Hotărîre nr.27 din 29.09.98 cu privire la controlul constituţionalităţii pct.5 alin.5 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 3 martie 1998 "Cu privire la măsurile urgente de realizare a Legii bugetului pe anul 1998"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la controlul constituţionalităţii pct.5 alin.5 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 3 martie 1998 "Cu privire la măsurile urgente de realizare a Legii bugetului pe anul 1998"* Nr.27 din 29.09.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.94-95/37 din 15.10.1998 * * * ------------------------ * M.O., nr.30-33 din 9 aprilie 1998, art.263 În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea Alionei Balaban, grefier, în lipsa reprezentantului Guvernului şi a deputatului în Parlament Simion Dragan, autorul sesizării, legal citaţi, în prezenţa viceministrului educaţiei şi ştiinţei Simion Musteaţă, călăuzindu-se de art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii pct.5 alin.5 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 3 martie 1998 "Cu privire la măsurile urgente de realizare a Legii bugetului pe anul 1998". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Simion Dragan, depusă la 6 mai 1998, în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi cu art.38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 23 iunie 1998 sesizarea în cauză a fost acceptată spre examinare şi inclusă în ordinea de zi. Avînd în vedere materialele dosarului, punctele de vedere solicitate Parlamentului, Guvernului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, comitetului central al Sindicatului lucrătorilor din învăţămîntul public şi ştiinţă din Republica Moldova, cadrul legal intern, Convenţiile internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte, audiind informaţia judecătorului-raportor, Curtea Constituţională a constatat: Conform pct.5 alin. 5 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 3 martie 1998, Ministerul Învăţămîntului, Tineretului şi Sportului urma să reexamineze planurile de studii pentru învăţămîntul primar, gimnazial, mediu general şi liceal şi să prevadă trecerea unor ore din componentul şcolar şi a orelor de cerc la prestări contraplată. Autorul sesizării susţine că, potrivit art.35 alin.(4) din Constituţie, învăţămîntul de stat în Republica Moldova este gratuit. Hotărîrea Guvernului însă prevede că în învăţămîntul de stat primar, gimnazial, mediu general şi liceal unele ore din componentul şcolar şi orele de cerc se trec la prestări contraplată. Autorul sesizării consideră că prin Hotărîrea Guvernului s-a încălcat art.35 alin.(4) din Constituţie. Examinînd sesizarea, punctele de vedere expuse de Parlament, Guvern, Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, precum şi raportînd prevederile Hotărîrii Guvernului la dispoziţiile constituţionale, Curtea Constituţională reţine următoarele: Dreptul la învăţătură constituie unul dintre cele mai importante drepturi sociale ale omului. Acest drept creează premisele necesare pentru afirmarea plenară a personalităţii şi a demnităţii umane, precum şi pentru dezvoltarea întregii societăţi. De nivelul potenţialului intelectual al persoanei depinde nu numai promovarea persoanei pe scara socială şi statutul ei social, dar şi progresul societăţii în ansamblu, evoluţia vieţii economice, sociale şi culturale. Constituţia ocroteşte prin art.35 dreptul persoanei la viaţa socială, dreptul la învăţătură. Dreptul la învăţătură este un drept complex prin conţinutul său şi prin numărul mare de subiecte implicate în realizarea lui. Este de remarcat nu numai multitudinea de componente ale conţinutului acestui drept, dar şi specificul juridic ce rezultă din îmbinarea libertăţii cu obligaţia, deoarece dreptul la învăţătură este în acelaşi timp şi o îndatorire. Aceasta explică obligativitatea unor forme de învăţămînt (învăţămîntul general obligatoriu). Conţinutul mixt determină specificul reglementărilor constituţionale şi legale. Dreptul la învăţătură, ca drept fundamental, urmează să fie asigurat în aşa mod încît să ofere tuturor şanse juridice egale, ceea ce implică neadmiterea discriminărilor şi privilegiilor. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în art.26 alin.(1) prevede că: "Orice persoană are dreptul la învăţătură; învăţămîntul trebuie să fie gratuit, cel puţin în ce priveşte învăţămîntul elementar şi general. Învăţămîntul elementar este obligatoriu. Învăţămîntul tehnic şi profesional trebuie să fie accesibil tuturor; accesul la studii superioare trebuie să fie deschis tuturor pe baza deplinei egalităţi, în funcţie de merit". Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale în art.13 dezvoltă prevederile Declaraţiei, stabilind că învăţămîntul primar trebuie să fie obligatoriu şi accesibil tuturor în mod gratuit; învăţămîntul secundar, tehnic şi profesional, trebuie să fie generalizat şi să devină accesibil tuturor prin toate mijloacele potrivite, în special prin instaurarea în mod progresiv a gratuităţii lui; învăţămîntul trebuie să devină accesibil tuturor în deplină egalitate, în funcţie de capacitatea fiecăruia, prin toate mijloacele potrivite şi în special prin introducerea treptată a gratuităţii. Art.35 alin.(4) din Constituţie stabileşte că "învăţămîntul de stat este gratuit", iar alin.(1) din acelaşi articol prevede că "dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţămîntul general obligatoriu, prin învăţămîntul liceal şi prin cel profesional, prin învăţămîntul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare". Acelaşi articol (alin.5) stipulează în mod imperativ că toate instituţiile de învăţămînt - statale şi nestatale - se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea numai în condiţiile legii. Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.337-XIII din 15 decembrie 1994* , şi Legea învăţămîntului nr.547-XIII din 21 iulie 1995** prevăd că învăţămîntul primar şi gimnazial (clasele I-IX) este obligatoriu şi asigură tuturor copiilor standardul educaţional european, formarea aptitudinilor educaţionale fundamentale, dezvoltarea priceperilor intelectuale, concepute drept nivel definitoriu în dezvoltarea personalităţii şi deschiderea căilor spre învăţămîntul liceal şi învăţămîntul profesional. ------------------------ * M.O., nr.17-18 din 24 martie 1995 art. 172 ** M.O., nr.62-63 din 9 noiembrie 1995, art. 692 Cele menţionate permit Curţii Constituţionale să concluzioneze că învăţămîntul primar şi învăţămîntul secundar general este gratuit. Avînd în vedere cele expuse, Curtea conchide, de asemenea, că Hotărîrea Guvernului supusă controlului constituţionalităţii în partea ce ţine de trecerea unor ore din componentul şcolar din planul de studii pentru învăţămîntul primar, gimnazial, mediu general şi liceal la prestări contraplată contravine prevederilor art.35 alin.(4) din Constituţie. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.6 alin.(3) şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară neconstituţional pct.5 alin.5 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 3 martie 1998 "Cu privire la măsurile urgente de realizare a Legii bugetului pe anul 1998". 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 29 septembrie 1998. Nr. 27.