar din cele 10395 procese-verbale întocmite în această perioadă fără ridicarea permisului de conducere - în 2504 cazuri (24%). Din cele 4418 procese-verbale remise în judecată pentru perceperea forţată a amenzilor, în 389 de cazuri (9%) au fost achitate amenzile, iar în alte 712 cazuri (16,1%) procesele-verbale au fost întoarse din lipsa persoanelor la locul de reşedinţă. Ca urmare, numai în aceste 9 luni pe mun.Chişinău n-au fost încasate în buget amenzi în sumă de 426,0 mii lei. Atît serviciile Poliţiei Rutiere, cît şi comisariatele nu dispun de informaţia privind deciziile adoptate de judecătorie conform proceselor-verbale transmise. Astfel, în a.1999 acestora le-au fost transmise 17021 procese-verbale, în a.2000 - 18007, în 9 luni ale a.2001 - 11975, fără informarea ulterioară a declarantului despre măsurile întreprinse. Serviciile Poliţiei Rutiere n-au îndeplinit prevederile Legilor bugetului pe anii 1999 şi 2001 cît priveşte acumularea veniturilor de la aplicarea sancţiunilor. Astfel, în a.1999 s-au prevăzut venituri în buget de la activitatea Poliţiei Rutiere în sumă totală de 21,34 mil.lei, inclusiv 10,0 mil.lei de la aplicarea amenzilor. În realitate, suma tuturor veniturilor de la activitatea Inspectoratului General de Poliţie a constituit 10,1 mil.lei. În anii 2000-2001 veniturile prevăzute de legile bugetului trebuiau să alcătuiască, corespunzător, 9,39 mil.lei şi 10,0 mil.lei, în realitate constituind 7,8 mil.lei şi 6,4 mil.lei. Analiza acumulării veniturilor arată că pe an ce trece suma acestora scade. În ultimii 3 ani modalitatea acumulării veniturilor de la aplicarea amenzilor a fost diferită. În a.1999 veniturile se acumulau prin intermediul conturilor inspectoratelor de poliţie, iar în anii 2000-2001 nemijlocit erau transferate în buget şi, parţial, prin chitanţele achitate în casa inspectoratelor de poliţie. În perioada supusă controlului n-a fost respectată Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.95 şi Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.92. Astfel, amenzile încasate de inspectoratele de poliţie, fiind folosite timp îndelungat în circuitul acestora, n-au fost transferate în buget. La momentul actual Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău n-a transferat în buget 369,9 mii lei încasaţi de la aplicarea amenzilor de către Poliţia Rutieră, inclusiv încasaţi pînă la 01.01.99 - 117,9 mii lei, în a.1999 - 209,1 mii lei, în a.2000 - 32,9 mii lei, în a.2001 - 9,9 mii lei. Sumele menţionate au fost folosite la achitarea salariului, premiilor, procurarea uniformei etc. A fost micşorată artificial datoria Inspectoratului faţă de buget în sumă de 117,9 mii lei, încasaţi de la aplicarea amenzilor pînă la 01.01.99 şi restabiliţi în perioada de control. Inventarierea efectuată la acest Inspectorat a depistat lipsa mijloacelor băneşti încasate de la perceperea amenzilor în sumă de 56859,65 lei, inclusiv la casierul V.Teodorescu - 10087,65 lei şi la plutonierul S.Bordeean - 46772,00 lei. Încasările acumulate la Sectorul Poliţiei Rutiere al mun.Chişinău se transferă în casa Inspectoratului de poliţie pe mun.Chişinău cu 7-10 zile mai tîrziu. Nu în termenele stabilite s-au transferat în buget şi sumele încasate de către Direcţia Poliţiei Rutiere, Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău. La Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău unii inspectori achitau în casă amenzile încasate cu întîrziere de pînă la un an, iar în alte cazuri suma luată la evidenţă era micşorată faţă de cea indicată în chitanţe. O altă sursă de venituri în buget, prevăzută anual prin legile bugetului, sînt plăţile proprietarilor de transport pentru efectuarea reviziei tehnice de stat. În republică s-a efectuat un lucru insuficient privind acumularea acestor venituri. Dacă Serviciul Fiscal de Stat, prin art.13 (2) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96, este obligat să efectueze controlul asupra acestor venituri, atunci serviciile Poliţiei Rutiere, nici printr-un act normativ, nu sînt responsabile de acumularea lor, deşi sînt nemijlocit implicate în aceste acţiuni. Prin art.12 (15) din Legea cu privire la poliţie nr.416-XII din 18.12.90, poliţia este obligată să controleze starea drumurilor, străzilor şi a mijloacelor de transport. Nefiind modificat acest punct al legii şi în scopul întocmirii Registrului de stat al mijloacelor auto-moto de transport, tractoarelor, altor maşini autopropulsate, mecanismelor şi remorcilor, prin Hotărîrea Guvernului nr.561 din 23.10.96, Ministerul Afacerilor Interne, în comun cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, Agenţia Naţională pentru Geodezie, Cartografie şi Cadastru şi Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător, au fost obligaţi să prezinte în termen de 2 luni proiectul Regulamentului cu privire la Registrul de stat al mijloacelor auto-moto de transport, tractoarelor, altor maşini autopropulsate, mecanismelor şi remorcilor, şi proiectul Regulilor de testare tehnică şi ale evidenţei de stat, ceea ce a rămas neexecutat timp de trei ani. Regulamentul şi Regulile menţionate, elaborate de către Ministerul Afacerilor Interne, au fost aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08.11.99 "Cu privire la reorganizarea sistemului informaţional automatizat de căutare "Automobilul" în Registrul de stat al transporturilor şi introducerea testării autovehiculelor şi remorcilor acestora", care pînă la momentul actual a fost supusă unui şir de modificări. Regulile de testare tehnică prevăd verificarea stării tehnice a autovehiculelor şi remorcilor la staţiile de testare, care vor funcţiona ca agenţi economici independenţi, ceea ce contravine legii sus-numite. Astfel, în republică au apărut 2 organe care se ocupă de efectuarea reviziei tehnice: Poliţia Rutieră şi staţiile de testare (cu cerinţe contradictorii). Unele tarife aplicate de staţiile de testare, stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.385 din 29.05.2001, în anumite cazuri depăşesc de 30 de ori tarifele aplicate de Poliţia Rutieră, aprobate prin hotărîrea comună a Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor nr.7/1672-14-04 din 08.08.94. Serviciile Poliţiei Rutiere la efectuarea reviziei tehnices-au condus de Instrucţiunea cu privire la supravegherea tehnică, aprobată prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.131 din 29.07.96, care, ca şi hotărîrea comună sus-menţionată, n-a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, după cum prevedea Legea nr.173-XIII din 06.07.94. Ulterior, prin Hotărîrea Guvernului nr.385 din 29.05.2001, complet a fost modificată Hotărîrea Guvernului nr.1047 din 08.11.99, astfel acordîndu-i-se Poliţiei Rutiere prioritate la efectuarea reviziei tehnice, iar prin anexa nr.4 la hotărîre s-au aprobat Regulile de efectuare a reviziei tehnice. Conform datelor statisticii, pe an ce trece numărul autovehiculelor se majorează. Acest fapt, precum şi achitarea obligatorie a impozitului rutier demonstrează controlul insuficient atît din partea Poliţiei Rutiere, cît şi din partea actualului Departament Tehnologii Informaţionale asupra excluderii din Registrul de stat al mijloacelor auto-moto de transport a autovehiculelor şi remorcilor care demult nu există sau nu funcţionează în republică. La 01.01.2000 numărul total al mijloacelor de transport înregistrate constituia 438,5 mii, inclusiv 76,8 mii - ale persoanelor juridice şi 361,7 mii - ale persoanelor fizice, la 01.01.2001 - corespunzător, 440,6 mii, inclusiv 75,9 mii şi 364,7 mii, iar la 01.08.2001 - respectiv, 452,9 mii, inclusiv 75,5 mii şi 377,5 mii. Din numărul total al mijloacelor de transport ce aparţin persoanelor juridice, în perioada anilor 1999-2001 au trecut revizia tehnică, corespunzător, 32,3 mii, 30,5 mii şi 32,4 mii unităţi de transport, ce constituie, respectiv, 42%, 40,1% şi 42,9%. Cel mai mic indice este înregistrat în judeţele Edineţ - 20,7%, Tighina - 26%, Ungheni - 30%. Iar din numărul total al mijloacelor de transport ce aparţin persoanelor fizice, în a.1999 au trecut revizia tehnică 171,6 mii automobile (69,1% din numărul total înregistrat), 17,3 mii motociclete (17,9%) şi 9836 remorci (57,3%); în a.2000 - 174,1 mii automobile (67,6%), 16,2 mii motociclete (17,8%) şi 11,9 mii remorci (70%); la 01.08.2001 - 130,1 mii automobile (46,5%), 11,0 mii motociclete (13,9%) şi 10,7 mii remorci (55%). Cel mai mic coeficient de efectuare a reviziei tehnice s-a înregistrat în judeţele Cahul - 41,9%, Ungheni - 41,38%, Soroca - 44,6% (faţă de 56,9% - în mediu pe republică). Analiza efectuată denotă că, odată cu majorarea numărului unităţilor de transport pe republică, s-a micşorat numărul unităţilor de transport supuse reviziei tehnice, fapt care influenţează negativ asupra acumulării veniturilor în fondul rutier. Astfel, conform datelor Poliţiei Rutiere, odată cu efectuarea reviziei tehnice, în a.1999 a fost transferată în buget (fondul rutier) taxa de folosire a drumurilor, percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova, în sumă de 25,22 mil.lei şi taxa pentru efectuarea reviziei tehnice în sumă de 1,72 mil.lei, în a.2000 aceste taxe constituind, respectiv, 23,2 mil.lei şi 2,07 mil.lei, iar la 01.11.2001 - corespunzător, 24,2 şi 1,55 mil.lei. Atît serviciile Poliţiei Rutiere, cît şi Inspectoratele fiscale de stat n-au respectat pct.21 al Regulamentului cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier, aprobat pin Hotărîrea Parlamentului nr.893-XIII din 26.06.96. Astfel, nu toate organele Poliţiei Rutiere care au efectuat revizia tehnică a vehiculelor au remis Trezoreriei Ministerului Finanţelor, Inspectoratului fiscal de stat, aflat în zona teritorială a organului Poliţiei Rutiere, Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor registrul sumelor plătite de posesorii acestor vehicule, fapt care a determinat diferenţa dintre datele Poliţiei Rutiere şi cele ale Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, în a.1999 au fost transferate în buget taxa de folosire a drumurilor în sumă de 27,34 mil.lei şi taxa pentru efectuarea reviziei tehnice în sumă de 2,99 mil.lei, în a.2000 - corespunzător, 23,39 mil.lei şi 3,21 mil.lei, iar `la 01.11.2001 - respectiv, 24,41 mil.lei şi2,81 mil.lei. În total în această perioadă, conform datelor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, s-au acumulat în buget de la folosirea drumurilor şi efectuarea reviziei tehnice mijloace financiare în sumă de 84,15 mil.lei, iar potrivit datelor Poliţiei Rutiere - 77,91 mil.lei, cu o diferenţă de 6 24 mil.lei. N-a fost organizată în serviciile Poliţiei Rutiere o evidenţă strictă a ecusoanelor de efectuare a reviziei tehnice, prin ce s-a încălcat art.8 şi 15 din Legea contabilităţii, fapt care a avut o influenţă negativă asupra majorării veniturilor bugetare. Serviciile Poliţiei Rutiere din teritoriu nu prezentau DPR (distribuitor) registrele sumelor plătite de posesorii autovehiculelor, limitîndu-se doar la informaţia generală privind folosirea ecusoanelor. În unele cazuri au fost comandate mai multe ecusoane decît erau necesare. Astfel, în a.1999, din 400000 de ecusoane primite la 01.07.2000 au fost folosite 236232, nimicite conform actului din 28.11.2000 - 90000, iar nefolosite - 2131. Cît priveşte 71637 de ecusoane, DPR nu dispune de nici o informaţie. Suplimentar la cele 250000 de ecusoane primite de la firma producătoare "Financial Papers" S.A. (trecute la cheltuieli în noiembrie 2000 conform registrului de distribuire), DPR a mai primit 29500, fără a dispune de documentele de primire, care, fiind distribuite organelor Poliţiei Rutiere din teritoriu n-au fost luate la evidenţă în DPR. La momentul actual sînt înregistrate ca nefolosite 13300 ecusoane. Dacă cheltuielile de confecţionare a ecusoanelor pentru anii precedenţi au fost suportate de către Ministerul Afacerilor Interne, atunci pentru a.2001 - de către "QBE Asito" S.A., care pentru 100,0 mii de ecusoane a achitat 18,6 mii lei din contul mijloacelor destinate DPR pentru serviciile de reclamă. În a.1999 DPR a admis supracheltuieli faţă de devizul aprobat în sumă de 25,3 mii lei, în a.2000 - de 22,8 mii lei. În 9 luni ale a.2001 s-au efectuat cheltuieli pentru achitarea serviciilor editoriale (neprevăzute în devizul de cheltuieli) din contul mijloacelor prevăzute la alte articole. La momentul actual DPR n-a perceput de la Î.I. "Ladiz Ianuşchevici" datoria debitoare în sumă totală de 39,3 mii lei, din care 25,3 mii lei - transferaţi în luna decembrie 1995 pentru achitarea serviciilor de confecţionare a ecusoanelor de efectuare a reviziei tehnice. Contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.294 din 17.03.98 "Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.406-II din 23.12.97", la DPR nu s-au respectat pe deplin cerinţele privind întocmirea documentelor de însoţire la eliberarea formularelor cu regim special. Astfel, în unele facturi de expediţie n-au fost specificate numerele şi seria tichetelor eliberate, cantitatea indicată fiind mai mică comparativ cu numerele înregistrate. În perioada supusă controlului DPR a contribuit la asigurarea unităţilor de transport ale cetăţenilor de către firmele de asigurare "Carat", "Asito-Trafic", "Protect-Impex", obţinînd venituri de mijloace speciale în sumă de 137,7 mii lei. În timp ce DPR, prin Regulamentul propriu, era obligată să ia sub control instalarea şi exploatarea mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere, prin decizia Primăriei mun.Chişinău, efectuarea lucrărilor de construcţie, reglare şi exploatare a mijloacelor tehnice şi sistemelor automatizate de reglare a circulaţiei rutiere au fost încredinţate S.R.L. "Semafor-Service". Activînd din 14 septembrie 1993, în perioada a.1999-2001 firma menţionată a îndeplinit la comanda Primăriei mun.Chişinău lucrări de întreţinere a sistemelor de reglare în sumă totală de 3351,4 mii lei şi de construcţie a acestora - de 1351,0 mii lei, folosind proprietatea municipală transmisă firmei în arendă. În afară de lucrările de reglare, firma, fără a achita plata pentru arenda terenului din preajma clădirii Serviciului Poliţiei Rutiere pe mun.Chişinău, păstra, în baza contractelor încheiate cu Poliţia Rutieră, mijloacele de transport reţinute de ultima pentru o plată de 18 lei fiecare unitate de transport. Posesorii acestor unităţi achită firmei 0,5 - 2 lei pentru o oră. Astfel, în anii 1999-2001 firma a acumulat 274,0 mii lei. La momentul actual datoria Primăriei mun.Chişinău faţă de firmă constituie suma de 1499,1 mii lei. La rîndul său, firma a format o datorie faţă de buget în sumă de 760,1 mii lei şi faţă de Fondul Social în sumă de 545,0 mii lei. Prin Hotărîrea Guvernului nr.219 din 11.04.96, MAI a fost autorizat să fondeze, în baza fostului sector specializat de montare şi exploatare a Inspectoratului de Stat Auto al MAI, o întreprindere de stat republicană, cu autonomie financiar-economică, învestită cu dreptul de a desfăşura activitate comercială şi de producţie în domeniul montării, exploatării şi perfecţionării mijloacelor tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere. O astfel de întreprindere nu activează în acest domeniu nici la momentul actual. Analogic, funcţiile de montare, întreţinere, deservire şi reparaţie a semnelor rutiere, grilajului de protecţie a pietonilor, precum şi de marcare a străzilor sînt atribuite S.R.L. "Traficservice". Nu în toate cazurile atît Primăria mun.Chişinău, cît şi firmele menţionate reacţionau pozitiv la adresările Poliţiei Rutiere în ce priveşte instalarea şi reparaţia mijloacelor de reglare a circulaţiei rutiere. Astfel, în a.2000 n-au fost executate 185 de cereri ale Poliţiei Rutiere, nefiind instalate 67 de indicatoare rutiere, iar în a.2001 - 63. Toate acestea au dus, pe de o parte, la creşterea numărului accidentelor rutiere, inclusiv în mun.Chişinău, din cauza lipsei marcajului rutier - 49, lipsei indicatoarelor rutiere - 14, lipsei turnichetelor pietonale - 12, defectării semafoarelor - 5. Încălcînd Legea contabilităţii, atît Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău, cît şi firma "Semafor-Service" n-au reflectat în evidenţa contabilă datoria faţă de Poliţia Rutieră la parcarea unităţilor de transport în sumă de 27,9 mii lei (inclusiv formată în a.1999 - 6,6 mii lei, în a.2000 - 13,03 mii lei, în a.2001 - 8,3 mii lei), care a fost achitată abia la momentul controlului. Contrar pct.21 din Regulamentul cu privire la constituirea şi utilizarea fondului rutier, Biroul Poliţiei Rutiere Cahul n-a ţinut registrul de evidenţă a vehiculelor şi sumelor taxelor achitate de către posesorii transportului auto. Controlul selectiv efectuat în judeţul Cahul a stabilit 23 de cazuri cînd colaboratorii Poliţiei Rutiere (posesori de autovehicule) n-au trecut revizia tehnică şi, respectiv, n-au achitat în buget taxa de folosire a drumurilor în sumă de circa 1,5 mii lei. Tot în acest judeţ, la 43 de persoane nemotivat s-au acordat înlesniri la efectuarea reviziei tehnice, ca urmare netransferîndu-se în buget taxa pentru folosirea drumurilor în sumă totală de 4,96 mii lei, iar la 62 de persoane înlesnirile s-au acordat conform certificatelor de invaliditate neînregistrate în modul stabilit de legislaţie, în consecinţă neachitîndu-se în buget taxa în sumă de 3,4 mii lei. La efectuarea reviziei tehnice unii posesori de autovehicule au prezentat Poliţiei Rutiere chitanţa de plată a taxei diminuate de folosire a drumurilor, prin ce au încălcat art.34 (1) din Legea bugetului pe a.2000 nr.918-XIV din 11.04.2000. Drept rezultat, n-a fost transferată în buget suma de 5,45 mii lei, inclusiv jud.Tighina - 0,5 mii lei. Unor inspectori ai Poliţiei Rutiere care n-au restituit în contabilitate peste 53 de procese-verbale (primite în anii 1999-2000) le-au fost eliberate altele noi. Unii colaboratori ai Poliţiei Rutiere din judeţul Chişinău n-au restituit contabilităţii 630 de tichete în sumă de11,3 mii lei, care n-a fost achitată în buget. În contabilitatea comisariatului din acest judeţ s-a stabilit lipsa a 100 de tichete, astfel nefiind confirmată suma achitată în casă de numai 691 lei. În judeţul Lăpuşna 16 colaboratori ai Poliţiei Rutiere n-au restituit 1024 chitanţe în sumă de 18432 lei, inclusiv 7 colaboratori concediaţi n-au achitat 431 de chitanţe în sumă de 7758 lei. În acest judeţ n-au fost respectate Normele de efectuare a operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.764 din 25.11.92. Astfel, amenzile în sumă de 5,01 mii lei, percepute conform chitanţei în lunile ianuarie-septembrie 2001 şi încasate, au fost luate la evidenţă în timpul controlului (noiembrie 2001). Încălcînd art.292 (alin.4) CCA, Inspectoratul de poliţie pe judeţul Lăpuşna foloseşte în circuitul său suma amenzilor achitate în casă în mărime de 13,08 mii lei. Nerespectîndu-se Legea contabilităţii la contabilizarea decontărilor pentru arenda încăperii, cheltuielile efective s-au diminuat cu 18,6 mii lei, iar suma de 13,07 mii lei, acordată de către Compania de asigurări "Carat", n-a fost reflectată în evidenţa contabilă. Contrar Legii bugetului pe a.2001, prin contractul încheiat între Consiliul judeţean Lăpuşna, Uniunea conducătorilor auto şi Inspectoratul de poliţie, s-a dublat taxa pentru efectuarea reviziei tehnice, astfel acumulîndu-se mijloace speciale în sumă de 4,5 mii lei. Încălcînd Legea contabilităţii, Inspectoratul de poliţie pe judeţul Bălţi n-a reflectat în evidenţa contabilă sediul Poliţiei Rutiere cu suprafaţa totală de 1258,3 m2. Totodată, Inspectoratul a suportat cheltuielile comunale ale unor arendaşi amplasaţi în această clădire (Compania de asigurări "Carat", BCA "Banca de economii", S.R.L. "Cand & Impex") în sumă de 2,4 mii lei şi ale Departamentului Tehnologii Informaţionale - în sumă de 41,1 mii lei. Mai mult decît atît, Compania de asigurări "Carat" n-a îndeplinit nici condiţiile contractului încheiat cu Inspectoratul la 11.12.99, care prevedea plata pentru reclamă în mărime de 10 la sută din suma asigurării, n-a achitat plata pentru arendă, care la momentul actual constituie 3,1 mii lei. La Biroul Poliţiei Rutiere Edineţ a fost depistată lipsa a 27 de ecusoane, înscrise pe numele fostului şef al Poliţiei Rutiere dl E.Vislotschi. Tot în acest judeţ s-a depistat lipsa unui automobil VAZ-2107 (anul fabricării - 1995) în valoare de 34,0 mii lei. Nerespectîndu-se Hotărîrea Guvernului nr.521 din 19.07.94 "Cu privire la prestarea serviciilor cu plată de către Poliţia Rutieră şi Serviciul înmatriculare a transportului şi calificare a conducătorilor auto al Departamentului evidenţă şi documentare a populaţiei al MAI" (cu modificările operate în Hotărîrea nr.575 din 24.06.97), mijloacele băneşti obţinute de la prestarea serviciilor cu plată n-au fost transferate la conturile speciale ale Direcţiei Poliţiei Rutiere şi Departamentului informaţii şi documentare a populaţiei ale MAI, dar în majoritate se folosesc pentru necesităţile proprii ale Inspectoratelor de poliţie. Astfel, numai pe mun.Chişinău suma serviciilor acordate cu plată de către Poliţia Rutieră în a.2000 au constituit 132,9 mii lei, în a.2001 - 177,5 mii lei, acestea acumulîndu-se pe contul Inspectoratului de poliţie pe mun.Chişinău, din care s-au folosit pentru întreţinerea şi dezvoltarea bazei tehnico-materiale a Poliţiei Rutiere numai 84,0 mii lei în a.2000 şi 132,2 mii lei în a.2001. Înscrierile necesare în fişele de evidenţă a unităţilor de transport privind revizia tehnică la Birourile Poliţiei Rutiere Ungheni şi Nisporeni sînt efectuate parţial. La Biroul Poliţiei Rutiere Călăraşi chitanţele de plată pe perioada a.2000 totalmente lipsesc. Toate acestea fac imposibilă efectuarea controlului asupra acumulării veniturilor bugetare de la o astfel de activitate. În judeţul Ungheni locurile de parcare sînt utilizate în majoritate de către organizaţia obştească Uniunea conducătorilor Auto, care nu achită plata pentru arenda pămîntului. Astfel, această organizaţie a obţinut pe parcursul a 9 luni ale a.2001 un venit de 101,9 mii lei şi un profit de 15,8 mii lei, fără a achita Primăriei or.Ungeni arenda, care pentru anii 1999-2001 a constituit 8,8 mii lei. În judeţul Orhei controlul a depistat 105 cazuri de anulare a amenzilor şi de aplicare a sancţiunilor prin avertisment, deşi procesele-verbale au fost întocmite în baza articolelor care prevăd numai amenda. În unele sectoare ale Poliţiei Rutiere mijloacele de măsurare nu corespund numerelor înregistrate în evidenţa contabilă, nu toate dispun de certificatele de confirmare ale Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică (sectoarele Anenii-Noi, Străşeni, Ialoveni etc.). Controlul a depistat şi alte încălcări şi neajunsuri, reflectate în actele de control, care, împreună cu cele menţionate, sînt o consecinţă a nerespectării de către fosta conducere a Direcţiei Poliţiei Rutiere şi serviciilor respective din teritoriu a legislaţiei şi actelor normative în vigoare; nerespectării principiilor de economicitate; imperfecţiunii unor articole din Codul cu privire la contravenţiile administrative privind eficienţa aplicării (şi perceperea) sancţiunilor administrative faţă de contravenienţi, reieşind din nivelul scăzut de instruire, examinare şi calificare a conducătorilor auto, precum şi din nivelul de comportare a contravenienţilor la aplicarea amenzilor (numai prin întocmirea proceselor-verbale); lipsei unui serviciu sociologic menit să testeze oficial atît conducătorii auto, cît şi colaboratorii Poliţiei Rutiere, serviciilor de exploatare şi deservire a mijloacelor tehnice de reglare a circulaţiei rutiere; lipsei mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat şi bugetele locale şi acumulării insuficiente de mijloace speciale de la acordarea serviciilor cu plată la înzestrarea Poliţiei Rutiere cu mijloace tehnice care ar corespunde standardelor internaţionale; activităţii insuficiente din partea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor şi a organelor administraţiei publice locale privind lucrările de reconstrucţie a drumurilor, instalaţiilor rutiere şi a altor construcţii; inexistenţei unui centru de studiere a cazurilor de accidente rutiere cu consecinţe grave şi a modului de aplicare a sancţiunilor faţă de contravenienţi, aşadar, şi a unui organ coordonator la promovarea şi dirijarea politicii statale în domeniul securităţii circulaţiei rutiere. Curtea de Conturi, ţinînd cont de încălcările şi neajunsurile depistate şi în baza art.18, 25 şi 26 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94, hotărăşte: 1. Se menţionează activitatea insuficientă în anii 1999-2001 a Direcţiei Poliţiei Rutiere, serviciilor Poliţiei Rutiere judeţene şi de sector privind acumularea veniturilor bugetare de la aplicarea amenzilor şi efectuarea reviziei tehnice. 2. Se cere de la Ministerul Afacerilor Interne: - elaborarea, în comun cu Ministerul Finanţelor, a mecanismului de evidenţă şi control asupra acumulării veniturilor de la aplicarea amenzilor, efectuarea reviziei tehnice şi acordarea serviciilor cu plată de către Direcţia Poliţiei Rutiere şi Birourile Poliţiei Rutiere; - reexaminarea eficacităţii activităţii Poliţiei Rutiere în cadrul comisariatelor de poliţie; - stabilirea metodei optime atît pentru stat, cît şi pentru contravenienţi de aplicare a amenzilor; - aducerea în conformitate cu legislaţia în vigoare a actelor sale normative, de care se conduc în activitatea lor serviciile Poliţiei Rutiere; - elaborarea şi aprobarea devizelor de cheltuieli pentru întreţinerea serviciilor Poliţiei Rutiere din mijloacele bugetului de stat. 3. Se cere de la Ministerul Finanţelor efectuarea unui control total privind relaţiile Poliţiei Rutiere cu bugetul de stat. 4. Se propune Guvernului Republicii Moldova: - să includă în registrul documentelor de strictă evidenţă procesele-verbale de aplicare a amenzii şi ecusoanele de efectuare a reviziei tehnice şi să pună în sarcina Ministerului Afacerilor Interne ţinerea evidenţei şi efectuarea controlului necesar asupra utilizării acestora; - să revizuiască lista serviciilor prestate cu plată şi aplicarea taxei la acestea, ţinînd cont de redistribuirea funcţiilor între Poliţia Rutieră şi Departamentul Tehnologii Informaţionale; - să intervină cu o iniţiativă legislativă către Parlamentul Republicii Moldova privind restabilirea în Codul cu privire la contravenţiile administrative a prevederilor art.251 şi 244, existente pînă la modificările operate la 17.08.2001, care pe parcursul ultimului an au influenţat negativ asupra perceperii amenzilor prin întocmirea proceselor-verbale, fără retragerea permiselor de conducere şi revizuirea normelor de aplicare a amenzilor numai prin întocmirea proceselor-verbale; - să instituie un organ coordonator la promovarea şi dirijarea politicii statale în domeniul securităţii circulaţiei rutiere, aşadar, şi un serviciu sociologic pentru testarea oficială atît a conducătorilor auto, cît şi a colaboratorilor Poliţiei Rutiere, Serviciului de exploatare şi deservire a mijloacelor tehnice de reglare a circulaţiei rutiere. 5. Se cere de la Direcţia Poliţiei Rutiere (dl A.Şumleanschi): - tragerea la răspunderea stabilită de lege a persoanelor vinovate atît din cadrul Direcţiei Poliţiei Rutiere, cît şi al serviciilor Poliţiei Rutiere din teritoriu pentru comiterea încălcărilor; - examinarea materialelor de control al tuturor serviciilor Poliţiei Rutiere şi luarea măsurilor de lichidare a neajunsurilor şi încălcărilor depistate; - să stabilească şi să efectueze, în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Departamentul Tehnologii Informaţionale, inventarierea tuturor unităţilor de transport pentru stabilirea realităţii achitărilor în buget în urma efectuării reviziei tehnice; - să organizeze o evidenţă mai strictă a păstrării documentelor de aplicare a amenzilor şi achitare a impozitelor şi taxei la efectuarea reviziei tehnice, precum şi controlul asupra lor; - să efectueze, în comun cu Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău, o cercetare din oficiu şi să verifice decontările cu firma "Financial Papers" S.A., pentru a stabili provenienţa a 29,5 mii de ecusoane ale reviziei tehnice. 6. Se cere de la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ţinerea evidenţei stricte şi efectuarea controlului respectiv pentru asigurarea integrităţii veniturilor bugetare acumulate de la activitatea serviciilor Poliţiei Rutiere, inclusiv a sumei de 369,9 mii lei. 7. Se informează Ministerul Justiţiei despre neexpedierea de către instanţele judecătoreşti, conform prevederilor art.270 (alin.2) din Codul cu privire la contravenţiile administrative, a copiilor deciziilor organelor Poliţiei Rutiere care au întocmit procese-verbale cu privire la contravenţiile administrative, pentru posibilă luare de măsuri. 8. Se cere de la Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău: - să efectueze o cercetare din oficiu a cazului lipsei de mijloace băneşti în sumă de 56,8 mii lei, aplicînd sancţiuni faţă de persoanele cu funcţii de răspundere, şi să întreprindă măsuri de restabilire completă a acesteia; - să ia act că în timpul controlului dna V.Todorescu a restabilit în casa Inspectoratului lipsa mijloacelor băneşti în sumă de 10,1 mii lei; - să transfere în buget suma de 369,9 mii lei, încasată în urma perceperii amenzilor pe parcursul a.1999-2001. 9. Se cere de la Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor amenajarea indicatoarelor rutiere în corespundere cu normele tehnice de dirijare a circulaţiei rutiere. 10. Se ia act că rezultatele controlului asupra activităţii serviciilor Poliţiei Rutiere judeţene au fost examinate de către camerele teritoriale ale Curţii de Conturi, cu luarea deciziilor corespunzătoare. 11. Despre îndeplinirea pct.2, 3, 4, 5, 6, 8, 9 ale prezentei hotărîri Curtea de Conturi va fi informată în termen de o lună. 12. Prezenta hotărîre este obligatorie pentru executare. PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile PENTELEI Chişinău, 28 februarie 2002. Nr. 19.