Hotărîre nr.25 din 22.04.2010 privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia "Moldsilva" şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009 şi auditului de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate de la bugetul de stat pe anul 2009

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia

“Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009

şi auditului de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele

alocate de la bugetul de stat pe anul 2009

nr. 25  din  22.04.2010

 (în vigoare 02.07.2010) 

Monitorul Oficial nr.110-113 art.18 din 02.07.2010

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa directorului Agenţiei “Moldsilva” dl Gh.Vdovîi şi ex-directorului dl A.Popuşoi, viceministrului finanţelor dl Ch.Trocin, viceministrului mediului dl L.Chirică, vicedirectorului CCCEC dl A.Secrieru, şefului Direcţiei finanţele economiei naţionale şi investiţii capitale a Ministerului Finanţelor dl V.Bînzaru, altor persoane cu funcţii de răspundere din cadrul entităţilor supuse verificărilor, călăuzin­du-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009 şi auditului de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate de la bugetul de stat pe anul 2009.

____________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a desfăşurat potrivit Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010, avînd ca obiective:

◊ Verificarea conformităţii şi legalităţii gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009.

◊ Atestarea situaţiilor financiare ale entităţii privind mijloacele alocate din bugetul de stat pe anul 2009 (cu exprimarea opiniei de audit).

Auditul s-a efectuat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi. Pe parcursul auditului au fost verificate aspectele ce ţin de domeniul gestionării fondului forestier, altor active de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate, reieşind din semnificaţia problemelor identificate, riscurile determinate la etapa de planificare a auditului, precum şi din unele operaţiuni economico-financiare selectate în context.

Metodologia de audit a constat din acţiuni de colectare a probelor, în urma verificării înregistrărilor şi documentelor, prin observaţii, investigaţii, chestionări, confirmări şi calcule. În cadrul auditului au fost evaluate: managementul existent în domeniul gestionării fondurilor forestier şi cinegetic; acţiunile întreprinse de Agenţia “Moldsilva” la împădurirea terenurilor, inclusiv care aparţin altor destinatari; alte obiective semnificative stabilite şi realizate de către entităţile auditate. Pentru o evaluare complexă a unor decizii manageriale, s-au verificat şi unele categorii de operaţiuni economico-financiare din perioadele anterioare celei auditate.

Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare a auditului, pentru auditare au fost selectate 9 entităţi: 7 întreprinderi silvice, 2 rezervaţii naturale, iar unele aspecte au fost verificate integral pe toate întreprinderile din domeniul silviculturii.

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009 şi auditului de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate de la bugetul de stat pe anul 2009 denotă existenţa neconformităţilor şi abaterilor de la legislaţie la gestionarea fondului forestier, în activitatea economico-financiară a entităţilor auditate, la finanţarea şi valorificarea mijloacelor bugetare, precum şi a unor probleme identificate, care se exprimă prin:

1. Nerealizarea pe deplin a tuturor măsurilor prevăzute în Planul general de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, precum şi lipsa unei monitorizări şi evaluări a rezultatelor obţinute la implementarea per ansamblu a Strategiei, fapt ce condiţionează apariţia riscului de neasigurare a durabilităţii sectorului forestier.

2. Reglementările incompatibile din Codul silvic² şi Legea cu privire la întreprinderea de stat³, aceasta avînd ca rezultat exercitarea dreptului de gestionar al terenurilor fondului forestier în paralel de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile silvice şi, respectiv, lipsa responsabilităţii manageriale distincte la gestionarea fondului forestier, precum şi a autonomiei financiare reale a întreprinderii silvice, gestionarea neconformă a fondului forestier, inclusiv prin edificarea unor construcţii neautorizate pe terenurile acestuia

____________________

² Codul silvic, aprobat prin Legea nr.887-XIII din 21.06.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul silvic).

³ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat” (cu modificările şi completările ulterioare).

3. Lipsa unei preocupări la nivel decizional, pentru o valorificare eficientă a mijloacelor la extinderea plantaţiilor forestiere, inclusiv pe terenurile altor deţinători, ceea ce a determinat efectuarea unor cheltuieli ineficiente în domeniul respectiv în sumă totală de 2,9 mil.lei, precum şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a mijloacelor în sumă de 97,7 mil.lei ca cheltuieli pentru investiţii capitale, fapt condiţionat şi de neprevederea acestor aspecte în politicile de contabilitate ale întreprinderilor silvice. O influenţă negativă asupra procesului de extindere a culturilor silvice au avut şi pierderile suportate de la casarea culturilor silvice, care au constituit 37,4 mil.lei, sau 14,9% din suma totală a cheltuielilor.

4. Acumularea de către Agenţia “Moldsilva” a mijloacelor provenite din arenda terenurilor fondului forestier în sumă de 11,3 mil.lei, cu evitarea politicilor specifice procesului bugetar, fapt condiţionat de carenţele şi reglementările incomplete existente în actele normative referitor la statutul acestor mijloace speciale. Ca rezultat, utilizarea lor s-a efectuat la discreţia conducerii Agenţiei, fără o reglementare şi planificare conformă, inclusiv a sumei de 1,3 mil.lei, direcţionată la suplimentarea cheltuielilor pentru întreţinerea Agenţiei, precum şi la efectuarea altor cheltuieli.

5. Existenţa la nivel de ramură a unui management financiar defectuos, care a condiţionat:

▪ planificarea cheltuielilor într-un cuantum mai mare decît veniturile şi crearea unui deficit financiar, finanţat din alocaţii bugetare, ceea ce contravine prevederilor legale, potrivit cărora mijloacele bugetare sînt finanţate în scopuri distincte, şi anume: pentru investiţii capitale, potrivit unor programe investiţionale, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de protecţia contra bolilor şi dăunătorilor;

▪ deficienţe în procesul de punere în valoare a masei lemnoase destinate exploatării, care au ca impact recolectarea ilicită a acesteia, precum şi nerealizarea pe deplin a veniturilor din domeniul silviculturii; lipsa în perioada auditată a unui control adecvat din partea Inspectoratului Ecologic, care, potrivit competenţelor sale, coordonează punerea în valoare a masei lemnoase;

▪ pierderi din prelucrarea masei lemnoase în sumă totală de 5,3 mil.lei;

▪ nerealizarea veniturilor de la arenda terenurilor fondului forestier în sumă totală de 2,4 mil.lei;

▪ cheltuieli ineficiente efectuate de întreprinderile silvice în sumă totală de 5,6 mil.lei, în urma acţiunilor de repopulare cu mistreţi, inclusiv prin procurarea ilegală a mistreţilor de la persoane fizice în sumă totală de 372,8 mii lei, precum şi de 1,8 mil.lei, în urma repopulării cu fazani;

▪ utilizarea mijloacelor în sumă totală de 2,4 mil.lei de către Î.S. “Silva-Sud” şi Î.S. “Bălţi” la construcţia obiectivului de menire vînătorească “Casa Vînătorului”, în lipsa unor proiecte investiţionale argumentate financiar;

▪ imixtiunea conducerii Agenţiei “Moldsilva” în activitatea întreprinderilor subordonate, prin emiterea de ordine în baza cărora acestea au efectuat cheltuieli filantropice şi de sponsorizare (cu masă lemnoasă şi mijloace băneşti) în sumă totală de 4,8 mil.lei;

▪ cazuri de fraudă în sumă totală de 150,2 mii lei la Î.S. “Orhei”, prin achitarea unor lucrări care nu au fost executate, precum şi prin eliberarea mijloacelor băneşti în lipsa documentelor justificative, acestea fiind restituite pe parcursul auditului.

Neregularităţile şi abaterile existente în toate domeniile supuse verificării se datorează lipsei unui control intern eficient în ramura silvică, precum şi la întreprinderi, imperfecţiunilor existente în cadrul legislativ-normativ, imixtiunii conducerii Agenţiei “Moldsilva” în activitatea întreprinderilor din subordine, precum şi lipsei responsabilităţii din partea unor factori de decizie la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009 şi auditului de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate de la bugetul de stat pe anul 2009, care este parte componentă a prezentei hotărîri.

2. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit Agenţiei “Moldsilva” şi entităţilor auditate, pentru implementarea recomandărilor.

3. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit Ministerului Finanţelor, pentru examinare, şi se recomandă:

3.1. efectuarea finanţării cheltuielilor pentru gospodăria silvică potrivit programelor investiţionale, iar la elaborarea proiectului de buget, să se estimeze mijloacele bugetare necesare finanţării activităţilor din domeniul fondurilor forestier şi cinegetic în scopurile determinate de prevederile Codului silvic;

3.2. elaborarea unor norme specifice ramurii silviculturii, care ar reglementa modul de contabilizare şi raportare a situaţiilor financiare aferente regenerării şi împăduririi terenurilor, inclusiv pentru mijloacele alocate de la bugetul de stat;

3.3. examinarea situaţiei privind mijloacele acumulate din arenda fondului forestier şi întreprinderea măsurilor necesare în vederea stabilirii statutului acestora.

4. Se recomandă Ministerului Mediului să eficientizeze monitorizarea implementării Strategiei dezvoltării durabile a fondului forestier din Republica Moldova, precum şi a procesului de recoltare a masei lemnoase.

5. Prezenta hotărîre se aduce la cunoştinţă Guvernului Republicii Moldova şi se recomandă:

5.1. să solicite de la Agenţia “Moldsilva” un Raport privind rezultatele înregistrate în activitatea de extindere a fondului forestier, după efectuarea inventarierii totale a suprafeţelor plantate la extindere, cu luarea măsurilor necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei;

5.2. să reglementeze modul de restituire autorităţilor publice locale a terenurilor împădurite, cu stabilirea unor criterii de evaluare a valorilor nou-create.

6. Materialele auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009, conform art.9 alin.(2) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, se remit Procuraturii Generale, pentru examinare după competenţă.

7. Prezenta hotărîre şi Raportul anexat se remit Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, pentru luare de atitudine.

8. Se ia act că:

- Agenţia “Moldsilva”, potrivit Ordinului nr.41 din 13.04.2010, a aplicat sancţiuni disciplinare faţă de 5 angajaţi ai întreprinderilor silvice, pentru controlul nesatisfăcător asupra calităţii lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase destinate exploatării;

- Î.S. “Bălţi” a calculat şi înregistrat în evidenţa contabilă plăţile pentru arenda terenurilor fondului forestier în sumă de 1214,2 mii lei; Î.S. “Orhei” – de 601,2 mii lei, din care s-a încasat suma de 69,7 mii lei; Î.S. “Chişinău” – de 191,7 mii lei; Î.S. “Glodeni” – de 40,0 mii lei; Î.S. “Nisporeni-Silva” – de 9,4 mii lei;

- Î.S. “Soroca” a încasat plata pentru arendă în sumă de 7,5 mii lei şi cheltuielile suportate pentru plantarea cu culturi silvice a terenurilor private în sumă de 45,5 mii lei.

9. Despre măsurile întreprinse întru executarea pct.2, pct.3, pct.4 şi pct.5 din prezenta hotărîre se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

10. Prezenta hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.25 din 22 aprilie 2010

RAPORTUL

auditului gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva”

şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009 şi auditului

de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate

de la bugetul de stat pe anul 2009

I. INTRODUCERE

Auditul gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009, precum şi auditul de atestare a situaţiilor financiare privind mijloacele alocate de la bugetul de stat pe anul 2009 s-au realizat în conformitate cu prevederile art.8, art.30 şi art.35 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2010.

Auditul a avut drept obiective:

◊ Verificarea conformităţii şi legalităţii gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate în perioada anilor 2008-2009;

◊ Atestarea situaţiilor financiare ale entităţii privind mijloacele alocate din bugetul de stat pe anul 2009 (cu exprimarea opiniei de audit).

Responsabilitatea conducerii Agenţiei “Moldsilva” şi a întreprinderilor subordonate este de a respecta cadrul legislativ-normativ ce reglementează domeniul gestionării patrimoniului public, de a implementa un sistem de management financiar şi control eficient în domeniul dat, precum şi de a întocmi şi a prezenta rapoartele financiare în conformitate cu cadrul legal de raportare financiară.

Responsabilitatea echipei de audit a constat în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate pentru susţinerea concluziilor referitor la regularitatea gestionării patrimoniului public şi expunerea opiniilor de audit asupra situaţiilor financiare ale entităţii privind mijloacele alocate din bugetul de stat pe anul 2009.

Metodologia de audit s-a bazat pe Standardele de audit ale Curţii de Conturi, elaborate conform Standardelor Internaţionale de Audit, şi a constat din acţiuni de colectare a probelor, prin verificarea înregistrărilor şi documentelor, prin observaţii, investigaţii, chestionări, confirmări şi calcule. În cadrul auditului au fost evaluate: managementul existent în domeniul gestionării fondurilor forestier şi cinegetic; acţiunile întreprinse de Agenţie la împădurirea terenurilor, inclusiv care aparţin altor destinatari; alte obiective semnificative stabilite şi realizate de către entităţile auditate. Pentru o evaluare complexă a unor decizii manageriale, au fost verificate şi unele categorii de operaţiuni economico-financiare din perioadele anterioare celei auditate.

Reieşind din semnificaţia problemelor identificate şi din riscurile determinate la etapa de planificare a auditului, pentru auditare au fost selectate 9 entităţi: 7 întreprinderi silvice, 2 rezervaţii naturale, iar unele aspecte au fost verificate integral pe toate întreprinderile din domeniul silviculturii.

II. PREZENTARE GENERALĂ

Potrivit Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei “Moldsilva”¹, aceasta este autoritatea administrativă centrală, subordonată Guvernului, a cărei misiune constă în elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de stat în domeniile silviculturii şi cinegeticii, racordate la tendinţele internaţionale de dezvoltare social-economică, dezvoltarea durabilă a sectoarelor forestier şi cinegetic, protecţia, paza pădurilor şi faunei.

____________________

¹ Hotărîrea Guvernului nr.150 din 02.03.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei “Moldsilva”, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acesteia”, Hotărîrea Guvernului nr.844 din 15.08.2005 “Cu privire la aprobarea Regulamentului şi componenţei nominale a Colegiului Agenţiei pentru Silvicultură “Moldsilva” (abrogată prin Hotărîrea Guvernului nr.150 din 02.03.2010).

Agenţia “Moldsilva” (în continuare – Agenţia) este fondatorul a 25 de entităţi din domeniul silviculturii: 16 întreprinderi silvice, 4 întreprinderi silvo-cinegetice, 4 rezervaţii naturale, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (în continuare – ICAS). Potrivit prevederilor statutelor întreprinderilor silvice, acestea practică următoarele genuri de activitate: gospodărirea fondurilor forestier şi cinegetic, precum şi a altor obiecte ce constituie patrimoniul întreprinderii, aplică regimul silvic asupra fondului forestier, realizează măsuri privind protecţia pădurilor, exercită şi alte funcţii în domeniile silviculturii şi cinegeticii.

În activitatea lor, atît Agenţia, cît şi întreprinderile silvice, se conduc de Codul silvic², Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.350-XV din 12.07.2001³, Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020⁴ etc.

____________________

² Codul silvic, aprobat prin Legea nr.887-XIII din 21.06.1996 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Codul silvic).

³ Hotărîrea Parlamentului nr.350-XV din 12.07.2001 “Pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova” (în continuare – Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova).

⁴ Hotărîrea Guvernului nr.737 din 17.06.2003 “Cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020” (cu modificările ulterioare; în continuare – Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier).

Agenţia “Moldsilva”, în calitate de instituţie publică, conform art.4 alin.(6) din Legea contabilităţii⁵, urma să asigure contabilitatea şi întocmirea rapoartelor financiare în baza normelor aprobate de Ministerul Finanţelor pentru instituţiile publice⁶. În perioada auditată, în cadrul Agenţiei au fost instituite două contabilităţi, conform normelor aprobate de Ministerul Finanţelor pentru instituţiile publice şi conform Standardelor Naţionale de Contabilitate⁷ (în continuare – SNC). Întreprinderile subordonate asigură evidenţa contabilă în conformitate cu SNC şi politicile de contabilitate aprobate.

____________________

⁵ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.113-XVI).

⁶ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.85 din 09.10.1996 despre aprobarea Instrucţiunii “Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Ordinul nr.85 din 09.10.2006).

⁷ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.174 din 25.12.1997 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Ordinul nr.174 din 25.12.1997).

Patrimoniul public gestionat de Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate include: fondurile forestier şi cinegetic proprietate publică a statului, precum şi alte active utilizate în ramura silvică. Pădurile gestionate de Agenţie sînt încadrate în grupa I funcţională, avînd în exclusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător.

Potrivit datelor Agenţiei la situaţia din 31.12.2009, aceasta gestionează fondul forestier cu suprafaţa totală de 336,5 mii ha, sau 88,6% din fondul forestier naţional. Concomitent, Agenţia şi întreprinderile din subordine gestionează active, care la 31.12.2008 însumau 263,0 mil.lei şi la 31.12.2009 – 267,0 mil.lei, preponderent acestea constituind mijloace fixe (66% – în anul 2008 şi 64,4% – în anul 2009).

III. CONSTATĂRI, CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI REFERITOARE LA VERIFICAREA

CONFORMITĂŢII ŞI LEGALITĂŢII GESTIONĂRII PATRIMONIULUI PUBLIC DE

CĂTRE AGENŢIA “MOLDSILVA” ŞI ÎNTREPRINDERILE SUBORDONATE

ÎN PERIOADA ANILOR 2008-2009

3.1. Cu privire la implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional

În scopul promovării şi implementării unei politici forestiere adecvate cerinţelor internaţionale, Agenţia “Moldsilva”, începînd cu anul 2002, urma să asigure şi să monitorizeze implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova, care prevede două direcţii strategice de bază, şi anume: restabilirea potenţialului ecoprotectiv şi bioproductiv al pădurilor şi extinderea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră pe cel puţin 130,0 mii ha.

Întru realizarea Strategiei menţionate, a fost aprobat Programul de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier, conform căruia Agenţia “Moldsilva”, în perioada anilor 2003-2020, urmează să asigure implementarea unui set complex de activităţi în vederea dezvoltării fondului forestier administrat. În acest aspect, la situaţia din 01.01.2010, Agenţia “Moldsilva” a realizat următorii indicatori: lucrări de regenerare pe o suprafaţă de 30962 ha (32,6% faţă de suprafaţa totală planificată pentru perioada implementării), inclusiv plantarea culturilor silvice pe terenurile fondului forestier – 7850 ha (32%), ajutorarea regenerării naturale – 15577 ha (40%) şi regenerarea naturală – 7535 ha (23,9%).

În perioada anilor 2002-2009, extinderea terenurilor cu vegetaţie forestieră prin plantarea culturilor silvice s-a executat pe o suprafaţă totală de 57,5 mii ha.

Concomitent, s-au constatat deficienţe la realizarea măsurilor prevăzute în Planul general de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional. Astfel, din 55 de acţiuni de implementarea cărora este responsabilă Agenţia “Moldsilva”, au fost executate pe deplin 3 acţiuni, iar 7 – parţial. Totodată, Agenţia nu a elaborat planuri anuale privind măsurile ce urmau a fi întreprinse pentru realizarea acţiunilor sus-menţionate, cu argumentarea costurilor aferente, precum şi nu dispune de o evaluare a rezultatelor înregistrate la implementarea Planului menţionat.

Potrivit actelor normative în vigoare, funcţia de monitorizare a implementării Strategiei vizate, inclusiv verificarea mijloacelor financiare valorificate în aceste scopuri, revenea Centrului de prognoză, monitorizare, programe şi strategii pe lîngă Agenţia “Moldsilva”, în componenţa căruia urmau să activeze specialişti din cadrul autorităţii silvice centrale, autorităţii centrale pentru resurse naturale şi mediu, precum şi de la ICAS. În realitate, în anul 2008, în cadrul ICAS a fost instituită Secţia de prognoze, programe şi strategii (3 specialişti), care, potrivit Regulamentului propriu de activitate, urma să execute funcţiile Centrului şi a cărei activitate a fost diferită faţă de cea care-i revenea acestuia potrivit competenţelor stipulate în actele normative. În luna iunie 2009, prin modificările statelor de personal ale ICAS, secţia respectivă a fost lichidată.

În perioada auditată nu au fost prezentate Guvernului dări de seamă despre rezultatele activităţii Agenţiei, după cum prevede pct.11 lit.(i) din Regulamentul Agenţiei.

Concluzii:

Cele menţionate denotă lipsa monitorizării şi evaluării rezultatelor obţinute la implementarea per ansamblu a Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier naţional, astfel fiind create premise pentru apariţia riscului de neasigurare a dezvoltării durabile a sectorului forestier.

Recomandări Agenţiei:

1. Să elaboreze un sistem de monitorizare eficientă a implementării şi realizării măsurilor ce ţin de implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier;

2. Să instituie Centrul de prognoză, monitorizare, programe şi strategii conform cerinţelor stipulate în Hotărîrea Guvernului nr.737 din 17.06.2003.

3.2. Referitor la gestionarea patrimoniului public

Cadrul legal existent care stabileşte modul de transmitere în gestiune a terenurilor fondului forestier şi condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale înregistrării şi funcţionării întreprinderilor de stat reglementează neuniform atribuirea drepturilor de gestionar al terenurilor fondului forestier. Ca urmare, fondul forestier a fost gestionat în paralel de către Agenţie şi întreprinderile silvice, ceea ce a determinat: diminuarea responsabilităţilor manageriale ale ambelor părţi, admiterea neregulilor la gestionarea lui, acestea fiind menţionate în prezentul Raport.

Conform prevederilor legale⁸, pădurile folosite în interes public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului şi pot fi date în gestiune sau folosinţă (arendă). Concomitent, atît prevederile art.24 alin.(2) din Codul silvic, cît şi ale art.2 şi art.4 din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor⁹ reglementează că transmiterea în gestiune (administrare) a terenurilor din domeniul public al statului (inclusiv întreprinderilor de stat) se efectuează în temeiul Hotărîrii Guvernului.

____________________

⁸ Art.127 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova (cu modificările şi completările ulterioare); art.6 alin.(1) din Codul silvic.

⁹ Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 “Privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor”.

Această situaţie creează ambiguităţi la aplicarea Legii cu privire la întreprinderea de stat¹⁰ şi Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi¹¹, în care se prevede că fondatorul transmite în bază de contract administratorului întreprinderii bunurile şi atribuţiile sale în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii de întreprinzător, concomitent fondatorul neavînd dreptul de intervenţie în activitatea întreprinderii. Drept rezultat, deşi, potrivit ordinului directorului Agenţiei¹², întreprinderilor silvice le-au fost atribuite terenurile din fondul forestier în scopuri de gospodărire, acestea nu au fost transmise în condiţii legale, fapt condiţionat de incompatibilităţile cadrului normativ în vigoare ce reglementează problema în cauză.

____________________

¹⁰ Legea nr.146-XIII din 16.06.1994 “Cu privire la întreprinderea de stat” (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.146-XIII).

¹¹ Legea nr.845-XII din 03.01.1992 “Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” (cu modificările şi completările ulterioare).

¹² Ordinul nr.124 din 01.06.1999 “Cu privire la reorganizarea structurii organizaţional-teritoriale a subdiviziunilor silvice din ASS “Moldsilva” şi modificările operate prin Ordinul nr.148 din 07.07.1999 “Privind modificarea parţială a Ordinului nr.124 din 01.06.1999”.

Cu nerespectarea prevederilor Legii nr.146-XIII şi Hotărîrii Guvernului nr.770 din 20.10.1994¹³, pînă în prezent fondatorul nu a constituit consiliile de administraţie ale întreprinderilor subordonate, cărora le revin un şir de responsabilităţi la dirijarea activităţii întreprinderilor, inclusiv în aspectul ce ţine de gestionarea patrimoniului public. În lipsa acestora, o parte din atribuţii şi le-a asumat neregulamentar conducerea Agenţiei.

____________________

¹³ Hotărîrea Guvernului nr.770 din 20.10.1994 “Pentru aprobarea unor acte normative vizînd funcţionarea Legii cu privire la întreprinderea de stat ” (cu modificările ulterioare).

Au fost constatate cazuri de atribuire neregulamentară a unor terenuri pentru construcţii. Astfel, contrar prevederilor legale¹⁴, Î.S. “Silva-Sud”, întru executarea unei scrisori a Agenţiei, a decis transmiterea “sub construcţia liniei de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti” a 37 ha de teren forestier, în lipsa Hotărîrii Guvernului.

____________________

¹⁴ Art.9 şi art.24 din Codul silvic; art.8 din Codul funciar, aprobat prin Legea nr.828-XII din 25.12.1991 (cu modificările şi completările ulterioare); art.2 şi art.4 din Legea nr.91-XVI din 05.04.2007 “Privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor”.

Există şi alte deficienţe care atrag după sine riscul gestionării neconforme a fondului forestier. În acest sens, se menţionează că:

- pînă în prezent nu sînt elaborate modul şi procedurile de ţinere a Cadastrului silvic de stat, ceea ce contravine prevederilor art.8 lit.i) din Codul silvic;

- există neclarităţi şi referitor la suprafaţa gestionată de Întreprinderea de stat “Rezervaţia naturală” (în continuare – RN) “Pădurea Domnească”, care este mai mică decît cea prevăzută în actele normative ce reglementează activitatea acesteia.

Deşi auditele efectuate la întreprinderile silvice denotă necesitatea de renovare a bazei tehnico-materiale a acestora, în perioada anilor 2008-2009, în total pe ramură s-a procurat un singur tractor cu valoarea de 29,2 mii lei şi 21 unităţi de maşini agricole cu valoarea totală de 915,3 mii lei.

Concluzii:

Reglementările incompatibile din actele normative au avut ca rezultat exercitarea dreptului de gestionar al terenurilor fondului forestier în paralel de către Agenţie şi întreprinderile silvice şi ca impact lipsa responsabilităţii manageriale distincte la gestionarea fondului forestier, precum şi a autonomiei financiare reale a întreprinderilor silvice.

Recomandări Agenţiei:

3. Să elaboreze şi să înainteze Guvernului ajustările necesare în cadrul normativ privind gestionarea fondului forestier, precum şi să întreprindă măsuri în vederea creării Consiliilor de administraţie;

4. Să examineze situaţia constatată la Î.S. “Silva-Sud” privind transmiterea terenurilor fondului forestier pentru construcţia liniei de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti, cu întreprinderea măsurilor de remediere a acestei deficienţe;

5. Să evalueze şi să elaboreze un program investiţional de renovare a bazei tehnico-materiale a întreprinderilor silvice;

6. Să aprobe un plan de măsuri în vederea elaborării şi prezentării spre aprobare Guvernului a cadrului normativ necesar pentru ţinerea Cadastrului silvic de stat.

3.3. Referitor la rezultatele activităţii economico-financiare

În perioada auditată, nu a fost îmbunătăţit managementul financiar în domeniul planificării activităţii economico-financiare rezultate din gestiunea patrimoniului public, astfel Agenţia, an de an, utilizînd aceeaşi metodă de stabilire a indicilor economici întreprinderilor subordonate cu deficit financiar. Ca urmare, în anul 2008, la nivel de ramură, veniturile au fost aprobate în sumă totală de 200,1 mil.lei, iar cheltuielile – de 255,3 mil.lei, sau cu o diferenţă sub formă de deficit financiar de 55,2 mil.lei. Analogic, în anul 2009, cheltuielile s-au aprobat în sumă de 205,1 mil.lei, sau cu 16,7 mil.lei mai mult decît veniturile obţinute din activitatea economico-financiară (188,4 mil.lei). Ca sursă de acoperire a deficitului planificat urmau să fie utilizate mijloacele bugetare, ceea ce contravine art.47 din Codul silvic, care reglementează că acestea se direcţionează la finanţarea cheltuielilor ce ţin de protecţia fondului forestier contra bolilor şi dăunătorilor, precum şi, parţial, la finanţarea investiţiilor capitale în domeniul fondurilor forestier şi cinegetic, inclusiv în ce priveşte regenerarea acestora, în cadrul programelor investiţionale anuale. Această practică duce la efecte negative, expuse distinct în compartimentul 3.5. al prezentului Raport.

Analiza indicilor economico-financiari realizaţi în total pe ramura silvică denotă că, în anul 2008, veniturile proprii s-au executat în sumă totală de 195,8 mil.lei, sau la nivel de 97,8% faţă de indicii aprobaţi, iar cheltuielile – de 94,4%, în timp ce în anul 2009 – respectiv, 90,9% şi 87,5%.

Totodată, în anii 2008-2009, ramura silvică a beneficiat de alocaţii bugetare în sumă totală de 82,9 mil.lei, care au fost raportate la veniturile întreprinderilor. Astfel, prin Legea bugetului de stat pe anul 2008¹⁵, pentru gospodăria silvică au fost aprobate cheltuieli curente (la art.132 alin.09) “Alte transferuri în scopuri de producere”) în sumă de 54,5 mil.lei, iar prin Legea bugetului de stat pe anul 2009¹⁶ – cheltuieli capitale (la art.271 alin.15) “Alte transferuri de capital în interiorul ţării”) în sumă de 28,4 mil.lei, fără ca Agenţia să deţină şi să prezinte Ministerului Finanţelor programele investiţionale argumentate, precum şi fără să prevadă distinct mijloace pentru finanţarea cheltuielilor ce ţin de protecţia contra bolilor şi dăunătorilor. Datele care caracterizează realizarea per ansamblu a veniturilor şi cheltuielilor, inclusiv ponderea acestora, se prezintă în Tabelul nr.1

____________________

¹⁵ Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23.11.2007 (cu modificările şi completările ulterioare).

¹⁶ Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Datele din tabel denotă că în veniturile totale ponderea cea mai mare revine veniturilor din comercializarea producţiei lemnoase şi altor produse silvice – 52,9% (în anul 2008) şi 60,6% (în anul 2009), alocaţiile bugetare constituind, respectiv, 21,8% şi 14,1% din totalul veniturilor realizate.

Referitor la cheltuieli, s-a constatat că acestea preponderent s-au efectuat în activitatea de silvicultură, nivelul lor în anii 2008-2009 constituind, respectiv, 78,7% şi 81,6%.

Ca rezultat al activităţii economico-financiare, în ramura silvică, în anul 2008 s-a înregistrat un profit în sumă de 8,5 mil.lei, iar în anul 2009 – de 19,9 mil.lei.

Concomitent, analiza situaţiilor financiare raportate denotă unele tendinţe negative în activitatea economico-financiară la nivel de ramură. Astfel, a fost înregistrată o creştere a stocului de mărfuri şi materiale, care la situaţia din 31.12.2009 a constituit 45,2 mil.lei, cu 5,6 mil.lei mai mult faţă de perioada anului precedent. De asemenea, se menţin la acelaşi nivel creanţele pe termen scurt, care la finele anilor 2008 şi 2009 au constituit, respectiv, 23,3 mil.lei şi 23,3 mil.lei, fapt ce denotă o dezafectare a mijloacelor proprii ale întreprinderilor, aceasta avînd ca impact neonorarea angajamentelor faţă de creditori. La finele anilor de gestiune, integral pe ramură, se înregistrau datorii creditoare semnificative (la 31.12.2008 – 63,5 mil.lei şi la 31.12.2009 – 50,2 mil.lei, din care datorii faţă de buget – respectiv, de 6,7 mil.lei şi 7,1 mil.lei, sau cu o creştere de 0,4 mil.lei).

▪ Deficienţe stabilite la recoltarea masei lemnoase

Analiza veniturilor realizate din activitatea de silvicultură la nivel de ramură denotă că în anul 2008 s-au executat venituri în sumă totală de 131,9 mil.lei, iar în anul 2009 – de 120,8 mil.lei, ponderea principală revenind veniturilor obţinute de la comercializarea producţiei lemnoase, care au constituit, respectiv, 86,4% şi 88,7%.

Deşi rezultatele economico-financiare la capitolul menţionat s-au soldat cu venituri, lipsa unui control adecvat la nivel de ramură asupra procesului de punere în valoare şi recoltare a masei lemnoase a creat premise de fraudă şi, implicit, de neîncasare deplină a veniturilor de la realizarea acesteia. Reverificarea doar a unor suprafeţe propuse spre recoltare a identificat subestimarea volumului de masă lemnoasă, fapt ce duce la recoltarea ilicită a masei lemnoase şi la neîncasarea veniturilor aferente.

Verificarea aleatorie la 4 întreprinderi silvice a unor volume de masă lemnoasă tăiată a relevat la 3 întreprinderi diferenţe semnificative între datele documentelor de punere în valoare a masei lemnoase¹⁷, autorizate de Agenţie, şi cele ale Amenajamentelor silvice¹⁸. Astfel, la Î.S. “Chişinău”, Î.S. “Orhei”, Î.S. “Soroca” s-a constatat punerea în valoare a masei lemnoase în anul 2008 cu 9,5 mii m³, iar în anul 2009 – cu 11,7 mii m³ mai puţin decît posibilitatea de recoltare prevăzută de datele Amenajamentului, ceea ce prezintă un risc semnificativ de gestionare neconformă a fondului forestier, precum şi de neîncasare a tuturor veniturilor pasibile.

____________________

¹⁷ Punerea în valoare (inventarierea fir cu fir a arboretului) a masei lemnoase destinate exploatării are loc cu 2 ani înaintea exploatării masei lemnoase.

¹⁸ Amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a terenurilor din fondul forestier şi realizării folosinţelor silvice, regenerarea eficientă, paza şi protecţia pădurilor, promovarea unei politici tehnico-ştiinţifice unice, bazate pe concepţia de dezvoltare durabilă a pădurilor şi silviculturii, inclusiv determinarea compoziţiei şi vîrstei arboreturilor, stării lor, caracteristicilor calitative şi cantitative ale resurselor silvice, stabilirea terenurilor din fondul forestier, care necesită efectuarea tăierilor de îngrijire, de igienă, de reconstrucţie, a măsurilor de regenerare, împădurire, ameliorare, pază şi protecţie a pădurilor şi a altor măsuri, precum şi determinarea ordinii şi modalităţilor de executare a lor // Cap.VIII, Cod silvic.

Cu toate că, în unele cazuri, diferenţele constituiau pînă la 300%, Agenţia a aprobat spre exploatare masa lemnoasă fără verificarea lor, această situaţie fiind cauzată de lipsa unui control managerial corespunzător la componenta dată, inclusiv în cadrul întreprinderilor silvice, precum şi de insuficienţa de personal în cadrul Agenţiei, necesar pentru asigurarea exercitării conforme a atribuţiilor în acest sens.

Ca urmare a (i) cazurilor de subapreciere a volumului arboretului pus în valoare pentru exploatare faţă de datele Amenajamentului, (ii) lipsei în cadrul Agenţiei a documentării respective la componenta dată şi (iii) imposibilităţii verificării în natură a diferenţelor (volumele fiind deja exploatate), la solicitarea auditului, Agenţia şi ICAS¹⁹ au verificat aleatoriu unele suprafeţe propuse pentru exploatare în anul 2010, puse în valoare în anul 2008.

____________________

¹⁹ ICAS este responsabil de elaborarea Amenajamentelor silvice.

Verificarea a doar 20,7 ha din suprafeţele de arboret, propuse spre exploatare (sau 0,7% din suprafaţa totală planificată pe ramură), cu o posibilitate de recoltare stabilită de Amenajament de 1975,1 m³, a relevat:

▪ cazuri frauduloase de punere în valoare a masei lemnoase. Astfel, la 4 întreprinderi verificate s-a stabilit că acestea au pus în valoare masă lemnoasă în volum total de 525 m³, deşi în realitate aceasta constituia 1034 m³, sau cu o diminuare de 509 m³ (cca 2 ori), evaluată la 133,8 mii lei, inclusiv la Î.S. “Orhei” – 289 m³, Î.S. “Chişinău” – 103 m³, Î.S. “Soroca” – 89,0 m³, Î.S. “Nisporeni” – 28 m³. Acest fapt permitea colectarea ilicită a unor volume de masă lemnoasă, cu evitarea principiilor de evidenţă silvică;

▪ o diferenţă semnificativă de 941,1 m³ între datele Amenajamentelor şi datele reale privind posibilitatea de recoltare a masei lemnoase, ceea ce denotă o imperfecţiune a Amenajamentelor, care face imposibilă estimarea veridică, precum şi controlul asupra volumului real al masei lemnoase pasibile recoltării.

Urmare auditului, au fost identificate şi alte abateri şi nereguli, care au influenţat negativ asupra acumulării veniturilor de către unele întreprinderi silvice, fiind condiţionate de lipsa unor principii de plată pentru produsele silvice la nivel de ramură, precum şi de gestionarea neconformă a masei lemnoase.

▪ Cu toate că, potrivit art.8 din Codul silvic, Guvernul stabileşte principiile de plată pentru produsele silvice, inclusiv pentru produsele lemnoase, Agenţia nu a elaborat şi prezentat spre aprobare Guvernului reglementările corespunzătoare. Ca rezultat, întreprinderile silvice au stabilit de sine stătător preţurile şi tarifele la produsele silvice, generînd o aplicare diferenţiată a acestora.

▪ Lipsa reglementărilor menţionate anterior a permis Î.S. “Nisporeni-Silva” comercializarea masei lemnoase la un preţ inferior celui aprobat în Catalogul său de preţuri. Astfel, numai în perioada septembrie-decembrie 2009, întreprinderea nu a realizat venituri suplimentare în sumă de 113,9 mii lei (inclusiv TVA). Situaţii similare sînt constatate la RN “Pădurea Domnească” – 107,0 mii lei şi Î.S. “Hînceşti-Silva” – 69,3 mii lei. Totodată, RN “Plaiul Fagului” şi Î.S. “Glodeni” nu au calculat şi transferat la buget TVA în sumă de 35,8 mii lei şi, respectiv, 67,1 mii lei de la comercializarea masei lemnoase la un preţ inferior celui stabilit.

▪ Cu toate că Codul silvic obligă de a folosi raţional produsele pădurii şi de a nu admite pierderea masei lemnoase recoltate, pe parcursul auditului, la Î.S. “Hînceşti-Silva”, în comun cu specialiştii întreprinderii, s-a stabilit masă lemnoasă în volum de 1195,9 m³, cu valoarea de 452,6 mii lei, care, în urma nerespectării procedurilor tehnologice, inclusiv a celor legate de transportarea şi depozitarea materiei prime recoltate, a ajuns în stare de putrefacţie.

Împreună cu specialiştii întreprinderii, au fost constatate şi alte deficienţe la recoltarea masei lemnoase, exprimate prin exploatarea parchetelor fără o delimitare a hotarelor de alte suprafeţe neexploatate şi nerespectarea normelor tehnologice stabilite, ceea ce determină apariţia riscului de recoltare neconformă a masei lemnoase.

▪ Aspecte legate de eficienţa activităţii de prelucrare a lemnului

La acest compartiment s-a constatat că activitatea economico-financiară a fost influenţată negativ de pierderile rezultate din activitatea de prelucrare a lemnului, care în dinamică au avut o tendinţă de creştere, în anul 2008 constituind 1,0 mil.lei şi în anul 2009 – 4,3 mil.lei. Această situaţie a fost condiţionată de managementul ineficient în domeniul dat, de imixtiunea fondatorului în activitatea întreprinderilor, precum şi de uzura fizică şi morală a utilajului.

În acest context, exemplificăm următoarele:

▪ În anul 2008, Î.S. “Orhei” a înregistrat pierderi la unele tipuri de produse silvice, rezultate din activitatea auxiliar-industrială, în sumă totală de 911,7 mii lei, inclusiv: 611,6 mii lei – în rezultatul comercializării producţiei lemnoase la un preţ mai mic faţă de costul acestora; 300,1 mii lei – a altor produse auxiliare. Analogic, Î.S. “Glodeni”, în urma realizării producţiei lemnoase la un preţ mai mic faţă de costul acesteia, a suportat pierderi în sumă de 85,5 mii lei.

▪ Probele colectate în cadrul Î.S. “Nisporeni-Silva” denotă că pierderile suportate de întreprindere în urma prelucrării unor tipuri de producţie (cherestea), în anul 2008, au constituit în total 101,4 mii lei, acestea fiind preponderent cauzate de comercializarea producţiei lemnoase la un preţ mai mic decît costul acesteia către Î.I. “Ra-Va-Do Marian” (69,5 mii lei) şi S.R.L. “Tehnoforest” (19,0 mii lei). De asemenea, pierderile din activitatea respectivă au fost influenţate de imixtiunea în activitatea întreprinderii a directorului general al Agenţiei, care, prin ordinul nr.219-p din 09.10.2007, a obligat întreprinderea să procure de la RN “Codrii” 259,3 m³ de lemn rotund, pentru secţia de prelucrare, a cărui valoare este cu 229,4 mii lei mai mare decît a materiei prime proprii, concomitent întreprinderea neajustînd preţurile de realizare a cherestelei reieşind din costul lemnului procurat.

În acelaşi timp, unele întreprinderi, nerespectînd prevederile art.99 alin.(6) din Codul fiscal, n-au calculat şi n-au transferat la buget TVA de la pierderile suportate, astfel de deficienţe fiind constatate la Î.S. “Orhei” în sumă totală de 182,3 mii lei, la Î.S. “Nisporeni-Silva” – de 39,8 mii lei şi la Î.S. “Glodeni” – de 17,2 mii lei.

Concluzii:

Factorii de decizie ai Agenţiei nu au asigurat un management financiar corespunzător la planificarea activităţii economico-financiare, stabilind indici economici întreprinderilor subordonate cu deficit financiar, ulterior acoperindu-l preponderent din alocaţii bugetare, ceea ce contravine prevederilor legale. Ca urmare, mijloacele bugetare nu au fost alocate şi finanţate în scopuri distincte, şi anume – pentru investiţii capitale, potrivit unor programe investiţionale, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de protecţia contra bolilor şi dăunătorilor.

Echipa de audit a constatat că în ramura silvică au existat deficienţe grave la punerea în valoare a masei lemnoase destinate exploatării, care au ca impact colectarea ilicită a acesteia, precum şi nerealizarea pe deplin a veniturilor din silvicultură.

Analiza datelor raportate denotă unele tendinţe negative în activitatea economico-financiară desfăşurată la nivel de ramură, care se caracterizează prin pierderi de la desfăşurarea activităţilor auxiliar-industriale, majorarea stocului de mărfuri, menţinerea la acelaşi nivel a creanţelor, datorii creditoare semnificative, inclusiv faţă de bugetul de stat.

Recomandări Agenţiei:

7. Să îmbunătăţească managementul financiar la planificarea şi stabilirea indicilor economico-financiari pentru întreprinderile subordonate, cu elaborarea şi aprobarea unor norme metodologice unice privind întocmirea business-planului pe întreprinderi;

8. Să elaboreze si să aprobe anual programe investiţionale referitor la finanţarea investiţiilor capitale, inclusiv pentru mijloacele finanţate de la bugetul de stat;

9. Să analizeze detaliat, împreună cu întreprinderile subordonate, situaţia existentă privind creanţele şi datoriile înregistrate, inclusiv faţă de bugetul de stat, cu întreprinderea măsurilor de stingere a acestora;

10. Să instituie activităţi de control eficiente, care ar asigura un control intern riguros la recoltarea masei lemnoase;

11. Să analizeze activităţile auxiliar-industriale care produc pierderi ramurii, cu întreprinderea măsurilor de redresare a situaţiei, precum şi să asigure achitarea TVA la bugetul de stat de către întreprinderile silvice menţionate în prezentul compartiment.

3.4. Referitor la arenda fondului forestier

▪ Deficienţe şi abateri consemnate în administrarea veniturilor provenite din arenda terenurilor forestiere

Conform prevederilor Codului silvic şi actelor normative²⁰, terenurile fondului forestier proprietate publică pot fi atribuite în folosinţă persoanelor juridice şi/sau fizice în condiţii de arendă²¹, în scopuri de recreere şi de gospodărire cinegetică. La data de 31.12.2009, din cele 336,5 mii ha de terenuri ale fondului forestier proprietate publică a statului, administrat de Agenţia “Moldsilva”, sînt atribuite în folosinţă 10,6 mii ha²² (sau circa 3,1%).

____________________

²⁰ Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008 “Pentru aprobarea Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere” (cu modificările ulterioare; în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008).

²¹ Art.26 din Codul silvic.

²² Conform datelor evidenţei Agenţiei “Moldsilva”.

În perioada anilor 2008-2009, Agenţia a calculat venituri de la arenda fondului forestier în sumă totală de 11318,34 mii lei (fără TVA), iar cele 7 întreprinderi silvice auditate – în sumă de 1701,2 mii lei.

Procedura de transmitere în arendă a fondului forestier a fost afectată de disfuncţionalităţile existente în legislaţie privind exercitarea funcţiei de arendator, aceasta revenind, pe de o parte, întreprinderilor, conform atribuţiilor delegate prin statut, iar pe de altă parte, potrivit Codului silvic – organului silvic de stat.

Pînă la 28.02.2008, contractele privind transmiterea în arendă a fondului forestier în scopuri de vînătoare au fost încheiate cu arendaşii de către Agenţie, iar în alte scopuri – de către întreprinderile silvice.

Odată cu intrarea în vigoare a Hotărîrii Guvernului nr.187 din 20.02.2008, Agenţia “Moldsilva” a centralizat exercitarea atribuţiilor respective fără a reglementa şi monitoriza eficient procesul de primire-predare a funcţiei de arendator, aceasta generînd neclarităţi în sectorul respectiv, precum şi lipsa controlului intern în segmentul dat de activitate. Astfel, o parte din contracte au fost reîncheiate cu arendaşii de către Agenţie, cu stabilirea unor noi taxe pentru arendă şi acumularea mijloacelor băneşti la contul său de decontare, iar altele au rămas în vigoare conform condiţiilor vechi, adică în administrarea întreprinderilor, fără a fi conformate normelor stabilite.

Cele menţionate, precum şi neregulile şi abaterile constatate de auditele efectuate la întreprinderile silvice denotă prezenţa unui management ineficient în procesul de transmitere în arendă a fondului forestier, care a avut ca impact nerealizarea unor venituri suplimentare. Acumularea veniturilor din arenda fondului forestier a fost afectată şi de cazuri de fraudă.

Probele de audit colectate la întreprinderile silvice auditate exemplifică prezenţa următoarelor deficienţe:

a) În perioada de la 01.03.2008 pînă la momentul reîncheierii contractelor pentru arendă dintre arendaşi şi Agenţia “Moldsilva”, întreprinderile silvice nu au calculat plata pentru arendă potrivit cuantumului stabilit²³, fapt care a determinat ratarea veniturilor în sumă totală de 446,2 mii lei, inclusiv de către Î.S. “Orhei” – 263,0 mii lei, Î.S. “Chişinău” – 152,3 mii lei, Î.S. “Hînceşti-Silva” – 16,6 mii lei, Î.S. “Edineţ” – 14,3 mii lei.

____________________

²³ Pct.13 din Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008.

De asemenea, factorii responsabili din cadrul entităţilor auditate n-au întreprins măsurile de rigoare în vederea încasării unor plăţi datorate de arendaşii fondului forestier conform clauzelor contractuale existente, acestea nefigurînd în datele evidenţei contabile a întreprinderilor. Ca urmare, în perioada auditată, întreprinderile au fost lipsite de o sursă legală de venituri, concomitent diminuîndu-se plăţile la bugetul de stat (TVA). Astfel de deficienţe au fost depistate la Î.S. “Bălţi”, în sumă totală de 251,7 mii lei, inclusiv TVA în sumă de 41,9 mii lei (calculată la situaţia din 01.12.2009); Î.S. “Orhei” – 272,8 mii lei şi, respectiv, TVA – 45,5 mii lei (la 31.12. 2009); Î.S. “Nisporeni-Silva” – 30,1 mii lei, inclusiv TVA – 5,0 mii lei (la 31.12. 2009).

La Î.S. “Bălţi” s-a constatat că aceasta, exercitînd funcţia de arendator pe toată perioada auditată, nu a conformat contractele de arendă a fondului forestier prevederilor legale, în ce priveşte cuantumul plăţii pentru arendă, ca rezultat nerealizînd venituri în sumă de 942,7 mii lei. Concomitent, se relevă că pe parcursul efectuării auditului, directorul întreprinderii a prezentat 3 contracte (datate cu luna octombrie 2007) privind rezilierea contractelor de arendă a fondului forestier încheiate cu S.R.L. “Graund-Grup”, S.R.L. “Ruvimax- Prim” şi o persoană fizică, care au fost identificate cu risc de fraudă, precum că nu sînt autentice şi duc la omiterea veniturilor pasibile încasării. Acestea au fost remise pentru examinare CCCEC, care a pornit o cauză penală, prevăzută de art.332 din Codul penal (“Falsul de acte publice”).

b) Lipsa unei monitorizări corespunzătoare din partea Agenţiei, precum şi a Î.S. “Soroca” asupra gestionării eficiente a fondului forestier a făcut posibilă utilizarea gratuită de către 7 persoane fizice şi juridice a unor terenuri forestiere ale întreprinderii. Drept rezultat, numai pentru perioada anilor 2008-2009, veniturile ratate s-au estimat la suma minimă de 54,7 mii lei²⁴ (datele utilizate pentru calcul au fost furnizate de responsabilul din cadrul întreprinderii, ceea ce sporeşte riscul neveridicităţii lor). De asemenea, Î.S. “Soroca” a transmis în arendă spaţii S.R.L. “Heterozis” Şolcani la o plată diminuată faţă de cea propusă de arendaş în cadrul licitaţiei, precum şi faţă de cea reglementată, ca urmare întreprinderea suportînd pierderi în sumă de 7,5 mii lei.

____________________

²⁴ Întreprinderea nu dispune de materiale cartografice la terenurile respective, acest fapt făcînd imposibilă calcularea unei sume concrete.

c) Inexistenţa la nivel decizional a unei preocupări privind monitorizarea contractelor de arendă, ceea ce a cauzat neconformarea la prevederile legale a unor plăţi pentru arendă, precum şi prezenţa unor calcule eronate au determinat auditorii să efectueze unele verificări ale plenitudinii încasărilor de venituri de la arendă şi pentru perioadele anterioare celei auditate, sau din momentul încheierii contractelor de arendă pînă la intrarea în vigoare a noilor reglementări privind arenda terenului fondului forestier²⁵ (01.03.2008). Prin urmare, au fost stabilite venituri ratate în sumă totală de 366,6 mii lei, inclusiv la: Î.S. “Orhei” – 307,4 mii lei; Î.S. “Bălţi” – 19,8 mii lei; Î.S. “Chişinău” – 39,4 mii lei.

____________________

²⁵ Hotărîrea Colegiului Agenţiei “Moldsilva” din 28.02.2008 şi Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008.

d) Lipsa reglementărilor referitor la evaluarea şi stabilirea unor plăţi pentru folosinţele silvice existente pe terenurile cuprinse în fondul forestier atribuite în arendă are ca consecinţă gestionarea ineficientă a acestora. Î.S. “Nisporeni-Silva” şi Î.S. “Hînceşti-Silva” au transmis în arendă plantaţii forestiere (nuci) cu suprafaţa, respectiv, de 14,4 ha şi 24,9 ha, plata pentru arendă fiind contractată ca pentru terenuri agricole şi constituind, corespunzător, 18,7 mii lei şi 34,6 mii lei (pentru toată perioada acţiunii contractului), însă la stabilirea plăţilor respective nu s-a ţinut cont de valoarea produselor accesorii pasibile recoltării (nuci), estimate la suma de circa 337,5 mii lei şi, respectiv, 66,5 mii lei.

e) Unele deficienţe au fost constatate şi la transmiterea patrimoniului în locaţiune. Astfel, Î.S. “Bălţi”, în lipsa contractului de locaţiune şi fără a încasa plata pentru chirie, a transmis în folosinţă încăperi către S.A. “Ambasada-nord”, ca urmare ratînd venituri în sumă de 21,9 mii lei. De asemenea, Î.S. “Glodeni” a ratat venituri în sumă de 39,9 mii lei, în urma nerespectării de către Asociaţia Vînătorilor (în continuare – AV) “Senectuş” a tarifelor pentru arenda încăperilor.

▪ Referitor la restanţele la plata pentru arendă

La 31.12.2009, creanţele formate de la transmiterea în arendă a fondului forestier la Agenţie au constituit 2218,0 mii lei, iar la întreprinderile subordonate – 1177,0 mii lei.

La transmiterea în arendă a terenurilor din fondul forestier, Agenţia n-a prevăzut în contractele de arendă clauze contractuale referitor la sancţiunile pecuniare aplicate arendaşilor în cazul neonorării în termenele stabilite a obligaţiilor de plată, fapt care a privat-o de unele venituri suplimentare. Ca rezultat, în perioada anilor 2008-2009, unii arendaşi, achitînd cu întîrziere plata pentru arendă, au fost scutiţi de sancţiunile respective.

Agenţia doar la întreprinderea măsurilor pentru încasarea pe cale judiciară a datoriilor în sumă de 2111,5 mii lei (sau 95,2% din suma totală a creanţelor înregistrate la situaţia din 31.12.2009) a calculat şi dobînzile minime de întîrziere în sumă de 431,5 mii lei, potrivit prevederilor art.619 din Codul civil.

▪ Nereguli şi abateri constatate la gospodărirea fondului forestier transmis în arendă

La transmiterea în arendă a terenurilor din fondul forestier, Agenţia a încălcat procedura reglementată²⁶, acceptînd acordarea drepturilor de arendă fără a solicita de la arendaşi planurile de management privind folosirea terenurilor în scopuri determinate pentru perioada de arendă, cu indicarea măsurilor principale şi a volumului planificat de investiţii financiare.

____________________

²⁶ pct.8 lit.d) din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008.

Concomitent, cu nerespectarea pct.11 din Regulamentul gospodăririi cinegetice²⁷, transmiterea în arendă a terenurilor forestiere în scopuri de gospodărire cinegetică s-a efectuat de către Agenţie fără acordul autorităţii centrale abilitate cu gestiunea resurselor naturale şi protecţia mediului înconjurător.

____________________

²⁷ Anexa nr.1 la Legea regnului animal nr.439-XIII din 27.04.1995 (cu modificările şi completările ulterioare).

În cadrul Agenţiei nu sînt stabilite în scris împuternicirile delegate la încheierea şi monitorizarea contractelor de arendă, nu sînt reglementate funcţiile întreprinderilor subordonate în raporturile de arendă stabilite între Agenţie şi arendaşii terenurilor fondului forestier.

Atît Agenţia, cît şi întreprinderile silvice nu au exercitat în modul stabilit²⁸ funcţiile de control asupra organizării şi desfăşurării gospodăririi cinegetice sau de recreere. Astfel, în perioada supusă auditului, nu au fost întocmite acte de revizie la arendaşi, cu eliberarea avizelor, care urmau să includă: analiza stării terenurilor forestiere arendate, nivelul îndeplinirii condiţiilor contractului, măsurile de ameliorare etc.

____________________

²⁸ Pct.21,22,23 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008.

Nerespectarea procedurii reglementate la acordarea dreptului de arendă, la monitorizarea terenurilor forestiere şi a executării contractelor de arendă a generat cazuri de gestionare neconformă a fondului forestier, inclusiv prin edificarea unor construcţii neautorizate.

a) Referitor la arenda fondului forestier de către S.R.L. “Biotex-Com”

Potrivit contractului încheiat între Agenţia pentru Silvicultură “Moldsilva” şi S.R.L. “Biotex-Com” (nr.4 din 10.03.2008), ultimei i-au fost transmise în arendă trupurile de pădure “Ţiganca” şi “Rotunda” cu suprafaţa totală de 696,79 ha, fără ca Societatea să prezinte planul de management sus-menţionat.

La transmiterea în arendă a terenului respectiv, nu s-a efectuat inventarierea construcţiilor edificate anterior de alt arendaş, cu transmiterea reglementară a acestora în arendă. Astfel, din probele de audit colectate reiese că o parte din bunuri, şi anume: bazinul acvatic cu suprafaţa de 1 ha şi casa din bîrne a vînătorului, cu acordul Agenţiei, au fost construite în anul 2006 de către alt arendaş – S.R.L. “Ton”. Deşi, la 28.12.2006, părţile au decis rezilierea contractului dat, atît Agenţia, cît şi Î.S. “Orhei”, nerespectînd prevederile art.13 din Legea cu privire la arendă²⁹ şi articolele 329, 909, 911 din Codul civil, n-au determinat statutul bunurilor edificate pe terenurile respective, cu întreprinderea măsurilor necesare pentru preluarea lor în proprietate, precum şi pentru înregistrarea drepturilor asupra lor potrivit prevederilor legale³⁰. În consecinţă, în luna septembrie 2007, S.R.L. “Ton” a comercializat S.R.L. “Biotex-Com” valori materiale amplasate pe acest teritoriu în sumă de 360,0 mii lei, inclusiv bazinul acvatic cu valoarea de 22,1 mii lei, asupra căruia nu deţinea documente ce confirmau dreptul de proprietate. Pînă în prezent bazinul respectiv nu este înregistrat la OCT Orhei, în modul prevăzut de art.4 alin.(2) şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

____________________

²⁹ Art.13 din Legea cu privire la arendă nr.861-XII din 14.01.1992 (cu modificările şi completările ulterioare, abrogată la 20.04.2007, prin Legea nr.83-XVI din 29.03.2007).

³⁰ Codul civil, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002 (cu modificările şi completările ulterioare).

În cadrul auditului, pe terenul respectiv au fost vizualizate şi alte construcţii una capitală – “Gospodăria Vînătorului”, şi două auxiliare, edificate cu încălcarea art.18 alin.(1) din Codul silvic, care prevede că atribuirea terenurilor din fondul forestier pentru edificarea obiectelor în scopuri ce ţin de gospodărirea fondului forestier se efectuează de către autoritatea silvică centrală, de comun acord cu autorităţile administraţiei publice locale. Un accept în acest sens a fost acordat de directorul Î.S. “Orhei”, prin semnarea procesului-verbal (fără număr şi dată), potrivit căruia “aprecierea lotului destinat pentru proiectarea şi construcţia “Gospodăriei Vînătorului” de către S.R.L. “Biotex-Com”. Tot în mod nelegitim, primarul comunei Trebujeni a eliberat, pentru construcţia respectivă, certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, pe care ulterior le-a anulat prin decizia Consiliului local (nr.11 din 04.02.2010). Referitor la construcţia de aprovizionare cu gaz de pe acest teren, menţionăm că, potrivit scrisorii S.R.L. “Ialoveni-Gaz”, lucrările de construcţie şi montare a gazoductului au fost finanţate din investiţiile capitale preconizate pentru perioada anului 2006 şi efectuate de către S.R.L. “Dubăsari – Coşniţa Gaz”.

O altă parte din bunurile amplasate pe terenurile arendate de către S.R.L. “Biotex-Com” aparţin Î.S. “Orhei”, şi anume: moara cu motor electric, căsuţe din lemn – 3 unităţi, ţarc pentru porci şi volier pentru fazani, grajd pentru cai, depozit, subsol, hrănitoare şi adăpătoare pentru animale, majoritatea din acestea fiind edificate pe parcursul anilor 2007-2009. Documentar, aceste bunuri au fost transmise în arendă la 01.06.2009 (contractul nr.38, încheiat între Î.S. “Orhei” şi S.R.L. “Biotex-Com”), cu plata lunară pentru arendă stabilită în sumă de 6,0 mii lei. De menţionat că întreprinderea nu dispune de o argumentare economico-financiară a efortului financiar depus la edificarea acestor construcţii cu valoarea totală de 731,9 mii lei (lipseşte business-planul; cheltuielile pentru construcţie nu au fost planificate şi aprobate în modul stabilit). Cele expuse denotă utilizarea ineficientă a resurselor financiare ale întreprinderii în sumă de 731,9 mii lei (inclusiv valorificate în perioada supusă auditului – 380,4 mii lei). Concomitent, Î.S. “Orhei”, pe parcursul anului 2009, cu referinţă la “situaţia excepţională”, a casat la pierderi cantonul şi magazia de vară (construită în anul 2006) cu valoarea de bilanţ de 39,6 mii lei, astfel nerespectînd procedura prevăzută de Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998³¹.

____________________

³¹ Hotărîrea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 “Despre aprobarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe” (cu modificările şi completările ulterioare).

b) Referitor la modul de gestionare a fondului forestier transmis în arendă

▪ Factorii de decizie ai Agenţiei şi Î.S. “Soroca” nu au dat dovadă de responsabilitatea necesară în vederea protejării patrimoniului statului. Ca rezultat al neasigurării monitorizării corespunzătore a terenului forestier transmis în arendă S.R.L. “Orient” Soroca în scopuri de recreere, Societăţii i s-a permis, în perioada anilor 2007-2008, edificarea pe terenul respectiv a unui centru comercial cu suprafaţa totală de 53,6 m², fără a dispune de autorizarea Agenţiei. Eliberarea autorizaţiei de construcţie la obiectivul dat a fost precedată de eliberarea în luna martie 2006 de către conducerea Î.S. “Soroca” a unui certificat care conţine date neveridice precum că terenul destinat construcţiei nu aparţine fondului silvic. Potrivit informaţiei organului cadastral, terenul respectiv încă din anul 1994 a fost înregistrat ca “fondul silvic de stat”.

▪ Lipsa controlului corespunzător i-a determinat şi pe alţi arendaşi să edifice unele construcţii neautorizate. Astfel, în urma observaţiilor aleatorii efectuate³² (pe terenurile Î.S. “Hînceşti-Silva”), s-a constatat că, într-un caz, S.R.L. “Asgapo-CL” a amplasat 3 căsuţe pentru odihnă, fără a dispune de acordul Agenţiei şi fără a achita plata pentru arenda terenului forestier utilizat în scopuri de recreere, iar în alt caz S.R.L. “Pom-Erem” a edificat nelegitim 2 construcţii auxiliare (depozit, local pentru pază). De asemenea, cu acordul Agenţiei, ambele Societăţi au edificat voliere (utilizate pentru mărirea efectivului de animale de interes vînătoresc) fără a dispune de decizia³³ autorităţii centrale în domeniul protecţiei mediului şi utilizării raţionale a resurselor naturale.

____________________

³² Procedura de audit utilizată pentru culegerea probelor.

³³ Pct.17 din Regulamentul gospodăririi cinegetice, aprobat prin Legea regnului animal nr.439-XIII din 27.04.1995 (în continuare – Regulamentul gospodăririi cinegetice, aprobat prin Legea nr.439-XIII).

La Î.S. “Glodeni”, de asemenea, s-a constatat că AV “Senectuş”, neavînd autorizaţia respectivă, a construit pe terenul arendat o clădire capitală (în scopuri de recreere), cu unele anexe destinate întreţinerii animalelor.

▪ O influenţă negativă asupra gestionării fondului forestier a avut şi lipsa unor reglementări referitor la suprafaţa minimă transmisă în arendă în scopuri de gospodărire cinegetică. În unele cazuri, transmiterea terenurilor are loc pe suprafeţele întreprinderilor silvo-cinegetice, care reprezintă în sine gospodării cinegetice, astfel dezintegrîndu-se teritoriul gestionat de acestea.

Analiza contractelor de transmitere în arendă a terenurilor fondului forestier în scopurile menţionate denotă că Agenţia a stabilit arbitrar limita efectivului optim de vînat, aceasta nefiind corelată cu Amenajamentul silvic existent. Ca urmare, în unele situaţii³⁴, numărul optim al efectivului de vînat depăşeşte cu pînă la circa 200 de ori limita prevăzută de Amenajament, fapt ce duce la degradarea plantaţiilor forestiere.

____________________

³⁴ Contractul nr.7 din 21.03.2008, încheiat cu S.R.L. “Venatum”.

Potrivit unui act de revizie, întocmit de către Î.S. “Orhei”, privind gestionarea fondului de vînătoare, a fost constatată suprapopularea cu efectiv de vînătoare a terenurilor arendate de S.R.L. “Biotex-Com”, fapt ce influenţează negativ starea arboretului.

▪ Carenţe în cadrul legal-normativ ce reglementează arenda fondului forestier

Unele prevederi ale cadrului normativ-legislativ ce reglementează transmiterea în arendă a fondului forestier sînt ambigue şi creează unele neclarităţi în vederea aplicabilităţii lor.

Potrivit pct.13 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008, cuantumul plăţii pentru arendă este de 315 lei/ha – pentru terenurile arendate în scopuri de gospodărire cinegetică, şi 4025 lei/ha – pentru terenurile arendate în scopuri de recreere, estimat conform metodologiei³⁵. În acelaşi timp, metodologia anexată presupune calculul plăţii pentru arendă în corespundere cu indicatorii economici ai întreprinderii de pe teritoriul căreia sînt atribuite în arendă terenurile.

____________________

³⁵ Anexa la Hotărîrea Guvernului nr.187 din 20.02.2008.

Expunerea normei respective permite tratarea neunivocă a acesteia. Ca urmare, la licitaţii şi la încheierea contractelor de arendă a fost aplicată o plată identică pentru toate contractele.

Mecanismul utilizat la stabilirea plăţii pentru arendă este ineficient, dat fiind faptul că condiţiile de plată sînt identice pentru toţi arendaşii şi nu au la baza lor criterii de evaluare a terenului respectiv, luîndu-se în consideraţie locul amplasării terenului forestier, dacă constituie o zonă de agrement amenajată, inclusiv cu forme mici arhitecturale, etc., ceea ce influenţează negativ asupra acumulării veniturilor.

În contextul celor expuse, exemplificăm şi următorul caz, cînd la reîncheierea unui contract de arendă Agenţia a stabilit plata pentru arenda reglementată, aceasta fiind mai mică faţă de cea contractată anterior de către Î.S. “Edineţ”, fapt ce a privat Agenţia de încasarea veniturilor suplimentare în sumă de 37,3 mii lei (calculate pe anii 2008-2010).

▪ Administrarea veniturilor provenite din arenda terenurilor fondului forestier s-a efectuat cu exonerarea politicilor şi procedurilor specifice procesului bugetar

Potrivit art.12 din Legea nr.847-XIII din 24.05.1996, instituţia publică poate obţine venituri în formă de mijloace speciale, care sînt parte componentă a bugetului său şi se administrează în conformitate cu normele reglementate³⁶. Cu toate acestea, pe parcursul anilor 2008-2009, mijloacele de la transmiterea în arendă a fondului forestier în sumă totală de 11318,34 mii lei, acumulate de Agenţie, nu au fost prevăzute la componenta “Mijloace speciale”, fiind administrate cu aplicarea unor norme aferente activităţii în condiţii de autogestiune. Această deficienţă a fost generată de carenţele şi reglementările incomplete existente în actele normative referitoare la determinarea statutului acestor mijloace.

____________________

³⁶ Regulamentul cu privire la gestionarea mijloacelor speciale ale instituţiilor publice finanţate de la buget, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.94 din 31.12.2004 (cu modificările ulterioare).

Drept rezultat, mijloacele acumulate de Agenţie de la gestionarea patrimoniului public al statului au fost exonerate de politicile specifice procesului bugetar şi utilizate fără o reglementare şi planificare conformă, la discreţia conducerii Agenţiei. De menţionat că o parte din mijloace s-au utilizat la suplimentarea cheltuielilor pentru întreţinerea Agenţiei (procurarea autovehiculelor, acordarea diferitor ajutoare materiale angajaţilor, desfăşurarea măsurilor culturale etc.), iar altele, în lipsa unui mecanism stabilit, au fost redistribuite întreprinderilor silvice, în rest – ajutoare materiale acordate diferitor persoane fizice, sponsorizări, achitări ale plăţii pentru studii etc.

Probele de audit colectate la auditarea cheltuielilor efectuate din contul mijloacelor provenite din arenda fondului forestier relevă următoarele:

▪ Contrar art.16 din Legea nr.355-XVI din 23.12.2005³⁷, cu depăşirea limitei stabilite (două salarii lunare pe an), în perioada auditată, angajaţilor Agenţiei le-au fost achitate suplimentar ajutoare materiale în sumă totală de 211,6 mii lei (67,6 mii lei – în anul 2008; 144,0 mii lei – în anul 2009).

____________________

³⁷ Legea nr.355-XVI din 23.12.2005 “Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” (cu modificările şi completările ulterioare).

▪ În urma nerespectării parcursului-limită anual, sau a depăşirii cu 446,5 mii km a celui stabilit pentru automobile, în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1404 din 30.12.2005³⁸, Agenţia a suportat cheltuieli suplimentare la utilizarea unităţilor de transport prin procurarea şi utilizarea a 51,7 tone de combustibil în sumă totală de 497,4 mii lei (30,4 tone în sumă de 337,1 mii lei – în anul 2008; 21,3 tone în sumă de 160,3 mii lei – în anul 2009). De precizat că combustibilul procurat a fost utilizat, în medie, pentru 4 automobile (distanţa medie parcursă pe zi de către o unitate – circa 420 km). Aceasta se datorează faptului că mijloacelor respective nu li s-a atribuit statutul de mijloace speciale. S-a constatat că Agenţia şi-a stabilit limita de decontare a combustibilului în baza unui ordin intern.

____________________

³⁸ Hotărîrea Guvernului nr.1404 din 30.12.2005 “Privind reglementarea utilizării autoturismelor de serviciu de către autorităţile administraţiei publice” (cu modificările şi completările ulterioare).

▪ Lipsa unei planificări şi utilizări regulamentare a mijloacelor provenite din arenda fondului forestier a permis Agenţiei să utilizeze:

- 403,6 mii lei – pentru procurarea a 2 autovehicule, inclusiv autoturismul de tip “Suzuki Grand Vitara” cu valoarea de 283,0 mii lei şi “Skoda Octavia Elegance” – de 120,6 mii lei (achitată parţial);

- 186,6 mii lei – pentru organizarea manifestării “Adunarea generală a silvicultorilor, consacrată plantărilor forestiere cu suprafaţa de 60000 ha” (în aceste scopuri utilizînd suplimentar şi din contul mijloacelor speciale 194,2 mii lei);

- 23,0 mii lei – acordarea mijloacelor cu titlu de sponsorizare persoanelor fizice şi altor organizaţii;

- 31,3 mii lei – achitarea studiilor persoanelor neangajate în cadrul instituţiei, inclusiv pentru facultăţile de medicină, economie, tehnologie şi management în alimentaţie.

▪ Fără o argumentare corespunzătoare, în perioada anilor 2008-2009, Agenţia a transferat întreprinderilor subordonate suma de 7031,4 mii lei.

Concluzii:

Verificările efectuate la 7 întreprinderi silvice asupra legalităţii şi plenitudinii încasării plăţilor de la arenda fondului forestier denotă lacune majore la acest segment de activitate, care au avut ca impact nerealizarea veniturilor în sumă totală de 2434,1 mii lei.

Se atestă un proces defectuos la exercitarea funcţiei de control asupra organizării şi desfăşurării gospodăririi cinegetice sau de recreere de către arendaşi, ceea ce permite acestora o gestionare neconformă a fondului forestier, inclusiv prin edificarea unor construcţii neautorizate pe terenurile respective.

Agenţia “Moldsilva”, în calitate de autoritate publică de specialitate, finanţată de la bugetul de stat, a acumulat şi a administrat venituri de la arenda fondului forestier în sumă de 11,3 mil.lei, fără a determina statutul lor conform politicilor şi procedurilor specifice procesului bugetar. Acest fapt i-a permis Agenţiei să utilizeze mijloacele la discreţia sa, ca venituri provenite din activitatea de antreprenoriat, inclusiv pentru întreţinerea instituţiei, la acordarea diferitor ajutoare materiale, altor plăţi în sumă totală de 1,3 mil.lei.

Recomandări Agenţiei:

12. Să efectueze inventarierea tuturor terenurilor transmise în arendă, inclusiv de către întreprinderile silvice, cu stabilirea tuturor arendaşilor terenurilor fondului forestier, a suprafeţelor arendate, precum şi să ia măsuri întru conformarea contractelor de arendă la prevederile legale;

13. Să elaboreze şi să propună Guvernului modificarea cadrului normativ-legal existent, cu ajustarea prevederilor referitor la cuantumul plăţii pentru arendă, precum şi cu delimitarea clară a atribuţiilor care revin organului central de specialitate şi întreprinderilor silvice în acest aspect al activităţii;

14. Să întreprindă măsuri, de comun acord cu întreprinderile subordonate menţionate în prezentul compartiment, în vederea încasării datoriilor la plata pentru arendă în sumă totală de 3819,6 mii lei, precum şi să stabilească instrumentele de monitorizare a acestui proces la nivel de ramură;

15. Să identifice toate construcţiile edificate neautorizat pe terenurile arendate, cu întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie;

16. Să examineze situaţia creată la transmiterea în arendă a fondului forestier S.R.L. “Biotex-Com” şi, potrivit legislaţiei în vigoare, gradul de responsabilitate a directorului Î.S. “Orhei” privind permiterea unor construcţii neautorizate pe terenurile respective şi efectuarea cheltuielilor neraţionale la edificarea unor construcţii;

17. Să respecte politicile şi procedurile specifice procesului bugetar la administrarea veniturilor provenite din arenda fondului forestier.

3.5. Referitor la extinderea fondului forestier

▪ Privind cadrul legislativ

Procesul de extindere a fondului forestier a fost iniţiat întru realizarea unuia dintre obiectivele Strategiei dezvoltării durabile a fondului forestier naţional şi se execută prioritar pe terenurile degradate, dar şi pe plantaţiile de protecţie a apelor, fîşiile de protecţie a cîmpurilor şi antierozionale. Pînă la momentul actual Agenţia a efectuat lucrări de împădurire, în mare parte, pe terenurile degradate.

Potrivit art.54 din Codul silvic, împădurirea terenurilor degradate din afara fondului forestier se efectuează de către proprietarii acestora, conform programelor şi proiectelor speciale, coordonate cu organele silvice de stat şi organele de stat pentru protecţia mediului înconjurător şi aprobate de către autorităţile administraţiei publice locale. Totodată, Legea nr.1041-XIV³⁹ prevede că terenurile degradate se împăduresc de către deţinătorii lor legali din mijloace proprii şi doar cînd aceştia nu dispun de mijloacele financiare necesare, cu acordul părţilor. Terenurile degradate se transmit, prin Hotărîrea Guvernului, în administrarea autorităţii silvice centrale, fiind scoase din circuitul economic al proprietarilor şi înregistrate ca “terenuri destinate împăduririi”.

____________________

³⁹ Legea nr.1041-XIV din 15.06.2000 “Pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate” (cu modificările ulterioare; în continuare – Legea nr.1041-XIV).

Agenţia “Moldsilva” şi-a asumat responsabilitatea de a extinde plantaţiile forestiere pe terenurile altor deţinători, neţinînd cont de prevederile legale existente.

Conform Programului de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.636 din 26.05.2003, Agenţia “Moldsilva” urma să întreprindă măsurile necesare pentru efectuarea lucrărilor silvoameliorative, nefiind expres prevăzută modalitatea de efectuare, precum şi cine urmează să suporte cheltuielile aferente efectuării acestora.

▪ Privind extinderea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră

Potrivit informaţiei prezentate de Agenţie, în anii 2008 şi 2009, întreprinderile silvice au efectuat lucrări de extindere a fondului forestier pe o suprafaţă de 7928,0 ha şi, respectiv, 4670 ha, plantările fiind realizate preponderent (90%) pe terenurile autorităţilor publice locale (în continuare – APL), preluate în baza contractelor de colaborare încheiate pe o perioadă de la 3 ani pînă la 10 ani, în domeniul ameliorării prin împădurire a terenurilor degradate. Din suprafeţele plantate pe terenurile altor deţinători, 2741 ha (în anul 2008) şi, respectiv, 1246 ha (în anul 2009) au fost împădurite în cadrul proiectului “Dezvoltarea pădurilor comunale din Moldova”.

Se relevă lipsa reglementărilor referitor la modul de primire a terenurilor de la APL în cazul extinderii terenurilor din iniţiativa Agenţiei, această modalitate fiind preluată din practica proiectelor.

Agenţia, la fiecare început de an, a aprobat pentru întreprinderile silvice indicatorii privind extinderea terenurilor cu vegetaţie forestieră, fără a ţine cont de potenţialele terenuri contractate de la APL, precum şi de baza tehnico-materială a întreprinderilor, necesară pentru executarea sarcinilor stabilite. În acest sens, se exemplifică situaţia constatată la Î.S. “Nisporeni-Silva”, care, avînd la începutul anului 2008 posibilitatea de a încheia contracte de preluare a terenurilor de la deţinătorii lor legali (de pe teritoriul raionului Nisporeni) la nivel de 2,6% din indicatorii stabiliţi de Agenţie, ulterior, pe parcursul anului, a preluat 220,2 ha de la APL din r-nul Nisporeni, concomitent executînd unele lucrări de extindere a fondului forestier (45 ha) prin intermediul Î.S. “Iargara” şi Î.S. “Silva-Sud”. Prin urmare, lucrările de proiectare, de pregătire a solului şi de împădurire s-au efectuat în paralel, ceea ce determină apariţia riscului de nerespectare a tehnologiilor în silvicultură şi, implicit, nivelul redus al reuşitei culturilor silvice, cu condiţionarea unor cheltuieli suplimentare. Un alt factor care influenţează negativ asupra utilizării eficiente a mijloacelor financiare este lipsa normelor legale privind modul de proiectare a culturilor silvice pe terenurile altor deţinători.

Din datele Agenţiei rezultă că cheltuielile suportate pentru culturile silvice plantate şi îngrijite au constituit, în anul 2008, suma de 58,5 mil.lei, iar în anul 2009 – 40,3 mil.lei.

Finanţarea cheltuielilor pentru plantarea culturilor silvice, inclusiv pe terenurile altor deţinători, s-a efectuat cu încălcarea art.47 din Codul silvic, în lipsa programului investiţional anual, cu argumentarea volumelor de lucrări şi a costurilor aferente, inclusiv pe proiectele în curs de derulare, cu specificarea surselor de finanţare. De asemenea, Agenţia nu dispune de o evaluare a potenţialelor riscuri care ar putea afecta negativ activitatea de extindere.

Lipsa unor programe investiţionale anuale, care ar include volumele de lucrări, sursele de finanţare, riscurile asociate etc.; încălcarea procedurii de identificare a terenurilor degradate; efectuarea unor cheltuieli nelegitime pentru plantarea terenurilor private; lipsa unei evidenţe a cheltuielilor şi valorilor nou-create pe terenurile împădurite; pierderile suportate de la casarea plantaţiilor silvice, precum şi alte nereguli constatate de audit la extinderea fondului forestier determină utilizarea ineficientă a mijloacelor publice, precum şi neasigurarea integrităţii patrimoniului statului.

Aceste probleme, cu recomandările pentru o mai bună gestionare a fondului forestier, sînt expuse în subcapitolele următoare.

▪ Terenurile preluate de întreprinderi pentru împădurire nu au avut statutul legal de “terenuri degradate”

Potrivit prevederilor art.2 din Legea nr.1041-XIV, sînt considerate terenuri degradate acele terenuri care, prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori, şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, cu constituirea perimetrelor de ameliorare. Identificarea terenurilor degradate, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare în condiţiile Legii nr.1041-XIV se efectuează de către comisii, instituite prin deciziile Consiliului raional, în componenţa cărora urmau a fi incluşi reprezentaţi ai APL, Agenţiei “Moldsilva” şi întreprinderilor silvice, ai autorităţii publice în domeniul protecţiei mediului şi gestionării resurselor naturale.

Conform probelor acumulate, s-a constatat că toate terenurile preluate pentru împădurire de către întreprinderile silvice nu au fost identificate legal de către comisiile sus-menţionate ca “terenuri degradate”, cu constituirea perimetrelor de ameliorare. De fapt, astfel de comisii nici nu au fost formate de consiliile raionale, iar autoritatea silvică centrală, precum şi întreprinderile subordonate n-au intervenit în vederea creării lor.

Potrivit deciziilor APL de nivelul întîi, calificativul “teren degradat” a fost acordat terenurilor necultivabile (conform “Dării de seamă funciare”, erau înregistrate la categoria “Alte terenuri”), precum şi la o parte din terenurile agricole, în lipsa confirmării documentare precum că cele din urmă nu pot fi utilizate potrivit destinaţiei lor. În unele cazuri, terenurile agricole s-au transmis întreprinderilor silvice în lipsa deciziilor consiliilor raionale privind trecerea terenurilor agricole în fondul silvic al unităţilor administrativ-teritoriale (în continuare – UAT), cerinţă prevăzută de art.9 din Codul funciar. Ca rezultat, întreprinderile silvice, nerespectînd prevederile legale, au preluat în unele cazuri pentru plantare terenuri care de fapt erau terenuri agricole, fără a se documenta precum că acestea necesită ameliorare prin lucrări de împădurire. Aceste neregularităţi atrag după sine şi unele cheltuieli suplimentare, suportate de întreprinderi.

Verificarea aleatorie a acestui aspect denotă că:

▪ În perioada anilor 2008-2009, Î.S. “Hînceşti-Silva” a efectuat lucrări de extindere a fondului forestier pe terenurile agricole (păşuni) cu suprafaţa de 227,8 ha, fiind utilizate neregulamentar mijloace financiare în sumă de 458,3 mii lei. Concomitent, Î.S. “Hînceşti-Silva” a împădurit terenuri care aparţineau APL de nivelul întîi cu suprafaţa de 192,67 ha, în lipsa deciziei Consiliului local şi a contractului de preluare a terenurilor, suportînd cheltuieli nejustificate în sumă de 394,5 mii lei.

▪ Î.S. “Orhei” a utilizat mijloace în sumă de 483,0 mii lei pentru împădurirea terenurilor arabile, livezilor, păşunilor cu suprafaţa totală de 87,5 ha.

▪ Î.S. “Nisporeni-Silva” şi Î.S. “Orhei” au preluat pentru extinderea fondului forestier 66,2 ha şi, respectiv, 121 ha de terenuri agricole, care, potrivit datelor Cadastrului funciar, erau cu gradul de fertilitate mai mare de 40 de puncte.

▪ Întreprinderile silvice au utilizat mijloace proprii pentru împădurirea unor terenuri private

Potrivit art.11 din Legea nr.1041-XIV, în procesul de împădurire a terenurilor degradate de către deţinătorii lor legali, autorităţii silvice centrale îi revine funcţia de a asigura proprietarul cu material biologic şi de a acorda asistenţă tehnică gratuită.

De asemenea, art.15 din Legea nr.1041-XIV prevede că, în cazul că proprietarii nu execută lucrările de ameliorare necesare şi pun în pericol obiectivele de interes naţional, sau intervin alte consecinţe grave, aceste terenuri vor fi expropriate prin despăgubiri şi vor trece în administrarea autorităţii silvice centrale.

Cu nerespectarea acestor cerinţe, întreprinderile silvice au preluat, prin intermediul APL, de la diferiţi proprietari privaţi terenuri, pe care le-au calificat, în comun cu APL, ca “terenuri degradate” (preponderent fiind terenuri agricole), în consecinţă utilizînd mijloace proprii pentru împădurirea acestora. Se menţionează că proprietarii terenurilor, profitînd de împădurirea gratuită a terenurilor, mai beneficiază şi de scutiri de impozite, care influenţează negativ acumularea veniturilor la bugetele UAT.

Unele verificări aleatorii ale datelor APL de nivelul întîi şi ale organelor cadastrale privind deţinerea dreptului de proprietate asupra terenurilor preluate pentru împădurire de către întreprinderile silvice (în cadrul proiectelor nu există astfel de cazuri) au relevat utilizarea neconformă de către ultimele, pentru împădurirea terenurilor private, a mijloacelor proprii în sumă totală de 1606,1 mii lei.

În acest sens, se exemplifică următoarele:

● La Î.S. “Nisporeni-Silva” fiind verificat, în baza eşantionării, dreptul de proprietate asupra 220,2 ha de terenuri plantate, s-a constatat că 30% (66,2 ha) din terenurile respective constituiau proprietatea privată a persoanelor fizice şi au fost plantate cu culturi silvice, inclusiv cu plantaţii de nuc (23,5 ha), astfel întreprinderea suportînd cheltuieli în perioada auditată în sumă de 314,5 mii lei. Pentru comparare, se relevă că, în alt caz, pentru împădurirea cu salcîm a terenului cu suprafaţa de 10 ha, care de asemenea era proprietate privată, proprietarul a achitat întreprinderii suma de 150,0 mii lei.

● Un caz similar s-a constatat la Î.S. “Orhei”. Fiind verificate 35% (205 ha) din suprafeţele plantate în anii 2008-2009, 59% (121 ha) din acestea constituiau terenuri private, pentru împădurirea cărora întreprinderea a utilizat circa 387,2 mii lei.

● Î.S. “Glodeni”, în perioada anilor 2008-2009, a plantat culturi silvice pe terenuri private cu suprafaţa totală de 279,7 ha (17,1% din suprafaţa totală plantată), suportînd cheltuieli de circa 807,4 mii lei.

● Potrivit unui contract de colaborare încheiat, cu încălcarea prevederilor legale, între Î.S. “Chişinău” şi F.C.P., “Asconi” S.R.L. (nr.180 din 21.09.2007), la finele anului 2007 şi în anul 2008, întreprinderea a oferit fără plată material săditor şi a executat lucrări pentru plantarea terenurilor cu suprafaţa de 67 ha, care aparţineau cu drept de proprietate firmei respective, utilizînd nelegitim mijloace în sumă de 62,1 mii lei.

● În perioada auditată, Î.S. “Hînceşti-Silva” nelegitim a suportat cheltuieli în sumă de 14,9 mii lei pentru plantarea terenurilor private, în lipsa acceptului proprietarilor.

● Cazuri analogice au existat şi în perioadele anterioare celei supuse auditului. Astfel, Î.S. “Soroca”, în anii 2005 şi 2007, din sursele proprii şi cele bugetare, a împădurit terenurile private cu suprafaţa totală de 41,8 ha, care aparţineau S.C. “Kernel Grup” S.R.L., efectuînd cheltuieli directe în sumă de 45,5 mii lei (conform taxelor stabilite prin catalogul de preţuri, acestea constituiau suma de 265,9 mii lei). Pînă în prezent terenurile respective se află în îngrijirea întreprinderii. Potrivit Dării de seamă funciare, din suprafaţa totală împădurită, 35,5 ha erau livezi, iar 6,3 ha – teren arabil, care doar în baza deciziei APL de nivelul întîi au fost calificate ca “terenuri degradate” destinate împăduririi.

▪ Lipsa unei evidenţe corespunzătoare a investiţiilor duce la risipă de bani publici

În perioada anilor 2008-2009, întreprinderile silvice, efectuînd cheltuieli pentru extinderea suprafeţelor cu vegetaţie forestieră în sumă de 97,7 mil.lei, inclusiv pe terenurile altor deţinători – de 89,8 mil.lei, le-au decontat ca cheltuieli operaţionale ale întreprinderii, fără a le înregistra în evidenţa contabilă ca cheltuieli capitale, cu transmiterea ulterioară a acestora APL. Ca rezultat, după expirarea termenelor contractuale, terenurile împădurite restituite APL nu prezintă valoarea lor reală, nu sînt reflectate în evidenţa contabilă, astfel nefiind asigurată o evidenţă integră a patrimoniului public.

În contextul celor expuse, concluzionăm că necontabilizarea valorilor nou-create, precum şi faptul că după expirarea termenelor contractuale terenurile împădurite se restituie APL fără valoarea nou-creată, acestea neavînd responsabilităţi materiale pentru integritatea şi gestionarea lor legală, duc la risipă de mijloace financiare ale întreprinderilor, inclusiv de mijloace bugetare. De asemenea, necontabilizarea investiţiilor şi nemonitorizarea costurilor de la momentul plantării pînă la momentul trecerii lor în stare de masiv diminuează responsabilitatea întreprinderilor silvice pentru utilizarea eficientă a mijloacelor financiare valorificate în aceste scopuri.

Deşi echipele de audit au fost limitate în colectarea probelor referitor la aspectele menţionate⁴⁰, unele situaţii constatate argumentează şi caracterizează tendinţele defectuoase în domeniul de activitate vizat. În acest context, expunem următoarele.

____________________

⁴⁰ Auditul la întreprinderile silvice s-a efectuat în perioada lunilor noiembrie-februarie, cu condiţii climaterice nefavorabile.

La Î.S. “Nisporeni-Silva” fiind analizată aleatoriu starea reală a terenurilor cu suprafaţa de 17,4 ha (din totalul de 33 ha), care în perioada anilor 2008-2009 au fost restituite APL, s-a constatat:

● La 03.11.2008, în temeiul unui act semnat de Î.S. “Nisporeni-Silva” şi primăria s.Cristeşti, r-nul Nisporeni, ultimei i s-a restituit terenul cu suprafaţa de 6,7 ha, pe care s-au plantat puieţi de nuc, utilizîndu-se 64,0 mii lei. Efectiv, în rezultatul vizualizării terenului respectiv în comun cu specialiştii în domeniu ai primăriei, s-a constatat că, de fapt, pe suprafaţa dată nu exista plantaţie de nuc, după cum era indicat în actul de primire-predare. Mai mult decît atît, terenul respectiv constituie proprietatea privată a unei persoane fizice. Puieţii de nuc plantaţi au fost procuraţi de la S.C.“Kernel Grup” S.R.L. la preţul de 12,0 lei pentru o unitate.

● Potrivit actului de primire-predare din 08.11.2008, semnat de către întreprindere şi primăria or.Nisporeni, ultima a preluat suprafaţa de 8,0 ha, pe care în anul 2005 s-au plantat culturi silvice (specia “plop alb”), iar în anul 2008 s-au efectuat lucrări de completare în sumă totală de circa 25,0 mii lei. Privind problema dată, există şi decizia Consiliului orăşenesc (nr.5/1 din 25.11.2008), din care rezultă că din iniţiativa Î.S. “Nisporeni-Silva”, pe motiv că “pe suprafaţa dată trei ani la rînd s-au plantat puieţi de plop şi salcie, reuşita fiind foarte joasă”, contractul menţionat a fost reziliat. Pe parcursul auditului fiind vizualizat terenul respectiv, s-a constatat că, de fapt, acesta se utilizează ca păşune, precum şi pentru folosinţele comune ale populaţiei, fiind depistaţi 32 arbori de plop, ceea ce denotă că mijloacele investite în acest teren nu au avut efectul scontat şi constituie pierderi ale întreprinderii, inclusiv suportate din mijloacele bugetului de stat. Au fost vizualizate şi alte terenuri (1,8 ha) restituite primăriei or.Nisporeni la finele anului 2009, stabilindu-se că acestea sînt neîngrijite, iar puieţii plantaţi sînt expuşi pericolului de pieire.

● La Î.S. “Silva-Centru”, în comun cu specialişti din domeniu, a fost verificat în mod aleatoriu terenul plantat cu culturi silvice cu suprafaţa de 30 ha, constatîndu-se că în rezultatul pregătirii neconforme a solului s-a înregistrat o reuşită mai joasă decît cea planificată şi, ulterior, s-au efectuat cheltuieli suplimentare pentru completări în sumă de 39,4 mii lei.

● Testarea în cadrul auditului la Î.S. “Bălţi”, în comun cu specialiştii întreprinderii, a unor terenuri extinse cu plantaţii forestiere (nuci pe o suprafaţă de 22,56 ha) a relevat o stare nesatisfăcătoare a acestora (puieţii slab dezvoltaţi, plantaţiile neîngrijite), ceea ce a determinat echipa de audit să verifice şi aspectele ce ţin de valorificarea mijloacelor financiare pentru plantare în perioadele anterioare celei auditate.

Probele colectate la acest aspect⁴¹ denotă că, întru executarea unor ordine ale Agenţiei, în perioada anilor 2006-2007, Î.S. “Bălţi” a procurat de la SC “Kernel Grup” puieţi de nuc (specia “nuc comun şi negru”), fără specificarea condiţiilor tehnice ale acestora, la preţul de 12 lei pentru o unitate, în sumă totală de 148,0 mii lei, deşi, în perioada indicată, întreprinderea dispunea în stoc de acelaşi material săditor (puiet nestandard), astfel utilizîndu-se ineficient mijloacele întreprinderii. Această situaţie este confirmată şi de rezultatele inventarierii, ce atestă o stare nesatisfăcătoare a suprafeţelor plantate cu puieţii de nuc procuraţi de la SC “Kernel Grup”, care, potrivit normelor tehnice existente⁴², se atribuie la categoria “puiet nestandard”. Utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare în sumă de 39,3 mii lei a fost constatată şi la Î.S. ”Orhei”.

____________________

⁴¹ Analizate datele evidenţei contabile, intervievaţi specialiştii întreprinderii, ocoalelor silvice, vizualizaţi puieţii plantaţi.

⁴² Materialele de trecere la pierderi a culturilor silvice.

De asemenea, în perioada anului 2007, Î.S. “Glodeni” a procurat de la SC “Kernel Grup” puieţi de nuc în sumă totală de 40,2 mii lei, care la finele anului 2007 au fost casaţi la pierderi.

▪ Rezultatele inventarierilor anuale denotă unele tendinţe negative în activitatea de extindere a fondului forestier

Din materialele inventarierii anuale efectuate de către întreprinderile silvice rezultă că, la situaţia din 01.01.2010, acestea dispuneau de terenuri extinse cu culturi silvice cu suprafaţa totală de 50,0 mii ha, cheltuielile aferente plantării şi îngrijirii constituind suma de 248,1 mil.lei. Potrivit rezultatelor inventarierii efectuate de către întreprinderile silvice, indicatorii care caracterizează reuşita culturilor silvice se prezintă în Diagrama nr.1.

Datele din Diagramă denotă că, din suprafaţa totală plantată, 35% revin culturilor care au înregistrat o reuşită mai mică decît cea planificată de 75%⁴³, acestea necesitînd completări ulterioare, care implică costuri suplimentare pentru plantări, iar 14% – pierderilor pe ramură.

____________________

⁴³ Aprobată prin ordinul nr.129 din 19.11.1992 al Departamentului de stat pentru protecţia mediului înconjurător şi resurselor naturale.

S-a înregistrat o tendinţă negativă la trecerea culturilor plantate în stare de masiv. În acelaşi timp, Agenţia nu dispune de o analiză în dinamică a activităţii sale de extindere a fondului forestier, cu examinarea punctelor slabe şi stabilirea acţiunilor de îmbunătăţire a situaţiei.

Din suprafeţele extinse în anii 2002-2005, inclusiv 85% plantate cu salcîm (la care termenul de trecere în stare de masiv este de pînă la 5 ani), pînă în prezent nu au fost trecute în stare de masiv circa 40%, tergiversarea acestor termene creînd premise pentru apariţia riscului de utilizare ineficientă a mijloacelor bugetare, dat fiind faptul că art.55 din Codul silvic prevede că finanţarea cheltuielilor pentru îngrijire se efectuează pînă la realizarea lor în stare de masiv.

▪ Sînt necesare schimbări majore privind modul de trecere la pierderi a plantaţiilor extinse

Procedura de trecere la pierderi a culturilor silvice, inclusiv pe terenurile altor deţinători, este prevăzută într-un proiect al Normelor tehnice privind recepţia tehnică şi inventarierea anuală a lucrărilor de regenerare, împădurire şi creştere a materialului forestier, elaborate de ICAS şi remise la 27.07.2009, spre aprobare, Guvernului, de care s-au condus în activitatea lor, în perioada auditată, întreprinderile silvice. Normele respective nu conţin prevederi perfecte şi exhaustive care ar asigura un mod eficient şi transparent de trecere la pierderi a culturilor silvice. Făcîndu-se o paralelă cu reglementările de casare la pierderi a plantaţiilor perene (livezi, vii), care, de asemenea, sînt plantaţii multianuale, s-a constatat o diferenţă semnificativă faţă de cele existente în ramura silviculturii, acestea fiind riguroase. Concomitent, propunerile privind casarea lor sînt înaintate anual, spre aprobare, Guvernului.

De asemenea, Normele indicate condiţionează şi neclarităţi în aspectul aplicabilităţii lor, referitor la atribuţiile care îi revin reprezentantului Comisiei locale pentru calamităţi, precum şi la documentele ce justifică fenomenul de calamitate, în cazul cînd se trec la pierderi plantaţiile silvice doar cu participarea lui.

În baza probelor acumulate, s-a stabilit că, pe parcursul anilor 2008-2009, cu referinţă exclusiv la “calamităţile naturale”, potrivit unor ordine aprobate de Agenţie şi actelor de trecere la pierderi a culturilor silvice ale întreprinderilor, au fost trecute la pierderi culturi silvice pe o suprafaţă totală de 4207 ha, din care în anul 2008 – 659 ha şi în anul 2009 – 3548 ha, cheltuielile suportate pentru crearea şi îngrijirea acestora constituind circa 24,1 mil.lei. Pentru o analiză în dinamică, au fost examinate şi datele din perioadele anterioare, constatîndu-se că acest proces a luat amploare în anul 2007, cînd s-au trecut la pierderi culturi silvice pe o suprafaţă de 3278 ha, sau cu 3143 ha mai mult decît în perioada anilor 2002-2006.

Potrivit calculelor estimative ale cheltuielilor efectuate pentru crearea şi îngrijirea plantaţiilor pierite, în total pe ramură s-au suportat pierderi de mijloace financiare în sumă de 37,4 mil.lei.

În cadrul auditului au fost analizate actele de trecere la pierderi a culturilor silvice⁴⁴ şi s-a constatat că acestea au fost semnate de o comisie, formată din angajaţii întreprinderii, şi ulterior vizate de primarii UAT de la care s-au preluat terenurile pentru plantare, precum şi de reprezentantul organului cadastral. În acte nu sînt indicate cauzele pieirii plantaţiilor (formularul nu prevede astfel de înscrieri), acestea specificîndu-se doar în “Centralizatorul culturilor trecute la pierderi”, care este semnat de către conducătorul întreprinderii.

____________________

⁴⁴ Forma nr.5 “Act de trecere la pierderi a culturilor silvice”.

Echipa de audit a constatat că prezentul mod de trecere la pierderi a culturilor silvice a fost defectuos şi netransparent, entităţile nedispunînd de documente oficiale ce certifică calamităţile naturale care au avut loc pe teritoriul ţării. Astfel, cele 9 entităţi auditate nu dispun de documente oficiale, eliberate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care ar justifica calamităţile naturale ce au avut loc pe teritoriul republicii şi au cauzat trecerea la pierderi a culturilor silvice. Din informaţia Serviciului indicat reiese că, în perioada anilor 2007-2009, acestuia i-au fost adresate două solicitări referitor la eliberarea unor astfel de documente (Î.S. “Chişinău” – referitor la ploaia cu grindină, care a avut loc la 23.05.2008, şi Î.S. “Soroca” – referitor la lipsa precipitaţiilor pe parcursul lunilor mai-septembrie 2009). Conducătorii întreprinderii explică acest fapt prin semnarea actelor de către primarii UAT, care sînt şi preşedinţi ai Comisiilor locale pentru calamităţi.

Conform probelor⁴⁵ colectate, s-a constatat că atît ordinele Agenţiei, cît şi actele de trecere la pierderi nu sînt susţinute de o documentare corespunzătoare, precum şi nu se efectuează o analiză a stării culturilor silvice şi a cauzelor reale care duc la pierderi.

____________________

⁴⁵ Ordinele Agenţiei nr.130-p din 10.07.2009 “Despre totalurile controlului anual al regenerărilor şi materialului forestier de reproducere” şi nr.172-p din 17.09.2009 “Despre trecerea la pierderi a culturilor silvice”.

În acest context, se menţionează că, în luna mai 2009, potrivit unei “telefonograme” semnate de directorul Agenţiei, s-a solicitat întreprinderilor silvice să examineze cazurile de distrugere a culturilor de nuc în rezultatul îngheţurilor din luna respectivă.

Ulterior, în lunile iulie şi septembrie 2009, potrivit ordinelor Agenţiei, au fost casate la pierderi culturi silvice (de nuc) de pe suprafaţa totală de 596 ha (terenurile respective nu sînt în cadrul proiectului), cu valoarea estimativă de 2,9 mil.lei, drept cauză invocîndu-se îngheţurile tîrzii din primăvara anului 2009. Însă, potrivit informaţiei prezentate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, doar în luna aprilie au fost înregistrate temperaturi joase nesemnificative (de la 0°C pînă la -4°C).

La Î.S. “Nisporeni-Silva” fiind verificată situaţia privind trecerea la pierderi a plantaţiilor pe o suprafaţă de 115 ha, inclusiv 95,5 ha – plantaţii de nuc (din cele 596 ha indicate mai sus), s-a constatat că actele de trecere la pierderi a culturilor silvice au fost vizate de şeful Serviciului Situaţii Excepţionale Nisporeni, în lipsa documentelor justificative (nu era întocmit un document oficial referitor la examinarea în teren a culturilor silvice; nu există un proces-verbal al comisiei referitor la calamităţile naturale, certificatul meteorologic). Din explicaţia preşedintelui Comisiei raionale pentru calamităţi naturale (preşedintele raionului) rezultă că dumnealui nu cunoştea situaţia dată, această problemă nefiind examinată în comisie, lipsind în acest sens şi adresarea oficială a întreprinderii, iar şeful Serviciului Situaţii Excepţionale Nisporeni n-a fost delegat oficial pentru exercitarea acestor atribuţii.

Deşi, potrivit proiectului Normelor tehnice indicate, în cazul pieirii culturilor silvice din cauza calamităţilor naturale, actul de trecere la pierderi se întocmeşte pe parcursul unei luni după calamităţi, în realitate s-a constatat că există cazuri cînd acesta s-a întocmit peste un an calendaristic. Astfel, în luna decembrie 2008 au fost trecute la pierderi culturile silvice de pe terenurile de 67 ha (gestionate de Î.S. “Comrat”), distruse în urma incendiilor din luna august 2007. O situaţie similară s-a înregistrat şi la trecerea la pierderi a culturilor silvice din cauza secetei, şi anume: Î.S. “Tighina”, în octombrie 2008, a casat culturi silvice de pe 169 ha de terenuri, pierite în rezultatul secetei din anul 2007; ÎSC Ialoveni nu a indicat în actele de trecere la pierderi faptul calamităţii şi anul în care aceasta a avut loc, în aşa mod fiind casate culturi silvice de pe o suprafaţă de 37 ha. Tergiversarea termenului de trecere la pierderi a culturilor silvice cu peste un an după producerea calamităţilor naturale condiţionează netransparenţa şi neclaritatea referitor la cauzele reale ale pieirii culturilor silvice (nu se respectă tehnologia de plantare, nu sînt îngrijite în modul corespunzător etc.).

Există situaţii incerte şi referitor la trecerea la pierderi a culturilor silvice în urma incendiilor. Astfel, cu toate că în anii 2008-2009 ÎSC “Manta-V”, din motivul distrugerii unor culturi silvice în urma incendiilor care au avut loc pe terenurile extinse, a casat la pierderi culturi silvice, aceasta nu a anunţat, în modul stabilit⁴⁶, Serviciul de pompieri. Prin urmare, fără a dispune de documente justificative, doar în baza proceselor-verbale întocmite de lucrătorii întreprinderilor silvice, au fost casate plantaţii de pe suprafaţa totală de 63 ha, din care în anul 2008 – 31 ha şi în anul 2009 – 32 ha, pierderile în rezultatul incendiilor constituind suma totală de 311,6 mii lei, inclusiv în anul 2008 – 147,7 mii lei şi în anul 2009 – 163,9 mii lei.

____________________

⁴⁶ Reglementarea tehnică “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1159 din 24.10.2007.

Lipsa unei planificări corespunzătoare a necesarului de material săditor a cauzat trecerea la pierderi de către RN “Pădurea Domnească” a 161,0 mii puieţi de stejar peduncular.

Concluzii:

Nu a existat o politică investiţională bine determinată, cu elaborarea anuală a unor programe care ar fi definit atît costurile implicate la extinderea plantaţiei forestiere, cît şi delimitarea clară a surselor de finanţare în acest scop. Nu au fost evaluate riscurile care generează pierderi ale culturilor silvice în proporţii mari (37,4 mil.lei), precum şi nivelul mic de reuşită pentru plantările din anii 2002-2006, care este sub limita aprobată.

De asemenea, Agenţia nu dispune de o analiză în dinamică a stării culturilor silvice plantate la extindere, cu excepţia celor plantate în cadrul proiectelor.

Nu a fost elaborat şi aprobat modul de evidenţă a valorilor nou-create, care diminuează responsabilităţile atît ale întreprinderilor care efectuează plantările, cît şi ale APL care le preiau ca pe bunuri fără valoare şi nu poartă răspundere materială pentru integritatea lor.

Lacunele existente în activitatea de împădurire a terenurilor degradate au creat premise pentru apariţia riscului de fraudă.

Recomandări Agenţiei:

18. Să elaboreze şi să propună ajustările necesare la cadrul legislativ-normativ privind extinderea fondului forestier, inclusiv privind ţinerea evidenţei contabile a investiţiilor capitale valorificate în domeniul dat;

19. Să efectueze inventarierea tuturor terenurilor extinse cu plantaţii forestiere şi să clarifice situaţia reală a acestora, elaborînd un plan de măsuri pentru redresarea situaţiei existente;

20. Să elaboreze şi să aprobe programe investiţionale pe termen mediu şi anuale pentru finanţarea investiţiilor capitale în domeniul extinderii plantaţiilor forestiere, cu stabilirea indicatorilor de performanţă pe fiecare tip de lucrări, argumentarea costurilor, surselor de finanţare, inclusiv pe alocaţiile prevăzute din bugetul de stat;

21. Să reexamineze actualul mod de trecere la pierderi a culturilor silvice, întru stabilirea unor prevederi exhaustive şi aplicabile, cu ajustarea corespunzătoare a proiectului Normelor tehnice privind recepţia tehnică şi inventarierea anuală a lucrărilor de regenerare, împădurire şi creştere a materialului forestier, precum şi să efectueze monitorizarea la nivel de Agenţie a procesului dat;

22. Să clarifice situaţia privind terenurile extinse cu vegetaţie forestieră care constituie proprietăţi private, cu adoptarea unor decizii reciproc avantajoase.

3.6. Referitor la unele acţiuni întreprinse în cadrul implementării unor strategii de dezvoltare a gospodăriei cinegetice şi turismului

În scopul dezvoltării şi extinderii fondului cinegetic, restabilirii şi conservării speciilor tradiţionale de vînat, a fost adoptată Concepţia de dezvoltare a gospodăriei cinegetice naţionale şi Strategia de dezvoltare durabilă a turismului⁴⁷, pentru implementarea cărora urmau a fi întreprinse un şir de acţiuni de ordin normativ-organizatoric, în special (i) elaborarea unui program naţional de dezvoltare şi administrare a fondului cinegetic, (ii) elaborarea programelor regionale de dezvoltare a turismului de vînătoare şi a pescuitului sportiv, integrate în program naţional, care de fapt au rămas neexecutate.

____________________

⁴⁷ Hotărîrea Guvernului nr.1065 din 02.09.2003 “Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015” (cu modificările ulterioare).

În perioada auditată, Agenţia, cu referinţă la implementarea Concepţiei şi Strategiei nominalizate şi întru executarea dispoziţiei Guvernului⁴⁸, a aprobat Planul de acţiuni în vederea organizării crescătoriilor pentru reproducerea anumitor specii de animale şi păsări, fără a ţine cont de practica internaţională în domeniul dat.

____________________

⁴⁸ Întru executarea Dispoziţiei Guvernului nr.1033-976 din 15.12.2005.

Acţiunile iniţiate şi/sau coordonate de Agenţie în domeniul dezvoltării sectorului cinegetic nu au avut la bază justificări corespunzătoare ale beneficiilor obţinute de la realizarea lor, nu au fost monitorizate eficient de Agenţie, ca rezultat activitatea unor întreprinderi silvice soldîndu-se cu pierderi de mijloace financiare, cheltuieli ineficiente, precum şi cu unele efecte negative pentru fondul cinegetic.

▪ Acţiunile de repopulare a fondului de vînătoare cu specia mistreţ s-au soldat cu pierderi enorme pentru întreprinderi

Potrivit Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa⁴⁹, se recomandă ca acţiuni de menţinere şi repopulare a speciilor de animale sălbatice următoarele: (i) instituirea perioadelor de prohibiţie şi/sau alte măsuri de exploatare reglementare, (ii) interzicerea temporară sau locală a exploatării, pentru a permite populaţiilor existente să revină la un nivel satisfăcător. Doar în cazurile cînd măsurile sus-menţionate nu asigură supravieţuirea şi menţinerea populaţiilor, se pot face şi anumite derogări, prin aplicarea unor măsuri suplimentare (inclusiv deţinerea în captivitate în scopuri de reproducere).

____________________

⁴⁹ Hotărîrea Parlamentului nr.1546-XII din 23.06.1993 “Pentru aderarea Republicii Moldova la unele convenţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică” (cu modificările ulterioare).

Fără a implementa oarecare acţiuni din cele menţionate în Convenţie referitor la “repopularea fondului de vînătoare cu specia mistreţ”, Agenţia “Moldsilva” a obligat⁵⁰ întreprinderile subordonate să amenajeze 33 de ţarcuri (cu suprafaţa de 0,7-1,0 ha fiecare) pentru creşterea mistreţilor.

____________________

⁵⁰ Ordinul Agenţiei “Moldsilva” nr.218-p din 04.11.2005 “Cu privire la amenajarea ţarcurilor pentru creşterea mistreţilor”.

Executînd ordinele Agenţiei, întreprinderile subordonate au construit 32 de ţarcuri de întreţinere a mistreţilor (cu suprafaţa totală de 44,15 ha), utilizînd în acest scop suma totală de 2351,0 mii lei.

Ignorînd prescripţiile ordinului Agenţiei, potrivit căruia drept material de reproducere urmau să servească mistreţii capturaţi din cadrul habitatului natural gestionat de RN “Pădurea Domnească”, în perioada anilor 2006-2009, o parte din directorii întreprinderilor au acceptat procurarea mistreţilor de la persoane terţe, inclusiv de la nedeţinători ai gospodăriilor cinegetice, astfel procurîndu-se 243 de mistreţi în sumă totală de 872,1 mii lei. S-a constatat că achiziţionarea a 92 de mistreţi în sumă totală de 372,8 mii lei s-a efectuat de la persoane fizice, acţiune care poartă un caracter ilegal, dat fiind faptul că comerţul particular cu animale sălbatice este interzis prin lege⁵¹.

____________________

⁵¹ Pct.36 din Anexa nr.1 la Legea regnului animal nr.439-XIII din 27.04.1995.

Cele mai mari preţuri de procurare de la persoane fizice au fost înregistrate la achiziţiile efectuate de Î.S. “Călăraşi”, acestea constituind pînă la 16,8 mii lei pentru un cap.

Din explicaţiile persoanelor responsabile din cadrul Î.S. “Bălţi” rezultă că din cei 14 mistreţi procuraţi de la persoane fizice, 10 unităţi s-au procurat la piaţa din or.Făleşti.

Î.S. “Orhei” a procurat mistreţi depăşind valoarea prevăzută în contract, ca rezultat efectuîndu-se cheltuieli suplimentare de 18,1 mii lei.

În perioada anilor 2006-2009, în ţarcuri au fost întreţinuţi anual, în medie, 340 de mistreţi, utilizîndu-se mijloace financiare în sumă totală de 2359,6 mii lei. Din numărul total de mistreţi, 268 au fost eliberaţi în natură (inclusiv cei procuraţi de la persoane fizice), a căror genetică nu s-a constatat în actele de punere a acestora în libertate.

Potrivit procesului-verbal din 03.12.2009 al şedinţei comune a reprezentanţilor Ministerului Mediului, Institutului de Zoologie, Societăţii Vînătorilor şi Pescarilor şi Agenţiei “Moldsilva”, s-a constatat “că crearea acestor voliere pentru mistreţi a constituit o greşeală gravă din punct de vedere silvic, ele reprezintă pericol pentru arboretele forestier amplasat în interiorul acestor voliere, unde se poate declanşa uscarea în masă”. Urmare constatărilor menţionate, prin ordinul Agenţiei “Moldsilva” nr.200-p din 11.12.2009, “directorii întreprinderilor subordonate urmează să demoleze ţarcurile construite anterior, iar mistreţii întreţinuţi – comercializaţi după hibridizare”.

▪ Referitor la cheltuielile ineficiente pentru reproducerea fazanilor în voliere

În contextul Strategiei de dezvoltare durabilă a sectorului forestier naţional, creşterea fazanilor este menţionată ca o activitate auxiliară, care ar aduce ramurii venituri suplimentare din comercializarea lor.

În perioada auditată, Agenţia, fără a dispune de un program investiţional, în lipsa unor argumentări economice referitor la beneficiile obţinute de întreprinderi de la organizarea crescătoriilor pentru reproducerea fazanilor, prin ordinele sale, a impus întreprinderilor Î.S. “Bălţi”, Î.S. “Cahul”, Î.S. “Străşeni”, Î.S. Cimişlia” organizarea acestor activităţi.

Auditele efectuate la Î.S. “Bălţi” şi Î.S. “Silva-Sud” denotă că, în perioada anilor 2008-2009, pentru organizarea activităţilor de creştere a fazanilor şi eliberarea lor în natură (la Î.S. “Bălţi” – 1709 de fazani şi la Î.S. “Silva-Sud” – 3870 de fazani), întreprinderile au efectuat cheltuieli în sumă de 745,5 mii lei şi, respectiv, 1068,0 mii lei, în timp ce veniturile obţinute în urma eliberării autorizaţiilor de vînătoare au constituit 17,0 mii lei şi, respectiv, 10,8 mii lei.

Drept rezultat, activitatea celor două întreprinderi s-a soldat cu cheltuieli ineficiente de 1785,7 mii lei.

▪ Referitor la construcţia obiectivelor “Casa Vînătorului”

În perioada auditată, Î.S. “Străşeni”, Î.S. “Cimişlia”, Î.S. “Cahul”, Î.S. “Bălţi”, cu acordul Agenţiei, au iniţiat pe teritoriul fondului forestier construcţia a 4 edificii de menire vînătorească “Casa Vînătorului”, pentru care s-au valorificat mijloace în sumă totală de 6354,7 mii lei, inclusiv 1945,0 mii lei – finanţate din contul plăţilor pentru arendă.

În cadrul auditelor efectuate la Î.S. “Silva-Sud” şi Î.S. “Bălţi” s-a constatat că acestea au iniţiat efectuarea lucrărilor de construcţie a edificiilor din lemn în lipsa planificării corespunzătoare a mijloacelor în scopurile respective şi fără a avea o previziune a perioadei de recuperare a acestor investiţii.

Auditul a constatat că, deşi în perioada anilor 2008-2009 Î.S. “Bălţi” a direcţionat pentru construcţia respectivă mijloace financiare în sumă totală de 1509,4 mii lei, există riscul că pe viitor aceste investiţii vor genera pierderi întreprinderii, ţinîndu-se cont de faptul că în zona amplasării acesteia nu este dezvoltată infrastructura, iar serviciile acordate nu sînt atractive pentru potenţialii consumatori.

Cu toate că Î.S. “Silva-Sud” a efectuat achitarea integrală a lucrărilor, transferînd antreprenorului (S.R.L. “Conarh-Grup”) mijloace băneşti în sumă de 1859,1 mii lei, inclusiv alocate de Agenţie – 905,0 mii lei (din mijloacele de la arendă), n-au fost prezentate auditului actele intermediare de recepţie a lucrărilor. Contrar clauzelor contractuale, care prevăd că durata de executare a lucrărilor contractate este de 45 de zile, pînă în prezent construcţia respectivă nu a fost finalizată şi dată în exploatare.

La situaţia din 31.12.2009, Î.S. “Bălţi” nu a înregistrat venituri de la exploatarea construcţiei date.

Concluzii:

Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate, în acţiunile sale de repopulare a speciei de mistreţ, nu au ţinut cont de practica internaţională în domeniul privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale, ca acţiuni de menţinere şi repopulare a speciilor de animale sălbatice. Repopularea mistreţilor, efectuată la indicaţia Agenţiei “Moldsilva”, s-a soldat cu cheltuieli ineficiente efectuate de întreprinderile silvice în sumă totală de 5582,7 mii lei.

Acţiunile de repopulare a speciei de mistreţ au fost lipsite de un control eficient atît din partea Agenţiei “Moldsilva”, cît şi din partea Inspectoratului Ecologic, ca organ abilitat cu controlul asupra respectării normelor ecologice, măsurilor de menţinere şi conservare a biodiversităţii şi de utilizare a faunei cinegetice.

Organizarea crescătoriilor pentru reproducerea fazanilor s-a soldat cu cheltuieli ineficiente în sumă totală de 1785,7 mii lei.

Neargumentarea efortului financiar depus de întreprinderi la edificarea construcţiilor “Casa Vînătorului” creează premise pentru apariţia riscului că întreprinderile vor suporta pierderi de la exploatarea construcţiei date.

Recomandări:

23. Agenţia, în comun cu întreprinderile din subordine vizate, să evalueze proiectele în derulare, cu luarea de măsuri reglementare în scopul sporirii eficienţei utilizării mijloacelor financiare ale întreprinderilor silvice;

24. Î.S. “Silva-Sud” să întreprindă măsuri în vederea finisării şi dării în exploatare a construcţiilor “Casa Vînătorului”, cu întocmirea documentelor corespunzătoare.

3.7. Cu privire la cheltuielile în scopuri filantropice şi de sponsorizare

Cu abateri de la prevederile art.6 alin.(4) din Legea nr.146-XIII şi depăşind limitele competenţelor stabilite fondatorului prin statutul întreprinderilor silvice, conducerea Agenţiei, în perioada auditată, a efectuat imixtiuni în activitatea acestora, emiţînd diferite ordine, prin care întreprinderile urmau să sponsorizeze diferite persoane fizice şi juridice.

În baza probelor colectate, s-a constatat că, întru executarea ordinelor Agenţiei, 22 de întreprinderi silvice au efectuat cheltuieli pentru activităţi filantropice şi de sponsorizare (cu masă lemnoasă şi mijloace băneşti) în sumă totală de 4237,6 mii lei, inclusiv în anul 2008 – de 2736,4 mii lei şi în anul 2009 – de 1501,2 mii lei. De asemenea, în perioada anilor 2008-2009, întreprinderile silvice, din proprie iniţiativă, au efectuat cheltuieli suplimentare în scopuri filantropice şi de sponsorizare în sumă totală de 1276,4 mii lei.

Totodată, întreprinderile silvice nu dispun de un Regulament care ar prevedea: organul sau persoana autorizată să aprobe direcţia concretă de sponsorizare, modul de acordare şi de urmărire a utilizării după destinaţie a mijloacelor băneşti alocate pentru sponsorizări.

Cazuri similare s-au înregistrat şi în perioada anilor 2006-2007. Astfel, Î.S. “Bălţi” a efectuat cheltuieli în sumă de 284,9 mii lei pentru reparaţia drumului din com. Alexăndreni, raionul Sîngerei. De asemenea, la contul Î.S. “Bălţi” a fost acumulată de la 15 întreprinderi silvice suma de 160,0 mii lei, care ulterior s-a utilizat pentru construcţia fîntînii din acest sat. De asemenea, la decizia conducerii întreprinderii, în această localitate s-au efectuat şi alte cheltuieli în sumă totală de 270, 3 mii lei, inclusiv pentru reparaţia gardurilor persoanelor fizice – în sumă de 47,4 mii lei. Ţinînd cont de faptul că, potrivit Codului fiscal, aceste cheltuieli nu se deduc în scopuri de impozitare, întreprinderea a mai efectuat cheltuieli suplimentare pentru achitarea plăţilor la buget în sumă de 122,7 mii lei.

În total, pentru amenajarea comunei Alexăndreni, din contul întreprinderilor silvice s-au utilizat 715,2 mii lei, inclusiv de la Î.S. “Bălţi” – 565,5 mii lei.

De asemenea, la indicaţia conducerii Agenţiei, în perioada anului 2009, Î.S. “Hînceşti-Silva” a efectuat lucrări în sumă de 136,9 mii lei, pentru amenajarea unei fîntîni, amplasată pe teritoriul s.Nemţeni, care a fost înregistrată eronat în datele evidenţei contabile.

În anul 2008, la Î.S. “Orhei” s-au efectuat cheltuieli pentru acordarea serviciilor de transport unor organizaţii de cult în sumă totală de 158,5 mii lei, din care 58,5 mii lei s-au dedus în scopuri de impozitare, prin ce au fost încălcate prevederile Codului fiscal.

▪ Finanţarea construcţiei edificiului ICAS

În perioada anilor 2004-2009, întreprinderile silvice au fost obligate să participe la finanţarea construcţiei edificiului ICAS, prin virarea la contul instituţiei respective a mijloacelor băneşti în sumă totală de 3113,0 mii lei, precum şi prin livrarea de lemn şi producţie lemnoasă în sumă de 1596,7 mii lei. Ca rezultat, întreprinderile silvice au imobilizat din circuitul lor mijloace în sumă totală de 4709,7 mii lei, care sînt înregistrate în evidenţa contabilă ca creanţe între părţi legate.

Concluzii:

În urma imixtiunilor directe ale conducerii Agenţiei în activitatea întreprinderilor silvice, ultimele au efectuat cheltuieli pentru activităţi filantropice şi de sponsorizare în sumă totală de 4819,4 mii lei, precum şi la discreţia lor – 1276,4 mii lei. De menţionat că întreprinderile efectuau cheltuieli în scopuri filantropice şi de sponsorizare, precum şi finanţau construcţia edificiului ICAS, în timp ce înregistrau datorii creditoare, inclusiv la retribuirea muncii, la achitarea plăţilor la bugetul de stat etc.

Recomandări:

25. Conducerea Agenţiei să excludă pe viitor practica de imixtiuni în activitatea întreprinderilor, cu examinarea cazurilor care au avut loc şi întreprinderea măsurilor prevăzute de legislaţie;

26. Întreprinderile silvice să elaboreze regulamente interne privind activităţile filantropice şi de sponsorizare;

27. Agenţia să găsească o modalitate eficientă de achitare a creanţelor înregistrate de întreprinderile silvice, formate în rezultatul finanţării construcţiei edificiului ICAS.

3.8. Referitor la utilizarea alocaţiilor din Fondul ecologic naţional

În cadrul proiectului “Efectuarea lucrărilor de îngrijire, conducere, regenerare, conservare a pădurilor şi amenajarea lor”, finanţat de MERN, 6 întreprinderi silvice (din 9 auditate) au beneficiat de granturi după caz, în sumă de la 93,7 mii lei pînă la 281,2 mii lei (în total – 1031,1 mii lei). Se relevă că lucrările care urmau să fie executate de întreprinderi în cadrul proiectului constituie activitatea de bază a acestora, iar mijloacele financiare alocate nu au determinat majorarea indicatorilor stabiliţi de fondator la început de an.

Nerespectînd condiţiile contractuale, unele entităţi au utilizat contrar destinaţiei mijloacele alocate. În acest context, rezultatele auditului efectuat la Î.S. “Bălţi” denotă că din grantul de 187,5 mii lei, suma de 91,1 mii lei a fost utilizată pentru procurarea automobilului LADA 21214. Deşi alte întreprinderi au raportat că mijloacele s-au utilizat după destinaţie, cu prezentarea dărilor de seamă la MERN, toate entităţile auditate, în perioada beneficierii de granturi, au achiziţionat autoturisme de marca LADA 21214, care nu au fost planificate pentru procurare în perioada anului 2008.

Concluzii:Grantul s-a alocat în condiţii neclare, fără un scop bine definit, ceea ce nu a asigurat executarea unor volume suplimentare de lucrări şi se prezintă a fi o finanţare preponderentă pentru procurarea autoturismelor.

Recomandări:

28. Agenţia, la beneficierea de granturi, să aprobe întreprinderilor din subordine criterii şi indicatori de evaluare a rezultatelor obţinute.

3.9. Cu privire la politica de contabilitate şi evidenţa contabilă

Cu toate că în cadrul controlului anterior al Curţii de Conturi au fost menţionate deficienţe la nivel de ramură referitor la organizarea evidenţei contabile, inclusiv privind capitalizarea cheltuielilor pentru împădurirea terenurilor, Agenţia, ca organ central de specialitate al administraţiei publice, n-a elaborat norme contabile specifice ramurii silviculturii, după cum prevede art.11 alin.(6) din Legea contabilităţii. Ca urmare, politicile de contabilitate ale întreprinderilor silvice nu sînt exhaustive, nedezvăluind toate segmentele de activitate economico-financiară, inclusiv modul de ţinere a evidenţei contabile a subvenţiilor primite de la bugetul de stat, a veniturilor proprii, precum şi a veniturilor externe de la implementarea unor proiecte, direcţionate la finanţarea activităţilor de regenerare şi extindere a fondului forestier.

De asemenea, în perioada auditată, la organizarea evidenţei contabile a întreprinderilor nu s-a ţinut cont de recomandările Ministerului Finanţelor⁵² referitor la reflectarea în contabilitate a investiţiilor capitale în plantaţiile multianuale (fondul forestier), prin acumularea cheltuielilor suportate în aceste scopuri la contul 215 “Producţia în curs de execuţie”.

____________________

⁵² Scrisorile Ministerului Finanţelor nr.10/2-18-197 din 14.06.2006, nr.10/2-18-284 din 22.08.2006.

Totodată, întreprinderile silvice nu au respectat şi ordinul Agenţiei⁵³, prin care acestea urmau să ţină evidenţa generală şi separată a cheltuielilor aferente lucrărilor de plantare în cadrul proiectelor existente.

____________________

⁵³ Ordinul Agenţiei nr.119-p din 13.5.2003 “Cu privire la organizarea implementării proiectelor”.

Cele menţionate mai sus determină majorarea artificială a consumurilor întreprinderilor şi raportarea incorectă a rezultatelor activităţii economico-financiare (profit sau pierderi), astfel nerespectîndu-se SNC⁵⁴ (3, 5, 8 şi 18). S-a constatat drept incorectă şi raportarea de către Agenţie a activităţii economico-financiare, cu întocmirea Rapoartelor financiare, conform SNC, deşi Agenţia, fiind o instituţie publică, nu are în atribuţiile sale desfăşurarea activităţilor de antreprenoriat.

____________________

⁵⁴ Ordinul Ministerului Finanţelor nr.174 din 25.12.1997 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Planului de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor (cu modificările şi completările ulterioare); Ordinul Ministerului Finanţelor nr.68 din 19.11.2003 “Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Standardului Naţional de Contabilitate 8 “Profitul (pierderea) net (ă) al (a) perioadei de gestiune, erorile esenţiale şi modificările politicii de contabilitate” şi a Standardului Naţional de Contabilitate 10 “Evenimente ulterioare datei întocmirii rapoartelor financiare”.

Atît Agenţia, cît şi unele întreprinderi silvice au încălcat prevederile legislaţiei în vigoare, utilizînd metoda de casă (în locul metodei de calcul) la contabilizarea unor venituri provenite din arenda terenurilor fondului forestier. Drept rezultat, situaţiile financiare raportate de către Agenţie în anii 2008-2009 au fost denaturate cu 1598,5 mii lei şi, respectiv, 676,5 mii lei. Cazuri similare au fost constatate la Î.S. “Bălţi” şi Î.S. “Orhei”, pe parcursul auditului sumele veniturilor şi creanţelor fiind restabilite în evidenţa contabilă la conturile respective.

În perioada auditată, la RN “Pădurea Domnească” a fost incorect raportată valoarea patrimoniului public, prin micşorarea acestuia cu suma de 418,5 mii lei (costul reparaţiei capitale), precum şi prin majorarea mijloacelor fixe cu suma totală de 178,4 mii lei (costul bunurilor privatizate). Au fost constatate cazuri de calculare incorectă a uzurii la mijloacele fixe în sumă totală de 83,4 mii lei.

În cadrul unor întreprinderi s-au depistat cazuri de fraudă, precum şi alte încălcări grave

Lipsa la Î.S. “Orhei” a unui control managerial eficient privind operaţiunile efectuate în numerar a făcut posibilă existenţa unor cazuri de fraudă în sumă totală de 150,2 mii lei. Astfel, în perioada auditată, în lipsa documentelor justificative referitor la lucrările real executate de către personalul angajat la efectuarea unor lucrări sezoniere, din casa instituţiei s-au achitat neîntemeiat mijloace în sumă totală de 89,4 mii lei. Analogic, potrivit unor bonuri de lucru nejustificate, anumitor persoane fizice a fost achitată fraudulos suma de 60,8 mii lei pentru transportarea masei lemnoase. Pe parcursul auditului, sumele respective au fost restituite integral. Totodată, unor persoane fizice le-au fost achitate mijloace băneşti pentru serviciile acordate, depăşindu-se cu 30,3 mii lei sumele contractate. În lipsa unor documente justificative, la Î.S. “Orhei” au fost casate la cheltuieli mărfuri şi obiecte de mică valoare şi scurtă durată în sumă totală de 103,1 mii lei. La disponibilizarea unui angajat al Î.S. “Orhei” nu s-au întreprins măsuri în vederea restituirii datoriilor acestuia către întreprindere în sumă de 20,1 mii lei.

Nu s-au respectat normele stabilite de consum al combustibilului la unele unităţi de transport, ca rezultat efectuîndu-se cheltuieli suplimentare în sumă totală de 22,1 mii lei.

Concluzii:

Lipsa unor norme contabile specifice ramurii silviculturii, precum şi a unei politici de contabilitate bine determinate şi exhaustive, lipsa unui control managerial eficient au ca rezultat raportarea incorectă a rezultatelor activităţii economico-financiare a întreprinderilor silvice.

Recomandări Agenţiei:

29. Să elaboreze şi să propună spre aprobare Ministerului Finanţelor norme contabile aplicabile în silvicultură, inclusiv care ar prevedea capitalizarea cheltuielilor aferente regenerării şi împăduririi terenurilor;

30. Să elaboreze o politică de contabilitate unică care ar reglementa toate operaţiunile economico-financiare, inclusiv cele ce ţin de subvenţiile primite de la bugetul de stat;

31. Să examineze cazurile de fraudă constatate la Î.S. “Orhei”, cu luarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi să instituie un control intern adecvat la efectuarea operaţiunilor economico-financiare;

32. Să ia atitudine în vederea deţinerii în funcţie a contabilului-şef, ţinînd cont de cazurile de fraudă la efectuarea operaţiunilor în numerar.

Concluzii generale

Auditul gestionării patrimoniului public de către Agenţia “Moldsilva” şi întreprinderile subordonate a constatat lipsa unui management financiar guvernat de buna gestiune a fondului forestier şi altor active. Neregularităţile şi abaterile existente în toate domeniile supuse verificării se datorează lipsei controlului intern eficient în ramura silvică, precum şi la întreprinderi, imperfecţiunilor existente în cadrul legislativ-normativ, imixtiunii conducerii Agenţiei în activitatea întreprinderilor din subordine, precum şi lipsei responsabilităţii din partea unor factori responsabili la exercitarea atribuţiilor funcţionale.

IV. CONSTATĂRI REFERITOR LA ATESTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE

PRIVIND MIJLOACELE ALOCATE DE LA BUGETUL DE STAT PE ANUL 2009

Conform Legii bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările şi completările ulterioare), pentru Agenţia “Moldsilva” au fost precizate alocaţii în sumă de 29612,7 mii lei, din care 1200,6 mii lei – pentru întreţinerea aparatului Agenţiei, şi 28412,1 mii lei – pentru gospodăria silvică, care s-au executat la nivel de 86% şi, respectiv, 100% faţă de prevederile definitive.

Concomitent, în anul 2009, Agenţia a planificat mijloace speciale de la eliberarea autorizaţiilor pentru vînatul mistreţilor în sumă de 413,3 mii lei, în realitate încasările constituind suma de 527,5 mii lei, sau 127,6% faţă de planul aprobat.

Analiza datelor evidenţei contabile, a “Raportului privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” (forma nr.2), precum şi a “Raportului privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale”, întocmite la situaţia din 31.12.2009, denotă că în perioada de gestiune nu s-au admis supracheltuieli şi abateri (în total şi pe articole de cheltuieli) faţă de planul precizat. În totalul cheltuielilor pentru întreţinerea Agenţiei “Moldsilva” (1032,6 mii lei), cea mai mare pondere revine cheltuielilor pentru retribuirea muncii şi plăţile aferente – 85%, urmate de cele pentru plata mărfurilor şi serviciilor – 15%. Mijloacele speciale încasate au fost utilizate prioritar (90,4%) pentru achitarea serviciilor de amenajare a pădurilor.

Aplicarea procedurilor de fond asupra categoriilor de operaţiuni financiare (pentru întreţinerea Aparatului Agenţiei din mijloace bugetare şi mijloace speciale) a permis obţinerea unei baze rezonabile pentru consemnarea faptului că situaţiile financiare raportate de entitate pe anul bugetar financiar, care s-a încheiat la 31.12.2009, sînt veridice sub toate aspectele semnificative, iar operaţiunile financiare sînt, în ansamblu, conforme reglementărilor în vigoare. În acest context, se relevă că activităţile de audit asupra cheltuielilor ce ţin de retribuirea muncii şi plăţile ce derivă din acestea, achiziţiilor de bunuri, lucrări şi servicii, precum şi asupra operaţiunilor economico-financiare legate de patrimoniul entităţii nu au relevat existenţa neregularităţilor.

Referitor la “Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază” (grupa “Gospodăria silvică”), potrivit căruia, pe parcursul anului 2009, la art.271 “Alte transferuri de capital”, au fost valorificate mijloace în sumă de 28412,1 mii lei, auditul efectuat la Agenţie şi la 9 entităţi subordonate constată imposibilitatea verificării corectitudinii utilizării după destinaţie a acestor alocaţii bugetare, din următoarele considerente:

- alocarea de mijloace bugetare Agenţiei “Moldsilva” s-a efectuat cu încălcarea prevederilor legale, în lipsa unor programe investiţionale, cu argumentarea volumelor de lucrări şi a costurilor aferente, inclusiv la regenerarea şi extinderea fondului forestier. De asemenea, nu au fost planificate şi aprobate regulamentar cheltuielile ce ţin de protecţia fondului forestier contra bolilor şi dăunătorilor;

- la rîndul său, Agenţia nu a alocat întreprinderilor silvice mijloacele bugetare în scopuri distincte, potrivit unor programe investiţionale; la Agenţie lipsesc reglementările corespunzătoare referitor la modul de alocare a mijloacelor bugetare întreprinderilor subordonate;

- în perioada respectivă, întreprinderile silvice nu au prevăzut în politica de contabilitate modul de contabilizare a subvenţiilor de stat, potrivit SNC 20 “Contabilitatea subvenţiilor şi publicarea informaţiei aferente asistenţei de stat”⁵⁵;

____________________

⁵⁵ Aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.55 din 05.06.2002.

- în cadrul întreprinderilor silvice lipseşte evidenţa analitică şi cea sintetică, separat pe alocaţiile bugetare, făcîndu-se imposibilă aplicarea procedurilor de audit asupra acestor conturi;

- Raportul întocmit de întreprinderi “Volumul lucrărilor efectuate pe anul 2009”, prin care întreprinderea raportează utilizarea mijloacelor bugetare, nu are o formă standardizată, caracteristică unui raport financiar, şi nu se justifică prin documente şi înregistrări contabile.

Opinia de audit

În opinia echipei de audit, “Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază pe anul 2009”, precum şi “Raportul privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale pe anul 2009” prezintă o imagine reală şi fidelă în toate aspectele semnificative, sînt întocmite în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil entităţilor publice, iar operaţiunile economico-financiare înregistrate în evidenţa contabilă s-au efectuat regulamentar.

Cît priveşte “Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază pe anul 2009” (grupa “Gospodăria silvică”), echipa de audit refuză să-şi exprime opinia asupra situaţiilor financiare raportate, ţinîndu-se cont de cele menţionate în prezentul raport.