Hotărîre nr.2 din 29.01.2015 cu privire la Raportul auditului "Generează impact economic şi social alocarea fondurilor publice pentru învăţămîntul secundar profesional?"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la  Raportul auditului  “Generează  impact  economic şi social

alocarea fondurilor publice pentru învăţămîntul secundar profesional?”

nr. 2  din  29.01.2015

 (în vigoare 06.03.2015) 

Monitorul Oficial nr. 52-57 art. 6 din 06.03.2015

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dnei Maia Sandu, ministru al educaţiei; dnei Loretta Handrabura, viceministru al educaţiei; dlui Sergiu Sainciuc, viceministru al muncii, protecţiei sociale şi familiei; dlui Ion Holban, director al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă; dlui Vitalie Valcov, director general adjunct al Biroului Naţional de Statistică; dnei Angela Sîrbu, şef al Direcţiei generale economie, patrimoniu şi finanţe a Ministerului Educaţiei; dlui Silviu Gîncu, şef al Direcţiei învăţămînt secundar profesional şi mediu de specialitate a Ministerului Educaţiei; dnei Svetlana Borţoi, şef al Direcţiei finanţele în învăţămînt, cultură şi ştiinţă a Ministerului Finanţelor; dlui Vladimir Zaporojan, directorul ŞP nr.1 din mun. Bălţi; dlui Tudor Tihon, directorul ŞP din or. Călăraşi; dlui Vasile Iapără, directorul ŞP din or. Criuleni; dlui Iurie Raşculiov, directorul ŞP nr.3 din mun. Chişinău; dnei Ecaterina Arefti, directorul ŞP din or. Drochia; dnei Ludmila Petruşan, directorul ŞP din or. Hînceşti; dlui Dumitru Lupei, directorul ŞP din or. Nisporeni; dlui Nicolae Blîndu, directorul ŞP din or. Ocniţa; dlui Ivan Luţa, directorul ŞP din or. Soroca, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului “Generează impact economic şi social alocarea fondurilor publice pentru învăţămîntul secundar profesional?”.

_____________________

¹M.O., nr.237-240/864 din 31.12.2008.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28, art.30 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2014 şi 2015², avînd drept scop evaluarea gestionării resurselor financiare prin prisma raportării alocaţiilor destinate învăţămîntului secundar profesional la criteriul de cost-eficienţă şi la impactul scontat.

_____________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014”, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 ,,Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015”.

Auditul a fost efectuat conform Standardelor Internaţionale de Audit³ şi manualelor adiţionale, abordarea fiind bazată pe verificarea relevanţei şi plenitudinii cadrului de reguli şi proceduri aferente managementului instituţional şi financiar aplicat în domeniu.

_____________________

³Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

Auditul a cuprins activităţile operaţionale ale entităţilor auditate, în scopul evaluării impactului socioeconomic rezultat din funcţionarea sistemului de învăţămînt respectiv, identificării carenţelor şi formulării soluţiilor de rigoare.

Astfel, probele de audit au fost acumulate în cadrul Ministerului Educaţiei şi 30 de instituţii de profil, cu analiza informaţiilor prezentate la acest subiect de către Ministerele Finanţelor, Economiei, Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Biroul Naţional de Statistică.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Domeniul educaţional per ansamblu şi învăţămîntul secundar profesional în particular, din considerente obiective şi subiective, nu întrunesc suficientă rigoare şi determinare pentru a răspunde adecvat provocărilor interne şi externe, respectiv, rămîn o verigă vulnerabilă în contextul modernizării societăţii. Acest fapt este evidenţiat şi în Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic 2013-2020⁴. De menţionat, în acest sens, că în perioada 2013-2014 Ministerul Educaţiei şi alte autorităţi publice centrale au acordat o importanţă primordială reformării învăţămîntului profesional, corelării ofertei educaţionale cu cererea pieţei forţei de muncă. În acelaşi timp, auditul a constatat că implementarea reformelor în domeniul vizat se află de-abia în faza incipientă, oferta educaţională fiind una necompetitivă, respectiv, nu satisface exigenţele mediului de afaceri. Unul dintre principalele impedimente la plasarea absolvenţilor în cîmpul muncii reprezintă decalajul evident dintre nivelul de pregătire, mai cu seamă, deficitul de abilităţi tehnice aferente proceselor tehnologice moderne, şi cerinţele angajatorului. Astfel, sistemul naţional de formare profesională este conservator şi rigid la schimbările structurale, calitatea studiilor fiind una contraindicată şi nepotrivită aspiraţiilor de modernizare.

_____________________

⁴Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.97 din 01.02.2013.

Pornind de la aspectele evaluate, auditul public extern a cuantificat multiple probleme de sistem ale domeniului în cauză, nerestructurarea/neredimensionarea căruia generează/amplifică fenomenele de risipă de resurse, de necompetitivitate şi contra-performanţă în dezvoltarea social-economică per ansamblu.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului “Generează impact economic şi social alocarea fondurilor publice pentru învăţămîntul secundar profesional?”, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit nominalizat în pct.1 se remit:

2.1. instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, pentru conformare, şi se cere implementarea punctuală a măsurilor de remediere a deficienţelor elucidate în Raportul de audit;

2.2. Ministerului Educaţiei, pentru conformare, şi se cere fără echivoc:

- reformarea sistemului secundar profesional per ansamblu, inclusiv prin reactualizarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor), redimensionarea ciclului de studii şi contingentului de elevi;

- implementarea standardelor de calitate în învăţămîntul vocaţional/tehnic;

- stabilirea indicatorilor de performanţă pentru instituţiile de învăţămînt din subordine, monitorizînd în permanenţă îndeplinirea acestora;

- de comun cu Ministerul Economiei şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, evaluarea/ monitorizarea/ determinarea necesităţilor pieţei forţei de muncă, corelînd astfel indicii aferenţi pregătirii cadrelor;

- aprobarea regulamentară a tarifelor la serviciile educaţionale acordate de instituţiile de învăţămînt secundar profesional;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru informare şi luare de atitudine, şi se cere aprobarea:

- metodologiei privind stabilirea chiriei pentru persoanele terţe cazate în căminele pentru elevi;

- cadrului normativ-metodologic în materie de raportare separată a veniturilor şi cheltuielilor aferente atelierelor de producţie (gospodăriilor didactice) ale instituţiilor de profil şi cazării altor persoane în căminele pentru elevi;

2.4. Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, pentru informare şi luare de atitudine, şi se cere:

- asigurarea neîntîrziată a procesului de aprobare a standardelor ocupaţionale;

- de comun cu Ministerul Educaţiei, revizuirea sistemului de salarizare în instituţiile de învăţămînt;

- corelarea cadrului normativ privind indemnizaţiile pentru alimentaţie acordate copiilor orfani şi aflaţi sub tutelă şi curatelă, precum şi alimentaţia elevilor din instituţiile de învăţămînt secundar profesional;

- de comun cu Biroul Naţional de Statistică, evaluarea situaţiei forţei de muncă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, precum şi corespunderii activităţilor desfăşurate de personalul angajat cu studiile efectuate;

2.5. Ministerului Economiei, pentru informare şi luare de atitudine, şi se recomandă, de comun cu Ministerul Educaţiei şi patronatele, elaborarea unui cadru de parteneriat public-privat aferent practicilor de producţie, angajării şi reciclării absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt profesional;

2.6. Biroului Naţional de Statistică şi se cere, de comun cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Economiei, revizuirea conţinutului dărilor de seamă statistice aferente unui cadru de raportări concludente privind evoluţia forţei de muncă, inclusiv cererea şi oferta;

2.7. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi examinare, după caz, a raportului Ministerului Educaţiei privind impactul socioeconomic al învăţămîntului profesional;

2.8. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, pentru informare.

3. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1-2.6 din prezenta Hotărîre, se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepţia subpunctelor nr.2.2-2.5 din prezenta Hotărîre, pentru a căror executare/implementare se stabileşte termenul de 18 luni, cu informarea semestrială privind măsurile întreprinse.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat:

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.2 din 29 ianuarie 2015

RAPORTUL

auditului “Generează impact economic şi social alocarea fondurilor publice

pentru învăţămîntul secundar profesional?”

LISTA ABREVIERILOR

I. SUMARUL REZULTATELOR

Competitivitatea economică a unei ţări, într-o măsură semnificativă, depinde şi de modul de pregătire al forţei de muncă, respectiv, de calitatea sistemului naţional de educaţie şi formare profesională. Învăţămîntul propriu-zis reprezintă fundamentul dezvoltării umane şi forţa motrice a unei societăţi prospere. Pornind de la acest deziderat, Curtea de Conturi a iniţiat auditul “Generează impact economic şi social alocarea fondurilor publice pentru învăţămîntul secundar profesional?” pentru a constata relevanţa cadrului instituţional în domeniul dat, respectiv, pentru a evalua impactul socioeconomic adiţional şi a evidenţia posibilele slăbiciuni, dar şi soluţiile aferente de remediere.

Scopul misiunii de audit a constat în evaluarea gestionării resurselor financiare, verificarea relevanţei raportării deciziilor instituţionale la criteriile prestabilite de cost-eficienţă şi impact în domeniul învăţămîntului secundar profesional (în continuare – profesional).

Prezenta misiune de audit a fost realizată în cadrul ME şi a 30 de instituţii, fiind analizate informaţiile prezentate la acest subiect de Ministerele Finanţelor, Economiei, Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Biroul Naţional de Statistică.

Cu toate că în perioada 2013-2014 ME a demarat un proces autentic de reforme instituţionale în domeniul gestionat, inclusiv în învăţămîntul profesional, auditul public extern atestă un cumul de factori (încetăţeniţi) generatori de carenţe şi dezechilibre.

Evaluările efectuate de echipa de audit au relevat multiple deficienţe în materie de neajustare a ofertei educaţionale la cererea pieţei muncii, resursele financiare alocate nefiind orientate spre rezultate şi impact. Ca urmare a acţiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe care au generat impedimente semnificative aferente principiilor de eficienţă şi eficacitate, respectiv, resursele alocate nu au contribuit la realizarea unor obiective măsurabile.

Astfel,

• în prezent lipseşte o evaluare complexă şi calitativă a situaţiei forţei de muncă per specialităţi, în consecinţă există un decalaj între cererea angajatorilor şi ofertele reţelei de şcoli profesionale;

• evaluarea necesarului forţei de muncă pentru economia naţională este incompletă/parţială, nu reflectă situaţia reală, nu corespunde evoluţiilor economice pe termen scurt şi mediu;

• planurile de înmatriculare nu ţin cont de prezenţa unei supra-oferte pe piaţa muncii;

• urmărirea traseului profesional al absolvenţilor IÎSP (angajarea în cîmpul muncii, continuarea studiilor, şomajul, migrarea peste hotare etc.) este un proces absent;

• nu au fost elaborate şi aprobate toate standardele ocupaţionale şi curriculumurile aferente, ca urmare lipsind criteriile de evaluare a calităţii studiilor în învăţămîntul profesional;

• procesul de educaţie profesională şi generală, fiind unul neracordat la resursele disponibile, amplifică fenomenul de risipă a banului public, respectiv, nu întruneşte rigorile aferente unor rezultate măsurabile raportate la cost-eficienţă şi instruire calitativă; ME nu a întreprins acţiuni punctuale pentru evaluarea standardelor de cost, implicit, pentru determinarea bugetului curent şi, după caz, a celui de dezvoltare a învăţămîntului profesional;

• ME nu a stabilit indicatori de performanţă IÎSP, precum şi nu a urmărit modul şi eficienţa utilizării de către acestea a resurselor financiare alocate şi a patrimoniului administrat;

• mijloacele financiare alocate, precum şi patrimoniul instituţiilor de profil au fost utilizate neregulamentar, în mod neeconomicos şi ineficient.

Raportul de audit denotă că mijloacele financiare alocate sînt destinate preponderent la întreţinerea unei reţele de instituţii care din inerţie pregăteşte specialişti pentru profesii nesolicitate de mediul de afaceri, inclusiv din cauza abilităţilor profesionale necorespunzătoare. Această situaţie este condiţionată de lipsa unor standarde de calitate în învăţămîntul profesional şi a unor proceduri credibile de evaluare a calităţii serviciilor educaţionale.

În vederea remedierii stării de lucruri constatate de audit în prezentul Raport, autorităţilor de resort le-au fost recomandate anumite soluţii adiţionale, care, în opinia misiunii de audit, vor contribui atît la afirmarea principiilor de gestiune regulamentară, cît şi la conştientizarea relevanţei racordării managementului financiar la principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

II. INFORMAŢIE GENERALĂ

Educaţia constituie factorul de bază în crearea şi transmiterea de noi cunoştinţe şi valori culturale general-umane, în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană durabilă şi edificarea unei societăţi bazate pe cunoaştere. Calitatea educaţiei determină, în mare măsură, calitatea vieţii şi creează oportunităţi pentru realizarea capacităţilor fiecărui cetăţean.

Capitalul uman este una dintre puţinele resurse care poate oferi Republicii Moldova un avantaj comparativ. Forţa de muncă cu abilităţi şi competenţe necesare pentru o mai mare valoare adăugată şi o economie mai sofisticată va extinde abilitatea antreprenorială de a concura şi valorifica o gamă mai largă de oportunităţi de afaceri. În acest sens, dotarea forţei de muncă cu cunoştinţe şi abilităţi de valorificare a tehnologiilor aferente producerii de bunuri şi servicii competitive pe pieţele internaţionale are o mare importanţă. Totodată, educaţia şi formarea profesională reprezintă factorul-cheie al competitivităţii naţionale.

Avansarea Republicii Moldova în clasamentul competitivităţii internaţionale în perioada 2010-2013 de pe locul 94 pe locul 87 nu reprezintă o evoluţie determinată de capitalul uman. În perioada de referinţă rezultatele dezvoltării umane au cunoscut un trend descendent, fapt ce denotă un cumul de factori (ameninţări şi riscuri) ce influenţează (ne) sustenabilitatea şi (ne) competitivitatea economică/comercială/ financiară. Diminuarea calităţii educaţiei este cumulată cu declinul demografic şi exodul forţei de muncă şi a talentelor. Astfel, pînă în anul 2050 în ansamblu pe ţară se aşteaptă o scădere cu 25% a forţei de muncă. Investiţia în educaţia de calitate nu poate fi abordată doar prin prisma mijloacelor alocate, deoarece bugetul educaţional nu este decît unul dintre factorii din ecuaţia care transformă cunoştinţele în creştere economică¹.

_____________________

¹Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.4 din 14.01.2014.

Semnificativ este şi faptul că în pofida eforturilor de susţinere considerabilă a alocaţiilor per ansamblu pentru educaţie (9,2% în raport cu PIB-ul, media europeană fiind de 5,5% din PIB), impactul economic şi social de rigoare este unul irelevant.

Mediul de afaceri din Republica Moldova, mai cu seamă subiecţii-exportatori, semnalează calitatea subperformantă a studiilor candidaţilor la locurile de muncă disponibile şi insuficienţa calificării acestora. Astfel, lipsa forţei de muncă calificate este menţionată de 85% dintre întreprinderi². Unităţile economice se confruntă cel mai des cu decalajul semnificativ dintre necesităţile lor şi abilităţile profesionale ale absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt vocaţional-tehnic. Calitatea redusă a programelor educaţionale determină adaptabilitatea neconformă a tinerilor muncitori în mediul de afaceri. Acest fapt deseori condiţionează fluctuaţia sporită de personal: pe de o parte angajatul este nemulţumit că nu poate să facă faţă cerinţelor impuse, pe de altă parte, angajatorul nu beneficiază de randamentul scontat din partea resurselor umane.

_____________________

²“Relaţiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor”. Studiu realizat de PNUD şi Guvernul Belgiei.

O radiografie absolut necorespunzătoare a indicilor privind calitatea educaţiei, inclusiv a celei profesionale, se conţinea în Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova, aprobată prin HG nr.4 din 14.01.2014.

Astfel, slăbiciunile instituţionale, carenţele şi constrîngerile cu care se confruntă republica astăzi, reflectate în rapoartele instituţiilor internaţionale de resort, atestă:

- calitatea redusă a sistemului educaţional (GIC 2012/2013, locul 103/144 de ţări, declasare cu 7 poziţii comparativ cu anul 2010/2011);

- irelevanţa studiilor: proiectarea conţinutului în funcţie de capacitatea şi interesele ofertei, dar nu a cererii pentru educaţie şi ocupare (neconcordanţa între cererea şi oferta de competenţe);

- incapacitatea de a anticipa/reacţiona imediat la provocările/evoluţia pieţei şi la dezechilibrele structurale privind specialităţile solicitate;

- neadaptabilitatea şcolilor/cursurilor în materie de management (GIC 2012/2013, locul 121/144 de ţări);

- competenţe şi abilităţi necorespunzătoare privind tehnologiile şi tehnicile avansate de comunicare, de cultură antreprenorială, managerială şi financiară, cunoaşterea slabă a limbilor moderne;

- experienţă neadecvată în materie de curriculumuri orientate spre competenţe competitive;

- absenţa unui mecanism eficient de consultare cu actorii pieţei muncii şi de avizare a programelor de formare profesională la toate nivelurile sistemului;

- impactul insuficient al educaţiei şi ştiinţei asupra creşterii economice şi bunăstării;

- deficitul de spirit antreprenorial în cadrul IÎSP, precum şi al unor clustere constituite de agenţii economici şi instituţiile de învăţămînt din acelaşi domeniu;

- criza morală şi etică din sistemul educaţional. Pe parcursul ultimilor decenii prestigiul profesiei de pedagog a înregistrat un trend de erodare continuă, ceea ce a şi determinat un deficit acut de cadre, în special tinere;

- sistemul ineficient de evaluare şi stimulare a cadrelor didactice pentru inovaţii şi performanţe didactice, ştiinţifice, tehnologice;

- sistemul ineficient de formare continuă a cadrelor didactice din învăţămîntul profesional de toate nivelurile (GIC 2012/2013, locul 122/144 de ţări);

- prezenţa unei reţele de instituţii folosite ineficient şi infrastructura educaţională uzată fizic şi moral/nonconformă noilor obiective educaţionale;

- reţeaua subdezvoltată a serviciilor pentru formarea continuă specifică diverselor sectoare ale economiei;

- competenţe şi experienţă insuficiente ale resurselor umane pentru exercitarea supravegherii pieţei, inclusiv a supravegherii tehnice la obiectele industriale periculoase;

- lipsa instituţiilor de învăţămînt şi centrelor de instruire specializate pentru pregătirea, instruirea şi atestarea tuturor categoriilor de specialişti care activează în domeniul securităţii industriale;

- capacităţile deficitare ale populaţiei, businessului şi angajaţilor sectorului public pentru utilizarea serviciilor societăţii informaţionale.

În contextul celor evocate, Parlamentul şi Guvernul au aprobat diverse strategii de reformare a domeniului educaţional, inclusiv profesional, în care au diagnosticat starea actuală a acestuia, au formulat viziuni şi au stabilit acţiuni prioritare de dezvoltare (vezi Anexa nr.1 la Raportul de audit). Se relevă, în acest sens, umătoarele acte:

- Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012;

- Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 “Educaţia-2020”, aprobată prin HG nr.944 din 14.11.2014;

- Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobată prin HG nr.97 din 01.02. 2013;

- Foaia de parcurs privind acţiunile Guvernului în vederea dezvoltării învăţămîntului vocaţional/tehnic pentru perioada 2013-2014, aprobată prin HG nr.892 din 12.11.2013;

- Foaia de parcurs pentru ameliorarea competitivităţii Republicii Moldova, aprobată prin HG nr.4 din 14.01.2014 etc.

La 17.07.2014 a fost aprobat Codul educaţiei³ (în vigoare din 24.11.2014) care inclusiv prevede: o nouă organizare a învăţămîntului profesional tehnic (ceea ce va necesita reorganizarea IÎSP); introducerea învăţămîntului dual (în cadrul căruia instruirea teoretică se va realiza în instituţia de învăţămînt, iar cea practică – la întreprindere); definirea calităţii în învăţămîntul profesional; crearea unei instituţii naţionale independente, responsabilă de asigurarea calităţii învăţămîntului profesional de toate nivelurile; încadrarea în procesul educaţional a tuturor tinerilor pînă la vîrsta de 18 ani etc.

_____________________

³ Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014.

Una dintre componentele educaţiei profesionale este învăţămîntul secundar profesional, orientat spre formarea şi dezvoltarea unor abilităţi, competenţe şi aptitudini profesionale specifice instruirii cadrelor de muncitori calificaţi pentru ramurile economiei naţionale ale Republicii Moldova. Învăţămîntul secundar profesional se organizează ca învăţămînt de zi în şcoli profesionale şi de meserii, care asigură pregătirea profesională pentru absolvenţii de gimnaziu, şcoli medii de cultură generală şi licee. Durata studiilor în şcolile profesionale constituie 1-3 ani, iar în şcoala de meserii – 1 an.

În scopul elaborării planului de acţiuni de restructurare a reţelei de instituţii de învăţămînt profesional tehnic, în anul 2014 ME a realizat cartografierea a 97 de astfel de instituţii, fiind colectate informaţii privind resursele umane, procesul educaţional, baza tehnico-materială, colaborarea cu mediul economic, finanţarea activităţii instituţiei etc.

În anul de studii 2013-2014, activau 67 de IÎSP, din care 65 finanţate din bugetul de stat şi 2 private, în care îşi făceau studiile 18,24 mii de persoane, comparativ cu anul de învăţămînt 2000-2001 cînd erau 80 de instituţii, din care 77 finanţate din bugetul de stat şi 3 private, cu un contingent de 22,8 mii de persoane înmatriculate. În această perioadă, numărul elevilor în IÎSP a scăzut cu 25%, iar numărul cadrelor didactice cu 8,7% (de la 2330 la 2144 de persoane). Ca rezultat, numărul elevilor la un cadru didactic în instituţiile de învăţămînt profesional de stat în anul de studii 2013-2014 a constituit 8 faţă de 10 elevi în anul 2000-2001. De menţionat că pentru colegii acelaşi indicator a constituit 12 şi, respectiv, 8 elevi⁴.

_____________________

⁴Tabelele nr.1 - nr.4 din Anexa nr.2 la Raportul de audit.

Pe parcursul ultimilor 5 ani, numărul persoanelor înmatriculate în IÎSP a fost în descreştere, în 2014 fiind înmatriculate 10,9 mii persoane, faţă de 14,2 mii în 2010 şi de 16,0 mii în 2000. Numărul absolvenţilor în anul 2014 a scăzut pînă la 9,7 mii persoane, comparativ cu circa 13,2 mii în anul 2010.

Din numărul total de absolvenţi (2014), bucătarii şi lăcătuşii pentru repararea automobilelor au constituit cîte 11,4% fiecare, tencuitorii – 8,1%, cusătoresele (industria confecţiilor) – 6,4%, electrogazosudorii-montatori – 5,8%, operatorii la calculatoare – 5,1%, tîmplarii – 4,0% etc.⁵

_____________________

⁵Tabelul nr.5 din Anexa nr.2 la Raportul de audit.

Totodată, cheltuielile suportate din bugetul de stat pentru întreţinerea IÎSP (prin intermediul ME) au constituit:

Sursă: Baza de date a cheltuielilor publice BOOST, datele BNS.

III. OBIECTIVELE AUDITULUI

Pornind de la faptul că reconsiderarea şi eficientizarea managementului învăţămîntului profesional constituie un element-cheie în economia ţării, misiunea de audit s-a axat asupra relevanţei dacă procesele de administrare/reglementare/ monitorizare a instituţiilor de profil sînt implementate în modul care să asigure eficienţa gestionarii resurselor publice, respectiv, impactul economic şi social. În acest sens, misiunea de audit a avut următoarele subobiective:

I. Operează autorităţile de resort cu analize concludente privind gradul de absorbţie a ofertei educaţionale?

II. Sînt convergente planurile de înmatriculare în sistemul de învăţămînt profesional cu evoluţia pieţei muncii?

III. A realizat Ministerul Educaţiei acţiuni structural-instituţionale aferente racordării învăţămîntului profesional fondurilor bugetate?

Misiunea de audit şi-a propus să evalueze dacă mecanismul de racordare a sistemului educaţional la cerinţele pieţei muncii este adecvat, precum şi să determine ce acţiuni aferente sporirii eficienţei domeniului abordat, urmează să întreprindă autorităţile administraţiei publice şi instituţiile de învăţămînt.

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit⁶, precum şi cu Manualul de audit al performanţei şi Manualul de audit al regularităţii.

_____________________

⁶ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.

În prezentul Raport sînt elucidate principalele constatări şi concluzii ale auditului, considerîndu-le relevante pentru toate părţile interesate (Parlamentul, Guvernul, ministerele de resort, alte autorităţi publice, instituţiile de învăţămînt etc.). Totodată, formarea unei imagini de ansamblu asupra deficienţelor în pregătirea cadrelor în învăţămîntul profesional va permite înaintarea unor recomandări pentru sporirea responsabilităţii participanţilor în acest proces, identificarea unor pîrghii suplimentare care ar facilita şi eficientiza folosirea raţională a resurselor financiare alocate acestui domeniu, în scopul asumării/realizării impactului şi obţinerii de plusvaloare.

Domeniul de aplicare şi metodologia auditului sînt descrise în Anexa nr.3 la prezentul Raport.

IV. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul I: Operează autorităţile de resort cu analize concludente privind gradul de absorbţie a ofertei educaţionale?

Elaborarea unor politici publice în domeniul învăţămîntului profesional este de neconceput fără deţinerea de informaţii suficiente şi credibile privind evoluţia pieţei muncii în Republica Moldova.

Astfel, auditul consideră necesară analiza în dinamică a locurilor de muncă existente (ocupate şi vacante) pe meserii, personalul angajat şi studiile deţinute de acesta, precum şi cunoştinţele aferente meseriei în cauză. De asemenea, fără monitorizarea traseului profesional al absolvenţilor IÎSP, sistemul propriu-zis se consideră unul neadecvat, întrucît nu ţine cont de rezultate şi impact.

De menţionat că, potrivit informaţiilor prezentate de BNS, această autoritate nu dispune de indicii necesari analizei autentice a evoluţiei pieţei de muncă. Astfel, lipsesc informaţii privind:

- ocuparea forţei de muncă cu studii secundar profesionale în perioada 2010-2014, în aspect teritorial şi pe meserii (există informaţii generale privind tipul studiilor persoanelor ocupate, dar fără a cunoaşte dacă meseria exercitată corespunde studiilor obţinute);

- numărul angajaţilor cu studii profesionale reinstruiţi şi/sau recalificaţi de către angajatori în perioada 2010-2014 (în aspect teritorial şi pe meserii), valoarea cheltuielilor suportate;

- numărul locurilor de muncă vacante în perioada 2010-2014 în economia naţională (pe meserii) destinate persoanelor cu studii profesionale (există informaţii generale privind studiile necesare pentru ocuparea posturilor vacante în aspect teritorial);

- numărul anual de absolvenţi ai instituţiilor respective angajaţi în cîmpul muncii, înregistraţi în calitate de şomeri (care se aflau în căutarea unui loc de muncă), precum şi a celor care şi-au continuat studiile în alte instituţii de învăţămînt în perioada 2010-2014 (în aspect teritorial şi pe meserii).

Totodată cercetările statistice privind situaţia pieţei muncii nu au cuprins toţi agenţii economici, precum şi gospodăriile casnice care angajează personal (spre exemplu, gospodăriile ţărăneşti).

În pofida acestor deficienţe instituţionale, statistica ce ţine de domeniul vizat reflectă o stare demografică absolut nefavorabilă dezvoltării social-economice a ţării. Astfel, la sfîrşitul anului 2013 populaţia aptă de muncă din Republica Moldova (cu vîrstă de la 15 ani) constituia 2986,6 mii de persoane, din care 1751,2 mii – populaţia inactivă (care nu cauta un loc de muncă), inclusiv 964,5 mii de persoane cu vîrsta între 25 şi 64 de ani. În acelaşi timp, populaţia activă alcătuia 1235,8 mii de persoane, din care 1172,8 mii – persoane ocupate (care aveau un loc de muncă) şi 63,1 mii şomeri⁷. Analiza populaţiei cu studii profesionale la sfîrşitul anului de referinţă relevă că în rîndul populaţiei inactive aceasta constituia 297,8 mii de persoane, sau 17% din totalul populaţiei inactive, din care cu vîrsta de 25-64 de ani – 229,0 mii, sau 23,7%. În anul 2013, populaţia inactivă cu studii profesionale de vîrsta menţionată, comparativ cu anul 2010, a crescut cu 27,5 mii de persoane, iar ca pondere – cu 0,9%. În acelaşi timp, populaţia cu studii profesionale, la sfîrşitul anului, în rîndul populaţiei active era de 274,9 mii de persoane, sau 22,2% din totalul populaţiei active, din care: ocupaţi – 260,4 mii, şi în şomaj – 14,5 mii. Comparativ cu anul 2010, în 2013 populaţia angajată care avea studii profesionale a scăzut cu 16,8 mii de persoane. Totodată, şi populaţia cu studii profesionale aflată în şomaj a scăzut cu 6,3 mii. Astfel, se relevă că numărul populaţiei cu studii profesionale plasate în cîmpul muncii este în descreştere, iar al celei inactive creşte, ceea ce denotă un exces al ofertei forţei de muncă cu studii profesionale pe piaţa Republicii Moldova. De menţionat, în acest sens, că auditul nu a dispus de informaţii privind ponderea persoanelor care au migrat peste hotarele ţării în căutarea unui loc de muncă în totalul populaţiei inactive, inclusiv cu studii profesionale. În consecinţă, autorităţile statului nu posedă date cu referire la faptul dacă surplusul de resurse umane cu studii profesionale este absorbit de piaţa externă. Prin urmare, misiunea de audit nu a dispus de alte oportunităţi decît de a se axa pe analiza cererii şi ofertei forţei de muncă cu studii profesionale doar pe piaţa internă.

_____________________

⁷Tabelele nr.6 – nr.7 din Anexa nr.2 la Raportul de audit.

În conformitate cu Legea nr.102-XV din 13.03.2003⁸, precum şi cu Strategia naţională privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007-2015, aprobată prin HG nr.605 din 31.05.2007, politica pe piaţa muncii este promovată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Transpunerea în practică a liniilor directoare ale Strategiei are loc prin intermediul elaborării planurilor anuale de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă. Astfel, Planul naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2014, aprobat prin HG nr.1091 din 31.12.2013⁹, are drept scop soluţionarea problemelor pieţei forţei de muncă, pentru care au fost prevăzute mijloace financiare în sumă de 340,7 mil.lei, pentru: protecţia socială a şomerilor (51,3 mil.lei); crearea locurilor de muncă prin promovarea spiritului de întreprinzător (79,5 mil.lei); creşterea mobilităţii forţei de muncă (49,5 mil.lei); integrarea sau reintegrarea profesională a 2,7 mii de şomeri (6,6 mil.lei) etc. În acelaşi timp, pentru îmbunătăţirea informaţiei despre piaţa muncii prin ajustarea metodologiei cercetărilor din domeniul pieţei muncii la rezoluţiile Conferinţei Internaţionale a Statisticienilor Muncii din anul 2013, au fost preconizate doar 300,0 mii lei, dar şi acestea în lipsa stabilirii surselor de finanţare, iar pentru informarea populaţiei despre situaţia pe piaţa forţei de muncă prin intermediul Centrului de Informare al ANOFM au fost disponibile resursele alocate pentru întreţinerea acestuia.

_____________________

⁸Legea nr.102-XV din 13.03.2003 privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

⁹Hotărîrea Guvernului nr.1091 din 31.12.2013 “Cu privire la aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2014”.

Analiza Planului naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2014 a relevat că eforturile politicilor şi acţiunilor publice au fost orientate preponderent la remedierea situaţiei de pe piaţa forţei de muncă, iar acţiunile de preîntîmpinare a neocupării forţei de muncă, inclusiv deţinerea de informaţii suficiente şi credibile privind ocuparea şi necesarul forţei de muncă, nu au constituit o prioritate.

Conform pct.4 din HG nr.1421 din 18.12.2006¹⁰, ministerele, alte autorităţi administrative centrale, în baza strategiilor şi programelor sectoriale, urmau să determine numărul necesar de muncitori calificaţi pentru agenţii economici din subordine, în aspectul meseriilor conform Nomenclatorului aprobat şi anual, în termen de pînă la 1 septembrie, să prezinte ME propuneri de pregătire a cadrelor respective în instituţiile subordonate. De asemenea, în baza proiectelor şi prognozelor de dezvoltare socioeconomică regională, AAPL le-a fost recomandat să evalueze necesităţile de lucrători calificaţi în teritoriu şi să coordoneze cu ME pregătirea cadrelor necesare. Totuşi, auditul a constatat că, în afara procedurii de aprobare a planurilor de înmatriculare, aceste informaţii nu au parvenit la ME.

_____________________

¹⁰Hotărîrea Guvernului nr.1421 din 18.12.2006 “Cu privire la aprobarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor) pentru instruirea şi pregătirea cadrelor în învăţămîntul secundar profesional”.

Unul dintre obiectivele stabilite în Strategia naţională privind politicile de ocupare a forţei de muncă pe anii 2007-2015, potrivit liniei directoare 4 “Promovarea dezvoltării capitalului uman şi a instruirii pe tot parcursul vieţii”, obligă Ministerul Economiei, ME, ANOFM, de comun cu AAPL, agenţii economici să elaboreze prognoza necesităţilor de personal, sub aspectul meseriilor şi specialităţilor, reieşind din obiectivele strategice de desfăşurare a activităţilor economice.

În acest context, MMPSF a iniţiat un studiu privind necesităţile de personal şi a solicitat de la autorităţile publice centrale şi locale prezentarea estimărilor ramurale/teritoriale privind necesităţile de personal pe perioada 2011-2016, inclusiv a întreprinderilor/agenţilor economici din subordine. Însă, în lipsa unei metodologii elaborate din punct de vedere ştiinţific, a fost extrem de dificil de evaluat acest indicator. Rezultatele Studiului privind necesităţile de cadre cu studii profesionale în anii 2011-2016¹¹ relevă o cerere de 2,5-3,0 mii de persoane anual, în timp ce planurile de admitere prevedeau înmatricularea de la 10,0 pînă la 13,5 mii de elevi.

_____________________

¹¹http://mpsfc.gov.md/md/studii/, accesat la 29.12.2014.

MMPSF indică că rezultatele Studiului sînt orientative, deoarece informaţia prezentată de către autorităţi nu a fost completă, unul dintre motive fiind lipsa previziunilor respective pentru perioada indicată în sondaj. De asemenea, autorităţile publice locale nu au inclus sectorul privat în acest Studiu, deşi informaţia respectivă a fost solicitată.

Potrivit Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobat prin HG nr.97 din 01.02.2013, se prevede elaborarea Metodologiei de cercetare şi realizare a studiului pieţei muncii pentru stabilirea particularităţilor teritoriale şi regionale, responsabili fiind MMPSF, ANOFM, Ministerul Economiei, comitetele sectoriale, IDIS “Viitorul”, acţiuni ce se regăsesc şi în Foaia de parcurs privind acţiunile Guvernului în vederea dezvoltării învăţămîntului vocaţional/tehnic pentru perioada 2013-2014, aprobată prin HG nr.892 din 12.11.2013 (acţiunile 2.1 şi 2.2). Realizarea acestui obiectiv a fost propusă de către MMPSF din contul Programului de Suport Bugetar în domeniul reformei învăţămîntului profesional tehnic (Acordul de Finanţare ENPI/2013/024-404 în sumă de 25 mil. euro “Suport pentru implementarea reformei în învăţămîntul vocaţional/tehnic în Moldova”), organizaţia implementatoare fiind IDIS “Viitorul”.

De asemenea, potrivit Regulamentului ANOFM, aprobat prin HG nr.832 din 14.07.2003¹², unul dintre obiectivele ANOFM este elaborarea pronosticurilor şi programelor naţionale şi teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi organizarea, în bază de contract, a cercetărilor ştiinţifice şi sondajelor sociologice în problemele ocupării forţei de muncă, pregătirii profesionale şi protecţiei sociale a persoanelor neangajate. Pe parcursul ultimilor 5 ani, la compartimentul “Ocuparea forţei de muncă în caz de şomaj”, ANOFM anual a înaintat propuneri de includere în cadrul de cheltuieli pe termen mediu finanţarea studiului “Prognoza pieţei muncii”, dar din lipsa mijloacelor financiare bugetare propunerile nu au fost acceptate.

_____________________

¹²Regulamentul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.832 din 14.07.2003 “Cu privire la reorganizarea Serviciului de stat pentru utilizarea forţei de muncă”.

Totodată, în scopul monitorizării/prognozării schimbărilor care au loc în structura forţei de muncă, extinderii cunoştinţelor despre piaţa muncii, ANOFM elaborează anual (începînd cu 2008) Prognoza pieţei muncii şi Barometrul profesiilor, în baza chestionării agenţilor economici. Metodologia de elaborare a Prognozei pieţei muncii şi Chestionarul pentru agentul economic au fost realizate de ANOFM în cadrul Proiectului moldo-suedez “Acordarea suportului serviciului public pentru ocuparea forţei de muncă din Moldova”, implementat de Agenţia Publică de Ocupare din Suedia. La elaborarea Prognozei pieţei muncii a fost aplicată experienţa serviciilor publice de ocupare din Suedia şi Lituania. Prognoza Pieţei Muncii 2014¹³ a fost elaborată urmare a chestionării a 3270 de agenţi economici din lista prezentată de BNS, sau 20,3% din numărul agenţilor economici cu efectivul de personal mai mare de 5 angajaţi. Astfel, în anul 2013 agenţii economici au dus lipsă de forţă de muncă calificata, în timp ce 60% din şomerii înregistraţi nu au pregătire profesională iniţială. Prognoza subliniază şi discrepanţa dintre mediul rural şi cel urban pe segmentul populaţia aptă de muncă şi locurile vacante: populaţia aptă de muncă se află în mediul rural, iar locurile de muncă vacante sînt înregistrate, preponderent, în mediul urban. Astfel, rezultatele pronosticării se utilizează la evaluarea schimbărilor ce vor avea loc pe piaţa muncii, identificarea numărului de şomeri ce urmează a fi direcţionat la cursuri de formare profesională în corelare cu necesitatea pieţei muncii, planificarea activităţii ANOFM şi structurilor sale teritoriale, informarea absolvenţilor gimnaziilor şi liceelor despre profesiile/meseriile prioritar solicitate pe piaţa muncii.

_____________________

¹³ www.anofm.md, compartimentul Biblioteca/Prognoze, accesat la 29.12.2014.

Obiectivul II: Sînt convergente planurile de înmatriculare în sistemul de învăţămînt profesional cu evoluţia pieţei muncii?

Conform art.40 din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995¹⁴, autorităţile publice fac propuneri pentru planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanţare din bugetul de stat şi pe bază de contract în instituţiile de învăţămînt profesional, iar Guvernul aprobă planul (comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate cu finanţare din bugetul de stat şi pe bază de contract, pe meserii, specialităţi şi domenii de studiu.

_____________________

¹⁴Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21.07.1995 (în continuare – Legea nr.547-XIII din 21.07.1995), abrogată la 24.11.2014 prin Legea nr.152 din 17.07.2014.

În această ordine de idei se constată că, în corespundere cu Regulamentul, aprobat prin HG nr.691 din 17.11.2009¹⁵, una din atribuţiile MMPSF este elaborarea planului de înmatriculare la studii superioare de licenţă (ciclul I) şi de masterat (ciclul II), medii de specialitate şi profesionale şi prognozei de înmatriculare pe termen mediu. Astfel, MMPSF, de comun cu ministerele de resort, elaborează planurile anuale de înmatriculare în învăţămîntul profesional, mediu de specialitate şi superior şi le prezintă spre aprobare Guvernului. În perioada 2011-2014, procedura de elaborare a propunerilor la planul de înmatriculare a fost identică. Pentru anul de studii 2014-2015, elaborarea planului de înmatriculare a fost iniţiată de MMPSF la 17.10.2013 prin solicitarea de la ministere, autorităţi şi instituţii publice a propunerilor de rigoare, în baza mai multor criterii, inclusiv racordarea la documentele de politici publice din domeniu, încadrarea în limitele mijloacelor bugetare şi speciale aprobate, orientarea la cerinţele pieţei muncii, angajamentele unităţilor economice de acordare a locurilor pentru practica în producţie, baza materială corespunzătoare pentru desfăşurarea procesului de studii etc. Totodată, potrivit art.21 alin.(5) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, instituţiile de învăţămînt profesional întocmesc planurile de admitere, ţinînd seama de contractele încheiate cu unităţile economice interesate. De menţionat că în perioada 2011-2014 astfel de contracte nu au fost încheiate.

_____________________

¹⁵Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.691 din 17.11.2009.

Astfel, elaborarea propunerilor la planul de înmatriculare pentru anul de studii 2014-2015 a fost efectuată de către IÎSP urmare a solicitării ME din 26.11.2013 în baza următoarelor criterii: (1) capacitatea de proiect a edificiilor pentru instruirea şi formarea profesională a elevilor; (2) rezultatele înmatriculării pentru anul de studii 2013; (3) nivelul de încadrare în cîmpul muncii a absolvenţilor; (4) sistarea admiterii la unele meserii/profesii nesolicitate pe piaţa muncii; (5) utilizarea eficientă a bazei tehnico-materiale şi didactice a instituţiei; (6) necesitatea iniţierii pregătirii muncitorilor calificaţi la unele meserii/profesii noi şi (7) coordonarea necesarului de cadre cu agenţii economici. Ca urmare, IÎSP au prezentat ME informaţia în formă tabelară, pe meserii şi profesii.

În cadrul auditului, IÎSP nu au reuşit să ofere expunerile de motive şi să confirme documentar relevanţa cerinţelor expuse în scrisoarea nominalizată. De menţionat că criteriul 3 “nivelul de încadrare în cîmpul muncii a absolvenţilor” nu este verificabil, deoarece IÎSP nu dispun de atribuţii pentru stabilirea traseului profesional al absolventului, iar metodele de colectare a acestor informaţii au un caracter simplist şi nu relevă situaţia reală. Astfel, unele instituţii efectuează sondaje telefonice a absolvenţilor anului curent, alte instituţii eliberează foi de îndreptare la muncă. De asemenea, IÎSP nu dispun de un document prin care s-ar confirma capacitatea de proiect a edificiilor pentru instruirea şi formarea profesională a elevilor sau vre-un regulament ce ar permite aprecierea capacităţii de proiect.

Această situaţie este condiţionată de lipsa în cadrul IÎSP a unor proceduri formalizate la etapa elaborării proiectului de admitere, atît de către ME, cît şi proprii. IÎSP nu practică studiul pieţei zonale/regionale a forţei de muncă pentru meseriile predate, nu dispun de informaţii credibile de la agenţii economici şi instituţii publice privind necesităţile de cadre cu studii profesionale. Cu toate acestea, ME a totalizat informaţiile recepţionate şi a elaborat propunerile pentru planul de admitere în învăţămîntul profesional, pe care le-a prezentat MMPSF.

La elaborarea proiectelor planurilor de admitere la studii, MMPSF a indicat că au fost luate în considerare rezultatele Studiului privind necesităţile în cadre cu studii profesionale pe anii 2011-2016, precum şi informaţia despre locurile de muncă vacante şi prognoza anuală a pieţei muncii, elaborate de ANOFM. Astfel, la sfîrşitul anului 2013, conform datelor BNS, existau 14,5 mii de şomeri cu studii profesionale, iar conform datelor ANOFM – 9,3 mii. Totodată, existau 8,9 mii de locuri vacante pentru persoane cu studii profesionale, iar conform Studiului privind necesităţile în cadre cu studii profesionale, în anii 2011-2016, necesităţile pieţei muncii pentru anul 2014 erau de 2,5 mii persoane (Tabelele nr.6, nr.8 – nr.10 din Anexa nr.2 la Raportul de audit).

De asemenea, ANOFM a informat că în perioada 2010-2014 anual a calificat/recalificat/perfecţionat în meseriile din învăţămîntul profesional circa 300 de persoane, dar nu a ţinut evidenţa separată a cheltuielilor suportate pentru calificare, recalificare şi perfecţionare (costul pentru cursul de instruire, plata bursei, precum şi cheltuielile ce ţin de cazare şi transport).

Generalizînd propunerile recepţionate, MMPSF a elaborat proiectul Hotărîrii de Guvern privind planurile de admitere pentru anul de studii 2014-2015, care a fost remis pentru coordonare în modul stabilit. De menţionat că obiecţiile MF la acest proiect s-au referit la susţinerea unui număr enorm de specialităţi nesolicitate de piaţa muncii, indicînd că numărul locurilor de muncă vacante pentru muncitori constituia 3706 unităţi, iar planul de admitere propunea înmatricularea a 11429 de unităţi pentru locurile finanţate din buget şi 680 – pentru cele în bază de contract. Ca urmare, s-a convenit ajustarea proiectului planului cu finanţare bugetară la nivelul celui din anul 2013, inclusiv în învăţămîntul profesional de 10844 persoane.

Pentru 2014 a fost aprobată admiterea în învăţămîntul profesional a 11 meserii noi (asfaltobetonist; asamblator montator profil aluminiu şi geam termopan; confecţioner tîmplărie din aluminiu şi mase plastice; electromontor utilaje de dispecerat şi teleautomatică; operator la maşini-unelte semiautomate şi automate etc.).

Astfel, conform Planurilor de admitere, în anii 2010-2014 Guvernul a aprobat înmatricularea în învăţămîntul profesional a următorului număr de persoane:

Pentru absolvenţii învăţămîntului profesional, problema şomajului este mai acută decît pentru cei care au absolvit instituţii de învăţămînt mediu de specialitate sau superior, cota acestora în structura şomajului fiind cea mai mare. Barometrul profesiilor pentru anul 2014 indică că, pentru profesiile muncitoreşti, şanse înalte de angajare au: cusătoresele, croitorii-cusători, bucătarii-cofetari, barmanii-chelneri, vînzătorii, casierii, montatorii, operatorii în sectorul de producţie; şanse reduse au: electromecanicii, electromontorii, tractoriştii, pomicultorii, viticultorii, ţesătorii, coaforii, frizerii, manichiuristele; cu şanse medii au fost menţionaţi: operatorii la calculatoare, confecţionerii articole de marochinărie, placatorii cu plăci, pietrarii-zidari, tencuitorii-zugravi, dulgherii, tîmplarii, betoniştii şi fierarii-betonişti, tinichigii, electrogazosudorii, lăcătuşii, conducătorii auto etc. De menţionat că, conform planului de admitere în învăţămîntul profesional pe anul 2014, au fost planificaţi pentru admitere: electromecanici – 125, electromontori – 410, tractorişti – 565, viticultori – 75, frizeri – 150.

Din 4,9 mii de persoane care au absolvit IÎSP în anul 2013, conform datelor prezentate de aceste instituţii, au fost angajaţi în cîmpul muncii doar 2,6 mii de persoane, sau circa 53,2%, iar 0,2 mii de absolvenţi şi-au continuat studiile în alte instituţii de învăţămînt. Totuşi, cum s-a menţionat anterior, IÎSP nu au confirmarea documentară a acestor date¹⁶. În prezent lipsesc prevederi legale care ar asigura absolvenţii cu locuri de muncă, iar IÎSP nu dispun de posibilităţi şi capacităţi pentru asigurarea angajării elevilor după absolvire. Efectiv, instituţiile nici nu au instituită această atribuţie prin prevederile statutului sau regulamentului intern de funcţionare. În consecinţă, potenţialul absolvent al IÎSP este impus să-şi identifice de sine stătător soluţiile privind angajarea.

_____________________

¹⁶Pct.28-31 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Obiectivul III: A realizat Ministerul Educaţiei acţiuni structural-instituţionale aferente racordării învăţămîntului profesional la fondurile bugetate?

Conform informaţiilor oferite de Ministerul Economiei, calitatea neadecvată a forţei de muncă tot mai frecvent este enunţată în diverse contexte (în rapoarte şi studii realizate de partenerii de dezvoltare şi societatea civilă) drept o constrîngere pentru atragerea investiţiilor şi, implicit, pentru o dezvoltare economică durabilă. Totodată, urmare a procesului de emigrare, Republica Moldova se confruntă cu o reducere continuă a forţei de muncă calificate. Conform rapoartelor BERD şi Băncii Mondiale, cca 15% din numărul total al întreprinderilor menţionează lipsa cadrelor calificate ca unul dintre factorii de risc aferenţi.

Un aspect important care caracterizează activitatea tinerilor angajaţi în diferite domenii ale economiei naţionale este productivitatea scăzută şi subdimensionată a muncii acestora, ceea ce, la rîndul său, generează o calitate necompetitivă a mărfurilor (produselor/serviciilor) şi determină salarizarea modestă a tinerilor angajaţi.

Este relevant de specificat, în acest sens, că ME nu s-a conformat Strategiei aprobate prin HG nr.1402 din 30.12.2005¹⁷ şi nu a realizat măsuri punctuale pentru implementarea sistemului de raportări anuale privind realizarea obiectivelor/ programelor sectoriale (subsectoriale) şi creşterea eficienţei de utilizare a resurselor financiare. De asemenea, nu au fost înregistrate acţiuni pentru sporirea capacităţilor subdiviziunilor cu atribuţii de planificare strategică şi a celor de planificare bugetară în materie de analiză a opţiunilor/scenariilor şi evaluare a impactului (economic, financiar şi social). În consecinţă, instituţiile de profil din subordine, contrar deciziilor guvernamentale şi spiritului sistemului de management al finanţelor publice, nu sînt aliniate/orientate la principiile de gestiune a fondurilor conform indicatorilor prestabiliţi de cost-eficienţă, rezultate şi performanţă. Prin urmare, disfuncţiile instituţionale, la originea cărora este un cumul de factori (obiectivi şi subiectivi), mai cu seamă, neconvergenţa la principiile managementului finanţelor publice, respectiv, nedefinirea reperelor comparabile, nu au permis auditului extern o evaluare punctuală pentru a se pronunţa asupra unui eventual impact măsurabil

_____________________

¹⁷Strategia de reformă a administraţiei publice centrale în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1402 din 30.12.2005.

Pe parcursul anilor 2009-2013, cheltuielile suportate din bugetul de stat pentru întreţinerea IÎSP au constituit de la 274,5 mil.lei pînă la 368,6 mil.lei, acestea nefiind racordate la cost-eficienţă şi impact. Prin urmare, autorităţile publice (ME, MF) nu dispun de informaţii privind genul şi volumul mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor necesare asigurării unui proces de învăţămînt (profesional) calitativ, nu dispun de o evaluare a necesităţilor neasigurate prin finanţare bugetară, precum şi nu au stabilit modul de satisfacere a acestor necesităţi.

De menţionat că, la solicitarea auditului, MF a prezentat doar informaţiile privind categoriile de cheltuieli efectiv finanţate din surse bugetare (inclusiv mijloace speciale), fără a dispune de informaţiile/confirmările de rigoare privind suficienţa mijloacelor financiare pentru acoperirea necesităţilor şi asigurarea unui învăţămînt de calitate. Totodată, MF a informat că, potrivit art.18 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996¹⁸, Ministerul stabileşte doar limitele de cheltuieli pe autorităţi ale administraţiei publice centrale iar ME, ghidîndu-se de pct.8 subpct.26) din Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.2009¹⁹, stabileşte, în funcţie de orientările prioritare ale dezvoltării învăţămîntului de toate nivelurile, indicii de performanţă şi volumul alocaţilor bugetare pentru instituţiile subordonate. Astfel, conform atribuţiilor, problemele cu care se confruntă nemijlocit IÎSP urmează a fi examinate şi soluţionate de ME, autoritate responsabilă de asigurarea bunei funcţionări a sistemului educaţional, în limita alocaţiilor financiare aprobate prin lege.

_____________________

¹⁸Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 “Privind sistemul bugetar şi procesul bugetar” (în continuare – Legea nr.847-XIII din 24.05.1996 ).

¹⁹Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.653 din 06.11.2009 (Anexa nr.1) (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.2009).

Învăţămîntul profesional asigură studierea unei meserii, precum şi învăţămîntul secundar general la nivel de 11 clase. În acest context, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.2 din 25.01.2013²⁰, de la MF s-a cerut “stabilirea categoriilor de cheltuieli care servesc drept bază pentru determinarea ponderii normativelor valorice pentru un elev şi pentru o instituţie, precum şi fundamentarea prin calcule relevante a ponderii acestor normative”, însă acesta nu a prezentat auditului informaţii privind implementarea cerinţei în cauză. Totodată, MF a indicat că la baza stabilirii formulei de finanţare pentru instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general au stat doar cheltuielile executate de aceste instituţii. Prin urmare, se atestă o abordare neunivocă privind mărimea finanţării alocate aceleiaşi trepte de învăţămînt (secundar general).

_____________________

²⁰Hotărîrea Curţii de Conturi nr.2 din 25.01.2013 “Privind Raportul auditului Proiectului “Educaţia de calitate în mediul rural din Republica Moldova” la Ministerul Educaţiei pe perioada 2006-2012” (în continuare – Raportul aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.2 din 25.01.2013).

De menţionat că normativul de cheltuieli pentru un elev, stabilit de MF în Notele metodologice de elaborare a bugetelor UAT pe anul 2011, a constituit 5,8 mii lei pentru un elev “ponderat” şi 458,4 mii lei pentru o instituţie de învăţămînt, totodată, pentru anul 2015 fiind preconizate 8,8 mii lei şi, respectiv, 429,0 mii lei. De asemenea, conform acţiunilor stabilite în Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020, este preconizată elaborarea şi aplicarea unor mecanisme noi de finanţare a învăţămîntului vocaţional/tehnic, bazate pe finanţarea centrată pe elev şi pe rezultat. Mai mult decît atît, ME planifică aprobarea şi testarea noii formule de finanţare deja în anul 2015. Prin urmare, deşi Ministerul planifică modificarea sistemului de finanţare a IÎSP, acesta nu dispune de date exacte privind finanţarea instituţiilor respective în perioada 2011-2013 (ca urmare a totalizării datelor aferente IÎSP în dările de seamă financiare, la capitolul 6.03 “Învăţămînt secundar”, împreună cu cele aferente gimnaziilor şi liceelor din stînga Nistrului, acţiunilor privind odihna de vară a copiilor etc.), ceea ce nu permite stabilirea exactă a alocaţiilor şi cheltuielilor destinate doar IÎSP. În acest sens, misiunea de audit relevă că nu a primit de la ME (în format electronic) dările de seamă financiare ale IÎSP pe anii 2011, 2012 şi 2013 (bilanţul contabil; formularul nr.2; formularul nr.4 etc.), totodată nici MF nu a asigurat claritatea informaţiilor în cauză, deoarece autorităţile publice centrale recepţionează, verifică şi generalizează rapoartele financiare prezentate de instituţiile din subordine şi prezintă MF Raportul privind executarea bugetului la nivel de grupă principală, grupă, tipul instituţiei, precum şi bilanţul generalizator al autorităţilor/instituţiilor publice. Drept urmare, pentru a efectua analiza în dinamică a indicatorilor economico-financiari, auditul a fost pus în situaţia de a utiliza informaţiile respective din baza de date a cheltuielilor publice BOOST²¹ (pe perioada 2010-2012).

_____________________

²¹http://mf.gov.md/actdoc/BOOST, accesat la 29.12.2014.

Analogic constatărilor auditului precedent, ME nu dispune de informaţii privind învăţămîntul profesional, care ar permite evaluarea exhaustivă a faptului dacă mijloacele alocate de MF asigură realizarea curriculumului şcolar, inclusiv pe fiecare disciplină (meserie) în parte. De asemenea, ME nu dispune de informaţii privind asigurarea financiară şi materială per instituţie; necesităţile care urmează a fi suplinite; necesităţile care nu sînt pe deplin acoperite cu surse bugetare şi surse alternative posibile. De menţionat că lipsa acestor informaţii este cauzată de neelaborarea de către ME a unor costuri standard aferente implementării curriculumului (nestabilirea şi neevaluarea pentru un elev sau pentru o clasă a resurselor umane, materiale şi didactice necesare pentru a asigura un învăţămînt de calitate, precum şi a normelor de consum al energiei electrice şi termice, al apei şi canalizării, salubrizării, necesare implementării Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice “Igiena instituţiilor de învăţămînt secundar profesional”, aprobate prin Hotărîrea nr.23 din 29.12.2005 a medicului-şef sanitar de stat).

De asemenea, misiunea de audit relevă că în cadrul ME lipsesc fundamentări privind determinarea numărului optim de elevi într-o clasă, necesare pentru a asigura un proces de învăţămînt calitativ. Astfel, conform normativelor sanitaro-epidemiologice sus-menţionate, numărul de elevi într-o clasă nu poate depăşi 25 de elevi, însă, la stabilirea planurilor de înmatriculare într-o clasă, ME include pînă la 30 de elevi. Prin urmare, această situaţie condiţionează faptul că alocaţiile existente nu acoperă necesităţile unui învăţămînt de calitate, în funcţie de mărimea cheltuielilor fixe aferente “mărimii” instituţiilor de învăţămînt şi numărului de clase paralele (de studiere a aceleiaşi meserii) în aceste instituţii.

Analizele efectuate de audit denotă că costurile totale de instruire a unui elev, indicate în strategiile educaţionale aprobate, nu corespund realităţii. Astfel, nu este corect de a include cheltuielile suportate pentru cazarea elevilor în costul de educaţie profesională, deoarece acestea nu se referă la toţi elevii, ci doar la cei cazaţi în cămin şi constituie, de fapt, cheltuieli de asigurare socială a tineretului studios. De asemenea, aferente cheltuielilor sociale sînt şi cheltuielile privind alimentaţia elevilor, precum şi bursele.

Auditul a constatat că nici IÎSP nu s-au implicat în evaluarea exhaustivă a alocaţiilor financiare care ar acoperi necesităţile proprii pentru asigurarea unui învăţămînt de calitate. Elaborarea propunerilor de finanţare s-a efectuat fără a cunoaşte dacă mărimea alocaţiilor solicitate asigură vre-un impact asupra calităţii învăţămîntului şi fără a respecta întocmai procedura reglementată²² privind anexarea la tabelele de proiect a Notei informative cu explicaţiile şi justificările respective. Ca urmare, acest fapt nu a asigurat expunerea clară din partea IÎSP asupra structurii bugetului propus şi respectării limitelor; asupra deosebirilor dintre propunerile pentru anul viitor şi cele din anul curent (la partea de majorare sau micşorare); asupra factorilor care au influenţat estimările pentru următorii 2 ani bugetari; asupra problemelor/riscurilor care ar putea interveni. Astfel, în urma analizei corectitudinii de planificare a necesarului de alocaţii financiare pentru activitatea IÎSP s-a constatat că, doar pentru anul 2013, unele IÎSP au planificat, iar ulterior ME a aprobat calcule exagerate ale necesităţilor financiare, în special, privind retribuirea muncii (comparativ cu statele de personal şi listele tarifare aprobate), în sumă de circa 2,5 mil.lei²³. O situaţie similară a fost stabilită şi pentru alte IÎSP în alte perioade²⁴. Totodată, chestionarea conducătorilor IÎSP a relevat că mijloacele alocate din bugetul de stat nu sînt suficiente pentru asigurarea unui învăţămînt profesional de calitate. Această situaţie este condiţionată de lipsa din partea ME a unei monitorizări şi analize adecvate asupra alocaţiilor planificate de către IÎSP, precum şi de faptul că sistemul actual de finanţare este orientat preponderent la finanţarea cheltuielilor de întreţinere a instituţiei şi, într-o măsură mai mică, acordă prioritate finanţării procesului de învăţămînt (manuale, echipamente şi utilaje moderne).

_____________________

²²Art.20 alin.(2) lit.e) din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996; Notele metodologice privind elaborarea şi prezentarea de către autorităţile publice centrale a propunerilor la proiectul bugetului de stat pentru anul 2014 şi estimărilor pentru anii 2015-2016, aprobate de către ministrul finanţelor prin Circulara nr.06/1-17 din 21.06.2013.

²³Pct.36 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

²⁴ŞM Valea Norocului – 84,9 mii lei (a.2014), ŞP Nisporeni (în 2011 – 492,5 mii lei; în 2012 – 208 mii lei); ŞP Cărpineni (în 2011 – 204,0 mii lei; în 2012 – 251,5 mii lei).

Prin urmare, misiunea de audit a constatat un şir de deficienţe şi iregularităţi care au influenţat asupra dezvoltării învăţămîntului profesional corelat cu resursele disponibile, acestea fiind generate de următoarele situaţii.

► Pînă la adoptarea Codului educaţiei, nu erau stabilite regulamentar componentele sistemului de asigurare a calităţii învăţămîntului profesional. În acelaşi timp, pînă în prezent nu există repere comparabile pentru evaluarea ofertei educaţionale.

Conform bunelor practici, asigurarea calităţii în formarea profesională are la bază: autorizarea/acreditarea furnizorilor de formare, respectarea standardului ocupaţional, responsabilizarea participanţilor la programele de educaţie profesională, precum şi formarea profesională propriu-zisă şi evaluarea rezultatelor. Totodată, sistemul de asigurare a calităţii urmează a fi parte integrantă a procesului de management al furnizorilor de educaţie profesională şi urmează să cuprindă: (i) un ciclu de asigurare şi de îmbunătăţire a calităţii la etapele de planificare, implementare, evaluare şi revizuire a procesului didactic; (ii) criterii calitative şi descriptori indicativi; (iii) indicatori de calitate pentru evaluarea obiectivelor, metodelor, procedurilor şi rezultatelor obţinute.

Furnizorii de pregătire profesională trebuie să prezinte dovezi de susţinere a sistemelor de asigurare a calităţii prin: a) misiunea instituţiei şi obiectivele acesteia orientate spre formarea profesională; b) standarde clare şi măsurabile pentru asigurarea calităţii interne; c) resurse adecvate, personal competent; d) metode de evaluare, suporturi de curs pentru pregătirea elevilor; e) infrastructura şi baza relevantă necesară formării profesionale conform standardelor ocupaţionale; f) mecanisme de raportare statistică şi de monitorizare; g) sistem transparent de accesare a rezultatelor evaluării, a ofertei educaţionale, a drepturilor elevilor, a condiţiilor financiare şi de admitere.

Totodată, conform prevederilor Codului educaţiei, evaluarea calităţii în învăţămîntul profesional tehnic se realizează în baza standardelor naţionale de referinţă, a standardelor de acreditare şi a metodologiei elaborate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional şi aprobate de Guvern. Evaluarea calităţii în învăţămîntul profesional tehnic include (i) evaluarea programelor de formare profesională şi (ii) evaluarea instituţiilor care oferă programe de formare profesională şi vizează: a) capacitatea instituţională; b) eficienţa educaţională, inclusiv rezultatele şcolare; c) calitatea programelor de formare profesională; d) managementul instituţional al calităţii; e) concordanţa dintre evaluarea internă şi situaţia reală.

Urmare a evaluării (în cadrul misiunii de audit) a modului de conformare la principiile de asigurare a calităţii învăţămîntului profesional, s-au constatat următoarele.

• Deşi, conform prevederilor art.37 alin.(3) din Legea nr.547 din 21.07.1995, ME urma să asigure acreditarea tuturor instituţiilor de învăţămînt, pînă la momentul actual IÎSP nu dispun de acreditarea programelor de studii. Totodată, Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional, abilitată să efectueze această acreditare din anul 2014, urmează să-şi înceapă activitatea doar în anul 2015.

• Documentul de bază privind asigurarea calităţii în sistemul de educaţie şi formare profesională este Standardul ocupaţional, iar pentru fiecare ocupaţie/meserie urmează să existe un standard ocupaţional de educaţie şi formare. Standardele ocupaţionale sînt actele normative care descriu cerinţele unui loc de muncă faţă de persoana care urmează să activeze la acest loc de muncă şi sînt necesare pentru ajustarea ofertei educaţionale a învăţămîntului profesional la cerinţele pieţei muncii.

Conform Concepţiei aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.253-XV din 19.06.2003²⁵, pregătirea şi instruirea profesională a adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor se efectuează în conformitate cu standardele naţionale ocupaţionale, profesionale şi educaţionale, corelate cu cerinţele de calificare ale pieţei muncii naţionale şi internaţionale. Deşi, conform Concepţiei menţionate, în anii 2004-2005 Ministerele Economiei, Educaţiei, Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în colaborare cu ministerele de ramură şi cu partenerii sociali, urmau să elaboreze Standardele ocupaţionale şi profesionale, procedurile de evaluare şi certificare profesională, care ar fi asigurat echivalenţa documentelor de studii şi de calificare, pînă la sfîrşitul anului 2014 au fost aprobate standarde ocupaţionale doar pentru 8 meserii²⁶ din totalul de 82 pentru care în anul 2014 a fost aprobat planul de admitere în IÎSP şi, respectiv, din 350 de meserii incluse în Nomenclatorul aprobat prin HG nr.1421 din 18.12.2006²⁷. Ca urmare, nu există o corelare între cunoştinţele/ aptitudinile care sînt asimilate în cadrul sistemului de învăţămînt şi cunoştinţele/ aptitudinile necesare unui personal calificat din economia naţională, fapt prin ce nu se asigură îndeplinirea unui obiectiv major al procesului de învăţămînt, şi anume pregătirea cadrelor calificate pentru economia naţională. De menţionat că, potrivit informaţiei ME, în prezent cu suportul UE (proiectul “Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în RM”) şi LED (proiectul CONSEPT), în proces de aprobare şi elaborare mai sînt 4 standarde ocupaţionale²⁸. Totodată, în anul 2014, din 12 meserii pentru care au fost aprobate sau sînt în curs de elaborare standarde educaţionale, a fost planificată admiterea doar la 8 meserii pentru 985 de locuri.

_____________________

²⁵Concepţia privind orientarea, pregătirea şi instruirea profesională a resurselor umane, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.253-XV din 19.06.2003.

²⁶Ordinele ministrului educaţiei cu privire la aprobarea standardelor ocupaţionale nr.64 din 11.02.2013 (cofetar; lăcătuş instalator tehnică sanitară; zugrav; viticultor), nr.987 din 21.10.2013 (fierar-betonist; pietrar-zidar) şi nr.1041 din 07.10.2014 (12831 - dulgher; 13967 - lăcătuş-electrician în construcţii).

²⁷Nomenclatorul meseriilor (profesiilor) pentru instruirea şi pregătirea cadrelor în învăţămîntul secundar profesional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1421 din 18.12.2006.

²⁸Conducător-auto (pasageri) (11897); cablator-lipitor (742203); brutar (11476); electrician-montator reţele de iluminat (12877).

Misiunea de audit relevă că, potrivit informaţiei prezentate de MMPSF, cadrul normativ nu prevede un grafic de elaborare şi aprobare a standardelor ocupaţionale. Prin urmare, conform prevederilor Metodologiei aprobate prin HG nr.952 din 16.12.2011²⁹, organul responsabil de elaborarea proiectului standardelor ocupaţionale şi reexaminarea celor existente în domeniul respectiv de activitate este Comitetul sectorial pentru formare profesională, instituit de Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective. În vederea elaborării standardelor ocupaţionale, Comitetul sectorial constituie grupuri şi comisii corespunzătoare. De menţionat că în prezent sînt create 6 comitete sectoriale în: construcţii, agricultură şi industria alimentară, transporturi şi infrastructura drumurilor, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, comerţ, industria nealimentară.

_____________________

²⁹Metodologia cu privire la elaborarea şi reexaminarea standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.952 din 16.12.2011, abrogată la 31.10.2014 prin Hotărîrea Guvernului nr.863 din 08.10.2014.

Totodată, pentru redresarea situaţiei la acest capitol, prin HG nr.863 din 08.10.2014³⁰ a fost aprobată о nouă Metodologie de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti (mai simplificată), conform căreia Comitetul sectorial este responsabil de elaborarea calitativă a standardelor ocupaţionale din domeniu, identifică lista profesiilor muncitoreşti din sectorul corespunzător; adoptă decizia cu privire la standardul ocupaţional; gestionează procesul de elaborare a standardului ocupaţional corespunzător; creează grupuri de lucru privind elaborarea profilului şi a standardului ocupaţional şi a comisiilor de evaluare şi validare a standardelor ocupaţionale; identifică sursele financiare pentru elaborarea standardelor ocupaţionale; coordonează standardul ocupaţional cu MMPSF şi îl prezintă spre examinare şi aprobare organului central de specialitate al administraţie publice din sectorul corespunzător.

_____________________

³⁰Hotărîrea Guvernului nr.863 din 08.10.2014 “Pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti”.

De menţionat că, potrivit obiectivelor Strategiei de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020, pînă în 2017 este necesară elaborarea standardelor ocupaţionale pentru meseriile/specialităţile vocaţional/tehnice, care urmează să servească drept bază de elaborare a descrierii calificărilor corespunzătoare şi de racordare a programelor de formare profesională la cerinţele pieţei muncii. Ca urmare, la momentul actual MMPSF a iniţiat procedura de licitaţie publică pentru elaborarea a 20 de standarde ocupaţionale fiind alocate în acest scop 0,6 mil.lei.

Deşi se atestă depăşirea termenelor de aprobare a standardelor ocupaţionale, MMPSF nu a întreprins măsuri eficiente în vederea ameliorării acestei situaţii (nu a evaluat posibilitatea de modificare a cadrului normativ în vigoare; nu a identificat soluţii posibile privind preluarea standardelor altor state etc.). Totodată, potrivit Planului naţional de acţiuni pentru ocuparea forţei de muncă pe anul 2014 (pct.4.1.8.), aprobat prin HG nr.1091 din 31.12.2013, programele de învăţămînt pentru profesiile muncitoreşti urmau a fi elaborate doar în baza standardelor ocupaţionale în vigoare, însă lipsa documentelor respective constituie un impediment în această privinţă.

• Neelaborarea şi neaprobarea corespunzătoare a standardelor ocupaţionale a generat, la rîndul lor, imposibilitatea elaborării şi aprobării curriculumurilor pentru disciplinele de predare a meseriilor respective. Astfel, conform Codului educaţiei, curriculumul în învăţămîntul profesional tehnic include: (i) planul-cadru de învăţămînt şi planurile de învăţămînt pe meserii şi specialităţi; (ii) curricula pe module/discipline; (iii) ghiduri metodologice de aplicare a curriculumului. În învăţămîntul profesional tehnic, curriculumul pe module/discipline se aprobă de ME, fiind în prealabil coordonat cu comitetele sectoriale şi cu organele centrale de resort. Deşi nu sînt aprobate standardele ocupaţionale respective, ME a iniţiat elaborarea unor curriculumuri (finanţate de donatori externi), ceea ce generează riscul de revizuire ulterioară a acestora odată cu aprobarea standardelor de rigoare, de perpetuare a situaţiei de neconformitate dintre necesităţile pieţei de muncă şi ofertele educaţional profesionale, precum şi riscul de a suporta cheltuieli suplimentare. În aceste condiţii, au fost elaborate şi aprobate curriculumurile pentru 8 meserii³¹ (2 pentru implementare şi 6 pentru pilotare). De menţionat că, la solicitarea auditului, ME nu a explicat această situaţie. Totodată, contrar prevederilor legale³², curriculumurile aprobate de ME pentru implementare nu au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

_____________________

³¹Codul: 12989 – electromontor la reparaţia şi întreţinerea utilajului electric; 11481 – bucătar, 12903 – electrogazosudor-montator; 12389 –croitor; 742235 – operator pentru suportul tehnic al calculatoarelor; 13011 – electromontor utilaje de dispecerat şi teleautomatică; 722320 – operator la maşini-unelte semiautomate şi automate; 834336 – operator în depozitele mecanizate şi automatizate.

³²Art.68 din Legea nr.317-XV din 18.07.2003 “Privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale”.

► Lipsa la ME a standardelor ocupaţionale pentru meseriile predate în IÎSP, precum şi a indicatorilor de stabilire a calităţii studiilor în învăţămîntul profesional afectează procesul educaţional-profesional în ansamblu.

Fiind stabilit un plan ambiţios de reforme în domeniul sporirii calităţii procesului educaţional-profesional, auditul a solicitat de la instituţiile implicate informaţii privind indicatorii de performanţă (cantitativi şi calitativi) utilizaţi pentru a evalua starea actuală a calităţii învăţămîntului profesional, precum şi pentru verificarea impactului acţiunilor propuse spre implementare. În pofida solicitărilor repetate, ME nu a prezentat informaţia respectivă privind indicatorii nominalizaţi, informînd doar că asigurarea calităţii în învăţămîntul profesional se efectuează prin evaluarea periodică a cadrelor didactice şi de conducere, precum şi a rezultatelor educaţionale ale IÎSP, prin susţinerea examenelor de absolvire/calificare de către elevi la terminarea studiilor. Prin urmare, pentru un învăţămînt profesional calitativ urmează a fi asigurată: calitatea efectivului de cadre didactice; o bază materială corespunzătoare; efectuarea practicii în condiţii de producţie; evaluarea corectă a cunoştinţelor şi deprinderilor elevului, toate acestea urmînd a fi susţinute prin alocarea mijloacelor financiare respective.

• IÎSP nu dispun de un sistem eficient de evaluare a calităţii şi competenţelor personalului didactic şi de conducere, precum şi nu determină impactul activităţii acestora asupra calităţii procesului educaţional-profesional.

Conform cartografierii instituţiilor de învăţămînt vocaţional/tehnic, la situaţia din 01.05.2014, în IÎSP activau 4040 de persoane, statele de personal aprobate constituind 5046,6 unităţi, din care: 284 – personalul de conducere (aprobate 286 unităţi, sau 5,7% din numărul total al unităţilor de personal); 627 – cadrele didactice la disciplinele de cultură generală (aprobate 589,0 unităţi, sau 11,7%); 254 – cadrele didactice la disciplinele de specialitate (aprobate 427,5 unităţi, sau 8,5%); 935 – maiştri instructori (aprobate 1289,1 unităţi, sau 25,5%); 124 – pedagogi sociali (aprobate 137,5 unităţi, sau 2,7%); 1816 – personal tehnic auxiliar (aprobat 2317,5 unităţi, sau 45,9%). Din persoanele încadrate, 1676 persoane – au studii superioare, 809 persoane – medii de specialitate, 519 persoane – profesionale, 600 persoane – alte studii, 438 persoane – fără studii.

Din 1940 de cadre didactice, 1220 au o normă didactică sau mai puţin, iar 720 – mai mult de o normă didactică. Dispun de grad didactic superior 13 pedagogi (inclusiv 2 maiştri), de grad didactic I – 121 (inclusiv 15 maiştri), de grad didactic II – 1035 (inclusiv 412 maiştri).

Din totalul personalului angajat, 34 de persoane dispun de grad managerial superior, 16 – de gradul managerial I, 55 – de gradul managerial II. La cursurile de recalificare în psihopedagogie au fost antrenate 609 cadre didactice. Totodată, conform informaţiilor prezentate de ME, în anii de studii 2010-2014 au fost atestate 1184 de cadre didactice şi de conducere din IÎSP, din care 17 persoane au obţinut gradul superior, 123 – gradul I şi 1044 – gradul II.

Potrivit Regulamentului de atestare a cadrelor didactice³³, atestarea pentru gradul didactic II se efectuează de către consiliile profesorale ale IÎSP, prin elaborarea şi prezentarea publică a lucrărilor metodice/rapoartelor de autoevaluare şi prin susţinerea publică a interviului de performanţă, iar pentru gradele didactice I şi superior, precum şi a celui managerial – de către comisiile constituite la nivel republican. Totodată, Regulamentul în cauză nu conţine criterii de evaluare bazate pe reuşitele elevilor (cunoştinţele şi deprinderile asimilate). De asemenea, la atestarea cadrelor de conducere, în baza Regulamentului aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr.454 din 31.05.2012³⁴, nu se evaluează³⁵ implementarea de către conducătorii IÎSP a sistemului de management financiar şi control³⁶. Prin urmare, nu este clară necesitatea atestării cadrelor didactice şi de conducere în condiţiile în care acestea nu au la bază criterii de evaluare a impactului activităţii lor.

_____________________

³³Regulamentul de atestare a cadrelor didactice din învăţămîntul preşcolar, primar, secundar, special, complementar, secundar profesional şi mediu de specialitate, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr.336 din 03.05.2013 (în continuare – Regulamentul de atestare a cadrelor didactice).

³⁴Regulamentul de atestare a cadrelor de conducere din învăţămîntul preşcolar, primar, special, complementar, secundar şi mediu de specialitate, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei nr.454 din 31.05.2012 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Ordinul ME nr.454 din 31.05.2012).

³⁵Regulamentul privind evaluarea, raportarea sistemului de management financiar şi control şi emiterea declaraţiei privind buna guvernare, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012 (în continuare - Regulamentul, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012).

³⁶Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern” (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

În acest context, se relevă că regulamentele de atestare a cadrelor didactice şi de conducere prevăd participarea acestora la un număr stabilit de seminare cu tematici diferite, însă observaţiile de audit denotă că majoritatea cadrelor didactice şi de conducere au participat la seminare organizate în perioada de instruire a elevilor, ceea ce afectează desfăşurarea normală a procesului de studii.

De menţionat că regulamentele privind atestarea aprobate de ME nu sînt publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ceea ce afectează legalitatea procesului respectiv.

Pentru redresarea situaţiei, ME planifică, conform strategiilor aprobate, constituirea unui sistem de evaluare şi salarizare a cadrelor didactice bazat pe performanţă.

• Un aspect important care influenţează calitatea învăţămîntului profesional este baza materială corespunzătoare. Deşi în ultimii ani cu suportul extern a fost îmbunătăţită baza material-didactică a unor IÎSP, aceasta pînă în prezent nu este suficientă pentru a asigura un învăţămînt general şi profesional calitativ.

Majoritatea absolută a IÎSP nu au manuale şi materiale didactice; nu sînt echipate corespunzător laboratoarele de chimie, fizică şi biologie; utilajele din ateliere sînt moral şi fizic uzate; materialele de consum pentru lecţiile practice sînt insuficiente; blocurile de studii, atelierile şi căminele necesită reparaţii capitale urgente. Totodată, auditul denotă lipsa evaluării cantitative şi valorice a necesităţilor pentru completarea bazei tehnico-materiale atît la nivelul instituţiilor respective, cît şi al ME. Situaţiile menţionate determină nefuncţionalitatea bazei tehnico-materiale, ceea ce diminuează calitatea predării, iar aceasta, la rîndul său, – la necorespunderea ofertei educaţionale cererilor de pe piaţa forţei de muncă. Ca urmare, cheltuielile pentru procesul de educaţie profesională nu ating scopul stabilit şi pot fi considerate ineficiente. Astfel, misiunea de audit relevă că:

√ deşi conform Raportului aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.2 din 25.01.2013 s-a cerut includerea instituţiilor de învăţămînt general, neliceal (IÎSP şi Colegii) în sistemul de închiriere a manualelor, aceasta pînă în prezent nu s-a efectuat. Ca urmare, IÎSP nu dispun de manuale³⁷ pentru fiecare elev (de obicei, 2 manuale sînt disponibile doar în timpul orelor de predare, iar studierea în afara orelor se face doar în bibliotecă). De menţionat că, potrivit Codului educaţiei, elevii din învăţămîntul profesional tehnic urmează a fi asiguraţi cu manuale şcolare conform schemei de închiriere aprobate de ME.

_____________________

³⁷Pct.18 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

O situaţie dificilă se atestă la capitolul asigurarea cu manuale pentru studierea meseriilor. Deşi IÎSP raportează că dispun de un volum mare de astfel de manuale, acestea, de fapt, nu corespund cerinţelor actuale (sînt învechite moral, fiind tipărite în limba rusă sau în limba română cu grafie chirilică) şi, prin urmare, nu sînt utilizate în procesul de studii³⁸. Spre exemplu, biblioteca ŞP Ocniţa nu dispune de literatură didactică în limba română, manualele pentru studierea meseriilor fiind editate cu 20-30 de ani în urmă. Unul dintre manualele de bază pentru studierea profesiei de tractorist în această şcoală este manualul “Tractoare şi automobile”, editat în anul 1986, în care sînt descrise mecanisme şi sisteme de tractoare care nu mai sînt fabricate. Nici ŞP Hînceşti nu dispune de necesarul de manuale pentru disciplinele desenul tehnic, electrotehnica, informatica, utilajul;

_____________________

³⁸Pct.19 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

√ este insuficientă şi/sau moral învechită dotarea cu utilaje şi echipamente a atelierelor pentru desfăşurarea lecţiilor practice. Astfel, din 246 de ateliere în IÎSP supuse auditării, sînt echipate corespunzător doar 182³⁹. Drept exemplu în acest sens poate servi ŞP Ocniţa, care, deşi este specializată în pregătirea tractoriştilor-maşiniştilor pentru agricultură, nu dispune de echipamente exploatabile pentru lecţiile de practică (remorci, pluguri, grape, cultivatoare, semănătoare etc.). Mai mult decît atît, această şcoală nu dispune nici de terenul agricol necesar pentru instruirea practică a elevilor. În acelaşi timp, alte IÎSP, cu toate că dispun de terenuri agricole, nu le folosesc sau le folosesc parţial (ŞP Corbu – terenul din extravilanul s.Tîrnova, raionul Donduşeni).

_____________________

³⁹Pct.10-11 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Atelierul de tîmplărie al ŞM Briceni este dotat doar cu utilaje şi echipamente din anii 1967-1992. ŞP Criuleni nu dispune de bază de instruire la specialitatea “lăcătuş auto”, orele practice fiind efectuate la un agent economic (SRL), al cărui fondator este directorul şcolii. ŞP Zguriţa nu dispune de utilaj pentru instruirea practică la specialitatea “lăcătuş”, instruirea de facto fiind efectuată la unii agenţi economici, care, la rîndul lor, nu dispun de utilaj modern. ŞP Orhei, pentru pregătirea conducătorilor auto şi de alte mecanisme, utilizează tehnică moral învechită (cu vechimea de 20-30 ani) al cărui termen de exploatare este depăşit, iar pentru instruirea practică la specialitatea “maşinist la autogreder” nu dispune de utilajul corespunzător. Lipsa unor condiţii adecvate pentru desfăşurarea lecţiilor practice a fost constatată şi la ŞP Soroca, ŞP Cărpineni;

√ unele IÎSP dispun de mijloace fixe uzate şi ieşite din funcţiune, care nu sînt folosite în procesul educaţional şi pînă la moment nu sînt decontate, fiind păstrate pe teritoriul instituţiilor de învăţămînt şi generînd cheltuieli ineficiente pentru paza lor. Un exemplu elocvent în acest sens poate servi ŞP Orhei, care dispune de 30 mijloace de transport, inclusiv 28 total uzate, fabricate în anii 1980-2000, din care 14 sînt neutilizabile şi parţial descompletate.

Totodată, urmare a comasării unor IÎSP, baza tehnico-materială a instituţiilor lichidate nu se mai foloseşte sau se foloseşte ineficient. Astfel, în prezent ŞP Orhei nu utilizează corespunzător baza tehnico-materială preluată de la fosta ŞP Cucuruzenii de Sus, suportînd cheltuieli ineficiente de întreţinere a acesteia. Cazuri de neutilizare a bunurilor imobile au fost constatate la ŞP Drochia, ŞP Cărpineni, ŞP nr.4 Bălţi etc.

• Procesul de efectuare a practicii în producţie, ca element important în evaluarea pregătirii profesionale, este unul preponderent aparent.

Conform prevederilor legale⁴⁰, practica în producţie a elevilor din învăţămîntul profesional se efectuează pe bază de contract la întreprinderi de stat sau private. În baza planului de învăţămînt, practica în producţie este prevăzută pentru fiecare an de studiu la fiecare specialitate studiată. Pînă la începerea practicii, administraţia IÎSP urmează să încheie cu agenţii economici din localitate contracte de organizare a practicii în producţie a elevilor. Pe toată perioada practicii în producţie, conducerea IÎSP trebuie să numească persoane responsabile de organizarea şi supravegherea practicii, acestea urmînd să facă vizite selective în scopul verificării prezenţei şi reuşitei elevilor. La finalizarea practicii, elevul prezintă: darea de seamă; agenda cu enumerarea lucrărilor, proceselor şi procedeelor efectuate; referinţa completată de responsabilul pentru organizarea şi supravegherea practicii în producţie cu aplicarea ştampilei întreprinderii. Totodată, în cadrul conferinţelor se analizează eficacitatea practicii în producţie şi se rezumează opiniile elevilor.

_____________________

⁴⁰Art.21 alin.(8) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995.

Modul de organizare a practicii în producţie este prevăzut de Regulamentul nr.22/8 din 06.06.2000⁴¹. Totodată, urmare a nepublicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Regulamentul respectiv nu are putere juridică şi, în consecinţă, nu poate garanta asigurarea respectării drepturilor şi obligaţiilor IÎSP, elevului practicant şi agenţilor economici în relaţiile privind practica în producţie. Astfel, IÎSP nu are pîrghii pentru a solicita de la agentul economic: crearea condiţiilor organizatorice şi metodice pentru desfăşurarea practicii; asigurarea calităţii procesului de instruire practică; evaluarea cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite etc.

_____________________

⁴¹Regulamentul de organizare a practicii de producţie, aprobat de către Consiliul/Colegiul Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei nr.22/8 din 06.06.2000.

De menţionat că, în conformitate cu Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, agenţii economici cu proprietate de stat, care au mai mult de 20 de salariaţi, erau obligaţi să ofere locuri de muncă pentru practica în producţie şi ucenicie în raportul: un practicant la 10 salariaţi, luîndu-se în considerare şi posibilităţile întreprinderii. Totodată, în cadrul legal-normativ nu erau stabilite modalităţi de implementare a prevederilor în cauză.

Prin urmare, activînd în condiţiile sus-menţionate, IÎSP au admis un şir de deficienţe şi iregularităţi, care au afectat principiile de performanţă privind practica în producţie a elevilor, care se caracterizează prin următoarele:

√ potrivit informaţiilor prezentate de IÎSP supuse auditării, în anul 2013 au efectuat practica 7018 elevi⁴². Urmare a analizei contractelor privind practica în producţie, s-a constatat că doar o parte din acestea conţin clauze privind taxa care urma a fi achitată IÎSP în conformitate cu prevederile regulamentare⁴³. La fel, instituţiile de învăţămînt nu au indicat timpul de muncă al elevului şi condiţiile de salarizare. Contractele nu elucidează nici modul de remunerare a muncii elevilor, iar unele nu specifică meseria la care elevul urmează să efectueze practica, perioada desfăşurării practicii (ŞP Cărpineni);

_____________________

⁴²Pct.20 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁴³Pct.35 şi pct.36 din Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.196 din 22.02.2007 (Veniturile de la practica de producţie a elevilor din instituţiile de învăţămînt secundar profesional se obţin din 50 la sută de la mijloacele financiare alocate de agenţii economici în vederea desfăşurării practicii în producţie şi uceniciei a elevilor din şcolile profesionale şi de meserii, care se efectuează pe bază de contract).

√ unele IÎSP nu au asigurat desfăşurarea adecvată a practicii în producţie, ceea ce constituie un factor destul de semnificativ care diminuează calitatea învăţămîntului profesional. În acest sens, IÎSP au permis efectuarea practicii în unele instituţii care nu pot asigura un loc de muncă adecvat meseriei învăţate. Astfel, pentru practica în profesiile de tîmplar, cusători, sudori electrici şi cu gaze, tencuitori au fost încheiate contracte cu instituţii publice şi alte entităţi, precum primării, oficii ale medicilor de familie, licee, gospodării ţărăneşti, instituţii de cult, agenţi economici de peste hotare etc.), ceea ce denotă desfăşurarea formală a acestei activităţi didactice sau executarea de către elevi a unor lucrări neremunerate. În unele cazuri, elevii care studiază profesia de frizer nu efectuează practica din lipsa agenţilor contractaţi (ŞP Soroca);

√ IÎSP nu au asigurat organizarea, monitorizarea şi raportarea adecvată a procesului de desfăşurare a practicii în producţie a elevilor, ceea ce diminuează calitatea profesiilor însuşite şi are ca efect utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare destinate pregătirii profesionale a tinerilor. Astfel, ca urmare a nemonitorizării şi neevaluării practicii, nu au fost stabilite criterii de evaluare a impactului acesteia asupra formării tinerilor muncitori calificaţi, ceea ce transformă acest proces într-o procedură formală.

Deşi, conform informaţiilor oferite de IÎSP, în perioada practicii în producţie maiştrii efectuează vizite la agenţii economici pentru a verifica îndeplinirea programului practicii, auditului nu i-au fost prezentate probe care ar susţine aceste afirmaţii. Examinarea unor jurnale ale practicii în producţie a elevilor a relevat că activităţile lor ţin mai mult de lucrările secundare şi auxiliare care nu sînt suficiente pentru a obţine experienţa necesară angajării ulterioare în cîmpul muncii. În unele cazuri lipsesc rapoarte întocmite de elevi privind lucrul efectuat pe parcursul practicii, numărul orelor de muncă şi evaluarea calităţii lucrului elevului (ŞP Cărpineni). Totodată, principala problemă identificată este lipsa agenţilor economici mari care ar fi putut oferi locuri de practică pentru elevi. Acest dezechilibru este condiţionat, pe de o parte, de mediul economic nefavorabil şi de nedorinţa agenţilor economici de a se implica în acest proces, iar, pe de altă parte, de lipsa retribuirii muncii elevului practicant. În consecinţă, majoritatea elevilor caută de sine stătător locuri pentru efectuarea practicii în producţie, iar o soluţie de ieşire din această situaţie ar fi organizarea unor întreprinderi aferente IÎSP, unde elevii ar putea nu doar desfăşura practica, dar şi-ar dezvolta abilităţile de antreprenoriat, cu efectele corespunzătoare asupra economiei naţionale.

IÎSP nu au asigurat o monitorizare adecvată şi un control intern eficient asupra mijloacelor financiare privind practica în producţie, inclusiv a mijloacelor destinate remunerării elevilor. Astfel, conform informaţiilor prezentate de IÎSP supuse auditării, urmare a practicii în producţie în bugetul a 11 instituţii au fost încasate venituri (mijloace speciale) în sumă de 1,3 mil.lei, celelalte IÎSP auditate neasigurînd încasarea unor astfel de venituri⁴⁴. Totodată, ca urmare a lipsei evidenţei mijloacelor care urmau a fi achitate şi a celor care au fost achitate IÎSP, auditul nu a avut posibilitatea de a verifica dacă agenţii economici au transferat în bugetul şcolilor toate taxele/plăţile aferente. Mai mult decît atît, auditul a constatat că mijloacele sînt depuse pe contul IÎSP preponderent de elevi şi părinţii acestora, dar nu de agenţii economici, ceea ce la fel pune la îndoială calitatea/eficienţa pregătirii profesionale a elevilor.

_____________________

⁴⁴Pct.21 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

De menţionat, că unele IÎSP au folosit practica în producţie, în special pentru meseriile din domeniul construcţiei, pentru a efectua reparaţii curente şi capitale a bunurilor imobile ce le aparţin (ŞP Căuşeni, ŞP nr.3 Chişinău, ŞP Orhei, ŞP Rezina, ŞP Teleneşti şi ŞP Criuleni). Totodată, în anul 2013, în evidenţa contabilă a IÎSP lipsesc înregistrările contabile privind remunerarea elevilor care au efectuat practica în şcoală, ceea ce contravine Codului muncii⁴⁵ (art.7¹) care interzice munca nedeclarată. Aceeaşi situaţie s-a atestat şi la efectuarea instruirii practice a elevilor. Doar ŞP Rezina a achitat în anul 2013, din contul alocaţiilor pentru burse, premii în mărime de 150 lei elevilor implicaţi în lucrările efectuate pe teritoriul şcolii în timpul orelor practice.

_____________________

⁴⁵Codul muncii al Republicii Moldova nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

• Monitorizarea şi organizarea insuficientă a procesului de evaluare finală a cunoştinţelor şi aptitudinilor elevului determină necorespunderea calificării acordate cerinţelor pieţei muncii.

Evaluarea finală a cunoştinţelor şi aptitudinilor elevului se efectuează în cadrul examenelor de calificare. În calitate de membri ai comisiilor de calificare de obicei sînt angajaţii ai IÎSP, inclusiv profesorii la obiectele de cultură generală, care nu sînt specialişti în meseria examinată. De regulă, în calitate de preşedinţi ai comisiilor sînt invitate persoane din afara IÎSP, reprezentanţi ai mediului de afaceri, instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate sau superior. Totuşi, nu toţi preşedinţii comisiilor, care au participat la evaluarea finală a cunoştinţelor şi aptitudinilor elevului, posedau studii în domeniul examinat. Această situaţie a fost observată în special în perioada anterioară anului 2013.

Totodată, chestionarea unor reprezentanţi ai antreprenorilor, care au participat în comisiile de calificare, denotă că, deşi absolvenţii IÎSP au cunoştinţe teoretice, pentru încadrarea acestora în cîmpul muncii sînt necesare instruiri practice adăugătoare. Spre exemplu, agentul economic care a oferit locuri de muncă pentru efectuarea practicii în producţie şi al cărui reprezentant a fost membru al comisiei de calificare la ŞP nr.1 Bălţi, în perioada 2010-2014 nu a angajat nici un absolvent al şcolii nominalizate la specialităţile ce ţin de domeniul construcţiei. Prin urmare, astfel de situaţii relevă că absolvenţii IÎSP obţin calificări care nu sînt credibile pentru piaţa muncii.

În contextul celor relatate se menţionează că IÎSP nu au stabilite regulamentar criterii de evaluare a studiilor pentru însuşirea unei meserii, iar corectitudinea evaluării acestor studii nu este verificată corespunzător de ME. Ulterior, acest proces urmează a fi realizat de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Profesional.

► O cauză a carenţelor stabilite la acest capitol este lipsa unui management eficient atît la nivelul ME, cît şi la nivelul IÎSP. Deşi autorităţile şi instituţiile publice urmau să aplice, începînd cu 26.11.2011, sistemul de management financiar şi control, ME se află în prezent doar în stadiul incipient de implementare a acestuia, iar IÎSP auditate nici nu cunosc prevederile legale privind acest sistem, ceea ce denotă necesitatea urgentării procesului în cauză.

Potrivit cadrului legal-normativ⁴⁶, conducerea ME şi IÎSP sînt responsabile de implementarea sistemului de management financiar şi control, de evaluarea funcţionalităţii lui, precum şi de aprecierea gradului de conformitate al acestuia cu cadrul normativ în domeniu. Auditul a constatat că ME nu a demarat acţiunile de rigoare aferente implementării prevederilor Legii nr.229 din 23.09.2010, nu dispune de proceduri formalizate cu privire la controlul intern, nu are descrise procesele de lucru şi nu are stabilite riscurile activităţii pentru toate domeniile de activitate, ceea ce poate afecta buna funcţionare a ME. Grupul de lucru privind implementarea sistemului de management financiar şi control a fost instituit la ME în luna august 2013⁴⁷, alte activităţi pentru implementarea prevederilor Legii menţionate nefiind efectuate.

_____________________

⁴⁶Legea nr.229 din 23.09.2010; Regulamentul, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.49 din 26.04.2012; Standardele naţionale de control intern în sectorul public, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.51 din 23.06.2009; Manualul de management financiar şi control.

⁴⁷Prin Ordinul ministrului educaţiei nr.843 din 15.08.2013 “Cu privire la implementarea sistemului de management financiar şi control”.

În contextul celor evocate, misiunea de audit relevă că, deşi, conform indicaţiei ME, IÎSP întocmesc şi prezintă Raportul anual de activitate al şcolii pentru fiecare an de studii, Ministerul nu generalizează informaţiile respective. Totodată, capitolul cu privire la planul managerial prevede realizarea unor activităţi şi atingerea unor indicatori, însă nu este stabilit modul de măsurare şi evaluare a rezultatelor. Astfel, IÎSP nu au determinat indicii de performanţă pentru activitatea managerială şi pentru procesul de învăţămînt profesional. Prin urmare, este dificil de cuantificat eficienţa sau măsura în care obiectivele stabilite au fost atinse.

În altă ordine de idei, nu toate IÎSP au asigurat elaborarea, aprobarea şi înregistrarea conformă a statutelor în corespundere cu prevederile legale⁴⁸. Pe de altă parte, în aceste documente nu sînt stabilite criteriile de evaluare a performanţelor manageriale şi educaţionale. Astfel, statutele ŞP Cupcini şi ŞP Corbu nu sînt aprobate corespunzător de ME, iar cele ale ŞP Rîşcani, ŞM Glodeni, ŞP Căuşeni, ŞP Cupcini şi ŞP Corbu nu sînt înregistrate la Camera Înregistrării de Stat. Totodată, ŞP Rezina a activat în lipsa statutului (acesta fiind înregistrat pe parcursul auditului), iar ŞP Orhei nu a revizuit şi completat statutul urmare a comasării cu ŞP Cucuruzenii de Sus, în special privind gestiunea gospodăriei didactice. În acest sens, au fost identificate neconformităţi privind elaborarea statutului şi la ŞP Cărpineni.

_____________________

⁴⁸Art.47 alin.(2) şi alin.(3) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995.

CONSTATĂRI AFERENTE AUDITULUI DE CONFORMITATE

► Lipsa procedurilor de control intern privind organizarea procesului educaţional, respectiv, de muncă al profesorilor şi maiştrilor, acţionează negativ asupra calităţii studiilor, ceea ce determină suportarea unor cheltuieli nejustificate şi ineficiente. Astfel, IÎSP nu dispun de prevederi regulamentare privind modul şi criteriile de repartizare a şarjei pedagogice, ca rezultat actuala modalitate de repartizare a orelor este netransparentă şi ineficientă. Un exemplu elocvent în această privinţă poate servi situaţia de la ŞP nr.1 Bălţi, care, avînd în anul şcolar 2013-2014 ore opţionale (318 ore) la disciplina “Modul sănătos de viaţă”, a repartizat la 3 profesori (cu aceeaşi normă didactică de cîte 680 ore la obiectele de bază), respectiv, 102, 72 şi 144 de ore, fără a ţine cont de faptul că primii 2 profesori deţin certificatul de instruire în cadrul proiectului “Educaţie pentru sănătate”, iar ultimul nu dispune de studii în domeniu. De asemenea, s-a constatat că la această şcoală unele obiecte se predau concomitent în două limbi (română şi rusă) în aceeaşi grupă, ceea ce reduce cu 50 la sută însuşirea materialului predat. Ca urmare, situaţiile enumerate influenţează negativ asupra calităţii studiilor, avînd ca efect diminuarea gradului de profesionalism al specialiştilor pregătiţi.

► Resursele financiare alocate IÎSP pentru remunerarea muncii sînt folosite ineficient, iar uneori sînt repartizate neechitabil între angajaţii instituţiilor. Ca urmare, doar în anul 2013 auditul a constatat suportarea ineficientă de către IÎSP a cheltuielilor în sumă de 5,5 mil.lei. Aceeaşi situaţie a fost atestată de audit şi pentru alte perioade (2011, 2012, 2014).

• La elaborarea proiectului privind statele de personal pentru fiecare an bugetar, IÎSP nu se conduc de metodologii prestabilite şi nu anexează note explicative sau justificative. Astfel, instituţiile nu au respectat prevederile Regulamentului aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013⁴⁹ privind aplicarea normativelor de muncă prin care s-ar reglementa şi justifica normativele de timp şi de personal. Totodată, nici ME nu a solicitat respectarea acestor prevederi la aprobarea statelor de personal⁵⁰.

_____________________

⁴⁹Regulamentul privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.98 din 04.02.2013 (în continuare – Regulamentul aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013).

⁵⁰Pct.8 alin.18) din Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.2009.

În perioada 2011-2014, aprobarea de ME a statelor de personal a IÎSP a fost efectuată fără a ţine cont de limita statelor de personal stabilită în Anexa nr.9 la Ordinul comun al ME şi MF nr.542/108 din 21.08.1999 “Cu privire la statele titulare provizorii ale instituţiilor de învăţămînt preuniversitar” şi în Anexa nr.5 la Regulamentul-tip aprobat prin HG nr.956 din 23.08.2004⁵¹. Astfel, IÎSP au inclus în statele de personal un număr de unităţi majorat esenţial, comparativ cu cel prevăzut de actele normative menţionate. Astfel, doar în anul 2013 unele IÎSP au inclus în state supralimita stabilită 313 unităţi, ceea ce a cauzat exagerarea fondului anual de salarizare şi a contribuţiilor aferente cu circa 7,7 mil.lei, sau cu circa 6% din totalul alocaţiilor aprobate, iar alte IÎSP au aprobat state cu 25 unităţi⁵² mai mici decît limita stabilită. O situaţie similară a fost atestată de audit şi pentru alte perioade (2011, 2012 şi 2014).

_____________________

⁵¹Regulamentul-tip cu privire la funcţionarea cantinei pentru elevii instituţiei de învăţămînt secundar profesional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.956 din 23.08.2004.

⁵²Pct.39-42 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Ca urmare a depăşirii numărului unităţilor de personal şi neocupării unor posturi vacante, IÎSP au înregistrat economii ale fondului de salarizare şi contribuţiilor aferente în sumă de circa 4,3 mil.lei⁵³.

_____________________

⁵³Pct.43 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

De menţionat că statele titulare provizorii ale şcolilor profesionale polivalente şi şcolilor de meserii, aprobate prin Ordinul ME şi MF nr.542/108 din 21.08.1999, sînt depăşite şi nefundamentate, nu ţin cont de criteriile/indicatorii de corelare a numărului de personal cu cel al elevilor, în acest sens devenind imperioasă revizuirea acestora. Ca urmare, în cadrul IÎSP personalul auxiliar depăşeşte numeric personalul didactic, ceea ce cauzează utilizarea ineficientă a resurselor financiare publice destinate instruirii elevilor.

• IÎSP au efectuat remunerarea şi stimularea personalului în lipsa unor reglementări (inclusiv în Contractul colectiv de muncă), coordonate cu ME, privind indicii şi condiţiile de premiere, de acordare a sporurilor şi ajutorului material, precum şi de stabilire a mărimii acestora, ceea ce nu corespunde prevederilor art.31 alin.(2) din Codul muncii, art.32 alin.(4) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005⁵⁴ şi pct.13 din Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006⁵⁵.

_____________________

⁵⁴Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355-XVI din 23.12.2005).

⁵⁵Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare” (în continuare – HG nr.381 din 13.04.2006).

• Contrar prevederilor pct.6 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006⁵⁶, cadrelor didactice cu funcţii de conducere ale şcolilor profesionale li s-a calculat sporul didactic atît de la salariul de conducere, cît şi de la cel didactic. Întrucît activităţile manageriale presupun alte abilităţi decît cele didactice, auditul consideră că reprezintă cheltuieli ineficiente – sporul pentru gradul didactic calculat de la salariul de conducere⁵⁷.

_____________________

⁵⁶Cadrelor didactice, inclusiv cu funcţii de conducere, cărora, conform Regulamentului de atestare a cadrelor didactice din sistemul învăţămîntului preuniversitar, aprobat de ME, li s-au acordat grade didactice – superior, I şi II, beneficiază de sporuri la salariu în mărime de, respectiv, 50, 40 şi 30 la sută faţă de salariul lunar corespunzător funcţiei de conducere sau normei didactice stabilite.

⁵⁷Pct.44 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Lipsa unor prevederi⁵⁸ privind modul de aplicare a coeficienţilor de multiplicare la indemnizaţia de conducere a conducătorilor instituţiilor, precum şi aplicarea neconformă⁵⁹ a coeficienţilor respectivi şi pentru alte cadre de conducere a determinat majorarea neîntemeiată a indemnizaţiei de conducere⁶⁰. Aceeaşi situaţie a fost atestată de audit şi pentru alte perioade (2011, 2012 şi 2014). De menţionat că indemnizaţiile de conducere pentru conducătorii IÎSP au fost stabilite prin Ordinul ME, iar pentru celelalte funcţii de conducere – în baza ordinelor emise de conducătorii IÎSP.

_____________________

⁵⁸În Nota la Tabelul nr.5 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006: “pentru şcolile profesionale se aplică categoria de remunerare a muncii conducătorului, coeficientul de la 1,8 la 2,8”, nu este stipulat la ce se aplică acest coeficient.

⁵⁹Pct.1 din Anexa nr.1 la HG nr.381 din 13.04.2006.

⁶⁰Pct.45 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Contrar prevederilor pct.10 din Condiţiile unice de salarizare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006, ME şi IÎSP în ordinele de acordare/stabilire a sporurilor pentru înaltă eficienţă în muncă, intensitate a muncii şi executare a unor lucrări de importanţă deosebită nu au indicat pentru ce lucrări şi pe ce termen au fost acordate sporurile respective. Ţinînd cont de faptul că IÎSP, contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013, nu au stabilit volumul normat de muncă pentru fiecare unitate de personal, iar ME nu a stabilit regulamentar pentru IÎSP indicatori de performanţă pentru a putea determina calitatea muncii personalului angajat, acordarea acestor sporuri personalului de conducere şi celui auxiliar este nejustificată⁶¹. De menţionat că nici o IÎSP nu a prezentat probe care ar confirma delegarea unor obligaţii suplimentare sau executarea unor lucrări de importanţă deosebită sau de urgenţă.

_____________________

⁶¹Pct.46 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Auditul a stabilit deficienţe şi la acordarea ajutorului material. Astfel, IÎSP au acordat ajutoare materiale în lipsa unor prevederi regulamentare care ar indica modul, temeiul şi mărimea suportului acordat. Ca urmare, unele IÎSP au calculat unor angajaţi (de obicei, personalului de conducere şi contabil) ajutoare materiale în mărime mai mare decît salariul mediu (în unele cazuri şi de 3 ori mai mare), iar altora (de obicei, personalului tehnic) – în mărime mai mică, fără a fundamenta deciziile în cauză, ceea ce determină neasigurarea egalităţii angajaţilor⁶².

_____________________

⁶²Pct.47 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

• Fără reglementările respective, IÎSP au acordat personalului angajat şi diferite premii. Astfel, IÎSP au calculat prime în lipsa unor criterii unice privind stabilirea mărimii acestora şi unei note de serviciu a contabilului-şef privind constatarea sumei economiei fondului de retribuire a muncii formate la momentul acordării premiilor unice; din contul economiei fondului de salarii aferent funcţiilor vacante mai mult de 2 săptămîni (ceea ce contravine prevederilor pct.13 din Condiţiile unice de salarizare, aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006), precum şi în lipsa fundamentării cuantumului per angajat, ceea ce a determinat acordarea neregulamentară şi neeficientă a plăţilor stimulatorii⁶³.

_____________________

⁶³Pct.48 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

O altă cauză a situaţiei descrise sînt reglementările neunivoce⁶⁴ privind salarizarea personalului din contul mijloacelor speciale, fapt ce favorizează acordarea nefundamentată a premiilor şi sporurilor. Astfel, lipsa unei norme care ar interzice salarizarea din contul mijloacelor speciale a personalului ce nu este implicat în prestarea serviciilor cu plată (inclusiv a celui de conducere şi auxiliar/contabil), a generat calcularea din contul mijloacelor speciale a premiilor şi altor sporuri acestei categorii de personal.

_____________________

⁶⁴Pct.17 din Condiţiile unice de salarizare aprobate prin HG nr.381 din 13.04.2006.

De exemplu, ŞP Hînceşti a acordat premii pentru executarea activităţilor ce fac parte din obligaţiile de serviciu, precum şi pentru unele activităţi care, conform fişelor de post, sînt atribuite altor angajaţi.

Nerespectînd prevederile pct.1 din Anexa nr.16 la HG nr.381 din 13.04.2006, ŞP Călăraşi a majorat neargumentat unor cadre didactice salariul pentru orele de la examene şi consultanţii.

• Acordarea în mod neregulamentar a diferitor sporuri şi premii determină exagerarea calculelor la stabilirea indemnizaţiei la concediul de odihnă. Totodată, unele IÎSP nu au respectat prevederile pct.4 din Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin HG nr.426 din 26.04.2004, incluzînd în salariul mediu premiile cu caracter unic şi aplicînd un termen necorespunzător (pentru personalul auxiliar s-a reieşit din termenul de 12 luni, dar trebuia, de fapt, din 3 luni)⁶⁵.

_____________________

⁶⁵Pct.49 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

De asemenea, în lipsa stabilirii în contractul colectiv sau în cel individual de muncă a condiţiilor de acordare a concediului suplimentar, contrar prevederilor pct.9 din Convenţia colectivă de muncă (nivel ramural) pe anii 2011-2015 din 14.12.2010, unor angajaţi au fost acordate concedii suplimentare plătite cu durata de pînă la 7 zile calendaristice (de exemplu, ŞP Hînceşti). De menţionat că, Convenţia colectivă de muncă menţionată a fost semnată de ME şi de preşedintele Consiliului General al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei şi a fost înregistrată la MMPSF. Totodată, MF sau AAPL nu sînt parte la negocierile respective, deşi acordarea unor facilităţi suplimentare personalului angajat necesită asigurarea finanţării acestora din bugetele respective (de stat sau locale).

De asemenea, colectivele unor IÎSP nu sînt membre ale sindicatelor din educaţie, dar a sindicatelor din alte ramuri (agricultură, construcţie). Ca urmare, contractele colective de muncă încheiate între sindicatele acestor IÎSP şi alte autorităţi decît Ministerul Educaţiei nu pot fi aplicabile pentru instituţiile respective, deoarece sînt semnate cu un “patron” necorespunzător. De exemplu, ŞP Ungheni a acordat concedii suplimentare plătite pentru “lipsa foilor de boală pe parcursul anului” în lipsa unor astfel de prevederi în contractul colectiv de muncă semnat de ME.

• IÎSP nu au stabilite proceduri de control intern la întocmirea fişelor de pontaj şi verificarea corectitudinii acestora, ceea ce determină necorespunderea informaţiilor din fişă cu realitatea şi, respectiv, calcularea unor salarii nemeritate. De exemplu, la ŞP nr.1 Bălţi, în urma verificării prezenţei personalului la serviciu (maiştri), din 23 de maiştri (încadraţi pe 31 de unităţi), la ora 15 erau prezenţi doar 3, iar maistrul superior, care este responsabil de întocmirea fişei de pontaj, nu a putut explica cauza absenţei de la locul de muncă a celorlalţi 20 de angajaţi. Totodată, urmare a verificării de către audit a respectării orarului lecţiilor, s-a constatat că din 4 lecţii de practică, 3 nu se efectuau. Mai mult decît atît, s-a stabilit că maistrul de la ora de practică la o grupă (conform orarului) avea lecţie la un alt obiect cu o altă grupă, totodată, catalogul fiind completat cu tema lecţiei precum că deja ar fi avut loc. În alte cazuri s-a constatat că fişele de pontaj nu erau semnate de persoana responsabilă şi aprobate de director (ŞP Rîşcani); au fost întocmite pentru tot personalul de secretara-dactilografă (ŞP Cărpineni); nu au fost întocmite pentru personalul remunerat din mijloace speciale, calculul salariului fiind efectuat doar în baza statelor de personal, ceea ce contravine prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007⁶⁶ (ŞP Hînceşti şi ŞP Cărpineni).

_____________________

⁶⁶Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

De asemenea, în 2011-2013, unele IÎSP au ţinut evidenţa timpului de muncă a cadrelor didactice cu nerespectarea prevederilor pct.177 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010⁶⁷. Astfel, în fişa de pontaj (pentru cadrele didactice) nu au fost înscrise orele efectiv lucrate în luna respectivă, iar în rubrica “total ore lucrate” se scria litera “t” - “tarificat”, după care serviciul contabil calcula salariul reieşind din orele incluse în lista tarifară a cadrelor didactice aprobată pe anul de studii (prin împărţirea numărului de ore la 10 luni). Această situaţie nu a permis monitorizarea prezenţei efective, îndeplinirea obligaţiilor şi condiţiilor de normare a muncii în conformitate cu art.166-171 din Codul muncii şi cu Regulamentul aprobat prin HG nr.98 din 04.02.2013.

_____________________

⁶⁷Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010).

Unele IÎSP au tabelat şi remunerat salariaţii care, concomitent, în aceleaşi ore de muncă, erau angajaţi în alte funcţii/instituţii, ceea ce determină neîndeplinirea uneia dintre funcţii şi contravine art.267 şi art.271 din Codul muncii, care prevede cumularea muncii doar în afara orelor de program, precum şi art.30 alin.(2) din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005, care nu permite cumularea de funcţii în orele de program personalului cu funcţii de conducere şi corpului profesoral.

De exemplu, la ŞP Hînceşti, cu situaţia la 01.01.2013, în lipsa contractelor individuale de muncă, erau cumulate 20,0 unităţi de personal auxiliar şi de deservire. Deoarece fişele de pontaj nu indicau timpul de prestare a muncii prin cumul (în orele de program sau în afara lor), iar munca de laborant şi inspector de cadre presupune, implicit, prezenţa la locul de muncă, comunicarea cu elevii şi personalul instituţiei în orele de program, auditul concluzionează cumularea neregulamentară a acestor posturi, iar din lipsa fişelor de post pentru personalul contabil, auxiliar şi de deservire, nu a fost posibil de a determina conformitatea cumulului de funcţii de către contabilul-şef şi alţi angajaţi. Totodată, la ŞP Hînceşti s-a constatat că în unele cazuri au fost cumulate funcţii care nu se executau. Astfel, unitatea de tractorist a fost repartizată între şofer şi tehnician-sanitar, deşi pe parcursul anului nu a fost întocmit nici un document care ar confirma lucrul tractorului, iar doi îngrijitori de încăperi au cumulat unitatea de garderobier deşi instituţia nu dispune de vestiar.

► Pentru unii elevi, alegerea IÎSP pentru continuarea studiilor este motivată de oferirea unor facilităţi sociale, cum ar fi: acordarea bursei de studii, indemnizaţiei pentru copiii orfani, unui loc de trai în cămin, alimentarea gratuită. Auditul a constatat că IÎSP nu au asigurat conformitatea acordării acestor înlesniri. Totodată, unele dintre facilităţile sociale nu motivează suficient elevii pentru acumularea cunoştinţelor şi deprinderilor profesionale.

• Regulamentul-cadru cu privire la modul şi condiţiile de acordare a burselor pentru studenţi, aprobat prin HG nr.1009 din 01.09.2006⁶⁸, spre deosebire de alte trepte de învăţămînt (superior, mediu de specialitate, postuniversitar), nu prevede stabilirea pentru IÎSP a unui plafon privind numărul elevilor care pot primi bursă. Astfel, toţi elevii din IÎSP au dreptul la bursă. De asemenea, dacă pentru alte trepte de învăţămînt este prevăzută acordarea burselor în funcţie de rezultatele sesiunilor de examinare, pentru IÎSP astfel de prevederi lipsesc. De menţionat că acordarea burselor fără a ţine cont de reuşita elevilor determină lipsa de stimulare a creşterii performanţelor educaţionale ale elevului din IÎSP.

_____________________

⁶⁸Hotărîrea Guvernului nr.1009 din 01.09.2006 “Cu privire la cuantumurile burselor, altor forme de ajutoare sociale pentru studenţii din instituţiile de învăţămînt superior, elevii din instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate, secundar profesional şi persoanele care studiază în învăţămîntul postuniversitar”.

În conformitate cu pct.71 din Regulamentul-cadru, aprobat prin HG nr.1009 din 01.09.2006, IÎSP urmau să elaboreze propriile regulamente privind modul şi condiţiile de acordare a burselor. Deşi IÎSP dispun de regulamente proprii privind acordarea burselor, acestea fie conţin norme care nu corespund prevederilor Regulamentului-cadru, fie nu desfăşoară/detaliază normele din Regulamentul menţionat (de exemplu, privind acordarea burselor sociale şi nominale). Ca urmare, IÎSP nu dispun de reglementări exhaustive privind modul de calculare şi achitare a burselor, precum şi nu au stabilite criteriile de acordare a burselor.

Astfel, nu este reglementat modul de acordare a burselor în cazul absenţelor nemotivate de la studii, comportamentului necorespunzător, neasigurării reuşitei la disciplinele studiate. Ca urmare, din astfel de motive, unele IÎSP au lipsit neîntemeiat elevii de burse, deoarece astfel de prevederi lipsesc în Regulamentul-cadru. De asemenea, unele IÎSP nu au achitat bursa elevilor exmatriculaţi pentru luna în care a fost semnat ordinul de exmatriculare sau au achitat-o în luna următoare lunii în care a fost semnat ordinul, ceea ce contravine pct.20 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.1009 din 01.09.2006. Astfel, doar în anul 2013 suma burselor necalculate şi neachitate elevilor a constituit 1,1 mil.lei⁶⁹, aceeaşi situaţie fiind constatată şi în alţi ani.

_____________________

⁶⁹Pct.65 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Lipsirea elevilor de bursă, precum şi abandonul studiilor au determinat că mijloacele financiare alocate pentru acordarea burselor să nu fie utilizate conform destinaţiei. Ca urmare, unele IÎSP au solicitat realocarea mijloacelor pentru alte necesităţi (ŞP Hînceşti), au acordat burse sociale (ŞP Căuşeni), au premiat elevii implicaţi în reparaţia bunurilor imobile (ŞP Rezina), au efectuat procurări în numerar de bunuri, materiale şi mărfuri (ŞP Cărpineni – 237,8 mii lei), raportîndu-le ca achitări de burse, ceea ce contravine prevederilor art.13 alin.(2) lit.(h) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

Auditul a constatat că, în perioada 2011-2012, unele IÎSP au planificat mijloacele necesare pentru achitarea burselor doar la nivel de 70%, prin urmare nefiind alocate mijloace în sumă de 7,7 mil.lei⁷⁰, ceea ce a determinat neachitarea completă a burselor. De exemplu, ŞP Călăraşi nu a acordat integral bursele în lunile mai-iunie 2011 la 255 de elevi, în sumă de 72,1 mii lei.

_____________________

⁷⁰Pct.65 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

De asemenea, unele IÎSP nu planifică corespunzător mijloacele necesare pentru achitarea indemnizaţiilor pentru elevii orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă, conform Normelor provizorii aprobate prin HG nr.870 din 28.07.2004⁷¹. Totodată, deşi, potrivit HG nr.870 din 28.07.2004, cheltuielile pentru alimentaţia elevilor orfani şi celor aflaţi sub tutelă/curatelă sînt stabilite în mărime de 35 lei pentru o zi pe tot anul calendaristic, unele IÎSP au reţinut din această valoare 10 lei (deoarece acestea erau alocate pentru alimentarea elevilor din învăţămîntul profesional conform HG nr.266 din 14.03.2006⁷²). Ca urmare, doar în 2013 valoarea indemnizaţiilor neachitate elevilor orfani şi celor aflaţi sub tutelă/curatelă a constituit 0,3 mil.lei⁷³. Unele IÎSP au achitat aceste drepturi în lipsa tuturor documentelor confirmative necesare.

_____________________

⁷¹Hotărîrea Guvernului nr.870 din 28.07.2004 “Despre aprobarea Normelor provizorii de cheltuieli în bani pentru elevii (studenţii) orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă din şcolile profesionale şi de meserii, instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate şi superior, şcolile de tip internat şi casele de copii” (în continuare – HG nr.870 din 28.07.2004).

⁷²Hotărîrea Guvernului nr.266 din 14.03.2006 “Cu privire la alimentarea gratuită a elevilor din sistemul de învăţămînt secundar profesional” (în continuare – HG nr.266 din 14.03.2006).

⁷³Pct.74 şi pct.76 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Majoritatea IÎSP nu au asigurat evidenţa analitică a calculelor şi achitării burselor şi indemnizaţiilor pentru elevii orfani şi cei aflaţi sub tutelă/curatelă pe fiecare elev/beneficiar. De asemenea, majoritatea IÎSP continuă achitarea burselor şi indemnizaţiilor în numerar, ceea ce determină riscul neasigurării integrităţii mijloacelor financiare şi folosirea ineficientă a muncii personalului contabil. În context, nu a fost asigurată şi raportarea conformă a cheltuielilor aferente achitării indemnizaţiilor pentru categoriile menţionate de elevi. Astfel, deşi acordarea indemnizaţiilor se achită doar în numerar, raportarea se face, respectiv, la articolele:113/05 (Materiale didactice), 113/09 (Alimentaţia), 113/14 (Inventar moale), 135/7 (Burse), 135/25 (Transferuri către populaţie), ultimul, de fapt, fiind cel indicat.

• IÎSP nu dispun de un regulament intern privind verificarea frecvenţei elevilor, necesară la stabilirea corectitudinii de achitare a burselor şi indemnizaţiilor, precum şi alimentaţiei lor. Comenzile pentru alimentare se efectuează de cu seară pentru a doua zi, reieşind din numărul elevilor pe listă, excluzîndu-i pe cei bolnavi şi pe cei care lipsesc în baza permisiunii acordate. Deşi frecvenţa elevilor este înregistrată în catalogul grupei, iar totalizarea absenţelor este efectuată de dirigintele grupei, în unele IÎSP auditul a constatat deficienţe ale acestui proces, ceea ce a determinat achitarea disproporţionată a serviciilor de alimentaţie, comparativ cu numărul efectiv al elevilor care au frecventat lecţiile.

De exemplu, la ŞP nr.1 Bălţi, în perioada ianuarie-septembrie 2014, conform datelor din cataloage, prezenţa la ore a fost de 23640 elevi/zile, fiind comandate 34738 porţii de alimentaţie şi achitate 36776 porţii. Deci, în perioada respectivă, şcoala a suportat cheltuieli ineficiente de 131,4 mii lei (urmare a unor comenzi exagerate) şi neregulamentare în sumă de 20,4 mii lei (urmare a achitării unor porţii necomandate). Necorespunderea numărului de porţii comandate cu numărul elevilor s-a constatat şi la alte IÎSP⁷⁴.

_____________________

⁷⁴ŞP Criuleni, ŞP Orhei, ŞP Rezina şi ŞP Teleneşti.

Unele IÎSP, în perioada vacanţelor de iarnă şi vară, practicii în producţie, în zilele de odihnă şi sărbătoare, nu au asigurat cu hrană elevii orfani şi cei rămaşi fără tutela părinţilor, ceea ce contravine prevederilor pct.3 din HG nr.266 din 14.03.2006. Totodată, alte IÎSP au alocat pentru hrana elevilor mai puţin de 10 lei pe zi. Astfel, suma mijloacelor nealocate pentru hrana elevilor a constituit 0,25 mil.lei⁷⁵. O situaţie similară a fost stabilită şi la alte IÎSP în alte perioade.

_____________________

⁷⁵Pct.75 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

ME şi ŞP nr.3 Bălţi, ignorînd prevederile pct.2 din Regulamentul aprobat prin HG nr.956 din 23.08.2004⁷⁶, nu au asigurat funcţionarea cantinei pentru elevi, în prezent alimentarea acestora efectuîndu-se în condiţii necorespunzătoare (în clase, pe hol şi în cămin).

_____________________

⁷⁶Regulamentul-tip cu privire la funcţionarea cantinei pentru elevii instituţiei de învăţămînt secundar profesional, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.956 din 23.08.2004.

La ŞP Criuleni norma bănească pentru asigurarea prînzului unui elev a fost repartizată pentru alimentaţia elevilor la dejun, prînz şi cină, ca urmare elevii care servesc doar prînzul sînt lipsiţi de alimentaţie în mărimea normei prevăzute regulamentar.

Deşi ŞP Orhei obţine produse alimentare (carne şi lapte) din gospodăria didactică, acestea sînt comercializate la preţuri simbolice, ulterior fiind procurate la preţuri majorate alte produse pentru alimentarea elevilor, ceea ce a cauzat utilizarea ineficientă a mijloacelor bugetare în sumă de circa 30,5 mii lei.

La ŞP Cărpineni, din contul alocaţiilor pentru alimentarea copiilor, zilnic la cantina şcolii au fost alimentaţi la prînz pînă la 20 de angajaţi ai instituţiei, în acelaşi timp, de la elevii care au dorit să servească dejunul şi cina plăţile respective au fost reţinute din bursă.

Norma pentru asigurarea prînzului în cuantum de 10 lei/zi pentru un elev, stabilită conform HG nr.266 din 14.03.2006, de fapt include doar preţul de procurare a produselor alimentare. Prin urmare, contrar prevederilor Anexei nr.1 şi pct.32 din Anexa nr.2, la HG nr.196 din 22.02.2007⁷⁷, în costul prînzului nu se include salarizarea personalului, serviciile comunale, uzura mijloacelor fixe (inclusiv imobilului cantinei), acestea fiind suportate de IÎSP din contul alocaţiilor pentru procesul de învăţămînt. În cazul contractării serviciilor de preparare a bucatelor, cheltuielile de salarizare a personalului sînt suportate de agentul economic contractat. Însă, din cauza nerecuperării acestor cheltuieli prin includerea lor în preţul de preparare şi livrare a prînzurilor, agenţii respectivi folosesc bunurile IÎSP pentru pregătirea unor produse alimentare care sînt comercializate elevilor.

_____________________

⁷⁷Hotărîrea Guvernului nr.196 din 22.02.2007 “Cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei” (în continuare – HG nr.196 din 22.02.2007).

De menţionat că la ŞP nr.1 Bălţi auditul a constatat că agentul economic, pe lîngă preţul alimentelor, a inclus adaosul comercial, adaosul de depozitare, TVA spre achitare în buget aferent procesului de alimentare a elevilor, ceea ce a determinat ca norma de alimentare a unui elev să constituie doar 7,43 lei.

• Un aspect important în alegerea instituţiei de învăţămînt reprezintă asigurarea elevilor cu loc de cazare. Conform cartografierii prezentate de către ME, IÎSP dispun de 117 cămine cu o suprafaţă de 152,3 mii m², din care 75 de blocuri sînt utilizate pentru cazarea elevilor. Astfel, într-o stare bună se află 25 de blocuri, 49 – în stare satisfăcătoare şi 42 – nesatisfăcătoare. Conform proiectelor de construcţie, capacitatea totală de cazare a căminelor este de 20,9 mii persoane, efectiv, la situaţia din 01.05.2014, fiind cazaţi: elevi – 8,3 mii, angajaţi ai instituţiilor – 0,4 mii, alte persoane – 1,1 mii.

Asigurarea elevilor cu locuri în cămin nu este uniformă. Astfel, în timp ce în mun.Chişinău şi unele şcoli din mun.Bălţi există un deficit de locuri de cazare, în IÎSP din alte localităţi se constată un exces de locuri libere. Informaţiile colectate de audit de la 29 IÎSP auditate au relevat că, la 01.10.2014, din 10,3 mii locuri în cămin, conform proiectului, sînt cazaţi doar 4,5 mii persoane, iar suprafaţa locuibilă aferentă unui elev variază de la 4 pînă la 10 m². Prin urmare, 8 IÎSP nu au ţinut cont de pct.5 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007 privind asigurarea în mod obligatoriu la cazarea locatarilor a spaţiului conform normelor sanitare minime de 6 m² pentru o persoană. În acelaşi timp, suprafaţa căminelor neutilizată a constituit 45,9 mii m^{2 78}. O situaţie nepermisă a fost constatată la ŞP nr.3 Chişinău, unde în unele camere (18,40 m²) sînt cazaţi şi cîte 8 elevi, fiecăruia revenindu-i cîte 2,3 m².

_____________________

⁷⁸Pct.54-58 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Această situaţie este cauzată de: cazarea angajaţilor IÎSP şi altor persoane în căminele pentru elevi; starea tehnică deplorabilă a unor cămine; înmatricularea în şcolile din mun.Chişinău şi mun.Bălţi a elevilor din alte raioane în care există IÎSP cu acelaşi profil (fluxul sporit de elevi în IÎSP din mun.Chişinău şi mun.Bălţi este explicat prin concentrarea activităţilor economice în aceste oraşe şi, deci, prin posibilitatea de a găsi mai uşor un loc pentru practica în producţie, dar şi de muncă).

Totodată, se relevă că, ignorînd prevederile art.27 lit.(c) din Legea nr.721 din 02.02.1996⁷⁹, precum şi în lipsa acordului ME, încăperile din cămin închiriate de persoane fizice au fost reconstruite (modificate) sub formă de apartamente, evitînd toate procedurile legale privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, impactul fiind micşorarea spaţiului destinat cazării elevilor.

_____________________

⁷⁹Legea nr.721 din 02.02.1996 ,,Privind calitatea în construcţii”.

Deşi ŞP Ocniţa are înregistrate în evidenţa contabilă 2 blocuri de cămin cu 408 locuri, aceasta nu dispune de cămine ca urmare a faptului că din 1996, în baza acceptului Ministerului Învăţămîntului, blocurile indicate au fost reprofilate în apartamente de locuit (23 apartamente). La situaţia din 01.10.2014, 13 apartamente au fost privatizate (2004-2008). Această situaţie s-a creat din cauza că ŞP Ocniţa nu a informat organul ierarhic superior privind deţinerea/gestionarea căminelor, ca urmare, la completarea Anexei nr.22 la HG nr.351 din 23.03.2005⁸⁰, imobilele nominalizate nu au fost incluse.

_____________________

⁸⁰Hotărîrea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”.

√ Starea tehnico-sanitară a căminelor lasă mult de dorit, însă unele IÎSP raportează că acestea corespund normelor. Astfel, spaţiile de locuit sînt dotate cu mobilier învechit, bucătăriile de la etaje nu sînt dotate cu numărul corespunzător de plite electrice de gătit. De menţionat că, deşi pentru cămine este prevăzută unitatea de îngrijitor spaţii, zilnic cîte un elev (pentru fiecare etaj din cămin) absentează de la lecţii pentru a face curăţenie în cămin. Pe de altă parte, într-o stare tehnică dezastruoasă se află căminele care nu sînt exploatate, cum ar fi cele ale ŞP Cărpineni, ŞP Căuşeni, ŞP nr.1 Bălţi etc.

În conformitate cu prevederile regulamentare⁸¹, ŞP Corbu (etajele 2-5) şi ŞP Cupcini (căminul nr.2, etajele 4 şi 5 din căminul nr.1) nu au întreprins măsuri în privinţa conservării spaţiilor neutilizate în special, ferestrele nu sînt închise, uşile nu sînt sigilate, ceea ce determină neasigurarea integrităţii clădirilor (deteriorări şi distrugeri). ŞP Zguriţa, urmare a neconservării nivelului 2 al căminului şi nedeconectării acestuia de la reţeaua termică, a suportat cheltuieli iraţionale în sumă totală de 243,1 mii lei.

_____________________

⁸¹Regulamentul cu privire la conservarea şi deconservarea bunurilor nefolosite în procesul tehnologic nr.537/03 din 25.03.1998, aprobat de către Ministrul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat al RM.

Un exemplu privind situaţia necorespunzătoare a căminelor este ŞP nr.1 Bălţi. Astfel, blocurile sanitare sînt în stare avansată de degradare, tavanurile curg. În cămin există doar o singură cabină de duş, care funcţionează 4 ore pe săptămînă, deşi aici locuiesc 210 elevi (unui elev îi revine circa 1 minut pentru a face baie). Pentru a prepara mîncare, elevii stau în rînd la plita electrică pînă la 3 ore. Seara în camere este deconectată energia electrică. Din această cauză, elevii nu pot utiliza calculatoarele. În alt caz, pînă la finalizarea auditului, la ŞP nr.3 Chişinău nu funcţionau duşurile. La ŞP Căuşeni uşile de la camere trebuiau schimbate (aveau crăpături şi nu protejau de frig pe timp de iarnă).

√ Contrar pct.54 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007, care prevede că instituţiile de învăţămînt urmau să elaboreze şi să aprobe regulamente proprii de funcţionare a căminelor din subordine, IÎSP⁸² nu au aprobat propriile regulamente de funcţionare a căminelor. Totodată, ignorînd pct.19 şi pct.26 din Regulamentul menţionat, unele IÎSP⁸³ nu au semnat contracte de chirie cu locatarii. Ca urmare, lipseşte reglementarea exhaustivă a drepturilor şi obligaţiilor elevilor/altor persoane cazate şi ale IÎSP (inclusiv privind utilizarea patrimoniului instituţiei, terenurilor aferente), a modului de evidenţă a consumului de servicii comunale, a modului lor de repartizare între locatari şi/sau a modului de determinare a tarifelor exacte de cazare etc.

_____________________

⁸²ŞP Drochia, ŞP Soroca, ŞP Zguriţa, ŞP Cupcini, ŞM Briceni, ŞP Cărpineni, ŞP Călăraşi, ŞP Nisporeni, ŞP Ungheni, ŞM Făleşti.

⁸³ŞP Cărpineni, ŞP Corbu, ŞP Călăraşi, ŞP Nisporeni, ŞP Ungheni, ŞM Făleşti.

Conform pct.10 din Regulamentul-cadru aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007⁸⁴, în scopul distribuirii spaţiului locativ din cămine, în IÎSP urmau a fi create comisii speciale de cazare. Neţinînd cont de aceste prevederi, unele şcoli⁸⁵ nu au creat comisiile respective, locurile în cămin fiind repartizate de maiştri/director/ intendentul căminului, precum şi în lipsa documentului de repartizare (ŞP Hînceşti).

_____________________

⁸⁴Regulamentul-cadru privind funcţionarea căminelor din subordinea instituţiilor de învăţămînt de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.74 din 25.01.2007 (în continuare – Regulamentul-cadru, aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007).

⁸⁵ŞP Hînceşti, ŞP Cărpineni, ŞP nr.1 Bălţi, ŞP Criuleni, ŞP Orhei, ŞP Rezina, ŞP Teleneşti, ŞP Căuşeni.

√ IÎSP nu au asigurat o evidenţă conformă şi autentică a cheltuielilor aferente serviciilor comunale suportate pentru întreţinerea căminelor, ceea ce a influenţat corectitudinea de stabilire a taxei pentru chiria spaţiului locativ şi de raportare a situaţiilor financiare. Această situaţie este cauzată de lipsa contoarelor electrice, termice şi apometrelor la fiecare clădire sau de lipsa unei metodologii credibile de repartizare a cheltuielilor suportate pentru serviciile comunale aferente căminelor şi blocurilor de studii. Ca urmare, auditul a atestat cazuri în care cheltuielile aferente întreţinerii căminelor au fost contabilizate şi raportate ca cheltuieli aferente procesului de studiu.

De exemplu, la ŞP Hînceşti, deşi, conform datelor contorului cheltuielile de apă şi canalizare în 2013 au constituit 7,6 mii lei pentru blocul de studii şi 174,0 mii lei pentru cămine, acestea au fost contabilizate în sumă de 84,9 mii lei şi, respectiv, de 96,7 mii lei. În alte cazuri, ŞP Floreşti şi ŞP Mărculeşti, la repartizarea cheltuielilor aferente gazelor naturale folosite la încălzire, nu au ţinut cont de ponderea suprafeţei încălzite din cămine în totalul suprafeţei încălzite, ca urmare (în 2011-2013) cheltuielile efective pentru cămine au fost diminuate, iar cele de la blocul de studii au fost majorate cu 193,1 mii lei şi, respectiv, cu 193,5 mii lei. ŞP Cupcini şi ŞP Corbu în rapoartele financiare au micşorat neîntemeiat cu 1555,2 mii lei⁸⁶ cheltuielile aferente căminelor, majorîndu-le concomitent pe cele aferente procesului didactic etc.

_____________________

⁸⁶ŞP Cupcini – 1418,3 mii lei (2011 – 758,2 mii lei; 2012 – 525,2 mii lei; 2013 – 134,9 mii lei); ŞP Corbu – 136,9 mii lei (2012 – 64,8 mii lei; 2013 – 72,1 mii lei).

Conform prevederilor HG nr.99 din 30.01.2007⁸⁷, statul este responsabil de achitarea a 85% din costul real calculat de întreţinere a căminului, iar elevul – de 15% din cost. Contrar acestor prevederi, în anul 2013, 26 din 29 IÎSP auditate nu au recuperat de la elevi 15% din valoarea cheltuielilor efective înregistrate pentru întreţinerea căminelor, iar 3 IÎSP au recuperat de la elevi mai mult de 15% din cheltuielile efective. Astfel, în anul de referinţă, 29 de şcoli au înregistrat cheltuieli de întreţinere a căminelor (la cazarea elevilor) de 19,1 mil.lei, din care au fost recuperate 1,8 mil.lei, sau în medie 9,5%, nefiind recuperate cheltuieli în sumă de circa 1,05 mil.lei⁸⁸. O situaţie similară a fost constatată de audit şi în anii precedenţi, cauzată de calcularea neconformă a taxei de cazare în cămin şi de necoordonarea acesteia cu ME, ceea ce contravine prevederilor pct.2 din HG nr.99 din 30.01.2007. Astfel, unele IÎSP, la stabilirea taxei de cazare în cămin, nu au ţinut cont că o parte din spaţii sînt conservate şi nu pot fi incluse la determinarea taxei de cazare, iar altele nu au inclus în calcul o parte din cheltuielile suportate⁸⁹. De exemplu, la ŞP Criuleni a fost conservat jumătate de cămin, ceea ce a determinat diminuarea cu 48,1 mii lei (în 2013) a veniturilor aferente. Totodată, formula de calculare a taxei de cazare în cămin, aprobată prin HG nr.99 din 30.01.2007, prevede aplicarea numărului de locuri conform actului de stat de dare în exploatare a căminului, fără a ţine cont de numărul real de persoane cazate atît în cămin, cît şi în fiecare cameră aparte.

_____________________

⁸⁷Hotărîrea Guvernului nr.99 din 30.01.2007 “Cu privire la taxele de cazare în căminele instituţiilor de stat de învăţămînt secundar profesional, mediu de specialitate, superior şi din domeniul ştiinţei şi inovării”.

⁸⁸Pct.51-53 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

⁸⁹ŞP Călăraşi – 178,5 mii lei pe a.2012; ŞM Făleşti – 281,0 mii lei (inclusiv: a.2011 – 90,7 mii lei; 2012 – 113,2 mii lei; 2013 – 77,1 mii lei).

√ Potrivit art.62 alin.(7) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995 şi pct.22 din Regulamentul-cadru, aprobat prin HG nr.74 din 25.01.2007, instituţiile de învăţămînt nu pot da în locaţiune spaţiile care le aparţin, decît cu acordul organelor ierarhic superioare. Unele IÎSP⁹⁰, nerespectînd aceste prevederi, au admis cazarea în cămine a unor persoane, fără autorizarera respectivă a ME. Totodată, cadrul legal existent nu reglementează modul de stabilire a mărimii chiriei la transmiterea în locaţiune unor persoane fizice a suprafeţelor⁹¹ locuibile din căminele instituţiilor de învăţămînt. În aceste condiţii, doar unele IÎSP au stabilit plăţi pentru chirie, însă taxa lunară aplicată pentru cazarea altor persoane în cămine a variat esenţial. Astfel, ŞP Teleneşti a aplicat taxa de 3,2 lei/m², ŞP Rezina – 333 lei/persoană, iar ŞP nr.3 Chişinău – de la 0,08 lei/m² pînă la 0,54 lei/m².

_____________________

⁹⁰ŞP nr.2 Bălţi, ŞP Alexăndreni, ŞP Rîşcani, ŞP Ungheni, ŞP Călăraşi, ŞP Drochia, ŞP nr.4 Bălţi, ŞP Teleneşti, ŞP Rezina, ŞP Orhei, ŞP Hînceşti.

⁹¹11,5 mii m² la 11 IÎSP auditate (vezi pct.59 din Anexa nr.4 la Raportul de audit).

ŞP Drochia în contractele de chirie a indicat eronat suprafaţa spaţiilor închiriate, ceea ce a determinat neîncasarea veniturilor în sumă totală de 118,3 mii lei, iar ŞP Orhei a cazat în 32 de apartamente persoane fizice fără a încasa plăţile cuvenite.

Totodată, contrar pct.1 din HG nr.99 din 30.01.2007, unele IÎSP nu au recuperat costul integral al cheltuielilor aferente cazării în cămin de la alte categorii de locatari decît elevi, ceea ce a condiţionat (doar în 2013) neîncasarea a 0,7 mil.lei⁹².

_____________________

⁹²Pct.50 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

√ Ignorînd pct.19 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010, serviciul contabil al unor IÎSP⁹³ nu a asigurat organizarea conformă a evidenţei calculelor, plăţilor şi restanţelor înregistrate, aferente decontărilor cu locatarii din cămin, ceea ce a cauzat neachitarea plăţilor respective.

_____________________

⁹³Pct.60 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

► Deşi statul suportă cheltuieli considerabile pentru învăţămîntul secundar profesional, o mare parte din elevii admişi la studii le abandonează, ceea ce provoacă cheltuieli ineficiente din buget.

Conform datelor colectate de la IÎSP auditate, în 2013, un număr de 4,9 mii de persoane au absolvit studiile profesionale, faţă de 6,0 mii înmatriculate (în 2010 (cu termenul de studii de 3 ani) şi în 2012 (cu termenul de studii de 1 an)). Astfel, circa 18% din elevii înmatriculaţi au abandonat studiile.

Totodată, în 2013 au abandonat studiile 1,2 mii de persoane, sau circa 13% din numărul total al elevilor înmatriculaţi în IÎSP la 01.01.2013 (9,5 mii de persoane). Cheltuielile suportate de stat pentru pregătirea acestora, doar pentru 2013, au fost evaluate de audit la 11,1 mil.lei⁹⁴, fără a ţine cont de valoarea cheltuielilor suportate în anii anteriori studiilor.

_____________________

⁹⁴Pct.3, pct.23-27 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Auditul a constatat cazuri în care unii absolvenţi ai IÎSP se înscriu repetat la acest tip de învăţămînt. ŞM Făleşti a înregistrat 2 elevi care au fost înmatriculaţi în anii de studii 2012-2013 şi, respectiv, 2013-2014 la alte profesii decît cele absolvite, pentru care din bugetul de stat au fost suportate cheltuieli de circa 41,0 mii lei, iar la ŞP nr.1 Bălţi – 4 elevi, fiind cheltuite pentru pregătirea lor circa 93,0 mii lei.

► IÎSP prestează servicii educaţionale prin contract la preţuri mai mici decît cheltuielile medii pentru studii aferente unui elev suportate de bugetul de stat, în lipsa aprobării taxei respective prin HG nr.196 din 22.02.2007⁹⁵, precum şi fără a deţine o metodologie de determinare a costului de studiere a unei meserii. De exemplu, ŞP Ungheni a prestat servicii educaţionale cu plată pentru însuşirea diferitor meserii⁹⁶ la un preţ unic de 3,2 mii lei/an, în timp ce taxa aprobată pentru unele meserii era mai mare (3,5 mii lei/an). O situaţie inversă s-a constatat la ŞP nr.4 Bălţi, care a prestat servii educaţionale la preţuri mai mari decît cele aprobate, încasînd suplimentar 45,9 mii lei.

_____________________

⁹⁵Hotărîrea Guvernului nr.196 din 22.02.2007 “Cu privire la mijloacele speciale ale instituţiilor subordinate Ministerului Educaţiei”.

⁹⁶Bucătari – 30 pers. (2011-2012) şi 27 pers. (2012-2013); operatori – 10 pers. (2011-2012) şi 2 pers.(2012-2013); electrogazosudori – 2 pers.(2012-2013).

În lipsa aprobării regulamentare a taxei, au prestat servicii educaţionale ŞP nr.1 Bălţi (pentru 89 de persoane, la preţul de la 0,7 mii lei pînă la 2,1 mii lei pentru curs) şi ŞP Teleneşti. Totodată, ŞP Cupcini şi ŞM Briceni au prestat servicii de reciclare a cadrelor conform preţurilor stabilite în pct.6 din Ordinul ministrului muncii, protecţiei sociale şi familiei nr.95 din 23.09.2013.

De menţionat că unele cheltuieli ale procesului educaţional au fost achitate de elevi, fără ca acestea să fie reflectate în evidenţa contabilă a IÎSP. Astfel, la ŞP Orhei elevii suportă cheltuieli pentru procurarea carburanţilor pentru orele de instruire practică la unele specialităţi ce ţin de conducerea mijloacelor de transport sau utilajului autopropulsant.

► Ca urmare a nerespectării prevederilor art.499 din Codul civil⁹⁷, art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁹⁸, ME şi IÎSP nu au asigurat înregistrarea în registrul cadastral a dreptului de proprietate şi folosinţă asupra bunurilor imobile, transmise în gestiune IÎSP, ceea ce a determinat pierderea drepturilor de proprietate asupra unora şi menţinerea riscului de pierdere a altor proprietăţi. Astfel, pînă la finalizarea auditului, nu au fost înregistrate drepturile asupra terenurilor cu suprafaţa de 384 ha şi bunurilor imobile (clădiri) cu valoarea de 209,7 mil.lei⁹⁹.

_____________________

⁹⁷Codul civil, nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

⁹⁸Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

⁹⁹Pct.62-63 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Contrar prevederilor art.62 alin.(5) din Legea nr.547-XIII din 21.07.1995, conform cărora se interzice înstrăinarea şi transmiterea edificiilor, construcţiilor şi terenurilor aferente care aparţin instituţiilor de învăţămînt, în alte scopuri decît cele pentru instruire, educaţie şi luminare culturală, ŞP Soroca a fost deposedată de terenul cu suprafaţa de 0,19 ha, care a fost fragmentat în 7 parcele, pe 4 din ele fiind construite case de locuit, altele 3 fiind anexate la terenurile învecinate. A fost ocupat abuziv şi terenul cu suprafaţa de 0,017 ha al ŞP Călăraşi. De asemenea, pe parcursul anilor, din terenul cu suprafaţa de 0,90 ha, alocat în 1982 ŞP Drochia, în posesia acesteia au rămas doar 0,57 ha (sau cu 0,33 ha mai puţin), unele terenuri fiind atribuite în folosinţă persoanelor fizice, conform deciziei Consiliului orăşenesc Drochia.

► IÎSP auditate nu au asigurat gestiunea conformă a patrimoniului public, auditul stabilind mai multe abateri de la cadrul legal-normativ.

Unele IÎSP nu au asigurat atribuirea regulamentară în locaţiune a bunurilor. Astfel, contrar prevederilor art.17 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 şi pct.42 din Anexa nr.1 la Regulamentul aprobat prin HG nr.653 din 06.11.2009, IÎSP nu au obţinut acordul prealabil al fondatorului (ME) pentru darea în locaţiune a bunurilor imobile¹⁰⁰. Totodată, contrar pct.13 din HG nr.483 din 29.03.2008, unele IÎSP au dat în locaţiune bunuri imobile fără a efectua licitaţii publice, ca urmare plata pentru locaţiune nu corespunde preţurilor de piaţă. Mai mult decît atît, plata de locaţiune stabilită de unele IÎSP¹⁰¹ nu corespunde nici preţurilor minime care urmau a fi calculate în baza prevederilor Legii bugetului de stat pe anul respectiv¹⁰², art.10 alin.(8) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 sau altor prevederi regulamentare¹⁰³. Astfel, doar pentru anul 2013, diminuarea veniturilor aferente predării în locaţiune a bunurilor a constituit circa 0,9 mil.lei¹⁰⁴. Pentru neachitarea plăţilor în termenele stabilite, IÎSP nu s-au folosit de prevederile contractuale şi nu au aplicat penalităţi pentru fiecare zi de întîrziere¹⁰⁵.

_____________________

¹⁰⁰ŞP Nisporeni – contract din 30.12.2013, în sumă de 6,8 mii lei; ŞP Hînceşti – 2 contracte; ŞP Zguriţa – teren agricol de la 44 ha (2011) pînă la 60 ha (2013); ŞP nr.1 Bălţi – clădirea cu suprafaţa de 255,8 m² conform solicitării Primăriei mun.Bălţi din 09.11.2012.

¹⁰¹ŞP Nisporeni – 4,6 mii lei; ŞP Hînceşti – 10,2 mii lei (2011-2013); ŞP nr.4 Bălţi; ŞP Corbu – 28,5 mii lei (2011-2013).

¹⁰²Anexa nr.8 la: Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011, Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011, Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012; Anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013.

¹⁰³Pct.32 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

¹⁰⁴Pct.64 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

¹⁰⁵ŞP Orhei – 2,4 mii lei; ŞP Criuleni – 23,3 mii lei, ŞP Rezina – 82,0 mii lei.

De asemenea, IÎSP¹⁰⁶ nu au asigurat nici evidenţa conformă a decontărilor pentru locaţiune, existînd cazuri de neînregistrare în evidenţa contabilă a tuturor datoriilor agenţilor economici locatari, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, precum şi pct.224 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010. Contrar prevederile Regulamentului aprobat prin Ordinul MF nr.94 din 31.12.2004¹⁰⁷, unele IÎSP nu au raportat corespunzător veniturile obţinute din mijloacele speciale (ŞP Rezina, ŞP Teleneşti, ŞP Orhei), nu au depus mijloacele încasate la conturile trezoreriale (ŞP Rezina) şi nu au reflectat veniturile în perioadele corespunzătoare.

_____________________

¹⁰⁰ŞP Nisporeni – contract din 30.12.2013, în sumă de 6,8 mii lei; ŞP Hînceşti – 2 contracte; ŞP Zguriţa – teren agricol de la 44 ha (2011) pînă la 60 ha (2013); ŞP nr.1 Bălţi – clădirea cu suprafaţa de 255,8 m² conform solicitării Primăriei mun.Bălţi din 09.11.2012.

¹⁰¹ŞP Nisporeni – 4,6 mii lei; ŞP Hînceşti – 10,2 mii lei (2011-2013); ŞP nr.4 Bălţi; ŞP Corbu – 28,5 mii lei (2011-2013).

¹⁰²Anexa nr.8 la: Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr.52 din 31.03.2011, Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr.282 din 27.12.2011, Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012; Anexa nr.7 la Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013.

¹⁰³Pct.32 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

¹⁰⁴Pct.64 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

¹⁰⁵ŞP Orhei – 2,4 mii lei; ŞP Criuleni – 23,3 mii lei, ŞP Rezina – 82,0 mii lei.

¹⁰⁶ŞP Nisporeni – 20,0 mii lei; ŞP Hînceşti – 1,5 mii lei; ŞP Cărpineni.

¹⁰⁷Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 31.12.2004.

ŞP nr.4 Bălţi, la darea în arendă a terenului aferent autodromului, nu a delimitat exact suprafaţa transmisă în locaţiune. Astfel, conform contractului de arendă, suprafaţa constituie 0,2 ha, iar conform titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren – 3,73 ha, ceea ce pune la îndoială corectitudinea privind suprafaţa de teren arendată şi privind stabilirea plăţii pentru arendă.

Contrar prevederilor Legii nr.179-XVI din 10.07.2008¹⁰⁸, la 20.02.2013 ŞP Soroca a transmis, pentru construcţia şi amplasarea unei gherete destinate “efectuării practicii elevilor”, unor persoane juridice (fondator al cărora este fostul director al ŞP), pe un termen de 20 ani, un teren cu suprafaţa de 60 m² situat în centrul or. Soroca (la poarta Pieţei centrale). Conform clauzelor contractuale, persoanele juridice urmează să efectueze investiţii în sumă de nu mai puţin de 100,0 mii lei, care vor fi returnaţi investitorului de către ŞP, ceea ce determină riscul de dezafectare a mijloacelor bugetare şi de neachitare a plăţilor pentru terenul arendat.

_____________________

¹⁰⁸Legea nr.179-XVI din 10.07.2008 “Cu privire la parteneriatul public-privat”.

Din anul 2010, ŞP nr.1 Bălţi a transmis în folosinţă sala de tenis de masă, fără a calcula plată de locaţiune şi a recupera cheltuielile pentru serviciile comunale. Analogic, din 2014, în lipsa contractului de locaţiune, sala de sport din incinta şcolii a fost folosită de o companie de pază. Astfel, în perioada 2011-2014, ŞP nu a calculat şi încasat venituri de 201,5 mii lei şi nu a recuperat cheltuieli pentru servicii comunale de 192,2 mii lei, acestea fiind calculate doar pe parcursul auditului.

ME şi ŞP Călăraşi nu au asigurat calcularea şi încasarea veniturilor din arenda terenului proprietate de stat, aferent unui bun imobil (transmis anterior Consiliului raional Călăraşi şi privatizat în 2005), în conformitate cu prevederile art.10 alin.(1) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997. Astfel, veniturile neîncasate de ŞP Călăraşi pe parcursul a 9 ani constituie de la 39,7 mii lei (2%), pînă la 193,9 mii lei (10%).

► ME şi IÎSP nu au asigurat păstrarea şi gestionarea eficientă a patrimoniului IÎSP, în consecinţă o parte a acestuia s-a degradat şi se află în proces de ruinare.

Urmare a diminuării numărului de elevi înmatriculaţi la studii profesionale, capacitatea utilizată a IÎSP auditate, la 01.10.2014, a constituit doar 55,8%¹⁰⁹. De menţionat că în perioada 2010-2014, în baza Hotărîrilor de Guvern, au fost lichidate 15 instituţii de profil, acestea fiind comasate cu alte IÎSP. La comasarea acestor instituţii, ME nu a ţinut cont în toate cazurile de profilul acestora, ceea ce a determinat că în prezent patrimoniul instituţiilor lichidate nu este folosit sau este folosit sporadic pentru educaţia profesională a elevilor. Totodată, IÎSP, care au absorbit IÎSP lichidate, suportă cheltuieli pentru întreţinerea şi paza acestora.

_____________________

¹⁰⁹Pct.5-7 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

De exemplu, baza tehnico-materială, didactică şi locativă din com. Tîrnova (2 blocuri de studii de 870 locuri; 4 laboratoare; 5 ateliere cu 306 locuri; 4 cămine cu 360 locuri; bloc administrativ; garaje; combină agricolă; tractoare; autocamioane; maşini agricole şi utilaje etc.) în suma totală de 11,1 mil.lei, preluată în 2010 de ŞP Corbu în urma absorbţiei ŞP Tîrnova, nu este folosită pînă în prezent (excepţie fiind lotul didactic de 60 ha (teren arabil), 11 ha de livadă, unele mijloace de transport). ŞP Corbu nu a asigurat conservarea acestor bunuri conform Regulamentului nr.537/03 din 25.03.1998¹¹⁰, ceea ce provoacă degradarea şi deteriorarea acestora. O situaţie similară a fost constatată la ŞP Orhei, ŞP Glodeni şi ŞP Mărculeşti, cărora le-a fost transmis patrimoniul, respectiv, al ŞP Cucuruzenii de Sus, ŞP Ciuciulea şi ŞP Tîrgul Vertiujeni.

_____________________

¹¹⁰Regulamentul cu privire la conservarea şi deconservarea bunurilor nefolosite în procesul tehnologic nr.537/03 din 25.03.1998, aprobat de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat al RM.

ŞP Nisporeni şi ŞP Orhei nu au efectuat monitoringul şi inventarierea lotului de pădure (21,6 ha şi, respectiv, 48 ha) conform cerinţelor art.72 şi art.74 din Codul silvic¹¹¹, pentru a asigura organizarea folosirii raţionale a fondului forestier etc.

_____________________

¹¹¹Codul silvic nr.887-XIII din 21.06.1996.

► Deşi în cadrul instruirii practice şi practicii în producţie desfăşurate în IÎSP, elevii confecţionează diferite bunuri, IÎSP nu asigură o evidenţă conformă atît a materialelor folosite pentru instruire, cît şi a bunurilor fabricate. Astfel, actele de decontare a materialelor predate în ateliere sînt întocmite formal, fără a face referire la normele de consum, de perisabilitate, de deşeuri etc. Ca urmare, nu există o certitudine că materialele au fost utilizate conform destinaţiei, precum şi nu este clară soarta bunurilor fabricate. De asemenea, IÎSP nu au ţinut evidenţa separată a cheltuielilor aferente procesului de producţie din gospodăriile didactice.

De exemplu, ŞP Nisporeni, contrar prevederilor pct.67 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010, nu a înregistrat în evidenţă produsele fabricate conform calculelor planificate. Prin urmare, lipsa evidenţei separate a veniturilor şi cheltuielilor aferente procesului de producţie nu permite determinarea exacta a rezultatului financiar (profit/pierdere). Conform estimărilor auditului, în 2013-2014, ŞP Nisporeni a înregistrat pierderi din activitatea de prelucrare a terenului agricol de 88,1 mii lei¹¹². Drept cauze ale acestor pierderi sînt: prelucrarea doar a 52% din terenul agricol, lipsa monitorizării sectorului apicol, precum şi comercializarea producţiei la preţ diminuat. Totodată, minifabrica de vin este utilizată doar la nivel de 8% din capacitate (100 tone anual).

_____________________

¹¹²Pierderi pe anii: 2013 – 42,2 mii lei; pe anul 2014 – 45,9 mii lei.

Astfel, în perioada februarie-august 2014, au fost îmbuteliate 6750 de sticle, cu valoarea de piaţă de 337,5 mii lei, dar care au fost înregistrate în evidenţă în sumă de 101,3 mii lei, sau 15,0 lei/sticla, fără a justifica acest preţ¹¹³, ceea ce contravine prevederilor art.17 şi art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. Ca urmare, producţia fabricată (3112 sticle de vin) a fost vîndută unui SRL (a cărui fondator este responsabilul de gestiunea minifabricii de vin), la suma de 64,9 mii lei (15 lei/sticla), sau cu 90,7 mii lei mai puţin ca valoarea de piaţă, ceea ce contravine prevederilor Memorandumului¹¹⁴ semnat cu donatorul străin.

_____________________

¹¹³Conform calculelor, doar pentru îmbutelierea unei sticle se suportă cheltuieli directe de 33,8 lei (4,14 lei sticla; 3,11 lei dopul de plută; 4,82 lei eticheta; 0,49 lei capacul; uzura butoaielor de stejar – 21,2 lei pentru 0,75 l; alte cheltuieli directe/indirecte aferente patrimoniului utilizat).

¹¹⁴Memorandumul de înţelegere cu “Kulture Kontakt” (Austria), conform căruia producţia vinicolă donată, în valoare de 344,8 mii lei, urma a fi comercializată la un preţ de piaţă, iar în cazul neonorării obligaţiilor asumate de ŞP, donatorul îşi rezervă dreptul de a revendica bunurile donate şcolii.

În perioada aprilie-mai 2014, în lipsa unui acord semnat, ŞP Nisporeni a permis unui agent economic îmbutelierea a 1910 sticle cu vin, fără ca acesta să achite serviciile acordate, ceea ce contravine prevederilor art.17 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 şi art.13 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

Bunurile şi materialele aferente fabricii de îmbuteliere a vinului, în valoare de peste 5,5 mil.lei, primite ca donaţie, nu au fost transmise regulamentar la balanţa ŞP Nisporeni, lipsind actele de transmitere-predare. Ca urmare, ŞP nu a înregistrat în evidenţă bunurile materiale donate¹¹⁵ în sumă totală de 103,2 mii lei. În martie 2014, în lipsa actelor justificative, ŞP a exclus din evidenţă 2000 sticle de vin în sumă de 30,0 mii lei (sau circa 100,0 mii lei la valoarea de piaţă). Totodată, la situaţia din 01.01.2014, datele evidenţei analitice înregistrează cu 21,5 mii lei mai multă producţie decît este indicat în bilanţul contabil.

_____________________

¹¹⁵4652 sticle destinate îmbutelierii vinurilor, în valoare de 19,3 mii lei; etichete în sumă de 78,6 mii lei, 1705 dopuri din plută în sumă de 5,3 mii lei.

► La efectuarea inventarierii patrimoniului, IÎSP nu au respectat prevederile Legii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi Regulamentului aprobat prin Ordinul MF nr.60 din 29.05.2012¹¹⁶. Astfel, IÎSP: au inclus în componenţa comisiilor de inventariere persoane gestionare a bunurilor materiale şi contabilii, care ţin evidenţa bunurilor, situaţie ce poate determina neasigurarea unui control intern eficient la acest capitol (pct.15); gestionarul nu a întocmit Declaraţia pe propria răspundere; nu au efectuat inventarierea tuturor conturilor de activ şi pasiv, în special, privind fondurile fixe, datoriile şi creanţele (pct.3 alin.(2)); nu au indicat starea echipamentului şi clădirilor (dacă este nefuncţional sau necesită reparaţie); comisiile de inventariere nu s-au exprimat asupra necesităţii scoaterii din uz a bunurilor, trecerii acestora dintr-o categorie în alta şi asupra soldurilor creanţelor şi datoriilor (pct.33 şi pct.71); nu au asigurat întocmirea Registrului totalizator de verificare a rezultatelor inventarierii (pct.18, pct.23, pct.28); nu au inclus într-o listă de inventariere separată imobilizările corporale care nu sînt utilizate din diferite motive şi/sau care nu se supun restabilirii, cu indicarea motivelor care au cauzat neutilizarea lor (deteriorarea, uzura completă etc.), înaintarea propunerilor privind vînzarea, casarea sau reutilarea acestora (pct.42); nu au efectuat reevaluarea valorii de bilanţ a activelor în corespundere cu preţurile de piaţă; nu au efectuat inventarierea formularelor tipizate de documente primare cu regim special.

_____________________

¹¹⁶Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

Efectuarea superficială a inventarierii anuale a determinat neînregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului real deţinut, care, la rîndul său, a determinat raportarea neveridică a situaţiilor financiare.

Astfel, IÎSP nu au înregistrat în evidenţa contabilă 28 bunuri imobile¹¹⁷ cu suprafaţa de circa 5,2 mii m², prin ce nu s-au respectat prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007. IÎSP nu au evaluat şi nu au înregistrat în evidenţa contabilă nici terenurile aflate în gestiunea acestora, ceea ce contravine şi prevederilor pct.40 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010. În acest sens, ŞM Valea Norocului nu a evaluat şi contabilizat 594 unităţi de bunuri materiale şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată primite ca donaţii.

_____________________

¹¹⁷Pct.61 din Anexa nr.4 la Raportul de audit.

Contrar prevederilor art.14 din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993¹¹⁸, ŞP Cupcini, ŞP Orhei şi ŞP Căuşeni nu au exclus din evidenţă valoarea blocurilor de locuinţe şi apartamentelor privatizate în sumă, respectiv, de 1,1 mil.lei, 4,1 mil.lei şi 1,6 mil.lei.

_____________________

¹¹⁸Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

IÎSP¹¹⁹ nu au asigurat majorarea valorii bunurilor imobile din contul cheltuielilor de reparaţie. Astfel, schimbarea uşilor, ferestrelor, reparaţia acoperişului etc., care măresc durata de exploatare a bunurilor imobile, reprezintă reparaţii capitale ale acestora, iar conform pct.46 din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010, cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale măresc valoarea iniţială a acestora.

_____________________

¹¹⁹ŞP Soroca (22,1 mii lei), ŞP Zguriţa (40,3 mii lei), ŞP nr.3 Chişinău (1,5 mil.lei), ŞP Căuşeni (0,3 mil.lei) etc.

În lipsa acordului ME, ŞP Călăraşi a demolat mijloace fixe în sumă de 56,0 mii lei, iar ŞM Făleşti a transmis SA “RED Nord” clădirea staţiei de transformatoare cu suprafaţa de 36 m².

Contrar prescripţiilor pct.34 lit.(b) din Instrucţiunea nr.93 din 19.07.2010, ŞP Soroca neregulamentar a înregistrat la contul 07 “Obiecte de mică valoare şi scurtă durată în stocuri” mijloacele fixe în valoare totală de 68,6 mii lei, primite gratuit de la Cancelaria de Stat.

√ IÎSP nu au asigurat nici organizarea conformă a evidenţei contabile, astfel:

- ŞP Nisporeni nu dispune de confirmarea documentară a soldului de 1,3 mil.lei înregistrat la contul 203 “Cheltuieli privind investiţiile capitale”, precum şi a soldului debitor la salariu în sumă de 18,7 mii lei; nu a înregistrat la mijloace fixe cheltuielile aferente plantării viţei-de-vie şi instalării sistemului de susţinere în sumă de 231,4 mii lei, acestea fiind înregistrate ca stoc de material; nu deţine documente justificative de provenienţă pentru 2440 litri de vin; nu a înregistrat în evidenţă lipsurile stabilite de inventarierea din 28.05.2014 în sumă de 8,5 mii lei; nu a înregistrat în evidenţă şi în rapoartele prezentate (ca datorie) plăţile în legătură cu pierderea întreţinătorului (la 31.12.2013 – în sumă de 18,0 mii lei); la restituirea lipsurilor producţiei vinicole, nu a ţinut cont de preţul de piaţă al producţiei etc.;

- ŞP Călăraşi a decontat piese de schimb în sumă totală de 116,5 mii lei, fără ca acestea să fie uzate, iar soldul din evidenţa analitică a unor conturi (013; 016; 018) nu coincide cu soldul din Cartea mare, cu suma de 100,6 mii lei;

- ŞP Orhei nu a întocmit acte de confirmare a datoriei cu termen de prescripţie expirat în sumă de 119,8 mii lei, inclusiv 56,0 mii lei a BC “Investprivatbank” SA, aflată în proces de lichidare, precum şi a prezentat (în 2013) ME raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale (formularul nr.4 ) cu date eronate, în sumă de 180,3 mii lei;

- ŞP Criuleni a transferat unor agenţi economici mijloace financiare în sumă de 328,6 mii lei şi de 22,4 mii lei, deşi acestea nu au îndeplinit lucrările achitate. De asemenea, pentru microbuzul aflat la reparaţie, ŞP Criuleni a întocmit foi de parcurs, ceea ce denotă decontarea neregulamentară a carburantului.

Nerepectînd prevederile art.10 din Legea nr.847 din 24.05.1996 şi pct.4.2.3. din Regulamentul aprobat prin ordinul MF nr.2 din 03.01.2007¹²⁰ care prevede că executorii primari de buget sînt obligaţi să efectueze cheltuieli pe parcursul anului bugetar în limita alocaţiilor aprobate în devizele de cheltuieli şi planurile de finanţare şi să nu admită datorii creditoare cu termenul de achitare expirat, în perioada 2011-2013, unele IÎSP au admis supracheltuieli faţă de planul precizat¹²¹.

_____________________

¹²⁰Regulamentul privind statutul, drepturile şi obligaţiunile executorilor de buget, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.2 din 03.01.2007.

¹²¹ŞM Valea Norocului – 815,5 mii lei (a.2011 –195,2 mii lei, a.2012 – 620,3 mii lei); ŞP Rîşcani – 44,7 mii lei (a.2013); ŞP Ungheni – 323,4 mii lei; ŞP Călăraşi – 276,8 mii lei (a.2011-2012); ŞP Nisporeni – 502,7 mii lei şi 325,5 mii lei; ŞM Făleşti – 245,8 mii lei şi 338,0 mii lei; ŞP Zguriţa, a.2011 – 1460 mii lei, a.2012 – 1534,9 mii lei, a.2013 – 218,9 mii lei; ŞP Soroca, a.2011 – 484,7 mii lei, a.2012 – 398,9 mii lei; a.2013 – 170,3 mii lei; ŞP Cărpineni, a.2011 – 79,4 mii lei, a.2012 – 23,3 mii lei.

► IÎSP nu au asigurat în toate cazurile respectarea cadrului legal-normativ ce ţine de reglementarea procedurilor de achiziţie publică¹²², ceea ce a determinat neasigurarea transparenţei procedurilor aplicate şi utilizării eficiente a fondurilor publice. Astfel, IÎSP supuse auditării nu deţin Planul anual şi planurile trimestriale de efectuare a achiziţiilor publice; nu au întocmit şi nu au publicat în Buletinul achiziţiilor publice, inclusiv pe pagina oficială a Agenţiei Achiziţii Publice în reţeaua Internet, anunţul de intenţie cu privire la totalitatea contractelor de achiziţii publice preconizate a fi atribuite; nu au stabilit expres funcţiile fiecărui membru al grupului de achiziţie¹²³; nu au descris exact şi complet caracteristica bunurilor solicitate; nu au asigurat raportarea achiziţiilor publice de valoare mică; nu dispun de justificări privind modul de alegere a operatorului economic în vederea atribuirii contractului de achiziţie publică de valoare mică; nu au indicat în contractele pentru achiziţionarea bunurilor/serviciilor de valoare mică denumirea, preţul, cantitatea şi caracteristicile bunurilor/serviciilor care urmau a fi achiziţionate; nu au întocmit regulamentar dosarele privind achiziţia publică efectuată; nu toţi membrii grupurilor de lucru au întocmit şi au semnat declaraţiile de confidenţialitate şi imparţialitate; nu au asigurat păstrarea dosarelor achiziţiei publice etc.

_____________________

¹²²Pct.11 şi pct.27 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 10.12.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a valorii estimative a contractelor de achiziţii publice şi planificarea acestora”; pct.3, pct.7, pct.15, pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.148 din 14.04.2008 “Cu privire la aprobarea Regulamentului achiziţiilor publice de mică valoare”; art.13 alin.(1) lit.b) art.32 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 “Privind achiziţiile publice”; pct.2, pct.4-- 6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.9 din 17.01.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la întocmirea şi păstrarea dosarului achiziţiei publice”; pct.7 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1380 din 10.12.2007.

¹²³ŞM Valea Norocului; ŞP nr.2 Bălţi; ŞP nr.5 Bălţi, ŞM Glodeni; ŞP Rîşcani.

De asemenea, contrar art.2 din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007, în perioada 2011-2014 (6 luni), ŞP Cărpineni a efectuat achiziţii de mărfuri şi servicii în sumă totală de 2534,6 mii lei fără a aplica proceduri de achiziţie.

ŞP Soroca nu a asigurat înregistrarea la AAP a contractelor de achiziţii publice (în sumă de 280,6 mii lei) şi a dărilor de seamă privind procedura de achiziţie, ceea ce nu corespunde prevederilor art.67 alin.(7) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

La achiziţionarea lucrărilor de schimbare a ferestrelor la blocul de studii, în sumă totală de 143,1 mii lei, grupul de lucru pentru achiziţii publice din cadrul ŞP Zguriţa a exclus nejustificat din procesul de achiziţie ofertele unor agenţi economici care au propus un preţ de achiziţie mai mic, ceea ce contravine art.15 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007.

ŞP Soroca şi ŞP Zguriţa au procurat bunuri materiale şi servicii în sumă totală de 606,6 mii lei¹²⁴ prin cererea ofertelor de preţ, desfăşurînd cîte o singură procedură de achiziţie, la care a participat doar un ofertant, ceea ce contravine prevederilor pct.28 din Regulamentul aprobat prin HG nr.245 din 04.03.2008.

_____________________

¹²⁴ŞP Soroca – 120,1 mii lei; ŞP Zguriţa – 486,5 mii lei.

ŞP Nisporeni a modificat elementele contractuale în lipsa acordului adiţional, fapt ce contravine art.67 alin.(4) şi art.69 alin.(2), alin.(3) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007. De asemenea, ŞP Nisporeni nu a asigurat verificarea şi expertizarea proiectelor pentru lucrările de construcţie efectuate în sumă de 574,3 mii lei, ceea ce nu corespunde prevederilor art.13 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996.

ŞP Soroca, ŞP Nisporeni, ŞP nr.3 Chişinău şi ŞP Căuşeni au admis divizarea achiziţiilor, întocmind mai multe contracte de achiziţii de mică valoare cu acelaşi furnizor, în sumă totală, respectiv, de 100,6 mii lei, 248,6 mii lei, 203,9 mii lei şi 539,6 mii lei, prin ce, contrar prevederilor art.69 alin.(1) din Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 şi pct.16 din Regulamentul aprobat prin HG nr.148 din 14.02.2008, au aplicat altă procedură de achiziţie.

V. ACŢIUNILE ÎNTREPRINSE DE ENTITATE PENTRU REMEDIEREA

DEFICIENŢELOR CONSTATATE DE AUDITUL PUBLIC

 EXTERN PRECEDENT

Prezentul audit a evaluat modul de implementare de către ME a 9 recomandări aferente asigurării calităţii învăţămîntului vocaţional/tehnic şi mediu general din Raportul consolidat al auditurilor, aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.51 din 13.09.2011¹²⁵ şi Raportul auditului, aprobat prin Hotărîrea CCRM nr.2 din 25.01.2013¹²⁶. Urmare a analizei informaţiei prezentate de ME şi rezultatelor prezentului audit, ME nu a implementat nici o recomandare (0%), sînt în curs de implementare sau parţial implementate 3 recomandări (33%), nefiind implementate alte 6 recomandări (67%) (vezi Anexa nr.5 la Raportul de audit).

_____________________

¹²⁵Raportul consolidat al auditelor regularităţii pe exerciţiul bugetar 2010 la unele instituţii de învăţămînt secundar şi mediu de specialitate subordonate Ministerului Educaţiei, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.51 din 13.09.2011.

¹²⁶Raportul auditului Proiectului “Educaţia de calitate în mediul rural din Republica Moldova” la Ministerul Educaţiei pe perioada 2006-2012, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.2 din 25.01.2013.

VI. RECOMANDĂRI

1. Ministerului Educaţiei, Ministerul Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei:

coordonarea şi aprobarea unui plan de măsuri¹²⁷, adiţional implementării obiectivelor şi acţiunilor aferente reformării şi eficientizării învăţămîntului vocaţional/tehnic, conform strategiilor¹²⁸ de dezvoltare a educaţiei profesionale;

_____________________

¹²⁷Cu indicarea expresă a termenelor şi persoanelor responsabile.

¹²⁸Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012;

2. Ministerului Educaţiei:

2.1. redefinirea acţiunilor organizaţionale şi structurale în materie de management financiar, în contextul Strategiei aprobate prin HG nr.1402 din 30.12.2005, prin crearea unui sistem eficient şi durabil de interacţiune a politicilor sectoriale (subsectoriale) cu procesul bugetar, respectiv, prin introducerea instrumentelor relevante de stabilire/evaluare/monitorizare a indicatorilor de performanţă;

2.2. inventarierea (din punct de vedere tehnic, cadastral, economic şi didactic) a patrimoniului instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, precum şi determinarea modului de valorificare a bunurilor care nu sînt utilizate în procesul educaţional;

2.3. raţionalizarea/redimensionarea, prin restructurarea instituţională şi operaţională, reţelei instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, în scopul optimizării şi eficientizării resurselor financiare alocate, precum şi justificării/conformării contingentului instruit în raport cu cererea pieţei muncii;

2.4. atestarea cadrelor didactice şi managerilor instituţiilor de învăţămînt, inclusiv în baza indicatorilor de reuşită a elevilor şi, respectiv, indicatorilor de implementare a sistemului de management financiar şi control intern;

2.5. revizuirea statelor-tip din instituţiile de învăţămînt secundar profesional;

2.6. determinarea şi aprobarea resurselor şi, respectiv, costului standard pentru asigurarea unui învăţămînt calitativ;

2.7. implementarea în cadrul Ministerului a sistemului de management financiar şi control intern;

2.8. publicarea tuturor actelor normative în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;

3. Directorilor instituţiilor de învăţămînt secundar profesional:

3.1. implementarea în cadrul IÎSP a sistemului de management financiar şi control intern, care să asigure respectarea principiilor de economicitate, eficienţă, transparenţă, legalitate şi regularitate în activitatea instituţiilor de învăţămînt secundar profesional;

3.2. fundamentarea şi racordarea statelor de personal la sarcinile şi volumul efectiv de lucru;

3.3. efectuarea retribuirii muncii în strictă conformitate cu cadrul legal-normativ;

3.4. asigurarea regulamentară a elevilor cu alimentaţie, burse şi loc de cazare.

VII. CONCLUZII GENERALE

Misiunea de audit remarcă că top-managementul Ministerului Educaţiei a demarat o reformă structural-instuţională de anvergură în domeniul administrat (2013-2014), inclusiv în ceea ce priveşte învăţămîntul profesional. În acelaşi timp, auditul public extern reiterează un fapt incontestabil: Ministerul de resort gestionează un sistem încă nereformat, supradimensionat şi necompetitiv; un sistem neadaptat la principii de management financiar avansat, ce presupune sincronizarea politicilor sectoriale (subsectoriale) cu resursele financiare bugetate şi racordarea instituţiilor la indicatori de eficienţă a costurilor; un sistem afectat de nereguli, risipă şi contraperformanţă. Respectiv, misiunea de audit a formulat recomandările de rigoare aferente remedierii situaţiei descrise în prezentul Raport.

Anexa nr.1

la Raportul de audit

SINTEZA

ACŢIUNILOR STABILITE ÎN STRATEGIILE DE DEZVOLTARE A

EDUCAŢIEI, AFERENTE ÎNVĂŢĂMÎNTULUI PROFESIONAL

I. Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”,

aprobată prin Legea nr.166 din 11.07.2012

STRATEGIA NAŢIONALĂ DE DEZVOLTARE:

8 SOLUŢII PENTRU CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI REDUCEREA SĂRĂCIEI

STUDII: RELEVANTE PENTRU CARIERĂ VIZIUNEA STRATEGICĂ

Corelarea dintre cererea pieţei forţei de muncă şi oferta educaţională va avea un impact considerabil asupra dezvoltării economice. Modernizarea sistemului de pregătire profesională şi perfecţionarea mecanismelor de formare continuă a forţei de muncă vor permite cetăţenilor să se adapteze la noile condiţii de pe piaţa muncii. Parteneriatul dintre sistemul educaţional şi piaţa muncii va conduce la generarea unei oferte educaţionale care să corespundă cantitativ, calitativ şi structural cererii de forţă de muncă. Aceasta, la rîndul său, va contribui la reducerea ratei şomajului şi a fluxului de cetăţeni care pleacă peste hotare, precum şi a ratei populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale.

Pentru realizarea viziunii strategice, politica în domeniul educaţiei va fi orientată spre asigurarea calităţii studiilor. Adoptarea unei noi legislaţii în domeniul învăţămîntului, racordată la experienţele europene va înlesni efectuarea reformei structurale şi instituţionale în domeniu, ţinîndu-se cont de principiul eficienţei şi al calităţii. Cadrul Naţional al Calificărilor şi Standardelor ocupaţionale va orienta procesul de studii spre dezvoltarea competenţelor solicitate pe piaţa de muncă. În acelaşi timp, vor fi fortificate capacităţile de prognozare a forţei de muncă, punîndu-se accent pe crearea oportunităţilor de formare profesională pe parcursul vieţii.

IMPACTUL SCONTAT

Sporirea calităţii procesului educaţional va contribui la crearea unui climat investiţional atractiv şi benefic, datorită forţei de muncă calificate, responsabile, flexibile, contribuind la sporirea productivităţii muncii şi a competitivităţii. Ca rezultat, va creşte calitatea produselor/serviciilor în economia naţională. Promovarea transferului de cunoştinţe urmează a fi efectuată într-o manieră în care ideile inovatoare să fie transpuse în noi produse şi servicii care generează creştere, locuri de muncă de calitate şi care contribuie la soluţionarea problemelor societăţii, astfel încît să consolideze coeziunea economică şi socială. Formarea forţei de muncă calificate se va asigura prin promovarea orientării în carieră, începînd cu învăţămîntul general, şi prin oferirea posibilităţilor de formare profesională continuă pe parcursul întregii vieţi.

În conformitate cu modelul intergeneraţional (Mayer, 2004), investiţiile curente în nutriţie, sănătate şi educaţie au un impact pozitiv important asupra forţei de muncă, asupra abilităţilor profesionale, asupra cunoştinţelor, iar acestea, la rîndul lor, contribuie la dezvoltarea economică sporită.

O forţă de muncă mai bine educată şi mai bine racordată la necesităţile economiei influenţează producţia naţională brută prin mai multe căi, numite canale de influenţă. În primul rînd, creşte volumul fizic al forţei de muncă ca factor direct al funcţiei de producţie. În al doilea rînd, sporeşte eficienţa utilizării unei unităţi a forţei de muncă (productivitatea factorului de producţie). Aceşti doi parametri pot fi cuantificaţi şi estimaţi pînă în anul 2020. În plus, există şi alte căi prin care o educaţie mai bună va servi economia naţională, cum ar fi: stimularea investiţiilor interne la nivel naţional şi deschiderea a noi locuri de muncă graţie manifestării abilităţilor manageriale şi iniţiativei private a absolvenţilor; atractivitatea mai mare pentru investitorii străini; reducerea cheltuielilor angajatorilor pentru reprofilarea şi creşterea calificării forţei de muncă existente prin dezvoltarea unor noi abilităţi şi competenţe generate de o economie bazată pe cunoştinţe; inovaţii şi tehnologii moderne.

Estimarea efectelor realizării obiectivelor propuse asupra creşterii anuale a PIB-ului s-a bazat pe cîteva condiţii suplimentare, principalele fiind: (i) emigrarea tinerilor absolvenţi va fi diminuată cu cel puţin 50% şi (ii) pe termen mediu şi lung, absolvenţii instituţiilor care vor beneficia pe deplin de reformă vor fi, la nivel agregat, cu pînă la 20% mai productivi. În astfel de condiţii, rata de creştere anuală a PIB-ului pe termen mediu poate fi cu 0,6–0,9% mai mare decît în scenariul “fără reformă”.

Chiar dacă forţa de muncă este o variabilă economică inertă şi pînă în 2020 din cauza ritmurilor mici de înlocuire absolvenţii noi formaţi vor constitui doar o mică parte din totalul populaţiei angajate în cîmpul muncii, pe termen lung ameliorarea calităţii studiilor pentru carieră va avea efect mult mai mare.

OBIECTIVE SPECIFICE

II. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 “Educaţia-2020”,

aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.944 din 14.11.2014

OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI

Sporirea accesului la educaţie de calitate pentru toţi copiii şi tinerii, prin asigurarea unui mediu şcolar prietenos şi protectiv şi prin consultarea elevilor, studenţilor şi părinţilor în procesul de luare a deciziilor.

Creşterea eficienţei cheltuirii banului public investit în educaţie, astfel încît resursele disponibilizate să fie redirecţionate pentru a îmbunătăţi rezultatele învăţării, inclusiv prin investiţii în personalul didactic, procesul educaţional şi infrastructura instituţiilor de învăţămînt.

RELEVANŢĂ

Pe piaţa muncii se atestă un dezechilibru substanţial între cerere şi ofertă, precum şi un deficit de forţă de muncă calificată. Analiza domeniilor de angajare şi a structurii şomajului indică faptul că sistemul educaţional nu este racordat suficient la cerinţele pieţei muncii şi nu oferă calificări relevante.

Conţinuturile curriculare sînt congestionate şi nu asigură relevanţă pentru dezvoltarea şi afirmarea personală, socială şi profesională a beneficiarilor procesului educaţional.

În lipsa Cadrului Naţional al Calificărilor, Nomenclatorului de formare profesională actualizat şi a standardelor ocupaţionale, formarea profesională la toate nivelurile de învăţămînt nu asigură setul de competenţe solicitate de piaţa muncii.

CALITATE

Sistemul de monitorizare, evaluare şi asigurare a calităţii rezultatelor şcolare nu este racordat la prevederile curriculare privind formarea de competenţe, la rigorile programelor internaţionale de evaluare.

Calitatea pregătirii profesionale, atît a beneficiarilor de studii, cît şi a angajatorilor, este sub nivelul aşteptărilor. Mecanismul de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării este imperfect, ineficient şi cu un mare potenţial de coruptibilitate. Sistemul de asigurare a calităţii nu funcţionează la toate nivelurile sistemului educaţional.

Competenţele profesionale ale cadrelor didactice şi dezvoltarea acestora nu sînt racordate la schimbările din sistemul educaţional.

Programele de formare continuă nu sînt centrate pe necesităţile cadrelor didactice. Instituţiile ofertante de formare continuă au nevoie de modernizarea procesului de instruire şi de evaluarea nevoilor de formare reale, axate pe formarea de competenţe profesionale necesare asigurării unui proces educaţional de calitate.

Dezinteresul pentru profesia de cadru didactic a diminuat calitatea candidaţilor la specialităţile pedagogice. În învăţămîntul profesional, cadrele didactice la disciplinele de specialitate, în mod frecvent, nu dispun de calificarea necesară. Lipseşte mecanismul de recrutare, motivare a cadrelor didactice şi este ineficientă practica de atestare, dezvoltare şi măsurare a performanţelor cadrelor didactice şi de cercetare.

În condiţiile autonomiei financiare s-a reconceptualizat rolul managementului instituţional, de la manager de proces către administrator de sistem. Totuşi, mecanismul de selectare şi responsabilizare a managerilor instituţiilor de învăţămînt este defectuos şi nu-i promovează pe cei mai competenţi.

Lipsa mecanismelor interne şi externe de asigurare a calităţii, convergente cu standardele europene (ESG) determină credibilitatea joasă a studiilor, blocajele în cadrul mobilităţii academice şi profesionale şi dezvoltarea inertă a învăţămîntului superior.

VIZIUNEA STRATEGICĂ “EDUCAŢIA-2020”

Sistemul de educaţie al Republicii Moldova în 2020 va fi accesibil tuturor cetăţenilor, va oferi educaţie de calitate, relevantă pentru societate şi economie, în condiţii de eficienţă economică.

DIRECŢII STRATEGICE, ACŢIUNI PRIORITARE

Obiectivul specific 1.10. Dezvoltarea sistemului de consiliere în carieră şi proiectare a carierei pe parcursul întregii vieţi.

Obiectivul specific 2.3. Asigurarea curriculară şi metodologică a învăţămîntului profesional şi tehnic, în conformitate cu Cadrul Naţional al Calificărilor, pînă în 2020.

Acţiuni prioritare

2.3.1. Elaborarea şi implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru învăţămîntul profesional şi tehnic.

2.3.2. Actualizarea nomenclatorului de meserii şi a nomenclatorului specialităţilor (specialităţi mixte), în conformitate cu necesităţile economice ale ţării şi cu standardele europene (Eurostat).

2.3.3. Elaborarea mecanismului de evaluare a competenţelor pe piaţa muncii şi consolidarea competenţelor de proiectare curriculară în baza acestei evaluări.

2.3.4. Revizuirea cadrului normativ cu privire la proiectarea curriculară şi dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice în materie de proiectare curriculară.

2.3.5. Modernizarea curriculumului din învăţămîntul profesional şi tehnic în conformitate cu Cadrul de competenţe-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi necesităţile pieţei muncii.

2.3.6. Elaborarea şi implementarea Sistemului de Credite de Studii Transferabile în învăţămîntul profesional şi tehnic postsecundar.

2.3.7. Perfecţionarea metodologiei de evaluare a finalităţilor educaţionale, inclusiv prin introducerea evaluării externe la absolvirea învăţămîntului profesional şi tehnic.

2.3.8. Crearea condiţiilor de implementare a învăţămîntului profesional dual cu implicarea efectivă a agenţilor economici.

2.3.9. Reconsiderarea stagiilor de practică pentru sporirea calităţii formării profesionale iniţiale.

Obiectivul specific 4.2. Asigurarea unui echilibru cantitativ şi structural între oferta şi cererea de cadre didactice la toate nivelurile sistemului educaţional, astfel încît procesul de studii în toate instituţiile sistemului să fie asigurat integral cu cadre didactice calificate pe discipline de studiu.

Obiectivul specific 5.1. Dezvoltarea sistemului naţional de standarde în educaţie.

Acţiuni prioritare

5.1.2. Elaborarea şi implementarea standardelor şi indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţămîntul secundar general şi profesional.

5.1.3. Elaborarea standardelor şi indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţămîntul superior.

5.1.5. Elaborarea unui sistem de evaluare a cadrelor didactice (inclusiv a maiştrilor din instituţiile de învăţămînt profesional şi tehnic) în conformitate cu standardele profesionale.

Obiectivul specific 6.1. Îmbunătăţirea planificării şi a managementului reţelei instituţiilor de învăţămînt.

Acţiuni prioritare

6.1.1. Cartografierea reţelei de instituţii de învăţămînt pe niveluride studii.

6.1.2. Modernizarea reţelei de instituţii de învăţămînt pe niveluri de studii în concordanţă cu perspectivele de dezvoltare regională a localităţilor şi cu situaţia demografică.

Obiectivul specific 6.2. Eficientizarea finanţării educaţiei.

Acţiuni prioritare

6.2.1. Fundamentarea şi elaborarea mecanismelor şi normativelor de finanţare complementară a sistemului de învăţămînt în baza performanţei instituţionale.

6.2.2. Legiferarea posibilităţii instituţiilor de învăţămînt superior de a organiza şi presta activităţi antreprenoriale folosind baza didactico-materială a instituţiei în scopul obţinerii de venituri proprii.

Obiectivul specific 6.3. Modernizarea infrastructurii şi a bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt.

Acţiuni prioritare

6.3.1. Definirea standardelor de calitate pentru infrastructură în învăţămînt pe niveluri de studii şi actualizarea normativelor funcţionale, sanitaro-igienice şi de securitate.

6.3.2. Inventarierea tuturor spaţiilor instituţionale.

6.3.3. Elaborarea şi implementarea programelor şi proiectelor de reconstrucţie şi modernizare a sediilor instituţiilor de învăţămînt, inclusiv ţinîndu-se seama de necesităţile persoanelor cu dizabilităţi.

Obiectivul specific 6.4. Asigurarea cu manuale şi alte materiale didactice.

Acţiuni prioritare

6.4.1. Asigurarea gratuită cu manuale de calitate a elevilor claselor V-XII din familiile social-vulnerabile (pînă la 20% din numărul total al elevilor).

6.4.2. Dotarea instituţiilor de învăţămînt cu echipamente şcolare la disciplinele privind ştiinţele naturii: biologie, chimie şi fizică.

RISCURI ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI

Strategia Educaţia-2020 este expusă următoarelor riscuri:

1) capacităţi slabe de implementare la nivelul autorităţilor publice centrale, locale şi la nivel de instituţie;

2) rezistenţa instituţională, precum şi la nivelul factorului uman faţă de schimbările propuse în Strategie;

3) insuficienţa resurselor financiare pentru a acoperi cheltuielile asociate cu implementarea acţiunilor Strategiei;

4) capacităţi reduse de coordonare şi monitorizarea implementării acţiunilor stipulate în Strategie.

III. Strategia de dezvoltare a învăţămîntului vocaţional/tehnic pe anii 2013-2020,

aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.97 din 01.02.2013

Obiectiv general: Modernizarea şi eficientizarea învăţămîntului vocaţional/tehnic în vederea sporirii competitivităţii economiei naţionale prin pregătirea forţei de muncă competente şi calificate, în corespundere cu cerinţele actuale şi viitoare ale pieţei muncii.

Obiectivul specific nr.1: Restructurarea învăţămîntului vocaţional/tehnic pe două trepte – secundar şi postsecundar şi reconfigurarea reţelei de instituţii pînă în anul 2017.

Orientări strategice:

1) restructurarea învăţămîntului vocaţional/tehnic pe două trepte – secundar şi postsecundar;

2) elaborarea cadrului normativ pentru funcţionarea noului sistem al învăţămîntului vocaţional-tehnic şi asigurarea convergenţei cu cadrul european;

3) reconfigurarea şi armonizarea structurală a reţelei de instituţii de învăţămînt vocaţional-tehnic cu structura socio-economică a regiunilor de dezvoltare a ţării;

4) elaborarea planurilor/proiectelor strategice de dezvoltare instituţională.

Obiectivul specific nr.2: Asigurarea formării profesionale în învăţămîntul vocaţional/tehnic bazată pe competenţe şi racordarea acesteia la cerinţele pieţei muncii, astfel încît angajarea în cîmpul muncii să crească cu 10% de la 50,6% în 2012 pentru absolvenţii învăţămîntului mediu de specialitate şi de la 50% în 2012 pentru absolvenţii învăţămîntului secundar profesional.

Orientări strategice:

1) îmbunătăţirea cercetării şi analizei pieţei muncii pentru identificarea necesitaţilor de cunoştinţe şi competenţe în plan regional şi sectorial şi asigurarea unei diseminări largi a informaţiei;

2) consolidarea capacităţilor structurilor responsabile de dialogul dintre sistemul educaţional şi comunitatea de afaceri şi dezvoltarea mecanismelor de interacţiune dintre acestea;

3) stabilirea parteneriatelor viabile între instituţiile vocaţional/tehnice şi agenţii economici;

4) dezvoltarea şi pilotarea modelelor de organizare a învăţămîntului dual în parteneriat cu agenţii economici;

5) actualizarea ofertei de programe de formare profesională prin promovarea principiului de formare în specialităţi şi meserii conexe;

6) eficientizarea mecanismelor şi instrumentelor de certificare a capacităţilor profesionale pentru dezvoltarea carierei de la muncitor calificat la maistru, tehnician etc.;

7) asigurarea mecanismului de recunoaştere a competenţelor obţinute prin învăţarea nonformală şi informală în cadrul învăţămîntului vocaţional/tehnic;

8) eficientizarea stagiilor profesionale în vederea sporirii relevanţei studiilor şi dezvoltării abilităţilor practice.

Obiectivul specific nr.3: Creşterea calităţii învăţămîntului vocaţional/tehnic prin sporirea eficienţei utilizării mijloacelor financiare şi prin crearea şi implementarea sistemului de asigurare a calităţii, astfel încît, pînă în 2017 să existe o entitate funcţională de evaluare şi acreditare a acestor instituţii.

Orientări strategice:

1) instituţionalizarea şi consolidarea sistemului de asigurare şi evaluare a calităţii în învăţămîntul vocaţional/tehnic;

2) racordarea standardelor/normelor de calitate în învăţămîntul vocaţional/tehnic la standardele educaţionale europene;

3) dezvoltarea sistemului de management al calităţii în învăţămîntul vocaţional/tehnic;

4) elaborarea şi aplicarea unor mecanisme noi de finanţare a învăţămîntului vocaţional/tehnic, bazate pe finanţarea centrată pe elev şi pe rezultat, pe diversificarea surselor de finanţare şi finanţarea centrată pe priorităţi;

5) modernizarea infrastructurii, bazei materiale şi a căminelor.

Obiectivul specific nr.4: Asigurarea ştiinţifică, curriculară şi metodologică a învăţămîntului vocaţional/tehnic, astfel încît 100% curricula să fie racordată la Cadrul Naţional al Calificărilor pînă în 2020.

Orientări strategice:

1) eficientizarea activităţii Centrului Republican de Dezvoltare a Învăţămîntului Profesional;

2) modernizarea sistemului de cercetare ştiinţifică în domeniul învăţămîntului vocaţional/tehnic;

3) ajustarea continuă a curriculei pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic;

4) elaborarea şi implementarea Sistemului de Credite de Studii Transferabile în învăţămîntul vocaţional-tehnic;

5) crearea condiţiilor pentru formarea aptitudinilor de cultură digitală generală şi introducerea cursurilor obligatorii de antreprenoriat şi cursurilor opţionale de conducere a autovehiculului şi de studiere a limbilor străine;

6) modernizarea continuă a tehnologiilor didactice moderne, inclusiv prin aplicarea TIC.

Obiectivul specific nr.5: Sporirea calităţii corpului profesoral, inclusiv prin modernizarea formării profesionale iniţiale şi continue a cadrelor didactice pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic, şi îmbunătăţirea motivării acestora, astfel încît, pînă în 2020 întregul corp profesoral să fie instruit conform Cadrului Naţional al Calificărilor.

Orientări strategice:

1) modernizarea sistemului de formare iniţială a cadrelor didactice şi a maiştrilor-instructori pentru învăţămîntul vocaţional/tehnic;

2) dezvoltarea modelelor de formare profesională continuă a cadrelor didactice/manageriale şi a maiştrilor-instructori din învăţămîntul vocaţional/tehnic în baza principiului “învăţare pe tot parcursul vieţii” şi a sistemului de credite profesionale cumulative;

3) asigurarea condiţiilor de motivare şi avansare în carieră a personalului didactic din învăţămîntul vocaţional/tehnic.

Obiectivul specific nr.6: Sporirea atractivităţii şi accesului la învăţămîntul vocaţional/tehnic, astfel încît numărul de elevi să crească cu 10% pînă în 2020.

Orientări strategice:

1) modernizarea modelelor de orientare profesională şi de ghidare în cariera profesională a elevilor din învăţămîntul general şi cel vocaţional/tehnic;

2) urmărirea traseului profesional al absolvenţilor învăţămîntului vocaţional/tehnic;

3) promovarea noilor meserii/profesii şi specialităţi în cadrul învăţămîntului vocaţional/tehnic, care vor anticipa cerinţele pieţei muncii;

4) asigurarea protecţiei sociale eficiente a elevilor cu dizabilităţi şi din familii vulnerabile, care îşi fac studiile în şcoli vocaţionale/tehnice, licee vocaţional/tehnice, colegii;

5) promovarea cursurilor opţionale care vor spori atractivitatea învăţămîntului vocaţional/tehnic.

Anexa nr.2

la Raportul de audit

Date statistice aferente învăţămîntului secundar profesional

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, Rapoartele statistice nr.1-SGL, nr.2-prof., nr.3-colegiu, nr.4-IS. Informaţiile

nu includ datele privind raioanele din partea stîngă a Nistrului şi mun.Bender, cu excepţia a 6 instituţii situat

pe acest teritoriu, care se aflăîn subordinea Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică, Raportul statistic nr.2-prof.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Sursă:Biroul Naţional de Statistică.

______________________

¹Anii 2009-2010 – datele cuprind unităţile economice şi sociale cu 20 şi mai mulţi salariaţi;

 Anii 2011-2013 – includ unităţile economice şi sociale cu unu şi mai mulţi salariaţi;

 Organele apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice sînt incluse doar în totalul pe ţară şi nu sînt repartizate în profil teritorial.

Sursa: Informaţia ANOFM.

_______________________

² Hotărîrea Guvernului nr.443 din 28.05.2010 “Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2010 în învăţămîntul superior, mediu de specialitate şi secundar profesional”;

  Hotărîrea Guvernului nr.453 din 16.06.2011 “Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2011 în învăţămîntul superior, mediu de specialitate şi secundar profesional”;

  Hotărîrea Guvernului nr.404 din 13.06.2012 “Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2012 în învăţămîntul secundar profesional, mediu de specialitate şi superior”;

  Hotărîrea Guvernului nr.312 din 27.05.2013 “Cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2013 în învăţămîntul secundar profesional, mediu de specialitate si superior”;

  Hotărîrea Guvernului nr.477 din 20.06.2014 “Privind planurile de admitere în învăţămîntul secundar profesional, mediu de specialitate şi superior pentru anul de studii 2014, precum şi completarea Nomenclatorului meseriilor (profesiilor) pentru instruirea si pregătirea cadrelor în învăţămîntul secundar profesional”.

Anexa nr.3

la Raportul de audit

Domeniul de aplicare a auditului

■ Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programele activităţii de audit pe anii 2014 şi 2015, a iniţiat auditul “Generează impact economic şi social alocarea fondurilor publice pentru învăţămîntul secundar profesional?” pentru a constata relevanţa cadrului instituţional în domeniul dat, respectiv, pentru a evalua impactul socioeconomic adiţional şi a evidenţia posibilele slăbiciuni şi soluţii de remediere.

Auditul oferă informaţii cu privire la evaluarea gestionării resurselor financiare, verificarea relevanţei raportării deciziilor instituţionale la criterii prestabilite de cost-eficienţă şi impact în domeniul învăţămîntului secundar profesional, precum şi acţiunile ce urmează a fi întreprinse de către responsabilii implicaţi pentru remedierea situaţiei create în acest domeniu.

Activitatea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu ISAI 300 şi ISAI 400. Reieşind din riscurile identificate, gestionarea resurselor financiare alocate învăţămîntului secundar profesional, precum şi luînd în considerare resursele limitate ale Curţii de Conturi, echipa de audit a auditat perioada 2011-2013, iar pentru unele acţiuni perioada a fost extinsă şi pentru anii 2010 şi/sau 2014. Abordarea de audit a fost axată pe probleme şi pe sistem. Misiunea de audit a fost efectuată în cadrul ME, a 30 instituţii de învăţămînt secundar profesional, fiind analizate informaţiile prezentate de Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Biroul Naţional de Statistică.

■ Metodologia

Pentru realizarea obiectivelor stabilite, metodologia de audit a cuprins principalele proceduri de audit, precum: observarea directă; examinarea documentelor, înregistrărilor, activelor, chestionarelor, interviurilor; confirmarea, recalcularea, contrapunerea, analiza, revizuirea şi alte proceduri analitice de fond. În cadrul misiunii de audit au fost colectate, sintetizate, analizate şi interpretate toate tipurile de probe de audit: fizice, verbale, documentare şi analitice.

Astfel,

√ a fost analizat şi studiat cadrul legislativ şi normativ care reglementează activitatea instituţiilor de învăţămînt secundar profesionale;

√ au fost studiate strategiile de dezvoltare a învăţămîntului secundar profesional;

√ au fost analizate datele privind ocuparea forţei de muncă oferite de BNS şi ANOFM;

√ au fost colectate şi analizate datele privind numărul elevilor din IÎSP şi traseul lor profesional;

√ au fost colectate informaţii de la Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei privind politicile promovate în domeniul ocupării forţei de muncă şi asigurarea finanţării IÎSP;

√ au fost chestionate/intervievate persoanele responsabile din 30 IÎSP (directori, directori pe instruire şi producţie) pentru a identifica problemele existente în domeniul calităţii studiilor în învăţămîntul secundar profesional şi a determina gradul de responsabilitate la soluţionarea acestora;

√ au fost determinaţi indicatorii în baza cărora se poate aprecia calitatea învăţămîntului;

√ a fost studiat modul de contractare şi efectuare a practicii în producţie a elevilor;

√ a fost analizată ponderea profesorilor cu grad didactic, în totalul de profesori, ponderea profesorilor după categoria de vîrstă, ponderea personalului de conducere şi administrativ-gospodăresc în raport cu numărul de elevi;

√ a fost evaluat procesul de elaborare şi aprobare a planurilor de finanţare a IÎSP;

√ a fost examinat şi verificat modul de asigurare a funcţionalităţii bazei tehnico-materiale a instituţiilor de învăţămînt secundar profesional;

√ au fost verificate cheltuielile pentru procurarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor;

√ a fost verificată corespunderea soldurilor reflectate în registrele contabile cu cele raportate;

√ au fost supuse verificării cheltuielile ce ţin de alimentaţia elevilor;

√ au fost supuse verificării cheltuielile pentru retribuirea muncii şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii;

√ au fost supuse verificării cheltuielile privind bursele şi indemnizaţiile pentru copiii orfani şi aflaţi sub tutelă;

√ a fost supusă verificării alocarea mijloacelor financiare cu respectarea termenelor şi mărimii planificate pentru cheltuielile instituţiei şi pentru alte activităţi, pentru a stabili impactul asupra formării datoriilor cu termenul de achitare expirat;

√ a fost supusă verificării corectitudinea determinării costului de întreţinere a căminelor, a unui loc de cazare, corectitudinea stabilirii plăţilor de chirie pentru elevi şi alte persoane;

√ au fost examinate veridicitatea, justeţea şi conformitatea reflectării veniturilor aferente mijloacelor speciale;

√ au fost examinate şi contrapuse datele evidenţei contabile cu datele registrului cadastral (existenţa, valoarea, suprafaţa), în vederea stabilirii realităţii raportării situaţiei patrimoniale;

√ a fost examinat procesul de organizare şi desfăşurare a licitaţiilor pentru executarea lucrărilor de proiectare, construcţie, procurare a utilajului;

√ a fost verificată regularitatea desfăşurării procedurilor de achiziţii publice, inclusiv aferente domeniilor selectate pentru auditare;

√ a fost examinat procesul de transmitere şi recepţie finală a volumelor de lucrări executate în cadrul practicii în producţie, de înregistrare în evidenţă şi raportare a cheltuielilor respective.

Valoarea alocaţiilor bugetare pentru întreţinerea IÎSP, în perioada 2011-2013, a constituit 1011,0 mil.lei.

Anexa nr.4

la Raportul de audit

Anexa nr.5

la Raportul de audit

Acţiunile întreprinse de Ministerul Educaţiei pentru remedierea

deficienţelor constatate de auditul public extern precedent