Hotărîre nr.29 din 04.07.2000 pentru controlul constituţionalităţii art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru controlul constituţionalităţii art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic" Nr.29 din 04.07.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.81-83/29 din 13.07.2000 * * * ---------------------- * M.O., 1999, nr.50-52, art.232. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Constantin LOZOVANU - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, reprezentantului permanent al Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă şi în lipsa motivată a deputaţilor în Parlament Iacob Timciuc, Vladimir Doronin, Valentin Dragan, autorii sesizării, în conformitate cu art.135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.16 alin.(1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul pentru controlul constituţionalităţii art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputaţilor în Parlament Iacob Timciuc, Vladimir Doronin, Valentin Dragan, depusă la 1 martie 2000 în conformitate cuart. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 14 martie 2000 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituţională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Industriei şi Energeticii, Întreprinderii de Stat "Moldtranselectro". Avînd în vedere materialele dosarului, informaţia prezentată de judecătorul-raportor şi datele verificate în proces, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a c o n s t a t a t: 1. La 1 aprilie 1999 Parlamentul a adoptat Legea nr.336-XIV "Privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic" (în continuare - Legea nr.336-XIV). În preambulul legii se menţionează că aceasta este adoptată în scopul ameliorării situaţiei financiare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic, al pregătirii acestora pentru privatizare şi al executării Legii nr.233-XIV din 23 decembrie 1998 "Cu privire la proiectul individual de privatizare a întreprinderilor din sectorul electroenergetic". Potrivit art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV, Guvernul, în persoana Întreprinderii de Stat "Moldtranselectro", devine succesorul de drepturi la datoriile creditoare ale întreprinderilor din sectorul electroenergetic cu termenul de peste 60 de zile de la data semnării contractelor de vînzare-cumpărare a pachetelor lor de acţiuni de control, cu excepţia datoriilor la salarii, la bugetul asigurărilor sociale de stat şi a datoriilor anulate conform unor prevederi din această lege. 2. Autorii sesizării subliniază că prin norma menţionată statul a efectuat transferul datoriilor de la un debitor la altul fără acordul creditorilor, ceea ce contravine art.213 alin. 1 din Codul civil, potrivit căruia debitorul poate să facă cesiunea datoriei sale asupra unei alte persoane numai cu consimţămîntul creditorului. În sesizare se mai menţionează că prin tranzacţiile încheiate întreprinderile sectorului electroenergetic şi creditorii lor şi-au asumat obligaţii ce urmează a fi executate în corespundere cu prevederile legii (art. 4 şi 5 din Codul civil). Efectuînd transferul datoriilor la un alt debitor, statul, după părerea autorilor sesizării, a intervenit în relaţiile dintre părţi, modificînd condiţiile tranzacţiei şi lezînd considerabil interesele creditorilor. Argumentul principal de drept, prin care autorii sesizării motivează cererea pentru exercitarea controlului constituţionalităţii prevederilor art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV, este că legea respectivă, fiind, potrivit afirmaţiei lor, o lege ordinară, şi contrazicînd unele prevederi din Codul civil, care este o lege organică, nu corespunde principiului ierarhiei constituţionale a actelor legislative, consfinţit în art.72 din Constituţie. 3. Supunînd controlului constituţionalităţii prevederile contestate din Legea nr.336-XIV, Curtea Constituţională a constatat că argumentele expuse în sesizare nu pot fi reţinute din următoarele considerente. Legea nr.336-XIV, după domeniul de reglementare şi după cum se stipulează în preambulul acesteia, este o lege organică, şi nu ordinară, aşa cum susţin autorii sesizării. Întrucît afirmaţia autorilor sesizării nu corespunde realităţii juridice, este nejustificată formularea problemei despre controlul constituţionalităţii Legii nr.336-XIV sub raportul respectării, la adoptarea ei, a principiului ierarhiei constituţionale a actelor legislative. Totodată, Curtea Constituţională nu poate reţine argumentul că Legea nr.336-XIV, în partea contestată, contravine Constituţiei în legătură cu faptul că prevederile acesteia nu se conformează principiilor generale cuprinse în art. 213 din Codul civil. Interpretarea şi asigurarea unităţii reglementărilor din Legea nr. 336-XIV cu cele ale Codului civil, în sensul art. 66 lit. c) din Constituţie, este una din atribuţiile de bază ale Parlamentului, Curtea Constituţională fiind abilitată, conform art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, cu exercitarea, la sesizare, a controlului constituţionalităţii actelor normative. De remarcat, că printr-un şir de hotărîri (nr.9 din 18 februarie, nr.12 din 11 martie, nr.56 din 26 octombrie 1999)* Curtea Constituţională s-a pronunţat deja asupra problemei priorităţii unei legi organice asupra altor acte normative, menţionînd că în ierarhia actelor normative legile organice se află pe aceeaşi treaptă şi nici o lege organică nu poate fi pusă în condiţii de superioritate faţă de alte legi organice adoptate de Parlament. ---------------------- * M.O., 1999, nr.22-23, art.15; nr.27-28, art.21; nr.120-122, art.65. Curtea Constituţională a subliniat de asemenea că, în cazul în care diferite legi organice reglementează acelaşi tip de raporturi sociale, potrivit teoriei generale a dreptului, se aplică legea adoptată ulterior. Astfel, în procesul examinării cauzei Curtea nu a constatat necorespunderea prevederilor art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV principiului ierarhiei constituţionale a actelor legislative, consfinţit în art.72 din Constituţie, precum şi altor stipulări constituţionale. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.135 alin.(1) lit.a), art.140 din Constituţie, art.7 şi art.62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară constituţionale prevederile art.6 alin.1) lit.b) din Legea nr.336-XIV din 1 aprilie 1999 "Privind restructurarea datoriilor întreprinderilor din sectorul electroenergetic". 2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 4 iulie 2000. Nr. 29.