Hotărîre nr.2564 din 14.08.2019 cu privire la aprobarea avizului la proiectul de lege nr.36/2019 pentru modificarea unor acte normative
COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea avizului la proiectul de lege
nr.36/2019 pentru modificarea unor acte normative
nr. 2564 din 14.08.2019
(în vigoare 14.08.2019)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 261-268 art. 1436 din 23.08.2019
* * *
Prin adresa nr.CJ-10 nr.121 din 30 iulie 2019, înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr.CEC-7/2839 din 30 iulie 2019, Comisia juridică numiri şi imunităţi solicită Comisiei prezentarea opiniei asupra proiectului de lege nr.36/2019 pentru modificarea unor acte normative.
În temeiul art.18 alin.(2) din Codul electoral nr.1381/1997 şi art.32 alin.(1) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, Comisia Electorală Centrală
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă avizul la proiectul de lege nr.36/2019 pentru modificarea unor acte normative, conform anexei.
2. Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale se transmite Comisiei juridice numiri şi imunităţi, conform solicitării.
3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE COMISIEI | |
| ELECTORALE CENTRALE | Dorin CIMIL |
| Secretar | Maxim Lebedinschi |
| Nr.2564. Chişinău, 14 august 2019. | |
Aprobat
prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale
nr.2564 din 14 august 2019
AVIZ
asupra proiectului de lege nr.36/2019 pentru modificarea unor acte normative
Comisia juridică numiri şi imunităţi a transmis Comisiei Electorale Centrale, spre examinare şi avizare, proiectul de lege nr.36/2019 pentru modificarea unor acte normative iniţiat de un grup de deputaţi în Parlamentul Republicii Moldova.
Scopul principal al proiectului constă în schimbarea sistemului electoral mixt prin revenirea la sistemul electoral proporţional pe liste de partid.
În Nota informativă la proiect se menţionează, printre altele, că modificările propuse vor îmbunătăţi modul de votare în diasporă, vor simplifica procesul de desemnare a candidaţilor prin excluderea certificatelor de integritate, vor acorda posibilitatea cetăţenilor aflaţi peste hotarele ţării de a susţine financiar sau material sub orice formă partidele politice şi concurenţii electorali, vor extinde actele în baza cărora se permite votarea în secţiile de votare din străinătate.
În ceea ce priveşte modificarea sistemului electoral, Comisia reţine punctul de vedere expus de Curtea Constituţională în Hotărîrea nr.15/1998, conform căreia " " […] Parlamentul este în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Rămîne la discreţia organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat, majoritar, proporţional sau mixt, şi care să fie pragul electoral pentru concurenţi în vederea includerii lor în operaţia de atribuire a mandatelor. Opţiunea pentru o variantă sau alta şi consfinţirea ei în legea electorală depinde de situaţia social-politică din ţară, de nivelul de dezvoltare al sistemului politic din societate."
În aceeaşi ordine de idei cităm şi poziţia Curţii Constituţionale subliniată în Hotărîrea nr.15/2014, unde a fost statuat că: "[…] deşi Parlamentul are dreptul constituţional de a reglementa prin lege organică sistemul electoral, acesta nu poate excede spiritului şi literei Constituţiei. Astfel, Parlamentul, la adoptarea Codului electoral şi a oricărei legi organice de modificare sau completare a acestuia, urmează să acţioneze în conformitate cu un şir de principii constituţionale, cum ar fi: statul de drept, dreptul la vot, egalitatea, libertatea opiniei şi a exprimării, dreptul la administrare, dreptul la informaţie, libertatea întrunirilor etc. Or, Curtea urmează să reacţioneze de fiecare dată în cazul în care, la sesizare, va constata că legiuitorul a deviat de la aceste principii."
Cu toate acestea, examinînd proiectul de lege în limita competenţelor instituţionale, Comisia formulează mai jos într-un tabel sistematizat propunerile şi obiecţiile la Art.I din proiectul de lege care vizează nemijlocit modificarea prevederilor Codului electoral, cu argumentele de rigoare în baza practicii scrutinelor anterioare şi avînd în vedere problemele care pot apărea în procesul de aplicare a anumitor amendamente aduse Codului prin proiectul înaintat spre avizare. De asemenea, Comisia a inclus într-un tabel separat şi propriile propuneri de amendare a Codului electoral, absolut necesare în scopul îmbunătăţirii procesului electoral.
Propuneri la textul proiectului de Lege nr.36/2019
pentru modificarea unor acte normative
| Articolul/punctul din proiectul de lege |
Propunerea de modificare/obiecţia/recomandarea | Argumentarea |
| Art.I Pct. 7 (art. 31 alin.(3) din CE) |
Cuvintele "ministerul nominalizat" să fie substituite prin cuvintele "Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene" | Pentru stabilirea clară şi explicită a normei. |
| Art.I Pct. 8 (art.32 alin.(1) din CE) |
În textul alineatului (1) se propune substituirea cuvintelor "consiliul electoral de circumscripţie" prin cuvintele "Comisia Electorală Centrală" | Organele electorale inferioare se constituie pe o perioadă determinată, respectiv din momentul constituirii consiliului electoral şi pînă la constituirea secţiei de votare este un interval de 20 de zile.
Considerăm că această perioadă este insuficientă pentru stabilirea unei conlucrări eficiente a consiliului cu Biroul pentru reintegrare şi cu autorităţile publice locale cu scopul identificării localurilor. În schimb, Comisia demarează acest proces cu mult înainte de perioada electorală şi solicită opinia Biroului pentru reintegrare şi propunerile autorităţilor publice locale. Mai mult ca atît, hotărîrile CEC, conform art.18 alin.(4) din CE, sînt executorii pentru organele electorale inferioare, pentru autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, pentru persoanele cu funcţii de răspundere, partide, alte organizaţii social-politice şi organele acestora, precum şi pentru toţi cetăţenii. Amendamentul propus de autorii proiectului de lege va crea dificultăţi în aplicare cu riscul de a nu fi constituite secţiile de votare respective în termenul stabilit de Codul electoral. |
| Art.I Pct. 9 (art. 39 alin.(1) din CE) |
După textul "sub orice formă" se propune introducerea cuvintelor " , inclusiv prin utilizarea resurselor administrative". | Considerăm oportun de a completa conţinutul art.39 din CE, deoarece resursa administrativă, care poate fi resursă legală, resursă instituţională, resursă media, iar utilizarea acesteia în campania electorală reprezintă o susţinere a unui sau altui concurent electoral. |
| Art.I Pct.10 (art. 41 alin.(1) din CE) |
De ordin general.
În privinţa amendamentului ce ar da posibilitate alegătorilor aflaţi în străinătate să finanţeze activitatea partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, Comisia atrage atenţia asupra necesităţii instituirii unor mecanisme legale clare şi eficiente în vederea verificării provenienţei veniturilor care ar urma să fie folosite în acest scop, poate chiar să fie stabilite atribuţii şi altor instituţii, or CEC nu este organ de anchetă, este lipsită de instrumente pentru a verifica provenienţa veniturilor şi se limitează doar la datele prezentate de partidele politice. Cu toate acestea ideea de a institui susţinerea financiară a partidelor şi campaniilor electorale de către cetăţenii aflaţi peste hotarele ţării este acceptabilă. Mai mult, potrivit art.7 din Recomandarea Rec(2003)4 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei pentru statele membre cu privire la regulile generale contra corupţiei în finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale] (adoptată la 08.04.2003), statele trebuie să limiteze, să interzică sau să reglementeze în alt mod donaţiile din partea "finanţatorilor străini / externi", respectiv nu a propriilor cetăţeni domiciliaţi sau aflaţi temporar peste hotarele ţării. La fel, pct.10 din Ghidul şi Raportul Comisiei de la Veneţia privind finanţarea partidelor politice, adoptat la a 46-a sesiune plenară din 09-10.03.2001, stabileşte că: "Partidele politice pot primi donaţii financiare private. Donaţiile din partea statelor sau întreprinderilor străine trebuie, totuşi, să fie interzise. Această interdicţie nu ar trebui să împiedice donaţiile financiare din partea cetăţenilor care locuiesc în străinătate" În aceiaşi ordine de idei, Comisia de la Veneţia a aprobat "Opinia comună privind cadrul legal care reglementează finanţarea partidelor politice şi campaniile electorale" (CDL-AD(2017)027) din de 08-09.12.2017, prin care a emis următoarea recomandare pentru statul Republica Moldova: "Se recomandă permiterea contribuţiilor private, în limite clar definite, din partea cetăţenilor Republicii Moldova din veniturile obţinute în afara ţării, sub rezerva aplicării unor cerinţe adecvate de transparenţă şi supraveghere atentă." |
|
| Art.I Pct. 10 (art.41 alin.(2) din CE) |
Se propune completarea subiecţilor cu drept de a primi donaţii, respectiv după cuvintele "grupurilor de iniţiativă" să fie introduse cuvintele " , participanţilor la referedum". Totodată, în cazul în care se acceptă propunerea, urmează a fi aduse în concordanţă şi prevederile art.39 alin.(1), 41 şi 43 din Codul electoral, or, conform Codului, condiţiile şi modul de susţinere financiară se aplică şi în cazul organizării şi desfăşurării referendumurilor. | Necesitatea introducerii cuvintelor "participanţilor la referendum" constă în aplicarea uniformă a prevederilor legale ce vizează finanţarea campaniilor electorale, atît pentru alegeri cît şi pentru referendum. De menţionat că, în cazul în care legiuitorul va susţine propunerea CEC, subsidiar ar trebui să fie introdusă în art.1 din CE noţiunea de "participant la referendum". |
| (art.41 alin.(2) lit.d) din CE) | Lit. d) a alin.(2) din art.41 se propune a fi dată într-o nouă redacţie, cu următorul conţinut: "d) Plafonul general pe ţară al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul "Fond electoral" al concurentului electoral constituie 0,05% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv. Plafonul maxim pentru fiecare circumscripţie electorală se determină de către Comisia Electorală Centrală prin înmulţirea coeficientului stabilit de Comisie la numărul de alegători din circumscripţia respectivă. Coeficientul se calculează prin împărţirea plafonului general pe ţară la numărul de alegători pe ţară". | Pentru stabilirea clară a formulei. |
| (art.41 alin.(3) lit.e) din CE) | La lit.e) a alin.(3) din art.41, se propune substituirea prepoziţiei "cu" prin textul "în ultimii". | |
| Art.I Pct. 11 (art.43 alin.(7) din CE) |
După sintagma "partidele politice" să fie introdus textul "blocurile electorale, grupurile de iniţiativă, concurenţii electorali, participanţii la referendum, precum şi candidaţii independenţi". | Avînd în vedere că amendamentul propus se referă la campania electorală, şi nu la perioada electorală, după cum stabileşte norma în vigoare, se impune necesitatea de a stabili obligaţia respectivă şi pentru alţi subiecţi ai campaniei electorale. |
| Art.I Pct. 13 (art. 45 alin.alin. (1) şi (2) din CE) |
La alin.(2) "după textul "Alegătorii şi" se propune introducerea cuvîntului "reprezentanţii concurenţilor electorali".
De asemenea, se propune completarea primei propoziţii din alin.(1) al art.45 cu următorul text: " prin indicarea numelui, prenumelui şi anului naşterii alegătorului". |
În organul electoral, concurentul electoral are reprezentant, ultimul are acces la documentele electorale, în acelaşi timp concurentul electoral are şi statut de alegător pentru care deja norma actuală prevede dreptul de a lua cunoştinţă de lista electorală. |
| Art.1 Pct.15 (art. 47 alin.(1) şi (2) din CE) |
La alin.(1) se propune:
Textul "semnături numai în circumscripţiile în care candidează candidaţi independenţi" să fie substituit prin textul "numai din partea alegătorilor care îşi au domiciliul sau reşedinţa valabilă în circumscripţia în care candidează candidatul independent"; |
Precizarea respectivă va exclude situaţiile de a fi colectate semnături de la alegătorii fără domiciliu/reşedinţă valabilă în raza circumscripţiei în care au loc alegeri. |
|
La alin.(2): După cuvîntul "alegeri" să fie introdus textul "sau persoanele împuternicite de către candidaţi,". |
În cazul introducerii obligaţiei de creare a grupurilor de iniţiativă la alegerile locale generale, candidaţii independenţi care candidează în circumscripţii de nivelul I vor avea la dispoziţie mai puţin de 9 zile pentru: depunerea documentelor în vederea înregistrării grupurilor de iniţiativă, înregistrarea grupurilor, primirea listelor, colectarea semnăturilor, pregătirea listelor pentru depunere, depunerea listelor de subscripţie. Respectiv, aceştia vor fi puşi în poziţii inegale faţă de alţi actori politici, spre exemplu în comparaţie cu cei desemnaţi de partide. | |
| Art.I Pct. 16 (art. 49 alin.(1) lit.a) din CE |
Trimiterea la norma de rigoare este greşită, în opinia CEC referirea corectă ar fi: art.84, 85, 86 şi 137. | Modificarea tehnică a articolelor |
| Art.I Pct. 16 (art. 49 alin.(1) lit f) din CE) |
Se propune ca amendamentul de la lit.f) să fie compilat cu prevederea actuală de la lit.d). | Litera d) deja stabileşte obligativitatea prezentării unei declaraţii pe propria răspundere despre lipsa interdicţiilor legale/judecătoreşti de a candida, respectiv ar fi posibilă completarea acesteia cu sintagma "şi anume", după care să fie introdus textul amendamentului de la lit.f). |
| (art. 49 alin.(9) din CE) | După sintagma "Comisia Electorală Centrală" se introduce textul "sau consiliul electoral de circumscripţie". | Prevederile art.49 din CE vizează toate scrutinele, iar în cazul scrutinelor locale dreptul de a înregistra sau de a refuza înregistrarea îl are consiliul electoral de circumscripţie.
Mai mult, art.46 alin.(3) din cod prevede că "Listele candidaţilor pentru alegerile parlamentare şi locale vor fi întocmite respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe", prin urmare respingerea cererii de înregistrare poate veni inclusiv din partea consiliului electoral de circumscripţie. |
| Art.I Pct. 18 (art. 51 alin.(5) din CE) |
Se propune excluderea pct.18 din proiectul de lege. | Potrivit proiectului de lege, anume art.88 din CE vizează modificarea listelor de candidaţi. Astfel, articolul 51 alin.(5) din CE nu necesită modificare. |
| Art.I Pct. 21 (art. 58 alin.(3) din CE) |
Se propune substituirea textului "pentru intrare-ieşire din ţară" prin textul "cetăţeanului Republicii Moldova". | La art.2 din Legea nr.100/2001 se operează cu denumirea de "paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova", prin urmare, prevederile necesită a fi armonizate. |
| Art.I Pct. 25 (art. 84 alin.(4) din CE) |
Se propune excluderea textului "în mod transparent,". | Creează confuzie referitor la modul de transparenţă.
Desemnarea candidaţilor la funcţia de deputat, conform prevederilor Codului electoral, începe cu 60 de zile. Depunerea acestor documente tot începe cu 60 de zile. Atunci care ar fi transparenţa şi care ar fi termenul ca acestea să fie transparente. |
| (art. 88 alin.(1) din CE) | Textul "să anuleze decizia privind includerea în listă a unui candidat" să fie substituit prin textul "să excludă un candidat". | Înlocuirea textului va exclude confuzia că în procesul de desemnare formaţiunea politică ar urma să adopte cîte o decizie separată pentru fiecare candidat din listă. |
| (art. 88 alin.(3) din CE) | Se propune excluderea textului "cu respectarea prevederilor art.7 alin.(2) lit.b) din Legea nr.5/2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, precum şi ale art.46 alin.(3) din prezentul cod." de la alin.(3) şi includerea acestuia la alin.(1) al aceluiaşi articol după cuvîntul "alegeri". | Obligaţia de respectare a cotei de gen la operarea modificărilor în liste revine concurenţilor electorali, prin urmare anume ei vor fi atenţionaţi despre necesitatea respectării acesteia. Acţiunile CEC în acest caz sînt prevăzute la alin.49 alin.(9) din CE. |
Propuneri suplimentare la Codul electoral
| Nr. d/o | Articolul | Redacţia actuală din CE | Propunerea de modificare | Prevederea din CE după modificare | Nota de argumentare | |
| Art.18 alin.(5) | (5) Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, | La alin.(5):
- textul "şi se publică, în termen de 5 zile," se substituie prin textul " , iar hotărărîle cu caracter normativ, hotărîrile adoptate în perioada electorală şi hotărîrile privind raportarea financiară se publică şi"; - se completează cu o propoziţie cu următorul conţinut: "Hotărîrile Comisiei intră în vigoare din momentul adoptării sau la o altă data indicată în textul acesteia.". |
(5) Hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale, iar hotărîrile cu caracter normativ, hotărîrile adoptate în perioada electorală şi hotărîrile privind raportarea financiară se publică şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Hotărîrile Comisiei intră în vigoare din momentul adoptării sau la o altă data indicată în textul acesteia. |
Mai mult de 90% din hotărîrile CEC au un caracter individual şi se referă la un număr restrîns de persoane, modificarea art.18 alin.(4) din Codul electoral, prin introducerea obligativităţii publicării în Monitorul Oficial numai a hotărîrilor normative ale Comisiei Electorale Centrale fără a fi indicate termene exacte, reiese din inoportunitatea publicării tuturor actelor individuale ale Comisiei (spre exemplu: de atribuire a mandatelor candidaţilor supleanţi la funcţia de consilier sau delegarea unor funcţionari pentru participarea la diferite evenimente), iar termenul existent de 5 zile pentru publicare este imposibil de respectat în majoritatea cazurilor şi nici nu depinde de organul electoral central, dar în caz de nerespectare pune sub semnul întrebării legalitatea acţiunilor care se desfăşoară prin actele adoptate, fapt inadmisibil mai ales în perioada electorală. | ||
| Art.19 | Nu există prevedere | Articolul 19 se completează cu un alineat nou, (5), cu următorul conţinut:
"(5) "Perioada de activitate în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale se asimilează stagiului de cotizare în serviciul public." |
(5) "Perioada de activitate în calitate de membru al Comisiei Electorale Centrale se asimilează stagiului de cotizare în serviciul public. | Potrivit art.17 alin.(3) din Codul electoral, preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei deţin funcţii de demnitate publică obţinute prin numire şi se supun prevederilor legislaţiei cu privire la statutul persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică. În privinţa celorlalţi şase membri CEC care nu activează permanent, cadrul legal nu specifică vreun statut.
Cu toate acestea, pe durata mandatului, membrii CEC au interdicţii prevăzute la art.19 alin.(2) din Codul electoral. Exact ca şi funcţionarii publici înainte de confirmare, candidaţii la funcţia de membru al Comisiei Electorale Centrale sînt supuşi verificării în condiţiile Legii privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice, conform art.19 alin.(3) din Codul electoral. Mai mult, membrii CEC au în esenţă aceleaşi obligaţii ca şi funcţionarii publici, prevăzute în art.22 din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. De asemenea, indemnizaţiile încasate de la CEC, de către membrii CEC, sunt impozitate, făcîndu-se toate reţinerile ca şi la ceilalţi funcţionari publici – fond social, medical, etc. Revenind ulterior în serviciul public, se constată ulterior că cinci ani de mandat la CEC nu au nici o relevanţă la stagiul de cotizare în serviciul public. |
||
| Art.21 Alin. (2) | (2) În perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri prezidenţiale, alegeri locale generale, alegeri noi sau referendum republican), membrilor permanenţi ai Comisiei Electorale Centrale li se stabileşte o indemnizaţie de 35 la sută din salariul mediu. Membrii Comisiei care nu activează permanent primesc, în perioada electorală, un salariu echivalent cu salariul secretarului Comisiei Electorale Centrale, stabilit pentru perioada respectivă, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri. | Se propune ca propoziţia a doua a alineatului (2) să aibă următorul conţinut:
"Membrii Comisiei care nu activează permanent primesc, în perioada electorală, o indemnizaţie lunară echivalentă cu remunerarea secretarului Comisiei Electorale Centrale pentru perioada respectivă, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri." |
(2) În perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri prezidenţiale, alegeri locale generale, alegeri noi sau referendum republican), membrilor permanenţi ai Comisiei Electorale Centrale li se stabileşte o indemnizaţie de 35 la sută din salariul mediu. Membrii Comisiei care nu activează permanent primesc, în perioada electorală, o indemnizaţie lunară echivalentă cu remunerarea secretarului Comisiei Electorale Centrale pentru perioada respectivă, din mijloacele financiare alocate pentru alegeri. | În condiţiile în care prin Legea nr.302 din 30.11.2018, la articolul 21 alineatul (2) din Codul Electoral, cuvintele "un spor de 35 la sută la" au fost substituite cu cuvintele "o indemnizaţie de 35 la sută din", se propune ca propoziţia a doua din alin.(2) al art.21 din Codul Electoral să fie expusă în redacţie nouă. | ||
| Art.23 alin.(2) | (2) Remunerarea angajaţilor permanenţi ai aparatului Comisiei Electorale Centrale se efectuează conform prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri prezidenţiale, alegeri locale generale, alegeri noi şi referendumuri republicane), fiindu-le stabilită o indemnizaţie în mărime de 35 la sută din salariul mediu. | Alineatul (2) se completează cu o nouă propoziţie, cu următorul conţinut:
"În cazuri excepţionale, cu acordul salariatului, durata timpului de muncă poate deroga de la plafonul stabilit de art.104 alin.(5) din Codul muncii şi art.19 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public." |
(2) Remunerarea angajaţilor permanenţi ai aparatului Comisiei Electorale Centrale se efectuează conform prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru perioada electorală (alegeri parlamentare, alegeri prezidenţiale, alegeri locale generale, alegeri noi şi referendumuri republicane), fiindu-le stabilită o indemnizaţie în mărime de 35 la sută din salariul mediu. În cazuri excepţionale, cu acordul salariatului, durata timpului de muncă poate deroga de la plafonul stabilit de art.104 alin.(5) din Codul muncii şi art.19 din Legea nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. | Necesitatea introducerii respectivei modificări derivă din faptul că pe parcursul unui an pot fi organizate mai multe scrutine şi, respectiv, implică un volum mai mare de lucru pentru funcţionarii Aparatului CEC care se realizează peste programul de muncă. | ||
| Art.26 alin.(1) lit.d) | (1) În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii:
d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiţiei, publică lista partidelor şi altor organizaţii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidaţii şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale; |
La art.26 alin.(1) lit.d), cuvintele "Ministerul Justiţiei" se substituie prin cuvintele "Agenţia Servicii Publice". | (1) În perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuţii:
d) în baza datelor prezentate de Agenţia Servicii Publice, publică lista partidelor şi altor organizaţii social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidaţii şi persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale; |
Aducerea în concordanţă cu prevederile Legii nr.31/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, conform căreia competenţa de înregistrare şi evidenţă a partidelor politice şi altor organizaţii social-politice a trecut de la Ministerul Justiţiei către Agenţia Servicii Publice. | ||
| Art.30 alin.(2) | (2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători... | După prima propoziţie să fie introdusă o propoziţie nouă cu următorul conţinut:
"La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor) plafonul de 3000 de alegători poate fi depăşit cu cel mult 15 la sută." |
(2) Secţiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripţie în localităţi, în baza propunerilor primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor), cu cel puţin 35 de zile înainte de data alegerilor, şi vor cuprinde cel puţin 30 şi cel mult 3000 de alegători. La propunerea primarilor oraşelor (municipiilor), sectoarelor şi satelor (comunelor) plafonul de 3000 de alegători poate fi depăşit cu cel mult 15 la sută. | Potrivit datelor de care dispune CEC, în circa 38 de localităţi numărul alegătorilor variază de la 3006 pînă la 3500, însă nu este posibilă deschiderea unei noi secţii din mai multe motive, cum ar fi: lipsa localului corespunzător, eficientizarea resurselor umane şi materiale ş.a. | ||
| Art.35 alin.(7) | (7) Membrii consiliilor şi birourilor electorale nu pot face agitaţie în favoarea sau în defavoarea persoanelor ce candidează la o funcţie publică eligibilă; nu pot să se implice în activităţi politice în susţinerea vreunuia din concurenţii electorali; nu pot să se afilieze nici unuia din ei; nu pot sprijini financiar sau prin orice alte modalităţi, direct sau indirect, nici un concurent electoral. În cazul alegerilor locale, membri ai consiliilor şi birourilor electorale nu pot fi soţii, afinii şi rudele de gradul întîi şi doi ale candidatului la alegeri. Judecătorii desemnaţi în componenţa consiliilor electorale nu pot examina litigiile cu caracter electoral din circumscripţia respectivă începînd cu data formării consiliului. | În propoziţia a doua cuvintele " , afinii" "şi doi" se exclud. | (7) Membrii consiliilor şi birourilor electorale nu pot face agitaţie în favoarea sau în defavoarea persoanelor ce candidează la o funcţie publică eligibilă; nu pot să se implice în activităţi politice în susţinerea vreunuia din concurenţii electorali; nu pot să se afilieze nici unuia din ei; nu pot sprijini financiar sau prin orice alte modalităţi, direct sau indirect, nici un concurent electoral. În cazul alegerilor locale, membri ai consiliilor şi birourilor electorale nu pot fi soţii şi rudele de gradul întîi ale candidatului la alegeri. Judecătorii desemnaţi în componenţa consiliilor electorale nu pot examina litigiile cu caracter electoral din circumscripţia respectivă începînd cu data formării consiliului. | În cadrul alegerilor locale generale mai ales în autorităţile publice locale de nivelul doi aplicarea acestei norme în redacţia actuală ridică mari probleme la identificarea persoanelor care să nu aibă grad de rudenie cu candidaţii. De cele mai multe ori această incompatibilitate apare în procesul de înregistrare a candidaţilor, iar în plin proces electoral persoanele respective urmînd a fi revocate din calitatea de membru a organului electoral cu identificarea unor noi membri ai acestuia.
Aceasta însa este un impediment serios în găsirea persoanelor care să nu fie incompatibile prin prisma normei art.37 alin.(7) din CE, respectiv să nu aibă grad de rudenie. Menţionăm că organul electoral în perioada electorală adoptă cel mai mult acte organizatorice iar actele care vizează candidaţii sînt puţine la număr, prin urmare fiind în asemenea situaţie membrul organului electoral ar putea aplica prevederile Legii nr.133/2016 privind declararea averii şi a intereselor personale, cu declararea conflictului de interese şi semnarea unei declaraţii de abținere. |
||
| Art.58 alin.(3) | (3) Votarea se efectuează în baza următoarelor acte de identitate:
a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare; b) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului; c) paşaportul pentru intrare – ieşire din ţară, livretul de marinar, în cazul alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi referendumului republican, în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova; d) legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă). |
Se propune ca alineatul (3) al art.58 să fie dat într-o redacţie nouă cu următorul conţinut:
"(3) Votarea pe teritoriul Republicii Moldova sau în secţiile de votare din străinătate se efectuează în baza unuia din următoarele acte de identitate: a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, însoţit de fişa de însoţire; b) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova; c) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova;" |
(3) Votarea pe teritoriul Republicii Moldova sau în secţiile de votare din străinătate se efectuează în baza unuia din următoarele acte de identitate:
a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, însoţit de fişa de însoţire; b) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova; c) paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova. |
În scopul uniformizării şi respectării principiului egalităţii. | ||
| Art.67 alin.(3) | (3) După expirarea termenului de 6 luni, buletinele cu voturile valabil exprimate, buletinele nevalabile şi buletinele anulate, precum şi certificatele cu drept de vot remise instanţei de judecată se nimicesc, iar listele electorale se transmit Comisiei Electorale Centrale în termen de 10 zile de la confirmarea legalităţii alegerilor. | - cuvintele "buletinele anulate, precum şi certificatele cu" se înlocuiesc prin cuvintele "buletinele anulate, listele electorale, precum şi certificatele pentru";
- textul: ", iar listele electorale se transmit Comisiei Electorale Centrale în termen de 10 zile de la confirmarea legalităţii alegerilor" se exclude. |
(3) După expirarea termenului de 6 luni, buletinele cu voturile valabil exprimate, buletinele nevalabile şi buletinele anulate, listele electorale, precum şi certificatele pentru drept de vot remise instanţei de judecată se nimicesc. | Norma respectivă nu îşi are aplicare în practică. | ||
| La art.69,70,71, 72 | Propuneri de ordin general pentru armonizarea legislaţiei:
textul "Consiliul coordonator al audiovizualului" se substituie prin textul "Consiliul audiovizualului", iar textul "Codul audiovizual al Republicii Moldova" se substituie prin textul "Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova". La fel şi termenul de "radiodifuzori" nu corespunde noţiunilor din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova. |
|||||
| Art.74 alin.(1) | (1) Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ. | Cuvintele "Legii contenciosului administrativ" se substituie prin cuvintele "Codul administrativ". | (1) Instanţa de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Codului administrativ. | Pentru ajustarea prevederilor CE la legislaţia în vigoare. | ||