Acte judiciare
Hotărîre nr.29 din 04.07.2000 pentru controlul constituţionalităţii art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic"
HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE
pentru controlul constituţionalităţii art.6 alin.1) lit.b)
din Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea
datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic"
Nr.29 din 04.07.2000
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81-83/29 din 13.07.2000
* * *
----------------------
* M.O., 1999, nr.50-52, art.232.
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Pavel BARBALAT - preşedinte
Nicolae CHISEEV - judecător
Mihai COTOROBAI - judecător-raportor
Constantin LOZOVANU - judecător
Ion VASILATI - judecător
cu participarea grefierului Aliona Balaban, reprezentantului
permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă şi în
lipsa motivată a deputaţilor în Parlament Iacob Timciuc, Vladimir
Doronin, Valentin Dragan, autorii sesizării, în conformitate cu art.135
alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu
privire la Curtea Constituţională, art.16 alin.(1) din Codul
jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă
dosarul pentru controlul constituţionalităţii art.6 alin.1) lit.b) din
Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea datoriilor
întreprinderilor din sectorul electroenergetic".
Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în
Parlament Iacob Timciuc, Vladimir Doronin, Valentin Dragan, depusă la 1
martie 2000 în conformitate cuart. 24 şi 25 din Legea cu privire la
Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei
constituţionale.
Prin decizia Curţii Constituţionale din 14 martie 2000 sesizarea a
fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.
În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea
Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului,
Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Industriei şi
Energeticii, Întreprinderii de Stat "Moldtranselectro".
Avînd în vedere materialele dosarului, informaţia prezentată de
judecătorul-raportor şi datele verificate în proces,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
a c o n s t a t a t:
1. La 1 aprilie 1999 Parlamentul a adoptat Legea nr.336-XIV "Privind
restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul
electroenergetic" (în continuare - Legea nr.336-XIV).
În preambulul legii se menţionează că aceasta este adoptată în
scopul ameliorării situaţiei financiare a întreprinderilor din sectorul
electroenergetic, al pregătirii acestora pentru privatizare şi al
executării Legii nr.233-XIV din 23 decembrie 1998 "Cu privire la
proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul
electroenergetic".
Potrivit art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV, Guvernul, în
persoana Întreprinderii de Stat "Moldtranselectro", devine succesorul de
drepturi la datoriile creditoare ale întreprinderilor din sectorul
electroenergetic cu termenul de peste 60 de zile de la data semnării
contractelor de vînzare-cumpărare a pachetelor lor de acţiuni de
control, cu excepţia datoriilor la salarii, la bugetul asigurărilor
sociale de stat şi a datoriilor anulate conform unor prevederi din
această lege.
2. Autorii sesizării subliniază că prin norma menţionată statul a
efectuat transferul datoriilor de la un debitor la altul fără acordul
creditorilor, ceea ce contravine art.213 alin. 1 din Codul civil,
potrivit căruia debitorul poate să facă cesiunea datoriei sale asupra
unei alte persoane numai cu consimţămîntul creditorului. În sesizare se
mai menţionează că prin tranzacţiile încheiate întreprinderile
sectorului electroenergetic şi creditorii lor şi-au asumat obligaţii ce
urmează a fi executate în corespundere cu prevederile legii (art. 4 şi 5
din Codul civil). Efectuînd transferul datoriilor la un alt debitor,
statul, după părerea autorilor sesizării, a intervenit în relaţiile
dintre părţi, modificînd condiţiile tranzacţiei şi lezînd considerabil
interesele creditorilor.
Argumentul principal de drept, prin care autorii sesizării motivează
cererea pentru exercitarea controlului constituţionalităţii prevederilor
art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV, este că legea respectivă,
fiind, potrivit afirmaţiei lor, o lege ordinară, şi contrazicînd unele
prevederi din Codul civil, care este o lege organică, nu corespunde
principiului ierarhiei constituţionale a actelor legislative, consfinţit
în art.72 din Constituţie.
3. Supunînd controlului constituţionalităţii prevederile contestate
din Legea nr.336-XIV, Curtea Constituţională a constatat că argumentele
expuse în sesizare nu pot fi reţinute din următoarele considerente.
Legea nr.336-XIV, după domeniul de reglementare şi după cum se
stipulează în preambulul acesteia, este o lege organică, şi nu ordinară,
aşa cum susţin autorii sesizării. Întrucît afirmaţia autorilor sesizării
nu corespunde realităţii juridice, este nejustificată formularea
problemei despre controlul constituţionalităţii Legii nr.336-XIV sub
raportul respectării, la adoptarea ei, a principiului ierarhiei
constituţionale a actelor legislative.
Totodată, Curtea Constituţională nu poate reţine argumentul că Legea
nr.336-XIV, în partea contestată, contravine Constituţiei în legătură cu
faptul că prevederile acesteia nu se conformează principiilor generale
cuprinse în art. 213 din Codul civil. Interpretarea şi asigurarea
unităţii reglementărilor din Legea nr. 336-XIV cu cele ale Codului
civil, în sensul art. 66 lit. c) din Constituţie, este una din
atribuţiile de bază ale Parlamentului, Curtea Constituţională fiind
abilitată, conform art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, cu
exercitarea, la sesizare, a controlului constituţionalităţii actelor
normative.
De remarcat, că printr-un şir de hotărîri (nr.9 din 18 februarie,
nr.12 din 11 martie, nr.56 din 26 octombrie 1999)* Curtea
Constituţională s-a pronunţat deja asupra problemei priorităţii unei
legi organice asupra altor acte normative, menţionînd că în ierarhia
actelor normative legile organice se află pe aceeaşi treaptă şi nici o
lege organică nu poate fi pusă în condiţii de superioritate faţă de alte
legi organice adoptate de Parlament.
----------------------
* M.O., 1999, nr.22-23, art.15; nr.27-28, art.21; nr.120-122, art.65.
Curtea Constituţională a subliniat de asemenea că, în cazul în care
diferite legi organice reglementează acelaşi tip de raporturi sociale,
potrivit teoriei generale a dreptului, se aplică legea adoptată ulterior.
Astfel, în procesul examinării cauzei Curtea nu a constatat
necorespunderea prevederilor art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV
principiului ierarhiei constituţionale a actelor legislative, consfinţit
în art.72 din Constituţie, precum şi altor stipulări constituţionale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a),
art.140 din Constituţie, art.7 şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei
constituţionale,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
H O T Ă R Ă Ş T E :
1. Declară constituţionale prevederile art.6 alin.1) lit.b) din
Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea datoriilor
întreprinderilor din sectorul electroenergetic".
2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este
definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în
"Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT
Chişinău, 4 iulie 2000.
Nr. 29.