Hotărîre nr.21 din 02.07.98 privind interpretarea unor prevederi ale art. 74 alin. (1) şi (2),art. 82 alin. (1) şi art. 143 alin. (1) din Constituţie

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind interpretarea unor prevederi ale art. 74 alin. (1) şi (2),art. 82 alin. (1) şi art. 143 alin. (1) din Constituţie Nr.21 din 02.07.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.69/31 din 23.07.1998 * * * În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea Alionei Balaban, grefier, deputatului în Parlament Victor Stepaniuc, autorul sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova Mihai Petrachi, consilier prezidenţial, Raisa Grecu, şef al serviciului acte ale Preşedintelui Republicii Moldova, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. (b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea unor prevederi ale art. 74 alin. (1) şi (2), art. 82 alin. (1) şi art. 143 alin. (1) din Constituţie. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului Victor Stepaniuc, prezentată în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, acceptată spre examinare în fond şi inclusă în ordinea de zi prin decizia Curţii Constituţionale din 14 aprilie 1998. Procedînd la examinarea preliminară a sesizării, Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Justiţiei. Ministerul Justiţiei nu a comunicat punctul său de vedere. Examinînd în şedinţă plenară sesizarea deputatului Victor Stepaniuc, audiind informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi explicaţiile reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova şi Parlamentului, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: Deputatul Victor Stepaniuc, în sesizarea depusă la 3 aprilie 1998, solicită interpretarea art. 74 alin. (1) şi (2), art. 82alin. (1), art. 143 alin. (1) din Constituţie. În special el cere interpretarea sintagmei "majoritatea parlamentară", cu care se operează în articolele respective ale Constituţiei, deoarece anume cu majoritatea parlamentară urmează să se consulte Preşedintele atunci cînd desemnează candidatul pentru funcţia de Prim-ministru. Curtea Constituţională menţionează că sistemul democratic, adoptat de Republica Moldova, asigură funcţionarea pluralismului ideologic şi instituţional, prin aceasta menţinîndu-se în societate un climat liberal. Corpul electoral, fiind o formă de organizare juridică a populaţiei, îşi determină organizarea politică prin intermediul partidelor, care sînt o expresie a principiului pluralismului politic, consacrat în art. 5 alin. (1) din Constituţie. Locul şi rolul partidelor politice în activitatea statului sînt consacrate, explicit sau implicit, în Constituţie, Codul electoral, Regulamentul Parlamentului, în alte acte normative. Stabilind direcţiile fundamentale de organizare a puterii şi formele de exercitare a ei, Legea Supremă proclamă principiile constituţionale generale, dintre care desprindem principiile democraţiei şi pluralismului politic, stipulate în art. 1, 2 şi 5. În dezvoltarea principiilor enumerate, Constituţia, prin art. 41 şi 82 alin. (1), reglementează activitatea partidelor politice în societate. În acest context, Curtea Constituţională relevă că sintagma "majoritatea parlamentară" din art. 82 alin. (1) din Constituţie se referă la regimul pluripartidist, la activitatea partidelor în viaţa politică a ţării. Totodată, ea apreciază că sensul pe care-l comportă sintagma "majoritatea parlamentară" este diferit de sensul sintagmelor "majoritatea deputaţilor aleşi", "majoritatea deputaţilor prezenţi" şi "două treimi din deputaţi", cuprinse în art. 74 alin. (1) şi (2) şi art. 143 alin. (1) din Constituţie, care au incidenţă asupra procedurii de legiferare. Din punct de vedere gramatical sintagma "majoritatea parlamentară" poate fi interpretată ca partea cea mai mare a componenţei Parlamentului ori ca o superioritate numerică, cu care se votează un act juridic. Adoptarea actelor juridice în cele mai importante domenii ale vieţii economice şi sociale a statului constituie funcţia deliberativă exclusivă a Parlamentului. Domeniile pentru care este necesară adoptarea legilor sînt stipulate în art. 72 din Constituţie, iar modalitatea adoptării legilor, a hotărîrilor, deci procedura de votare, este prevăzută la art. 74 alin. (1) şi (2) şi art. 143 alin. (1) din Constituţie. Adoptarea unui număr considerabil de legi a repus în cauză principiul securităţii juridice, determinat de raporturile interindividuale şi sociale complexe. Ameliorarea calitativă a procedurii de adoptare a actelor juridice se impune ca o necesitate imperioasă în activitatea de legiferare. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra art. 74alin. (1) şi (2) şi, implicit, asupra art. 143 alin. (1) din Constituţie prin hotărîrile nr. 26 din 13 octombrie 1997* şinr. 9 din 26 februarie 1998** şi consideră că ele nu necesită o interpretare suplimentară. În ceea ce priveşte sintagma "majoritatea parlamentară", cuprinsă în art. 82 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională apreciază următoarele. După cum s-a menţionat, sintagma "majoritatea parlamentară" se referă expres la activitatea partidelor, organizaţiilor social-politice, blocurilor electorale, din care se constituie Parlamentul, care îşi propun înfăptuirea anumitor obiective programatice şi au vocaţia de a determina sau influenţa cursul evenimentelor social-politice. În urma interpretării teleologice a dispoziţiilor art. 82 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională conchide că ele prevăd procedura de desemnare a candidatului pentru funcţia de Prim-ministru şi de numire a Guvernului. Preşedintele republicii este obligat să consulte Parlamentul, iar legislativul, la rîndul său, este obligat să-şi expună părerea asupra candidaturii propuse. Cadrul legislativ nu reglementează însă modalităţile, procedeele şi formele consultării majorităţii parlamentare, ele rămînînd la discreţia părţilor. Cît priveşte regimurile politice democratice, e de menţionat că ele sînt obligate să respecte principiul fundamental de constituire a partidelor politice şi să asigure cadrul legal necesar activităţii partidelor, cărora le revine rolul de mediator în raporturile cetăţenilor cu guvernanţii. Prin urmare, o sarcină prioritară a oricărui partid care a cîştigat alegerile este de a participa la formarea Guvernului. Într-un sistem bipartidist partidul care cîştigă alegerile constituie majoritatea parlamentară şi preia sarcina de formare a Guvernului. Într-un sistem pluripartidist, atunci cînd nici un partid nu obţine majoritatea de voturi în scrutin, devine inevitabilă crearea unei coaliţii a forţelor politice reprezentate în Parlament. Întrunind majoritatea absolută, coaliţia formează Guvernul, în limitele prevăzute de dispoziţiile constituţionale. Astfel, prin sintagma "majoritatea parlamentară" se înţelege majoritatea absolută a deputaţilor aleşi în Parlament, care, în baza dispoziţiilor constituţionale, pot acorda vot de încredere Guvernului şi Prim-ministrului, desemnat de Preşedintele republicii. Totodată, Curtea Constituţională menţionează că Preşedintele Republicii Moldova este în drept să consulte forţele politice reprezentate în Parlament şi întregul corp de deputaţi. În baza celor expuse, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. (b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 60 lit. e) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Prin sintagma "majoritatea parlamentară", cuprinsă în art. 82 alin. (1) din Constituţie, se înţelege numărul de deputaţi ce constituie o majoritate absolută, adică jumătate plus unu din numărul total de deputaţi aleşi în Parlament. 2. Hotărîrea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". ------------------------------- * Monitorul Oficial, nr. 72-73 din 6 noiembrie 1997, art. 28. ** Monitorul Oficial, nr. 26-27 din 26 martie 1998, art. 15. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 2 iulie 1998. Nr. 21.