Hotărîre nr.21 din 08.04.2014 privind Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor

publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013

nr. 21  din  08.04.2014

 (în vigoare 23.05.2014) 

Monitorul Oficial nr.127-133 art.18 din 23.05.2014

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui Nistor Grozavu, viceprimar al mun.Chişinău, dlui Vladimir Vîzdoagă, preşedinte al raionului Anenii Noi, dlui Grigore Cobzac, preşedinte al raionului Hînceşti, dlui Alexandru Ambros, primar al or.Ungheni, dlui Vitalie Colun, primar al or.Orhei, dlui Vasile Doga, primar al or.Sîngerei, dlui Grigore Cojocaru, primar al or.Floreşti, dlui Ion Chicu, şef al Direcţiei juridice în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale şi întreprinderilor municipale, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013.

——————————

¹ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anii 2013 şi 2014², avînd drept scop oferirea unei asigurări rezonabile că administrarea întreprinderilor municipale (în continuare – ÎM) a fost organizată de către autorităţile administraţiei publice locale (în continuare – AAPL) în baza unui sistem de management financiar şi control, complementar principiilor legalităţii, regularităţii şi transparenţei gestiunii economice.

——————————

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2013”, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014”, cu modificările şi completările ulterioare.

Auditul a fost planificat şi efectuat în conformitate cu Standardele Curţii de Conturi³, abordarea fiind bazată pe evaluarea conformităţii proceselor din cadrul ÎM prevederilor cadrului legal în vigoare.

——————————

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”, abrogată la 11.12.2013; Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

În vederea susţinerii constatărilor, concluziilor şi recomandărilor, probele de audit au fost obţinute prin desfăşurarea procedurilor specifice auditului. În funcţie de contextul în care au fost aplicate, procedurile au inclus evaluarea sistemului de management corporativ şi financiar, testarea controalelor-cheie, aplicarea testelor în detaliu asupra operaţiunilor economico-financiare.

Probele de audit au fost colectate prin chestionarea top-managementului a 225 de ÎM, inclusiv 118 entităţi auditate selectiv, fondate de AAPL din mun.Chişinău şi din 11 raioane (Edineţ, Drochia, Floreşti, Sîngerei, Făleşti, Ungheni, Orhei, Teleneşti, Hînceşti, Anenii Noi, Cahul).

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Cadrul legal şi normativ, cu prevederi contradictorii şi carenţe de funcţionalitate, aferent administrării proprietăţii publice, inclusiv transmise în gestiune economică corporativă la nivel local, preocuparea nesistemică şi neadecvată a administraţiei publice locale în materie de funcţionare regulamentară şi eficientă a subiecţilor de antreprenoriat constituiţi pentru dezvoltarea infrastructurii şi prestarea serviciilor publice au generat o stare absolut intolerantă cu referire la folosirea corespunzătoare a fondurilor publice. Perpetuarea fenomenelor negative în administrarea patrimoniului de stat, inclusiv a celui gestionat de AAPL, este şi o consecinţă a deficitului de responsabilitate şi managementului instituţional atestat de auditul public extern la nivelul autorităţilor publice centrale de resort. Din acest punct de vedere, Plenul Curţii de Conturi a constatat un şir de slăbiciuni instituţionale, iregularităţi şi eventuale riscuri, mai cu seamă cu referire la:

• abordarea fragmentară de către autorităţile publice centrale de profil a politicilor şi reglementărilor administrării patrimoniului public per ansamblu, inclusiv a gestionării de către ÎM a fondurilor transmise de AAPL. La originea unei asemenea situaţii se află, în primul rînd, un cumul de deficienţe ale cadrului legislativ, care, în opinia auditului public extern, necesită o revizuire esenţială pentru remedierea coliziunilor şi lacunelor generatoare de ambiguităţi şi controverse în aplicarea normelor de rigoare;

• managementul corporativ şi financiar în cadrul ÎM este recunoscut drept unul nesistemic, neperformant şi neorientat spre rezultate şi eficienţă. Practicile defectuoase de gestiune economică a fondurilor publice denotă lipsa de preocupare şi supraveghere de către fondatori, în persoana AAPL, a acestui domeniu. În consecinţă, se atestă că ÎM reprezintă un segment al economiei naţionale cu potenţial nevalorificat, respectiv, subevaluat, managementul entităţilor nefiind interesat de realizarea obiectivelor cost-beneficiu, precum şi a standardelor de cultură a serviciilor, în detrimentul intereselor cetăţenilor;

• managementul financiar-contabil nu contribuie la consolidarea disciplinei financiare şi nu asigură integritatea bunurilor publice din gestiunea ÎM;

• atitudinea necorespunzătoare a factorilor decizionali din cadrul autorităţilor publice centrale şi locale în conformarea la hotărîrile Curţii de Conturi, pentru remedierea iregularităţilor atestate în cadrul misiunilor anterioare de audit.

În contextul celor consemnate şi în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013, anexat la prezenta Hotărîre.

2. În vederea remedierii carenţelor juridice şi iregularităţilor în administrare constatate de audit, prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. AAPL menţionate în Raportul de audit şi se cere examinarea, în modul stabilit, a cauzelor şi efectelor generatoare de derapaje atestate, precum şi aprobarea unor măsuri aferente îmbunătăţirii necondiţionate a regimului de funcţionare a ÎM;

2.2. administraţiilor municipiilor şi oraşelor, UTA Găgăuzia şi raioanelor, pentru familiarizare, şi se cere:

2.2.1. realizarea unei inventarieri autentice a bunurilor proprietate publică, inclusiv a celor transmise în gestiune economică ÎM;

2.2.2. iniţierea unui studiu privind analiza performanţei şi relevanţei menţinerii cotelor fondatorilor în ÎM, cu scopul (re)evaluării, redimensionării şi rentabilizării activelor transmise în gestiune economică; maximizării, în acest sens, a beneficiilor economice cu impact social prin îmbunătăţirea accesului şi creşterea calităţii bunurilor şi serviciilor prestate;

2.3. Agenţiei Proprietăţii Publice şi se cere iniţierea, de comun cu administraţiile publice locale, a unei inventarieri complexe a ÎM şi a fondurilor transmise în gestiune pentru asigurarea veridicităţii şi plenitudinii Registrului patrimoniului public;

2.4. Ministerului Economiei, pentru luare de atitudine, şi se cere, de comun cu autorităţile publice de resort, iniţierea unor expertize pentru:

2.4.1. revizuirea cadrului legislativ şi regulator în scopul eliminării coliziunilor juridice şi completării vidului de norme şi reguli privind administrarea patrimoniului public, inclusiv a celui transmis în gestiune economică;

2.4.2. (re)actualizarea şi uniformizarea politicilor publice de administrare corporativă prin ajustarea domeniului aferent ÎM la clauzele generale de guvernare corporativă; redefinirea şi delimitarea clară a atribuţiilor fondatorului, consiliului de administraţie şi organului executiv al ÎM;

2.5. Ministerului Finanţelor, pentru documentare, şi se cere în mod tranşant aprobarea unei strategii metodologice în materie de evidenţă a bunurilor proprietate publică administrate de autorităţile publice centrale şi locale, inclusiv a patrimoniului transmis în gestiune economică corporativă;

2.6. Inspecţiei Financiare, pentru familiarizare şi posibilă iniţiere a unor acţiuni de control asupra integrităţii resurselor financiare şi materiale gestionate de ÎM;

2.7. Guvernului Republicii Moldova, pentru informare şi eventuală iniţiere a expertizei de rigoare cu privire la corespunderea Hotărîrii Guvernului nr.1295 din 28.10.2003 “Despre aprobarea Modificărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului şi abrogarea Hotărîrii Guvernului nr.907 din 5 septembrie 2000” şi, respectiv, a Hotărîrii Guvernului nr.249 din 12.03.2004 “Despre transmiterea bunurilor de la balanţa Întreprinderii de Stat “Promin”” legislaţiei privind autonomia publică locală;

2.8. Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică şi dezvoltare regională, pentru familiarizare şi posibile luare de atitudine privind oportunitatea revizuirii/redefinirii cadrului legal cu referire la administrarea bunurilor proprietate publică şi audierea autorităţilor publice centrale şi locale privind eficienţa administrării fondurilor publice.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit pentru informare:

3.1. Preşedintelui Republicii Moldova;

3.2. Parlamentului Republicii Moldova.

4. În contextul expunerilor de motive cuprinse în Raportul de audit privind conformarea entităţilor vizate recomandărilor anterioare ale auditului public extern, se exclude din regim de monitorizare Hotărîrea Curţii de Conturi nr.55 din 16.09.2011.

5. Se ia act că, pe parcursul misiunii de audit:

5.1. a fost contabilizat patrimoniul preluat în gestiune de către entităţile auditate în valoare de 147963,3 mii lei, inclusiv: r-nul Edineţ: ÎM “Proconsis” – 7,2 mii lei, ÎM “Ziarul Curierul de Edineţ” – 2,0 mii lei, ÎM “Apă-Canal Edineţ” – 61324,8 mii lei, ÎM “DPGLC Edineţ” – 59928,3 mii lei, ÎM “Termoficare-Edineţ” – 44,2 mii lei, ÎM “GLC Cupcini” – 254,2 mii lei; r-nul Făleşti: ÎM “Apă-Canal Pietrosu” – 855,1 mii lei, ÎM “Acvaprim-Service”, s. ăvîrneţ – 341,9 mii lei, ÎM “Comunservice-Horeşti” – 752,6 mii lei; ÎM “Asociaţia Pieţelor Făleşti” – 25,7 mii lei; ÎM “Proedil-Service”, s.Izvoare – 61,4 mii lei, ÎM “Daniflor-Service” – 691,0 mii lei, ÎM “Prutuleţ” – 1255,5 mii lei; r-nul Sîngerei: ÎM “Apă-Canal Sîngerei” – 18500,0 mii lei, ÎM “Piaţa Comercială” – 5,4 mii lei; r-nul Anenii Noi: ÎM “GGLC Anenii Noi” – 2033,3 mii lei, ÎM “DP Apă-Canal Anenii Noi” – 137,5 mii lei, ÎM “Antermo” – 1728,1 mii lei, ÎM “Gospodarul” – 10,6 mii lei;

5.2. a fost repusă în evidenţa contabilă a AAPL valoarea capitalului statutar şi a patrimoniului transmis în gestiunea ÎM, în valoare de 338551,2 mii lei, inclusiv în: r-nul Edineţ: Consiliul raional (CR) Edineţ – 9,2 mii lei, Consiliul orăşenesc (CO) Edineţ – 121297,3 mii lei; r-nul Făleşti: CR Făleşti – 258,3 mii lei, Consiliul sătesc (CS) Musteaţa – 48,3 mii lei, Consiliul comunal (CC) Bocani – 5,4 mii lei, CC Ciolacu Nou – 26,5 mii lei, CS Răuţel – 5,4 mii lei, CS Horeşti – 5,4 mii lei, CS Izvoare – 5,4 mii lei, CC Sărata Veche – 1,0 mii lei, CS Ilenuţa – 5,4 mii lei, CC Pruteni – 5,4 mii lei; CS Scumpia – 5,4 mii lei, CC Hiliuţi – 5,4 mii lei, CC Albineţul Vechi – 5,4 mii lei; r-nul Sîngerei: CC Dumbrăviţa – 5,4 mii lei, CO Sîngerei – 10,8 mii lei; r-nul Anenii Noi: CO Anenii Noi – 58136,2 mii lei, CO Floreni – 11883,6 mii lei, CO Bulboaca – 1766,0 mii lei; r-nul Ungheni: CO Ungheni – 145060,0 mii lei;

5.3. Consiliul orăşenesc Ungheni a transmis în capitalul statutar al ÎM “Servicii Comunale Ungheni” fonduri fixe în sumă de 6,9 mil.lei; a efectuat inventarierea patrimoniului ÎM “Apă-Canal Ungheni” cu valoarea de 81,0 mil.lei, precum şi a fondului locativ, luînd în evidenţă 120 de apartamente neprivatizate;

5.4. ÎM “Servicii Comunale Ungheni” a restabilit în evidenţă creanţe decontate nejustificat în sumă de 112,3 mii lei şi a luat în evidenţă bunuri imobile în sumă de 70,6 mii lei;

5.5. ÎM “Regia Apă-Canal” din or.Corneşti şi ÎM “BPAS” din or.Ungheni au contabilizat fonduri fixe în sumă de 518,3 mii lei şi, respectiv, de 11,3 mii lei;

5.6. ÎM “Gospodăria locativ-comunală Brătuşeni”, r-nul Edineţ a exclus din evidenţa sa valoarea fondului locativ privatizat în sumă de 6894,6 mii lei;

5.7. ÎM “Achiziţii Comerţ şi Pieţe” din or.Orhei a achitat taxa de piaţă diminuată în sumă de 146,7 mii lei;

5.8. ÎM “Piaţa Centrală” mun.Chişinău a înregistrat drepturile asupra bunurilor imobile în sumă de 3812,2 mii lei;

5.9. ÎM “Apă-Vlad-Dumbrăviţa”, r-nul Sîngerei a restituit împrumutul alocat în lipsa deciziei fondatorului, în sumă de 50,0 mii lei;

5.10. ÎM “Apă-Canal Edineţ” a efectuat recepţia finală a unor mijloace fixe în sumă de 15565,4 mii lei;

5.11. Consiliul comunal Mingir, r-nul Hînceşti a transmis către ÎM “Ecoapeduct” patrimoniu în sumă de 16465,0 mii lei.

6. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpunctelor 2.1.-2.5. din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

7. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.21 din 08.04.2014

RAPORTUL

auditului conformităţii administrării fondurilor publice

în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013

I. INTRODUCERE

Prezenta misiune de audit a fost iniţiată¹ în scopul oferirii unei asigurări rezonabile asupra faptului că administrarea întreprinderilor municipale (în continuare, după text, ÎM) de către AAPL a fost realizată conform clauzelor sistemului de management corporativ şi financiar, precum şi în spiritul legalităţii şi eficacităţii administrării patrimoniului public.

——————————

¹ În conformitate cu art.28 şi art.31 alin.(1) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programele activităţii de audit ale Curţii de Conturi pe anul 2013 şi pe anul 2014, aprobate prin Hotărîrile Curţii de Conturi nr.54 din 04.12.2012 şi, respectiv, nr.61 din 11.12.2013.

Auditul nu a avut drept obiectiv emiterea unei opinii asupra situaţiilor financiare, iar constatările, concluziile şi recomandările privind conformitatea administrării fondurilor publice în cadrul ÎM au fost formulate separat pe subiectele auditate.

Responsabilitatea AAPL² şi a managementului ÎM constă în organizarea unui sistem eficient de management corporativ şi financiar, care ar asigura atingerea obiectivelor sale, cu respectarea principiilor legalităţii, regularităţii, eficacităţii şi transparenţei; elaborarea unor proceduri formalizate de prevenire, identificare şi raportare a suspiciunilor de iregularitate şi, după caz, fraudă.

——————————

² Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

Responsabilitatea echipei de audit a constat în aplicarea unor proceduri pentru colectarea probelor de audit privind conformitatea administrării fondurilor publice în cadrul ÎM, precum şi pentru susţinerea constatărilor şi formularea concluziilor de audit.

Sfera de abordare a auditului

Auditul a fost efectuat în conformitate cu Standardele Curţii de Conturi³ şi cu Manualul de audit al regularităţii, abordarea fiind bazată pe evaluarea conformităţii proceselor din cadrul ÎM.

——————————

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii” (abrogată la 11.12.2013); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”.

Misiunea de audit a cuprins activităţile şi măsurile realizate în anul 2013 de factorii decizionali din cadrul AAPL şi ÎM fondate, privind asigurarea corespunzătoare a procesului de administrare a fondurilor publice de către entităţile respective.

Probele de audit au fost acumulate prin chestionarea managementului a 225 de ÎM fondate de AAPL din mun.Chişinău şi raioanele Edineţ, Drochia, Floreşti, Sîngerei, Făleşti, Ungheni, Orhei, Teleneşti, Hînceşti, Anenii Noi, Cahul, inclusiv a 118 unităţi economice supuse auditării selective, precum şi prin evaluarea sistemului de management corporativ şi financiar, testarea controalelor-cheie, aplicarea testelor în detaliu asupra operaţiunilor economico-financiare.

Pentru realizarea scopului propus, au fost supuse evaluării/auditării următoarele obiective/subiecte:

1. cadrul juridic de activitate a ÎM şi respectarea acestuia;

2. regularitatea constituirii ÎM şi relaţiile cu fondatorul;

3. administrarea patrimoniului public din gestiunea economică a ÎM;

4. înregistrarea, evidenţa şi raportarea patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM;

5. organizarea managementului corporativ şi financiar în cadrul ÎM.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Întreprinderea municipală este subiect de antreprenoriat cu personalitate juridică, constituită de către AAPL (în calitate de fondator) în exclusivitate pe baza proprietăţii publice locale, care, prin administrarea acesteia în mod raţional, produce anumite tipuri de mărfuri (produse), execută lucrări, prestează servicii aferente obiectivelor AAPL şi intereselor social-economice ale comunităţii.

Bunurile proprietate de stat şi ale UAT (de nivelurile I şi II) se împart în bunuri ale domeniului public şi ale celui privat.

În temeiul cadrului legal-normativ⁴, regimul juridic al bunurilor proprietate publică este următor:

• bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Circuitul civil al acestor bunuri este interzis, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Acestea sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile. Bunurile domeniului public pot fi gestionate de AAPL, de instituţiile publice, de ÎM şi, în cazurile prevăzute expres de lege, de societăţile comerciale;

——————————

⁴ Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

• bunurile domeniului privat al statului sau al UAT pot circula liber, cu excepţia unor categorii al căror circuit civil este limitat expres prin lege. Nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al UAT, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege;

• administrarea proprietăţii publice, inclusiv a celei transmise ÎM, se efectuează în scopul armonizării proporţiilor şi structurii proprietăţii publice, precum şi a modalităţilor de administrare a acesteia, cu funcţiile UAT; atragerea în sectorul public al economiei naţionale a resurselor investiţionale şi asigurarea unui management eficient; dezvoltarea competitivităţii şi concurenţei locale;

• activitatea ÎM este reglementată de Codul civil⁵, Legea nr.121-XVI din 04.05.2007; Legea nr.436-XVI din 28.12.2006⁶; Legea nr.523-XIV din 16.07.1999⁷; Legea nr.845-XII din 03.01.1992⁸; Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994⁹; Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008¹⁰ etc.

——————————

⁵ Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002 (în continuare – Codul civil).

⁶ Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

⁷ Legea nr.523-XIV din 16.07.1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – Legea nr.523-XIV din 16.07.1999).

⁸ Legea nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (în continuare – Legea nr.845-XII din 03.01.1992).

⁹ Regulamentul-model al întreprinderii municipale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 (în continuare – Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994).

¹⁰ Regulamentul privind monitoringul financiar al întreprinderilor de stat/municipale şi al societăţilor comerciale cu capital public sau majoritar public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Obiectivul nr.1: Cadrul juridic de activitate a ÎM şi respectarea acestuia

Cadrul legal-normativ ce ţine de domeniul reglementării activităţii ÎM necesită a fi supus unei expertize, respectiv unei revizuiri punctuale, pentru a fi actualizat în spiritul creaţiei legislative. Acest deziderat reiese din faptul că prevederile actuale conţin multiple suprapuneri regulatorii, care generează/ creează incertitudini şi interpretări neuniforme/contradictorii.

Astfel:

• potrivit art.20 alin.(3) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, particularităţile înfiinţării, funcţionării şi încetării activităţii ÎM sunt determinate de AAPL, în temeiul actului nominalizat, legislaţiei civile şi statutului entităţii. Totodată, conform art.27 alin.(1) din legea menţionată, antreprenorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele şi reprezentanţele, înfiinţate de către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, pînă la demararea activităţii lor economice, în conformitate cu Legea nr.1265-XIV din 05.10.2000¹¹ (abrogată la 30.05.2008). La fel, în conformitate cu prevederile art.29 din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, înregistrarea modificărilor operate în documentele de constituire se efectuează în conformitate cu articolul 18 din Legea nr.1265-XIV din 05.10.2000 care este abrogată.

——————————

¹¹ Legea nr.1265-XIV din 05.10.2000 cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor, abrogată prin Legea nr.220-XVI din 19.10.2007.

Norma care serveşte temei pentru elaborarea regulamentului ÎM este Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, care are la bază prevederile Legii cu privire la proprietate¹² (abrogată la 30.03.2007), Legii cu privire la bazele autoadministrării locale¹³ (abrogată la 07.12.1994), precum şi ale Legii nr.845-XII din 03.01.1992, unele articole ale căreia fac trimitere la Legea nr.1265-XIV din 05.10.2000 (abrogată la 30.05.2008), respectiv, acest cadru juridic fiind depăşit.

——————————

¹² Legea nr.459-XII din 22.01.1991 cu privire la proprietate, abrogată prin Legea nr.54-XVI din 02.03.2007.

¹³ Legea nr.635-XII din 10.07.1991 cu privire la bazele autoadministrării locale, abrogată prin Legea nr.310-XIII din 07.12.1994.

Conform art.17 alin.(7) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, mijloacele financiare obţinute din locaţiunea activelor neutilizate, după acoperirea (compensarea) cheltuielilor aferente locaţiunii lor, sunt folosite prioritar la onorarea de către entităţi a obligaţiilor restante faţă de bugetul public naţional şi a restanţelor la plata salariilor. Mijloacele financiare rămase după efectuarea acestor plăţi se investesc prioritar în dezvoltarea ÎM, la decizia consiliului acesteia. Totodată, potrivit art.18 alin.(1) din aceeaşi lege, activele neutilizate pot fi comercializate la decizia consiliului ÎM, avînd acordul prealabil al AAPL. Însă, contrar acestor prevederi, niciun act legislativ nu prevede obligativitatea creării consiliilor respective în cadrul ÎM. Astfel, în conformitate cu prescripţiile pct.16 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, în caz de necesitate, în structura ÎM poate fi inclus consiliul-director.

Prin urmare, se atestă un vid regulator de norme/prescripţii relevante şi aferente reglementării modului de constituire, reorganizare şi lichidare a ÎM;

• în temeiul prevederilor art.9 alin.(2) lit.e) şi lit.i) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, în domeniul administrării proprietăţii publice, de competenţa AAPL (CL) ţine: fondarea, restructurarea, reorganizarea şi/sau lichidarea ÎM, a societăţilor comerciale cu capital integral ori parţial al UAT, exercitarea funcţiilor de fondator (cofondator) în administrarea acestora; ţinerea evidenţei patrimoniului UAT, a contractelor de locaţiune/arendă, comodat, concesiune şi de administrare fiduciară. Totodată, conform art.12 lit.d) şi lit.i) din aceeaşi lege, administrarea proprietăţii publice include: administrarea ÎM şi a societăţilor comerciale cu capital public; ţinerea evidenţei patrimoniului public, efectuarea monitoringului economico-financiar şi asigurarea integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului public. Însă, unele prevederi legal-normative privind modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a UAT (din care fac parte şi bunurile întreprinderilor locale cu formă de proprietate publică) conţin anumite carenţe ce influenţează buna administrare a patrimoniului public. Astfel, potrivit prevederilor art.7 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999, AAPL exercită dreptul de proprietate publică a UAT în baza actelor emise în conformitate cu Constituţia, Legea cu privire la proprietate, legea nominalizată (nr.523-XIV din 16.07.1999), alte legi şi acte normative. Modul de exercitare a dreptului de proprietate publică a UAT se stabileşte de către AAPL atît în temeiul Legii nr.523-XIV din 16.07.1999 (art.9 alin.(2)), cît şi al Legii cu privire la proprietate, altor acte legislative în vigoare. Prin urmare, în ambele cazuri se face trimitere la Legea cu privire la proprietate, aceasta fiind abrogată la 30.03.2007.

În acest context se relevă că, potrivit pct.11 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, bunurile municipale, pe care fondatorul le-a transmis întreprinderii, aparţin acesteia numai în limitele dreptului gestiunii economice, însă cadrul legal-normativ în vigoare nu specifică o definiţie exhaustivă a noţiunii gestiune economică, ca urmare nu este clar care din atributele dreptului de proprietate (posesiune, folosinţă, dispoziţie) exercită ÎM asupra acestor bunuri.

Potrivit prevederilor art.3 lit.b) din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999, obiecte ale dreptului de proprietate publică a UAT sunt bunurile ÎM cu formă de proprietate publică. De menţionat că ÎM sunt în drept să transmită în gestiune economică atît bunuri din domeniul privat, cît şi din domeniul public (care nu pot fi urmărite şi sechestrate) al UAT. În aşa mod, ÎM nu dispun de un patrimoniu distinct care le-ar aparţine în întregime, bunurile din domeniul public aflate în administrarea acestora fiind proprietatea UAT, care, conform prevederilor art.11 alin.(1) din legea menţionată, este imprescriptibilă, nu poate fi supusă exproprierii şi nu poate constitui obiectul unor garanţii reale, această proprietate urmînd a fi dată în administrare sau închiriată în condiţiile legii. Totodată, în conformitate cu prevederile art.20 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, ÎM se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de către autoritatea din cadrul administraţiei publice locale, aceasta fiind persoană juridică care poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul. AAPL nu poartă răspundere pentru angajamentele/obligaţiile ÎM, iar aceasta nu poartă răspundere pentru obligaţiile AAPL. De asemenea, conform art.55 din Codul civil, persoană juridică este organizaţia care are un patrimoniu distinct şi răspunde pentru obligaţiile sale cu acest patrimoniu, poate să dobîndească şi să exercite în nume propriu drepturi patrimoniale şi personale nepatrimoniale, să-şi asume obligaţii, iar potrivit prevederilor art.179 din acelaşi Cod, UAT nu poartă răspundere pentru obligaţiile ÎM, la rîndul său, ÎM nu poartă răspundere pentru obligaţiile UAT.

În contextul celor evocate, neclarităţile şi incertitudinile atestate influenţează semnificativ modul de organizare a activităţii ÎM, reprezentînd un risc în administrarea bunurilor transmise în gestiune economică entităţii, inclusiv de înstrăinare neconformă şi/sau de dezintegrare a proprietăţii publice a UAT;

• cadrul legal-normativ în vigoare stabileşte prevederi obligatorii privind evidenţa patrimoniului UAT (inclusiv a celui transmis în gestiune ÎM), însă normele în cauză nu reprezintă prevederi clare şi distincte, respectiv, creează premise pentru interpretări eronate (confuze, contradictorii). Potrivit art.11 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, ÎM urmează să asigure evidenţa contabilă distinctă a bunurilor proprietate din domeniul public aflate în gestiunea acestora, călăuzindu-se în acest sens de normele aprobate de Ministerul Finanţelor, care pînă în prezent nu a asigurat implementarea prevederilor de rigoare.

Evidenţa contabilă în AAPL este reglementată de Legea nr.113-XVI din 27.04.2007¹⁴ şi de Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010¹⁵, precum şi de alte acte cu caracter normativ, dar acestea nu prevăd expres modul de evidenţă a patrimoniului din domeniul public şi a celui din domeniul public privat al UAT, mai cu seamă în cazurile în care acesta este transmis în gestiune economică ÎM. Conform art.17 alin.(1) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice, fără documentarea şi reflectarea acestora în contabilitate, sunt interzise. Totodată, Instrucţiunea menţionată stabileşte modalitatea de ţinere a evidenţei şi circulaţiei tuturor mijloacelor fixe şi a altor bunuri care aparţin AAPL la conturile respective de evidenţă contabilă în contabilităţile din cadrul primăriilor satelor (comunelor), oraşelor. Prin urmare, AAPL (fondatoare a ÎM) sunt obligate să înregistreze în evidenţa contabilă toate bunurile ce se află în gestiunea economică a ÎM, cu toate că acestea sunt deja înregistrate în evidenţa contabilă a întreprinderilor în cauză. De menţionat că, potrivit pct.127 şi pct.128 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010, AAPL, în calitate de fondatoare a ÎM, înregistrează doar mişcarea investiţiilor pe termen lung investite în capitalul altor întreprinderi, organizaţii la subcontul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” (pînă la 20% proprietate investiţională) şi la subcontul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate” (peste 20% în capitalul statutar al altor întreprinderi). Aceste reglementări nu stabilesc însă referiri privind patrimoniul domeniului public şi patrimoniul domeniului privat al UAT transmis în gestiune economică ÎM.

——————————

¹⁴ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (în continuare – Legea nr.113-XVI din 27.04.2007).

¹⁵ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în contabilităţile centralizate din cadrul primăriilor satelor (comunelor) oraşelor, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (în continuare – Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010).

Se constată că suprapunerile regulatorii privind evidenţa patrimoniului public transmis în gestiune ÎM, precum şi unele noţiuni utilizate, cum ar fi gestiune economică (care nu reprezintă drept de proprietate), generează şi interpretări de natură fiscală. Spre exemplu: conform art.26 din Codul fiscal¹⁶, se permite deducerea uzurii calculate pentru proprietatea materială reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 lei. Dat fiind faptul că noţiunea gestiune economică nu este definită şi nu este clar care din atributele dreptului de proprietate (posesiune, folosinţă, dispoziţie) deţin ÎM asupra acestor bunuri, iar baza valorică de calculare a uzurii bunurilor este valoarea de procurare, se atestă controverse privind modul de calculare şi deducere în scopuri fiscale a uzurii şi cheltuielilor de reparaţie a acestor bunuri. În consecinţă, apare riscul unui deficit de surse pentru finanţarea renovării bunurilor publice;

——————————

¹⁶ Codul fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 (în continuare – Codul fiscal).

• potrivit art.7 alin.(1) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, Ministerul Economiei promovează politica statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietăţii publice. Conform Legii nr.113-XVI din 27.04.2007 (art.11 alin.(2)), competenţele privind reglementarea contabilităţii (inclusiv de asistenţă metodologică a entităţilor în materie de contabilitate şi raportare financiară) sunt atribuite Ministerului Finanţelor. În pofida multiplelor hotărîri ale Curţii de Conturi pe marginea auditurilor bugetelor locale şi gestionării patrimoniului public, prin care atît Guvernul, cît şi autorităţile centrale de resort au fost informate (reclamate) asupra soluţionării/remedierii situaţiilor neconforme în administrarea şi evidenţa patrimoniul public, precum şi asupra completării vidului normativ-metodologic, în special ce ţine de gestiunea bunurilor domeniului public (inclusiv patrimoniul transmis ÎM), la moment Instituţia Supremă de Audit nu dispune de probe potrivit cărora autorităţile respective s-ar fi conformat recomandărilor de rigoare. De asemenea, nu a fost soluţionată nici problema armonizării actelor normative privind statutul ÎM.

În acest sens, misiunea de audit susţine că, la solicitarea Curţii de Conturi de a prezenta informaţii referitor la Normele de ţinere a evidenţei contabile a bunurilor proprietate publică aflate în gestiunea ÎM, conform art.3 din Legea nr.523-XIV din 16.07.1999, Ministerul Finanţelor s-a limitat în a informa că acestea sunt reflectate în Instrucţiunile aprobate prin Ordinele ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010¹⁷ şi, respectiv, nr.94 din 19.07.2010, fără a le indica/explica expres. Concomitent, privitor la evidenţa contabilă a acestor bunuri în cadrul ÎM, Ministerul Finanţelor a notificat: ... în contabilitatea financiară a întreprinderii municipale, faptele economice aferente intrării, ieşirii, calculării uzurii, reparaţiei efectuate etc. a mijloacelor fixe primite de la fondator (Consiliul municipal) se înregistrează în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997. Totodată, la transmiterea bunurilor proprietate publica de către fondator către ÎM, este necesar de ţinut cont de caracterul faptei economice şi anume de modul de transmitere (depunere în capitalul social, comodat, cu titlu gratuit etc.). Reieşind din rapoartele juridice stabilite între părţi, se determina şi modul de contabilizare. Astfel, şi în acest caz misiunea de audit atenţionează că avizul Ministerului Finanţelor nu conţine formulări distincte referitor la regulile/normele de rigoare. În această ordine de idei se relevă că, concluzia Ministerului nu a permis misiunii de audit să identifice punctual incertitudinile/contradicţiile existente în cadrul regulator privind evidenţa patrimoniului UAT, în special a celui transmis în gestiune ÎM (inclusiv a patrimoniului din domeniul public şi a patrimoniului din domeniul privat).

——————————

¹⁷ Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.93 din 19.07.2010.

Situaţia descrisă în acest compartiment denotă absenţa şi/sau incoerenţa/ irelevanţa unor politici publice în domeniul administrării proprietăţii statului (mai cu seamă, a celui transmis în gestiune ÎM), consecinţele exprimîndu-se şi prin neconvergenţa acestora cu atribuţiile/competenţele delegate autorităţilor centrale de resort (Guvernul, responsabil de aprobarea actelor normative; Ministerul Economiei – de promovarea politicii statului în acest domeniu; Ministerul Finanţelor – în calitate de regulator naţional în materie de contabilitate şi raportare financiară; Agenţia Proprietăţii Publice – responsabilă de ţinerea Registrului patrimoniului public). În acelaşi timp, suprapunerile şi confuziile atestate în cadrul legal-normativ, precum şi neîntreprinderea măsurilor de rigoare în vederea armonizării adecvate a actelor legale/normative au generat iregularităţi, neconformităţi şi lacune în administrarea bunurilor proprietate publică a UAT transmise în gestiune ÎM, acestea fiind exemplificate în compartimentele respective ale prezentului Raport.

Administrarea defectuoasă a proprietăţii publice în cadrul ÎM nu a fost reclamată nici de Oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat, responsabile de controlul administrativ asupra relevanţei actelor aprobate de AAPL, inclusiv în sfera gestiunii fondurilor publice de către ÎM.

Obiectivul nr.2: Regularitatea constituirii ÎM şi relaţiile cu fondatorul

Coliziunile juridice identificate privind cadrul legal-normativ de constituire şi activitate a ÎM, nerespectarea de către AAPL, în calitate de fondatori ai entităţilor respective, a prevederilor în vigoare, deficitul/absenţa de supraveghere din partea autorităţilor publice locale asupra activităţii economico-financiare a ÎM, inclusiv disfuncţionalităţile sistemelor de management, supraveghere şi inspecţie financiară, au generat iregularităţi în tot ciclul activităţii unităţilor economice în cauză, drept rezultat misiunea de audit constatînd:

- neiniţierea studiilor de (pre)fezabilitate de rigoare privind necesitatea fondării ÎM;

- necorespunderea (neconformarea) actelor de constituire (statutelor) ÎM prevederilor cadrului legal-normativ în vigoare;

- monitorizarea contraindicată, respectiv, neasigurarea gestionării eficiente a activităţii economico-financiare în cadrul ÎM din partea fondatorilor (CL);

- nestandardizarea managementului corporativ şi operaţional al proceselor de business;

- nestabilirea/neaprobarea indicilor de gestiune economico-financiară a ÎM raportaţi la rezultate;

- activitatea administratorilor ÎM în lipsa şi/sau cu clauze neracordate la rezultate şi eficienţă a contractelor individuale de muncă încheiate cu fondatorul;

- nejustificarea transmiterii patrimoniului în gestiune economică ÎM (lipsa actelor de inventariere ca anexe la statutele entităţilor);

- delegarea ÎM a unor activităţi de interes public, care nu ţin de domeniul antreprenoriatului, precum şi dotarea necorespunzătoare a ÎM cu resursele financiare/materiale necesare desfăşurării activităţilor de antreprenoriat.

În contextul celor menţionate, se exemplifică următoarele.

♦ La momentul creării ÎM, nu toate AAPL dispuneau de o fundamentare tehnico-economică privind necesitatea constituirii unităţilor economice, precum şi nu dispuneau de resurse financiare/materiale necesare dotării acestora în scop de antreprenoriat. Ca urmare, o parte din entităţile fondate, nefiind asigurate de către autorităţile respective cu capitalul social corespunzător, au fost inactive (de la momentul înfiinţării pînă în prezent), iar altele şi-au încetat activitatea din diverse motive, în primul rînd din cauza serviciilor/produselor nesolicitate de consumator.

Potrivit prevederilor art.20 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992 şi art.179 din Codul civil, ÎM se fondează/înfiinţează şi se dotează corespunzător de către AAPL. Urmare a nedispunerii de către AAPL de fonduri aferente activităţii ÎM, la situaţia din 01.01.2014, din totalul de 259 entităţi (fondate în 12 UAT supuse auditării), 54 nu activează¹⁸. Astfel, CC Sărata-Galbenă (r-nul Hînceşti) a fondat ÎM “Galbver”, fără constituirea capitalului statutar al acesteia. AAPL din com.Bobeica şi s.Bujor (r-nul Hînceşti) au fondat/înregistrat (în anul 2012) ÎM “Apăecosan-Bobeica” şi, respectiv, ÎM “Bujor-Service-Prim”, stabilindu-le genuri de activitate ce ţin de captarea, epurarea şi distribuţia apei, eliminarea deşeurilor, efectuarea lucrărilor de construcţie etc., fără a ţine cont că localităţile menţionate nu dispun de infrastructură comunală. Astfel, pînă în prezent aceste ÎM sunt virtuale.

——————————

¹⁸ Mun.Chişinău (22 ÎM), raioanele: Anenii Noi (5 ÎM), Cahul (4 ÎM), Drochia (2 ÎM), Edineţ (3 ÎM), Făleşti (1 ÎM), Floreşti (5 ÎM), Hînceşti (5 ÎM), Orhei (5 ÎM), Sîngerei (2 ÎM).

Administraţia or.Floreşti nu a asigurat o fundamentare tehnico-economică aferentă fondării ÎM “Reţele termice Floreşti”, această entitate fiind doar un intermediar ce asigură întreţinerea cazangeriilor instituţiilor publice, livrînd către acestea agent termic. Urmare a analizelor efectuate, auditul a stabilit că costul energiei termice, livrate în anul 2012 Liceului Teoretic “M.Eminescu” prin intermediul ÎM “Reţele termice Floreşti”, a constituit 483,3 mii lei. În acelaşi timp, se atrage atenţia că cheltuielile liceului menţionat, în 2013, prin producerea în regie a energiei termice, au constituit 297,6 mii lei, sau cu 185,7 mii lei mai puţin. Acest caz denotă că activitatea de intermediar al ÎM “Reţele termice Floreşti” generează costuri absolut nejustificate şi suportate din banii publici (bugetul local al or.Floreşti).

La fondarea a 4 ÎM, autorităţile locale din r-nul Teleneşti au depus în capitalul statutar al acestora doar 60,9 mii lei¹⁹, ceea ce nu a fost suficient pentru o gestiune economică corespunzătoare. Astfel, din momentul înfiinţării (10.12.2009) şi pînă în prezent, ÎM “Biroul de prospecţiuni şi sistematizare a raionului Teleneşti” nu a desfăşurat nicio activitate, statutul acesteia nefiind înregistrat.

——————————

¹⁹ ÎM “Biroul de prospecţiuni şi sistematizare a raionului Teleneşti” – 3,0 mii lei; ÎM “Serviciul de salubrizare Teleneşti” – 2,0 mii lei; ÎM “Piaţa comercială Teleneşti” – 0,5 mii lei; ÎM “Apă-Canal” Teleneşti – 55,4 mii lei.

Dotarea insuficientă din partea fondatorului nu a permis organizarea adecvată a activităţii ÎM “Maximovca-Acva” (r-nul Anenii Noi) şi ÎM “Ecoapeduct” (r-nul Hînceşti), în capitalul statutar al acestora fiind alocate doar 5,5 mii lei şi, respectiv, 0,3 mii lei.

Deşi la constituirea ÎM s-au investit anumite resurse, AAPL în multiple cazuri nu au contribuit în modul necesar la valorificarea eficientă/rezultativă a acestora. Astfel, CO Ungheni a investit 5,67 mil.lei în ÎM “Salubritate-Ungheni”, această entitate timp de cca 5 ani (2008-2013) practic nu şi-a desfăşurat activităţile statutare, redirecţionînd resursele alocate de administraţia locală la fondarea “AVE Ungheni” S.R.L.

♦ Unele reglementări din statutele ÎM nu întrunesc rigorile legal-normative, generînd astfel premise fondatorilor de a se eschiva de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public în detrimentul comunităţii în ansamblu. Astfel:

• probele de audit acumulate denotă că majoritatea statutelor ÎM, fondate de către AAPL, au fost aprobate acum 10-15 ani şi pînă în prezent nu au fost operate modificările/actualizările de rigoare. Analiza conformării prevederilor din statutele ÎM Regulamentului-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 relevă necorespunderea acestora prevederilor cadrului legal existent. Astfel, nu sunt stabilite expres drepturile şi obligaţiile fondatorului (consiliului de administraţie) şi ale administratorului în gestiunea întreprinderii, valoarea şi nomenclatorul patrimoniului cu care entitatea răspunde pentru angajamentele/ obligaţiunile sale; modul de formare şi modificare a capitalului social; modul de aprobare a planurilor de dezvoltare strategică, a business-planurilor, respectiv, a indicilor economici; sursele de finanţare/acoperire a unor cheltuieli aferente (cum ar fi: îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale angajaţilor, organizarea acţiunilor de binefacere etc.) pentru exercitarea unor drepturi şi obligaţii ale ÎM şi ale fondatorului (CL); soarta patrimoniului public în cazul reorganizării (lichidării şi/sau fuzionării) unităţii economice etc., fapt ce nu asigură un management corporativ/financiar exigent.

De menţionat că la un şir de ÎM, transmise din proprietatea de stat în proprietatea AAPL din mun.Chişinău, din raioanele Orhei şi Făleşti²⁰, pînă în prezent nu au fost modificate statutele în corespundere cu noua organizare juridică. Unele AAPL²¹ nu au dispus, respectiv, nu au supravegheat iniţierea modificărilor corespunzătoare în statutele ÎM²², rezultate în urma reformei administrativ-teritoriale (din anul 2003);

——————————

²⁰ ÎS AP “Rîşcani-Şc”, ÎS AP “Dieta-Vitas”, ÎS AP “Studentul”, ÎS AP “Liceist”, ÎS AP “Bucuria-El”, ÎS AP “Adolescenţa” etc.

²¹ Consiliul raional Edineţ, Consiliul orăşenesc Edineţ.

²² ÎM “Proconsis”, ÎM “DPGLC Edineţ”, ÎM “Apă-Canal Edineţ”.

• potrivit pct.16 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, în structura administrativă a ÎM poate fi inclus consiliul-director (consiliul de administraţie), însă consiliile locale nu au aplicat acest drept prevăzut de cadrul regulator. Astfel, limitîndu-se doar la efectuarea unor activităţi parţiale de monitoring financiar (conform Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.580 din 08.05.2008), au renunţat la stabilirea altor proceduri de monitorizare/administrare a activităţii ÎM. Majoritatea ÎM nu au consilii de administraţie, atribuţiile acestora fiind exercitate efectiv (în anul 2013) de către managerii entităţilor, dar fără autorizarea fondatorului. În cazul în care sunt formate consiliile respective, acestea nu-şi exercită în mod corespunzător atribuţiile (ÎM din raionalele Orhei şi Cahul), prin urmare autorităţile locale îşi limitează eficientizarea resurselor investite;

• auditul a constatat că majoritatea actelor de constituire a ÎM supuse auditării nu conţin (anexat) toate documentele necesare (acte de primire-predare, de inventariere) privind bunurile entităţii (componenţa, cantitatea şi valoarea bunurilor transmise în gestiune la data aprobării statutului), iar pentru bunurile imobile nu este indicată adresa poştală, cu anexarea planului terenului, datele privind suprafaţa acestuia şi numărul cadastral, astfel AAPL neconformîndu-se prescripţiilor pct.10 alin.(4) din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994.

Se relevă că fondatorii (AAPL) nu au determinat şi nu au delimitat domeniul din care face parte patrimoniul aflat în gestiunea ÎM (public sau privat al UAT), în consecinţă nu este stabilit regimul juridic de protecţie a acestor bunuri, respectiv, nu sunt determinate drepturile şi obligaţiile fondatorului/administratorului asupra lor;

• drepturile de fondator şi acţionar ale AAPL din mun.Chişinău la 25 de entităţi nu are suport juridic, deoarece Hotărîrea Guvernului nr.907 din 05.09.2000 “Cu privire la transmiterea patrimoniului de stat în proprietatea publică a municipiului Chişinău” a fost abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.1295 din 28.10.2003²³, ceea ce nu va permite exercitarea în deplină măsură a drepturilor de fondator în aceste ÎM.

——————————

²³ Hotărîrea Guvernului nr.1295 din 28.10.2003 “Despre aprobarea Modificărilor ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului şi abrogarea Hotărîrii Guvernului nr.907 din 05.09.2000”.

♦ Unele reglementări din contractele individuale de muncă ale administratorilor ÎM sunt neactualizate, nu întrunesc clauze administrative aferente unei gestiuni economice orientate spre cost-beneficiu, creînd astfel premise pentru înregistrarea unor rezultate păguboase.

Astfel:

• contrar prevederilor art.2 alin.(1) din Legea nr.845-XII din 03.01.1992, art.22 din Legea nr.847-XV din 14.02.2002²⁴; pct.17 şi pct.18 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, unele ÎM²⁵ nu deţin contracte individuale de muncă încheiate între fondatori (AAPL) şi administratorii întreprinderilor, care ar confirma drepturile şi obligaţiile reciproce, inclusiv modul în care conducătorul îşi exercită atribuţiile de administrator al bunurilor entităţii şi, nu în ultimul rînd, răspunderea pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligaţiunilor sale, precum şi termenul de valabilitate, condiţiile de modificare şi reziliere a contractului. Se relevă că mai mulţi manageri/administratori ai ÎM²⁶, fondator fiind CMC, deţin interimatul funcţiei pe parcursul mai multor ani (8-9 ani), în lipsa unui cadru adecvat de muncă;

——————————

²⁴ Legea salarizării nr.847-XV din 14.02.2002.

²⁵ ÎM “Infocom”, ÎM “Autosalubritate”, ÎS AP “Rîşcani-SC”, ÎM: “Regia ARA”, “Ecoapeduct”, “Galbver”, “GGLC din Anenii Noi”, “DP Apă-Canal Anenii Noi” şi “Antermo”, ÎM “Servicii în construcţii”, ÎM Hotelul “Codru”, ÎM “Piaţa comercială”, ÎM Biroul de proiectare şi sistematizare al raionului; 9 ÎM din r-nul Cahul; 40 ÎM din raioanele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti, Edineţ.

²⁶ ÎM “Chişinăuproiect”, ÎM “Infocom”, ÎMpSL “Buiucani” etc.

• deşi, potrivit pct.19 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994 şi statutelor ÎM, administratorii entităţilor poartă răspundere de modul în care unitatea economică gestionează patrimoniul proprietate publică, contractul individual de muncă al lor nu este însoţit de nomenclatorul patrimoniului aflat în gestiunea economică a ÎM la momentul încheierii acestuia, ceea ce presupune eventuale dificultăţi/riscuri în cazul necesităţii de determinare ulterioară a prejudiciilor;

• la majoritatea ÎM (supuse auditării), în contractele individuale de muncă ale administratorilor lipsesc reglementări referitor la modul de stabilire a cuantumului salariului, precum şi a premiilor, adaosurilor şi sporurilor salariale, ceea ce contravine prevederilor regulamentare şi generează situaţii cînd mărimea salariului de funcţie şi primele acordate administratorului sunt stabilite în baza propriilor ordine, fără a fi corelate/raportate la indicatorii de rezultate/performanţă ai întreprinderii, precum şi fără coordonarea prealabilă cu fondatorul.

Din acest punct de vedere, se notifică că activitatea economică a majorităţii ÎM (de exemplu, ÎM “PUA”, ÎM “AGSV”) depinde exclusiv de volumul serviciilor prestate instituţiilor finanţate din bugetul local. Totodată, în cazul altor ÎM (de exemplu, “Liftservice”), administratorii nu au asigurat extinderea bazei de clienţi/beneficiari, în activitatea lor perpetuînd/exploatînd reţeaua moştenită/preluată de la sistemul economiei centralizate, respectiv, managementul în cauză neavînd interesul de rigoare pentru lărgirea bazei de clienţi/beneficiari.

♦ Unele AAPL au transmis în gestiune ÎM activităţi de interes public, care nu constituie obiectul antreprenoriatului în sine. Totodată, AAPL nu au identificat sursele de finanţare şi/sau au alocat mijloace insuficiente pentru executarea lor, ceea ce determină prestarea necalitativă ori neadecvată a acestor servicii. Astfel:

• conform statutului, activitatea ÎM “AGSV” constă în fabricarea produselor (lucrări, servicii), desfăşurată de întreprindere în mod independent şi din proprie iniţiativă, în numele său şi pe risc propriu, respectiv, sub răspundere patrimonială. Această activitate, evident, urmăreşte scopul de asigurare cu o sursă permanentă de venituri. Pe de altă parte, activitatea staţiilor de salvare din subordinea acesteia nu întruneşte clauzele statutare. Mai mult decît atît, acţiunile de acordare a primului ajutor în caz de înec, efectuate de către scafandrierii staţiilor de salvare, nu se încadrează în realizarea obiectivului principal al ÎM “AGSV”, care constă în îngrijirea plantaţiilor verzi. Cu toate acestea, în anul 2013, în scopul întreţinerii staţiilor de salvare, CMC a alocat mijloace financiare în sumă de 3,7 mil.lei, din care, ţinîndu-se cont de avizul/nota Ministerului Finanţelor (nr.14/4-06/236 din 30.07.2013), de către ÎM “AGSV” a fost calculat TVA în sumă de 0,61 mil.lei, ceea ce a generat diminuarea finanţării, cu riscul acordării necorespunzătoare a ajutorului necesar populaţiei. Astfel, finanţarea staţiilor de salvare prin intermediul ÎM “AGSV” creează costuri suplimentare pentru bugetul municipal;

• cu toate că ÎM “CS Drochia” reprezintă realmente o echipă de fotbal cu personal finanţat integral din bugetul local (0,3 mil.lei) şi nu practică activitate de antreprenoriat, această entitate de jure a fost creată în calitate de unitate economică;

• deşi ÎM Centrul sănătăţii femeii “Virginia-Cahul” practică servicii ce ţin de asistenţa medicală primară şi de sănătatea reproducerii, aceasta a fost fondată/înregistrată (la 21.05.2003) cu forma organizatorico-juridică de ÎM. Ulterior, această entitate urma să fie reorganizată în instituţie medico-sanitară publică, însă AAPL ale or.Cahul nu au revăzut forma de organizare a întreprinderii;

• pentru întreţinerea orologiului municipal Chişinău, a necropolei de animale şi a grupurilor sanitare publice, CMC a aprobat²⁷ (pentru anul 2013) alocaţii Î.M. Regia “Autosalubritate” în sumă totală de 1072,0 mii lei. De menţionat că, cheltuielile directe suportate de această entitate pentru prestarea serviciilor au constituit 2905,4 mii lei, sau cu 1833,4 mii lei mai mult, costurile suplimentare fiind acoperite prin redistribuire în cadrul întreprinderii. În acest sens, se relevă că, potrivit prescripţiilor din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002²⁸, obligaţia de a finanţa serviciile menţionate revine în exclusivitate CMC.

——————————

²⁷ Decizia CMC nr.3/4 din 02.04.2013.

²⁸ Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”.

• În cadrul unor ÎM fondate de către CMC sunt create şi finanţate din bugetul municipal un şir de dispecerate, a căror activitate se suprapune cu cea a AAPL ale mun.Chişinău şi cu activităţile de antreprenoriat ale altor întreprinderi.

Astfel, în cadrul ÎM “Infocom” îşi desfăşoară activitatea Dispeceratul municipal (cu 9 unităţi de personal), care este un intermediar între populaţie şi diferiţi prestatori de servicii comunale (unii dintre care deţin propriile dispecerate: S.A. “Apă-Canal Chişinău”, S.A. “Termocom” etc., iar alţii nu: ÎMGFL, APLP etc.), asigurînd coordonarea intervenţiilor în cazuri complexe, precum şi raportînd zilnic conducerii Primăriei situaţia privind apelurile/reclamaţiile populaţiei şi domeniile în care se cere intervenţie. Astfel, auditul relevă că activitatea Dispeceratului municipal se suprapune cu cea a prestatorilor de servicii comunale, aceasta nereprezentînd o activitate de antreprenoriat. De menţionat că (în anul 2013) cheltuielile de întreţinere a secţiei Dispeceratului municipal din cadrul ÎM “Infocom” au constituit 896,9 mii lei (fără cheltuielile privind arenda şi serviciile comunale suportate de DGLCA), din care: 500,0 mii lei au fost finanţate din bugetul municipal; 310,6 mii lei – alocaţiile întreprinderilor prestatoare de servicii locativ-comunale; 86,3 mii lei – sursele interne ale ÎM “Infocom”.

În structura ÎMpSL activează dispecerate de sector (cîte 5 unităţi de personal), care intervin în situaţii de avarie a reţelelor interne din blocurile de locuinţe, administrate de gestionarii acestora, precum şi sunt intermediari între populaţie şi diferiţi prestatori de servicii comunale. La rîndul său, activitatea dispeceratelor de sector reprezintă servicii de intermediere şi urmează a fi prestate în bază de contract şi finanţate de beneficiari. Totodată, alocaţiile din bugetul municipal pentru finanţarea cheltuielilor de întreţinere numai a unui dispecerat şi a echipelor tehnice de intervenţie din cadrul ÎMpSL Buiucani au constituit 937,0 mii lei.

♦ Lipsa unor reglementări exhaustive în statutele ÎM privind modul de utilizare a profitului net generează riscul de risipă financiară, exprimat prin utilizarea beneficiilor economice contrar intereselor colectivităţilor locale.

Probele de audit acumulate denotă că, din totalul ÎM supuse auditării, doar 70 (40,5%) au finalizat anul de gestiune 2012 înregistrînd profituri nete în sumă totală de 16,88 mil.lei, lideri la acest capitol fiind 19 ÎM din mun.Chişinău, cu profituri nete de 12,85 mil.lei, sau peste 76% din totalul înscris de entităţile respective. O analiză mai detaliată este prezentată în Tabelul de mai jos:

Potrivit prevederilor pct.10 alin.(5) din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, statutul ÎM trebuie să includă modul de repartizare a venitului (beneficiului net) şi de acoperire a pierderilor. Însă, în majoritatea cazurilor, în statutele ÎM supuse auditării²⁹ nu au fost specificate aceste prevederi, iar în unele cazuri acest drept în mod discret aparţine fondatorului (CL) sau administraţiei ÎM.

——————————

²⁹ Spre exemplu: ÎM “Ecoapeduct”; ÎM “GGLC din Anenii Noi”; ÎM “DP Apă-Canal Anenii Noi”; ÎM “Gospodarul”; ÎM “GC Merenii Noi”; ÎM “Maximovca Acva” etc.

Conform informaţiilor prezentate, 19 ÎM au calculat defalcări din profitul net în sumă de 0,68 mil.lei³⁰ (în anul 2012), iar în 2013 – 22 de ÎM au achitat defalcări (inclusiv pentru anii precedenţi) în bugetele locale în sumă totală de 1,2 mil.lei³¹. Se atrage atenţia la faptul că numai CM Chişinău şi CO Orhei au cerut (prin deciziile de rigoare³²) ÎM să transfere în bugetele locale defalcări din profitul net, valoarea cărora să nu constituie mai puţin de 30% şi, respectiv, 10%. În acelaşi timp, autorităţile locale nu au dispus realocarea profitului net obţinut de ÎM fondate în scopuri investiţionale.

——————————

³⁰ Mun.Chişinău (11 ÎM – 555,9 mii lei); r-nul Orhei (4 ÎM – 39,7 mii lei); r-nul Cahul (3 ÎM – 82,8 mii lei); r-nul Făleşti (1 ÎM – 1,2 mii lei).

³¹ Mun.Chişinău (15 ÎM – 1124,2 mii lei); r-nul Orhei (3 ÎM – 38,5 mii lei); r-nul Cahul (3 ÎM – 43,1 mii lei); r-nul Făleşti (1 ÎM – 1,2 mii lei).

³² Decizia CMC nr.10/20 din 22.10.2009 “Cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a municipiului şi a întreprinderilor municipale” şi, respectiv, Decizia CO Orhei nr.6.20 din 14.09.2012.

Probele de audit acumulate în urma verificărilor selective efectuate la 7 ÎM din mun. Chişinău³³ denotă că în bugetul municipal au fost defalcate doar 0,48 mil.lei³⁴, sau cca 13% din suma mijloacelor financiare care urmau a fi virate (3,64 mil.lei). Se atestă că, prin deciziile CMC, 3 ÎM supuse auditării au fost scutite de plata defalcărilor din profitul net, după cum urmează:

——————————

³³ Profitul net înregistrat în sumă de 12146,8 mii lei, sau 60,8% din totalul profitului net pe anul 2012, înregistrat de către ÎM din mun.Chişinău.

³⁴ ÎS AP “Rîşcani-SC” – 7,8 mii lei; ÎM “Chişinăuproiect” – 186,3 mii lei; ÎM “Liftservice” – 280,3 mii lei; ÎM “AGSV” – 2,4 mii lei.

- profitul net în sumă de 0,37 mil.lei, obţinut din activitatea ÎM “PUA” pe anul 2012, în baza Deciziei CMC (nr.9/10 din 28.11.2013) a fost direcţionat la acoperirea pierderilor întreprinderii din anii precedenţi, care, la data de 01.01.2013, au însumat 65,7 mil.lei;

- deşi, la 01.01.2013, profitul nerepartizat al Î.M. “Autosalubritate” constituia 17,16 mil.lei, prin Decizia CMC (nr.6/53 din 27.06.2013) entitatea a fost scutită de defalcarea în buget a profitului net, cu ulterioara majorare a capitalului statutar doar cu 641,1 mii lei, nefiind indicat modul de repartizare a sumei restante din profitul nerepartizat. Totodată, defalcările din profitul net pentru anii 2009-2010, în sumă de 1,28 mil.lei, au fost transferate în bugetul municipal doar în urma deciziei Inspecţiei financiare din 17.04.2013;

- cu toate că planul urbanistic al zonei de amplasare a Pieţei Centrale (elaborat de ÎM “Chişinăuproiect”) nu a fost aprobat de către Consiliul municipal, defalcările de la profitul net al ÎMPC (anul 2012), în sumă totală de 2,43 mil.lei, au fost direcţionate, în temeiul Deciziei CMC nr.6/15 din 27.06.2013, pentru dezvoltarea entităţii nominalizate (proiectarea şi finanţarea lucrărilor de construcţie a unui obiectiv comercial la intrarea în Piaţa centrală din str.Bulgară), cu ulterioara majorare a capitalului statutar. În acest sens, la 20.12.2013 au fost efectuate lucrări de proiectare în valoare de 186,4 mii lei. Se constată, în această ordine de idei, că administraţia ÎMPC (procesul-verbal din 26.03.2013), de comun cu Comitetul sindical, în baza raportului financiar pe anul 2012, a repartizat profitul în sumă totală de 8,1 mil.lei la finanţarea lucrărilor de construcţii (6,9 mil.lei) şi la stimularea salariaţilor (1,2 mil.lei) etc. Conform datelor contabile, la situaţia din 31.12.2013, soldul profitului nerepartizat pe rezultatele anului 2012 a constituit 7,99 mil.lei. Analogic, în anul 2013, ÎMPC a utilizat profitul net obţinut în perioada de pînă la anul 2008, în sumă totală de 1,09 mil.lei, inclusiv: premii – 0,77 mil.lei; ajutor material – 0,13 mil.lei; alimentarea angajaţilor – 0,2 mil.lei; acţiuni culturale – 0,001 mil.lei.

• CL nu au stabilit/aprobat indicii respectivi pentru gestiunea economică a ÎM orientată spre rezultate şi eficienţă, nu au asigurat supravegherea pe măsură a respectării de către entităţile fondate a clauzelor statutare, inclusiv în materie de gestiune raţională şi de integritate.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, cadrul normativ existent nu conţine reglementări exhaustive şi prompte referitor la modul, procedura şi responsabilităţile cu privire la stabilirea indicatorilor economici ai ÎM, astfel de prevederi fiind stipulate doar pentru întreprinderile de stat, precum şi în conformitate cu prescripţiile pct.7 din Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002³⁵, care stabilesc că indicii, mărimile şi termenele premierii conducătorilor unităţilor cu autonomie financiară se stabilesc de către patron sau organul de conducere ierarhic superior, fără a fi specificaţi indicii vizaţi. În consecinţă, misiunea de audit constată că nicio ÎM, pentru anul 2013, nu dispunea de indicatori economico-financiari (stabiliţi şi aprobaţi) relevanţi evaluării şi responsabilizării managementului corporativ privind gestionarea prudentă şi eficientă a resurselor şi patrimoniului administrate. În unele cazuri, indicii respectivi fiind coordonaţi (ÎM “Infocom”, ÎS AP “Rîşcani-SC”, ÎMPC), nu au întrunit încrederea de rigoare, iar respectarea acestora a avut un caracter facultativ (formal).

——————————

³⁵ Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002 “Cu privire la salarizarea angajaţilor din unităţile cu autonomie financiară” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002).

• În conformitate cu prescripţiile pct.30 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, controlul asupra gestiunii economice a ÎM este exercitat de fondator, totodată fiind verificată sistematic de comisia de revizie (de cenzori)/revizorul (cenzorul) entităţii ori de o organizaţie de audit. Însă, auditul denotă că, pe parcursul mai multor ani, fondatorii (cu excepţia autorităţilor din mun.Chişinău) nu s-au preocupat de monitorizarea respectării prescripţiilor menţionate, în consecinţă nefiind efectuate reviziile de rigoare.

Recomandări fondatorilor (consiliilor locale) ÎM:

1) Să transmită executarea activităţilor de interes public, care nu constituie activităţi de antreprenoriat, din cadrul ÎM către AAPL.

2) Să asigure revizuirea statutelor ÎM şi conformarea prevederilor acestora cadrului legal existent şi principiilor de administrare eficientă, legală şi transparentă a proprietăţii publice.

3) Să revizuiască contractele individuale de muncă cu administratorii ÎM prin includerea unor prevederi distincte aferente responsabilizării managementului entităţilor, pentru o gestionare prudentă şi eficientă a resurselor materiale/financiare proprietate municipală; remunerarea/stimularea managementului în strictă corelare cu rezultatele şi eficienţa gestiunii economico-financiare a ÎM administrate.

Obiectivul nr.3: Administrarea patrimoniului public din gestiunea economică a ÎM

Evaluările misiunii de audit denotă că practicile atestate în activitatea ÎM contravin principiilor şi normelor prudenţiale în materie de gestiune economică corporativă, la origine aflîndu-se o atitudine necorespunzătoare din partea atît a fondatorilor (AAPL), cît şi a autorităţilor publice centrale de resort, care, prin neimplicarea/nesupravegherea de rigoare, practic au abandonat acest domeniu la discreţia managementului respectiv. În acest sens, consecinţele unei asemenea constatări sunt determinate de:

• neconformarea managementului normelor regulamentare şi prudenţiale;

• transmiterea în gestiune ÎM a patrimoniului, în lipsa sau deficitul de surse financiare;

• arenda/locaţiunea bunurilor imobile în lipsa contractelor în cauză;

• preocuparea insuficientă a factorilor de decizie ai AAPL şi ai ÎM de gestionarea eficientă şi conformă a patrimoniului public local şi de prestarea unor servicii publice calitative;

• neimplementarea recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi.

♦ ÎM nu au asigurat utilizarea eficientă şi întreţinerea corespunzătoare a bunurilor imobile proprietate municipală aflate în gestiunea sa, ceea ce determină degradarea/dezintegrarea acestora.

♦ Starea tehnico-sanitară nesatisfăcătoare a încăperilor (lipsa încălzirii termice), locul amplasării şi necesitatea efectuării unor reparaţii curente sunt cauzele lipsei de cerere pentru luarea în locaţiune a acestor spaţii. Astfel, dispun de spaţii libere ÎM “PUA” cu suprafaţa de 1020,2 m², ÎMpSL Buiucani – 156,0 m², ÎM “Chişinăuproiect” – 508 m² (8 încăperi şi sala de festivităţi), ÎM “Liftservice” – 338,6 m² (cantina), ÎM de Construcţie-reparaţie a drumurilor şi spaţiului locativ Cahul –179 m² (spaţii de producţie), ÎM “Apă-Canal” Teleneşti – 1320 m² (spaţii de producţie), ÎM “Serviciul de salubrizare Teleneşti” – 58 m², ÎM Hotelul “Codru” – 181,2 m².

Lipsa necesarului de mijloace pentru întreţinerea edificiilor, neexploatarea îndelungată şi nerepararea de mai mulţi ani a acestora determină riscul de deteriorare şi pierdere a patrimoniului public. Astfel, sunt în stare de degradare bunurile înregistrate în evidenţă în sumă de 38,5 mil.lei, precum şi bunuri neînregistrate în evidenţă³⁶. Deşi nu au fost folosite în activitatea de producţie, unele ÎM³⁷ au suportat cheltuieli aferente uzurii mijloacelor fixe în sumă de 26,6 mii lei.

——————————

³⁶ ÎM “Apă-Canal Sîngerei” – 29,1 mil.lei, ÎM “GCEL” Drochia – 647,5 mii lei, ÎM “DPGCL Sîngerei” – 1011,4 mii lei, ÎM “DPGCL Biruinţa” – 504,1 mii lei, ÎM “GCEL” Drochia – 967,5 mii lei. ÎM “Marmeserv”, s.Maramonovca: clădirea Morii, clădirea Băii, clădirea Oloiniţei; fîntînile arteziene (2); ÎM “Gribova Servis”, s.Gribova: utilajul Oloiniţei; ÎM “Acvaprim-Service”, s.Năvîrneţ – clădirea Gaterului şi clădirea Oloiniţei, ÎM “Apă-Canal” Edineţ – 5927,0 mii lei, ÎM “Servicii Şofrîncani” – 384,0 mii lei.

³⁷ ÎM “GCEL” Drochia – 11,2 mii lei, ÎM “Apă-Canal” Drochia –15,4 mii lei.

Un caz elocvent de gestionare defectuoasă a bunurilor publice reprezintă obiectul nefinalizat “Staţia de purificare a apelor reziduale a or.Sîngerei”, cu valoarea de 18,5 mil.lei, construcţie iniţiată în anul 1988, ulterior lucrările fiind suspendate în 1994, avînd gradul de finalizare de 70%. Conform Anexei nr.3 din Hotărîrea Guvernului nr.875 din 27.09.1999³⁸, acest obiect a fost inclus în Lista obiectelor nefinalizate, destinate demontării, demolării şi trecerii la pierderi a cheltuielilor suportate, CO Sîngerei adoptînd decizia nr.3/12 din 04.04.2008 în acest sens. Urmare a demolării unei părţi, au fost luate în evidenţă bunuri materiale în valoare de 85,3 mii lei, iar în octombrie 2013 ÎM “Apă-Canal Sîngerei”, în lipsa documentelor justificative (care ar constata ce parte a obiectului a fost demolată), a decontat valoarea acestuia, în sumă de 18,5 mil.lei, restabilindu-l în evidenţa sa pe parcursul auditului. Menţionăm că Hotărîrea Guvernului nr.875 din 27.09.1999 a fost abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.118 din 11.02.2013³⁹.

——————————

³⁸ Hotărîrea Guvernului nr.875 din 27.09.1999 “Cu privire la obiectele de construcţie nefinalizate”.

³⁹ Hotărîrea Guvernului nr.118 din 11.02.2013 “Cu privire la abrogarea unor hotărîri ale Guvernului”.

Din cauza nefolosirii bunurilor în procesul de producţie şi lipsei de resurse financiare pentru întreţinerea acestora, la ÎM “Largaprim” şi CL Larga Nouă o parte a patrimoniului cu valoarea de 2,1 mil.lei se află în stare avansată de degradare (dezintegrare). O situaţie similară se atestă la ÎM “Regia Apă-Canal” Corneşti şi Primăria or.Corneşti, care au fonduri fixe aferente sistemelor de apeduct şi canalizare, în sumă de 1,1 mil.lei.

♦ Darea în arendă/locaţiune a bunurilor imobile şi a terenurilor proprietate publică locală, aflate în gestiunea ÎM, s-a efectuat cu un şir de deficienţe, care determină neîncasarea veniturilor publice aferente, ce se exprimă prin: lipsa acordului fondatorului ÎM privind darea în arendă/ locaţiune, lipsa unui concurs transparent la selectarea arendaşului/locatarului, nefundamentarea mărimii plăţii de arendă/locaţiune, lipsa unui control eficient din partea ÎM la asigurarea respectării condiţiilor contractuale.

În cadrul auditului s-a constatat că darea în locaţiune a bunurilor proprietate publică gestionate de ÎM, contrar prevederilor cadrului legal-normativ⁴⁰, s-a efectuat, în majoritatea absolută a cazurilor, în lipsa acordului fondatorului (CL), iar selectarea locatarilor şi arendaşilor s-a desfăşurat în lipsa unui concurs transparent, fără fundamentarea mărimii plăţii de arendă şi corespunderii ei cererii şi ofertei pe piaţă. De asemenea, ÎM nu dispun de proceduri scrise privind modul de dare în locaţiune şi de prelungire a locaţiunii încăperilor gestionate.

——————————

⁴⁰ Art.77 alin.(2) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.17 din Legea nr.121 din 04.05.2007; Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

Stabilirea plăţii pentru locaţiune se efectuează de ÎM nu în baza cererii şi ofertei pe piaţă, ce ar asigura utilizarea maxim eficientă a bunurilor imobile gestionate, dar a prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2013⁴¹, care stabileşte modul de determinare a preţurilor minime, sau în baza unor reglementări interne⁴² depăşite⁴³ (pentru ÎM din mun.Chişinău). Astfel:

——————————

⁴¹ Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr.249 din 02.11.2012.

⁴² Regulamentul gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă – proprietate municipală, aprobat prin Decizia CMC nr.4/11 din 26.09.2003.

⁴³ Raportul auditului executării bugetului municipal Chişinău pe anul 2009, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.52 din 05.07.2010.

• s-a constatat că plata pentru locaţiune a încăperilor din acelaşi imobil, cu aceleaşi condiţii tehnico-sanitare, a fost stabilită diferenţiat, în funcţie de tipul activităţilor desfăşurate de locatar, ceea ce determină favorizarea unor agenţi economici şi pierderi semnificative de venituri pasibile pentru ÎM. De exemplu, la ÎM “PUA”, plata anuală pentru chiria spaţiilor a variat de la 23,78 lei/m² pînă la 100,85 lei/mІ, în lipsa unei metodologii şi fundamentări necesare;

• analizînd contractele de locaţiune încheiate de ÎM “Chişinăuproiect”, s-a constatat necorespunderea formei acestora cerinţelor cadrului legal, precum şi existenţa unor erori. Astfel, în acordurile adiţionale la contractele de locaţiune nu întotdeauna se indică data semnării/intrării în vigoare a acestora; suprafaţa şi numărul încăperilor date în locaţiune (în cazul majorării şi/sau micşorării suprafeţelor arendate). Valoarea anuală a preţului de locaţiune pentru 1 m² stabilită de ÎM “Chişinăuproiect” a variat de la 22 lei/m² pînă la 436,6 lei/m². Dacă întreprinderea ar fi aplicat, pentru toţi locatarii, acelaşi tarif de 436,6 lei/m² per an, veniturile acesteia (pe anul 2013) ar fi fost cu cca 0,46 mil.lei⁴⁴ mai mult. De asemenea, s-a constatat că ÎM “Chişinăuproiect” nu are regulamentar stabilit şi corespunzător fundamentat nici modul de distribuire între întreprindere şi locatari a serviciilor comunale, precum şi cota-parte de folosire a spaţiilor de uz comun (veceuri, coridoare);

——————————

⁴⁴ Conform calculelor întreprinderii, efectuate în baza deciziei CMC – 669,2 mii lei, calculat de audit – 1131,3 mii lei.

• urmare a verificărilor efectuate la ÎMPC, s-a constatat că suprafaţa încăperilor utilizate de către Inspectoratul de Poliţie din mun.Chişinău şi Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor, în lipsa contractelor de locaţiune, constituie 457,2 m². Deşi actele legislative⁴⁵ obligă asigurarea instituţiilor nominalizate cu spaţii pentru desfăşurarea activităţii, acestea nu prevăd acordarea lor fără plată. Totodată, conform art.14 alin.(3) din Legea nr.249 din 02.11.2012, instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat se scutesc de plata chiriei doar pentru încăperile închiriate de la instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat. Conform calculelor efectuate⁴⁶ de către ÎMPC, în anul 2013 venitul minim diminuat din folosirea fără plată a încăperilor pentru Laboratorul sanitar-veterinar şi Sectorul de poliţie a constituit suma de 173,0 mii lei şi, respectiv, de 260,0 mii lei.

——————————

⁴⁵ Legea nr.221-XVI din 19.10.2007 privind activitatea sanitar-veterinară; Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului.

⁴⁶ Decizia CMC nr.4/11 din 26.09.2003 “Cu privire la aprobarea Regulamentului gestionării clădirilor, construcţiilor şi încăperilor cu altă destinaţie decît cea locativă – proprietate municipală”.

O situaţie similară a fost constatată şi la ÎM “AGSV”, unde Inspectoratul de Poliţie a sect.Ciocana, în lipsa contractului de locaţiune, utilizează în or.Vadul lui Vodă 255 m², iar întreprinderea nu a pornit un litigiu judiciar pentru rezolvarea acestei probleme. De asemenea, ÎM “Difsercom-Glinjeni” şi ÎM “Servcomunprim” din s.Sărata Veche, în lipsa unor contracte formalizate, au permis amplasarea fără plată a oficiilor ÎS “Poşta Moldovei”, diminuînd venituri şi în acest caz;

• pentru încăperile utilizate fără contract nu se achită nici serviciile comunale respective. Astfel, ÎMPC a achitat consumul de energie electrică utilizat de Laboratorul sanitar-veterinar al Agenţiei pentru Siguranţa Alimentelor, în anul 2011 în sumă de 49,6 mii lei, în 2012 – de 53,1 mii lei şi în 2013 – de 62,4 mii lei. Multiplele adresări ale ÎMPC pentru încheierea contractului de livrare a energiei electrice şi achitarea datoriei privind consumul de energie electrică de către Laboratorul sanitar-veterinar au fost refuzate. Drept rezultat, la 23.08.2013, ÎMPC a înaintat o cerere de chemare în judecată, care se examinează pînă în prezent;

• în baza contractelor încheiate, ÎMPC a transmis în locaţiune încăperi cu suprafaţa de 408,7 m², pentru care în anul 2013 a încasat 562,6 mii lei (fără TVA). Auditul a constatat că modul de stabilire a preţului anual de locaţiune pentru 1 m² de spaţiu comercial este netransparent şi nu este orientat spre preţurile de piaţă. Astfel, în cazul aplicării preţurilor minime de piaţă⁴⁷, conform calculelor auditului, posibilele venituri ale ÎMPC pentru darea în locaţiune a spaţiului comercial ar fi constituit circa 2,1 mil.lei, sau cu cca 1,67 mil. lei mai mult decît efectiv s-a calculat.

——————————

⁴⁷ Conform analizei pieţei imobiliare din mun.Chişinău în anul 2012, efectuată de Agenţia Imobiliară “Nica”, preţul lunar de arendă a imobilului nelocativ constituie de la 25 pînă la 75 euro/m² pe lună pentru spaţiul comercial din zona bd. Ştefan cel Mare şi străzilor adiacente acestuia (str.Armenească, str.M.Eminescu, str.A.Puşkin etc.).

O situaţie asemănătoare a fost constatată şi la ÎM ACP, la ÎM “Hotelul Codru” (or.Orhei) care, contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009⁴⁸, nu au organizat licitaţii pentru selectarea locatarilor, prin care au diminuat venituri pasibile încasării (inclusiv TVA) în sumă de la 20,2 mii lei pînă la 101,0 mii lei şi, respectiv, de la 79,8 mii lei pînă la 399,0 mii lei anual. Totodată, la calcularea plăţilor pentru locaţiune, ÎM ACP nu a ţinut cont de prevederile pct.4 din Anexa nr.8 la Legea bugetului de stat pe anul 2013, ceea ce a determinat diminuarea plăţilor pentru locaţiune cu 33,7 mii lei (inclusiv TVA);

——————————

⁴⁸ Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.136 din 10.02.2009.

• la ÎM “Liftservice” s-a constatat că spaţiul cu suprafaţă de 167,8 m² a fost dat în locaţiune unui S.R.L. în baza Deciziei CMC nr.16/42-45 din 22.12.2004, iar plata pentru acest spaţiu a fost stabilită în sumă de 60,9 mii lei pe an, conform contractului de locaţiune din 25.02.2005 (expirat la 25.02.2008) şi nu a fost recalculată pînă în prezent. Astfel, conform prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2013, plata pentru locaţiune urma să constituie 128,0 mii lei, sau cu 67,1 mii lei mai mult, ceea ce reprezintă venitul anual diminuat.

Pentru desfăşurarea activităţii, în baza a 9 contracte, ÎM “Liftservice” a luat de la CMC în locaţiune 23 de încăperi de serviciu cu suprafaţa de 591,5 m² şi plata anuală de 55,4 mii lei, din care, la 01.01.2014, pentru 8 contracte termenul de acţiune era expirat;

• la situaţia din 01.01.2014, de către ÎM Regia “Autosalubritate”, în lipsa acordului CMC, sunt date în locaţiune încăperi⁴⁹ cu o suprafaţă totală de 252,3 m². De menţionat că arendaşii au construit anexe etajate la aceste bunuri imobile, înregistrîndu-le ca proprietate privată, în timp ce drepturile ÎM Regia “Autosalubritate” asupra acestor imobile nu au fost înregistrate;

——————————

⁴⁹ 125 m² din str.Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni amplasat în Grădina Publică “Ştefan cel Mare”, conform Contractului din 17.03.1998, şi 127,3 m² din str. Mitropolit G.Bănulescu-Bodoni amplasat în Scuarul Catedralei, conform Contractului nr.2/47 din 01.07.2003.

• la darea în locaţiune a încăperilor, unele ÎM⁵⁰ nu au aplicat corect tariful de bază şi coeficientul de ramură, ceea ce a generat micşorarea plăţii pentru chirie şi neîncasarea veniturilor în sumă totală de 24,6 mii lei;

——————————

⁵⁰ ÎM “Difsercom-Glinjeni” – 1,4 mii lei (1 contract); ÎM “Construcţie-Făleşti” – 1,8 mii lei (1 contract); ÎM DPGCL or.Sîngerei” – 7,7 mii lei (2 contracte); ÎM DPGCL or.Biruinţa – 13,7 mii lei (4 contracte).

• în lipsa acordului CO Edineţ şi ÎM DPGLC Edineţ, o parte din terenul de 7,25 ha repartizat pentru construcţia (amenajarea) gunoiştii cu suprafaţa de circa 4,2 ha, este folosit de persoane necunoscute pentru livezi şi bazin acvatic, fără a fi asigurată achitarea plăţii pentru utilizarea terenului;

• în 2013 la ÎM SCL (or.Orhei), spaţiile cu suprafaţa de 152 m², în lipsa deciziilor CO şi unor contracte, au fost utilizate de către 3 asociaţii obşteşti, fapt prin care au fost diminuate venituri în sumă de circa 41,3 mii lei. De asemenea, ÎM CSR a acordat în locaţiune CR Orhei şi Primăriei or.Orhei, fără plată, complexul sportiv, în lipsa unor prevederi regulamentare care ar indica sursele de acoperire a cheltuielilor aferente;

• în alt caz, CO Orhei, prin intermediul ÎM “SCL Orhei”, a transmis, în lipsa unor criterii de selectare, în administrare unui S.R.L.⁵¹ terenul aferent depozitului orăşenesc de deşeuri şi un teren pentru exploatare şi întreţinere cu suprafaţa totală de 10,43 ha, fără a fi clar stabilite drepturile şi obligaţiile părţilor. Totodată, auditul a constatat că acest S.R.L. nu a început în termen de 6 luni procesul de proiectare, construcţie şi punere în siguranţă a depozitului de deşeuri, ceea ce contravine pct.3.3 din contractul semnat de părţi la 23.11.2012, precum şi a ocupat neautorizat un teren cu suprafaţa de 1,23 ha şi clădirea nefinalizată cu suprafaţa de 1086,0 m² în interiorul căreia a instalat o linie de prelucrare a deşeurilor;

——————————

⁵¹ “Eco Construcţii Generale Salvagnin & CO” S.R.L.

• de asemenea, AAPL evită acumularea de venituri provenite din neformalizarea drepturilor de locaţiune a spaţiilor folosite de ÎM şi nerecuperarea cheltuielilor pentru serviciile comunale. Astfel, Primăria Ungheni, în anii 2011-2013, nu a recuperat de la ÎM “BPAS” or.Ungheni cheltuielile în sumă de 24,9 mii lei⁵² aferente serviciilor comunale.

——————————

⁵² Anul 2011 – 7,6 mii lei; anul 2012 – 8,4 mii lei; anul 2013 – 8,9 mii lei.

♦ Analizînd activitatea ÎM, auditul a stabilit prezenţa unui management defectuos, fapt ce a generat înrăutăţirea situaţiei economico-financiare la majoritatea ÎM auditate.

Urmare a verificării relaţiilor economice dintre ÎM şi consumatori, s-a constatat că unele entităţi⁵³ au prestat servicii, preponderent sau integral, în lipsa contractelor încheiate cu consumatorii şi cu alte ÎM⁵⁴, nu au asigurat întocmirea corespunzătoare a contractelor, în acestea nefiind prevăzute mărimea tarifelor, termenele de achitare, mărimea penalităţii etc.;

——————————

⁵³ ÎM: “Ecoapeduct”; “Galbver”; Regia “Apă-Canal” Corneşti; “Apă-Canal” Teleneşti; 32 ÎM din r-nele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti, Edineţ.

⁵⁴ ÎM: “GGLC” din Anenii Noi; “Gospodarul”; “GC Merenii Noi”; 9 ÎM din r-nele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti, Edineţ.

• lipsa unor politici tarifare şi de gestiune economică (producere) relevante, depăşirea normativelor de pierderi şi a consumului tehnologic de apă, precum şi gestionarea subperformantă a creditului angajat de la Banca Mondială au condiţionat faptul că ÎM “Apă-Canal” Ungheni a raportat (pentru perioada 2010-2013) cheltuieli necompensate prin tarif⁵⁵ în sumă de 7,8 mil.lei. O cauză a acestei situaţii, stabilite de audit, este că cheltuielile de salarizare efectiv realizate au fost cu 0,85 mil.lei mai mari decît cheltuielile pe componenta respectivă, incluse în calculul tarifelor.

——————————

⁵⁵ Aprobat prin Decizia CO Ungheni din 30.11.2007.

În urma implementării (în perioada 2009-2013) de către ÎM “Apă-Canal” Ungheni a Proiectului de aprovizionare cu apă şi canalizare, din sursele BM, au fost procurate 5904 apometre cu valoarea de 2,4 mil.lei⁵⁶, o parte din care au fost comercializate consumatorilor, fiind încasate 2,0 mil.lei. Din suma încasată, 0,7 mil.lei au fost folosite pentru achitarea dobîndei bancare (în anii 2010-2013), iar 1,3 mil.lei – la discreţia întreprinderii, fără a asigura achitarea împrumutului, ceea ce determină riscul suportării duble a costului apometrelor la procurare şi prin includerea valorii acestora în tarif;

——————————

⁵⁶ 2,2 mil.lei – valoarea procurării; 0,2 mil.lei – diferenţele de curs valutar.

• cadrul normativ existent⁵⁷ prevede expres că volumul de apă furnizat consumatorilor (subconsumatorilor) şi volumul de ape uzate evacuate se determină în baza datelor înregistrate de echipamentele de măsurare, însă ÎM ce prestează aceste servicii nu au asigurat implementarea normelor de rigoare. De asemenea, lipsa unui control adecvat asupra procesului de captare şi comercializare a apei potabile consumatorilor, pierderilor de apă în reţea, precum şi evidenţa decontărilor cu consumatorii în baza evidenţei de casă în loc de cea de angajamente relevă premise de neîncasare deplină a veniturilor din vînzarea apei potabile consumatorilor şi determină formarea datoriilor debitoare cu termen de achitare expirat.

——————————

⁵⁷ Hotărîrea Guvernului nr.656 din 27.05.2002 “Cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru privind folosirea sistemelor comunale de alimentare cu apă şi de canalizare”; Hotărîrea Guvernului nr.191 din 19.02.2002 “Despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă”.

De exemplu: la ÎM “Apă-Flămînzeni-Coşcodeni”, din 316 consumatori ai serviciilor de aprovizionare cu apă, deţin contracte doar 53 de consumatori (17%), iar apometre – 150 (47%). O situaţie similară a fost constatată la ÎM “Apă-Canal” Teleneşti, unde, ca rezultat, pierderile în reţea a apei au constituit 55%, comparativ cu normativele stabilite de 33%, la fel şi la ÎM “Apă-Vlad-Dumbrăviţa”. ÎM “Regia Apă-Canal” Corneşti nu are înregistrate datorii debitoare cu termen de achitare expirat în sumă de 28,5 mii lei, iar ÎM “Apă-Canal” Teleneşti, în baza hotărîrilor de judecată, prin care s-a constatat expirarea termenului de prescripţie sau lipsa documentelor justificative privind volumul de apă livrat, a decontat creanţe în sumă de 106,2 mii lei.

De asemenea, nici ÎM “Regia Apă-Canal” or.Corneşti nu deţine informaţii actualizate şi relevante despre numărul consumatorilor din teritoriu. Serviciile de canalizare nu sunt efectiv monitorizate, reieşind din consumul fiecărui utilizator, iar din cauza nefuncţionării sistemului de canalizare, deşeurile sunt deversate de mai mulţi ani în rîul Bîc;

• ÎM CRT Orhei nu a încheiat contracte cu consumatorii casnici privind livrarea energiei termice, ca urmare entitatea nu poate iniţia de sine stătător procedura de judecată privind încasarea plăţilor pentru serviciile livrate în sumă totală de 16,0 mii lei; nu a stabilit parametrii de calitate a energiei termice livrate, ceea ce contravine prevederilor art.12 alin.(2) din Legea nr.1525-XIII din 19.02.1998 cu privire la energetică; nu a stabilit normativele de pierderi ale energiei termice în reţea care trebuie atins, ţinînd cont de tehnologiile performante existente. În consecinţă, entitatea în cauză pierde consumatorii/beneficiarii, astfel, către sfîrşitul anului 2013, o parte din minicentralele gestionate au fost transmise/preluate de Primăria or.Orhei;

• în anul 2013, ÎM “PUA” a realizat venituri din activitatea de bază (transportarea călătorilor) în sumă de 34,2 mil.lei, sau cu o descreştere de 1,0 mil.lei (sub 3%), faţă de 2012 (35,2 mil.lei), înregistrînd în aşa mod pierderi nete în sumă de 6,4 mil.lei. În acelaşi timp (în anul 2013), fără a fi încheiat contractul cu Consiliul municipal pentru prestarea serviciilor de transport în mun.Chişinău, ÎM “PUA” a beneficiat de alocaţii din bugetul municipal în sumă de 76,5 mil.lei.

Diminuarea veniturilor, precum şi pierderile înregistrate de ÎM “PUA” sunt o consecinţă a planificării defectuoase a rutelor de autobuze⁵⁸, suprapunerea parţială a itinerarelor transportului public (troleibuze, autobuze, microbuze), ceea ce creează riscul incapacităţii de plată (falimentării) acestui serviciu public. De asemenea, lipsa unui mecanism de monitorizare a fluxului real de pasageri transportaţi în bază de abonamente, scutiri şi legitimaţii limitează capacitatea întreprinderii de gestionare eficientă a rutelor, de stabilire corectă a preţului unui abonament şi de calculare exactă a costului unei călătorii;

——————————

⁵⁸ Din 122 de autobuze utilizate pentru transportul de călători (din totalul de 150 existente la întreprindere), de fapt în medie sunt utilizate 93 (în zilele lucrătoare).

• ÎM “Orhei Transport” desfăşoară activitatea de transport a pasagerilor utilizînd mijloace de transport luate în locaţiune în baza contractelor încheiate cu persoane fizice, nedispunînd de bază materială proprie, ceea ce contravine pct.30 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28.07.2006. Contractarea locaţiunii mijloacelor de transport, fără indicarea responsabilităţii părţilor, determină riscul că entitatea într-un moment dat nu va putea acorda servicii de transport din lipsa acestor mijloace. Achitarea taxei pentru călătorie în autobuze contra tichet se efectuează doar într-un caz din 10, ceea ce relevă un nivel scăzut de credibilitate privind veniturile înregistrate. Acest fapt este facilitat de lipsa unei evidenţe a tichetelor eliberate, vîndute şi predate de către şofer. Totodată, contrar prevederilor pct.82 din Regulamentul intern, numărul pasagerilor din autobuz în orele de vîrf depăşeşte de 2 ori locurile existente. De asemenea, au fost constatate deficienţe la întocmirea foilor de parcurs şi tabelelor de pontaj, precum şi contradicţii între datele din aceste documente, fiind stabilite cheltuieli neconfirmate de circa 2,0 mii lei şi venituri neîncasate de peste 5,5 mii lei;

• o sursă importantă a veniturilor ÎMPSL Buiucani reprezintă alocaţiile din bugetul municipal pentru serviciile de salubrizare a teritoriului⁵⁹ şi întreţinerea serviciilor de asistenţă tehnică a fondului locativ, care în 2013 a constituit 2,52 mil.lei, ceea ce constituie 75,0% din totalul veniturilor acumulate de entitate.

——————————

⁵⁹ Regulamentul cu privire la salubrizarea teritoriului şi menţinerea ordinii sanitare în municipiul Chişinău, aprobat prin Decizia CMC nr.4/11 din 05.12.2000.

Auditul relevă că prestarea acestor servicii s-a efectuat în lipsa normativelor la acest capitol (modul de prestare a serviciilor (manuală sau mecanică), cantitatea, frecvenţa şi preţul acestora), ceea ce denotă ignorarea recomandărilor precedente ale Curţii de Conturi⁶⁰. Totodată, beneficiarul (DGLCA) nu deţine informaţii privind volumul real de servicii prestate. Astfel, prestarea serviciilor de întreţinere tehnică şi deservire a fondului locativ municipal (1,39 mil.lei) s-a efectuat fără ca DGLCA să stabilească volumul şi tipul de lucrări care urmau a fi executate. Totodată, salubrizarea teritoriului de uz comun şi a celui adiacent la 30 staţii de transport public s-a efectuat în baza schemei aproximative aprobate de către ÎMpSL Buiucani, DGLCA şi Pretura sect.Buiucani. Ca urmare, auditul nu a putut stabili care servicii au fost prestate de facto, ceea ce determină riscul neautenticităţii lucrărilor executate;

——————————

⁶⁰ Hotărîrea CCRM nr.52 din 05.07.2010 privind Raportul auditului executării bugetului municipal Chişinău pe anul 2009 şi nr.37 din 31.07.2012 privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale şi gestionării patrimoniului public în mun.Chişinău în perioada 2010-2011 (stabilirea hotarelor terenurilor aferente blocurilor de locuit şi celor de uz comun, cu delimitarea responsabilităţilor pentru amenajarea lor (salubrizare şi întreţinere) între întreprinderile de prestare a acestor servicii (Asociaţiile Proprietarilor Locuinţelor Privatizate, Asociaţiile Coproprietarilor în Condominiu, Cooperativele de Construcţie a Locuinţelor, Fondul departamental de locuinţe, ÎMGFL, ÎMpSL, Î.M. “AGSV”, Î.M. “Autosalubritate”, DGTPCC etc.).

• o situaţie similară cu cea de la ÎMpSL Buiucani există şi la ÎM “AGSV”. Astfel, în anul 2013 ponderea veniturilor din prestarea serviciilor către CMC (43,92 mil.lei) a constituit cca 98% din totalul veniturilor acumulate de entitate (44,7 mil.lei).

Reieşind din faptul că ÎM “AGSV” prestează în exclusivitate CMC servicii de amenajare a spaţiilor verzi din mun.Chişinău, conform calculelor efectuate de întreprindere, pentru îndeplinirea normativelor existente în acest domeniu doar în anul 2013 au fost necesare mijloace financiare în sumă de cca 141,2 mil.lei. Urmare a lipsei resurselor financiare menţionate, ÎM “AGSV” prestează doar o parte din serviciile necesare, însă CMC, la aprobarea alocaţiilor în acest domeniu, nu indică tipul, volumul şi frecvenţa lucrărilor ce urmează a fi efectuate şi locurile prioritare unde acestea trebuie efectuate;

• conform deciziei CMC nr.19/1 din 28.09.2000, suprafaţa spaţiilor verzi din intravilanul mun.Chişinău a fost aprobată în mărime de 1870,193 ha, însă CMC nu a înregistrat la OCT drepturile de proprietate a acestor terenuri. Totodată, conform datelor Registrului local al spaţiilor verzi, ÎM “AGSV” are în gestiunea sa terenuri de 2587,35 ha, sau cu 717,157 ha mai mult decît a fost aprobat prin decizia CMC. ÎM “AGSV” nu dispune de acte de verificare întocmite de comun cu CMC privind hotarele terenurilor aflate în gestiunea sa, ca urmare apare riscul de prestare a serviciilor pe bunurile din gestiunea altor persoane (gestionari ai fondului locativ, diferiţi agenţi economici şi instituţii publice etc.);

• principalul domeniu de activitate al ÎM “Infocom” constituie facturarea serviciilor locativ-comunale în mun.Chişinău, în 2013 înregistrînd media lunară de chitanţe tipărite de 466,54 mii (cca 217 mii de apartamente) şi un venit operaţional în sumă de 8,96 mil.lei. ÎM “Infocom”, fiind doar prestatoare de servicii informaţionale, în contractele încheiate cu beneficiarii de servicii nu a stabilit exhaustiv modul de calculare/recalculare şi distribuire a plăţilor pentru serviciile prestate de beneficiari (energia termică, apă şi canalizare, salubrizare, lift, întreţinerea blocului etc.), fapt prin ce îşi asumă riscuri financiare nejustificate.

Un exemplu elocvent, în acest sens, este litigiul judiciar cu S.A. “Termocom” (din 20.08.2009) privind diferenţa nerepartizată a volumului de apă caldă menajeră în sumă de 77,8 mil.lei. La moment, din cauza reorganizării/lichidării S.A. “Termocom”, dosarul este suspendat. De menţionat că legislaţia Republicii Moldova nu reglementează metodologia distribuirii diferenţei dintre volumul indicilor contoarelor la bloc şi volumul furnizat locatarilor conform indicilor contoarelor din apartamente şi normelor de consum, iar ÎM “Infocom” nu a asigurat stabilirea unor prevederi în contractele încheiate cu S.A. “Termocom” şi cu S.A. “Apă-Canal” Chişinău privind exonerarea de responsabilităţi pentru această situaţie.

În alt caz, formalizarea incorectă a contractelor de prestare a serviciilor informaţionale cu prestatorii de servicii comunale (lipsind prevederile despre modul de efectuare a recalculelor) a determinat atragerea ÎM “Infocom” în circa 200 de litigii judiciare privind efectuarea recalculului la serviciile comunale, anularea datoriei, încasarea datoriei pentru serviciile comunale. De menţionat că în 2013 entitatea în cauză a efectuat 54,46 mii de recalcule la diferite tipuri de servicii prestate;

• veniturile acumulate (19,23 mil.lei), în anul 2013, din activitatea de bază a ÎS AP “Rîşcani-SC” sunt realizate preponderent din prestarea serviciilor de alimentare a elevilor în instituţiile de învăţămînt (93%). Potrivit condiţiilor contractuale, în baza cărora se prestează aceste servicii, autoritatea contractantă pune gratuit la dispoziţia ÎM spaţii pentru amenajarea cantinei, conform cerinţelor tehnico-sanitare, utilajul frigorific, dispozitive sanitare, inventar şi utilităţi publice (încălzire, apă caldă şi rece, sisteme de ventilare, energie electrică). De menţionat că în prezent nu există prevederi legale ce ar permite acordarea acestor facilităţi întreprinderilor de stat de alimentaţie publică care deservesc instituţiile de învăţămînt preuniversitar. Conform informaţiei prezentate, impunerea plăţii pentru locaţiune şi servicii comunale ar genera majorarea preţului pentru alimentarea elevilor pînă la 11,92 – 17,68 lei, comparativ cu preţurile existente de 7,5 – 8,5 lei. Finanţarea instituţiilor de învăţămînt în bază de formulă nu permite acoperirea acestor cheltuieli din sursa respectivă, deoarece determină diminuarea alocaţiilor pentru procesul de învăţămînt, ca urmare aceste cheltuieli urmează a fi acoperite din sursele bugetului local acordate unităţilor şcolare sau întreprinderilor de alimentaţie publică.

În baza dispoziţiei Primarului general, începînd cu 02.04.2012, în instituţiile de învăţămînt preuniversitar din mun.Chişinău a demarat procesul de alimentaţie a elevilor prin metoda bufetului suedez, care în 2013 a fost prestată de ÎS AP “Rîşcani-SC” în 7 licee⁶¹. Această metodă prevede aceeaşi cantitate de alimente, dar un asortiment de bucate mai mare decît cel existent (de exemplu: 3 tipuri de dejunuri, 2 tipuri de prînzuri). Ca urmare a aplicării acestei metode, ÎS AP “Rîşcani-SC” în perioada 2013-2014 (3 luni) a angajat suplimentar şapte unităţi de personal şi a procurat inventar nou (veselă), ceea ce a generat cheltuieli suplimentare în sumă totală de 136,4 mii lei⁶², neacoperite din sursele bugetului local, ceea ce a reprezentat principala cauză a pierderilor nete (în anul 2013) de 163,0 mii lei.

——————————

⁶¹ Liceul “N.Milescu Spătaru”, Liceul “G.Călinescu”, Liceul “A.I.Cuza”, Liceul “G. Meniuc”, Liceul “I.Creangă”, Liceul “M. Kogălniceanu”, Liceul “N.Gheorghiu”.

⁶² Veselă – 49,50 mii lei; remunerarea muncii la 7 angajaţi – 86,9 mii lei.

O situaţie similară celei descrise la ÎS AP “Rîşcani-SC” s-a atestat şi la prestarea serviciilor de alimentaţie a elevilor de către ÎMPC, care în anul 2013 a înregistrat pierderi în sumă 1,77 mil.lei⁶³, fiind acoperite din contul profitului din activitatea de bază a ÎMPC;

——————————

⁶³ Venituri din vînzări – 12020,9 mii lei, cheltuieli comerciale – 5088,8 mii lei, costul vînzărilor – 8701,2 mii lei.

• ÎM Regia “Autosalubritate”, ÎM “DPGCL Sîngerei”, ÎM “DPGCL Biruinţa”, ÎM “Sersal-Flor” etc., ignorînd prevederile art.21 şi art.23 din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993⁶⁴, nu au asigurat încheierea contractelor cu toţi beneficiarii serviciilor de transport a deşeurilor menajere solide. Astfel, nu sunt stabilite drepturile şi obligaţiile ÎM şi proprietarilor de apartamente din blocurile de locuinţe, ceea ce determină riscul neîncasării plăţilor pentru serviciile prestate. În realitate, aceste contracte sunt încheiate cu gestionarii fondului locativ (ÎMGFL, APLP, ACC, CCL etc.), însă aceştia nu pot fi parte a contractului, deoarece nu sunt proprietari ai apartamentelor şi nici ai blocurilor de locuinţe, de asemenea nu sunt împuterniciţi de proprietarii acestora să încheie contracte în numele lor.

——————————

⁶⁴ Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993.

O situaţie analogică a fost constatată şi în activitatea ÎM “Liftservice” şi a entităţilor care prestează servicii de apă şi canalizare. Astfel, conform prevederilor art.46 din Hotărîrea Guvernului nr.656 din 27.05.2002, furnizorul poate livra apă numai în baza unui contract scris, încheiat cu distribuitorul sau consumatorul;

• o problemă stringentă în activitatea ÎM de colectare şi transportare a deşeurilor este lipsa obligativităţii persoanelor fizice şi juridice de a încheia contracte de prestare a serviciilor respective. Ca urmare, unele persoane fizice şi juridice beneficiază de aceste servicii în lipsa contractelor şi fără achitarea lor. Astfel, doar pe parcursul anului 2013, de către inspectorii de sector ai ÎM Regia “Autosalubritate” au fost depistaţi 502 agenţi economici care activau fără contract pentru transportul deşeurilor. Din 24,9 mii de persoane şi 342 de obiecte autorizate de comerţ ce se află în raza de activitate a ÎM “Sersal-Flor”, aceasta calculează plata pentru transportul deşeurilor doar la 10,8 mii de persoane şi 231 de agenţi economici, sau 43,4% şi, respectiv, 67,5%, ceea ce denotă rezerve pentru majorarea veniturilor cu circa 995,2 mii lei⁶⁵. Aceeaşi situaţie se constată la ÎM “DPGCL Sîngerei” şi ÎM “DPGCL Biruinţa”. ÎM “Regia Apă-Canal” Corneşti, în lipsa contractului, a acordat pieţei din localitate servicii de evacuare a deşeurilor în sumă de 31,2 mii lei, necalculînd şi neîncasînd plăţile respective;

——————————

⁶⁵ Populaţie – 825,9 mii lei, agenţi economici – 169,3 mii lei.

• cu toate că din februarie 2011 ÎM Regia “Autosalubritate” a stopat lucrările de depozitare a deşeurilor menajere la poligonul din com.Ţînţăreni⁶⁶, în anul 2013 entitatea a suportat cheltuieli de întreţinere⁶⁷ a gunoiştii în sumă de 2,35 mil.lei. În acest sens, precum şi din lipsa unei uzine pentru prelucrarea deşeurilor urbane⁶⁸, conform deciziei CMC nr.14/23-1 din 02.12.2010⁶⁹, deşeurile menajere colectate se depozitează temporar pe teritoriul cu suprafaţa de 8,9 ha din str.Uzinelor nr.201. De menţionat că ÎM Regia “Autosalubritate” depozitează deşeurile în absenţa autorizaţiei de funcţionare, iar pînă în prezent Centrul Naţional de Sănătate Publică nu a coordonat “Studiul de prefezabilitate privind stocarea deşeurilor” necesar obţinerii autorizaţiei de funcţionare a gunoiştii, deşi ÎM Regia “Autosalubritate” a expediat, în acest sens, cîteva demersuri (la 01.08.2011 şi la 02.03.2012).

——————————

⁶⁶ Poligonul pentru deşeuri menajere solide a mun.Chişinău din com.Ţînţăreni, r-nul Anenii Noi a fost proiectat în anul 1984 de I.P.“Iprocom” şi dat în exploatare în anul 1990 cu un termen minim de exploatare de 20 de ani. Conform datelor estimate, volumul actual de deşeuri depozitate constituie 19 mil. m3, sau 50% din capacitatea acestuia.

⁶⁷ Lucrări de acoperire cu straturi de sol a deşeurilor depozitate, pentru evitarea incendiilor, mirosurilor de gunoaie, răspîndirii fracţiunilor uşoare, lucrările de colectare a filtratului şi pulverizarea lui uniformă pe teritoriul poligonului, conform cerinţelor de proiect.

⁶⁸ Hotărîrea Guvernului nr.606 din 28.06.2000 “Privind aprobarea Programului naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere”, abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.796 din 25.10.2012.

⁶⁹ Decizia CMC nr.14/23-1 din 02.12.2010 “Cu privire la atribuirea în folosinţă a unui lot de pămînt din str.Uzinelor ÎM Regia “Autosalubritate””.

ÎM Regia “Autosalubritate” prestează CMC servicii de ecarisaj, întreţinerea grupurilor sanitare publice şi orologiului municipal, pentru care nu are aprobate tarife şi fără a raporta volumul serviciilor prestate;

• în activitatea sa ÎM “Serviciul de salubrizare” Teleneşti nu a respectat tarifele stabilite de CL, utilizînd tarife majorate de la 15 la 500 lei, faţă de cele aprobate;

• activitatea de bază a pieţelor este oferirea de locuri şi încăperi pentru prestarea serviciilor comerciale de către diverse persoane fizice şi juridice⁷⁰. La ÎMPC (mun.Chişinău) şi ÎM ACP (or.Orhei) lipsesc studii privind domeniul în care activează, precum şi potenţialii clienţi.

——————————

⁷⁰ Regulile de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant şi Regulile de comerţ în pieţele din Republica Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.517 din 18.09.1996.

Testarea integrităţii şi corectitudinii încasării plăţilor la ÎM ACP a relevat că persoana care încasează plata pentru serviciile de piaţă nu cunoaşte prevederile contractuale, în special ce ţin de mărimea plăţii. De asemenea, evidenţa decontărilor se ţine prin metoda de casă, ceea ce generează neînregistrarea creanţelor de 51,0 mii lei şi necalcularea penalităţilor de 2,7 mii lei. De asemenea, ÎM ACP nu asigură efectuarea decontărilor în numerar conform prevederilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.1998⁷¹. ÎM ACP a prestat servicii în baza taxelor ce nu corespund catalogului de preţuri aprobate de către fondator (CL), a indicat incorect locul de comerţ şi suprafaţa lui, ca rezultat fiind diminuate venituri în sumă totală de circa 272,0 mii lei⁷². De asemenea, contrar prevederilor Regulamentului aprobat prin decizia CO Orhei din 03.03.2012, ÎM ACP nu a încheiat contracte pentru serviciile de salubrizare cu 36 de beneficiari de comerţ stradal, ceea ce a micşorat veniturile cu circa 34,2 mii lei.

——————————

⁷¹ Regulamentul cu privire la Registrul unic al maşinilor de casă şi control, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28.04.1998.

⁷² Din plata pentru comerţul cu mărfuri industriale – 15,8 mii lei, din plata pentru păstrarea mărfurilor în gherete – 98,2 mii lei, în urma diminuării suprafeţelor – 54,4 mii lei, indicarea incorectă a tipului unităţilor de comerţ – 103,6 mii lei.

Fără a ţine cont de prevederile art.290, art.291 lit.f) din Codul fiscal, ÎM ACP a întocmit şi prezentat darea de seamă pe taxa de piaţă, (trimestrele I, II şi III ale anului 2013), cu diminuarea obiectului impunerii (terenului) cu 4348 m², ca rezultat micşorînd taxa de piaţă cu 146,7 mii lei, corectată pe parcursul auditului.

√ Prestarea serviciilor de piaţă şi de parcare, cu încasarea veniturilor la ÎM “Piaţa comercială” Teleneşti, sunt îndeplinite prin cumul de conducătorul acesteia, iar raportarea financiară este efectuată de contabil, care este persoană interdependentă (soţie).

√ În anul 2013, volumul veniturilor calculate⁷³ de către ÎMPC din chiria locurilor de comerţ a fost în creştere faţă de anul precedent şi au constituit 30,85 mil.lei (fără TVA)⁷⁴. Locurile de comerţ destinate comercializării mărfurilor şi produselor agricole pe teritoriul ÎMPC sunt divizate în 5 sectoare⁷⁵ şi în anul 2013 în medie au constituit 3136 de locuri (din care 760 de locuri libere) şi 736 de gherete (din care 18 - libere). Pentru acelaşi an, veniturile diminuate de ÎMPC din nedarea în locaţiune a locurilor libere constituie 3,63 mil.lei, iar din arenda gheretelor – 0,28 mil.lei.

——————————

⁷³ Ordinele directorului interimar al ÎMPC nr.1 şi nr.2 din 02.01.2013 “Privind aprobarea listelor locurilor de comerţ amplasate în zonele de acces sporit cu aplicarea coeficientului de amplasare şi coeficientului în funcţie de sortimentul produselor comercializate în gherete”, coordonate la 03.01.2013 de către viceprimarul mun.Chişinău.

⁷⁴ Din locaţiunea gheretelor – 13,85 mil.lei (718 gherete cu suprafaţa de 3741,7 m²), din locurile de comerţ autorizate – 10,6 mil.lei, din locurile de comerţ neautorizate – 4,5 mil.lei, din arenda terenului pentru amplasarea gheretelor agenţilor economici – 1,9 mil.lei.

⁷⁵ La 31.12.2013: sectorul angro (locuri total autorizate – 1559, din care 500 libere), sectorul mărfurilor meşteşugăreşti (locuri de comerţ autorizate – 982, din care 193 libere), sectorul de fructe (locuri de comerţ neautorizate – 557), sectorul de legume (locuri de comerţ neautorizate – 720), sectorul de rădăcinoase (locuri de comerţ neautorizate – 107).

Nomenclatorul locurilor de comerţ libere este afişat pe panoul de anunţuri din Secţia de amplasare a ÎMPC. În baza cererii depuse, agentul economic alege locul de amplasare şi încheie contractul de arendă pentru locul de comerţ, depunînd pachetul de documente necesare pentru a obţine autorizaţia de desfăşurare a activităţii comerciale. Motivul formării locurilor libere, potrivit explicaţiilor persoanei responsabile, este că gheretele libere nu sunt avantajoase din punctul de vedere al amplasării, prin urmare rămîn nesolicitate.

√ Deşi ÎM “GAAC” şi “Regia ARA” nu au desfăşurat activităţi economice, acestea, în anul 2013, au înregistrat cheltuieli de 415,0 mii lei şi, respectiv, de 20,2 mii lei (în total în perioada de inactivitate – 1710,7 mii lei şi, respectiv, 246,8 mii lei). Drept sursă pentru finanţarea cheltuielilor ÎM “GAAC” au servit 600 mii lei obţinute din comercializarea conductei de apă cu lungimea de 18,1 km pe segmentul Hînceşti-Pojăreni-Costeşti (decizia CO Hînceşti din 28.02.2012), cu valoarea de bilanţ de 969,6 mii lei. Apeductul a fost expus la licitaţie la preţul de 543,0 mii lei stabilit în Raportul de evaluare întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (filiala Hînceşti). Conform aceluiaşi Raport, valoarea de înlocuire a obiectului a fost determinată în sumă de 1185 mii lei. Deşi, potrivit contractului, cumpărătorul urma să achite integral preţul obiectului pînă la 15.11.2012, iar în cazul reţinerii plăţii, să plătească o penalitate de întîrziere în mărimea stabilită, achitarea s-a efectuat în rate în perioada 26.10.2012-17.04.2013, nefiind aplicate penalităţile prevăzute de condiţiile contractuale în sumă de 112,1 mii lei. De asemenea, contrar prevederilor Legii nr.113-XVI din 27.04.2007⁷⁶ şi SNC nr.16⁷⁷, ÎM “GAAC” nu a casat conducta de apă la momentul efectuării tranzacţiei (anul 2012), astfel pierderile de 369,6 mii lei au fost raportate parţial, în anul 2013 – în sumă de 262,1 mii lei. ÎM “GAAC” or.Hînceşti, la situaţia din 01.01.2014, mai are înregistrat ca activ material în curs de execuţie obiectul nefinalizat (început în anul 1991 şi stopat în 1995) “Staţia de pompare raională a fecalelor”, în sumă totală de 2750,8 mii lei şi gradul de executare de 61%, obiectiv necesar pînă în prezent or.Hînceşti.

——————————

⁷⁶ Art.5 alin.(2) din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

⁷⁷ Pct.58 din Standardul Naţional de Contabilitate 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor (în continuare – SNC-16) .

De asemenea, drept sursă de finanţare a ÎM “Regia ARA”, în lipsa deciziei CO Hînceşti, a servit calcularea şi încasarea plăţii pentru chiria a 9 apartamente neprivatizate (372 m²), în mărime de 0,30 lei/m². Auditul menţionează că, potrivit deciziei CO Hînceşti, în decembrie 2013 ÎM “Regia ARA” a preluat unele activităţi de salubrizare ale S.A. “Amen-Ver” (fondator AAPL din or.Hînceşti).

√ ÎM “Service-Comunale” Ungheni, în baza deciziei COU nr.1/22 din 17.02.12⁷⁸, la 25.09.2012 a comercializat la licitaţia cu reducere complexul de construcţii “Maternitatea”, amplasat pe un teren de 1,7 ha, la valoarea de 1,8 mil.lei (inclusiv TVA), cu nerespectarea mai multor prevederi ale cadrului legal⁷⁹. Ca urmare, în obiectul licitaţiei nu a fost inclus şi terenul aferent, iar după semnarea contractului de vînzare-cumpărare, Primăria or.Ungheni nu a încheiat contractul de arendă a acestui teren, ceea ce va determina inoportunitatea obţinerii unor venituri ca urmare a privatizării terenului la preţul normativ. De menţionat că, COU, conform deciziei nr.7/8 din 13.05.2005, nefundamentat a aprobat diminuarea valorii de bilanţ (5,4 mil.lei) a acestui obiect cu 4,6 mil.lei.

——————————

⁷⁸ Decizia COU nr.1/22 din 17.02.2012 “Cu privire la aprobarea vînzării construcţiei nefinalizate”.

⁷⁹ Art.3 şi art.101 din Legea nr.1308 din 25.07.1997; art.45, art.51, art.53 din Legea nr.121 din 04.05.2007.

√ ÎM SC (r-nul Orhei) a executat lucrări de proiectare în lipsa contractului, ceea ce a determinat neînregistrarea în evidenţă a creanţelor în sumă de 9,2 mii lei şi, respectiv, a veniturilor şi TVA aferentă bugetului.

√ Administratorul ÎM “Apă-Vlad-Dumbraviţa”, r-nul Sîngerei, nerespectînd prevederile statutului întreprinderii, neregulamentar a efectuat tranzacţii care nu ţin de activitatea întreprinderii. Astfel, în anul 2013, în lipsa contractului, doar în baza scrisorii de garanţie fără autentificare notarială, au fost acordate împrumuturi fără dobîndă Asociaţiei fermierilor şi producătorilor regionali “Podiş” (Primăria s.Dumbrăviţa) în sumă de 50,0 mii lei, pentru construcţia unui segment de drum în varianta albă, dar care pînă în prezent nu a fost executat. De menţionat că suma tranzacţiei a fost reflectată în evidenţa contabilă la contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative” faţă de contul 231 “Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”, ceea ce creează riscul nerambursării acestui împrumut.

√ CO Drochia nu a asigurat o monitorizare conformă a derulării procedurii de insolvabilitate a ÎM “Termocomservice Drochia”. Astfel, neluînd în considerare prevederile art.51 alin.3 din Legea nr.632-XV din 14.11.2001⁸⁰, Judecătoria raionului Drochia a hotărît de a confirma dreptul de proprietate al ÎM “Termocomservice Drochia” asupra clădirii cazangeriei, iar Primăria or.Drochia nu a atacat această hotîrîre în instanţele de apel şi recurs. Ca urmare, clădirea cazangeriei şi utilajul au fost evaluate în scop de comercializare la suma totală de 1067,4 mii lei, fiind vîndute în perioada 2012-2013 cu suma de 456,0 mii lei. De menţionat că, urmare a comercializării acestor bunuri, nu a fost asigurată achitarea datoriilor întreprinderii faţă de S.R.L. “Floreşti-Gaz”, în sumă de 386,9 mii lei, şi ÎM “Apă-Canal Drochia”, în sumă de 299,5 mii lei.

——————————

⁸⁰ Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14.11.2001, abrogată prin Legea insolvabilităţii nr.149 din 29.06.2012 (în masa debitoare nu se includ bunurile fondului social de locuinţe, instituţiile preşcolare şi obiectele de infrastructură comunală, care sunt transmise AAPL).

√ Activele ÎM “Flor-Siliciu” Floreşti, aflată în proces de lichidare, conform ultimului raport financiar constituie doar 16,1 mii lei, ceea ce este cu 133,0 mii lei mai mic ca aporturile CO Floreşti în capitalul statutar al acesteia (150,0 mii lei).

√ Unele ÎM⁸¹, fiind în insuficienţă de mijloace financiare proprii şi activînd în pierderi, suportă cheltuieli nefundamentate şi ineficiente în sumă de 122,5 mii lei pentru achitarea: plăţilor exagerate la telefonia mobilă şi internet, abonamentelor la reviste, deconturilor de avans, penalităţilor etc., din care, în lipsa documentelor confirmative, în sumă de 80,7 mii lei, ceea ce contravine prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

——————————

⁸¹ ÎM “Servgarant-Răuţel” s.Reuţel – 41,8 mii lei, ÎM “GC din s.Pelinia” – 1,9 mii lei, ÎM “CS Drochia” – 78,8 mii lei.

Achitarea plăţilor pentru salarizarea angajaţilor ÎM “Apă-Canal” Ungheni, prin numerar, a implicat cheltuieli bancare suplimentare, evaluate în perioada 2012-2013 la 63,3 mii lei.

ÎM “Hotelul Codru” şi ÎM “ACP” (r-nul Orhei) au suportat cheltuieli ineficiente în sumă de peste 15,0 mii lei şi, corespunzător, de 16,0 mii lei pentru alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport personale, în lipsa fundamentării economice a necesarului pentru un parcurs zilnic de 60-65 km în raza oraşului şi, respectiv, a documentelor justificative⁸² (foilor de parcurs). Analogic, ÎM “ACP”, în lipsa documentelor justificative, a înregistrat la cheltuieli motorina pentru alimentarea tractorului utilizat la salubrizarea teritoriului, în sumă de 18,1 mii lei, şi materiale, în sumă de 7,8 mii lei.

——————————

⁸² Ordinul Biroului Naţional de Statistică nr.24/36 din 25.03.1998 “Cu privire la aprobarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special”.

♦ Lipsa procedurilor de control intern suficiente şi nivelul necorespunzător al disciplinei financiare au contribuit la formarea datoriilor debitoare cu termen de prescripţie expirat.

ÎM auditate nu dispun de reglementări interne privind modul de constatare, urmărire şi încasare a creanţelor cu termenul de achitare expirat, care la 01.01.2013 constituiau peste 34,0 mil.lei, precum şi privind persoanele responsabile şi acţiunile acestora ce urmează a fi întreprinse pentru a asigura acest proces, fapt ce implică un evident risc de nerecuperare (vezi Anexa la Raport).

În cazul unor ÎM⁸³, care prestează servicii comunale, în lipsa contractelor cu locatarii, beneficiari finali (conform prevederilor Legii condominiului în fondul locativ⁸⁴, proprietarii apartamentelor privatizate sunt proprietari în devălmăşie ai reţelelor inginereşti şi locurilor de uz comun din blocul de locuit), urmărirea şi încasarea creanţelor este imposibilă din lipsa stabilirii unor raporturi juridice civile cu consumatorii din blocurile de locuit.

——————————

⁸³ ÎM “Liftservice”, ÎM “Autosalubritate”.

⁸⁴ Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30.03.2000.

• Creanţele ÎM “Liftservice”, înregistrate la 01.11.2013, constituiau 9,25 mil.lei (valoarea livrărilor pe circa 4 luni), inclusiv creanţe cu termen de prescripţie expirat în valoare de 0,31 mil.lei. Din acestea, creanţele în sumă de 0,26 mil.lei aparţin Gospodăriei Locativ-Comunale din mun.Bălţi (urmare a rezilierii contractului la 01.11.2012) şi 0,03 mil.lei – ale APLP din sectorul Ciocana (din anul 1997).

• Creanţele ÎM “Autosalubritate”, înregistrate la 01.01.2014, constituiau 19,9 mil.lei, din care cu termen de achitare expirat – 13,1 mil.lei (3,4 mil.lei ale agenţilor economici şi 9,7 mil.lei ale populaţiei, sau valoarea livrărilor pe circa 2 luni). De menţionat că, potrivit contractelor încheiate cu ÎMGFL, ÎM Regia “Autosalubritate” achită acestora 2% din suma achitată de populaţie, pentru lucrul cu locatarii care au datorii, totodată ÎM “Autosalubritate” nu dispune de informaţii (dări de seamă) de la ÎMGFL privind lucrul efectuat pentru încasarea creanţelor de la populaţie.

ÎM Regia “Autosalubritate” a luat unele măsuri în vederea încasării datoriilor de la 180 de persoane juridice, depunînd cererea de chemare în judecată pentru încasarea creanţelor de 1,6 mil.lei. Executorii judecătoreşti au transmis 94 de titluri executorii, în sumă totală de 0,8 mil.lei, pentru 94 de persoane juridice. Şi în acest caz auditul a constatat existenţa unor creanţe cu risc înalt de neîncasare şi/sau cu termen expirat. Astfel, 21 de persoane juridice, cu datorii de 292,3 mii lei, se află în proces de insolvabilitate, iar 6 APLP, cu datorii de 318,1 mii lei, nu au statut juridic, ceea ce creează imposibilitatea încasării lor.

• Creanţele ÎM “Chişinăuproiect”, înregistrate la 31.12.2013, constituiau 4383,1 mii lei (inclusiv pentru locaţiune – 653,9 mii lei), din care creanţe de 1449,8 mii lei ale 24 de agenţi economici formate pînă în anul 2013. Auditului nu i-au fost prezentate informaţii privind calcularea de către ÎM “Chişinăuproiect” a unor penalităţi pentru creanţele cu termenul de achitare expirat şi nici privind măsurile judiciare întreprinse pentru încasarea acestora.

• Deşi ÎM PUA a întreprins acţiuni judiciare de încasare a creanţelor (la 01.01.2014 acestea constituiau 395,6 mii lei) în privinţa a 4 agenţi economici, titlurile executorii pe 3 agenţi economici au fost restituite fără executare, din cauza lipsei la debitori a mijloacelor băneşti, bunurilor imobile şi mijloacelor de transport, care ar putea fi urmărite în contul achitării datoriei.

• ÎM “GGLC din Anenii Noi” şi Primăria or.Anenii Noi nu pot încasa 2345,5 mii lei (148,5 mii euro) din contul de depozit al B.C. “Investprivatbank” S.A. din cauza lichidării băncii. Astfel, urmare a implementării proiectului “Un mediu transfrontalier curat prin crearea unui sistem de colectare selectivă şi a unei staţii de sortare pentru deşeuri în zona or.Anenii Noi”, în sumă de 293,3 mii euro, nu au fost utilizate 100,0 mii euro, care au fost depuse în anul 2008 de ÎM “GGLC din Anenii Noi” la contul de depozit.

• Deşi ÎM “Gospodăria Comunal-Locativă” Cahul şi ÎM “Apă-Canal Cahul” au întreprins unele măsuri pentru încasarea creanţelor, acestea rămîn destul de înalte, constituind 1,1 mil.lei şi, respectiv, 1,4 mil.lei.

• ÎM “Servicii Comunale” Ungheni, în lipsa documentelor justificative (decizia organelor judiciare privind imposibilitatea încasării sumei) şi a acordului fondatorului în acest scop, în anul 2012 a scos din evidenţă creanţe ale personalului privind recuperarea daunelor materiale în sumă de 136,6 mii lei. De asemenea, entitatea are creanţe, de 202,4 mii lei, cu termenul de prescripţie expirat⁸⁵.

——————————

⁸⁵ Conform art.267 alin.(1) din Codul civil – termenul mai mare de 3 ani.

• La 31.12.2013, ÎM “Apă-Canal” Ungheni înregistra creanţe de 4,2 mil.lei, acestea majorîndu-se faţă de anul 2012 cu 0,72 mil.lei. Existenţa unui sistem informaţional imperfect de evidenţă a creanţelor, care nu asigură stabilirea cu certitudine a situaţiei creanţelor în funcţie de data apariţiei, determină neasigurarea completitudinii şi conformităţii⁸⁶ creanţelor cu termenele de achitare expirate la situaţia din 31.12.2013, în valoare de 1,3 mil.lei.

——————————

⁸⁶ Pct.71-75 din Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

♦ Unele ÎM nu au asigurat o administrare prudentă a bunurilor publice, acumulînd datorii creditoare semnificative, care periclitează activitatea operaţională a ÎM, inclusiv cu riscul generării incapacităţii de plată.

• Valoarea datoriilor creditoare ale ÎM “PUA” a constituit 20,29 mil.lei (la 01.01.2014), sau cu o creştere în mărime de 0,35 mil.lei faţă de 01.01.2013 (19,94 mil.lei), ceea ce constituie circa 50% din volumul vînzărilor anuale ale întreprinderii.

• ÎM “Servicii în construcţii” Orhei la 01.01.2014 a înregistrat datorii faţă de personal privind retribuirea muncii în sumă de 112,7 mii lei, inclusiv 33,0 mii lei pentru anul 2012.

• În perioada auditată, în lipsa acordului CMC şi a unor fundamentări tehnico-economice, ÎM Regia “Autosalubritate” a contractat⁸⁷, în anul 2013, de la B.C. “Banca Socială” S.A. 4,5 mil.lei pentru procurarea containerelor de colectare a sticlei, maculaturii şi masei plastice, depunînd în gaj autospecialele de transportare a deşeurilor, soldul datoriei neachitate, la 01.01.2014, constituind 4200,0 mii lei.

——————————

⁸⁷ Conform Planului strategic pentru anii 2012-2014, aprobat de Primarul general al mun.Chişinău (fără dată şi număr de ordine), a fost prevăzută implementarea colectării selective a deşeurilor.

♦ Administrarea neriguroasă şi imprudentă a bunurilor proprietate publică din gestiunea ÎM a implicat entităţile respective în multiple litigii judiciare, cu riscul pierderii/dezintegrării patrimoniului.

• În lipsa acordului CMC, în baza prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.249 din 12.03.2004, de la balanţa ÎS “Promin” la balanţa Serviciului de Informaţii şi Securitate a fost transmisă Baza de odihnă “Reabinuşka” din or. Vadul lui Vodă, fără a ţine cont că 1/2 cotă-parte din acest obiectiv era gestionată de ÎM “Chişinăuproiect”. Pentru soluţionarea problemei, CMC a aprobat Decizia nr.22/41 din 22.01.2009, prin care a solicitat Guvernului transmiterea în proprietate publică a CMC 1/2 cotă-parte a Bazei de odihnă, însă acest caz rămîne nerezolvat pînă în prezent. De menţionat că la balanţa întreprinderii sunt înregistrate diferite bunuri de la Baza de odihnă, în sumă de 11,3 mii lei, cu uzură completă.

• Deşi proprietarul spaţiilor verzi din mun.Chişinău este CMC, ÎM “AGSV” a fost atrasă în litigii judiciare privind recuperarea prejudiciului material cauzat bunurilor deţinute de persoane fizice sau juridice produs de prăbuşirea arborilor sau crengilor. Astfel, pe parcursul anului 2013, ÎM “AGSV” a participat în circa 31 de litigii judiciare, ca urmare, conform hotărîrilor judecătoreşti, întreprinderea a fost obligată să achite suma de 243,1 mii lei, dintre care 215,6 mii lei au fost deja achitate.

• Primăria s.Floreni (r-nul Anenii Noi) se află în litigiu judiciar cu locatarii a 2 blocuri de locuit gestionate de ÎM “Floreni-Service”, referitor la înregistrarea drepturilor de proprietate asupra acestora, la momentul auditului decizia definitivă nefiind adoptată.

• Neînregistrarea regulamentară a drepturilor asupra clădirii din str.Moldovei nr.8 din or.Făleşti, cu valoarea de 162,7 mii lei, a determinat apariţia litigiului judiciar între ÎM “DPGCL” Făleşti şi “Societatea invalizilor” din or.Făleşti privind drepturile de proprietate asupra acestui imobil.

• În anul 2013, ÎMPC a fost antrenată în 10 litigii judiciare (3 decizii sunt definitive şi irevocabile, 2 hotărîri şi Titluri executoriu sunt în procedură de executare, iar pe 5 dosare, pînă la moment, hotărîrile judecăţii nu sunt adoptate, acţiunile fiind în proces de examinare), din care 5 sunt cu referire la patrimoniul public.

√ Urmare a nestabilirii de către CMC a terenurilor aferente imobilelor privatizate din Piaţa Centrală, ÎMPC este implicată în litigiu cu S.R.L. “Mercuriu Centru” privind terenul aferent construcţiei comerciale şi limita exploatării acestuia.

√ Neaprobarea de către CMC a planului de reconstrucţie a Pieţei Centrale a generat un litigiu între ÎMPC şi diferite persoane privind anularea certificatului de urbanism nr.758/12 din 07.12.2012 (construcţia unui obiectiv comercial cu intrarea din str.Bulgară).

√ Pe parcursul anului 2013, ÎMPC s-a aflat în litigiu de judecată cu S.R.L. “Lina-Kapial” privind neefectuarea lucrărilor de construcţie a Pieţei din str.Cărbunari şi returnarea avansului de 600,4 mii lei. Conform încheierii Judecătoriei Centru din 01.11.2013 şi Titlului executoriu respectiv, s-a hotărît încasarea din contul S.R.L. “Lina-Kapital”, în folosul ÎMPC, a avansului în sumă de 600,4 mii lei, valorii exagerate a lucrărilor în sumă de 51,5 mii lei, penalităţii de 216,0 mii lei şi taxei de stat în sumă de 26,0 mii lei.

Pînă la 31.12.2013, Piaţa din str.Cărbunari nu a fost dată în exploatare. Verificarea pe teren a lucrărilor respective de construcţie a relevat că unele lucrări executate nu întrunesc condiţiile de calitate, iar construcţia şi exploatarea concomitentă a acesteia (în anii 2007-2013) a cauzat diferite defecţiuni care necesită cheltuieli suplimentare pentru reparaţiile curente, în vederea remedierii acesteia. Conform explicaţiilor prezentate de ÎMPC, toate lucrările executate necalitativ la obiectul în cauză vor fi refăcute din contul antreprenorului, ţinînd cont de prevederile contractului şi încheierii instanţei de judecată din 01.11.2013, la moment fiind purtate tratative cu antreprenorul privind executarea benevolă a lucrărilor, deoarece executarea forţată va genera cheltuieli suplimentare, iar rezilierea contractului şi contractarea unui nou antreprenor poate majora suma cheltuielilor necesare pentru finalizarea lucrărilor.

Misiunea de audit relevă că, în contractul de antrepriză (fără număr, din 22.05.2006, încheiat cu S.R.L. “Lina-Kapital”) privind lucrările de construcţie-montaj la obiectivele Pieţei din str.Cărbunari, nu a fost prevăzut şi stabilit termenul de executare a lucrărilor şi de dare în exploatare a acestora. Conform clauzelor din contractul menţionat (pct.4.2), durata de executare a lucrărilor urma să fie stabilită în funcţie de mijloacele financiare disponibile la ÎMPC.

Pe parcursul anilor 2006-2013, valoarea iniţială a contractului (22,26 mil.lei, inclusiv TVA) privind lucrările de construcţie a Pieţei din str.Cărbunari a fost modificată prin 2 acorduri adiţionale cu 15,69 mil.lei (majorarea suprafeţei asfaltate, construcţia terasei cu încăperi auxiliare etc.), constituind în total 37,95 mil.lei (inclusiv TVA).

Recomandări fondatorilor – consiliilor locale şi administratorilor ÎM:

4) Să implementeze un sistem de control public intern riguros/eficient avînd drept obiectiv anticiparea iregularităţilor financiare şi dezintegrării patrimoniului gestionat de ÎM, inclusiv pentru crearea sistemelor standardizate care ar asigura: predarea/transmiterea în locaţiune a bunurilor imobile şi prolongarea termenului de locaţiune prin intermediul licitaţiilor publice, cu ajustarea periodică a plăţilor pentru locaţiune conjuncturii de piaţă; întocmirea şi aprobarea conformă a contractelor de locaţiune; recuperarea datoriilor formate din locaţiunea bunurilor imobile; asigurarea întocmirii actelor necesare privind folosinţa bunurilor imobile.

5) Să instituie un monitoring punctual/sistemic asupra activităţilor ÎM de prestare a serviciilor, cu asigurarea încheierii cu consumatorii a contractelor de prestare a serviciilor şi creşterii calităţii acestora.

6) Să asigure aprobarea reglementărilor de rigoare privind determinarea, monitorizarea şi încasarea datoriilor debitoare cu termenul de achitare expirat.

7) Să asigure prezentarea şi examinarea de către CL a rapoartelor privind activitatea ÎM.

Obiectivul nr.4: Înregistrarea, evidenţa şi raportarea patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM

Probele de audit acumulate au relevat o stare defectuoasă a managementului financiar-contabil, exprimată prin evidenţă şi raportare neautentică, care nu oferă o imagine fidelă a patrimoniului aflat în gestiunea ÎM. Situaţia menţionată a fost generată de:

- neînregistrarea regulamentară în Registrul bunurilor imobile a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale teritoriale;

- necunoaşterea reglementărilor legale în domeniul contabilităţii şi raportării financiare, interpretarea eronată a prevederilor legale, precum şi pregătirea insuficientă a personalului angajat în domeniu, atît din cadrul ÎM, cît şi din AAPL (nivelul I şi nivelul II);

- absenţa unei evidenţe conforme a patrimoniului public şi a raportării veridice a situaţiilor patrimoniale;

- lipsa unor Norme metodologice privind evidenţa patrimoniului public al UAT, responsabil fiind regulatorul în domeniu, în persoana Ministerului Finanţelor;

- necuprinderea în operaţiunea de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale, precum şi ne(re)evaluarea corespunzătoare a activelor fixe în vederea înregistrării conforme în evidenţă a valorii acestora;

- nerespectarea prevederilor regulamentare, ceea ce condiţionează înregistrări neconforme ale operaţiunilor economice efectuate, deţinerea de bunuri materiale fără contabilizarea corespunzătoare a valorii acestora, deficienţe în evidenţa decontărilor, precum şi o raportare eronată a situaţiilor patrimoniale;

- neîntreprinderea măsurilor de rigoare în vederea remedierii erorilor şi deficienţelor stabilite, conform recomandărilor în cadrul auditurilor/controalelor anterioare, ceea ce amplifică indisciplina şi iregularitatea.

În urma verificărilor efectuate, misiunea de audit a stabilit următoarele.

Potrivit rapoartelor financiare, la situaţia din 01.01.2013, ÎM din UAT supuse auditării au gestionat active în sumă de 4060,9 mil.lei.

♦ Ca urmare a nerespectării prevederilor art.499 din Codul civil, art.4 şi art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998⁸⁸, AAPL şi ÎM fondate de acestea nu au asigurat înregistrarea în registrul cadastral a dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, transmise în gestiune întreprinderilor, ceea ce a determinat pierderea drepturilor de proprietate asupra unor bunuri imobile şi menţinerea riscului de pierdere a altor proprietăţi.

——————————

⁸⁸ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998 (în continuare – Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998).

• Conform prevederilor pct.5 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995⁸⁹, transmiterea întreprinderilor, a subdiviziunilor lor şi a unor obiecte aparte se efectuează împreună cu documentele care confirmă dreptul de posesie şi folosinţă a terenului, pe care ele sunt amplasate, sau dreptul de proprietate asupra lui, iar în cazul în care aceste documente lipsesc, ele urmează a fi întocmite (restabilite) în modul stabilit. Totodată, prevederile art.5 din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998 stabilesc obligativitatea înregistrării bunurilor imobile la autoritatea cadastrală. Însă, contrar prevederilor regulamentare, fondatorii (CL) ÎM supuse auditului nu au asigurat înregistrarea drepturilor de proprietate asupra bunurilor imobile transmise întreprinderilor fondate. Astfel, nu a fost asigurată înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a drepturilor de proprietate asupra terenurilor cu suprafaţa de 160,05 ha, aflate în gestiunea a 37 ÎM. Nu sunt înregistrate şi bunurile imobile cu o valoare totală de 608,3 mil.lei aflate în gestiunea a 44 ÎM (inclusiv case de locuit, apartamente, construcţii speciale etc.; vezi Anexa la Raportul de audit). Totodată, ÎM “Servicii Comunale Ungheni” şi Primăria or.Ungheni nu au înregistrat drepturile asupra terenurilor aferente căilor de comunicaţii de uz public (drumuri locale; trotuare; canale pluviale şi canale de beton). Aceeaşi situaţie s-a constatat şi la ÎM “CRT Orhei”. Nu sunt înregistrate drepturile asupra unor bunuri imobile neînregistrate în evidenţa contabilă a ÎM (ÎM “Apă-Canal” Ungheni – clădirea cu suprafaţa de 13 m²). Primăria or. Anenii Noi nu a înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafaţa de 1,5 ha obţinut în urma unui schimb de terenuri cu persoane fizice, drepturile rămînînd înregistrate după aceste persoane, ceea ce poate condiţiona pierderea drepturilor AAPL asupra acestui teren.

——————————

⁸⁹ Regulamentul cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, construcţiilor, mijloacelor fixe şi altor active, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995.

Ca urmare a neimplementării prevederilor Legii nr.91-XVI din 05.04.2007⁹⁰ şi neasigurării delimitării terenurilor aflate în folosinţa unor ÎM, nu pot fi înregistrate drepturile asupra acestora la OCT, în consecinţă, reieşind din prevederile art.10¹ din Legea nr.1308 din 25.07.1997⁹¹, AAPL pierde venituri din darea în arendă a acestor terenuri (spre exemplu, Primăria s. Valea Mare, r-nul Ungheni, în urma folosirii terenului de pînă la 9,0 ha de către ÎM “Apă-Canal” Ungheni, anual diminuează veniturile de la 157,1 mii lei pînă la 785,4 mii lei).

——————————

⁹⁰ Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor.

⁹¹ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului.

Deşi sunt înregistrate drepturile de proprietate ale AAPL asupra unor bunuri imobile, lipseşte înregistrarea drepturilor de gestiune a unor ÎM⁹² asupra acestora (în conformitate cu prevederile art.24 alin.(3) din Legea nr.1543-XIII din 25.02.1998), ceea ce generează riscul de necalculare şi neachitare de către ÎM a impozitelor pe bunurile imobile respective. Totodată, s-a constatat că suprafaţa bunurilor imobile indicată în dosarele tehnice nu coincide cu suprafaţa acestora indicată în Registrul cadastral şi/sau cu cea efectiv existentă (ÎM “Salubritate-Ungheni”, ÎM “Apă-Canal” Ungheni, ÎMPC mun.Chişinău).

——————————

⁹² ÎM ACP, ÎM Hotelul “Codru”, ÎM “SCL Orhei”, ÎM DP “Apă-Canal” Teleneşti, ÎM “Serviciul de salubrizare Teleneşti” şi ÎM “Piaţa comercială”, ÎM “Salubritate-Ungheni”.

• Urmare a verificărilor efectuate, misiunea de audit a constatat că majoritatea clădirilor aflate pe teritoriul IMPC au fost privatizate în anii anteriori, fără a fi determinat terenul aferent acestor construcţii, modul de folosire a lui, precum şi fără a fi stabilită modalitatea de acces către imobile (drepturile de servituţii sau superficie). Ulterior, un şir de proprietari ai bunurilor imobile privatizate au privatizat şi terenul aferent, iar alţii achită (către ÎMPC) plata de subarendă a terenului (circa 0,5 ha). Însă, pînă în prezent, ÎMPC nu are elaborat planul geometric, ca urmare nu poate fi stabilită exact suprafaţa terenurilor aferente construcţiilor private, auditul neavînd posibilitatea de a se expune asupra corectitudinii calculelor aferente plăţilor de subarendă efectuate de entitate. La fel, nici în Planul de sistematizare detaliată a teritoriului Pieţei Centrale (3,541 ha) şi a terenurilor adiacente, aprobat prin Dispoziţia Primarului general nr.506-d din 13.08.2008, nu sunt clar stabilite suprafeţele terenurilor private, subarendate, în folosinţă şi în proces de examinare. De menţionat că terenul cu suprafaţa de 276,3 m², dat în subarendă la 4 agenţi economici, nu este inclus în (hotarele) terenul de 3,541 ha dat în arendă ÎMPC de către CMC, iar aceşti agenţi economici nu au contracte de arendă încheiate cu CMC.

Conform extrasului din registrul cadastral, pe terenul de 3,54 ha (aflat în arenda ÎMPC), la momentul efectuării auditului, erau înregistrate 26 de construcţii, din care 10 total privatizate şi 11 clădiri cu încăperi privatizate. Ca urmare, nu sunt înregistrate drepturile de proprietate asupra clădirilor şi încăperilor aflate în gestiunea ÎMPC, cu o suprafaţă de 69,5 m².

• Pînă în prezent, ÎM Regia “Autosalubritate” nu a înregistrat drepturile asupra a 3 clădiri din com.Ţînţăreni, r-nul Anenii Noi, precum şi asupra terenurilor aferente acestora cu suprafaţa de 22,5 ha. Terenul pentru construcţia Poligonului de deşeuri din com.Ţînţăreni, cu suprafaţa de 25,95 ha, a fost dat în folosinţă, fără termen şi fără plată, Cîrmuirii Gospodăriei comunale a fostului Comitet executiv orăşenesc Chişinău, conform Actului de Stat pentru dreptul de folosinţă a pămîntului din anul 1987, eliberat de Comitetul executiv al Sovietului raional Anenii Noi. Totodată, conform deciziei CC Ţînţăreni (nr.09/09 din 06.12.2012), terenul pentru depozitarea deşeurilor a fost transmis în gestiune IP “Eco-Ţînţăreni”. De menţionat că, în anul 2013, ÎM Regia “Autosalubritate” a perfectat contractul de predare a deşeurilor menajere IP “Eco-Ţînţăreni” pentru depozitare, însă acesta nu a intrat în vigoare din cauza nesoluţionării problemei privind acordul locuitorilor pentru reînceperea lucrărilor de depozitare a deşeurilor la poligonul din localitate, ulterior fiind reziliat unilateral de ÎM Regia “Autosalubritate” la 28.02.2014.

• Urmare a neînregistrării regulamentare a drepturilor de rigoare, în anul 2013 ÎM “AGSV” a pierdut drepturile asupra încăperilor cu suprafaţa de 134,9 m² (str.Ghidighici nr.3, lit.A(01)), acestea fiind vîndute de către DGERRP cu 300,0 mii lei fostului arendator S.R.L. “Fabianca” (Contractul de vînzare-cumpărare din 19.12.2013, semnat de viceprimarul mun.Chişinău). Se relevă că procedura de privatizare a fost defectuoasă, deoarece spaţiile în cauză au fost vîndute de către DGERRP fără acordul ÎM “AGSV” şi în lipsa deciziei CMC cu privire la transmiterea spaţiilor respective de la balanţa întreprinderii la balanţa DGERRP, fapt prin care au fost lezate drepturile entităţii privind gestiunea economică asupra acestor bunuri. De menţionat şi faptul că spaţiul a fost anterior predat în locaţiune fără organizarea licitaţiei publice, astfel nefiind respectate prevederile cadrului legal existent şi recomandările anterioare ale Curţii de Conturi.

Recomandări CL şi ÎM auditate:

8) Să se conformeze legislaţiei în vigoare şi să întreprindă măsuri în vederea înregistrării drepturilor asupra bunurilor imobile gestionate.

♦ Formarea neregulamentară a fondului statutar al ÎM, lipsa la fondator a evidenţei investiţiilor alocate, neînregistrarea conformă în evidenţa contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea acestor entităţi generează prezentarea unor date eronate referitor la activele ÎM, care are ca efect dispariţia evidenţei patrimoniului public şi, ca urmare, condiţionează pierderea (prin înstrăinare) a drepturilor de proprietate asupra acestora.

• Informaţiile prezentate de AAPL din UAT (de nivelurile I şi II) conţin erori semnificative, ceea ce a determinat prezentarea APP a unor date neautentice privind patrimoniul gestionat de ÎM fondate de acestea, pentru includerea lor în Registrul patrimoniului public⁹³, ceea ce, la rîndul său, a determinat înscrierea unor date neconcludente şi neveridice în acest Registru. Astfel, cu situaţia la 01.01.2013, din 259 de întreprinderi înregistrate la CÎS, AAPL (din UAT unde au fost efectuate auditurile) au raportat APP doar 196 de entităţi, iar în evidenţa contabilă au înregistrat aporturile doar în 168 de întreprinderi⁹⁴.

——————————

⁹³ Regulamentul cu privire la Registrul patrimoniului public, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.675 din 06.06.2008.

⁹⁴ Mun.Chişinău (81 ÎM, 63 ÎM, 63 ÎM), raioanele: Anenii Noi (23 ÎM, 14 ÎM, 14 ÎM), Cahul (25 ÎM, 18 ÎM, 18 ÎM), Drochia (13 ÎM, 11 ÎM, 6 ÎM), Edineţ (16 ÎM, 13 ÎM, 13 ÎM), Făleşti (21 ÎM, 20 ÎM, 20 ÎM), Floreşti (12 ÎM, 11 ÎM, 8 ÎM), Hînceşti (12 ÎM, 8 ÎM, 8 ÎM), Orhei (26 ÎM, 9 ÎM, 1 ÎM), Sîngerei (13 ÎM, 13 ÎM, 4 ÎM), Teleneşti (4 ÎM, 3 ÎM, 0 ÎM), Ungheni (13 ÎM, 13 ÎM, 13 ÎM).

De menţionat că, urmare a confruntării informaţiilor prezentate de CÎS cu datele din darea de seamă privind valoarea patrimoniului public prezentată APP, s-a constatat neincluderea în ultima a datelor privind 18 agenţi economici – fondator al cărora este CMC (sau întreprinderile fondate de acesta), cu un capital statutar declarat de 555,6 mii lei. Deşi despre această situaţie s-a indicat în auditurile precedente ale Curţii de Conturi, AAPL din mun.Chişinău nu au întreprins acţiunile necesare pentru clarificarea/rezolvarea situaţiei create. Se relevă că, pe parcursul auditului (la 18.02.2014), doar ÎM “AGSV” a solicitat radierea a 6 întreprinderi fondate de aceasta (cu capitalul social de 0 lei), iar ÎMPC (la 24.02.2014) a solicitat de la administratorul ÎM “Mezcar” (cu capitalul social de 249,9 mii lei) să prezinte ştampila întreprinderii pentru a iniţia procesul de lichidare a entităţii.

În alt caz, CR Cahul nu a raportat APP informaţiile privind 7 ÎM al căror capital social constituie 95,3 mii lei⁹⁵, iar pentru alte 7 întreprinderi⁹⁶ a raportat capitalul social diferit faţă de cel înregistrat la CÎS.

——————————

⁹⁵ ÎM “Bemiflor” – 64,5 mii lei; ÎM “Biroul de proiectare pe lîngă arhitectul şef al or.Cahul” – 0,0 lei; Întreprinderea comunal-municipală Colibaşi – 30,0 mii lei; ÎM “Badicul-Prim” – 0,2 mii lei; ÎM “Eco-Salcia” – 0,1 mii lei; ÎM “Eco-Văleni” – 0,5 mii lei.

⁹⁶ ÎM “Cavoris-Med” – în evidenţă contabilă la CR – 919,2 mii lei, înregistrat la CÎS – 1828,2 mii lei; ÎM “Cons-Gaz” – 29,1 mii lei şi, respectiv, 10,0 mii lei; ÎM “GC-L” Cahul – 56,6 mii lei şi, respectiv, 62,4 mii lei; ÎM “Largaprim” – 819,8 mii lei, şi, respectiv, 2105,7 mii lei; ÎM “Acva Slobozia Mare” – 0,0 lei şi, respectiv, 0,1 mii lei; ÎM “Acvautil” – 0,0 lei şi, respectiv, 179,9 mii lei; ÎM de Construcţie-reparaţie a drumurilor şi spaţiului locativ Cahul –1620,9 mii lei şi, respectiv, 1620,4 mii lei.

• Auditul a constatat că la 32 de ÎM valoarea capitalului statutar înregistrat la CÎS este cu 36,0 mil.lei mai mare decît valoarea acestuia înregistrat în evidenţa contabilă a întreprinderilor. Astfel, în Raportul aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.75 din 24.11.2011⁹⁷ au fost constatate diferenţe privind mărimea capitalului social al ÎM “GAAC”, comparativ cu datele CÎS, în sumă de 10,8 mil.lei. Factorii de decizie atît ai fondatorului (Primăria or.Hînceşti), cît şi ai ÎM “GAAC” pînă în prezent nu au întreprins măsurile de rigoare pentru înlăturarea carenţelor stabilite de auditul precedent. Pe de altă parte, la 12 ÎM valoarea capitalului social înregistrat la CÎS este cu 16,7 mil.lei mai mic decît valoarea acestuia din evidenţa contabilă a întreprinderilor (vezi Anexa la Raport).

——————————

⁹⁷ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.75 din 24.11.2011 “Privind Raportul auditului bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale din raionul Hînceşti pe anul 2010 şi gestionării patrimoniului public” (în continuare – Hotărîrea Curţii de Conturi nr.75 din 24.11.2011).

• Deşi, conform unor decizii ale AAPL, în gestiunea ÎM a fost transmis patrimoniu în valoare totală de 1026,7 mil.lei, entităţile au contabilizat patrimoniu în valoare de 1258,0 mil.lei, iar fondatorii – de numai 733,2 mil.lei. Astfel, 16 ÎM au înregistrat patrimoniu cu 321,3 mil.lei mai mult, iar 33 ÎM – cu 89,9 mil.lei mai puţin decît a fost stabilit prin deciziile AAPL. Totodată, fondatorii a 9 ÎM au înregistrat patrimoniu cu 37,8 mil.lei mai mult, iar în cazul a 67 ÎM – cu 331,2 mil.lei mai puţin decît a fost stabilit prin deciziile AAPL, ceea ce contravine prevederilor pct.76 din Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 (vezi Anexa la Raport).

Din valoarea patrimoniului gestionat de 15 ÎM, patrimoniul în valoare de 106,3 mil.lei este gestionat în lipsa deciziilor AAPL, din care a fost contabilizat la ÎM patrimoniu în valoare de 88,0 mil.lei, iar la fondator – de 37,2 mil.lei (vezi Anexa la Raport).

• ÎM “BPAS”, ÎM “Regia Apă-Canal” Corneşti, r-nul Ungheni, şi fondatorii acestora (AAPL din or.Ungheni şi or.Corneşti) nu au înregistrat în evidenţă patrimoniul gestionat de aceste entităţi în sumă de 11,3 mii lei şi, respectiv, de 518,3 mii lei, precum şi 2 sonde arteziene neevaluate.

Contrar prevederilor art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi prevederilor SNC 31⁹⁸, ÎM “Salubritate-Ungheni” a anulat neargumentat din evidenţa contabilă valoarea investiţiilor transmise sub formă de cotă de participare în capitalul social al ÎM “AVE-Ungheni” S.R.L., în sumă de 5,7 mil.lei, precum şi a diminuat fondul statutar cu 3,4 mil.lei, în lipsa documentelor justificative.

——————————

⁹⁸ SNC 31 “Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt”, aprobat prin ordinul ministrului finanţelor nr.16 din 29.01.1999 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate (11, 13, 21, 24, 27, 31) şi Comentariilor (1, 7, 18, 23, 25, 28).

La momentul fondării (01.04.2008), ÎM “CRT Orhei” i-au fost transmise active şi pasive în valoare de 4,8 mil.lei, inclusiv pierderi ale anilor precedenţi în sumă de 1,6 mil.lei, iar capitalul statutar/social a fost înregistrat în valoare de 6,2 mil.lei, sau cu 1,4 mil.lei mai mult decît activele nete existente la acel moment.

ÎM “Servicii în construcţii” (r-nul Orhei) şi CR Orhei nu au întocmit actul de primire-predare, iar CR Orhei nu a înregistrat în evidenţă patrimoniul în sumă de 5,4 mil.lei, transmis de la ÎM “Construcţii capitale şi Servicii” a Consiliului Judeţean Orhei, nefiind determinată care este soarta acestui patrimoniu pînă în prezent.

CR Orhei, în calitate de fondator, nu a întreprins măsurile necesare privind radierea ÎM “Biroul de Proiectări, Prospecţiuni şi Servicii” din registrul de stat, urmare a comasării acesteia cu ÎM “Servicii în construcţii”, conform deciziei CR Orhei din 16.02.2006.

♦ Evidenţa haotică şi raportarea neveridică a informaţiilor privind numărul ÎM fondate, capitalul statutar şi situaţiile financiare ale acestora sunt consecinţe ale faptului că unele ÎM nu au prezentat, iar fondatorii (CL) nu au solicitat prezentarea rapoartelor financiare, nu au întocmit acte de verificare a patrimoniului gestionat.

Auditul a constatat că neasigurarea delimitării şi contabilizării distincte a patrimoniului public aflat în gestiunea ÎM reprezintă urmări ale ignorării de către AAPL a prevederilor art.10¹ şi art.11 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind inventarierea bunurilor proprietate publică şi delimitarea acestora pe domenii (public/privat), lipsei unor norme (aprobate de MF) de evidenţă contabilă distinctă a acestora, precum şi ale nedeterminării, în deciziile CL, privind transmiterea patrimoniului, a drepturilor ÎM asupra lui (posesiune, folosinţă, dispoziţie), indiferent de modul de transmitere (capital statutar, de la balanţă la balanţă, în gestiune etc.).

Mai mult decît atît, nereglementarea domeniului de evidenţă a condiţionat contabilizarea neunivocă a patrimoniului transmis ÎM. Astfel, patrimoniul preluat a fost înregistrat de ÎM în creditul diferitor conturi de pasiv şi de venituri⁹⁹, ceea ce nu asigură prezentarea autentică a situaţiilor patrimoniale şi financiare. La fel, nu este univocă nici înregistrarea patrimoniului administrat de ÎM în evidenţa contabilă a fondatorilor, acesta fiind inclus la conturile mijloacelor fixe (010-015), contul 135 “Investiţii pe termen lung în părţi nelegate” şi contul 136 “Investiţii pe termen lung în părţi legate”.

——————————

⁹⁹ Conturile: 311 – Capital statutar, 312 – Capital suplimentar, 314 – Capital retras, 322 – Rezerve prevăzute de statut, 323 – Alte rezerve, 341 – Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung, 342 – Subvenţii, 421 – Datorii de arendă pe termen lung, 423 – Finanţări şi încasări cu destinaţie specială, 537 – Datorii faţă de fondatori, 622 – Venituri din activitatea financiară.

În acest sens, se atestă că au reflectat la venituri mijloacele şi patrimoniul preluat de la CL următoarele entităţi: ÎM “DPGCL din or.Biruinţa” – 905,7 mii lei, ÎM “Servicii Şofrîncani” – 70,0 mii lei, ÎM “Apă-Canal” Drochia – 65,6 mii lei, ÎM “GC din s.Pelinia” – 1800,0 mii lei, ÎM “DPGCL Sîngerei” – 5208,7 mii lei, ÎM “Apă-Canal” Ungheni – 293,3 mii lei, ceea ce a determinat majorarea artificială a mărimii veniturilor, iar în unele cazuri – şi achitarea impozitului pe venit.

Deşi, conform prevederilor art.5 din Legea nr.436 din 06.11.2003¹⁰⁰, statutul specifică patrimoniul UAT, atribuit acesteia în condiţiile legii, componenţa patrimoniului: bunurile mobile şi imobile, care aparţin domeniului public şi domeniului privat ale UAT; determină modul de administrare a patrimoniului UAT (de către consiliu şi primar) şi stabileşte că acesta se supune inventarierii anuale, iar rapoartele asupra situaţiei lui se prezintă consiliului respectiv, auditul a stabilit lipsa unor astfel de prevederi în statutele UAT auditate.

——————————

¹⁰⁰ Legea nr.436-XV din 06.11.2003 privind Statutul-cadru al satului (comunei), oraşului (municipiului).

• Primăria mun.Chişinău înregistrează patrimoniul public aflat în gestiunea ÎM în limita capitalului statutar al acestora, iar entităţile nu dispun de niciun document în care ar fi indicată lista patrimoniului municipal transmis în administrarea întreprinderii, precum şi privind modul de formare a capitalului social indicat în statutul ÎM.

De menţionat că ÎM şi fondatorul nu au întocmit acte de verificare pentru confirmarea înregistrării uniforme a patrimoniului public aflat în gestiunea întreprinderii, ca urmare, în unele cazuri, capitalul social al unor întreprinderi este substanţial mai mic decît capitalul propriu al acestora. De exemplu, la 01.01.2014, capitalul statutar al ÎM “Chişinăuproiect” constituia 592,7 mii lei, iar capitalul propriu – 12466,8 mii lei; la ÎM “AGSV” – 2,8 mii lei şi, respectiv, 13473,5 mii lei; la ÎMPC – 3724,4 mii lei şi, respectiv, 62666,6 mii lei, la ÎM “Servicii Comunale Ungheni” – 10,0 mii lei şi, respectiv, 72,9 mil.lei etc.

• Nerespectînd prevederile legale¹⁰¹, 33 ÎM din raioanele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti şi Edineţ nu au prezentat fondatorilor rapoartele financiare, ceea ce determină riscul ca informaţiile prezentate APP privind patrimoniul gestionat de către aceste întreprinderi să nu corespundă realităţii. Aceeaşi situaţie s-a constatat şi la ÎM din r-nul Teleneşti şi la ÎM “CSR Orhei”.

——————————

¹⁰¹ Art.38 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

• Neconformîndu-se recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi, AAPL din mun.Chişinău nu au soluţionat problema transmiterii bunurilor de uz public, care nu participă în gestiunea economică a ÎM, în aşa mod ca la balanţa acestor entităţi să rămînă numai bunurile aferente activităţilor de profil.

Auditul a stabilit că bunurile ce fac parte din proprietatea locală din domeniul public: pieţe, străzi, stradele, bulevarde, poduri şi viaducte, pavilioane de aşteptare a transportului public şi pasaje subterane, drenaje, canalizarea pluvială etc., în valoare iniţială de 2083,6 mil.lei, se află la balanţa ÎM “Exdrupo”, reţelele publice de iluminat şi semafoarele, în valoare iniţială de 101,8 mil.lei, se află la balanţa ÎM “Lumteh”, iar valoarea construcţiilor în curs de execuţie şi a sistemelor inginereşti – la balanţa ÎM DCC, ca urmare existînd riscul de urmărire şi sechestrare a acestora pentru datoriile ÎM. Totodată, aceste întreprinderi participă la licitaţie pentru a avea dreptul să efectueze reparaţia bunurilor aflate la balanţa lor.

De remarcat că majoritatea pavilioanelor de aşteptare a transportului public, aflate în evidenţa ÎM “Exdrupo”, au fost demolate în cadrul implementării parteneriatului public-privat privind construcţia staţiilor de aşteptare a transportului de către S.R.L. “EpaMedia”, nefiind prezentate primei actele de demolare în scopul decontării. Totodată, staţiile construite de S.R.L. “EpaMedia” nu sunt luate în evidenţă extrabilanţieră nici de DGTPCC, nici de Primărie şi nici de ÎM “Exdrupo”, deşi acestea urmează a fi trecute în proprietatea municipiului Chişinău după 10 ani de la construcţia lor (anii 2008 şi 2009).

Auditul relevă că gestionarea de către ÎM a fondurilor fixe de menire socială nu le oferă posibilitatea de a adopta o politică de contabilitate menită să asigure atribuirea raţională a cheltuielilor directe şi indirecte, precum şi formarea rezultatului financiar credibil şi argumentat.

• Contrar prevederilor art.13 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, conducătorii a 7 ÎM¹⁰² nu au asigurat ţinerea evidenţei contabile şi întocmirea rapoartelor financiare anuale, ceea ce nu a permis auditului să efectueze analiza activităţii financiare a acestora.

——————————

¹⁰² ÎM “Cristalica Prosper”; ÎM “Valea Vertiujeni”; ÎM “Ilcomserv”; ÎM “Bocani Service”; ÎM “Mustservice-Prim”; ÎM “Grigorăuca-Licurici”.

• Primăria or.Hînceşti nu a întreprins măsuri privind inventarierea şi luarea în evidenţă a patrimoniului din domeniul public. Astfel, nu sunt înregistrate în evidenţa contabilă a Primăriei 2 imobile cu suprafaţa de 483,0 m² (Cantina socială de 303 m² şi încăperea de oficiu de 180 m²), aflate în folosinţa ÎM “Regia ARA”, precum şi sistemul de iluminat stradal. Conform deciziei CO Hînceşti nr.14/08 din 06.12.2013, ÎM “Regia ARA” i-au fost transmise lucrări de reparaţie a sistemului de iluminat stradal, în valoare de 1284,9 mii lei, fără ca entitatea să aibă în evidenţă ca mijloc fix întregul sistem de iluminare.

• Nerespectînd prevederile SNC nr.16¹⁰³, ÎM Regia “Autosalubritate” continuă să aibă înregistrate, la contul “Mijloace fixe”, clădirile pe care nu le utilizează în activitatea sa operaţională şi care nu îi mai aparţin¹⁰⁴, în sumă de 228,4 mii lei. De asemenea, ÎM “Apă-Canal” Ungheni înregistrează în evidenţă clădirea Staţiei de transformatoare (cu valoarea iniţială de 4,7 mii lei şi suprafaţa de 53 m²), pentru care la 04.04.2011 este înregistrat dreptul de proprietate al S.A. “RED Nord”.

——————————

¹⁰³ SNC 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.

¹⁰⁴ Căminele din str.Bucureşti nr.51, cu suprafaţa de 42,0 m², în valoare de 120,9 mii lei şi, respectiv, din str.Dîmbului nr.46, cu suprafaţa de 140,0 m², în valoare de 107,5 mii lei, care au statut de bloc de locuinţe, iar încăperile din acestea au fost privatizate.

• Un exemplu de reflectare eronată a patrimoniului administrat este înregistrarea în evidenţa contabilă a ÎM a fondului locativ (proprietate a AAPL) şi nediminuarea acestuia cu valoarea fondului locativ privatizat, prin ce nu s-au respectat prevederile art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi art.14 alin.(1) din Legea nr.1324-XII din 10.03.1993¹⁰⁵. Astfel, la ÎM “Gospodăria Comunal-Locativă” Cahul, valoarea fondului locativ de 352,7 mil.lei nu a fost diminuată cu valoarea celui privatizat de 306,2 mil.lei, iar ÎM “Regia ARA” şi Primăria or.Hînceşti nu dispuneau de informaţii cu privire la componenţa şi valoarea locuinţelor privatizate. O situaţie similară a fost stabilită şi la alte ÎM şi AAPL¹⁰⁶.

——————————

¹⁰⁵ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi, respectiv, Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XVII din 10.03.1993.

¹⁰⁶ ÎM “Regia ARA”, “GGLC Anenii Noi”, “GC Merenii Noi” şi “Maximovca-Acva”, ÎM “Servicii-Comunale” or.Ungheni, ÎM SCL (din 10 case de locuit cu valoarea de 30772,7 mii lei au rămas neprivatizate 3 apartamente cu suprafaţa de 180,9 m²), ÎM “GCEL” Drochia (fond locativ de 395159,6 mii lei), or.Biruinţa (fond locativ neprivatizat de 52815,6 mii lei), or.Sîngerei (fond locativ neprivatizat de 9236,5 mii lei), or.Cupcini (fond locativ neprivatizat de 6894,6 mii lei) şi s.Brătuşeni (fond locativ neprivatizat de 1457,4 mii lei), ÎM “GCL Cupcini” (fond locativ de 7851,4 mii lei) etc.

• Neregulamentar¹⁰⁷ şi în lipsa unor fundamentări, CO Ungheni la 13.05.2005 a diminuat valoarea obiectului “Extinderea prizei de apă” cu 9,0 mil.lei (de la 9,1 mil.lei pînă la 128,4 mii lei), precum şi în perioada 2009-2010 – a fondurilor fixe preluate de la ÎS CFM cu 1,4 mil.lei (de la 1,57 mil.lei pînă la 164,9 mii lei), care, contrar cadrului normativ¹⁰⁸ şi în lipsa documentelor contabile, tehnice, contractuale, de proiectare şi deviz, au fost transmise ÎM “Apă-Canal” Ungheni.

——————————

¹⁰⁷ Art.1, art.6, art.8 din Legea nr.989-XV din 18.04.2002 cu privire la activitatea de evaluare şi pct.10 din Regulamentul provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.958 din 04.08.2003.

¹⁰⁸ Pct.23 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.1995.

• Pe parcursul anului 2013, ÎM “AGSV” a beneficiat din partea CMC de alocaţii financiare în sumă de 3,0 mil.lei pentru procurarea mijloacelor fixe (aspiratoare de frunze, remorci pentru tractoare, o maşină-amfibie şi alt echipament tehnic). Dat fiind faptul că CMC nu a indicat expres necesitatea majorării capitalului statutar, ÎM “AGSV”, respectiv, nu a efectuat modificările de rigoare. În acelaşi timp, entitatea nu a înregistrat aceste mijloace la contul “Decontări cu fondatorul”, ci la contul “Subvenţii” (cu trecerea ulterioară la venituri, în limita uzurii calculate pe aceste mijloace fixe).

• Contrar prevederilor art.17 alin.(1) din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, AAPL şi ÎM nu au evaluat şi nu au înregistrat în evidenţa contabilă valoarea terenului proprietate publică aflat în gestiunea acestora cu suprafaţa de 99,94 ha¹⁰⁹ şi alte bunuri imobile¹¹⁰.

——————————

¹⁰⁹ ÎMPC – 9,1 ha, ÎM “PUA” – 8,6 ha, ÎM “Liftservice” – 1,4 ha, ÎM “Chişinăuproiect” – 0,54 ha, ÎMpSL Buiucani – 0,6 ha. Primăriile: Anenii Noi – 14,58 ha; Maximovca – 4,09 ha; Hînceşti – 3,9 ha; Floreni – 3,5 ha; Bulboaca – 3,37 ha; Mingir – 3,15 ha; Merenii Noi – 2,67 ha; Sărata-Galbenă – 0,23 ha; ÎM “Regia Apă-Canal” Corneşti – 2,1 ha, ÎM ACP – 16,01 ha, ÎM CSL Orhei – 26,1 ha.

¹¹⁰ ÎM “Piaţa mărfurilor industriale Drochia” – terenul cu suprafaţa de 0,12 ha; ÎM “CS Drochia” – construcţie – 11,56 m²; teren pavat – 201,6 m²; teren pavat – 7220 m²; teren de fotbal – 2800 m²; pavilion cu teren de dans – 0,0419 ha; ÎM “Marmeserv”, s.Maramonovca – terenul fără suprafaţa indicată; clădirea Casei de ceremonii; ÎM “Regia Apă-Canal” Ungheni – clădirea Staţiei Bereşti de 35 m², 5 sonde arteziene, 4 clădiri etc.; ÎM “Servicii Comunale” Ungheni – terenurile aferente mijloacelor fixe cu valoare de 70,4 mil.lei (drumuri locale, trotuare, canale pluviale şi canale de beton); ÎM “CSP Orhei” – 1 teren de 380,9 mii lei; ÎM ACP – 1 clădire de 30,6 m^2; ÎM CSR – 2 clădiri de 14 m².

De asemenea, ÎM “GGLC Anenii Noi” şi Primăria or.Anenii Noi, deşi deţin încă din anul 2011 procesul-verbal de recepţie finală a clădirii Staţiei de sortare a deşeurilor şi a 32 de puncte de colectare a deşeurilor (or.Anenii Noi), în valoare de 2042,5 mii lei, acestea şi utilajul în sumă de 38,6 mii lei au fost luate în evidenţă doar urmare a misiunii de audit.

Se relevă că imobilele ÎMpSL Buiucani din str.I.Neculce nr.30 sunt înregistrate în evidenţa contabilă a Primăriei mun.Chişinău (131,3 mii lei), ca urmare aceasta nu calculează amortizarea clădirilor, ceea ce determină calcularea incorectă a cheltuielilor reale necesare pentru prestarea serviciilor de către această întreprindere. Totodată, ÎMpSL Buiucani nu a înregistrat aceste clădiri în evidenţa extrabilanţieră, deşi în anul 2013 a suportat cheltuieli de 42,4 mii lei pentru întreţinerea lor.

• La unele ÎM, conservarea şi casarea mijloacelor fixe s-a efectuat cu abateri de la prevederile actelor normative în vigoare, fapt ce creează riscul de neintegritate a patrimoniului proprietate publică aflat în gestiunea ÎM şi generează deficienţe la ţinerea evidenţei contabile a acestora.

Managementul ÎM nu a asigurat respectarea prevederilor actelor normative¹¹¹ ce ţin de reglementarea procesului de conservare a mijloacelor fixe, ceea ce a condiţionat un risc major de deteriorare şi distrugere a obiectelor. Astfel, ÎM “PUA”, contrar prevederilor pct.14 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998¹¹², în lipsa acordului CMC de casare, din autobuzele neutilizate în procesul tehnologic (inclusiv 14 autobuze conservate) a demontat piese şi agregate de bază (motor, cutie de viteze, oglinzi retrovizoare, faruri de semnalizare etc.), acestea fiind folosite în secţia de reparaţie, inclusiv pentru completarea altor autobuze avariate, ceea ce denotă imposibilitatea utilizării în viitor a acestora şi relevă necesitatea casării regulamentare a mijloacelor de transport.

——————————

¹¹¹ Regulamentul “Cu privire la conservarea şi deconservarea bunurilor nefolosite în procesul tehnologic”, aprobat la 25.03.1998 de Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat.

¹¹² Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998).

Contrar prevederilor art.14 alin.(2) lit.b) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 şi Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998, în lipsa acordului fondatorului (CL), au decontat mijloace fixe; ÎM “Apă-Canal” Ungheni, în perioada 2010-2012 în sumă de 884,2 mii lei¹¹³; ÎM “Antermo” (CO Anenii Noi), în valoare de bilanţ de 45,8 mii lei (utilaj de cazangerie neutilizat în procesul de producţie, dar neuzat complet); ÎM “BPPS”, în sumă de 17,4 mii lei¹¹⁴.

——————————

¹¹³ Anul 2010 – 17,3 mii lei, anul 2011 – 206,3 mii lei, anul 2012 – 660,6 mii lei.

¹¹⁴ Notebok cu valoarea de bilanţ de 9,3 mii lei (cu uzura de 8,8 mii lei); printer Canon IX4000 – 5,5 mii lei (cu uzura calculată de 5,2 mii lei); manuale “Indicatoare de norme de deviz” – 2,6 mii lei (cu uzura de 2,6 mii lei).

√ Conform informaţiilor prezentate de ÎM “DPGCL Sîngerei”, din bunurile de 5828,0 mii lei primite în anul 2000 de la ARP “Termocomenergo”, în prezent în evidenţa contabilă sunt înregistrate bunuri de doar 1303,1 mii lei, lipsind confirmări privind decontările efectuate şi legalitatea lor, ceea ce determină riscul pierderii acestui patrimoniu.

• Contrar prevederilor cadrului legal-normativ, mijloacele fixe în valoare de 1511,5 mii lei, transmise în 2009 cu titlu gratuit de la balanţa DGLCA, nu au fost reflectate în evidenţa contabilă (bilanţieră sau extrabilanţieră) a ÎMPSL Buiucani. Nu sunt veridice nici datele raportate la 01.01.2013 la contul 331 “Corectarea rezultatelor perioadelor precedente” (2891,0 mii lei) şi la contul 537 “Datorii faţă de fondatori şi alţi participanţi” (194,6 mii lei), deoarece, din cauza lipsei unei evidenţe conforme a operaţiunilor economice, nu sunt confirmate documentar sau auditul nu poate avea încredere în autenticitatea documentelor prezentate. Actualmente se efectuează restabilirea evidenţei contabile a ÎMPSL Buiucani.

Auditul a stabilit că din componenţa mijloacelor fixe ale ÎMPSL Buiucani fac parte 20 de autovehicule pentru salubrizare Hako Citymaster, care, în lipsa deciziei CMC, au fost repartizate conform dispoziţiilor DGLCA din 10.02.2011, din 29.02.2012 şi, respectiv, din 10.01.2013, în baza contractelor de comodat: ÎMpSL Centru – 10 unităţi şi ÎMpSL Rîşcani – 10 unităţi. Deşi o perioadă îndelungată de timp aceste autovehicule nu sunt utilizate în procesul de activitate, în anul 2013 întreprinderea le-a calculat uzura în sumă de 635,5 mii lei, prin ce şi-a majorat nejustificat cheltuielile.

√ ÎM, nerespectînd prevederile pct.26 şi pct.27 din SNC-16, au admis cazuri de neînregistrare, la majorarea valorii de bilanţ a fondurilor fixe, a cheltuielilor suportate pentru reparaţia lor, ceea ce a determinat creşterea valorii de piaţă a lor şi/sau a termenului de exploatare, ca urmare aceste cheltuieli fiind incluse în costul serviciilor prestate. Astfel, în anul 2013, ÎM “Liftservice” nu a majorat valoarea clădirii administrative cu suma de 85,2 mii lei. ÎM “DP Apă-Canal Anenii Noi” nu a majorat valoarea Staţiei de pompare a apei cu suma de 69,0 mii lei, ceea ce a majorat costul 1m³ de apă cu 0,23 lei. Primăria s. Merenii Noi nu a majorat valoarea reţelei de apeduct cu suma de 218,2 mii lei, utilizată pentru executarea lucrărilor de reparaţie capitală a apeductului, deoarece în Instrucţiunea aprobată prin Ordinul ministrului finanţelor nr.94 din 19.07.2010 lipsesc prevederi în acest sens.

√ Misiunea de audit a constatat o întocmire defectuoasă a foilor de parcurs a automobilelor de serviciu (fără a indica concret locul şi timpul de plecare şi de sosire), ceea ce contravine cadrului normativ existent¹¹⁵ şi determină decontarea neregulamentară a carburantului. Totodată, în aceste cazuri se relevă riscul de folosire a automobilelor de serviciu în scopuri personale. Întocmirea defectuoasă a foilor de parcurs a fost constatată de audit la ÎM “Infocom” şi la ÎM “Chişinăuproiect”.

——————————

¹¹⁵ Instrucţiuni privind completarea şi prelucrarea foii de parcurs pentru autoturisme, aprobate prin Ordinul nr.108 din 17.12.1998 al Departamentului Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova.

• Contrar prevederilor pct.39-48 din SNC-16, serviciul contabil al ÎM “DPGCL Biruinţa” nu a stabilit documentar durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi, respectiv, pentru unele din ele, în sumă de 2015,8 mii lei, nu a calculat uzura.

♦ ÎM GCEL din Drochia, contrar prevederilor Legii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi SNC¹¹⁶, au ţinut o evidenţă separată a activităţilor prestate pentru bugetul local (798,0 mii lei) şi a celorlalte activităţi. Astfel, în primul caz a ţinut evidenţa potrivit conturilor contabile ale instituţiilor publice, iar în cazul al doilea – conform principiilor contabilităţii întreprinderilor aflate la autogestiune. Ca urmare, pentru serviciile prestate bugetului local nu au fost întocmite acte de îndeplinire a lucrărilor şi nu au fost eliberate facturi, ceea ce contravine prevederilor Codului fiscal.

——————————

¹¹⁶ SNC, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”.

♦ Nerespectînd prevederile art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Standardelor Naţionale de Contabilitate¹¹⁷ şi Regulamentului privind inventarierea¹¹⁸, la desfăşurarea inventarierii anuale ÎM nu efectuează evaluarea corespunderii valorii de bilanţ a activelor pe termen lung, mărfurilor şi materialelor, preţurilor de piaţă ale acestora, nefiind trecute înregistrările corespunzătoare în evidenţa contabilă. De asemenea, nu au fost înregistrate propunerile privind decontarea unor bunuri, ca urmare a uzurii acestora (fizice şi morale).

——————————

¹¹⁷ Pct.33 din SNC-16 .

¹¹⁸ Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

• Auditul a constatat că toate ÎM auditate nu au efectuat reevaluarea valorii de bilanţ a activelor în corespundere cu preţurile de piaţă, iar fondatorii ÎM (CL) nu au stabilit oportunitatea acestor reevaluări şi modul în care vor influenţa costurile serviciilor prestate.

De exemplu, efectuarea testării valorii clădirilor şi construcţiilor înregistrate în evidenţa contabilă a ÎM “Chişinăuproiect” a relevat că, conform datelor Î.S. “Cadastru”, valoarea fiscală a clădirii din str.M.Costin nr.17/2 constituie 28,2 mil.lei, iar valoarea de bilanţ a acesteia – doar 2,3 mil.lei, sau cu 25,9 mil.lei mai puţin.

ÎM “Chişinăuproiect” nu a efectuat nici reevaluarea materialelor existente în stoc. Astfel, conform listelor de inventariere, în depozit sunt înregistrate 189 denumiri de piese de schimb, în sumă de 67,35 lei, şi 107 denumiri de materiale, în sumă de 33,65 lei, a căror valoare unitară constituie în majoritatea cazurilor 0,01 lei (dar nu depăşeşte 1 leu). Conform informaţiilor prezentate de întreprindere, valoarea stocurilor de materiale fără rulaj mai mult de 1 an, la 01.01.2013, a constituit 31,2 mii lei din totalul de 88,5 mii lei.

• De asemenea, nu toate întreprinderile efectuează inventarierea tuturor conturilor de activ şi pasiv, în special privind creanţele locatarilor pentru serviciile comunale prestate de ÎM, astfel nefiind respectate prevederile art.24 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007 şi pct.3 alin.(2) din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.60 din 29.05.2012.

Astfel, unele ÎM¹¹⁹ nu au efectuat inventarierea bunurilor materiale, formularelor cu regim special, creanţelor şi datoriilor. De asemenea, pentru confirmarea soldurilor de către ambele părţi, asigurarea veridicităţii şi autenticităţii datelor din evidenţa contabilă şi din rapoartele financiare, ÎMPSL Buiucani, ÎM “Chişinăuproiect” nu au întocmit acte de verificare cu toţi debitorii şi creditorii.

——————————

¹¹⁹ ÎMpSL Buiucani, ÎM: “Gospodarul”; “GC Merenii Noi”; “Maximovca Acva”; “GAAC”; “Regia ARA”; “Ecoapeduct”; “Galbver”.

Efectuarea superficială a inventarierii anuale sau neefectuarea ei a determinat înregistrarea /neînregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului real deţinut, care, la rîndul său, a determinat raportarea neveridică a situaţiilor financiare. Astfel, la ÎM “Apă-Canal” Drochia sunt înregistrate active în curs de execuţie, neconfirmate documentar, în sumă de 78,8 mii lei; la ÎM “Gribova Servis” Drochia – surplusuri de 36,8 mii lei; la ÎM “GCEL” Drochia – lipsuri de 45,3 mii lei (activ vîndut în anul 2005); la ÎM “DPGLC Edineţ” – lipsuri de 0,1 mil.lei (clădirea fiind înregistrată în evidenţa Primăriei or.Edineţ).

• În 2011 şi 2013, ÎM “Infocom” a propus spre casare mijloace fixe cu valoarea iniţială de 2,57 mil.lei şi uzura de 2,52 mil.lei, însă pînă în prezent fondatorul nu a aprobat această listă.

Recomandări fondatorilor – consiliilor locale şi administratorilor ÎM:

9) Să asigure inventarierea exhaustivă a tuturor bunurilor proprietate publică locală (aflate în gestiunea ÎM), inclusiv a fondului funciar, cu asigurarea unei evidenţe uniforme şi conforme a patrimoniului gestionat de către ÎM, la acestea şi la AAPL, inclusiv la efectuarea investiţiilor capitale.

10) Să efectueze inventarierea regulamentară şi integrală a bilanţului contabil, cu stabilirea stării şi valorii reale a activelor şi pasivelor, relevanţei folosirii acestora în procesele de business ale ÎM.

11) Să asigure ţinerea unei evidenţe contabile conforme şi remedierea tuturor deficienţelor constatate de audit.

Obiectivul nr.5: Organizarea managementului corporativ şi financiar în cadrul ÎM

Misiunea de audit atestă că, atît fondatorii, cît şi administratorii ÎM nu au manifestat respect şi prudenţă privind implementarea sistemelor de management corporativ şi financiar, gestiunea economică nefiind axată pe rezultate şi eficienţă a fondurilor materiale/financiare administrate. Drept rezultat, auditul a identificat multiple slăbiciuni instituţionale, la originea cărora sunt:

- neformularea/absenţa viziunilor/strategiilor de dezvoltare a ÎM;

- absenţa business-planurilor corporative, respectiv, neracordarea obiectivelor ÎM spre o gestiune economică relevantă în beneficiul comunităţii;

- administrarea nesistemică şi neaxată pe reguli şi norme, în spiritul standardelor de calitate ale managementului corporativ;

- nefundamentarea şi netransparenţa politicilor tarifare în cadrul ÎM, pentru realizarea unui echilibru rezonabil între interesele economice ale fondatorilor şi cele ale beneficiarilor de servicii prestate;

- managementul financiar-contabil necorespunzător, de o credibilitate deficitară şi generator de indisciplină şi risipă.

În acest sens, misiunea relevă următoarele.

♦ Deficitul de viziuni cuprinzătoare ale fondatorului şi ale managementului ÎM referitor la modul de dezvoltare a entităţilor, gradul de conformare în serviciul intereselor publicului cu costuri justificate /raţionale/acceptabile, eficienţa folosirii fondurilor publice, în acest sens, denotă o stare nesatisfăcătoare în activitatea ÎM.

Potrivit prescripţiilor pct.23 din Regulamentul-model aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.387 din 06.06.1994, întreprinderea îşi organizează activitatea şi îşi determină perspectivele producerii de sine stătător, reieşind din cererea populaţiei şi gospodăriei locale la produsele, lucrările şi serviciile sale, precum şi din necesitatea de a-şi asigura dezvoltarea economico-socială. Însă probele de audit denotă că atît fondatorii (CL), cît şi managementul ÎM nu au asigurat aprobarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare pe termen mediu şi lung a entităţilor, care ar reflecta situaţia actuală şi de perspectivă a pieţei în domeniul de activitate şi ar stabili principalele direcţii/priorităţi de dezvoltare a ÎM. De asemenea, ÎM nu dispun nici de planuri de afaceri (pe termen scurt şi mediu), fapt ce denotă incapacitatea managementului de a prognoza business-activităţile şi de a gestiona riscurile aferente.

ÎM nu dispun nici de planuri investiţionale, orientate spre extinderea, modernizarea şi formarea unui nou model de prestare a serviciilor, care ar asigura creşterea calităţii acestora şi generarea beneficiilor economice. Spre exemplu, în baza deciziei CMC nr.506-d din 13.08.2008¹²⁰, ÎMPC, în conlucrare cu ÎM “Chişnăuproiect”, a elaborat Planul urbanistic al zonei Piaţa Centrală şi al cartierelor adiacente, acesta fiind prezentat spre aprobare CMC, însă care în cele din urmă nu a fost aprobat. Ca rezultat, investiţiile efectuate de ÎMPC nu sunt însoţite de fundamentări tehnico-economice, ceea ce nu contribuie la eficientizarea alocaţiilor, încurajează iniţierea mai multor proiecte cu imobilizarea de durată a resurselor, a căror recuperare nu reprezintă o certitudine. Se atestă, în acest sens, că pavilioanele Pieţei din str.Cărbunarilor¹²¹ nu sunt exploatate la capacitatea proiectată, suma încasărilor în 2013 constituind 0,22 mil.lei din suma de 5,39 mil.lei efectiv realizată per ansamblu de către ÎMPC, explicaţiile responsabililor asupra acestei situaţii rezumîndu-se la factorul sezonier (activitatea entităţii din str.Cărbunarilor). O situaţie similară se atestă şi la construcţia (la Piaţa Centrală) a unui obiectiv comercial cu intrarea din str.Bulgară, al cărui proiect de asemenea nu este însoţit de un studiu de fezabilitate/oportunitate corespunzător.

——————————

¹²⁰ Decizia CMC nr.506 din 13.08.2008 “Cu privire la elaborarea detaliată a teritoriului Pieţei Centrale din str. Mitropolit Varlaam, 63 şi a cartierelor alăturate”.

¹²¹ Cu valoarea de bilanţ de 23385,3 mii lei (fără TVA).

Recomandări consiliilor locale şi managementului ÎM auditate:

12) Să elaboreze/aprobe strategiile de dezvoltare şi business-planurile (pe termen mediu şi scurt) ale ÎM, cu stabilirea unor indicatori economici relevanţi şi aferenţi dezideratului (obiectivului) cost-beneficiu.

♦ Neimplementarea de către conducerea ÎM a principiilor de bază ale administrării proprietăţii publice (art.3 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007), denotă lipsa unui sistem de procese şi proceduri în spiritul bunei guvernări.

Administrarea proprietăţii publice, în baza principiilor de eficienţă, legalitate şi transparenţă, este de neconceput fără asigurarea unui management financiar şi operaţional eficient. În acest sens, este necesar de menţionat că, potrivit prevederilor art.41 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, managementul ÎM urmează să implementeze mecanisme/instrumente pentru gestionarea optimă a resurselor, pe baza principiilor bunei guvernări (transparenţă şi răspundere, economicitate, eficienţă şi eficacitate, legalitate şi echitate, etică şi integritate în activitate). Astfel, este imperios necesar a se constitui business-procese şi proceduri clare, cum ar fi: evaluarea şi înregistrarea riscurilor ce pot afecta îndeplinirea obiectivelor şi realizarea performanţelor planificate, asigurarea integrităţii patrimoniului prin încheierea contractelor de răspundere materială, divizarea sarcinilor prin întocmirea fişelor de post, organizarea evidenţei contabile şi respectarea prevederilor legale la efectuarea operaţiunilor contabile, efectuarea inventarierii anuale a activelor etc. Însă, în urma verificărilor efectuate, auditul a constatat că entităţile supuse auditării nu au descrise procesele de lucru şi stabilite riscurile activităţii, ceea ce poate afecta buna funcţionare a lor şi prestarea calitativă a serviciilor publice acordate populaţiei.

Se atestă că, pe parcursul derulării misiunii de audit, unele ÎM au iniţiat activităţi pentru ameliorarea situaţiei în cauză (ÎM “Infocom”, ÎM “PUA” şi ÎM “Rîşcani-SC”).

Recomandări ÎM auditate:

13) Să se conformeze cerinţelor privind activităţile manageriale, conform prevederilor art.41 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

♦ În perioada supusă auditării, ţinerea evidenţei contabile a operaţiunilor economice s-a efectuat fără politici de contabilitate elaborate corespunzător, astfel nefiind stabilită plenitudinea normelor, regulilor şi procedeelor adoptate de către managementul entităţilor pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare, prin ce nu au fost respectate prevederile art.16 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007.

Avînd statut de persoană juridică, ÎM, la ţinerea evidenţei contabile, urmează să se conducă de prevederile legii menţionate, standardele naţionale de contabilitate (SNC) şi comentariile metodologice aferente, Planul de conturi contabile, precum şi de alte instrucţiuni şi regulamente aprobate de Ministerul Finanţelor, aplicabile acestor entităţi. Potrivit prevederilor legale, politica de contabilitate reprezintă totalitatea conceptelor de bază, caracteristicilor calitative, regulilor, metodelor şi procedeelor aprobate de conducerea entităţii, pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. Însă, în pofida cadrului legal în vigoare, 37 ÎM din raioanele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti şi Edineţ au desfăşurat activitate economico-financiară în lipsa politicii de contabilitate.

Totodată, urmare a analizei politicilor de contabilitate a 9 ÎM din mun.Chişinău, s-a constatat absenţa unor criterii pentru evidenţa analitică a cheltuielilor în funcţie de tipul producţiei fabricate sau serviciilor prestate, cum ar fi: consumurile şi cheltuielile incluse în costul serviciilor şi lucrărilor, consumurile directe privind retribuirea muncii şi consumurile indirecte de producţie (uzura utilajului şi clădirilor, alte consumuri de materiale, consumuri indirecte de retribuire a muncii etc.); consumurile indirecte ale întreprinderii care nu pot fi repartizate direct pe obiecte şi modul lor de repartizare; modul de repartizate a consumurilor directe şi indirecte între diferite tipuri de produse sau servicii; tipul cheltuielilor ce trebuie recuperate din rentabilitate; documentele primare care determină recunoaşterea veniturilor din comercializarea produselor; nestabilirea valorii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată care se decontează la momentul dării în exploatare etc.

De asemenea, nu sunt reglementate acţiunile şi persoanele responsabile de determinarea, monitorizarea şi încasarea datoriilor debitoare cu termenul de achitare expirat.

Prin urmare, politicile de contabilitate ale ÎM nu sunt relevante şi complete, necesitînd a fi actualizate.

♦ Politicile tarifare aplicate de către fondatori (CL) şi managementul ÎM nu întrunesc rigorile privind fundamentarea analitică şi, corespunzător, reglementarea justificată a costurilor şi veniturilor operaţionale aferente serviciilor (“produselor”) prestate de întreprinderi. În acest sens, AAPL şi managementul ÎM urmează să-şi revizuiască atribuţiile şi responsabilităţile în scopul realizării beneficiilor economice la costuri optime.

• Dezvoltarea durabilă a ÎM şi prestarea calitativă a serviciilor publice de către acestea sunt strîns legate de politica tarifară aplicată de către fondatorii întreprinderilor (CL), care, conform art.14 alin.(2) lit.q) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006, aprobă tarifele pentru serviciile publice de interes local. Astfel, auditul relevă că ÎM supuse auditării nu dispun de reglementări interne distincte/exhaustive privind: modul de calculare a tarifelor pentru fiecare tip de serviciu prestat; modul de determinare a costului serviciilor prestate; periodicitatea de verificare a corespunderii tarifelor costului real suportat. Ca urmare, în anul 2013 nicio întreprindere supusă auditării nu a aplicat un calcul relevant care ar fundamenta corespunderea tarifelor costului real suportat. Deşi unele întreprinderi au efectuat analize economice în acest sens (ÎM Regia “Autosalubritate”), acestea nu oferă o imagine complexă şi fidelă a structurii tarifului.

ÎM supuse auditării¹²² nu dispun de regulamente interne privind reglementarea politicii tarifare şi a modului de stabilire a preţurilor pentru toate serviciile prestate de întreprindere, inclusiv sarcinile, drepturile, obligaţiile, răspunderea materială a persoanelor responsabile. De asemenea, sunt absente reglementările care ar indica cheltuielile căror subdiviziuni se includ direct în costul lucrărilor şi serviciilor şi cheltuielile căror subdiviziuni se recuperează din profit şi, ca urmare, reglementările privind modalitatea de determinare a mărimii profitului. ÎM nu dispun de o descriere a proceselor de producţie în care ar fi indicate personalul (sau subdiviziunile întreprinderii) implicat în proces, timpul necesar pentru efectuarea acestora, normele de consum al resurselor folosite pentru producţia propriu-zisă. Respectiv, lipsa descrierii proceselor nu permite stabilirea exhaustivă a tipurilor de produse fabricate/executate de o subdiviziune, a cheltuielilor de executare, precum şi a metodei de distribuire a costurilor, în cazul în care o subdiviziune sau o resursă este folosită pentru mai multe tipuri de produse.

——————————

¹²² 32 ÎM din raioanele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti, Edineţ etc.

În cadrul ÎM nu se practică reglementările privind cazurile şi modul în care se permite compensarea tarifelor la unele servicii din contul tarifelor la alte servicii (subvenţionarea încrucişată), precum şi periodicitatea determinării şi aprobării acestora.

În contextul celor expuse, se relevă că lipsa reglementărilor menţionate determină riscul ca costurile determinate de ÎM să nu corespundă realităţii, ceea ce, drept consecinţă, influenţează rezultatele activităţii economico-financiare.

• Modalitatea de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate este reglementată de Metodologia aprobată prin Hotărîrea ANRE nr.164 din 29.11.2004¹²³. Contrar Metodologiei menţionate, un şir de ÎM¹²⁴ nu au respectat conformitatea structurii cheltuielilor şi consumurilor.

——————————

¹²³ Metodologia determinării, aprobării şi aplicării tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate, aprobată prin Hotărîrea ANRE nr.164 din 29.11.2004 (în continuare – Metodologia aprobată prin Hotărîrea ANRE nr.164 din 29.11.2004).

¹²⁴ ÎM: “Gospodarul”; “GC Merenii Noi”; “Maximovca-Acva”; “Ecoapeduct”; “Galbver”, ÎM “Regia Apă-Canal” or.Corneşti, 32 ÎM din raioanele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti şi Edineţ.

De exemplu, ÎM “Ecoapeduct” (r-nul Hînceşti) nu a asigurat includerea în calculul tarifelor a uzurii anuale a fondurilor fixe, în valoare de 809,4 mii lei, ceea ce a cauzat menţinerea tarifelor la un nivel economic neîntemeiat, nefiind recuperată valoarea activelor pe termen lung prin includerea treptată a acesteia în tariful pentru serviciile prestate. Totodată, ÎM “Gospodarul” (r-nul Anenii Noi) a inclus cheltuielile indirecte numai în tarifele pentru livrarea apei şi canalizare, tariful pentru salubrizare fiind determinat doar în baza cheltuielilor directe. Mai mult decît atît, calculul tarifelor nu a fost fundamentat prin aplicarea indicatorilor ce ţin de volumul de apă captat, livrat consumatorilor şi evacuat; normativele de consum al materialelor, combustibilului şi energiei utilizate în procesul de producţie; planurile de reparaţie a utilajelor şi instalaţiilor etc.

Deşi Metodologia aprobată prin Hotărîrea ANRE nr.164 din 29.11.2004 prevede determinarea tarifelor medii calculate, inclusiv pentru populaţie şi alţi consumatori, ÎM au prezentat spre aprobare CL tarife medii, fără divizarea pe categorii de consumatori. La rîndul lor, AAPL au aprobat tarife diferenţiate, fără fundamentarea acestora prin calcule argumentate. Mai mult decît atît, deşi conform prevederilor pct.7.3.- pct.7.6. din Metodologia nominalizată AAPL sunt obligate să examineze şi să actualizeze anual tarifele, precum şi să compenseze ÎM pierderile suportate din cauza neajustării reducerilor de tarife pe o grupă de consumatori şi majorărilor pe altă grupă, CL nu aplică aceste prevederi. Prin urmare, numai în cazul ÎM “Floreni-Service”, CS Floreni (r-nul Anenii Noi) a respins nenumărate demersuri ale acesteia privind stabilirea tarifelor în baza calculelor sau recuperarea prejudiciilor, iar în cazul ÎM “Ecoapeduct” (r-nul Hînceşti), tarifele aplicate de această întreprindere nu au fost actualizate din anul 2009.

Contrar prevederilor pct.3 şi pct.4 din Metodologia aprobată prin Ordinul Ministerului Mediului nr.163 din 27.10.1999¹²⁵, ÎM nu au elaborat normative privind pierderile de apă (exemplu în acest sens poate servi ÎM “Apă-Canal” Ungheni).

——————————

¹²⁵ Ordinul Ministerului Mediului nr.163 din 27.10.1999 “Cu privire la aprobarea Metodicii privind elaborarea normativelor de consum tehnologic al apei la întreprinderile prestatoare de servicii de alimentare cu apă şi canalizare din RM”.

Din acest punct de vedere, se mai relevă că:

√ în anul 2013, în baza deciziei CO Orhei, ÎM “CRT” a livrat energie termică (în cantitate de 1337 gkal) la preţul de 1161 lei pentru 1 gkal, sau cu 217 lei mai puţin decît tariful aprobat de ANRE. Prin urmare, CO Orhei a stabilit un tarif diminuat, fără a identifica sursa de acoperire a diferenţei de tarif, ceea ce a condiţionat neîncasarea de către întreprindere a veniturilor în sumă totală de 290,2 mii lei;

√ deşi la calcularea tarifului în perioada 2008-2013 ÎM “Reţele termice Floreşti” s-a condus de Metodologia aprobată de ANRE, urmare a includerii în calculul tarifului a unui consum exagerat de gaze şi a unui fond de retribuire a muncii majorat, a fost admisă aprobarea mărită a tarifului pentru o gkal cu 254,78 lei (fără TVA);

√ în perioada 2012-2013, ÎM “Apă-Drujba” (Ungheni) a încasat venituri din prestarea serviciilor de alimentare cu apă, în sumă de 99,5 mii lei, în lipsa tarifului aprobat în mod regulamentar.

• Tarifele existente la transportarea de către ÎM Regia “Autosalubritate” (mun.Chişinău) a deşeurilor menajere solide au fost aprobate prin decizia CMC nr.16/10 din 15.12.2004¹²⁶, în baza calculelor tarifelor prevăzute în Metodologia de determinare a tarifelor la serviciile de salubrizare a oraşelor, aprobată de fosta autoritate unională de profil (1983). În lipsa prevederilor privind subvenţionarea încrucişată a tarifelor, acestea au fost aprobate diferenţiat pentru 2 tipuri de consumatori: agenţi economici (inclusiv instituţii bugetare) – 75,0 lei pentru 1m³ (fără TVA); populaţie¹²⁷ – 33,6 lei pentru 1m³; pentru prelucrarea şi îngroparea 1m³ de deşeuri, transportate la gunoişte de către întreprinderi şi organizaţii cu autocamioanele speciale proprii – 20,0 lei. Tariful pentru depozitarea deşeurilor a inclus şi costurile generate de gunoiştea municipală din s.Ţînţăreni, care se află la distanţa de 33,5 km de Chişinău. În prezent, deşeurile sunt depozitate pe terenul din str.Uzinelor, fără suportarea cheltuielilor de transportare (33 km). Astfel, în anul 2010, serviciile de evacuare a deşeurilor de la Staţia de transbordare la gunoiştea municipală (s.Ţînţăreni) au constituit 5,9 mil.lei, în perioada 2011-2013 nefiind suportate astfel de cheltuieli.

——————————

¹²⁶ Decizia CMC nr.16/10 din 15.12.2004 “Cu privire la aprobarea Catalogului de preţuri “Transportarea deşeurilor menajere solide din municipiului Chişinău””.

¹²⁷ În funcţie de normativele aprobate, valoarea tarifului lunar pentru un locatar la bloc constituie 5,60 lei, iar pentru un locatar în sectorul particular – 11,20 lei.

•Tarifele aplicate de ÎM “Liftservice” pentru prestarea serviciilor de deservire tehnică şi reparaţie a ascensoarelor din fondul locativ¹²⁸ au fost aprobate, pentru locuitorii mun.Chişinău, prin decizia CMC nr.6/9 din 14.05.2009 (cu aplicare din 01.06.2009), iar pentru locuitorii mun.Bălţi, prin decizia CMB nr.3/4 din 31.03.2010 (cu aplicare din 01.05.2010). Se remarcă, totodată, că auditului nu i-a fost prezentată componenţa consumurilor şi cheltuielilor real suportate de ÎM “Liftservice” (în anul 2013) pe tipuri de servicii incluse în tariful aprobat, precum şi pe tipuri de servicii prestate. Totodată, ÎM nu deţine informaţii complete privind tipurile de servicii real prestate. Nu a fost prezentat (nu există) calculul pentru efectuarea complexului de lucrări pentru deservirea tehnică. În consecinţă, auditul nu a avut posibilitatea a se expune asupra veridicităţii consumurilor şi cheltuielilor (suportate în anul 2013) incluse în tarif, precum şi a aprecia suficienţa/insuficienţa de acoperire prin tarif a consumurilor şi cheltuielilor suportate.

——————————

¹²⁸ Controlul tehnic periodic (inclusiv: semilunar, lunar, semestrial); toate tipurile de deservire tehnică DT-1, DT-2, DT-3 (săptămînale, lunare, trimestriale, anuale etc.); reparaţie regulamentară anuală; reparaţie generală – conform graficului; activităţi profilactice anuale şi intervenţia la ascensoare pentru înlăturarea defectelor şi avariilor la apariţia acestora.

• Tarifele aplicate de ÎM “Servicii Comunale Ungheni” pentru prestarea serviciilor de deservire tehnică a unui ascensor (692,8 lei); pentru deservirea tehnică a unui apartament – garsonieră în cămin (2,75 lei); pentru înregistrarea cîinilor şi pisicilor (25 lei pentru un animal) nu sunt fundamentate. La fel, nu sunt fundamentate şi aprobate nici tarifele pentru serviciile de amenajare şi salubrizare, acordate Primăriei or.Ungheni (venituri în anul 2013 de 3,2 mil.lei), valoarea lucrărilor acceptate de primărie la acest capitol nefiind reglementată de normativele respective (aprobate de CO) şi de actele justificative de îndeplinire a lucrărilor, fapt ce pune la îndoială reglementarea valorică şi cantitativă a acestora.

• Tarifele aplicate de ÎM “Infocom” (mun.Chişinău) pentru serviciile prestate¹²⁹ au fost determinate şi aplicate de întreprindere, fără a fi aprobate de CMC. De menţionat că, în anul 2013, tarifele pentru perfectarea avizelor de plată pentru serviciile locativ-comunale au variat între 0,50 lei şi 1,82 lei, sau în mărime de 2-3% din suma plăţilor încasate de la beneficiari (de ex: ÎM “Autosalubritate”). În unele cazuri (ÎMGFL), ÎM “Infocom” oferă tarife diminuate comparativ cu costurile efective, în lipsa reglementărilor de rigoare (inclusiv privind acordarea de înlesniri), creînd astfel condiţii inegale (discriminatorii) pentru unii agenţi economici şi preferenţiale pentru alţii. Prin urmare, avînd în vedere cele menţionate şi luînd în considerare costul pentru un aviz tipărit de 1,82 lei, stabilit de entitate pentru anul 2013, tariful aplicat pentru un aviz (de 0,5 lei şi de 1,80 lei), precum şi numărul de avize perfectate în anul supus auditării¹³⁰, ÎM “Infocom” a diminuat venituri estimate la circa 112,2 mii lei.

——————————

¹²⁹ Servicii de perfectare a bonurilor de plată pentru serviciile comunale oferite populaţiei, colectarea plăţilor pentru serviciile comunale, distribuirea lor prestatorilor de servicii, precum şi servicii de dispecerat, de publicitate.

¹³⁰ Cantitatea de avize perfectate în anul 2013 de către ÎM “Infocom” a constituit 5608440 unităţi.

• Analizînd modalitatea de stabilire a tarifului la serviciile de transport al călătorilor, auditul a constatat lipsa unei metodologii exhaustive referitor la cheltuielile care urmează a fi incluse în costul unei călătorii. De asemenea, lipseşte un mecanism de monitorizare a fluxului real de pasageri transportaţi în bază de abonamente, scutiri şi legitimaţii¹³¹, ceea ce limitează capacitatea ÎM “PUA” (mun.Chişinău) la stabilirea corectă a preţului unui abonament şi calcularea corectă a costului unei călătorii, precum şi la gestionarea eficientă a rutelor. Astfel, tariful pentru transportarea pasagerilor pe rutele urbane (aprobat de CMC) constituie 3 lei, iar costul unei călătorii determinat de ÎM “PUA” pentru anul 2013 – de 7,42 lei. Totodată, probele de audit relevă că în costul determinat de întreprindere a fost inclusă şi uzura încăperilor date în arendă, precum şi a celor neutilizate, ceea ce nu exclude riscul includerii în calcul a mai multor cheltuieli care nu se referă la procesul de transport al călătorilor sau a unor cheltuieli supradimensionate (acordarea primelor – 7,8 mil.lei, salarizarea unor state de personal exagerate şi nefundamentate – 0,62 mil.lei, cheltuieli suplimentare la achiziţionarea carburantului – 0,74 mil.lei, reparaţii capitale ale acoperişului – 0,98 mil.lei , instalarea ferestrelor – 0,14 mil.lei etc.).

——————————

¹³¹ Din această categorie fac parte: aleşii locali, colaboratorii poliţiei, militarii şi colaboratorii din organele securităţii statului, copiii pînă la 7 ani, membrii Gărzii populare înregistraţi în mun. Chişinău, eroii Uniunii Sovietice, Eroii Muncii Socialiste, persoanele decorate cu ordinele “Slava” de trei grade, veteranii de război.

• CO Orhei a pus în aplicare tariful la serviciile de transport pentru un călător, în lipsa unor calcule bazate pe Metodologia aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 29.10.2007¹³², ca urmare auditul nu se poate expune asupra conformităţii acestor tarife. Totodată, ÎMpSL Buiucani prestează servicii auto agenţilor economici, instituţiilor şi populaţiei din mun.Chişinău, în baza tarifelor aprobate prin Decizia CMC nr.7/13 din 29.11.2012¹³³, dar pentru care lipsesc fundamentările necesare.

——————————

¹³² Metodologia de calculare a tarifelor pentru serviciile de transport al călătorilor (pasagerilor) şi bagajelor cu transportul auto, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1167 din 29.10.2007.

¹³³ Anexa nr.11 la Decizia CMC nr.7/13 din 29.11.2012 “Cu privire la aprobarea tarifelor pentru serviciile auto prestate de către Întreprinderile municipale pentru servicii locative ale sectoarelor”.

• Calcularea preţurilor/tarifelor pentru serviciile de alimentare a elevilor din instituţiile şcolare, precum şi a altor categorii de persoane (social-vulnerabile) se bazează pe Instrucţiunea aprobată prin Ordinul Departamentului Comerţ nr.12 din 26.04.1996¹³⁴ şi pe prevederile regulamentare privind limitarea adaosului comercial de pînă la 20%¹³⁵. Însă specificul prestării serviciilor de alimentare de către ÎS AP “Rîşcani-SC” şi ÎMPC nu permite stabilirea unor tarife fixe pentru serviciile prestate, deoarece preţurile la alimente variază permanent.

——————————

¹³⁴ Instrucţiunea privind formarea preţurilor la întreprinderile de alimentaţie publică ale agenţilor economici din R. Moldova, aprobată prin Ordinul Departamentului Comerţ nr.12 din 26.04.1996.

¹³⁵ Hotărîrea Guvernului nr.547 din 04.08.1995 “Cu privire la măsurile de coordonare şi de reglementare de către stat a preţurilor (tarifelor)”.

• ÎM nu dispun de fundamentările economice necesare privind tarifele aplicate la darea în chirie a locurilor de comerţ (în funcţie de tipul serviciilor prestate, precum şi de locul de comerţ oferit). Astfel, în anul 2013, ÎMPC a aplicat tarife în conformitate cu lista aprobată de directorul interimar şi contabilul-şef al întreprinderii, coordonată de viceprimarul mun.Chişinău la 03.01.2013, iar ÎM “ACP” (or.Orhei) a utilizat unele taxe care nu au fost aprobate de CO, cum ar fi plata pentru compensare (în total 23,1 mii lei).

• ÎM “CSR Orhei”, în procesul de activitate, a utilizat unele taxe neaprobate de către fondator (CR Orhei). Totodată, unele taxe au fost aplicate în lipsa indicării în contractele semnate de părţi a unor servicii suplimentare faţă de cele de arendă (medicale; asigurarea ordinii publice de către carabinieri etc.).

• Tarifele pentru serviciile de întreţinere a spaţiilor verzi din mun.Chişinău, prestate de ÎM “AGSV” în lipsa unor reglementări curente, sunt determinate în baza Normativelor cu privire la determinarea valorii obiectivelor, aprobate de autorităţile fostei RSSM.

Recomandări ÎM auditate:

14) Să aprobe procese standardizate aferente activităţilor de antreprenoriat în cadrul ÎM şi procedurile de rigoare, precum şi să implementeze sisteme de control intern pentru asigurarea disciplinei corporative, manageriale şi financiare.

15) Să actualizeze politicile de contabilitate prin includerea unor reglementări exhaustive referitor la: a) principiile de repartizare a cheltuielilor directe, indirecte, generale şi administrative între diferite tipuri de producţie, precum şi de determinare a costurilor; b) periodicitatea determinării costurilor şi stabilirii tarifelor; c) tipul cheltuielilor care urmează a fi recuperate din rentabilitate; d) evidenţa analitică a cheltuielilor pe diferite tipuri de servicii (lucrări, produse) prestate.

16) Să asigure elaborarea/aprobarea tarifelor în baza unei metodologii exhaustive, care, la rîndul ei, ar asigura includerea în costuri doar a cheltuielilor strict necesare prestării serviciilor (lucrărilor).

♦ Achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii în cadrul entităţilor supuse auditării a afectat eficienţa şi eficacitatea utilizării mijloacelor financiare şi bunurilor publice. Controlul asupra respectării procedurilor de achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii necesită îmbunătăţire.

• CMC (în calitate de fondator), prin Decizia nr.5/13 din 30.05.2013, a obligat toate ÎM, instituţiile publice şi societăţile pe acţiuni (cu cota majoritară de participare a municipiului) să organizeze şi să asigure desfăşurarea procesului de achiziţie a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor în strictă conformitate cu prevederile Legii nr.96-XVI din 13.04.2007¹³⁶, inclusiv prin instituirea grupurilor de lucru pentru achiziţii. De asemenea, despre necesitatea de respectare a prevederilor Legii nr.96-XVI din 13.04.2007, în cazul prestării serviciilor de către ÎM din contul surselor financiare alocate din bugetul municipal, DGLCA a CMC a fost informată de către Agenţia Achiziţii Publice¹³⁷ încă din anul 2010. Însă, urmare a verificărilor efectuate în cadrul auditului, s-a constatat că toate ÎM auditate din mun.Chişinău (cu excepţia ÎM “AGSV”) nu s-au conformat prevederilor din decizia fondatorului, iar achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor în cadrul entităţilor supuse auditării¹³⁸ se efectuează netransparent, fără efectuarea licitaţiilor publice, care ar asigura publicitatea cererii şi participarea largă a ofertanţilor la procedurile de achiziţii. La momentul auditării, nicio entitate nu dispunea de planuri anuale şi trimestriale de achiziţii publice, nu avea întocmite dosarele respective privind achiziţiile efectuate. Totodată, întreprinderile nu prezintă dările de seamă privind procedurile de achiziţii efectuate. De regulă, procedurile respective se efectuează conform dispoziţiilor administratorilor ÎM.

——————————

¹³⁶ Legea nr.96-XVI din 13.04.2007 privind achiziţiile publice (în continuare – Legea nr.96-XVI din 13.04.2007).

¹³⁷ Scrisoarea nr.29/74-241 din 24.02.2010.

¹³⁸ ÎM “Infocom” (4,2 mil.lei, inclusiv 2,1 mil.lei după luna mai 2013); ÎM “Autosalubritate” (27,4 mil.lei); ÎS AP “Rîşcani-SC” (13,6 mil.lei); ÎM “Chişinăuproiect” (2,1 mil.lei, inclusiv 1,3 mil.lei după luna mai 2013); ÎMPC (18,0 mil.lei); ÎMpSL Buiucani (0,2 mil.lei), ÎM “Liftservice” (4,98 mil.lei).

În ÎM (fondator CMC) unde au fost instituite grupuri de lucru pentru achiziţii lipsesc regulamentele interne privind grupul de lucru pentru achiziţii publice; nu au fost stabilite responsabilităţile fiecărui membru al grupului de lucru în parte; membrii acestor grupuri nu întocmesc declaraţiile de imparţialitate pînă la momentul deschiderii ofertelor pentru desfăşurarea fiecărei proceduri de achiziţie.

• De asemenea, în cadrul celorlalte UAT, întreprinderile fondate nu au asigurat aprobarea regulamentară a unor prevederi care ar reglementa modul de iniţiere, contractare şi executare a procedurilor de achiziţie şi ar asigura transparenţa şi eficienţa achiziţiilor efectuate.

În opinia misiunii de audit, situaţia în cauză generează utilizarea netransparentă a banului public, adică costuri nejustificate şi risipă de mijloace.

În contextul celor consemnate, se exemplifică următoarele.

• Achiziţionarea produselor de carburanţi (motorină) în cadrul ÎM “PUA” s-a efectuat netransparent, în lipsa unei licitaţii publice organizate în acest scop, iar selectarea furnizorului de carburant a fost efectuată de către grupul de lucru pentru achiziţii¹³⁹, în baza ofertelor primite de la ofertanţi de către specialiştii responsabili de sectoarele de aprovizionare. Deşi pe piaţa de produse petroliere a Republicii Moldova activează 12 importatori¹⁴⁰ de produse petroliere, care deţin şi licenţe pentru activitatea de comercializare cu amănuntul a acestor produse, ÎM “PUA” nu a asigurat o analiză obiectivă şi calitativă a ofertelor de pe piaţă în vederea stabilirii celei mai avantajoase din punctul de vedere al cost-eficienţei. Ca urmare, din cele 3 oferte examinate¹⁴¹, au fost anunţate drept cîştigătoare ofertele a 2 agenţi economici, care au propus un preţ recunoscut mai avantajos (15,15 lei/litru), livrarea urmînd a fi efectuată în credit, acest fapt fiind considerat un beneficiu pentru activitatea întreprinderii.

——————————

¹³⁹ Aprobat prin Ordinul Directorului ÎM “PUA” nr.183 din 12.06.2012.

¹⁴⁰ “Lukoil Moldova” S.R.L. (32,4 %); “Rompetrol Moldova” S.A. (18,2 %), “Petrom Moldova” S.A. (14,0%); “Tirex-Petrol” S.A. (13,9%); “Andezit” S.R.L. (5,1%); “Moldis Trading LTD” S.R.L. (3,5%); “Avante” S.R.L. (3,0%); “Energo Petrol” S.R.L. (2,2%); “Gloria Qvarc” S.R.L. (2,2%); “Vero-Nadina” S.R.L. (1,8 %) etc.

¹⁴¹ Procesul-verbal al grupului de lucru privind achiziţiile din 11.01.2013.

Contractele de achiziţii încheiate de ÎM “PUA” cu furnizorii de carburanţi nu au întrunit condiţiile prevăzute de Codul civil, în acestea nefiind stipulate informaţii referitor la termenele de livrare, cantitatea şi preţul produselor achiziţionate, fapt care a limitat entitatea în aplicarea mecanismelor de asigurare a respectării precondiţiilor înaintate ofertantului şi, totodată, permite modificarea preţului şi cantităţii mărfurilor procurate – indicatori care au stat la baza selectării ofertantului. De menţionat că, urmare a livrării motorinei de către un furnizor la un preţ mediu mai mare decît preţul contractat, precum şi mai mare decît preţul mediu al carburantului furnizat de către celălalt furnizor, ÎM “PUA” a suportat cheltuieli suplimentare şi ineficiente în sumă totală de circa 0,74 mil.lei¹⁴².

——————————

¹⁴² (15,28 lei/litru (“Andezit” S.R.L.) – 14,76 lei/litru (“Tirex-Petrol” S.A.)) × 1421,2 tone = 739,02 mii lei.

La fel, s-au constatat achiziţii economic nefundamentate şi în cazul în care ÎM “PUA”, avînd 14 autobuze aflate în stare de conservare, în noiembrie 2012 a procurat de la o persoană fizică un autobuz marca “Icarus” (anul de fabricaţie 1989), la un preţ de 31,0 mii lei, ulterior (în perioada decembrie 2012 - februarie 2013), suportînd cheltuieli pentru reparaţia acestuia în sumă de 8,1 mii lei.

• Fără respectarea procedurilor de achiziţii publice, după luna mai 2013, ÎMPC (mun.Chişinău) a încheiat 2 contracte în valoare de 278,3 mii lei, în ambele cazuri lipsind mai multe documente necesare, inclusiv ofertele depuse de ofertanţi. Mai mult decît atît, lucrările de construcţie şi reparaţii capitale au fost executate în lipsa proiectului şi devizului verificat şi expertizat corespunzător, prin ce nu au fost respectate prevederile art.13 şi art.18 din Legea nr.721-XIII din 02.02.1996¹⁴³. Totodată, nu în toate contractele încheiate de către ÎMPC este reflectată valoarea acestora (din 7 contracte verificate, în 2 lipseşte valoarea lucrărilor şi termenul de execuţie).

——————————

¹⁴³ Legea nr.721-XIII din 02.02.1996 privind calitatea în construcţii.

• ÎM “Liftservice” (în anul 2013) a efectuat achiziţii prin intermediul grupului intern, în sumă de 0,25 mil.lei. De asemenea, s-a constatat că, la un şir de achiziţii privind procurarea automobilelor, au participat unii şi aceiaşi agenţi economici, o parte din care sunt persoane interdependente (au fondatori şi administratori comuni). Totodată, grupul de lucru nu a luat în considerare oferta cu cel mai mic preţ – 205,0 mii lei, fiind anunţată drept cîştigătoare oferta la preţul de 248,5 mii lei.

Recomandări:

17) ÎM auditate să asigure în mod necondiţionat standardizarea procesului de achiziţii publice, precum şi implementarea procedurilor aferente, avînd drept obiective per ansamblu: a) transparenţa achiziţiilor publice; b) utilizarea eficientă a finanţelor publice; c) minimizarea riscurilor autorităţilor contractante; d) asigurarea concurenţei şi combaterea concurenţei neloiale în domeniul achiziţiilor publice.

18) Primăria mun.Chişinău să organizeze instruiri pentru toate ÎM în vederea asigurării implementării Deciziei CMC nr.5/13 din 30.05.2013.

♦ Referitor la organizarea retribuirii muncii

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, caracterul recomandabil al normelor legale în materie de retribuire a angajaţilor entităţilor cu autonomie financiară, absenţa şi/sau irelevanţa supravegherii atît din partea fondatorilor, cît şi a managementului corporativ au generat un şir de deficienţe şi iregularităţi, care s-au soldat cu cheltuieli de salarizare supradimensionate şi neîntemeiate de aproape 30,0 mil.lei (vezi Anexa la Raport):

- neasigurarea aprobării de către fondator (CL) a organigramelor, statelor de personal şi schemelor de salarizare a personalului, în conformitate cu prevederile art.14 alin.2) lit.l) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006;

- neaplicarea de către ÎM supuse auditării a prescripţiilor Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.98 din 04.02.2013¹⁴⁴ şi neaprobarea normativelor de muncă (prin care ar fi reglementate normativele de timp, de personal, timpul de deservire şi de producţie, regimurile de funcţionare a utilajului), ceea ce a condiţionat neperfectarea calculelor privind minimul necesar de personal, reieşind din volumele de lucru existente, productivitatea muncii etc.;

——————————

¹⁴⁴ Regulamentul privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naţionale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.98 din 04.02.2013 (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.98 din 04.02.2013).

- nestabilirea în mod expres a: tipului sistemului de remunerare a muncii (tarifar¹⁴⁵ sau netarifar), statelor de funcţii care se salarizează conform muncii pe unitate de timp şi/sau conform muncii în acord; mărimilor şi condiţiilor concrete de salarizare şi de acordare a sporurilor;

——————————

¹⁴⁵ Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002.

- nefundamentarea modului de stabilire a mărimii salariilor angajaţilor, precum şi neaplicarea unor criterii uniforme în raport cu diferiţi salariaţi, în consecinţă mărimea salariilor aprobate la întreprinderi nu este corelată cu ritmul majorării salariului minim la scară naţională;

- aplicarea incorectă a coeficienţilor de multiplicare şi de complexitate, ceea ce a generat cheltuieli suplimentare;

- neaprobarea devizelor anuale de venituri şi cheltuieli sau aprobarea acestora în lipsa unor oportunităţi fundamentate şi dispunerea unor cheltuieli nesusţinute financiar;

- premierea angajaţilor din cadrul ÎM în lipsa indicatorilor măsurabili de performanţă şi în condiţii inegale/subiective;

- achitarea diferitor plăţi salariale în lipsa documentelor justificative (inclusiv a contractelor individuale de muncă).

Pentru susţinerea celor invocate, se exemplifică următoarele.

• Deficienţele manageriale în determinarea şi nefundamentarea statelor de personal, exprimate prin neasigurarea aprobării de către fondator a organigramelor, statelor de personal şi schemelor de salarizare a personalului, precum şi neaprobarea normativelor de muncă nu au permis stabilirea minimului necesar de personal al unor ÎM, reieşind din volumele de lucru existente, productivitatea muncii etc., ca urmare întreprinderile suportînd cheltuieli, catalogate de audit drept supradimensionate şi ineficiente.

În aşa mod:

√ deşi statele personalului de deservire a reţelelor de apă şi canalizare ale ÎM “DP Apă-Canal Anenii Noi” au fost elaborate/stabilite în baza unor normative ale Asociaţiei “Moldova Apă-Canal”, numărul personalului de conducere este cu 7,5 unităţi mai mare faţă de normativ, fondul anual de salarizare a acestora constituind 321,0 mii lei;

√ din totalul de 783 de unităţi conform statelor de personal aprobate de ÎM “PUA” (mun.Chişinău), lipsesc fundamentările de rigoare pentru 113 unităţi din zona de reparaţie a autobuzelor, 12 controlori şi revizori etc. Prin urmare, în anul 2013, cheltuielile aferente remunerării muncii a 12 controlori şi revizori au constituit 615,82 mii lei¹⁴⁶, iar veniturile acumulate din amenzile acordate au constituit 20,35 mii lei, sau 3,3% din totalul cheltuielilor suportate pentru întreţinerea acestui sector. Se relevă că activitatea acestei subdiviziuni nu a influenţat asupra fenomenului de folosire multiplă a tichetelor de către taxatori şi călători, care generează pierderi esenţiale întreprinderii. În acelaşi timp, numărul anual al orelor normative de lucru pentru 227 de şoferi (aferente unui efectiv de 93 de autobuze aflate pe traseu în zilele de lucru), determinate de audit, a constituit circa 381,4 mii ore, iar numărul anual de ore de aflare în trafic a autobuzelor – 307,8 mii ore, nefiind clare sarcinile realizate de şoferi în 73,6 mii de ore pe an;

——————————

¹⁴⁶ Salariu – 486,82 mii lei; contribuţii sociale – 111,97 mii lei; asigurări medicale – 17,03 mii lei.

√ nu s-au întocmit fundamentările de rigoare privind statele aprobate la ÎMpSL Buiucani (56 de unităţi), în special privind 5 unităţi de dispecer, cu cheltuieli de salarizare de 178,3 mii lei, la care lipsesc confirmările privind volumul real de lucru efectuat;

√ deşi ÎM “Infocom” are prevăzut în state de personal o unitate de jurist principal, care, conform instrucţiunii de serviciu, este obligat să acorde asistenţă juridică şi să apere interesele materiale şi nepatrimoniale ale întreprinderii în instanţele judecătoreşti, pentru acordarea serviciilor juridice în litigiul iniţiat de S.A. “Termocom” întreprinderea a angajat un avocat căruia i se achită lunar cîte 4,5 mii lei, în anul 2013 fiind suportate cheltuieli nejustificate de 63,0 mii lei (de menţionat că în anul 2013 examinarea acestui litigiu era suspendată);

√ din totalul de 333 de unităţi conform statelor de personal ale ÎMPC (inclusiv 154 de unităţi la Combinatul alimentaţiei şcolare), la 31.12.2013 erau înregistrate 53 de funcţii vacante (şef al serviciului personal, secretară în anticameră, inspectori în serviciul control, lăcătuşi-instalatori, 35 de unităţi în cantinele şcolare etc.), din care unele unităţi, pe parcursul a mai multor ani, sunt cumulate de alţi angajaţi ai entităţii, fără a fi întreprinse măsuri pentru angajarea personalului în cauză, ceea ce denotă lipsa necesităţii personalului respectiv;

√ de rînd cu nefundamentarea statelor de personal, ÎM “Liftservice” (fondator CMC) nu a asigurat un coraport al funcţiilor prin stabilirea numărului de conducători, specialişti şi funcţionari (54 de unităţi) cu numărul de angajaţi din subordine (214,5 de unităţi), respectiv de 1 la 4;

√ ÎM “GC din s.Pelinia” (r-nul Drochia) în anul 2013 a salarizat cu 20,7 mii lei unitatea de inginer proiectant, care nu dispunea de autorizaţie de activitate în acest domeniu, iar întreprinderea – de proiecte de investiţii. Totodată, ÎM “DPGCL Sîngerei” nu are justificările respective pentru 5 unităţi de personal cu un fond anual (2013) de salarizare de 120,8 mii lei;

√ nu este susţinută de fundamentările de rigoare nici structura statelor de personal (190 de unităţi) ale ÎM “Chişinăuproiect”, în componenţa unor secţii de producţie fiind incluse funcţii din categoria personalului administrativ.

• ÎM nu au stabilite expres: tipul sistemului de remunerare a muncii (tarifar¹⁴⁷ sau netarifar), statele de funcţii care sunt salarizate conform muncii pe unitate de timp şi/sau conform muncii în acord, mărimile şi condiţiile concrete de salarizare şi de acordare a sporurilor, ceea ce determină riscul de stabilire a acestora în mod neuniform.

——————————

¹⁴⁷ Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002.

Calcularea salariului de funcţie angajaţilor ÎM se efectuează reieşind din valoarea acestuia stabilit în statele de funcţii şi de timpul efectiv lucrat. La unele ÎM (ÎM “Chişinăuproiect”, ÎMPC) lipsesc reglementări exhaustive privind modul de stabilire angajaţilor a mărimii salariului de funcţie. Grilele de salarizare a angajaţilor sunt aprobate de directorii ÎM şi au fost revăzute în anul 2013, urmare a stabilirii salariului minim garantat în sectorul real în sumă de 1400 lei¹⁴⁸.

——————————

¹⁴⁸ Hotărîrea Guvernului nr.165 din 09.03.2010 “Cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real”.

Totodată, unele ÎM¹⁴⁹ au admis în anul 2013 remunerarea personalului angajat în mărime mai mică decît salariul minim garantat în sectorul real. De asemenea, urmare a lipsei statelor de personal, angajaţii unor ÎM¹⁵⁰ au fost remuneraţi la discreţia conducerii întreprinderii.

——————————

¹⁴⁹ ÎM “DPGCL Sîngerei”; ÎM “DPGCL Făleşti”; ÎM GLC Cupcini; Reţelele Termice Cupcini; ÎM “Galbver” (com. Sărata-Galbenă).

¹⁵⁰ ÎM “GAAC”; ÎM “Regia ARA”; ÎM “Ecoapeduct”.

Auditul relevă că mărimea salariilor aprobate la unele întreprinderi¹⁵¹ cresc neuniform, comparativ cu ritmul creşterii salariului minim aprobat de Guvern¹⁵², lipsind în acest sens o fundamentare corespunzătoare. Astfel, salariul minim în sectorul real a crescut în anul 2013 (comparativ cu anul 2007) cu 55,6%. În acelaşi timp, conform grilei de salarizare a angajaţilor ÎM “Chişinăuproiect”, salariile de funcţie au crescut în aceeaşi perioadă de la 21 pînă la 54,8%.

——————————

¹⁵¹ ÎM “Chişinăuproiect”, ÎMPC.

¹⁵² La 01.07.2007 – 900 lei, la 01.02.2010 – 1100 lei, la 01.05.2012 – 1300 lei, la 01.05.2013 – 1400 lei.

Deşi la 01.01.2013 ÎM “Apă-Canal” (or.Drochia) a înregistrat pierderi neacoperite din anii precedenţi în sumă totală de 11,53 mil.lei, la stabilirea salariilor de funcţie aceasta a aplicat coeficienţi de multiplicare mai mari decît minimul stabilit conform prescripţiilor din Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002, ceea ce, în condiţiile lipsei unor surse de finanţare, a determinat suportarea unor cheltuieli suplimentare aferente retribuirii muncii de 0,96 mil.lei (anual). O situaţie analogică a fost constatată şi la ÎM GCEL (or.Drochia), care, urmare a aplicării incorecte a coeficienţilor de complexitate în anul 2013, a suportat cheltuieli suplimentare aferente retribuirii muncii în sumă de 18,2 mii lei¹⁵³.

——————————

¹⁵³ Cheltuieli suplimentare la remunerarea muncii – 14,4 mii lei; BASS (23%) – 3,3 mii lei; FAOAM – 0,5 mii lei.

Pe parcursul perioadei de activitate, ÎM “BPSCR Făleşti” şi ÎM “Apă-Canal Pietrosu” (r-nul Făleşti) au efectuat remunerarea muncii după excluderea tuturor cheltuielilor din volumul veniturilor acumulate lunar, în procente variind de la 22% pînă la 26,5%, în lipsa reglementărilor de rigoare, salariul mediu lunar la întreprinderile menţionate constituind de la 2,5 mii lei pînă la 7,0 mii lei şi, respectiv, de la 1,2 mii lei pînă la 1,6 mii lei lunar.

• Contrar prescripţiilor pct.5 şi pct.7 din Hotărîrea Guvernului nr.743 din 11.06.2002, în contractele individuale de muncă ale administratorilor ÎM lipsesc reglementări exhaustive privind modul de stabilire a cuantumului salariului tarifar, a premiilor, precum şi a adaosurilor şi sporurilor salariale, ceea ce generează situaţii cînd mărimea salariului de funcţie şi primele acordate administratorului sunt stabilite în baza propriilor ordine, fără a fi corelate cu indicatorii de performanţă ai întreprinderii, precum şi fără coordonarea prealabilă cu fondatorul. Astfel, pe parcursul anului 2013, în lipsa unor fundamentări de rigoare, veniturile medii lunare ale administratorilor ÎM, fondate de către AAPL din raioanele Făleşti, Drochia, Sîngerei, Floreşti, Edineţ, au variat de la 2,0 mii lei pînă la 8,8 mii lei, iar ale administratorilor ÎM din mun.Chişinău – între 4,8 mii lei şi 29,1 mii lei¹⁵⁴.

——————————

¹⁵⁴ Venituri anuale ale administratorilor: ÎM “PUA” – 138,47 mii lei; ÎM “Liftservice” – 197,68 mii lei; ÎM “Infocom” – 205,31 mii lei; ÎM “Chişinăuproiect” – 273,7 mii lei; ÎM “AGSV” – 168,7 mii lei; ÎM “Regia Autosalubritate” – 348,9 mii lei; ÎSAP “Rîşcani-SC” – 57,4 mii lei; ÎM “Piaţa Centrală” – 156,8 mii lei; IMPSL “Buiucani” – 88,9 mii lei.

De asemenea, în anul 2013, managerilor ÎM din or.Orhei le-au fost achitate plăţi neregulamentare în sumă totală de 82,0 mii lei¹⁵⁵, iar administratorului ÎM “Servicii-Comunale Ungheni” (care a raportat pentru anul 2011 pierderi de 50,9 mii lei, iar pentru 2012 – de 206,6 mii lei) i-au fost achitate premii în valoare de 18,1 mii lei.

——————————

¹⁵⁵ ÎM Hotelul “Codru” – 3,6 mii lei, ÎMSCL Orhei – 24,1 mii lei, ÎM “Achiziţii, Comerţ şi Pieţe” – 54,3 mii lei.

• Modul existent de remunerare şi stimulare a angajaţilor ÎM nu ţine cont de sursele financiare disponibile pentru finanţarea cheltuielilor respective, inclusiv la întocmirea şi semnarea contractelor colective de muncă între salariaţi şi administraţia întreprinderilor, precum şi la înregistrarea acestora la Inspecţia Muncii. Situaţia dată este generată de neinstituirea în cadrul ÎM a consiliilor de administraţie, care urmau să aprobe devizele anuale de venituri şi cheltuieli, respectiv, nivelul cheltuielilor pentru remunerarea angajaţilor. Astfel:

√ deşi activitatea economico-financiară a ÎM “PUA” a rezultat cu pierderi (anul 2013 – de 6,42 mil.lei), respectiv entitatea nu dispune de mijloace financiare pentru acoperirea cheltuielilor, pe parcursul anului 2013, fără acordul fondatorului (CMC), administratorul ÎM a dispus acordarea premiilor şi adaosurilor salariale nefundamentate economic în sumă totală de 7,81 mil.lei, ceea ce constituie 19,5% din totalul cheltuielilor pentru retribuirea muncii (40,12 mil.lei). O situaţie similară a fost atestată şi în cadrul altor ÎM¹⁵⁶ care au acordat plăţi nefundamentate în sumă totală de circa 0,3 mil.lei;

——————————

¹⁵⁶ ÎM “GGLC din Anenii Noi” – 16,1 mii lei; ÎM “DP Apă-Canal Anenii Noi” – 198,0 mii lei; ÎM “Antermo” – 48,6 mii lei; ÎM “Floreni-Service” – 22,8 mii lei; ÎM “GC Merenii Noi” – 5,7 mii lei.

√ ineficienţa supravegherii din partea Primăriei or.Hînceşti asupra folosirii eficiente a resurselor publice, gestionate de către ÎM din subordine, a generat cheltuieli suplimentare şi iraţionale. Astfel, ÎM “GAAC” (or.Hînceşti), care nu activează de circa 8 ani, a suportat (în anul 2013) cheltuieli în sumă totală de 0,2 mil.lei pentru remunerarea a 4 persoane¹⁵⁷ (inclusiv majorări de salariu), în lipsa competenţelor determinate şi justificării volumului de lucru efectuat. O situaţie analogică a fost stabilită şi la ÎM “Regia-ARA” (or.Hînceşti), care, deşi nu a efectuat nicio activitate în perioada 2003-2013, a înregistrat cheltuieli de retribuire a muncii a unui angajat (contabilul-şef) în sumă de 0,25 mil.lei (în 2013 – de 20,2 mii lei);

——————————

¹⁵⁷ Directorul interimar/contabil-şef; juristul/secretară/specialist în serviciul personal; casierul şi paznicul.

√ în condiţiile diminuării venitului din vînzări pe anul 2013 (faţă de 2012) cu circa 90% (pînă la 9,8 mii lei), ÎM “Apă-Ungheni” a admis remunerarea membrilor consiliului de administrare al întreprinderii cu 27,6 mii lei (sau 31,5% din cheltuielile salariale suportate în anul 2013);

√ la aprobarea cheltuielilor pentru salarizare, ÎM “Regia Apă-Canal” din or.Corneşti nu a ţinut cont de veniturile raportate pe anul 2012 în sumă de 67,6 mii lei, aprobînd pentru anul 2013 un fond de salarizare de 97,0 mii lei, sau cu 29,4 mii lei mai mult, fără a identifica sursa de finanţare a acestei diferenţe;

√ ÎM CRT (r-nul Orhei) nu a prevăzut regimul de funcţionare a întreprinderii şi de salarizare a personalului în timpul sistării producerii (perioada caldă a anului).

• Remunerarea angajaţilor din cadrul ÎM supuse auditării în lipsa indicatorilor măsurabili de performanţă generează subiectivism în acest domeniu, condiţionează evaluarea neadecvată a activităţii angajaţilor, calcularea şi achitarea nefundamentată a diferitor premii, sporuri şi adaosuri, precum şi limitează posibilitatea de revizuire şi verificare a volumului de lucru executat de fiecare angajat în parte, implicit generînd situaţii cînd angajaţii ÎM pot beneficia de aceste suplimente la salariu în condiţiile neîndeplinirii planurilor lunare de muncă.

Cazuri similare au fost constatate la ÎMPC, ÎM “Chişinăuproiect”, ÎM Regia “Autosalubritate”, ÎM “Liftservice”. În aşa mod:

√ potrivit pct.14 din Contractul colectiv de muncă încheiat de către ÎMPC, pentru executarea la nivelul cuvenit de către salariaţi a obligaţiilor sale de serviciu, obţinerea rezultatelor eficiente în fiecare lună, respectarea de către fiecare salariat a prevederilor regulamentului intern, administraţia poate acorda un premiu lunar, sub formă de coeficient de participare în muncă (CPM), în limitele de la 0,1 pînă la 1,5 din salariul de funcţie, achitat odată cu salariul lunar de funcţie. Administraţia ÎMPC, de comun cu Comitetul sindical, coordonează mărimea CPM pentru fiecare salariat în parte, însă aceasta nu conţine nicio justificare/motivare privind majorarea volumului de lucru fiecărui angajat, ceea ce a determinat acordarea formală în anul 2013 a sporurilor în sumă totală de 5,07 mil.lei (în lipsa unor criterii stimulatorii privind sporirea productivităţii muncii şi pentru faptul îndeplinirii obligaţiunilor de serviciu, pentru care se achită salariul de funcţie). Totodată, în lipsa fundamentărilor de rigoare, au fost acordate premii în sumă de 48,6 mii lei, iar în lipsa acordului fondatorului, din contul profitului net al anilor precedenţi au fost achitate premii în valoare de 0,6 mil.lei (cu ocazia sărbătorilor naţionale, a zilelor de naştere şi jubileelor) şi ajutoare materiale în sumă de 122,6 mii lei (pentru starea financiară precară, tratament medical, deces, naşterea copiilor etc.);

√ de asemenea, pentru atîrnarea conştiincioasă faţă de obligaţiunile de serviciu, pentru care angajatul este remunerat cu salariul de bază, ÎM “ACP” (or.Orhei) a calculat suplimente salariale suportînd astfel cheltuieli ineficiente în sumă de 124,8 mii lei;

√ ÎM “Chişinăuproiect” nu a respectat procedura prevăzută de Ordinul directorului din 30.10.2011 privind calcularea adaosului salarial aferent volumelor lucrărilor de proiectare executate, achitate personalului de producţie în sumă totală de 3,0 mil.lei şi personalului administrativ – 0,9 mil.lei. Mai mult decît atît, modalitatea de calculare a adaosului la salariu este nefundamentată (pentru personalul administrativ), reglementată superficial, în lipsa documentelor justificative (ceea ce contravine prevederilor art.19 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007), în consecinţă generînd multiple derapaje de la principiul general stabilit pentru calcularea acestui spor şi de la principiul de raportare a veniturilor şi cheltuielilor în aceeaşi perioadă de gestiune¹⁵⁸. Un exemplu elocvent de neraportare şi evidenţă incorectă este executarea lucrărilor la obiectul “Proiectarea infrastructurii Complexului “Oraşul Vinului”, pentru care ÎM “Chişinăuproiect” a eliberat facturi fiscale, încă în 2008, în sumă de 1,78 mil.lei (sau 1,48 mil.lei fără TVA), iar calculul adaosului la salariu s-a efectuat şi în 2013 (reieşind din volumele de lucrări executate de 156,1 mii lei). Astfel, contrar prevederilor SNC, veniturile şi cheltuielile ÎM “Chişinăuproiect”, aferente aceloraşi operaţiuni economice, nu se reflectă în situaţia de profit şi pierdere în aceeaşi perioadă de gestiune, ceea ce determină ca rezultatele financiare prezentate să nu corespundă realităţii. Se relevă că la ÎM “Chişinăuproiect” nu sunt stabilite regulamentar procedurile de acordare a ajutorului material, primelor de sărbătoare, modul de determinare a volumului muncii prestate de către persoanele angajate în baza contractelor de muncă etc. De asemenea, în lipsa reglementărilor/fundamentărilor de rigoare, entitatea a acordat recompensa pentru rezultatele anului 2013 în sumă totală de 0,49 mil.lei;

——————————

¹⁵⁸ SNC, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.174 din 25.12.1997 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor”.

√ în lipsa fundamentării necesare, ÎM “Liftservice” a calculat (în anul 2013) prima lunară conducerii, specialiştilor şi funcţionarilor din cadrul întreprinderii în sumă totală de 1,2 mil.lei (54 de persoane), iar pentru muncitori în sumă de 1,27 mil.lei (198 de persoane). În acelaşi timp, în baza ordinelor directorului, unor angajaţi ai întreprinderii le-a fost calculat şi salariul pentru cumulul funcţiilor, fără a indica timpul în care a fost efectuată activitatea cumulată (în orele de bază ale serviciului sau în afara lor), ceea ce determină riscul ca una din obligaţii să nu fie îndeplinită de către aceşti angajaţi. Spre exemplu, funcţia de şef adjunct al Secţiei tehnice şi producţie este cumulată cu funcţia de electromecanic la montare, salariul total calculat în 2013 constituind 212,4 mii lei, din care pentru funcţia de bază – 60,4 mii lei, iar pentru cumul – 70,2 mii lei. În alt caz, salariul total calculat a constituit 306,0 mii lei, din care pentru funcţia de bază – 42,3 mii lei, iar pentru cumul – 177,2 mii lei. Însă, în ambele cazuri nu sunt documente justificative privind timpul în care a fost efectuată activitatea în cumul;

√ la ÎM “Infocom”, nefundamentat au fost calculate şi achitate diferite premii şi sporuri, în sumă totală de 1,36 mil.lei, precum şi ajutoare materiale, în sumă totală de 0,38 mil.lei. Astfel:

- contrar prescripţiilor pct.1 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.169 din 16.02.2008¹⁵⁹ şi Convenţiei colective (la nivel de ramură) pe anii 2010-2013, angajaţilor ÎM “Infocom”, care au depăşit plafonul de 20 de ani vechime în muncă, le-a fost calculat şi achitat un spor de 40% faţă de salariul tarifar, sau cu 10% mai mult decît limita prevăzută. Ca urmare, pe parcursul anului 2013, neîntemeiat au fost calculate şi achitate 35,50 mii lei (în anul 2012 – 34,86 mii lei);

——————————

¹⁵⁹ Regulamentul privind modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru vechimea în muncă angajaţilor întreprinderilor din domeniul gospodăriei locativ-comunale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.169 din 16.02.2008.

- deşi în anul 2012 ÎM “Infocom” a obţinut pierderi, în perioada 2012-2013, în lipsa unor prevederi regulamentare, pentru rezultatele muncii şi ale activităţii economice a fost achitată prima în sumă totală de 0,34 mil.lei. De asemenea, în anul 2013 angajaţilor întreprinderii le-a fost stabilit nefundamentat un spor pentru competenţă profesională şi intensitatea muncii în sumă de 0,86 mil.lei;

√ în perioada 31.05.2011-01.11.2013, ÎM “Apă-Canal” Ungheni, pentru persoanele salariate cu salariul lunar, a calculat şi achitat salariul mediu pentru zilele de sărbătoare în sumă totală de 0,2 mil.lei¹⁶⁰, cu nerespectarea prevederilor art.111 şi art.158 din Codul muncii¹⁶¹;

——————————

¹⁶⁰ Notă: în anul 2011 – 20,4 mii lei; anul 2012 – 86,3 mii lei; anul 2013 – 90,1 mii lei.

¹⁶¹ Codul muncii nr.154-XV din 28.03.2003 (în continuare – Codul muncii).

√ la stabilirea sporului de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, ÎM nu au aplicat prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1335 din 10.10.2002¹⁶² în vederea evaluării stării reale a condiţiilor de muncă şi de atestare a locurilor de muncă, care se reflectă în fişa condiţiilor de muncă la locul de muncă. Ca urmare, în anul 2013, de către ÎM “DPGCL Sîngerei” a fost achitat neregulamentar un spor în sumă de 9,9 mii lei, iar de către ÎM “Liftservice” – în sumă de 4,5 mii lei (la fel, în anul 2011 – 10,6 mii lei; în 2012 – 16,0 mii lei);

——————————

¹⁶² Regulamentul cu privire la evaluarea condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1335 din 10.10.2002.

√ în lipsa prevederilor regulamentare interne, ÎM “CRT” a calculat şi achitat sporul pentru vechime în muncă în sumă de 115,9 mii lei;

√ în anul 2013, în lipsa documentelor justificative (a unui ordin emis de întreprindere), ÎM “DPGCL Sîngerei” a calculat şi achitat contabilului adaos la salariu în sumă de 8,8 mii lei. O astfel de situaţie a fost stabilită şi la ÎM “ACP”, care, în lipsa documentelor respective, a achitat pentru retribuirea muncii 15,3 mii lei;

√ în anii 2012 şi 2013, contrar prevederilor art.45-49 din Codul muncii, în lipsa contractelor individuale de muncă, ÎM “Apă-Drujba” (r-nul Ungheni) a achitat salariu în sumă totală de 26,4 mii lei, pentru care nu au fost calculate şi reţinute contribuţii sociale şi asigurări medicale de 11,2 mii lei.

În contextul celor evocate se relevă că situaţia în cauză este generată inclusiv de caracterul recomandabil al normelor juridice ce reglementează salarizarea angajaţilor întreprinderilor cu autonomie financiară şi aplicarea acestora la discreţia administratorilor, ceea ce determină menţinerea unor state de personal supradimensionate, acordarea unor prime nefundamentate, fără suport financiar, respectiv, cu cheltuieli iraţionale, generatoare de costuri ale serviciilor prestate – costuri suportate de populaţia locală.

Recomandări managementului ÎM auditate:

19) Să asigure fundamentarea statelor de personal din punctul de vedere al principiului cost-eficienţei, ţinînd cont de necesităţile şi posibilităţile actuale ale ÎM.

20) Să nu admită acordarea de premii, inclusiv cu ocazia sărbătorilor, în lipsa surselor proprii şi/sau în condiţii necorelate cu rezultatele/performanţele obţinute.

21) Să elaboreze şi să implementeze reglementările necesare privind modul de stabilire a mărimii salariului de funcţie, adaosurilor salariale şi premiilor, cu indicarea exhaustivă a volumului de muncă şi/sau indicatorilor de performanţă aferenţi acestor componente.

♦ Implementarea recomandărilor anterioare ale Curţii de Conturi

Misiunea de audit atestă că AAPL nu s-au conformat recomandărilor anterioare ale Instituţiei Supreme de Audit privind administrarea patrimoniului public, în consecinţă fondurile aflate în gestiunea ÎM sunt în continuare utilizate în mod neeconom şi ineficient.

• Analiza implementării de către CMC şi ÎM “PUA” a recomandărilor Curţii de Conturi, aprobate prin Hotărîrea nr.55 din 16.09.2011 “Privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public la ÎM “PUA” pe anii 2009-2010”, a stabilit că din 23 de recomandări, 3 au fost implementate integral; parţial implementate – 4 şi neimplementate – 16, ceea ce a generat perpetuarea managementului corporativ/financiar/operaţional contraindicat.

• Deşi, conform Hotărîrilor Curţii de Conturi (nr.80 din 02.12.2004¹⁶³ şi nr.75 din 24.11.2011), s-a solicitat examinarea oportunităţii păstrării ÎM “Regia-ARA” şi “GAAC”, care realmente şi-au încetat activitatea (anii 2003-2005), respectiv, nu dispun de surse de finanţare, iar majoritatea atribuţiilor au fost transmise unei alte entităţi, autorităţile or.Hînceşti nu au întreprins măsurile de rigoare în acest sens. Astfel, CO Hînceşti s-a limitat la adoptarea deciziei din 16.09.2005 “Cu privire la începerea procedurii de lichidare a ÎM “GAAC”, în realitate procesul propriu-zis nu a fost finalizat.

——————————

¹⁶³ Pct.4.4.din Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 02.12.2004 “Privind rezultatele controlului asupra gestionării patrimoniului, corectitudinii şi legalităţii formării tarifelor la serviciile prestate de Întreprinderile municipale (ÎM): “Apă-Canal” Ungheni, Regia “Apă-Canal” Orhei, “Amen-Ver” Hînceşti, “Gospodăria locativ-comunală Căuşeni” şi ÎS Direcţia de producţie “Apă-Canal” Ştefan Vodă în perioada anilor 2002-2003”.

De asemenea, auditul a constatat că CMC, Primarul general al mun.Chişinău şi administratorii ÎM nu au asigurat implementarea recomandărilor Curţii de Conturi din Rapoartele de audit privind gestionarea patrimoniului public şi executarea bugetelor UAT din mun.Chişinău pe anii 2009; 2010-2011 şi, respectiv, 2012.

În această ordine de idei, misiunea de audit şi în prezentul Raport reiterează anumite constatări şi recomandări, cuprinse în materialele auditurilor publice externe anterioare.

IV. CONCLUZII GENERALE

În contextul evaluărilor, constatărilor şi recomandărilor cuprinse în prezentul Raport, misiunea de audit invocă perpetuarea, iar în unele cazuri, amplificarea factorilor generatori de gestiune economică defectuoasă, management corporativ nestandardizat şi contraperformant, cu efecte păguboase intereselor publice. În acest sens, luarea de atitudine de către autorităţile publice de toate nivelurile privind starea de lucruri în domeniul gestiunii economice publice devine un imperativ neîntîrziat şi o preocupare punctuală pentru remedierea per ansamblu a situaţiei. Raportul conţine recomandările de rigoare pentru examinarea şi aprobarea acţiunilor aferente redresării situaţiei, inclusiv revizuirea şi reactualizarea cadrului legislativ şi regulator în domeniu.

Lista abrevierilor

Anexă

la Raportul de audit

Lista deficienţelor constatate