Hotărîre nr.25 din 07.06.2012 privind Raportul auditului paralel al Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi al Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federaţia Rusă din Republica Moldova

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului paralel al Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi al

Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate

pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică

între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, inclusiv asupra livrării de

produse alimentare în Federaţia Rusă din Republica Moldova¹

nr. 25  din  07.06.2012

 (în vigoare 20.07.2012) 

Monitorul Oficial nr.149-154 art.19 din 20.07.2012

* * *

_________________

¹ Prezentul audit s-a desfăşurat în paralel cu auditul pe aceeaşi tematică efectuat de către Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse, în temeiul Acordului privind desfăşurarea unor acţiuni de audit paralel de către Curtea de Conturi a RM şi Curtea de Conturi a FR, semnat la 11 octombrie 2011.

Curtea de Conturi, în prezenţa dlui Valeriu Lazăr, viceprim-ministru, ministrul economiei, copreşedintele Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă; dlui Ştefan Chitoroaga, viceministrul agriculturii şi industriei alimentare; dlui Mihai Magdei, viceministrul sănătăţii; dlui Corneliu Trofăilă, directorul Departamentului venituri şi tehnologii informaţionale al Serviciului Vamal; dlui Adrian Timotin, şef adjunct al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat; dlui Andrei Gurin, şeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice; dnei Rodica Sturza, directorul Î.S. “Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice”, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de prevederile art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008², a examinat Raportul auditului paralel al Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi al Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federaţia Rusă din Republica Moldova.

_________________

² M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a efectuat conform Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012³, avînd ca scop evaluarea executării prevederilor Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020, aplicabilităţii actelor legislative şi normative ale Republicii Moldova, care statuează domeniul reglementării de stat a livrărilor de produse alimentare în Federaţia Rusă, plenitudinii şi eficacităţii activităţii organelor de control (supraveghere) fitosanitare ale Republicii Moldova în domeniul reglementării livrărilor de produse alimentare, precum şi identificarea impedimentelor în cadrul exportului produselor alimentare în Federaţia Rusă.

_________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012” (cu modificările şi completările ulterioare).

Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile Standardelor de audit ale Curţii de Conturi⁴. Probele de audit s-au colectat atît în cadrul entităţilor auditate, cu examinarea informaţiilor prezentate de autorităţile centrale de specialitate, implicate în procesul auditat, cît şi de la terţe persoane, cu aplicarea procedurilor de fond, fiind folosite diferite tehnici şi metode, observaţii directe şi vizualizări la faţa locului.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

_________________

⁴ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

A CONSTATAT:

Programul de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020 (în continuare – Programul) a fost elaborat în scopul realizării de către Republica Moldova şi Federaţia Rusă a unui complex de acţiuni pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, unor progrese în domeniul ramurilor economiilor naţionale.

Se remarcă obţinerea unor rezultate la realizarea obiectivului principal al Programului, ce ţine de creşterea schimbului de mărfuri între aceste două state.

În anul 2011, în ce priveşte volumul schimbului comercial cu Republica Moldova (1448,5 mil. dolari SUA), Federaţia Rusă s-a situat pe prima poziţie din ţările partenere ale republicii în comerţul exterior (urmată de România şi Ucraina).

Exporturile efectuate de către agenţii economici din Republica Moldova în Federaţia Rusă, în anul 2011, au însumat 625,5 mil. dolari SUA, sau de 1,5 ori mai mult în raport cu anul 2010 şi de 2,2 ori – în raport cu anul 2009. Ponderea exporturilor efectuate în Federaţia Rusă, în anul 2011, în totalul exporturilor Republicii Moldova a constituit 28,2%.

Importurile din Federaţia Rusă, în anul 2011, au înregistrat valoarea de 823,0 mil. dolari SUA, constituind ponderea de 15,8% în totalul importurilor Republicii Moldova.

În contextul realizării obiectivelor Programului, se relevă şi activitatea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, care în perioada anilor 2009-2011 s-a întrunit în 3 şedinţe, în cadrul cărora au fost examinate chestiunile ce se referă la actualitatea situaţiei social-economice a statelor, care în ansamblu corespund scopului şi sarcinilor din Program.

În perioada auditată s-a atestat activitatea autorităţilor abilitate întru executarea hotărîrilor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, care s-a soldat cu inspectarea şi completarea Listei exportatorilor producţiei alcoolice în număr de 46 de întreprinderi, întocmirea Registrului exportatorilor produselor pomilegumicole în număr de 175 de întreprinderi, acreditarea a 10 agenţi economici exportatori ai produselor de origine animală din Republica Moldova şi obţinerea de către aceştia a dreptului de export al produselor alimentare în Federaţia Rusă.

În ultimii ani, a fost adoptat un cadru legal relevant în vederea asigurării sistemului efectiv de control al calităţii produselor alimentare.

Totodată, evaluarea realizării prevederilor Programului a identificat unele probleme şi carenţe, care se exprimă prin următoarele:

♦ Comisia interguvernamentală de colaborare economică dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă nu a aprobat Planul de acţiuni coordonat privind realizarea Programului. Astfel, Programul nu prevede concretizarea acţiunilor, coordonarea direcţiilor şi termenelor de executare, controlul şi responsabilitatea autorităţilor de stat şi a structurilor economice asupra realizării lui.

♦ În perioada auditată, se relevă unele probleme în relaţiile comerciale între aceste state, care afectează exporturile produselor alimentare din Republica Moldova în Federaţia Rusă, pe motiv de necorespundere calităţii şi inofensivităţii producţiei exportate din Republica Moldova.

♦ Deşi volumul schimbului de mărfuri şi exporturile acestora din Republica Moldova în Federaţia Rusă, în perioada anilor 2009-2011, au crescut de 2,2 ori, acest fapt n-a avut impactul economic corespunzător asupra sectorului real al economiei republicii, fiind condiţionat de creşterea reexporturilor din ţările terţe prin Republica Moldova.

♦ Cadrul legal existent nu soluţionează toate problemele în ce priveşte controlul calităţii produselor alimentare, acesta urmînd a fi perfecţionat la următoarele segmente: (i) delimitarea strictă şi exhaustivă a competenţelor autorităţilor de resort, pentru excluderea dublării acţiunilor între organele de stat; (ii) consolidarea instituţională a organelor implicate în procesele de verificare a stabilirii şi respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice, măsurilor sanitar-veterinare şi fitosanitare la importul (exportul) produselor alimentare; (iii) intensificarea controlului de stat asupra inofensivităţii produselor alimentare; (iiii) necesitatea armonizării cadrului legal al ambelor state în ce priveşte standardizarea calităţii, inofensivităţii şi certificării produselor alimentare etc.

♦ Au fost identificate probleme şi impedimente, examinate în cadrul şedinţelor Comisiei interguvernamentale şi nesoluţionate pînă în prezent, ce afectează exportul produselor vinicole pe piaţa Federaţiei Ruse, cum ar fi: nestabilirea locurilor suplimentare pentru vămuirea producţiei alcoolice; nesimplificarea regimului de livrări pentru întreprinderile moldoveneşti care furnizează în prezent producţie alcoolică pe piaţa rusă în regim de “fereastră unică” şi nedeterminarea exhaustivă a procedurilor de confirmare a calităţii şi inofensivităţii producţiei; neacreditarea Î.S. “Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice” în sistemul “Rospotrebnadzor”-ului; neextinderea sortimentului de producţie alcoolică; limitarea numărului de întreprinderi vinicole moldoveneşti recomandate pentru exportul producţiei alcoolice pe piaţa rusă; neprezentarea de către “Rospotrebnadzor” a informaţiei suplimentare celei prezentate anterior Părţii moldave privind cerinţele de evaluare a producţiei alcoolice aplicate în Federaţia Rusă.

♦ Reieşind din procesele existente de certificare, se remarcă un mecanism anevoios, neunificat, în care sînt implicate diverse autorităţi şi alte structuri, pentru obţinerea certificării fitosanitare şi de inofensivitate, nefiind clar delimitate atribuţiile acestora, ceea ce tergiversează procesul de obţinere a documentelor ce atestă calitatea produselor pentru export.

♦ Politica de stat în domeniul exportului producţiei alcoolice pe piaţa Federaţiei Ruse promovată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în perioada auditată, nu a atins obiectivul de creştere a exportului acestei producţii şi nu a contribuit la menţinerea nivelului livrărilor din anul 2008.

♦ Prezenţa în cadrul legislativ existent a neconcordanţei competenţelor la adoptarea şi implementarea măsurilor privind calitatea şi inofensivitatea produselor vinicole exportate a generat incertitudini privind certificarea obligatorie a fiecărui lot de marfă.

♦ Nu şi-a găsit abordarea cuvenită, în cadrul şedinţelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, subiectul privind respectarea Acordurilor bilaterale în domeniul standardizării, metrologiei şi certificării, fapt ce se manifestă prin lipsa informării reciproce despre necorespunderea unor partide de vinuri importate din Republica Moldova în Federaţia Rusă cerinţelor de inofensivitate, nerecunoaşterea reciprocă a avizelor igienice (certificatelor), neefectuarea expertizei independente, precum şi nestabilirea unui laborator arbitrar coordonat de către Părţi.

♦ Serviciul Vamal nu a asigurat respectarea prevederilor legale la importul în ţară a produselor alcoolice returnate din Federaţia Rusă, acestea nefiind supuse verificărilor de rigoare de către Î.S. “Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice”, în vederea stabilirii cauzei reale a returnării şi determinării de către Organismul de Certificare a acţiunilor corective necesare.

♦ Furnizorii de produse alimentare nu respectă regulile prestabilite de Organismele de Certificare privind înregistrarea tuturor reclamaţiilor primite referitor la conformitatea produsului, precum şi întreprinderea măsurilor adecvate aferente unor astfel de reclamaţii, cu documentarea acţiunilor întreprinse.

♦ Distribuirea Centrelor de standardizare în subordinea mai multor autorităţi centrale de specialitate din diferite domenii (Ministerului Sănătăţii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Economiei) complică procedurile de certificare a calităţii produselor de origine vegetală destinate exportului.

♦ Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, nu au asigurat, în termenele stabilite regulamentar, crearea unui nou organism responsabil de siguranţa alimentelor – Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor, conform Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011 “Cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015”.

♦ Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, nerespectînd condiţiile regulamentare, a inclus în Lista agenţilor economici potenţiali exportatori ai producţiei pomilegumicole, remisă autorităţilor Federaţiei Ruse, agenţi economici care nu sînt producători sau exportatori de produse autohtone şi nu întrunesc cerinţele corespunzătoare.

♦ Se atestă prezenţa cazurilor de reexport în Federaţia Rusă a producţiei pomilegumicole în lipsa certificatului de inofensivitate, eliberat de autorităţile Republicii Moldova, act prevăzut în Memorandumul cu privire la inofensivitatea producţiei de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federaţia Rusă, ceea ce duce la denigrarea imaginii calităţii produselor autohtone.

♦ Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Serviciul Vamal nu au executat cerinţele regulamentare privind formarea posturilor de control sanitar-veterinar în cadrul posturilor vamale, pentru supravegherea mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, aflate în regim de import, tranzit sau export.

♦ Actualmente în Republica Moldova lipseşte mecanismul de evidenţă şi control al fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice şi alcoolului etilic, inclusiv al calităţii materiei prime utilizate şi producţiei fabricate. Deţinătorul sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice” – Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin” a fost dizolvată, iar Inspectoratului Fiscal Principal de Stat i-au revenit funcţiile de evidenţă a mărcilor de acciz, fiind exclus sensul de formare a Registrului – contracararea falsificării producţiei alcoolice, controlul calităţii producţiei puse în circulaţie şi extinderii pieţelor de desfacere.

Problemele constatate de audit reprezintă un risc pentru activitatea producătorilor autohtoni în privinţa exportului eficient al producţiei, luîndu-se în consideraţie şi volumul mare de reexport al producţiei din alte ţări. O astfel de situaţie poate afecta această ramură, care este un element important în dezvoltarea economiei naţionale.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15, art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului paralel al Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi al Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federaţia Rusă din Republica Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Părţii moldave a Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, pentru implementarea recomandărilor auditului, în vederea asigurării realizării depline a obiectivelor Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020;

2.2. Guvernului Republicii Moldova:

2.2.1. pentru documentare şi responsabilizarea autorităţilor centrale de specialitate privind elaborarea şi înaintarea, în modul stabilit, a propunerilor de modificare/perfecţionare a legislaţiei, ce ar asigura realizarea obiectivelor Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020;

2.2.2. în vederea continuării acţiunilor de corelare a legislaţiei naţionale în domeniul inofensivităţii produselor alimentare, inclusiv formarea unui nou organism responsabil de siguranţa alimentelor – Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor, prevăzut de Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011 “Cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015”, care ar unifica reglementările raporturilor în domeniul siguranţei alimentelor, ar elimina orice suprapunere a domeniilor de competenţă, stabilite în prezent prin diferite acte normative elaborate separat de autorităţile guvernamentale, cu un caracter neuniform şi fragmentar;

2.2.3. pentru monitorizarea întreprinderii măsurilor corespunzătoare întru executarea de către MAIA a Hotărîrii Guvernului nr.1183 din 20.10.2008 “Privind instituirea Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală şi aprobarea Regulamentului, structurii şi efectivului-limită ale acesteia” referitor la definitivarea instituirii posturilor de control sanitar-veterinar la frontiera de stat;

2.2.4. în vederea definitivării formalităţilor privind semnarea Acordului cu privire la simplificarea deplasării şi îndeplinirii formalităţilor referitoare la producţia pomilegumicolă;

2.3. Ministerului Economiei, pentru implementarea recomandărilor auditului şi continuarea acţiunilor privind promovarea conformă a politicii statului în vederea asigurării exportului producţiei agroalimentare autohtone, şi se cere elaborarea şi înaintarea propunerilor de modificare a legislaţiei privind modul de certificare la parametrii de inofensivitate a produselor alcoolice destinate exportului, abordînd, în acest sens, şi oportunitatea încheierii unui acord interguvernamental/interdepartamental cu privire la comercializarea acestor produse;

2.4. Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, pentru implementarea recomandărilor auditului, cu perfectarea unui plan de măsuri şi indicarea persoanelor responsabile de executarea acestora, şi se cere:

2.4.1. determinarea şi aplicarea mecanismelor ce ar asigura calitatea şi inofensivitatea producţiei agricole (alcoolice, pomilegumicole, de origine animală), precum şi sporirea volumului exportului de producţie autohtonă în Federaţia Rusă;

2.4.2. elaborarea unor măsuri de rigoare, cu monitorizarea executării acestora, privind cazurile de livrare a producţiei necalitative, inclusiv identificarea pîrghiilor care ar elimina netransparenţa cazurilor de export al mărfii necalitative;

2.4.3. asigurarea acreditării Î.S. “Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice”;

2.4.4. asigurarea continuităţii colaborării cu factorii de decizie din Federaţia Rusă, în vederea inspectării întreprinderilor autohtone producătoare de carne;

2.4.5. asigurarea, în comun cu Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în limita competenţelor, a funcţionalităţii Registrului de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice în strictă conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1441 din 19.12.2006 “Cu privire la aprobarea Concepţiei sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice”;

2.5. Ministerului Sănătăţii, pentru implementarea recomandărilor auditului, şi se cere:

2.5.1. în comun cu autorităţile centrale de specialitate interesate, întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea asigurării executării prevederilor Memorandumului referitor la inofensivitatea producţiei de origine vegetală reexportate din Republica Moldova;

2.5.2. asigurarea dotării cu echipamentele necesare a structurilor din subordine în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.165 din 17.03.2011 cu privire la aprobarea Programului de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016”;

2.6. Serviciului Vamal, pentru informare despre rezultatele auditului şi înăsprirea măsurilor de neadmitere a încălcării legislaţiei la vămuirea produselor returnate din Federaţia Rusă de către structurile din subordine.

3. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit, pentru informare:

3.1. Preşedintelui Republicii Moldova;

3.2. Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova;

3.3. Comisiei permanente economie, buget şi finanţe şi Comisiei permanente securitate naţională, apărare şi ordine publică ale Parlamentului Republicii Moldova.

4. Despre implementarea recomandărilor auditului, precum şi despre măsurile întreprinse pentru executarea pct.2 din prezenta Hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

5. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL

auditului paralel al Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi al Curţii de Conturi

a Federaţiei Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea

în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica

Moldova şi Federaţia Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare

în Federaţia Rusă din Republica Moldova¹

_________________

¹ Prezentul audit s-a desfăşurat în paralel cu auditul pe aceeaşi tematică efectuat de către Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse, în temeiul Acordului privind desfăşurarea unor acţiuni de audit paralel de către Curtea de Conturi a RM şi Curtea de Conturi a FR, semnat la 11 octombrie 2011.

Curtea de Conturi, în temeiul art.10, art.28, art.30 şi art.31 alin.(1) lit.c) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 şi potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012², a efectuat auditul paralel al Curţii de Conturi a Republicii Moldova şi al Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse asupra utilizării mijloacelor publice alocate pentru realizarea în anii 2009-2011 a Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, inclusiv asupra livrării de produse alimentare în Federaţia Rusă din Republica Moldova.

_________________

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.80 din 22.12.2011 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2012”.

Scopul auditului:

- evaluarea executării prevederilor Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020;

- studierea aplicabilităţii cadrului legislativ naţional care vizează domeniul reglementării de stat a livrărilor de produse alimentare în Federaţia Rusă;

- evaluarea plenitudinii şi eficacităţii activităţii organelor de control (supraveghere) fitosanitare ale Republicii Moldova în domeniul reglementării livrărilor de produse alimentare în Federaţia Rusă;

- identificarea impedimentelor în cadrul exportului de produse alimentare în Federaţia Rusă, legate de politicile statului în domeniile exportului/ reexportului, importului, certificării originii mărfurilor, evaluării conformităţii şi inofensivităţii producţiei alcoolice, vegetale şi de origine animală.

Metodologia de audit şi domeniul de aplicare

Auditul s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi³ şi Acordul privind desfăşurarea unor acţiuni de audit paralel de către Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse şi Curtea de Conturi a Republicii Moldova din 11 octombrie 2011. Probele de audit au fost colectate în cadrul examinării Programului de cooperare economică între Federaţia Rusă şi Republica Moldova pe anii 2009-2020, proceselor-verbale, informaţiilor şi altor documente prezentate de entităţile auditate: Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală, Inspectoratul General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, Î.S. “Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice” (în continuare – CNVCPA), Î.S. “Fiscservinform”, Serviciul Vamal, alte organe. De asemenea, au fost organizate întruniri cu agenţii economici din domeniul agroindustrial, intervievări şi ieşiri la faţa locului, aplicînd diferite proceduri de fond, tehnici şi metode.

_________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.58 din 28.12.2009 “Despre aprobarea Standardelor generale de audit şi Standardelor auditului regularităţii”.

CONSTATĂRI, CONCLUZII, RECOMANDĂRI

I. CU PRIVIRE LA PROGRAMUL DE COLABORARE ECONOMICĂ ÎNTRE

REPUBLICA MOLDOVA ŞI FEDERAŢIA RUSĂ PE ANII 2009-2020

1.1. Mecanismul de realizare a Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020 nu funcţionează corespunzător, nu conţine descrieri şi termene concrete de realizare a acţiunilor şi activităţilor, declarînd doar intenţiile Federaţiei Ruse şi ale Republicii Moldova de a acţiona în diverse direcţii de colaborare economică.

Programul de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020 (în continuare – Programul) a fost elaborat în scopul realizării de către Federaţia Rusă şi Republica Moldova (în continuare – Părţi) a unui complex de acţiuni pentru dezvoltarea relaţiilor economice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, unor progrese în domeniul ramurilor economiilor naţionale, precum şi creşterii, în acest context, a schimbului de mărfuri.

În calitate de mecanism de executare a Programului, s-a prevăzut realizarea de către organele de stat şi agenţii economici din Federaţia Rusă şi Republica Moldova a unor acţiuni concrete, ce urmează a fi stabilite în Program şi în Planul de acţiuni privind realizarea acestui Program.

Conform acestui Program, aprobarea Planului coordonat de acţiuni privind realizarea Programului a fost încredinţată Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă ( în continuare – Comisia interguvernamentală moldo-rusă).

Auditul a constatat că mecanismul de realizare a Programului nu funcţionează corespunzător. Planul de acţiuni privind realizarea Programului n-a fost aprobat de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă, ceea ce nu permite tragerea concluziilor despre nivelul atingerii scopurilor Programului.

Concluzii:

Lipsa Planului de acţiuni privind realizarea Programului nu asigură obţinerea efectelor scontate, din motivul neconcretizării acţiunilor, necoordonării direcţiilor şi termenelor de executare, controlului şi responsabilităţii organelor de stat şi a structurilor economice asupra realizării lui.

1.2. Activitatea Comisiei interguvernamentale de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă s-a axat pe actualitatea situaţiei social-economice a statelor în perioada respectivă.

Activitatea Părţii moldave a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse este reglementată de Regulamentul-tip de activitate a părţii moldave a comisiilor mixte interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, ştiinţifică şi tehnică, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.920 din 3 septembrie 1998⁴, una din sarcinile principale ale Comisiei fiind aprofundarea şi coordonarea relaţiilor economice, comerciale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi exercitarea controlului asupra îndeplinirii acordurilor bilaterale.

_________________

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.920 din 03.09.1998 “Cu privire la aprobarea Regulamentului-tip de activitate a părţii moldave a comisiilor mixte interguvernamentale pentru colaborare economică, comercială, culturală, ştiinţifică şi tehnică”.

În perioada anilor 2009-2011 au avut loc 3 şedinţe ale Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, după cum urmează: şedinţa a 10-ea din 7 noiembrie 2008, în or.Moscova; şedinţa a 11-ea din 5 februarie 2010, în or.Chişinău; şedinţa a 12-ea din 17 martie 2011, în or.Moscova.

Potrivit Proceselor-verbale ale şedinţelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, precum şi informaţiei Ministerului Economiei, în ordinea de zi a şedinţelor au fost incluse următoarele subiecte:

• Despre colaborarea comercial-economică;

• Cu privire la Programul de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pe anii 2009-2020;

• Cu privire la simplificarea deplasării şi îndeplinirii formalităţilor referitoare la producţia pomilegumicolă;

• Despre schimbul de informaţii vamale;

• Cu privire la colaborarea în domeniile standardizării, metrologiei şi evaluării conformităţii;

• Cu privire la colaborarea între Camerele de Comerţ şi Industrie;

• Cu privire la colaborarea în domeniul complexului termoenergetic;

• Cu privire la colaborarea în domeniul energetic;

• Cu privire la colaborarea în domeniul complexului agroindustrial;

• Cu privire la exportul producţiei vinicole moldoveneşti pe piaţa rusă;

• Cu privire la colaborarea în domeniul producţiei vegetale;

• Cu privire la livrările de producţie animalieră pe piaţa rusă;

• Cu privire la colaborarea în domeniul industriei şi la unele chestiuni ce ţin de domeniul militar-industrial;

• Cu privire la colaborarea în domeniul umanitar şi al ocrotirii sănătăţii;

• Cu privire la dezvoltarea cadrului contractual legal;

• Alte chestiuni.

Potrivit informaţiei Ministerului Economiei, toate chestiunile ce se referă la realizarea Programului au fost incluse în ordinea de zi a şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, iar măsurile de realizare a lor şi-au găsit reflectarea în procesele-verbale respective.

Concluzii:

În ansamblu, problemele examinate în cadrul şedinţelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse au fost actuale situaţiei social-economice a statelor în perioada respectivă şi corespund scopurilor şi sarcinilor Programului. Lipsa Planului de acţiuni aprobat complică expunerea precisă de către auditori asupra realizării obiectivelor şi sarcinilor acestui Program.

II. CU PRIVIRE LA COOPERAREA COMERCIAL-ECONOMICĂ ÎNTRE

REPUBLICA MOLDOVA ŞI FEDERAŢIA RUSĂ ÎN ANII 2009-2011

Au fost obţinute rezultate privind realizarea obiectivului principal al Programului, ce ţin de creşterea volumului comerţului exterior între ţări.

Federaţia Rusă ocupă poziţia întîi între ţările-parteneri ale Republicii Moldova în comerţul exterior. Astfel, conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova (fără a ţine cont de unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului), volumul schimbului de mărfuri, în anul 2011, a constituit 1448,5 mil. dolari SUA, majorîndu-se cu 46,2% comparativ cu anul 2010 şi cu 119% faţă de anul 2009. În anul 2011, balanţa comercială cu Federaţia Rusă s-a încheiat cu un deficit de 197,5 mil. dolari SUA (în anul 2010 – 182,5 mil. dolari SUA ).

Schimbul comercial al Republicii Moldova în anii 2008-2011, inclusiv cu ţările CSI şi Federaţia Rusă, se prezintă în tabelul ce urmează:

În anul 2011, exportul în Federaţia Rusă a constituit 625,5 mil. dolari SUA, ceea ce este de 1,5 ori mai mult comparativ cu anul 2010 şi de 2,2 ori mai mult faţă de anul 2009. Ponderea exporturilor efectuate în Federaţia Rusă în anul 2011 în totalul exporturilor Republicii Moldova a constituit 28,2%, faţă de 26,2% – înregistrată în anul 2010, 22,3% – în anul 2009, şi 19,7% – în anul 2008.

Principalele mărfuri exportate în Federaţia Rusă sînt: produsele alimentare (37,4%), maşinile şi aparatajul, utilajul electrotehnic (12,8%), producţia industriei chimice, produsele farmaceutice (13,5%), ţesăturile şi articolele textile (10,5%).

Auditul a remarcat nivelul înalt al reexporturilor de mărfuri în Federaţia Rusă. Valoarea acestora în anul 2009 a constituit 91,4 mil. dolari SUA (31,9% din volumul total al exporturilor în acest an); în anul 2010 – 145,9 mil. dolari SUA (respectiv-36,1%), şi în anul 2011 – 380,0 mil. dolari SUA (60,8%). Comparativ cu anul 2009, reexporturile de mărfuri în această ţară s-au majorat de 4,1 ori, astfel contribuind la creşterea sporită a exporturilor în Federaţia Rusă.

Importul mărfurilor din Federaţia Rusă în anul 2011 a constituit 823,0 mil. dolari SUA, majorîndu-se cu 40,3% comparativ cu anul 2010, ceea ce reprezintă 15,8% din volumul total al importurilor Republicii Moldova.

În structura importurilor din Federaţia Rusă în Republica Moldova prevalează produsele minerale (67,1%), produsele agricole (8,8%), producţia industriei chimice (6,4%), maşinile şi aparatajul, utilajul electrotehnic (5,1%), masa plastică şi articolele din aceasta, cauciucul (2,2%).

Concluzii:

În perioada anilor 2009-2011 au crescut de 2,2 ori exporturile de mărfuri din Republica Moldova pe piaţa Federaţiei Ruse. Totodată, majoritatea exporturilor, neavînd impact economic asupra sectorului real al economiei republicii, nu pot fi considerate ca produs al creşterii ramurilor economiei naţionale, deoarece acestea reprezintă mărfuri importate, care ulterior au fost reexportate integral fără a fi modificate.

III. CU PRIVIRE LA EXPORTUL PRODUSELOR ALIMENTARE ÎN ANII

2009-2011 DIN REPUBLICA MOLDOVA ÎN FEDERAŢIA RUSĂ

Se relevă unele probleme în relaţiile comerciale dintre aceste două state, care afectează exportul produselor alimentare şi, în special, al producţiei alcoolice, produselor regnului vegetal şi ale regnului animal.

Exportul produselor alimentare (producţia de origine vegetală, de origine animală, vinicolă) în Federaţia Rusă în anul 2011 a constituit 234,1 mil. dolari SUA (37,4% în structura exportului), în anul 2010 – 231,2 mil. dolari SUA (57,2%), şi în anul 2009 – 171,8 mil. dolari SUA (60%).

Situaţia exportului produselor alimentare în anii 2009-2011 din Republica Moldova în Federaţia Rusă se prezintă în tabelul ce urmează:

De menţionat că în anii 2009-2011, chiar dacă în structura exportului produselor alimentare o cotă considerabilă o deţine reexportul (fructe şi legume din Turcia şi Grecia), n-a fost atins nivelul din anul 2005, care a constituit 278,3 mil. dolari USD.

Factorul principal care condiţionează micşorarea exportului de produse alimentare, îndeosebi al producţiei alcoolice, în perioada indicată, este înăsprirea controlului şi introducerea unei supravegheri speciale, din anii 2005-2006, din partea organelor Federaţiei Ruse asupra calităţii şi inofensivităţii producţiei exportate din Republica Moldova.

Auditul denotă că problemele ce ţin de exportul produselor alimentare au fost incluse permanent în agenda Comisiei interguvernamentale moldo-ruse.

IV. CU PRIVIRE LA EXPORTUL PRODUCŢIEI ALCOOLICE

4.1. Politica de stat în domeniul promovării exportului producţiei alcoolice pe piaţa Federaţiei Ruse, în perioada auditată, nu a atins obiectivul de creştere a exportului acestei producţii şi nu a contribuit la menţinerea nivelului livrărilor din anul 2008.

În vederea lichidării problemelor legate de calitatea mărfurilor exportate în Federaţia Rusă, apărute în anul 2010, Ministerul Economiei, în calitate de Organism Naţional de Evaluare a Conformităţii, a elaborat şi a aprobat, cu suportul MAIA, Planul de măsuri pentru asigurarea inofensivităţii şi calităţii produselor vinicole şi pomilegumicole exportate în Federaţia Rusă, semnat la 6 octombrie 2010, de către Viceprim-ministru, ministru al economiei.

Potrivit cadrului regulator⁵, politica de stat în sectorul vitivinicol, inclusiv în domeniul importului-exportului producţiei alcoolice, este promovată de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.

_________________

⁵ Art.32 din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10.03.2006 ( în continuare – Legea viei şi vinului).

Ponderea exportului producţiei alcoolice în Federaţia Rusă în totalul exportului din Republica Moldova a producţiei alcoolice în anul 2008 a constituit 30,1% , în anul 2009 – 33,2%, în anul 2010 – 35,4%, şi în anul 2011 – 27%, fapt ce denotă exportul masiv al produselor vinicole, în special pe piaţa Federaţiei Ruse. În acelaşi timp, se constată o scădere esenţială a exportului produselor alcoolice în anul 2011.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare ( în continuare – MAIA), ca organ responsabil de realizarea politicii de stat în domeniul exportului producţiei alcoolice, n-a asigurat, în anii 2009-2011, menţinerea nivelului exportului acestei producţii. Exportul producţiei alcoolice în Federaţia Rusă a constituit în anul 2011 suma de 47,9 mil. dolari SUA, ceea ce e cu 8,2% sub nivelul din anul 2009 şi cu 13% – sub nivelul din anul 2010.

Din anul 2005, după introducerea, în martie 2006, de către Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” a măsurilor de supraveghere asupra producţiei alcoolice moldoveneşti, exportul acesteia s-a diminuat de 4,9 ori – de la 233,6 mil. dolari SUA (în anul 2005) pînă la 47,9 mil. dolari SUA (în anul 2011).

Supravegherea şi controlul de stat asupra executării prevederilor legale de competenţă se exercită de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice (în continuare – ISSPA) pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, precum şi de alte organe abilitate, în condiţiile legii.

MAIA a aprobat, pe anii 2009-2011, Programele activităţii de control al agenţilor economici producători şi comercializatori de producţie alcoolică, efectuată de către Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, acesta urmînd să efectueze controale la 239 de agenţi economici. Potrivit Dărilor de seamă privind rezultatele activităţii ISSPA pe anii 2009, 2010, 2011, s-au efectuat 777 de controale la agenţii economici deţinători de licenţe în domeniul fabricării şi comercializării producţiei alcoolice, inclusiv controale planificate la 192 de agenţi economici (din 239 preconizate).

În anii 2007-2011, întreprinderile vinicole moldoveneşti au trecut etapele de obţinere a dreptului de reluare a exportului şi de includere a lor în Lista agenţilor economici care deţin permisiunea Serviciului Federal “Rospotrebnadzor” de a exporta producţie alcoolică pe piaţa Federaţiei Ruse.

Ca urmare a acţiunilor MAIA (conform Poruncii Guvernului din 22.11.2006), au fost supuse controlului circa 174 de întreprinderi vinicole, din care, în rezultatul inventarierii, s-au selectat întreprinderile care întrunesc cerinţele înaintate de către Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” (prin scrisoarea din 25.01.2007), pentru care au fost perfectate dosarele corespunzătoare.

Întru reluarea exportului producţiei alcoolice pe piaţa Federaţiei Ruse, MAIA şi Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, cu participarea experţilor Serviciului Federal “Rospotrebnadzor”, au întreprins măsuri privind inspectarea întreprinderilor vinicole, organizarea seminarelor, cu expunerea cerinţelor înaintate privind calitatea producţiei vinicole; au emis prescripţii privind respectarea regulilor şi normelor sanitar-epidemiologice, ceea ce, în opinia auditului, a contribuit la crearea unor condiţii mai favorabile pentru agenţii economici în cadrul exportului produselor fabricate. În urma a trei inspectări, a fost stabilită Lista întreprinderilor, în număr de 46, cu drept de export al producţiei alcoolice finite ambalate, şi de 13 – cu drept de export în vrac al producţiei fabricate. Real au efectuat exportul în Federaţia Rusă 31 de întreprinderi. Impactul pozitiv în cadrul reluării exportului producţiei alcoolice pe piaţa Federaţiei Ruse se datorează, în mare parte, eliminării restricţiilor la exportul vinului şi divinului în vrac.

Concluzii:

Autorităţile abilitate cu dreptul de control în domeniu n-au asigurat pe deplin efectuarea la agenţii economici a controalelor planificate, ceea ce poate afecta calitatea produselor alcoolice.

Totodată, măsurile întreprinse în anii 2007-2011 de către MAIA, Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, cu participarea experţilor Serviciului Federal “Rospotrebnadzor”, întru reluarea exportului producţiei alcoolice pe piaţa Federaţiei Ruse, au contribuit, în opinia auditului, la crearea unor condiţii mai favorabile pentru agenţii economici în cadrul exportului produselor fabricate.

4.2. În ultimii ani a fost adoptat un cadru legal relevant în vederea asigurării unui sistem efectiv de control al calităţii produselor alimentare.

În legătură cu problemele apărute în anii 2005-2006 la exportul produselor din Republica Moldova în Federaţia Rusă şi cu conştientizarea de către producători şi autorităţile publice a necesităţii reluării exporturilor, Parlamentul, Guvernul şi autorităţile centrale de profil din republică au adoptat un număr semnificativ de acte legislative şi normative, în scopul perfecţionării cadrului legal ce vizează infrastructura calităţii produselor alimentare.

Printre cele mai importante legi adoptate în perioada menţionată se numără Legea viei şi vinului, care a stabilit bazele juridice, economice şi sociale în domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi reglementează raporturile ce apar în activitatea de producere, prelucrare şi comercializare a materialului de înmulţire şi celui săditor viticol, a strugurilor pentru masă şi pentru vin, a vinurilor şi a altor produse pe bază de must şi vin.

Un rol important în reglementarea infrastructurii calităţii revine aprobării, în anul 2006, a Legii privind activitatea de reglementare tehnică⁶, care a stabilit cerinţele generale faţă de conţinutul şi modul de elaborare, publicare şi aplicare a reglementărilor tehnice, pentru a asigura transparenţa procesului de reglementare şi circulaţia liberă a produselor şi serviciilor. Atît legea menţionată, cît şi Legea viei şi vinului au servit drept bază pentru elaborarea şi aprobarea, la 11.05.2009, a Hotărîrii Guvernului “Pentru aprobarea Reglementării tehnice “Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor”⁷.

_________________

⁶ Legea privind activitatea de reglementare tehnică nr.420-XVI din 22.12.2006 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea privind activitatea de reglementare tehnică).

⁷ Hotărîrea Guvernului nr.356 din 11.05.2009 “Pentru aprobarea Reglementării tehnice “Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Reglementarea tehnică “Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor”).

În pofida existenţei unui cadru normativ vast, adoptat pe parcursul anilor precedenţi, acesta urmează a fi în continuare perfecţionat, capitol la care autorităţile publice de profil au restanţe. Astfel, deşi, potrivit Planului de măsuri, s-a preconizat ca în I trimestru al anului 2011 să se efectueze unele modificări în cadrul normativ-legislativ, pînă în prezent aceasta nu s-a reuşit. În anii 2009-2010, MAIA a elaborat şi a înaintat Guvernului, spre aprobare, completări la Legea viei şi vinului şi la Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice⁸, acestea fiind restituite ministerului pentru perfecţionare. Pentru aceeaşi perioadă, s-a preconizat modificarea şi completarea Reglementării tehnice “Sistemul de organizare a pieţei vitivinicole şi trasabilitatea produselor”, inclusiv în ce priveşte reglementarea procedurilor de evaluare a conformităţii, cu lista parametrilor de inofensivitate, ceea ce pînă în prezent, de asemenea, nu s-a realizat.

_________________

⁸ Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice nr.1100-XIV din 30.06.2000 ( în continuare – Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice).

În vederea perfecţionării cadrului legal al sistemului calităţii, a fost aprobată Concepţia infrastructurii calităţii în Republica Moldova şi Planul de acţiuni pentru implementarea ei⁹. În Concepţie se conţine analiza situaţiei actuale a sistemului infrastructurii calităţii din Republica Moldova, în baza căreia este stabilit un set larg de obiective şi direcţii specifice activităţii în următoarele domenii: standardizare şi reglementări tehnice, metrologie şi acreditare, evaluarea conformităţii, supravegherea pieţei şi protecţia consumatorului.

_________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.859 din 31.07.2006 “Cu privire la aprobarea Concepţiei infrastructurii calităţii în Republica Moldova”.

Concluzii:

Pentru a efectua schimbări pozitive în calitatea produselor, este important de a crea mecanisme necesare de asigurare a controlului asupra aplicării efective a actelor normative adoptate, precum şi de operare a modificărilor şi ajustărilor propuse, asupra cărui fapt urmează să-şi direcţioneze eforturile autorităţile publice de profil.

4.3. Problemele apărute în anul 2006 privind calitatea produselor vinicole au compromis şi sistemul de activitate a Organismelor de Certificare (în continuare – O.C.).

În contextul dat, drept răspuns la cerinţele Guvernului Federaţiei Ruse, s-a decis crearea unei autorităţi de certificare unice – Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice, cu statut de întreprindere de stat, care a fost desemnată pentru testarea produselor alcoolice şi eliberarea certificatelor de conformitate a calităţii. În perioada anilor 2007-2009, statul a acordat suport întreprinderii, asigurînd-o cu imobil, pentru reconstrucţia căruia şi dotarea laboratorului de încercări s-au alocat şi mijloace din bugetul de stat în sumă de 12,1 mil.lei.

Urmare unor acţiuni de demonopolizare a pieţei de certificare a produselor alcoolice, în anul 2010 au fost desemnaţi încă doi agenţi economici (O.C.) în domeniul respectiv, şi anume: de la Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie (INSM) şi de la Centrul de Standardizare şi Metrologie (CSM) Ceadîr-Lunga. În cadrul întreprinderilor funcţionează şi laboratoare de încercări.

În conformitate cu cerinţele cadrului normativ în vigoare, atît cele 3 O.C., cît şi laboratoarele de încercări au fost acreditate de către Î.S. “Centrul de acreditare în domeniul evaluării conformităţii produselor”, ceea ce dovedeşte că acestea întrunesc cerinţele stabilite prin standardele de referinţă pentru realizarea activităţilor de evaluare a calităţii şi testarea produselor.

Se relevă că certificatele de conformitate europeană pentru vinuri (VI-I), eliberate de către CNVCPA, sînt recunoscute de către ţările UE, respectiv, CNVCPA fiind şi unicul organ inclus în Registrul Comisiei Europene. Urmează de remarcat că la un nivel mai înalt este dotat şi laboratorul de încercări din cadrul CNVCPA, care este recunoscut la nivel internaţional. Evaluările efectuate pe parcursul auditului în comun cu experţi din domeniu au relevat că laboratorul dispune de capacitatea de a verifica 50 de indicatori, din cei 52 de indicatori stabiliţi spre a putea fi verificaţi de către Serviciul Federal “Rospotrebnadzor”. Totodată, a fost acreditat domeniul de evaluare pentru 29 de indicatori, ţinînd cont de faptul că nu toţi cei 50 de indicatori sînt solicitaţi pentru testare de către agenţii economici. Urmare verificărilor efectuate la CNVCPA, se relevă că procedural este respectat şi procesul de certificare a produselor alcoolice, entitatea implementînd un control intern eficient.

Cît priveşte dotarea laboratoarelor din cadrul INSM şi CSM Ceadîr-Lunga, se remarcă că acestea sînt acreditate doar la indicii obligatorii şi, respectiv, nu pot face faţă cerinţelor de stabilire a conformităţii produselor pentru alţi indici solicitaţi la importul mărfurilor în Federaţia Rusă, ceea ce generează anumite riscuri în acest sens. Referitor la CSM Ceadîr-Lunga, se menţionează că a fost încheiat un contract cu CNVCPA privind prestarea serviciilor de verificare a indicilor de inofensivitate la produsele certificate. S-a constatat necesitatea dotării entităţii cu echipamentul necesar, în acest sens fiind oportună implicarea autorităţilor de profil.

O problemă care permanent a fost în vizorul Comisiei interguvernamentale moldo-ruse şi ulterior atribuită în competenţa organelor de resort a fost acreditarea laboratorului CNVCPA în sistemul “Rospotrebnadzor”. La finele lunii decembrie 2011, acesta a fost evaluat de către experţii Serviciului Federal “Rospotrebnadzor”, care au constatat că activitatea lui corespunde rigorilor, cu unele excepţii: a) entitatea nu dispune de un fond al bazei normative din Federaţia Rusă, cu actualizarea continuă a acestuia; b) personalul laboratorului nu a fost atestat la cerinţele şi criteriile sistemului “Rospotrebnadzor”. Ca rezultat, s-a dispus ca laboratorul să întreprindă acţiuni corective, care în termen restrîns au fost remediate, despre ce a fost informat Serviciul Federal “Rospotrebnadzor”, însă problema privind acreditarea nu s-a soluţionat.

Concluzii:

Efortul statului depus la consolidarea instituţională a Î.S. “Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice”, pentru a face faţă cerinţelor privind calitatea, înaintate de autorităţile din Federaţia Rusă, s-a soldat cu unele rezultate pozitive.

În cadrul entităţii a fost implementat un management adecvat pentru certificarea produselor alcoolice. Totodată, urmează a fi finalizată procedura de acreditare a laboratorului CNVCPA în sistemul “Rospotrebnadzor”, după cum s-a decis de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă.

4.4. În procesul de stabilire a cerinţelor privind calitatea şi inofensivitatea pentru produsele alcoolice exportate în Federaţia Rusă există dificultăţi.

În temeiul hotărîrii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, adoptată la şedinţa a 8-a (finele anului 2006), Părţile au convenit că autorităţile Federaţiei Ruse vor înainta cerinţe privind calitatea şi siguranţa producţiei alcoolice moldoveneşti. Întru realizarea celor stabilite, Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” a remis în adresa autorităţilor moldoveneşti scrisoarea din 25.01.2007 (nr.0100/602-07-39), potrivit căreia, produsele urmau a fi testate sub aspectul a 15 indicatori reglementaţi în Federaţia Rusă, care sînt identici celor reglementaţi şi în Republica Moldova. Concomitent, potrivit scrisorii, produsele exportate pot fi evaluate sub aspectul a 52 de indici ai calităţii şi inofensivităţii recomandaţi de Comunitatea Europeană şi Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului.

În pofida faptului că Părţile au convenit asupra indicilor de calitate şi inofensivitate, în anul 2010, Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” a interzis importul în Federaţia Rusă a unor loturi de vin moldovenesc, pe motivul depistării în acesta a contaminatului “dibutilftalat”, care nu figura în lista indicatorilor prestabiliţi, şi fără ca autorităţile din Republica Moldova să fie informate oficial despre cerinţele suplimentare. Mai mult decît atît, nici în Republica Moldova, nici în Federaţia Rusă nu există un document normativ care ar reglementa metodologia de determinare a “dibutilftalat”-ului, precum şi concentraţia maxim admisibilă a acestuia în vinuri. Potrivit experţilor în domeniu, unica normă legală existentă este cea stabilită de UE, prin Directiva CE 19/2007, în vigoare din 01.07.2008, cu limita de migrare specifică a “dibutilftalat”-lui în produse alimentare de 0,3 mg/kg de produs. Potrivit probelor prezentate de MAIA, în unele cazuri, vinul returnat din Federaţia Rusă conţinea o concentraţie net inferioară celei stabilite de către normele internaţionale.

Totodată, conform Planului de măsuri, în anul 2010 MAIA urma să coordoneze cu Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” lista indicilor privind calitatea şi inofensivitatea actualizaţi, metodele de determinare a acestora, cu indicarea limitelor admisibile şi a documentelor normative conform cărora urmează să se verifice vinurile moldoveneşti exportate în Federaţia Rusă. Cu toate acestea, MAIA nu a reuşit să realizeze ceea ce s-a prestabilit, dat fiind că Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” n-a dat curs solicitărilor înaintate de minister.

Întru soluţionarea situaţiei create, auditul a constatat ca rezonabilă propunerea adresată Guvernului de către Ministerul Economiei¹⁰, prin care se relevă faptul că “pentru ţările care impun bariere în calea comerţului şi se implică în condiţiile contractuale iniţial încheiate între agenţii economici (care se referă la cerinţele de calitate şi inofensivitate pentru produs, reieşind din cerinţele normative aprobate de ţara importatoare), este necesar de a încheia acorduri/convenţii de comercializare la nivel de Guvern. În aceste acorduri să fie stabilite cerinţele de calitate şi inofensivitate, precum şi limitele admisibile ale acestora, cu indicarea metodelor de încercări prin care se evaluează conformitatea produsului”. Totodată, ar fi necesar ca aceste condiţii să fie stipulate în contractele încheiate între agenţii economici din ambele state.

_________________

¹⁰ Scrisoarea adresată Guvernului Republicii Moldova (nr.09-1052-G din 21.07.2010).

Concluzii:

Deşi, în temeiul hotărîrii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, Părţile au convenit asupra prezentării indicilor suplimentari privind calitatea şi inofensivitatea la produsele alcoolice moldoveneşti exportate în Federaţia Rusă, aceste înţelegeri nu se respectă integral, ceea ce creează disensiuni în relaţiile bilaterale.

4.5. Politicile promovate de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice privind procesul de certificare a produselor alcoolice prezintă incertitudini.

Potrivit Legii viei şi vinului, calitatea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin trebuie dovedită prin: certificate de calitate şi rapoarte de încercări, eliberate de laboratoarele acreditate şi desemnate în conformitate cu condiţiile şi cu procedura reglementată de lege, sau declaraţii de conformitate ale agenţilor economici despre corespunderea produselor alcoolice reglementărilor tehnice. Dacă, din ianuarie 2007 pînă la finele anului 2009, certificarea produselor alcoolice exportate a fost obligatorie pentru fiecare lot exportat, odată cu operarea modificărilor în Legea cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, care au stabilit regulile aplicabile pentru certificarea produselor din domeniul reglementat, au survenit modificări şi în procesul de certificare a produselor alcoolice. Astfel, pentru produsele fabricate în serie, care au fost supuse certificării pe parcursul ultimilor 3 ani, cu condiţia că întreprinderile producătoare dispun de laboratoare de încercări acreditate sau atestate, se eliberează certificatul în serie valabil pentru o perioadă de 3 ani (schema 3A). La produsele care întrunesc condiţiile menţionate, concomitent întreprinderile avînd implementat un sistem de management al calităţii, eliberarea certificatului de conformitate se efectuează pentru o perioadă de 5 ani. La eliberarea certificatelor în serie, o cerinţă obligatorie este evaluarea periodică a procesului tehnologic la întreprinderi – o dată în an, totodată producătorul asumîndu-şi responsabilitatea pentru verificarea periodică a inofensivităţii produselor, care se efectuează în laboratoarele acreditate. La fel, cadrul regulator prevede certificarea pe lot, care se efectuează la solicitarea agentului economic exportator şi în procesul căreia se verifică atît indicii privind inofensivitatea, cît si indicii privind calitatea la produsele din lotul dat.

În acelaşi timp, una din măsurile preconizate în Planul de măsuri privind asigurarea calităţii şi inofensivităţii produselor alcoolice, ţine de implementarea de către MAIA, începînd cu luna octombrie 2010, a certificării obligatorii a fiecărui lot de marfă exportată în Federaţia Rusă, cu efectuarea încercărilor de laborator la parametrii esenţiali privind inofensivitatea prestabiliţi. Deşi MAIA a informat Ministerul Economiei că a implementat cerinţa respectivă potrivit Ordinului nr.161 din 29.07.2010, aceasta nu corespunde realităţii. Auditul a constatat că conţinutul documentului respectiv face referinţă la alte aspecte ce ţin de intensificarea controlului de stat asupra calităţii şi inofensivităţii produselor alcoolice, ceea ce denotă că Ministerul Economiei nu a monitorizat cele raportate de MAIA, iar ultimul a manifestat iresponsabilitate în această situaţie.

Referitor la subiectul privind certificarea fiecărui lot la parametrii de inofensivitate, MAIA a înaintat Guvernului propuneri de operare a modificărilor în actele normative corespunzătoare, dar care pînă în prezent nu s-au efectuat, dat fiind că acestea au fost restituite ministerului spre reexaminare. Totodată, există mai multe viziuni ale experţilor din domeniu privind necesitatea implementării acestei măsuri. Astfel, există opinia că este necesar de a revedea procedura de certificare pentru export, deoarece certificarea în serie nu include verificarea inofensivităţii pentru fiecare partidă de producţie exportată, fapt care generează riscuri privind calitatea acestora. Concomitent, potrivit altor păreri ale experţilor, procedura de certificare ar fi rezonabilă în contextul funcţionării mecanismului de recunoaştere reciprocă a certificatelor de conformitate, emise de Organismele de Certificare din ambele state, în caz contrar, certificarea obligatorie a fiecărui lot de produse atît în Republica Moldova, cît şi în Federaţia Rusă devine o povară pentru producători. În acest context, auditul relevă necesitatea ca Ministerul Economiei, în calitate de Organism Naţional de Evaluare a Conformităţii, în comun cu MAIA şi alte Părţi implicate în proces, să analizeze acest subiect, cu înaintarea propunerilor de modificare a cadrului juridic în vigoare.

Verificările efectuate la Organismele de Certificare denotă că, în perioada anilor 2009-2010, au fost eliberate certificate în serie la 31 de întreprinderi vinicole exportatoare de produse în Federaţia Rusă, inclusiv de CNVCPA – la 29 de agenţi economici, şi de INSM – la 2 agenţi economici. Concomitent, o analiză a procesului de certificare a loturilor de produse exportate în Federaţia Rusă în anul 2011 relevă că, la solicitarea producătorilor, CNVCPA a eliberat certificate pe loturi la exportul produselor vinicole în vrac pentru o cantitate de 963,0 mii dal., precum şi la produse îmbuteliate – 100,5 mii dal. Celelalte două Organisme de Certificare nu au efectuat astfel de certificări. Prin urmare, în anul 2011, circa 42 % din marfa exportată în Federaţia Rusă a fost certificată pe loturi. În rest, conform condiţiilor contractuale, exportatorii de produse vinicole în Federaţia Rusă au exportat marfa în baza certificatelor în serie, declaraţiilor de conformitate, bazate pe rapoarte de încercări proprii sau certificate de calitate întocmite de laboratorul întreprinderii. În asemenea cazuri, există un risc mai sporit de export al mărfii necalitative, responsabilitatea, după caz, revenind agenţilor economici exportatori/importatori.

Concluzii:

Ministerul Economiei şi MAIA nu întotdeauna au dat dovadă de responsabilitate la adoptarea şi implementarea măsurilor privind calitatea şi inofensivitatea produselor vinicole exportate în Federaţia Rusă, lipsind continuitatea în politicile elaborate si promovate de autorităţi. Aceste circumstanţe au generat incertitudini privind certificarea obligatorie a fiecărui lot de marfă.

4.6. O problemă majoră, a cărei soluţionare ar putea diminua/exclude divergenţele legate de calitatea produselor exportate, precum şi ar asigura realizarea unei colaborări economice eficiente între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, este respectarea Acordurilor interguvernamentale şi celor interdepartamentale care vizează domeniul respectiv.

Auditul a constatat că, pe parcursul anilor 2009-2011, organele abilitate nu au fost informate în scris despre neconformităţile care au stat la baza pretenţiilor invocate de către Federaţia Rusa privind inofensivitatea şi calitatea producţiei.

În vederea înlăturării obstacolelor din relaţiile economice şi comerciale, precum şi asigurării compatibilităţii şi schimbului reciproc de mărfuri, caracterului inofensiv al mărfurilor pentru viaţa şi sănătatea omului, precum şi al mediului ambiant, între Guvernele Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse au fost semnate două Acorduri (bilateral şi multilateral)¹¹ privind colaborarea în domeniul standardizării, metrologiei şi certificării.

_________________

¹¹ Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea în domeniul standardizării, metrologiei şi certificării din 27.05.1993 şi Acordul privind promovarea politicii concordate în domeniul standardizării, metrologiei şi certificării din 13.03.1992.

Componenta ce ţine de asigurarea calităţii şi inofensivităţii producţiei reciproc livrate este reglementată şi în alte Acorduri încheiate de statele membre ale CSI, precum şi în Acordurile interdepartamentale, semnate de Părţi.

În pofida existenţei unui cadru normativ internaţional destul de amplificat în domeniul menţionat, acesta nu a fost aplicat într-o manieră conformă dintre Părţi. Cea mai importantă problemă în aplicabilitatea Acordurilor respective, apărută în anul 2006 şi care persistă pînă în prezent, este aspectul privind recunoaşterea certificatelor de conformitate emise de organismele de certificare din ambele state.

În acest context, menţionăm că nu se respectă prevederile Acordului, încheiat între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii al Federaţiei Ruse din 19.02.1999, despre recunoaşterea reciprocă a avizelor (certificatelor) igienice¹². Astfel, potrivit art.6 şi art.7 din Acord, Părţile recunosc reciproc avizele igienice şi procesele-verbale ale investigaţiilor de laborator, precum şi certificatele de conformitate. Acordul respectiv stipulează că fiecare dintre Părţi are dreptul de a efectua controale selective asupra producţiei importate. În asemenea cazuri Părţile se vor informa în scris, iar în vederea rezolvării problemelor curente apărute, Părţile creează un grup de lucru din specialişti experţi. Auditul a constatat că pe parcursul anilor 2009-2011 organele abilitate nu au fost informate in scris despre neconformităţile care au stat la baza pretenţiilor invocate de către Federaţia Rusă privind inofensivitatea şi calitatea producţiei.

_________________

¹² Hotărîrea Guvernului nr.426 din 12.05.1999 “Privind aprobarea Acordului între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii al Federaţiei Ruse despre recunoaşterea reciprocă a avizelor (certificatelor) igienice”.

Procedura de recunoaştere a avizelor igienice (certificate) este stabilită şi în Acordul privind procedura de cooperare reciprocă la evaluarea igienică a producţiei potenţial periculoase, importată în statele membre ale CSI, semnat la Ciolpon-Ata, la 16.04.2004. Totodată, potrivit acestui Acord, Părţile se informează reciproc despre cazurile de import al produselor care nu corespund normelor stabilite, iar în cazul apariţiei unor divergenţe, Părţile urmează să convină asupra expertizei independente efectuate de către un laborator de arbitraj acreditat într-o ţară terţă. Conform informaţiilor MAIA, astfel de acţiuni nu se întreprind. În acest context, se relevă că au rămas neexecutate şi prevederile pct.2.2.8. al Planului de măsuri, aprobat de Ministerul Economiei, prin care s-a preconizat ca MAIA, în comun cu Partea rusă, să desemneze un laborator de arbitraj pentru eliminarea divergenţelor referitor la rezultatele încercărilor privind calitatea şi inofensivitatea produselor alcoolice.

În contextul celor expuse, auditul a constatat că, datorită importanţei deosebite a aspectelor relevate, acestea merită a fi analizate şi examinate în cadrul şedinţelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, cu înaintarea cerinţelor de rigoare autorităţilor de profil. Pînă în prezent, subiectul privind respectarea Acordurilor bilaterale menţionate nu şi-a găsit abordarea cuvenită.

Concluzii:

Necoordonarea acţiunilor în cadrul respectării prevederilor Acordurilor interstatale se manifestă prin lipsa informării reciproce privind “necorespunderea cerinţelor de inofensivitate” a unor partide de vinuri importate din Republica Moldova în Federaţia Rusă, nerecunoaşterea reciprocă a avizelor igienice (certificate), neefectuarea expertizei independente, precum şi nestabilirea unui laborator arbitrar coordonat de către Părţi.

4.7. În procesul de monitorizare a produselor alcoolice necalitative returnate în ţară există deficienţe.

Auditul a constatat nerespectarea de către Serviciul Vamal a prevederilor legale la importul în ţară a produselor alcoolice returnate din Federaţia Rusă, care nu au fost supuse verificărilor de rigoare de către CNVCPA.

Deşi MAIA a manifestat preocupări în acest sens, sesizînd prin demersuri Serviciul Vamal despre faptul că în procesul de vămuire a produselor alcoolice reimportate pe motive de calitate nu se solicită prezenţa specialiştilor CNVCPA pentru prelevarea probelor şi verificarea conformităţii produselor respective, deficienţa menţionată nu a fost înlăturată.

Potrivit datelor Serviciului Vamal, în perioada anilor 2009-2011, au fost returnate produse alcoolice (vinuri) din Federaţia Rusă în sumă totală de 18,1 mil.lei, inclusiv în anul 2010 – în sumă de 14,3 mil.lei. De menţionat că, la vămuirea produselor respective, organele vamale nu au solicitat prezenţa specialiştilor CNVCPA pentru prelevarea probelor şi verificarea conformităţii produselor alcoolice reimportate, potrivit cerinţelor prestabilite. Astfel, din verificările la CNVCPA reiese că, în perioada indicată, la solicitarea ISSPA, doar într-un singur caz a fost verificată calitatea produselor vinicole brute restituite din Federaţia Rusă şi s-a efectuat analiza comparativă cu probele de control (probele prelevate la export). Urmare investigaţiilor, s-a constatat că produsele vinicole nu corespundeau cerinţelor documentaţiei normative în vigoare, drept cauză invocîndu-se schimbarea proprietăţilor calitative ale produselor în procesele de păstrare şi de transportare. Alte verificări nu s-au efectuat. Prin urmare, produsele restituite nu au fost supuse verificărilor regulamentare¹³, pentru stabilirea cauzei reale a returnării acestora în ţară, precum şi pentru determinarea de către O.C. a acţiunilor corective necesare referitor la marfa respectivă. În viziunea auditului, acest fapt constituie un impediment în identificarea problemelor privind calitatea, care apar la export, în constrîngerea agenţilor economici exportatori de marfă necalitativă, precum şi a O.C. care au eliberat certificate la produsele neconforme.

_________________

¹³ Art.24 din Legea nr.1100-XIV din 30.06.2000 “Cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice”.

Potrivit informaţiei plasate pe site-ul “Rospotrebnadzor”, în perioada auditată, au fost depistate cazuri de import al producţiei alcoolice neconforme în cantitate de circa 3159,6 mii litri, de către 21 de întreprinderi din Republica Moldova. Totodată, potrivit datelor Serviciului Vamal al Republicii Moldova, în această perioadă, agenţii economici au returnat 1239 mii litri, precum şi băuturi tari – 5,2 mii litri (alcool pur).

Informaţia despre situaţia privind returnarea producţiei alcoolice din Federaţia Rusă în anii 2009-2011 se prezintă în tabelul ce urmează:

Auditul relevă că, în perioada supusă auditului, MAIA şi ISSPA nu dispuneau de informaţia oficială privind cantitatea producţiei vinicole neconforme stabilită de Federaţia Rusă, precum şi referitor la utilizarea ulterioară a cantităţii nereturnate în ţară. Potrivit informaţiei prezentate de către MAIA, au fost supuse analizei şi verificării 2 cazuri de returnare a producţiei Î.M. “Lion Gri” S.R.L. şi ÎCS “DK-Intertrade” S.R.L., înregistrate în zonele economice libere. După efectuarea expertizelor, MAIA nu s-a expus exhaustiv asupra situaţiei şi motivelor invocate de autorităţile ruse.

Concluzii:

Produsele returnate în ţară pe motiv de necalitate nu au fost supuse verificărilor regulamentare, pentru stabilirea cauzei reale a returnării acestora, precum şi pentru determinarea de către O.C. a acţiunilor corective necesare.

Deoarece MAIA nu s-a expus exhaustiv asupra cauzei returnării producţiei vinicole la 2 agenţi economici verificaţi (Î.M. “Lion Gri” S.R.L. şi ÎCS “DK – Intertrade” S.R.L.), auditul nu a avut posibilitatea să se expună asupra nivelului de responsabilitate a instituţiilor antrenate în certificarea produselor exportate şi eficienţa măsurilor întreprinse de minister în acest sens.

4.8. Un alt flagel la capitolul calitatea îl constituie neînregistrarea de către producători a reclamaţiilor privind conformitatea produselor, din motiv ca agenţii economici nu au primit aceste reclamaţii în modul stabilit.

Potrivit regulilor prestabilite, O.C. solicită furnizorului de produse certificate să respecte înregistrarea tuturor reclamaţiilor primite referitor la conformitatea produsului, precum şi să întreprindă măsuri adecvate aferente unor astfel de reclamaţii, cu documentarea acţiunilor întreprinse. S-a relevat că, deşi Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” informa în permanenţă opinia publică despre exportatorii şi produsele alcoolice necalitative exportate în Federaţia Rusă, nici o reclamaţie oficială nu a fost înregistrată la producători. Astfel, la CNVCPA fiind analizate rapoartele de evaluări anuale întocmite pe parcursul anului 2011 la 21 de producători-exportatori, inclusiv la 12 exportatori care figurau în listele Serviciului Federal “Rospotrebnadzor”, nici la unul dintre aceştia nu a fost înregistrată vre-o reclamaţie în condica de reclamaţii. De asemenea, conform explicaţiilor CNVCPA, în adresa întreprinderii nu au parvenit reclamaţii oficiale privind problemele calităţii produselor certificate, ceea ce, de asemenea, constituie un impediment în stabilirea cauzei reale a restituirii mărfii. De menţionat că aceasta a limitat CNVCPA şi în efectuarea unor evaluări inopinate la producători, în vederea stabilirii neconformităţilor, ţinîndu-se cont de faptul că asemenea acţiuni se efectuează doar în baza unor reclamaţii.

Concluzii:

Neînregistrarea reclamaţiilor constituie un obstacol în identificarea şi analiza cauzelor necorespunderii produselor standardelor calităţii, precum şi în întreprinderea măsurilor de prevenire şi contracarare a acestei situaţii.

4.9. Obiectivul principal privind crearea şi ţinerea Registrului de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, cu deţinerea unui mecanism unic de evidenţă şi control al fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice şi alcoolului etilic, nu a fost realizat.

În anul 2006, Guvernul, prin Hotărîrea nr.1441 din 19.12.2006, a aprobat Concepţia sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice”. În urma procedurilor de audit, s-a constatat, că actualmente în Republica Moldova lipseşte/nu s-a format mecanismul de evidenţă şi control al fabricării şi circulaţiei producţiei alcoolice şi alcoolului etilic, inclusiv al calităţii materiei prime utilizate şi producţiei fabricate. Deţinătorul Registrului – Agenţia Agroindustrială “Moldova-Vin”, a fost dizolvată, iar funcţiile Inspectoratului Fiscal Principal de Stat s-au limitat la evidenţa mărcilor de acciz, fiind exclus obiectivul/sensul iniţial de formare a Registrului – contracararea falsificării producţiei alcoolice, atingerea unor performanţe în domeniul controlului calităţii producţiei puse în circulaţie, extinderii pieţelor de desfacere.

Concluzii:

Ignorarea de către autorităţile de competenţă a scopului pentru care a fost instituit Registrul de stat al circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice condiţionează neasigurarea securităţii economice a statului.

4.10. În procesul exportului producţiei alcoolice de către producătorii moldoveni în Federaţia Rusă există unele probleme şi impedimente.

În perioada anilor 2009-2011, în cadrul exportului producţiei alcoolice au existat probleme, neajunsuri şi divergenţe, ceea ce n-a contribuit la crearea condiţiilor de concurenţă loială pentru agenţii economici exportatori ai producţiei alcoolice fabricate în Republica Moldova.

În cadrul şedinţelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, la propunerea MAIA, au fost examinate problemele privind exportul producţiei alcoolice moldoveneşti pe piaţa rusă, existente din anul 2006. Suplimentar, în urma întrevederilor cu producătorii producţiei alcoolice în cadrul auditului, precum şi a răspunsurilor lor la întrebările chestionarului solicitat de la 32 de întreprinderi autohtone, au fost identificate un şir de probleme şi impedimente nesoluţionate, care afectează exportul produselor vinicole pe piaţa Federaţiei Ruse, acestea fiind expuse după cum urmează:

- Furnizorii de producţie vinicolă activează pe parcursul a 7 ani (din martie 2006) în regim de “exercitare a acţiunilor de supraveghere permanentă” din partea Serviciului Federal “Rospotrebnadzor”, în condiţii diferite decît cele ale producătorilor din alte state care livrează produse similare în Federaţia Rusă, ceea ce generează costuri suplimentare pentru antreprenorii autohtoni şi contribuie la denigrarea imaginii produselor naţionale.

- Existenţa principiului (în vigoare din anul 2007) de import al producţiei alcoolice moldoveneşti în regim de “fereastră unică”, care s-a dovedit a fi o barieră economică între producătorii din Republica Moldova şi importatorii din Federaţia Rusă. Pînă în prezent, Serviciul Federal Vamal din Rusia n-a examinat propunerea Părţii moldave despre mărirea numărului locurilor de vămuire a producţiei alcoolice moldoveneşti livrate pe piaţa rusească, conform angajamentelor fixate în Procesul-verbal nr.12. Din Partea moldavă au fost propuse adăugător vămile Breansk, Port-Kavkaz şi Temriuk.

- Părţile n-au determinat laboratorul arbitral de examinare a divergenţelor privind calitatea şi inofensivitatea producţiei alcoolice.

- În pofida acordurilor existente între Republica Moldova şi Federaţia Rusă, nu sînt recunoscute certificatele de conformitate şi inofensivitate pentru producţia vinicolă moldovenească. Se aplică certificarea completă (neselectivă) repetată la terminalele vamale şi în regiunile Federaţiei Ruse.

- Nu se acceptă propunerile Părţii moldave privind extinderea asortimentului producţiei alcoolice exportate pe piaţa Federaţiei Ruse (votcă, lichior, balsam, aperitive).

- Lipseşte un Acord de comercializare a producţiei alcoolice din Republica Moldova în Federaţia Rusă, care ar stipula cerinţele privind calitatea şi inofensivitatea faţă de produsele alcoolice exportate.

- Serviciul Federal “Rospotrebnadzor” nu prezintă indicii privind calitatea şi inofensivitatea, suplimentar la cei indicaţi în Scrisoarea Serviciului Federal “Rospotrebnadzor” nr.0100/602-07-39 din 25.01.2007, în pofida multiplelor adresări ale MAIA al Republicii Moldova către acesta, astfel nefiind respectate angajamentele specificate în procesul-verbal nr.12 al şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 13.03.2011.

- Înlocuirea postului vamal “Borovskii”, terminalul “Solnţevo”, or.Moscova prin postul vamal “Seleatino”, care, în lipsa posibilităţilor tehnice şi datorită volumelor mari de lucru pe timp de iarnă, reţine camioanele cu producţie alcoolică din Moldova cîte două săptămîni.

- Fără informarea oficială a organelor competente ale Republicii Moldova despre constatarea cazurilor de livrare a producţiei necalitative, acestea sînt declarate şi discutate amplu în presă chiar şi atunci cînd cantitatea ei este nesemnificativă, iar soluţionarea situaţiei este posibilă în cadrul coordonărilor şi angajamentelor asumate reciproc.

Concluzii:

Problemele constatate de audit, precum şi viziunile unor agenţi economici expuse în cadrul chestionării relevă că situaţia la acest capitol rămîne incertă, persistă un şir de impedimente şi nu există nici o garanţie că nu vor fi înaintate noi cerinţe pentru loturile care vor fi exportate în viitor.

V. CU PRIVIRE LA EXPORTUL PRODUSELOR VEGETALE

5.1. Cadrul normativ ce vizează domeniul calităţii şi inofensivităţii producţiei de origine vegetală este imperfect.

Colaborarea organelor de supraveghere ale Republicii Moldova cu Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse (în continuare – “Rosselihoznadzor”) în domeniul inofensivităţii produselor alimentare se desfăşoară în cadrul Convenţiei Internaţionale de Protecţie a Plantelor din 06.12.1951 (în redacţia din noiembrie 1997), Standardelor internaţionale pentru măsuri fitosanitare, documentelor Organizaţiei Europene şi Mediteraneene pentru Protecţia Plantelor (OEPP), Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea în domeniul carantinei plantelor din 17 aprilie 1998¹⁴, Acordului privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor între statele membre ale CSI din 13 noiembrie 1992, Memorandumului cu privire la inofensivitatea producţiei de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federaţia Rusă (în ce priveşte conţinutul de pesticide, nitraţi şi nitriţi) din 2 octombrie 2008 şi Acordului adiţional la Memorandum referitor la inofensivitatea producţiei de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federaţia Rusă (în ce priveşte conţinutul de pesticide, nitraţi şi nitriţi) din 23 iunie 2009.

_________________

¹⁴ Hotărîrea Guvernului nr.467 din 21.04.1998 “Cu privire la aprobarea Convenţiei între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea în domeniul carantinei plantelor din 17 aprilie 1998”.

Referitor la evaluarea cadrului legislativ şi normativ naţional vizavi de carantina fitosanitară şi asigurarea siguranţei alimentare, auditul denotă că, în rezultatul realizării condiţiilor Memorandumului, au fost aprobate acte legislative şi normative¹⁵, care determină managementul domeniului la nivel naţional privind asigurarea siguranţei alimentare a producţiei de origine vegetală.

_________________

¹⁵ Legea nr.228 din 23.09.2010 “Cu privire la protecţia plantelor şi carantina fitosanitară”; Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 “Privind supravegherea de stat a sănătăţii publice”; Hotărîrea Guvernului nr.741 din 17.08.2010 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a infrastructurii de piaţă pentru produsele agroalimentare”; Hotărîrea Guvernului nr.1004 din 25.10.2010 “Cu privire la aprobarea Metodelor de prelevare a probelor pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide de pe şi din plante şi produse de origine vegetală”; Hotărîrea Guvernului nr.1191 din 23.12.2010 “Cu privire la aprobarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare şi hrană de origine vegetală şi animală pentru animale”; Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011 “Cu privire la aprobarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015”; Hotărîrea Guvernului nr.165 din 17 martie 2011“ Cu privire la aprobarea Programului de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice pentru anii 2011-2016” etc.; Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi MAIA nr.71/75 din 17 martie 2009 “Cu privire la organizarea activităţii de certificare a produselor de origine vegetală destinate exportului în Federaţia Rusă”; Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi MAIA nr.598/175 din 25.08.2010 “Cu privire la organizarea activităţii de certificare a produselor agricole alterabile destinate exportului”.

Necesitatea unui cadru legal conformat se explică şi prin prezenţa unor situaţii problematice şi de incertitudine, care au apărut în rezultatul sistării, din 17.05.2005, a exportului producţiei pomilegumicole, din cauza admiterii încălcării cerinţelor fitosanitare la exportul materialului săditor pomicol din Republica Moldova în Federaţia Rusă. Partea rusă a introdus interdicţii temporare vizavi de exportul producţiei de origine vegetală din Republica Moldova¹⁶.

_________________

¹⁶ Scrisoarea Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse nr.ФС-ЕН-3/2788 din 14.05.2005.

MAIA a întocmit şi a prezentat spre coordonare Părţii ruse lista exportatorilor produselor de origine vegetală în Federaţia Rusă, pe cînd Memorandumul prevede prezentarea Registrului (această situaţie este reflectată detaliat în compartimentul 4.4.).

S-a relevat neexecutarea unor cerinţe din Planul de măsuri pentru asigurarea calităţii şi inofensivităţii produselor vinicole şi pomilegumicole exportate în Federaţia Rusă, aprobat de Ministerul Economiei în octombrie 2010. Nu a fost elaborat în termenul stabilit (01.04.2011) Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi MAIA privind aprobarea listei metodelor de încercări pentru determinarea reziduurilor de pesticide în produsele agroalimentare (pct.1.1.2.), ceea ce determină riscul necoordonării activităţii Centrelor de certificare subordonate diferitor instituţii de stat, precum şi al nevalorificării tuturor metodelor de determinare a reziduurilor de pesticide în produsele pomilegumicole, inclusiv asigurarea cu reagenţi chimici şi soluţii-standard de determinare.

De asemenea, MAIA şi Ministerul Sănătăţii nu au prezentat auditului informaţii privind măsurile întreprinse întru efectuarea unui audit tehnic şi de competenţă asupra capacităţilor laboratoarelor de încercări desemnate sau acreditate în domeniul certificării produselor alimentare, cu preponderenţă cele pomilegumicole; prezentarea recomandărilor de rigoare şi retragerea desemnărilor în cazul lipsei tuturor criteriilor de competenţă (pct.2.1.1. din Planul de măsuri). La fel, MAIA nu a elaborat şi nu a aprobat criteriile pentru desemnarea laboratoarelor de încercări pentru testarea produselor pomilegumicole destinate exportului în Federaţia Rusă (pct.2.1.3. din Planul de măsuri).

Concluzii:

Eforturile Guvernului întru completarea şi perfecţionarea actelor legislative şi normative şi executarea Planului de măsuri pentru asigurarea inofensivităţii şi calităţii produselor vinicole şi pomilegumicole exportate în Federaţia Rusă, elaborat în octombrie 2010, nu s-au soldat, în toate cazurile, cu rezultate pozitive, ceea ce poate crea impedimente la exportul produselor de origine vegetală în Federaţia Rusă.

Totodată, neexecutarea unor cerinţe din Planul de măsuri poate crea situaţii ce vor afecta exportul eficient al produselor de origine vegetală.

5.2. Se relevă existenţa problemelor în sistemul instituţional al certificării şi asigurării calităţii produselor pomilegumicole.

Problemele la capitolul asigurarea calităţii produselor pomilegumicole de către autorităţile de competenţa cărora ţine verificarea siguranţei produselor de origine vegetală determină dublarea controalelor; lipsa unei bune comunicări în vederea coordonării şi schimbului de informaţii între toate autorităţile implicate; lipsa consolidării şi coordonării sistemului de testare la capitolul siguranţa alimentară; neefectuarea verificărilor calităţii produsului finit.

Un rol deosebit, la acest capitol, revine activităţilor de supraveghere a produselor de origine vegetală, care includ un ciclu vast la etapele de prelucrare a produselor agricole, transportare, stocare şi distribuire a produselor pomi-legumicole, certificarea fiecărui lot de marfă exportată etc.

În scopul verificării şi certificării inofensivităţii produselor de origine vegetală destinate exportului în Federaţia Rusă sînt antrenate 6 Centre de standardizare (acceptate de Partea rusă), din care: 3 – subordonate Ministerului Sănătăţii, 2 – MAIA, şi 1 – Ministerului Economiei. Acreditarea acestor Centre se efectuează de către Centrul de Acreditare în domeniul Evaluării Conformităţii Produselor (CAECP), subordonat Ministerului Economiei.

Distribuirea Centrelor de standardizare în subordinea mai multor autorităţi centrale de specialitate din diferite domenii complică procedurile de certificare a calităţii produselor de origine vegetală destinate exportului. Echiparea insuficientă a laboratoarelor Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice al Ministerului Sănătăţii nu permite realizarea sarcinilor la nivelul cerinţelor actuale.

Structura instituţională de certificare a produselor pomilegumicole

în Republica Moldova pentru exportul în Federaţia Rusă

Astfel, certificarea fitosanitară cu referinţă la respectarea regulilor, normelor şi cerinţelor fitosanitare de profilaxie şi tratament în procesul producerii, achiziţionării, transportării, păstrării, prelucrării, comercializării şi utilizării producţiei agricole este atribuită Inspectoratului General de Supraveghere Fitosanitară şi Control Semincer, subordonat MAIA. Aceste atribuţii se exercită de către (8) Direcţii teritoriale de supraveghere fitosanitară şi control semincer (DSFCS) raionale şi municipale, în cadrul cărora este abilitat cîte un inspector, cu semnătura şi ştampila recunoscute de Partea rusă.

Verificarea procesului de certificare fitosanitară a produselor de origine vegetală a constatat că organele împuternicite nu ţin evidenţa conformă a solicitărilor parvenite de la producători, inclusiv ale celor ce nu au respectat limitele de pesticide stabilite. Această situaţie nu a permis auditului să analizeze produsele integral verificate şi cele ce au întrunit cerinţele calităţii.

Totodată, s-a relevat că Strategia în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.747 din 03.10.2011, prevede că pentru activitatea de analiză a riscurilor urmau a fi efectuate acţiuni concrete la nivelul MAIA şi al autorităţii naţionale în domeniul siguranţei alimentare. În acest context, prin pct.2 din Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei menţionate, MAIA, în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, urmau să asigure crearea unui nou organism responsabil de siguranţa alimentelor – Agenţia pentru Siguranţa Alimentelor, ceea ce n-a fost realizat.

Concluzii:

Reieşind din procesele existente de certificare, se remarcă un mecanism anevoios, neunificat, în care sînt implicate diverse autorităţi şi alte structuri pentru obţinerea certificării fitosanitare şi de inofensivitate, totodată nefiind clar delimitate atribuţiile acestora, ceea ce poate tergiversa procesul de obţinere a documentelor ce atestă calitatea produselor pentru export. De asemenea, s-a constatat nerealizarea pct.2 al Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei în domeniul siguranţei alimentelor pentru anii 2011-2015 privind crearea unui nou organism responsabil de siguranţa alimentelor.

5.3. În structura exportului produselor de origine vegetală, o cotă preponderentă o deţin produsele vegetale de provenienţă străină.

Admiterea creşterii semnificative a reexportului unor tipuri de produse vegetale din ţări străine, care se produc şi în Republica Moldova, poate leza imaginea producătorului autohton, deoarece Republica Moldova este o ţară agrară şi dispune de Strategii ce promovează politica în acest domeniu, orientate spre susţinerea şi stimularea exporturilor de produse agricole şi agroalimentare autohtone şi optimizarea importurilor în vederea dezvoltării antreprenoriatului.

În perioada anilor 2009-2011, exportul produselor vegetale (fructe şi legume) în Federaţia Rusă a crescut de la 67,1 mil. dolari SUA (22,4% în structura exportului în Federaţia Rusă) în anul 2009, pînă la 123,2 mil. dolari SUA (respectiv, 19,7%) în anul 2011.

Analiza structurii valorice a exportului de produse vegetale pe tipuri în Federaţia Rusă relevă că o pondere semnificativă o deţin fructele, care au o tendinţă de creştere, fiind urmate de legume. Informaţia mai detaliată este prezentată în tabelul ce urmează:

În perioada anilor 2009-2011, volumul exportului de legume a crescut de 13,7 ori, iar al fructelor – de 1,6 ori. Această creştere a fost determinată preponderent de creşterea ponderii valorii reexportului produselor vegetale de provenienţă străină. Ponderea reexportului în structura exportului fructelor şi legumelor în anul 2011 constituie 40,5%, în raport cu 19,1% – în anul 2009.

În aceste condiţii, auditul menţionează următoarele:

▪ Lipseşte reglementarea strictă a procesului de certificare fitosanitară şi de inofensivitate, precum şi posibilităţi tehnice de prelevare a probelor şi de eliberare a certificatelor fitosanitare şi de inofensivitate în aceeaşi zi în cazurile reexportului fructelor şi legumelor de origine din ţările terţe, prin Republica Moldova, în Federaţia Rusă.

▪ Eliberarea, în cazurile de reexport, de către structurile Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, a certificatelor fitosanitare şi de inofensivitate în baza certificatelor ţărilor terţe, în condiţiile inexistenţei regulilor clar determinate şi condiţiilor de control al acestor produse, creează riscul primirii reclamaţiilor privind calitatea producţiei nefabricate în ţară.

Concluzii:

Problemele constatate de audit reprezintă un risc pentru activitatea producătorilor autohtoni în privinţa exportului eficient al producţiei de origine vegetală, avînd în vedere volumul mare de reexport al acestei producţii. O astfel de situaţie poate afecta susţinerea ramurii produselor vegetale, care este un element important în dezvoltarea economiei naţionale.

5.4. Neîntocmirea regulamentară a Registrului agenţilor economici exportatori de produse vegetale în Federaţia Rusă din Republica Moldova, cu indicarea tipurilor de produse, determină un risc sporit de includere neobiectivă a unor agenţi economici exportatori de produse pomilegumicole în listele întocmite de MAIA şi transmise Federaţiei Ruse, precum şi de neasigurare a condiţiilor egale pentru o concurenţă loială.

În conformitate cu Memorandumul (pct.1), referitor la conţinutul pesticidelor, nitraţilor şi nitriţilor, MAIA urma, pînă la 15.07.2009, să înregistreze exportatorii de producţie vegetală (pe tipuri de produse) în Federaţia Rusă şi să monitorizeze conţinutul pesticidelor, nitraţilor şi nitriţilor, despre ce urma să informeze Partea rusă.

S-a constatat că, întru realizarea acestor prevederi, MAIA a întocmit şi a remis “Rosselihoznadzor” Lista agenţilor economici exportatori, al căror număr a variat, în perioada auditată, de la 136 de agenţi economici pînă la 175 de agenţi economici, care vor livra în Federaţia Rusă produse de origine vegetală. Astfel, se menţionează că iniţial, la 18.05.2009, MAIA a selectat de la organele teritoriale informaţia privind agenţii economici care dispun de capacităţi de export al produselor vegetale (136 de agenţi economici), aceasta nefiind pe deplin justificată cu documentele necesare. În luna iunie 2010, numărul acestora a fost micşorat de către Partea rusă pînă la 33 de agenţi economici, la care aceasta nu a depistat încălcări. Ulterior, începînd cu 25.08.2010, MAIA a iniţiat examinarea documentelor justificative ale solicitanţilor de a fi incluşi în lista exportatorilor, cu colectarea datelor ce confirmă potenţialul de producere al acestora.

Începînd cu luna iunie 2011, MAIA a perfectat listele agenţilor economici exportatori şi, în conlucrare cu asociaţiile producătorilor şi exportatorilor de produse vegetale în Federaţia Rusă, a prezentat Părţii ruse Lista respectivă, care a inclus 175 de întreprinderi, inclusiv 106 agenţi economici membri ai asociaţiilor menţionate, 23 – care nu fac parte din asociaţii, dar au exportat în Federaţia Rusă mai mult de 500 tone de producţie, 46 – producători de producţie vegetală. Auditul a constatat că MAIA nu a informat mai mult de 20 de agenţi economici despre neincluderea lor în Lista exportatorilor, fără a fi prezentat motivul. Lista finală, cu un număr de 175 de agenţi economici exportatori, a fost acceptată de Partea rusă în luna septembrie 2011.

Se menţionează că, iniţial, la întocmirea Listelor agenţilor economici exportatori, MAIA indica, conform cerinţelor¹⁷, şi tipul de produse ce vor fi exportate din Republica Moldova în Federaţia Rusă, însă, începînd cu 29.06.2011, tipul produselor vegetale nu se indică în liste, fiind inclusă informaţia generală “produse vegetale”.

_________________

¹⁷ Supliment la Memorandumul privind inofensivitatea producţiei de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federaţia Rusă din 02.10.2008, încheiat între Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova şi Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară al Federaţiei Ruse.

Se relevă că, pînă la 01.03.2012, MAIA nu dispunea de un Registru unic oficial privind înregistrarea solicitanţilor de a exporta produse vegetale în Federaţia Rusă (numărul cererilor depuse de solicitanţi, cele neacceptate, motivul neacceptării, criteriile de selectare etc.), precum şi de evidenţa rezultatelor monitorizării proceselor integrale de sădire, administrare a prelucrării la creştere, recoltare a produselor pomilegumicole, prin ce n-au fost realizate unele prevederi ale Memorandumului referitor la asigurarea înregistrării agenţilor economici exportatori de produse vegetale în Federaţia Rusă, cu indicarea tipurilor de produse şi transmiterea registrului Părţii ruse. Astfel, MAIA nu-şi conformează activitatea în acest domeniu la prevederile normelor legale¹⁸, care stabilesc că totalitatea informaţiilor documentate, ţinute manual şi/sau în sisteme informaţionale automatizate, organizată în conformitate cu cerinţele stabilite şi cu legea, este ţinută în registru.

_________________

¹⁸ Legea cu privire la registre nr.71-XVI din 22.03.2007.

În condiţiile date, auditul nu se poate expune asupra plenitudinii şi obiectivităţii includerii în Lista agenţilor economici, remisă autorităţilor ruse, şi relevă riscul neasigurării oportunităţilor şi garanţiilor egale pentru agenţii economici, precum şi recreării condiţiilor pentru o concurenţă loială.

Totodată, este necesar de menţionat că în lista indicată au fost incluşi şi agenţi economici care nu sînt producători sau exportatori de produse autohtone, aceştia fiind transportatori de produse vegetale străine (Grecia, Italia, Turcia, Ungaria). Astfel, Grupul de lucru al MAIA a inclus în Lista întreprinderilor exportatoare din Republica Moldova a producţiei de origine vegetală unele întreprinderi care nu întruneau cerinţele necesare prevăzute pentru potenţialii exportatori în Anexa nr.1 la Ordinele MAIA nr.177 din 25.08.2010 şi nr.121 din 27 iunie 2011.

În urma verificării, prin eşantionare, a 4 dosare ale agenţilor economici (”Politrans-Brocher” S.R.L., “Vamcomplex” S.R.L., Î.M.”GVG-Com”S.R.L., S.C. “Farmexpo”S.R.L.) care au fost incluşi în lista exportatorilor de producţie de origine vegetală din Republica Moldova în Federaţia Rusă, s-au constatat următoarele.

Prin Ordinele MAIA nr.177 din 25.08.2010 şi nr.121 din 27.06.2011, au fost create grupuri de lucru întru identificarea potenţialelor întreprinderi pentru includerea în lista oficială, care urmează a fi transmisă şi acceptată de către Partea rusă. În Anexa nr.1 la Ordinele menţionate au fost specificate cerinţele înaintate atît faţă de producătorii agricoli şi exportatori, cît şi faţă de întreprinderile exportatoare (intermediari).

Pentru exportator (intermediar), se prevede prezentarea de către solicitant a certificatelor eliberate de organul administraţiei publice locale sau a copiilor contractelor de arendă a terenurilor agricole, care ar confirma că exportatorul deţine în proprietate sau în folosinţă plantaţii de livadă, de viţă de vie, de legume. La dosarele întreprinderilor “Politrans-Brocher” S.R.L., “Vamcomplex” S.R.L., Î.M. “GVG-Com” S.R.L., S.C. “Farmexpo” S.R.L., în baza cărora MAIA a inclus în lista exportatorilor întreprinderile menţionate, nu au fost anexate acte confirmative privind deţinerea sau arendarea terenurilor de pămînt.

Condiţiile obligatorii pentru exportatori (intermediari) prevăd deţinerea contractelor de livrare a produselor agricole, încheiate cu producătorii agricoli, cu indicarea asortimentului legumelor sau fructelor procurate, însă dosarele întreprinderilor selectate pentru verificare nu conţineau astfel de documente.

Verificarea de către audit a operaţiunilor vamale ale S.R.L. “Politrans Broker”, S.R.L. “Vamcomplex”, Î.M. “GVG-Com”S.R.L., S.C. “Farmexpo” S.R.L. a constatat că întreprinderile efectuează operaţiuni (reexport) intermediare cu agenţii economici străini (din Rusia şi din zonele offshore) privind importul fructelor şi legumelor din Turcia şi Grecia pe teritoriul Federaţiei Ruse.

Concluzii:

În viziunea auditului, includerea unor astfel de antreprenori, la propunerea MAIA, în Registrul furnizorilor de producţie în Federaţia Rusă obligă Partea moldavă să poarte răspundere pentru inofensivitatea producţiei altor ţări, fapt ce prezintă risc în relaţiile comerciale cu ţara importatoare.

5.5. MAIA de repetate ori a fost atenţionat de autorităţile de competenţă ale Federaţiei Ruse asupra nerespectării de către agenţii economici a normelor reziduurilor de pesticide, nitraţi şi nitriţi în producţia pomilegumicolă.

În urma verificărilor selective efectuate de audit la oficiile vamale asupra unor dosare privind certificarea produselor vegetale exportate, s-a constatat că pentru fiecare lot de mere, roşii şi cartofi organele MAIA eliberează certificate fitosanitare, iar Centrele de Sănătate Publică – certificate de inofensivitate. Totodată, pentru produsele vegetale de origine străină, destinate reexportului, organele MAIA eliberează certificate fitosanitare de reexport, acestea nefiind însoţite de certificate de inofensivitate. În opinia Ministerului Sănătăţii, certificarea inofensivităţii la reexportul produselor pomilegumicole nu este reglementată de legislaţia naţională, din ce reiese că nu este obligatorie.

S-a relevat că, în conformitate cu Acordul privind procedura de cooperare reciprocă la evaluarea igienică a producţiei potenţial periculoase, importată în statele membre ale CSI (art.6) din 16.04.2004, la care Republica Moldova este parte, răspunderea pentru calitate şi inofensivitate o poartă atît producătorul, cît şi furnizorul, iar în conformitate cu prevederile Memorandumului, Republica Moldova poartă răspundere pentru calitatea întregii producţii livrate în Federaţia Rusă.

Reieşind din Acordurile internaţionale (bilaterale/multilaterale) în domeniul vizat, MAIA şi Ministerul Sănătăţii, în anii 2009-2010, au aprobat 3 ordine comune privind organizarea activităţii de certificare a produselor vegetale destinate exportului în Federaţia Rusă. Ca urmare, în perioada auditată, au fost eliberate, de la caz la caz, certificate de inofensivitate a produselor vegetale. Această activitate a fost stopată printr-o circulară (din 21.10.20110) a Centrului Naţional de Sănătate Publică, din motiv că “procedura certificării inofensivităţii nu este prevăzută de actele legislative şi normative în domeniul avizării sanitare a produselor cu impact asupra sănătăţii”.

Totodată, în contextul expus, auditul relevă că “Rosselihoznadzor”, de repetate ori (09.07.2010, 07.02.2011, 23.05.2011 etc.), a atenţionat MAIA asupra nerespectării normelor reziduurilor de pesticide, nitraţi şi nitriţi de către 13 agenţi economici, informînd despre excluderea acestora din Registrul prezentat de MAIA. Totodată, auditul denotă că 12 agenţi economici din cei nominalizaţi, care au fost excluşi din listă de Partea rusă pentru depăşirea normelor de pesticide în produsele importate, s-au regăsit în lista nouă a celor cu drept de export, actuală pînă la finalizarea auditului (175 de agenţi economici). De menţionat că auditului nu i s-au prezentat justificări privind dreptul includerii în lista reactualizată.

Potrivit informaţiei prezentate auditului la situaţia din 01.03.2012, oferită MAIA de către “Rosselihoznadzor”, în perioada anilor 2010-2011, la 20 de agenţi economici care au exportat din Republica Moldova producţie de origine vegetală, circa 3356,42 tone au fost calificate ca fiind neconforme normativelor igienice din care de origine autohtonă – 2940,83 tone, şi de origine străină – 415,58 tone, această situaţie fiind prezentată în tabelul ce urmează:

Auditul relevă că MAIA şi Ministerul Sănătăţii au comunicat Curţii de Conturi că nu deţin informaţii privind returnarea în Republica Moldova a producţiei de origine vegetală calificată de autorităţile ruse ca neconformă. Totodată, Ministerul Sănătăţii a menţionat că despre aceste produse a fost informat o singură dată. De asemenea, MAIA a informat Curtea de Conturi despre faptul că datele privind rezultatele testărilor efectuate în laboratoarele Centrelor de Sănătate Publică şi privind conţinutul reziduurilor de pesticide, nitraţi în producţia de origine vegetală destinată exportului în Federaţia Rusă nu au fost prezentate Părţii ruse, deoarece Centrul Naţional de Sănătate Publică nu a informat MAIA.

Se menţionează că, potrivit bazei de date a Serviciului Vamal, în perioada auditată, în Republica Moldova au fost returnate din Federaţia Rusă produse de origine vegetală calificate ca neconforme de către 16 agenţi economici, în cantitate de 535,1 tone, inclusiv prune – 194 tone, mere – 156,4 tone, piersici – 50 tone, struguri – 50,8 tone, cartofi – 83,9 tone, a căror soartă nu se cunoaşte.

În condiţiile date, pentru această producţie se creează o situaţie incertă, deoarece cadrul normativ naţional nu reglementează acţiunile ulterioare (verificarea calităţii lor, cu determinarea lichidării şi/sau posibilei utilizări ulterioare etc.).

Totodată, nu au fost prezentate auditului informaţii privind verificările suplimentare, prin contrapunere, asupra rezultatelor certificărilor efectuate iniţial la permiterea exportului şi asupra datelor/certificatelor primite din Federaţia Rusă, ceea ce determină riscul neeliminării circumstanţelor ce admit indicatori cu potenţial impact asupra sănătăţii populaţiei.

Concluzii:

Se denotă lipsa de comunicare şi monitorizare din partea autorităţilor centrale de specialitate (MAIA, Ministerul Sănătăţii) a situaţiei privind calitatea produselor de origine vegetală destinate atît exportului, cît şi consumului intern.

VI. CU PRIVIRE LA EXPORTUL DE PRODUSE ALE REGNULUI ANIMAL

6.1. Măsurile întreprinse de către organele abilitate din Republica Moldova pentru reluarea exportului produselor de origine animală relevă rezerve.

Una din problemele vulnerabile cu care se confruntă producătorii autohtoni ai producţiei de origine animală ţine de exportul produselor de origine animală în Federaţia Rusă. Abordarea acestei probleme se regăseşte în Procesele-verbale ale şedinţelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, ca urmare a interdicţiilor aplicate de către “Rosselihoznadzor” (scrisoarea nr.20 din 25.04.2005), prin care temporar a fost interzis importul şi tranzitul din/prin Republica Moldova în Federaţia Rusă a cărnii şi subproduselor din vită, porcină, ovină şi pasăre, pînă la clarificarea situaţiei create, motivîndu-se că cantităţile din solicitările parvenite din Republica Moldova de a exporta în Federaţia Rusă materia primă din carne depăşesc considerabil volumele de producere a acesteia.

În acest context, auditul a constatat că o parte din cerinţele înaintate de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă au fost executate, iar altele rămîn neexecutate pînă în prezent. Astfel, întru perfecţionarea controlului fitosanitar şi veterinar în condiţiile legislaţiei internaţionale, cu scopul de a mări volumul de mărfuri şi de a lărgi sortimentul producţiei livrate, conform Procesului-verbal nr.9 al şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse (pct.4.1.), au fost elaborate propuneri concrete, coordonate cu Partea rusă, referitor la perioada de efectuare a consultaţiilor comune la nivelul experţilor. Întru redresarea situaţiei privind exportul cărnii în Federaţia Rusă, pe parcursul ultimilor ani s-au efectuat inspectări ale întreprinderilor prelucrătoare de carne din Republica Moldova, în urma cărora 6 întreprinderi au fost acreditate cu dreptul de export al cărnii de bovină, ovină şi caprină. În conformitate cu pct.4.4.2. din Procesul-verbal nr.11, Partea moldavă a prezentat “Rosselihoznadzor” Lista întreprinderilor prelucrătoare de lapte, cu garanţiile că acestea se află sub controlul permanent al Serviciului Veterinar al Republicii Moldova. Ca rezultat, 4 agenţi economici au obţinut dreptul de export al produselor lactate în Federaţia Rusă.

Nu au fost executate cerinţele pct.4.7. din Procesul-verbal nr.10 şi pct.4.4.1. din Procesul-verbal nr.11 ale şedinţei Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, potrivit cărora “Rosselihoznadzor” urma să studieze adresarea MAIA privind livrarea cărnii de porc pe teritoriul Federaţiei Ruse şi atestarea sanitar-veterinară a întreprinderilor producătoare şi prelucrătoare de carne de porc din Republica Moldova.

Analiza situaţiei privind exportul în Federaţia Rusă a produselor de origine animală denotă că în anul 2009, în cadrul acestuia, predomină exportul cărnii de bovină şi de ovină, care a înregistrat o creştere semnificativă la finele anului 2011. În acelaşi timp, carnea de porcină nu a fost exportată din cauza neinspectării şi neacreditării întreprinderilor producătoare de carne de porc de către specialiştii “Rosselihoznadzor”.

Potrivit prevederilor legale¹⁹, Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală (în continuare – ASVSPOA, sau Agenţia) a MAIA reprezintă solicitările agenţilor economici în procesul de cooperare cu serviciile sanitar-veterinare abilitate ale altor ţări, în vederea extinderii sortimentului de produse de origine animală destinate exportului. În acest context, s-a constatat că Agenţia, în perioada anilor 2010-2011, a remis în adresa “Rosselihoznadzor” 26 de solicitări privind efectuarea inspectării/expertizării întreprinderilor producătoare de carne şi produse din carne din Repulica Moldova, în scopul obţinerii dreptului de a fi incluse în Registrul Uniunii Vamale²⁰. În aceeaşi perioadă, din partea “Rosselihoznadzor” au parvenit 5 răspunsuri.

_________________

¹⁹ Legea nr.221-XVI din 19.10.2007 “Privind activitatea sanitar-veterinară”.

²⁰ “Реестр организаций и лиц, осуществляющих производство, переработку и (или) хранение подконтрольных товаров, ввозимых на таможенную территорию Таможенного союза”, утвержденный Решением “О Едином порядке осуществления ветеринарного контроля на таможенной границе таможенного союза и на таможенной территории таможенного союза (с последующими изменениями от 17.08.2010; далее – Реестр Таможенного союза).

Potrivit rezultatelor inspectării, în anul 2011 (trimestrul I), a 5 agenţi economici producători de carne şi produse din carne din Republica Moldova (scrisoarea din 21.04.2011), aceştia n-au fost atestaţi şi, respectiv, n-au fost incluşi în Registrul Uniunii Vamale, din cauza că:

- în procesul de producere a fost utilizată carnea provenită din astfel de ţări, ca Brazilia, Polonia, Germania, SUA, ale căror întreprinderi aveau interdicţii la exportul cărnii în Federaţia Rusă (S.A. “Carmez”; S.R.L. “Carne-Sud”);

- întreprinderea inclusă pentru inspectare/expertizare nu activa din anul 2005 (S.R.L. “Trigar-Com”);

- la data inspectării nu se efectua procesul de sacrificare a animalelor, din care motiv a fost imposibilă inspectarea întregului proces de activitate (S.R.L. “Primavia-Exim”);

- lipseau actele de inspectare a întreprinderilor de către ASVSPOA (S.R.L. “Primavia-Exim”) etc.

Potrivit cadrului regulator existent, în cazurile exportului producţiei autohtone, la cerinţele existente faţă de inofensivitatea produselor de origine animală, se adaugă şi cerinţele ţărilor-importatoare. Astfel, în cadrul exportului produselor de origine animală în Federaţia Rusă, Agenţia se conduce de Regulamentul privind modul unic de executare a controlului veterinar la frontiera Uniunii Vamale şi teritoriului vamal din 18.06.2010.

Auditul a constatat că impedimentul principal în cadrul măsurilor de prevenire şi contracarare a situaţiilor de admitere a încălcărilor normelor sanitar-epidemiologice la exportul produselor de origine animală constă în nedispunerea de către organele care administrează domeniul respectiv (Agenţia, MAIA) a informaţiilor veridice privind cazurile şi caracterul încălcărilor normelor veterinare comise de către agenţii economici exportatori ai produselor date. Astfel, potrivit informaţiei prezentate de Partea rusă în cadrul auditului paralel, în anii 2009-2011, la importul din Republica Moldova a produselor de origine animală, au fost fixate 89 de cazuri de nerespectare a regulilor veterinare. MAIA şi Agenţia au prezentat auditului informaţii privind dispunerea de 3 cazuri de nerespectare a regulilor veterinare: de către S.A. “IDT din Bardar” – 2 cazuri, şi de către S.R.L. “Tehnostel Car” – 1 caz. Alte cazuri n-au fost examinate de către organele responsabile de promovarea politicii de stat în domeniul exportului produselor de origine animală.

Concluzii:

Cu toate că în perioada auditată se atestă o activitate sporită a autorităţilor abilitate (ASVSPOA a MAIA şi Serviciul Federal “Rosselihoznadzor) întru executarea cerinţelor înaintate de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă, care s-a soldat cu acreditarea a 10 agenţi economici din Republica Moldova şi cu obţinerea dreptului de export al produselor de origine animală (carne de bovină, ovine, cabalină şi lactate) în Federaţia Rusă, pînă în prezent rămîne nesoluţionată problema privind reluarea exportului cărnii de porc în Federaţia Rusă.

Se denotă o situaţie de incertitudine privind colaborarea/comunicarea dintre părţile responsabile, ceea ce afectează rezultativitatea prevenirii şi contracarării cazurilor de admitere a încălcărilor normelor sanitar-epidemiologice la exportul produselor de origine animală, precum şi de reluare a exportului acestor produse pe piaţa Federaţiei Ruse.

6.2. Exportul produselor de origine animală este însoţit de un şir de probleme, unele dintre care urmează a fi soluţionate de MAIA.

Auditul a identificat probleme de caracter intern şi extern, care afectează procesul de producere-realizare-export, după cum urmează:

- Activitatea de producere-export al produselor de origine animală nu este administrată adecvat de stat. În viziunea producătorilor, aceasta se exprimă prin lipsa cotelor de export al produselor de origine animală (carne de bovină, ovine, caprină, porcină, lapte), negociate şi stabilite de autorităţile abilitate ale ambelor state. O astfel de abordare din partea statului va asigura o activitate stabilă şi de lungă durată a producătorilor agricoli autohtoni.

- Neimplicarea şi neaplicarea de către ambele state a tuturor pîrghiilor disponibile pentru reluarea exportului cărnii de porc în Federaţia Rusă. Astfel, în perioada auditată, n-au fost acceptate spre inspectare de către “Rosselihoznadzor” 3 întreprinderi (Î.M. “Miradera” S.R.L., “Navelina” S.R.L., Î.M. “Porco Belo”), care dispun de o capacitate înaltă de producere;

- MAIA nu aplică principiile de promovare şi de transparenţă, lipseşte publicitatea producţiei autohtone de origine animală.

Agenţii economici autohtoni, dispunînd de solicitări din partea cumpărătorilor din Federaţia Rusă privind carnea de porc, în baza contractelor de lungă durată şi cu condiţii favorabile pentru ei (plăţi prealabile, preţ rezonabil în raport cu preţul pe piaţa internă, condiţii investiţionale etc.), dar nedeţinînd permisiunea de a exporta carne de porc în Federaţia Rusă, sînt în situaţia de a-şi pierde partenerii de afaceri. În aceste condiţii, se creează riscul pentru producătorii autohtoni, cînd aceştia, dispunînd de capacităţi de producere (carne de porc), sînt lipsiţi de piaţa de desfacere, ceea ce condiţionează nesusţinerea şi nedezvoltarea în continuare a ramurii de producere a cărnii de porcină.

Concluzii:

Neasigurarea de către stat a tuturor condiţiilor de export pentru antreprenorii autohtoni de producere a cărnii prezintă un impediment şi se creează riscul pentru aceştia, care, la rîndul lor, dispunînd de capacităţi de producere (carne de porc), sînt lipsiţi de piaţa de desfacere, ceea ce condiţionează nesusţinerea şi nedezvoltarea în continuare a ramurii de producere a cărnii de porcină.

6.3. Supravegherea sanitar-veterinară a mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, aflate în regim de import, tranzit sau export, se efectuează neregulamentar.

În conformitate cu normele legale²¹, supravegherea mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar de stat, aflate în regim de import, tranzit sau export, urma a fi efectuată de către ASVSPOA, prin posturile de control sanitar-veterinar, amplasate în cadrul posturilor vamale: Chişinău, Aerogara Chişinău, Bălţi, Căuşeni, Cahul, Ocniţa, Ungheni, Giurgiuleşti, Briceni, cu efectivul-limită de medici veterinari în număr de 53 de persoane. Auditul relevă că, pînă la 01.04.2012, aceste structuri n-au fost instituite, controalele sanitar-veterinare deseori fiind substituite prin “solicitări ocazionale ale medicilor veterinari” de către colaboratorii vamali. Ca rezultat, la momentul plasării în regim vamal de import/export, nu se efectuează controlul documentelor care însoţesc lotul respectiv de marfă, controlul identităţii, controlul fizic al mărfii care se importă, inclusiv prelevarea probelor pentru examenul de laborator, ceea ce contravine sarcinilor prestabilite în Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1183 din 20.10.2008.

_________________

²¹ Legea nr.221-XVI; Hotărîrea Guvernului nr.1183 din 20.10.2008 “Privind instituirea Agenţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală şi aprobarea Regulamentului Structurii şi efectivului-limită ale acesteia” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.1183 din 20.10.2008).

Concluzii:

Din cauza neasigurării stricte a unui control sanitar-veterinar în procesul permutărilor produselor de origine animală, este posibilă introducerea/scoaterea pe/din teritoriul Republicii Moldova a produselor de origine animală neautorizate de către ASVSPOA, care pot influenţa negativ starea sănătăţii populaţiei, cu riscul pierderilor economice pentru sectorul agrar, precum şi al afectării imaginii ţării pe plan internaţional.

VII. CU PRIVIRE LA REALIZAREA OBIECTIVELOR ŞI SARCINILOR DE BAZĂ

ALE PROGRAMULUI ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR COMERCIALE

ŞI DE DEZVOLTARE A COOPERĂRII ECONOMICE

Relaţiile comerciale între Republica Moldova şi Federaţia Rusă se realizează în regim de comerţ liber şi în conformitate cu Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire comerţul liber din 9 februarie 1993.

Îndeplinirea Programului de către Serviciile Vamale ale Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse în diverse domenii ale activităţii vamale se realizează în format multilateral şi bilateral, în baza Acordurilor în vigoare, inclusiv în conformitate cu Protocolul interdepartamental cu privire la colaborarea metodologică şi informaţională în domeniul statisticii vamale a comerţului exterior din 15 martie 2001.

Potrivit informaţiilor Serviciului Vamal al Republicii Moldova, impedimente în cooperarea cu Serviciul Vamal Federal al Rusiei actualmente nu există.

Începînd cu 1 martie 2012, Serviciile Vamale ale celor două state au procedat la efectuarea experimentului cu privire la schimbul de informaţie prealabilă privind mărfurile şi mijloacele de transport deplasate peste frontierele vamale ale Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse în conformitate cu Protocolul interdepartamental din 9 octombrie 2009. La şedinţa de lucru a experţilor au fost coordonate aspectele tehnice ale experimentului, precum şi poziţiile Părţilor referitor la proiectul Acordului cu privire la simplificarea deplasării şi îndeplinirii formalităţilor referitoare la producţia pomilegumicolă, care prevede posibilitatea aderării la acesta a statelor membre ale CSI interesate.

Se menţionează că, la şedinţa a 12-ea a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse din 17 martie 2011, Serviciului Federal Vamal al Federaţiei Ruse şi Serviciului Federal “Rospotrebnadzor” li s-a încredinţat să studieze aprofundat problema privind oportunitatea stabilirii locurilor suplimentare pentru vămuirea producţiei alcoolice moldoveneşti, însă la momentul actual Serviciul Federal Vamal al Rusiei n-a soluţionat propunerile Părţii moldave privind extinderea listei locurilor de vămuire a producţiei vinicole moldoveneşti exportate pe piaţa rusă (Breansk, Port-Kavkaz şi Temriuk).

În domeniul transporturilor, Părţile interacţionează în cadrul Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la principiile de colaborare şi condiţiile relaţiilor reciproce în domeniul transporturilor din 27 mai 1993²², altor convenţii şi acorduri interguvernamentale, interdepartamentale şi multilaterale privind transporturile auto, feroviar şi aerian.

_________________

²² Hotărîrea Guvernului nr.671 din 04.11.1993 “Pentru aprobarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse cu privire la principiile de colaborare şi condiţiile relaţiilor reciproce în domeniul transporturilor din 27 mai 1993”.

Auditul relevă nedesfăşurarea şedinţelor Comisiei interguvernamentale moldo-ruse privind problemele colaborării în domeniul traficului internaţional de automobile conform rezultatelor activităţii pe anul 2010, preconizate pentru toamna anului 2011, care s-au amînat pe o perioadă nedeterminată.

La şedinţele Comisiei interguvernamentale moldo-ruse s-au discutat de nenumărate ori chestiunile ce ţin de numărul insuficient de permise acordate de către Partea rusă transportatorilor din Republica Moldova pentru transportările de mărfuri în/din ţările-terţe – 150-200 de permise pe an, eliberate pe principiul parităţii. Totodată, în cadrul şedinţei a 12-a a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse, s-a menţionat dinamica pozitivă în domeniul organizării transporturilor auto.

Scopul Programului privind asigurarea fluxului de investiţii reciproce din Federaţia Rusă în Republica Moldova a înregistrat rezultate relevante. Conform informaţiei Ministerului Economiei al Republicii Moldova şi a Organizaţiei pentru promovarea exportului Republicii Moldova, volumul total al investiţiilor ruseşti atrase în Republica Moldova, la situaţia din 1 octombrie 2011, constituie 4,5 mlrd.lei. Cota Federaţiei Ruse în volumul total al investiţiilor străine atrase în Moldova constituie 19,7%.

Investiţiile Moldovei în economia Rusiei constituie circa 26,0 mil. dol. SUA, care, în fond, sînt introduse în companiile ce se ocupă de realizarea producţiei vinicole şi altei producţii agricole, producţiei Uzinei metalurgice din Moldova, articolelor industriei uşoare.

Între state există relaţii de cooperare de lungă durată. Astfel, acţiunea Protocolului bilateral privind livrarea mărfurilor în cadrul cooperării de producţie pe anul 2011 a expirat la 31 decembrie 2011, iar pentru anul 2012, la 12 aprilie 2012 a fost semnat un Protocol nou între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind livrarea mărfurilor în cadrul cooperării de producţie pentru anul 2012.

Ministerele, departamentele şi organizaţiile Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse îşi dau concurs nelimitat la dezvoltarea cooperării unităţilor administrativ-teritoriale, relaţiilor de parteneriat între oraşele şi regiunile ambelor state. Mai mult de 40 de subiecţi ai Federaţiei Ruse au stabilit şi întreţin relaţii cu unităţile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, sînt în vigoare 28 de acorduri de colaborare între regiuni.

S-a constatat o cooperare activă între Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova şi Camera de Comerţ şi Industrie a Federaţiei Ruse în cadrul Acordului de colaborare din 6 februarie 2008.

VIII. CU PRIVIRE LA COORDONAREA MĂSURILOR DE SOLUŢIONARE

A PROBLEMELOR SOCIAL-CULTURALE

Pe parcursul realizării Programului, precum şi a Acordurilor interguvernamentale şi interdepartamentale în vigoare, au fost coordonate acţiunile privind dezvoltarea cooperării reciproc avantajoase în domeniile: ocrotirii sănătăţii, îmbunătăţirii condiţiilor sanitaro-epidemiologice, pregătirii cadrelor de înaltă calificare pentru diferite ramuri şi schimbului de specialişti, savanţi, aspiranţi, stagiari şi studenţi, precum şi în domeniul culturii şi artei, sportului şi turismului.

Colaborarea între aceste ţări s-a realizat în cadrul programelor interguvernamentale de colaborare în sfera umanitară pe anii 2009-2010, precum şi pe anii 2011-2013.

Instituţiile superioare de învăţămînt din Republica Moldova şi din Federaţia Rusă realizează acorduri de colaborare între instituţiile superioare de învăţămînt în domeniile de interes reciproc, promovînd realizarea proiectelor de cercetări ştiinţifice, efectuînd vizite de iniţiere, schimburi de profesori şi studenţi.

Colaborarea în domeniul culturii se realizează în baza Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea culturală şi ştiinţifică din 17 august 1994.

Părţile asigură colaborarea între organizaţiile şi instituţiile respective în domeniile culturii, ştiinţei, învăţămîntului, turismului, sportului şi politicii tineretului, editurilor şi presei, radioului şi televiziunii, cinematografiei pe principiile respectului reciproc şi al parităţii.

Colaborarea în domeniul turismului se realizează în baza Acordului între Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova şi Agenţia Federală pentru Turism a Federaţiei Ruse privind cooperarea în domeniul turismului din 19 martie 2007.

În ultimii cinci ani se înregistrează tendinţa de intensificare a schimbului anual de turişti.

Colaborarea în domeniul ocrotirii sănătăţii are loc în baza Acordului între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Ministerul Sănătăţii al Federaţiei Ruse privind colaborarea în domeniul medicinei şi sănătăţii din 7 octombrie 1996.

La momentul actual, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova realizează proceduri interne pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Memorandumului privind colaborarea în domeniul combaterii bolilor infecţioase cu Serviciul Federal “Rospotrebnadzor”, care prevede oferirea de către ultimul a unei asistenţe oficiale nerambursabile sub formă de mijloace tehnico-materiale şi asistenţă tehnică, în vederea instruirii specialiştilor din cadrul instituţiilor de sănătate publică.

Se menţionează semnarea Acordului privind colaborarea în domeniul migraţiei de lucru dintre Serviciul Federal de Migraţiuni al Federaţiei Ruse şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova din 26 mai 2011.

Concluzii:

Acţiunile de realizare a Programului de colaborare economică în domeniul social au fost orientate spre consolidarea relaţiilor moldo-ruse în diverse sfere social-culturale, care reprezintă piloni importanţi pentru o dezvoltare relevantă a relaţiilor dintre cele două state.

Totodată, lipsa Planului de acţiuni pentru realizarea Programului a permis auditului doar să facă constatările privind acţiunile realizate, enumerarea lor, dar nu şi să efectueze evaluarea comparativă a plenitudinii şi eficacităţii acestora.

IX. RECOMANDĂRI

1. Ministerul Economiei, în comun cu Partea moldavă a Comisiei interguvernamentale moldo-ruse:

1.1. să reia negocierile cu Partea rusă privind concretizarea mecanismului de realizare a Programului;

1.2. să examineze problemele ce afectează exportul produselor autohtone în Federaţia Rusă, să analizeze detaliat structura exportului şi impactul economic al acestuia asupra sectorului real al economiei republicii.

2. Partea moldavă a Comisiei interguvernamentale de colaborare economică dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă:

2.1. să efectueze analiza şi control asupra implementării acordurilor bilaterale ce ţin de calitatea şi inofensivitatea produselor alimentare, încheiate la nivel de Guvern şi ministere, cu înaintarea acestui subiect, spre examinare, la şedinţa Comisiei interguvernamentale moldo-ruse şi cu identificarea unor soluţii comune de înlăturare a deficienţelor existente;

2.2. să negocieze cu partea rusă oportunitatea prezentării reclamaţiilor pe viitor la calitatea produselor livrate atît furnizorului cît şi MAIA;

2.3. să înainteze cerinţe faţă de organul de resort în vederea elaborării responsabilităţilor către furnizorii care nu înregistrează în modul stabilit reclamaţiile primite;

2.4. să se determine asupra stării de lucruri create la compartimentul exportul cărnii de porc în Federaţia Rusă şi să asigure executarea cerinţelor abordate de către Comisia interguvernamentală moldo-rusă, întru redresarea situaţiei existente.

3. Ministerul Economiei, în calitate de organ responsabil de elaborarea şi promovarea politicii statului în domeniul evaluării conformităţii, de comun acord cu MAIA, precum şi cu alte autorităţi interesate:

3.1. să efectueze analiza cadrului regulator existent privind modul de certificare la parametrii de inofensivitate a produselor alcoolice destinate exportului, cu înaintarea propunerilor privind modificarea acestuia;

3.2. să negocieze cu organele interesate din Federaţia Rusă privind elaborarea unui Acord, care ar stipula cerinţele de calitate şi de inofensivitate faţă de produsele alcoolice exportate, asigurînd, în acest sens, încheierea între guverne a acordurilor/convenţiei de comercializare a acestor produse;

3.3. să analizeze oportunitatea certificării obligatorii a fiecărui lot de marfă exportată în Federaţia Rusă, precum este stipulat în Planul de acţiuni, în timp ce norma legală prevede certificarea în serie;

3.4. să elaboreze mecanisme de constrîngere a agenţilor economici care exportă marfă necalitativă în Federaţia Rusă, în vederea eliminării cazurilor de acest gen;

3.5. să asigure monitorizarea executării acţiunilor preconizate în Planul de măsuri în ce priveşte certificarea produselor vinicole;

3.6. să identifice pîrghiile care ar elimina netransparenţa cazurilor de export al mărfii necalitative, cu examinarea oportunităţii de stabilire a unor sancţiuni pentru neînregistrarea tuturor reclamaţiilor parvenite în adresa producătorului.

4. Ministerul Economiei, în calitate de fondator al CSM Ceadîr-Lunga, să examineze posibilităţile dotării laboratorului din cadrul acestuia cu echipamentul necesar.

5. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare:

5.1. să întreprindă măsurile de rigoare pentru asigurarea calităţii şi inofensivităţii producţiei alcoolice, inclusiv a garanţiilor agenţilor economici care livrează producţia alcoolică pe piaţa Federaţiei Ruse;

5.2. să contribuie la excluderea impedimentelor administrative/interdepartamentale, criteriilor/circumstanţelor subiective, cu crearea mecanismelor relevante pentru sporirea volumelor exportului de producţie vinicolă moldovenească în Federaţia Rusă;

5.3. să continue tratativele cu privire la crearea pentru antreprenorii autohtoni a condiţiilor similare celor ale exportatorilor de produse analogice din alte ţari;

5.4. să definitiveze modificările cadrului legislativ şi normativ în ce priveşte reglementarea procedurilor de evaluare a conformităţii;

5.5. să definitiveze procedurile de acreditare a Î.S. “Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice”;

5.6. să intensifice procedurile de negocieri în vederea obţinerii cotelor de export al produselor de origine animală în Federaţia Rusă;

5.7. să întreprindă măsuri privind promovarea pe piaţa Federaţiei Ruse a imaginii produselor de origine animală autohtone;

5.8. să respecte condiţiile, etapele şi cerinţele obligatorii la includerea întreprinderilor moldoveneşti – producători şi exportatori ai producţiei vinicole şi pomilegumicole în Listele agenţilor economici-exportatori.

6. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Agenţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Produselor de Origine Animală:

6.1. la solicitarea inspectării întreprinderilor doritoare de a efectua exportul producţiei de origine animală pe teritoriul Uniunii Vamale, să asigure includerea în Registru a întreprinderilor care întrunesc toate condiţiile prevăzute de cadrul normativ al Uniunii Vamale, precum şi de legislaţia naţională;

6.2. în comun cu Serviciul Vamal, să asigure controlul de stat la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor supuse controlului sanitar-veterinar în strictă conformitate cu prevederile legale.

7. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătăţii:

7.1. să asigure un control eficient asupra respectării limitelor maxime admise ale reziduurilor produselor de uz fitosanitar, conform cerinţelor regulamentare, la prelevarea probelor privind reziduurile de pesticide în produsele de origine vegetală;

7.2. să continue îndeplinirea Planului de măsuri pentru asigurarea inofensivităţii şi calităţii produselor vinicole şi pomilegumicole exportate în Federaţia Rusă din 06.10.2010;

7.3. să iniţieze abordarea problemei privind stabilirea unui laborator arbitral, pentru o conlucrare raţională şi eficientă în vederea asigurării calităţii producţiei.

8. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în comun cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei:

8.1. să fortifice activitatea în vederea asigurării unui mecanism optim de eliberare a certificatelor ce confirmă inofensivitatea produselor, aferente livrărilor de mărfuri la export;

8.2. să respecte necondiţionat prevederile Memorandumului privind inofensivitatea producţiei de origine vegetală exportată din Republica Moldova în Federaţia Rusă, în vederea promovării unei imagini corecte a Republicii Moldova pe piaţa internaţională.

9.Ministerului Sănătăţii:

9.1. să realizeze în termen Programul de stat privind dezvoltarea şi dotarea tehnico-materială a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice, inclusiv în ce priveşte dotarea laboratoarelor cu tehnici de laborator care ar permite investigarea multireziduală a contaminantelor în produsele agricole.

10. Serviciul Vamal al Republicii Moldova:

10.1. să efectueze analiza cauzelor neglijării de către structurile din subordine a prevederilor legale la vămuirea produselor alcoolice reîntoarse în ţară, cu identificarea soluţiilor în vederea înlăturării lor;

10.2. să finalizeze şi să implementeze în măsură deplină schimbul de informaţie prealabilă privind mărfurile şi mijloacele de transport deplasate peste frontierele vamale ale Republicii Moldova şi Federaţiei Ruse.