Hotărîre nr.29 din 06.07.2012 privind Raportul auditului performanţei "Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public şi de sporire a eficienţei administrării acestuia"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

privind Raportul auditului performanţei “Există oportunităţi de îmbunătăţire

a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către

autorităţile publice şi societăţile comerciale cu capital integral sau

majoritar public şi de sporire a eficienţei administrării acestuia”

nr. 29  din  06.07.2012

 (în vigoare 10.08.2012) 

Monitorul Oficial nr.166-169 art.22 din 10.08.2012

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului justiţiei dl V.Grosu, viceministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor dl I.Pascal, viceministrului culturii dl Gh.Postica, directorului general al Direcţiei Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului dl Şt.Ciorici, directorului Trezoreriei de Stat dna N.Lupan, şefului Direcţiei administrare şi audit intern a Cancelariei de Stat dl S.Mihail, precum şi a altor persoane responsabile din cadrul autorităţilor vizate, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului performanţei “Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public şi de sporire a eficienţei administrării acestuia”.

_______________________

¹ M.O., 2008, nr.237-240, art.864.

Misiunea de audit s-a realizat în conformitate cu prevederile art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi cu Programele activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anii 2011 şi 2012, avînd drept scop evaluarea eficienţei mecanismului actual de transmitere în locaţiune a patrimoniului public, politicilor şi procedurilor concepute şi aplicate în domeniul vizat de către entităţile auditate, cu stabilirea faptului dacă acestea au fost suficiente pentru asigurarea gestionării eficiente şi eficace a relaţiilor de locaţiune, precum şi dacă fondurile aferente închirierii unor bunuri de către entităţile publice sînt utilizate în condiţii de eficienţă şi economicitate.

Auditul a fost planificat şi s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

Curtea de Conturi şi-a propus ca obiectiv să răspundă la următoarele întrebări:

• Mecanismul actual de dare/ luare în locaţiune a activelor neutilizate este eficient şi contribuie la buna gestionare a acestora? Dacă nu, ce schimbări sînt necesare?

• Sînt monitorizate adecvat raporturile contractuale pentru a fi atinse obiectivele prestabilite?

Auditul a fost efectuat la Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului şi la 5 autorităţi ale administraţiei publice centrale – Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Culturii, inclusiv la 12 instituţii din subordinea acestora.

Pentru a realiza obiectivele definite şi a susţine concluziile de audit, au fost solicitate şi verificate unele informaţii şi probe necesare de la Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, Agenţia Proprietăţii Publice, precum şi din baza de date a Registrului de Stat (Acces).

Examinînd rezultatele auditului, audiind raportul prezentat şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţă, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Verificările efectuate de către echipele de audit în cadrul auditului performanţei, potrivit constatărilor expuse în Raportul de audit, au relevat existenţa mai multor probleme, deficienţe şi nereguli în organizarea şi desfăşurarea întregului proces de transmitere în locaţiune a patrimoniului gestionat de către entităţile publice, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public, precum şi nerealizarea deplină a obiectivelor prestabilite în raporturile contractuale. De asemenea, unele norme ale cadrului normativ ce ţin de privatizarea încăperilor luate în locaţiune nu contribuie la gestionarea eficientă a patrimoniului public.

Factorii determinanţi care au generat gestionarea ineficientă a patrimoniului public dat/luat în locaţiune sînt următorii:

♦ Neelaborarea politicilor şi regulilor interne privind implementarea mecanismului de transmitere în locaţiune.

♦ Nerespectarea principiilor de transparenţă şi eficienţă prevăzute de cadrul normativ la selectarea potenţialilor locatari.

♦ Imperfecţiunea metodologiei de stabilire a preţului de chirie la sălile de concert.

♦ Nerespectarea cadrului legal privind calculul cuantumului chiriei.

♦ Utilizarea unor încăperi ale instituţiilor publice în lipsa rapoartelor contractuale.

♦ Carenţele la calcularea plăţii pentru chiria terenurilor aferente edificiilor statului utilizate în scopul amplasării teraselor de vară.

♦ Neclarităţile la determinarea termenelor de valabilitate a contractelor de locaţiune încheiate de către entităţile publice.

♦ Neelaborarea unei metodologii tarifare la stabilirea costului pentru serviciile comunale prestate chiriaşilor de către Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului.

♦ Nereglementarea modului de stabilire a preţului de chirie a încăperilor nelocuibile preluate de la agenţi privaţi de către instituţiile publice şi de stat.

♦ Privatizarea ilicită a unor obiective care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

♦ Privatizarea la preţuri simbolice, în condiţii de locaţiune, a unor bunuri imobile de către persoane fizice şi juridice, acestea ulterior transmiţîndu-le în locaţiune instituţiilor de stat la preţuri net superioare.

♦ Evaluarea necorespunzătoare de către organele cadastrale a unor bunuri imobile transmise în locaţiune, în scopul impozitării acestora.

♦ Neexecutarea de către unii agenţi economici a contractelor, în condiţii de locaţiune, uzufruct şi superficie, încheiate cu unele instituţii din subordinea Ministerului Culturii, privind restaurarea şi restabilirea unor obiective care fac parte din patrimoniul cultural, ceea ce a dus la degradarea monumentelor arhitecturale.

♦ Formarea datoriilor debitoare, inclusiv cu termenul expirat, în urma neachitării plăţilor pentru chirie şi serviciile comunale în termenele stabilite de contractele de locaţiune şi neîntreprinderea măsurilor de rigoare faţă de datornici.

În contextul celor expuse, se concluzionează că, în perioada supusă auditului, responsabilii implicaţi în procesul de administrare a proprietăţii publice nu au asigurat o bună guvernare a patrimoniului public aflat în gestiunea entităţilor publice, întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, iar la capitolul implementarea mecanismului de dare/luare în locaţiune sînt încă rezerve pentru asigurarea unui sistem de management performant şi control. În rezultatul delegării unor atribuţii de către APP organelor centrale de specialitate, ultimele exercită funcţii de administrare a proprietăţii de stat din ramurile respective, astfel nefiind asigurată la nivel de ţară sistematizarea datelor ce ar permite cunoaşterea situaţiei reale privind relaţiile de locaţiune, disponibilitatea patrimoniului public pasibil dării în locaţiune, ceea ce generează dificultăţi în administrarea patrimoniului public, precum şi premise pentru tranzacţii ilicite şi păguboase.

Întru ameliorarea situaţiei şi asigurarea administrării eficace a patrimoniului public, utilizării economicoase şi eficiente a mijloacelor publice, este necesară elaborarea şi implementarea de către Guvern a unor reglementări distincte şi exhaustive, menite să stabilească suficient de bine relaţiile de locaţiune, precum şi să restricţioneze atît modalitatea actuală de luare în locaţiune a spaţiilor nelocuibile de la sectorul privat, cît şi cea de privatizare a încăperilor nelocuibile proprietate publică date în locaţiune.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c), art.34 alin.(3) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului performanţei “Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public şi de sporire a eficienţei administrării acestuia”, care se anexează la prezenta Hotărîre.

2. Hotărîrea şi Raportul de audit se remit autorităţilor indicate în punctele 2.1.–2.9. şi se recomandă să ia atitudine, conform competenţelor, referitor la rezultatele auditului, după cum urmează:

2.1. Ministerelor: Economiei; Finanţelor; Culturii; Justiţiei; Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Întreprinderilor de stat: “Teatrul Naţional de Operă şi Balet”; I.C.Ş.C. “Incercom”; S.P.B. “Constructorul”; “Vibropribor”; “Moldelectrica”; O.C.I. “Moldova-Concert”; Teatrul Republican “Luceafărul”; “Agenţia de Impresariat”; Direcţiei Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului; Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, pentru întreprinderea măsurilor necesare în vederea lichidării deficienţelor indicate, precum şi implementării recomandărilor expuse în Raportul de audit şi în prezenta Hotărîre;

2.2. Ministerelor: Economiei; Finanţelor; Culturii; Justiţiei; Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, pentru întreprinderea măsurilor de intensificare a controlului managerial asupra implementării corespunzătoare a mecanismului de transmitere în locaţiune a patrimoniului public şi monitorizării contractelor atribuite în cadrul aparatelor centrale şi în instituţiile din subordine;

2.3. Ministerului Culturii, în comun cu Agenţia Proprietăţii Publice, pentru atragerea unei atenţii sporite asupra respectării angajamentelor contractuale asumate de către Î.C.S.“Universal Proiect” S.R.L. în contractul de superficie a terenului aferent edificiului blocului principal din str.Bucureşti 62, care reprezintă monument de arhitectură, de însemnătate naţională, inclus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură, privind restaurarea şi reconstrucţia acestuia;

2.4. Inspecţiei de Stat în Construcţii, pentru verificarea legalităţii executării lucrărilor de restaurare şi reconstrucţie a Complexului Muzeal “Conacul Balioz” potrivit cerinţelor cadrului legal în domeniul construcţiei, precum şi pentru determinarea acţiunilor concrete în vederea lichidării neajunsurilor constatate;

2.5. Ministerului Finanţelor, în comun cu Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului, pentru găsirea unei soluţii optime privind excluderea modalităţii actuale de finanţare de către ultima a cheltuielilor ce ţin de arendarea bunurilor pentru încăperile utilizate de către Cancelaria de Stat, Aparatul Preşedintelui, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Agenţia Proprietăţii Publice, din incinta clădirii Casei Guvernului, în scopul alocării conform destinaţiei a mijloacelor bugetare, precum şi reflectării veridice în rapoartele financiare a cheltuielilor aferente întreţinerii structurilor respective;

2.6. Cancelariei de Stat, pentru planificarea, în propunerile de buget pe anul 2013, a depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor la componenta “Mijloace speciale”, categoria 002 “Plata pentru chiria /arenda bunurilor proprietate publică”, pentru Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului, ţinîndu-se cont de soldul format în urma încasării nejustificate a plăţilor aferente serviciilor comunale de către aceasta de la unele instituţii publice şi agenţi economici;

2.7. Oficiului cadastral teritorial Chişinău, pentru introducerea în sistemul automatizat de evaluare a caracteristicilor tehnice, funcţionale şi economice ale bunului imobil din str.M.Kogălniceanu 58, în vederea impozitării corespunzătoare a întregului bun, utilizat în scopuri comerciale;

2.8. Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, pentru verificarea onorării obligaţiei fiscale de către proprietarul casei de locuit din str.M.Kogălniceanu 58, precum şi a legalităţii obţinerii veniturilor din locaţiune, în lipsa autorizaţiei de modificare a utilizării bunului imobil;

2.9. Autorităţilor publice centrale neindicate în pct.2.1.–2.9. şi autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, pentru informare şi întreprinderea măsurilor de rigoare întru implementarea corespunzătoare a mecanismului de dare în locaţiune a patrimoniului public în cadrul instituţiilor respective;

2.9. Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi pentru:

2.9.1. examinarea în cadrul şedinţei de Guvern a Raportului de audit, în scopul evaluării punctelor slabe şi problemelor constatate care limitează buna guvernare a patrimoniului public, precum şi gestionarea eficientă a mijloacelor publice;

2.9.2. fortificarea capacităţilor Agenţiei Proprietăţii Publice în vederea implementării unui registru al patrimoniului public la nivel de ţară, inclusiv al activelor neutilizate, ceea ce ar permite eficientizarea gestionării bunurilor statului, precum şi luarea unor decizii conforme referitor la transmiterea în locaţiune a bunurilor proprietate publică în condiţii de cost-eficienţă;

2.9.3. examinarea oportunităţii revizuirii cadrului legislativ şi normativ ce reglementează domeniul transmiterii/ luării în locaţiune a bunurilor neutilizate în contextul neregulilor depistate, inclusiv:

− excluderea normei stabilite în pct.5 din Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008, potrivit căreia “Locatarii care doresc să cumpere încăperile luate în locaţiune depun cereri la Agenţia Proprietăţii Publice sau la autoritatea administraţiei publice locale”, în scopul acordării de drepturi egale, asigurării concurenţei loiale pentru toţi potenţialii solicitanţi în procesul deetatizării proprietăţii publice;

− reglementarea modului de transmitere în locaţiune a terenurilor aferente edificiilor statului, ţinîndu-se cont de interpretarea diferită a modului de calculare a plăţii pentru chirie de către entităţi;

− stabilirea pragului maxim accesibil al costului chiriei 1 m² de spaţiu luat în locaţiune de la sectorul privat de către entităţile publice, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public, menit să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei privind utilizarea eficientă şi raţională a mijloacelor publice;

− reexaminarea Anexei la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, care defineşte caracterul juridic al contractului de locaţiune, pentru includerea condiţiei de recalculare a cuantumului chiriei, în cazul operării modificărilor în anexa la Legea bugetului de stat;

− stabilirea unor criterii clare în anexa la Legea bugetului de stat privind aplicarea valorii coeficientului de amplasare a încăperilor transmise în locaţiune atît pentru încăperile amplasate în incinta clădirilor la nivelul etajelor, cît şi pentru încăperile supraterane (parter);

2.9.4. examinarea posibilităţilor de instituire a unui grup de lucru întru soluţionarea problemelor apărute la realizarea Programului de stat privind crearea complexului “Muzeul Satului”, inclusiv monitorizarea şi coordonarea implementării acestuia;

2.9.5. reexaminarea deciziei privind transmiterea cu titlu gratuit din proprietatea publică a statului în proprietatea Asociaţiei de coproprietari în condominiu nr.55/81 a blocului locativ cu 63 de apartamente şi construcţiilor aferente, amplasate pe str. Florica Niţă 7/1, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.443 din 24.04.2007, în scopul oferirii unei justificări valabile.

3. Procuraturii Generale se remit materialele auditului efectuat la Ministerul Culturii şi unele întreprinderi din subordine, pentru examinare după competenţă.

4. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului, Comisiei permanente economie, buget şi finanţe a Parlamentului, pentru o posibilă luare de atitudine.

5. Despre măsurile întreprinse pentru executarea subpct.2.1.-2.9. din prezenta Hotărîre, precum şi pentru implementarea recomandărilor auditului se va informa Curtea de Conturi în termen de 6 luni.

6. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

RAPORTUL

auditului performanţei “Există oportunităţi de îmbunătăţire a mecanismului de gestionare

a patrimoniului dat/luat în locaţiune de către autorităţile publice şi societăţile

comerciale cu capital integral sau majoritar public şi de sporire

a eficienţei administrării acestuia”

SINTEZA

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat auditul performanţei privind gestionarea patrimoniului public dat/luat în locaţiune, pentru a constata dacă:

• mecanismul actual de dare/luare în locaţiune a patrimoniului public se aplică potrivit cerinţelor cadrului legal;

• s-au înregistrat dificultăţi la implementarea modului de transmitere în locaţiune a activelor neutilizate, care au limitat eficientizarea administrării patrimoniului public;

• există şi sînt respectate procedurile interne privind desfăşurarea întregului proces de dare/luare în locaţiune, precum şi asigurarea calităţii acestuia la gestionarea eficientă a proprietăţii publice.

Auditul a fost efectuat la Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului şi la 5 autorităţi publice centrale: Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Culturii, inclusiv la 12 instituţii din subordinea acestora.

Pentru cunoaşterea situaţiei reale referitor la faptul dacă entităţile supuse auditului au întreprins toate măsurile necesare pentru a promova şi a spori responsabilitatea administrării sale publice, inclusiv în ce priveşte organizarea, funcţionarea şi procesele decizionale aferente transmiterii şi preluării în locaţiune a unor bunuri imobile, au fost intervievaţi atît oficialii-cheie din cadrul autorităţilor publice centrale, cît şi factorii de decizie din cadrul entităţilor publice, întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale.

Urmare a acţiunilor de audit derulate, au fost identificate punctele slabe în procesul de transmitere în locaţiune, care au limitat eficientizarea administrării bunurilor publice şi atingerea obiectivelor prestabilite la realizarea contractelor de locaţiune, precum şi s-au stabilit nereguli şi deficienţe în procesul de luare în locaţiune, cauzate de carenţele şi imperfecţiunile cadrului legal, care au un impact nefavorabil asupra economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării banilor publici, şi anume:

• În procesul de transmitere în locaţiune a bunurilor imobile:

- Autorităţile publice nu au asigurat sistematizarea şi înregistrarea corespunzătoare a proiectelor contractelor de locaţiune şi a contractelor de locaţiune aprobate, acestea fiind înregistrate aleatoriu, fapt ce a generat neclarităţi privind numărul total de contracte administrate şi avizate de către acestea, precum şi supravegherea neadecvată a bunurilor publice transmise în locaţiune.

- Nu toate autorităţile publice au elaborat proceduri interne privind implementarea mecanismului de transmitere în locaţiune a activelor neutilizate, ceea ce, în fond, a dus la gestionarea ineficientă a patrimoniului public.

- Modul de selectare a potenţialilor locatari nu a fost definit de autorităţile abilitate conform cerinţelor regulamentare, fapt ce a condiţionat neasigurarea principiului competitivităţii, majoritatea contractelor fiind încheiate prin negocieri directe.

- Modalitatea de selectare a locatarilor de către entităţi nu a fost ajustată la cerinţele regulamentare, ceea ce a determinat nerespectarea condiţiilor de transparenţă în procesul decizional.

- Calculul cuantumului chiriei nu în toate cazurile a fost efectuat conform prevederilor legale, aplicîndu-se coeficienţi mai mici decît cei prevăzuţi de cadrul legal şi, ca rezultat, fiind ratate venituri pasibile încasării din darea în locaţiune a bunurilor publice.

- Neincluderea în contract a clauzei de modificare a cuantumului chiriei, în condiţiile transmiterii în locaţiune a unor active neutilizate pe un termen mai mare de un an, determină ratarea veniturilor din locaţiune.

- Diminuarea suprafeţelor transmise în locaţiune de către 2 întreprinderi din subordinea MC a generat neacumularea veniturilor pasibile din locaţiune în sumă totală de 0,3 mil.lei.

- Nerespectarea cerinţelor regulamentare la întocmirea actelor de predare-primire condiţionează micşorarea preţului de locaţiune în schimbul investiţiilor efectuate de către locatari.

- DGACG, în lipsa unor raporturi contractuale, a transmis gratis în locaţiune unui agent economic spaţii la nivelul etajelor I, IV şi la nivel de subsol în Casa Guvernului (edificii cu suprafaţa totală de 867,7 m²), cheltuielile legate de serviciile comunale fiind suportate de către DGACG. Mărimea venitului ratat, precum şi costurile serviciilor comunale suportate nejustificat constituie circa 2,1 mil.lei.

- Imperfecţiunile cadrului legislativ provoacă interpretări contradictorii la etapa aplicării coeficientului de amplasare a încăperilor (k₁), ceea ce a generat ratarea unor venituri pasibile din darea în locaţiune în sumă totală de 1,6 mil.lei.

- Nestabilirea în mod expres a termenului de dare în locaţiune a bunurilor aflate în gestiunea instituţiilor bugetare creează dificultăţi privind termenul de valabilitate a locaţiunii.

- Necesită modificare cadrul legal privind reglementarea distinctă a modalităţii de calculare a plăţii pentru arenda terenurilor aferente edificiilor statului, utilizate în scopul amplasării teraselor de vară.

- DGACG a încasat de la chiriaşi plata pentru serviciile comunale în sume mai mari faţă de cheltuielile real suportate, astfel generînd cheltuieli neargumentate pentru bugetul de stat şi agenţii economici privaţi, pe perioada auditată, de circa 8,3 mil.lei, mijloace acumulate în solduri.

- Neelaborarea unui mecanism de reglementare a procesului de transmitere în locaţiune a sălilor de concert diferitor intermediari generează imperfecţiuni la stabilirea preţului chiriei pentru serviciile respective.

- Adoptarea unor decizii ineficiente de către Comisia de privatizare din cadrul APP a condiţionat înstrăinarea patrimoniului public, precum şi reducerea acumulării veniturilor publice cu circa 8,1 mil.lei.

- Norma Regulamentului cu privire la privatizarea spaţiilor nelocuibile date în locaţiune, care stabileşte dreptul locatarilor de a cumpăra încăperile luate în locaţiune, în lipsa desfăşurării licitaţiilor “cu strigare” şi a concursurilor comerciale sau investiţionale, este în dezavantajul principiilor de eficienţă, legalitate şi transparenţă în domeniul deetatizării proprietăţii publice, unii locatari preluînd în locaţiune spaţii doar cu scopul de a le privatiza ulterior la preţuri simbolice.

• În procesul de luare în locaţiune:

- Unele societăţi comerciale cu capital majoritar public, la transmiterea în locaţiune a unor spaţii nelocuibile autorităţilor publice, nu s-au conformat cerinţelor regulamentare, în consecinţă acestea suportînd cheltuieli suplimentare aferente chiriei.

- Delegarea de către APP autorităţilor publice centrale a unor drepturi privind administrarea proprietăţii publice, inclusiv a procesului de locaţiune, a condiţionat faptul că la nivel naţional nu există o autoritate care să generalizeze şi să gestioneze patrimoniul statului, ceea ce creează premize de tranzacţii ilicite şi defectuoase.

- Trecerea unor bunuri imobile din posesia statului în posesia privată a avut efect negativ asupra veniturilor bugetului de stat, fiind ratate venituri pasibile din locaţiune în sumă de minimum 5,0 mil.lei, precum şi efectuate cheltuieli aferente plăţii pentru locaţiunea spaţiilor şi procurarea unor imobile de către SSC de la persoanele care au privatizat anterior aceste imobile în sumă totală de 105,7 mil.lei.

- Nefiind stabilit un prag maxim accesibil al costului chiriei pentru 1 m² de suprafaţă preluat de la sectorul privat de către entităţile publice, întreprinderile de stat, societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public, relaţiile de locaţiune sînt negociate la discreţia părţilor, la preţuri costisitoare, care, în rezultat, au impact asupra utilizării eficiente şi raţionale a mijloacelor financiare.

• În procesul de monitorizare a contractelor:

- Nu toţi locatarii efectuează plăţile pentru chirie şi serviciile comunale la scadenţele stipulate în contractele de locaţiune, fapt ce duce la creşterea datoriilor acumulate, avînd impact asupra activităţii economico-financiare a entităţilor publice şi generînd cheltuieli suplimentare aferente serviciilor comunale.

- Supravegherea neadecvată de către MC şi Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul” a angajamentelor contractuale asumate a cauzat deteriorarea bunurilor imobile transmise în locaţiune.

- Neexaminarea separată de către Consiliile întreprinderilor de stat, societăţilor pe acţiuni cu capital integral sau majoritar public a modului de utilizare a mijloacelor provenite din activitatea de locaţiune desfăşurată creează dificultăţi la verificarea corectitudinii utilizării veniturilor obţinute.

- Unele raporturi contractuale încheiate de către MC şi instituţiile subordonate cu unii agenţi economici privind restaurarea şi restabilirea unor monumente arhitecturale n-au prevăzut clauze distincte pentru realizarea angajamentelor asumate, fapt ce a determinat neobţinerea avantajelor prestabilite.

- În lipsa autorizaţiei de construcţie, au fost efectuate lucrările de restaurare şi reconstrucţie a Complexului muzeal “Conacul Balioz”, iar urmare tergiversării şi întreruperii acestora timp de 3 ani, au fost scoase la iveală mai multe neajunsuri, inclusiv degradări la unele edificii.

- Terenul cu suprafaţa de 175,3 ha, repartizat MNEIN în scopul conservării şi antrenării monumentelor de cultură naţională, prin edificarea ”Muzeului Satului”, a căpătat pe parcurs un alt aspect, fiind transformat într-o zonă de odihnă neautorizată, cu plată pentru populaţie, aceste venituri nefiind înregistrate în evidenţă contabilă a MNEIN.

- Nerespectînd prevederile art.17 alin.(4) din Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999, MC a iniţiat procedura de privatizare a unor obiective care fac parte din patrimoniul cultural în baza contractului de locaţiune, fapt ce a permis proprietarului înstrăinarea bunurilor privatizate şi neexecutarea angajamentelor contractuale asumate.

- N-a fost executată Hotărîrea Guvernului nr.443 din 24.04.2007, care prevedea obligativitatea DGACG de a transmite blocul locativ cu 63 apartamente de pe str.Florica Niţă 7/1 unei Asociaţii de locătari. Mai mult decît atît, pînă în prezent, o parte din cheltuielile pentru serviciile comunale ale locatarilor acestor apartamente sînt acoperite din contul mijloacelor speciale ale DGACG, care, de asemenea, sînt bani publici.

INTRODUCERE

Administrarea eficientă şi eficace a patrimoniului public se efectuează conform viziunii şi concepţiei manageriale a responsabililor implicaţi în procesul de administrare, în temeiul prevederilor legale aplicabile.

Îndeplinirea misiunii în condiţiile impuse este posibilă numai prin asigurarea unui management performant, prin implementarea mecanismelor de guvernare, care să armonizeze interesele tuturor părţilor interesate în activitatea acestora, precum şi să controleze activitatea managerilor prin dezvoltarea şi aplicarea efectivă a mecanismelor de control prevăzute de Legea nr.229 din 23.09.2010¹. Prin urmare, entităţile publice sînt obligate să-şi îndeplinească atribuţiile delegate, pentru care îi sînt asigurate fonduri publice în condiţii de eficienţă şi eficacitate, asigurînd buna guvernare financiară a resurselor încredinţate, precum şi a patrimoniului public dat în folosinţă şi administrare.

_______________________

¹ Legea nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern”.

Odată cu aprobarea noii Legi privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007², a fost introdusă o nouă abordare a procesului de administrare şi deetatizare a proprietăţii publice. Potrivit conceptului actului legislativ, scopurile şi principiile de bază în domeniul administrării proprietăţii publice cuprind legalitatea, eficienţa şi transparenţa. Modalităţile pe care legea le prevede pentru exploatarea bunurilor proprietate publică sînt concesiunea, administrarea fiduciară şi locaţiunea.

_______________________

² Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 “Privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice” (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

Actuala misiune de audit s-a axat, în măsură semnificativă, pe evaluarea modalităţii de transmitere în locaţiune a bunurilor ce aparţin domeniului public şi privat al statului, precum şi pe procesul de luare în locaţiune de către entităţile publice a unor spaţii nelocuibile necesare realizării activităţilor sale atît de la companiile private, cît şi de la sectorul public.

Întru asigurarea realizării şi aplicării corecte a mecanismului de transmitere în locaţiune a bunurilor neutilizate ale întreprinderilor de stat, societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public şi instituţiilor publice, Guvernul a elaborat modalitatea de transmitere în locaţiune a activelor neutilizate³.

_______________________

³ Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere în locaţiune a activelor neutilizate (în continuare – Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008).

Prezentul cadru normativ specifică responsabilităţi clare în cadrul desfăşurării activităţii de dare în locaţiune atît pentru autorităţile publice centrale, cît şi pentru instituţiile care transmit în locaţiune bunuri aflate în gestiunea acestora.

Paşii parcurşi în derularea procedurii de transmitere în locaţiune a bunurilor proprietate publică potrivit cerinţelor regulamentare se prezintă schematic în Figura nr.1.

Sursă: Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate

Cît priveşte modalitatea de cedare în locaţiune a bunurilor proprietate publică, actul normativ prevede că închirierea se realizează prin 2 modalităţi: 1) prin organizarea licitaţiilor cu “strigare”; 2) prin negocieri directe.

Exercitarea funcţiei de deţinător al Registrului patrimoniului public, precum şi întocmirea anuală a Balanţei patrimoniului public, în temeiul art.20 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, i-au fost delegate APP.

Autorităţile publice prezintă rapoarte privind valoarea de bilanţ a patrimoniului public, modalităţile şi rezultatele folosirii lui potrivit situaţiei din 1 ianuarie a fiecărui an.

Informaţia generalizatoare privind numărul întreprinderilor de stat şi instituţiilor publice, valoarea de bilanţ a mijloacelor fixe, suprafaţa totală a imobilului deţinută şi suprafeţele transmise în locaţiune se prezintă în Tabelul nr.1.

Reieşind din datele reflectate, în anul 2010, valoarea mijloacelor fixe, faţă de perioadele precedente, a avut o tendinţă de creştere, pe cînd numărul entităţilor care au gestionat proprietatea publică de stat a înregistrat o regresie. Printre factorii care au influenţat această situaţie se numără: deetatizarea proprietăţii publice; lichidarea sau reorganizarea, prin comasare, a unor entităţi.

Sumele încasate de către instituţiile publice cu titlu de chirie în temeiul contractelor de locaţiune, precum şi mijloacele obţinute ca plată pentru serviciile comunale aferente încăperilor date în locaţiune formează venituri la bugetul de stat, fiind clasificate la componenta “Mijloace speciale”.

Analiza datelor centralizate ale MF pentru perioada anilor 2008-2011 denotă că colectarea veniturilor totale la componenta vizată s-a realizat la un nivel sporit faţă de indicii rectificaţi.

Dinamica execuţiei părţii de venituri pe ansamblu este redată în Diagrama nr.1.

Sursă: Datele sistemului informaţional de gestionare a finanţelor publice al Ministerului Finanţelor

Analiza indicatorilor prezentaţi relevă o creştere a veniturilor pentru toată perioada auditată (de la 101,1 mil.lei – în anul 2008, pînă la 119,8 mil.lei – în anul 2011, sau cu 18,5%).

Evaluarea cheltuielilor de casă relevă că ponderea cea mai semnificativă a acestora a fost executată pentru achiziţionarea mărfurilor şi serviciilor, constituind peste 60,0% din volumul total al mijloacelor. Totodată, analiza raportului cheltuielilor aferente facturării serviciilor comunale prestate de către operatorii de servicii denotă că acestea deţin o pondere semnificativă în structura plăţilor menţionate, constituind 59,3% anual.

În aspectul clasificaţiei economice, structura cheltuielilor executate în perioada anilor 2008-2011 este reflectată în Diagrama nr.2.

Sursă: Rapoartele autorităţilor publice centrale privind încasarea

şi utilizarea mijloacelor speciale pe anii 2008-2011

Reieşind din cele menţionate, se poate concluziona că volumul veniturilor proprii încasate de către entităţile publice sînt suficiente pentru acoperirea categoriilor de cheltuieli stabilite şi au fost executate în anul 2008 şi în anul 2011 la nivel de 93,6% şi, respectiv, de 98,9% din veniturile încasate.

Sperăm că constatările şi concluziile expuse în Raportul de audit vor fi în atenţia tuturor părţilor interesate (Parlament, Guvern, AAPC, societate etc.), deoarece formarea unei imagini clare asupra procesului actual de dare/luare în locaţiune a patrimoniului public va permite înaintarea unor recomandări menite să contribuie la sporirea responsabilităţilor participanţilor la gestionarea şi administrarea patrimoniului public, la impulsionarea unor pîrghii suplimentare care ar facilita şi eficientiza acumularea şi utilizarea banilor publici, precum şi la promovarea răspunderii privind implementarea principiilor bunei guvernări, asigurînd transparenţa în procesul decizional şi eficienţa la utilizarea banilor publici, precum şi la îmbunătăţirea în ansamblu a managementului finanţelor publice.

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

Luînd în consideraţie caracterul care trebuie implementat în activitatea de dare în locaţiune în condiţiile rigorilor Legii nr.121-XVI din 04.05.2007 şi Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, precum şi ţinînd cont de multiplele nereguli admise la gestionarea patrimoniului public, constatate în cadrul misiunilor de audit anterioare, Curtea de Conturi a decis să auditeze gestionarea patrimoniului public dat/ luat în locaţiune în cadrul unui audit al performanţei, care să se axeze pe o evaluare obiectivă a măsurii în care activitatea de dare/luare în locaţiune în perioada anilor 2008-2011 s-a realizat eficient şi eficace, în condiţiile respectării normelor de drept şi economicităţii utilizării banilor publici.

În context, echipa de audit şi-a propus să localizeze zonele în care mecanismul actual de dare/luare în locaţiune a înregistrat performanţe reduse şi să identifice cauzele acestora, totodată urmărindu-se formularea unor recomandări pentru îmbunătăţirea managementului în domeniul respectiv, precum şi să determine ce acţiuni urmează să întreprindă Guvernul, AAPC şi alte autorităţi întru sporirea eficienţei în domeniul abordat.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea eficienţei mecanismului actual de transmitere în locaţiune a patrimoniului public, politicilor şi procedurilor elaborate şi aplicate în domeniul vizat de către entităţile auditate, cu stabilirea faptului dacă acestea au fost suficiente pentru asigurarea unei gestionări eficiente şi eficace a relaţiilor de locaţiune. Curtea de Conturi a fost interesată, în mod special, în determinarea faptului dacă modalitatea de dare/ luare în locaţiune a activelor se implementează eficace şi adecvat, conform prevederilor cadrului legal în vigoare, precum şi dacă fondurile aferente închirierii unor bunuri de către entităţile publice sînt utilizate în condiţii de eficienţă şi economicitate.

Obiectivele specifice ale auditului urmau să răspundă la următoarele întrebări:

I. Mecanismul actual de dare/ luare în locaţiune a activelor neutilizate este eficient şi contribuie la buna gestionare a acestora? Dacă nu, ce schimbări sînt necesare?

II. Sînt monitorizate adecvat raporturile contractuale, pentru a fi atinse obiectivele prestabilite?

Curtea de Conturi prezintă constatările şi concluziile principale ale auditului în prezentul Raport, considerîndu-le a fi relevante pentru managerii entităţilor publice, întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale, precum şi pentru alte părţi interesate.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt descrise în Anexa nr.1.

CONSTATĂRILE AUDITULUI

OBIECTIVUL I: Mecanismul actual de dare/luare în locaţiune a activelor neutilizate este eficient şi contribuie la buna gestionare a acestora? dacă nu, ce schimbări sînt necesare?

Întru asigurarea realizării politicii de guvernare în domeniul administrării proprietăţii publice, a fost elaborat cadrul legal care reglementează procesul de transmitere în locaţiune, precum şi modalitatea de determinare a preţului minim al chiriei bunurilor proprietate publică. Prin urmare, atît autorităţile publice centrale, cît şi instituţiile statale care transmit în locaţiune bunuri publice urmează să se conformeze la cerinţele regulamentare, însă în realitate mai există rezerve pentru performanţa mecanismului de transmitere în locaţiune implementat. În procesul determinării cuantumului chiriei, unele entităţi au aplicat diferit valoarea unor coeficienţi, o entitate a transmis spaţii în locaţiune fără a fi susţinute de nicio relaţie contractuală, totodată fiind suportate neîntemeiat cheltuieli aferente serviciilor comunale din contul mijloacelor bugetare. În lipsa unei metodologii tarifare pentru calcularea costurilor serviciilor comunale prestate de către DGACG, unii chiriaşi au efectuat supraplăţi semnificative. De asemenea, MC nu a asigurat elaborarea unui mecanism eficient privind transmiterea în locaţiune a sălilor de concert aflate în gestiunea organizaţiilor concertistice. Unele încăperi nelocuibile proprietate publică date în locaţiune au fost privatizate în detrimentul statului, iar în unele cazuri cu încălcarea unor norme imperative. Din lipsa spaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţilor, unele entităţi publice au preluat spaţii în locaţiune de la sectorul privat la preţuri costisitoare.

Aceste deficienţe au fost determinate de neimplementarea unui sistem de management financiar şi control funcţional în domeniul vizat, inclusiv a unor procedee interne care pretindeau să aducă plusvaloare mecanismului de transmitere în locaţiune, de adoptarea unor decizii ineficiente de către factorii de decizie, de lipsa unui mecanism care să asigure deţinerea unei informaţii ample privind disponibilitatea patrimoniului public, de carenţele existente în cadrul juridic. Ca rezultat, n-a fost asigurată gestionarea eficientă a proprietăţii publice. Elementele legalităţii şi transparenţei, precum şi principiul competitivităţii nu au întrunit cerinţele legale, iar activitatea desfăşurată în cadrul entităţilor aferentă transmiterii în locaţiune a patrimoniului public nu a contribuit pe deplin la eficientizarea gestionării acestuia conform aşteptărilor. Pe lîngă acestea, nereglementarea de către cadrul juridic a modului de preluare în locaţiune a unor spaţii de la sectorul privat a avut impact negativ asupra gestionării eficiente a mijloacelor publice.

Procesul de transmitere în locaţiune nu se implementează potrivit cerinţelor regulamentare

De competenţa autorităţilor administraţiei publice, la gestionarea proprietăţii publice, ţine şi implementarea unui management fundamentat pe principiile eficienţei, transparenţei şi legalităţii, care ar contribui la buna supraveghere şi gestionare a proprietăţii publice. Astfel, în scopul eficientizării gestionării proprietăţii publice, autorităţile publice centrale urmau să stabilească cadrul metodologic de organizare şi desfăşurare a întregului proces de transmitere în locaţiune, precum şi modalitatea de selectare a potenţialilor locatari, însă elaborarea unor astfel de politici şi proceduri n-a fost realizată de către majoritatea autorităţilor publice supuse auditului. În consecinţă, transmiterea patrimoniului public în locaţiune s-a efectuat cu abateri de la prevederile regulamentare, nu s-a asigurat o evidenţă corespunzătoare a contractelor de locaţiune avizate de ministere, procesele-verbale nu în toate cazurile indică cu exactitate numărul contractelor examinate în şedinţă. În plus, majoritatea instituţiilor nu s-au conformat la cerinţele regulamentare privind instituirea comisiilor de licitaţii şi negocieri. Aceste neajunsuri au fost condiţionate de neimplementarea unui sistem eficient de control intern în domeniul vizat, precum şi de nedefinirea clară a sarcinilor şi responsabilităţilor tuturor actorilor implicaţi.

◊ Majoritatea autorităţilor publice nu au elaborat politici interne aferente modului de acceptare şi examinare a contractelor de locaţiune

Reieşind din cerinţele pct.16 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, autoritatea abilitată, în cazul acceptării încheierii contractului de locaţiune cu solicitantul locaţiunii selectat anterior de întreprindere prin negocieri directe, concomitent cu eliberarea acordului de dare în locaţiune, va înregistra proiectele contractelor respective de locaţiune într-un registru, anexînd cîte o copie a acestora la copia acordului, iar pe prima pagină a proiectului contractului de locaţiune sau a proiectului modificărilor acestuia se va indica numărul cu data de înregistrare şi se va aplica ştampila autorităţii.

Misiunea de audit a constatat că, în perioada anilor 2008-2011, nici o autoritate publică nu a asigurat sistematizarea şi înregistrarea corespunzătoare a proiectelor contractelor de locaţiune, precum şi a contractelor de locaţiune aprobate, acestea fiind înregistrate aleatoriu.

Exemplificăm, în acest sens, că ME a înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor de locaţiune pe anii 2008-2011 numai 147 de contracte de locaţiune, pe cînd conform informaţiei solicitate de către echipa de audit, numai în anii 2009-2011, instituţiile din subordinea acestuia au administrat 1695 de contracte, suplimentar constatîndu-se faptul că 41 de contracte de locaţiune nu au fost avizate şi examinate de către ME.

Se relevă că ministerul respectiv nu aplică numere separate pentru fiecare proiect de contract de locaţiune autorizat, fiind atribuit un singur număr de înregistrare pentru scrisoarea expediată, indiferent de numărul de contracte acceptate printr-o autorizare. O situaţie de înregistrare aleatorie a contractelor de locaţiune a fost constatată şi la MDRC, în anul 2009 înregistrîndu-se doar 69 de contracte de locaţiune, faţă de 87 de contracte administrate de către instituţiile din subordinea acestuia.

Pe lîngă aceasta, inexistenţa procedurilor scrise care ar defini persoanele responsabile de acumularea şi înregistrarea contractelor de locaţiune, precum şi termenele de examinare a acestora au determinat tergiversarea în 14 cazuri a eliberării acordului din partea MDRC cu pînă la 1 an şi jumătate, fapt ce a condiţionat realizarea acestora în lipsa acceptului din partea autorităţii respective.

Neimplementarea procedurii vizate în cadrul MJ a generat neclarităţi privind numărul total de contracte administrate şi avizate de către acesta. Misiunea de audit, urmare a solicitării şi verificării contractelor de locaţiune/comodat de la Departamentul de Administrare Judecătorească, a constatat că doar 7 din cele 40 de contracte de comodat au fost coordonate cu MJ, deşi, potrivit clauzelor contractuale stabilite cu instanţele judecătoreşti, ultimele sînt obligate să coordoneze toate contractele ce ţin de relaţiile de locaţiune/comodat. Totodată, 3 Curţi de Apel au administrat 8 contracte de locaţiune şi 3 contracte de comodat neavizate de organul ierarhic.

Se relevă şi faptul că nici MF nu a stabilit cadrul metodologic de organizare şi desfăşurare a procedurii de transmitere în locaţiune a bunurilor publice aflate în gestiunea societăţilor comerciale cu capital majoritar public. În consecinţă, contrar pct.10 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, “Banca de Economii” S.A., inclusiv filialele acesteia, au încheiat contracte de locaţiune cu 136 de locatari, fără coordonarea cu MF şi, respectiv, nefiind coordonate ulterior nici modificările şi prolongările acestora.

Cele menţionate sînt rezultatul inexistenţei unor proceduri interne, care ar defini clar atribuţiile de înregistrare, verificare şi ţinere a unei evidenţe riguroase atît a proiectelor, cît şi a contractelor de locaţiune încheiate, precum şi etapele şi termenele de examinare a acestora.

Dat fiind că autorităţile administraţiei publice centrale, la desfăşurarea procesului de transmitere în locaţiune a activelor neutilizate, sînt autorizate să examineze toate materialele ce ţin de relaţiile de locaţiune, iar modalitatea de examinare a acestora nu este prevăzută exhaustiv în norma regulamentară, rezultă că de competenţa acestora ţine elaborarea unor instrumente interne adecvate, care să contribuie la eficientizarea administrării proprietăţii publice transmise în locaţiune.

Ca rezultat al abordării superficiale a modului de examinare a relaţiilor contractuale de către majoritatea autorităţilor publice supuse auditului, nu a fost asigurat principiul transparenţei în procesul decizional. În acest sens, doar ME a întreprins unele măsuri de sporire a transparenţei în procesul de examinare şi acceptare a contractelor de locaţiune, prin instituirea unei comisii. Aceasta, în baza concluziilor prezentate de către direcţiile de ramură din cadrul ministerului şi Secţia de audit intern, ia o decizie referitor la oportunitatea eliberării autorizaţiei solicitate, care este consemnată într-un proces-verbal.

Cu toate acestea, se evidenţiază prezenţa unor rezerve în ce priveşte documentarea şedinţelor şi de către ME. Astfel, înscrierile în procesele-verbale în 25 de cazuri nu indică cu exactitate numărul de contracte examinate, iar în 204 cazuri locatarul nu este identificat. La fel, nu este indicată suprafaţa solicitată, modul de selectare a locatarului de către locator etc., ceea ce face dificilă determinarea numărului total de contracte examinate şi aprobate în cadrul acestor şedinţe.

Auditul a constatat, de asemenea, că 11 instituţii au înaintat ME 46 de proiecte ale contractelor de locaţiune în lipsa proceselor-verbale ale şedinţei Consiliului societăţilor, iar 4 instituţii au prezentat spre aprobare 13 contracte de locaţiune neînsoţite de anexa privind determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică. Neţinîdu-se cont de cele expuse, contractele respective au fost avizate de către minister.

Pe lîngă cele menţionate, se denotă că, deşi Î.S. “Moldelectrica”, în anii 2008-2011, a luat în sublocaţiune spaţii nelocuibile de la Î.S.“Direcţia pentru Exploatarea Imobilului”, contractele de sublocaţiune n-au fost examinate şi aprobate de către ME, prin ce nu s-a respectat pct.9 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

Se atestă că şi alte autorităţi publice auditate practică înregistrarea contractelor de locaţiune în cancelarie, cu examinarea ulterioară de către unele direcţii din cadrul acestora, fără eliberarea avizului de acceptare a încheierii contractului respectiv. Prin urmare, lipsa unor politici interne determină o transparenţă scăzută în procesul decizional la transmiterea în locaţiune a patrimoniului public, care, în fond, duce la o supraveghere şi gestionare ineficientă a acestuia.

Cele relevate determină verificarea superficială a corectitudinii încheierii contractelor de locaţiune, precum şi neaplicarea unor proceduri adecvate, care, în consecinţă, generează luarea deciziilor în defavoarea unor locatari, precum şi apariţia conflictelor de interese etc.

Aceste neajunsuri sînt cauzate de lipsa supravegherii responsabilităţilor delegate, de managementul necorespunzător din partea preşedinţilor comisiilor, precum şi de faptul că membrii acestora nu au definite responsabilităţi şi obligaţii clare în activitatea de coordonare, examinare şi avizare a contractelor de locaţiune.

◊ Modalitatea de selectare a locatarilor bunurilor neutilizate necesită îmbunătăţire

Actualul cadru juridic prevede stabilirea modului de selectare a locatarilor de către autoritatea abilitată odată cu eliberarea acordului de dare în locaţiune a activelor neutilizate aflate în gestiunea întreprinderilor de stat, instituţiilor publice şi societăţilor comerciale cu capital majoritar public din subordinea acestora.

Potrivit pct.13 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, selectarea locatarilor se efectuează prin organizarea de licitaţii “cu strigare” sau prin negocieri directe. Totodată, pct.23 din acesta reglementează că autoritatea abilitată poate accepta darea bunurilor neutilizate în locaţiune prin negocieri directe, atunci cînd închirierea lor nu a fost solicitată la o licitaţie, cînd cheltuielile de organizare a licitaţiilor nu sînt justificate (nu sînt acoperite de chiria pe 6 luni), precum şi în alte cazuri. Astfel, Guvernul, prin adoptarea acestui Regulament, a prevăzut eficientizarea utilizării patrimoniului public prin desfăşurarea primordială a licitaţiilor cu strigare, care ar reflecta avantaje de natură financiară, în vederea obţinerii raportului optim între preţul solicitat şi cel oferit.

Actul normativ respectiv prevede clar organizarea şi desfăşurarea modului de dare în locaţiune a activelor neutilizate prin crearea şi funcţionarea unor comisii, însă verificările efectuate în cadrul a 13 instituţii atestă că doar DGACG s-a conformat cerinţelor regulamentare. În cadrul acesteia sînt desemnate 2 comisii, care examinează acordarea spaţiilor în locaţiune prin intermediul licitaţiei “cu strigare” şi prin negocieri directe. Dar selectarea locatarilor prin metoda negocierilor directe nu s-a redus semnificativ, fiind constatate doar 2 cazuri de desfăşurare a licitaţiilor “cu strigare”, motivul fiind lipsa cererilor pentru închirierea aceloraşi spaţii.

Cu toate că şi alte instituţii publice au întreprins măsuri de sporire a competitivităţii în procesul transmiterii în locaţiune, prin lansarea licitaţiilor “cu strigare” şi publicarea comunicatelor informative privind existenţa unor spaţii neutilizate, totuşi testările efectuate de către misiunea de audit relevă că numărul procedurilor competitive desfăşurate sînt neesenţiale.

În acest aspect, se exemplifică “Banca de Economii” S.A., care, pentru organizarea transmiterii în locaţiune a încăperilor disponibile, a creat un grup de lucru compus din 6 persoane, dar în componenţa acestuia nu a fost inclus un reprezentant al MF, după cum se prevede în pct.20 şi pct.25 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008. Totodată, banca nu a asigurat publicarea anunţurilor în scopul sporirii transparenţei transmiterii spaţiilor disponibile în locaţiune prin desfăşurarea licitaţiilor “cu strigare”, transmiterea în locaţiune fiind acceptată la nivelul directorilor de filiale ale băncii în gestiunea cărora se afla spaţiul respectiv, cu suportul Direcţiei juridice.

În contextul celor expuse, se poate concluziona că neasigurarea de către autorităţile publice centrale a unei politici privind modul de selectare a locatarilor, lipsa unei cereri viabile pe piaţă, în contextul reducerii atractibilităţii faţă de bunurile disponibile, dar neutilizate, precum şi din considerentul operativităţii luării deciziilor în cazul solicitării spaţiilor din partea unor potenţiali locatari, au determinat imperfecţiunile în modul de dare în locaţiune şi nerespectarea condiţiilor de transparenţă conform aşteptărilor.

Această situaţie este cauzată, în mare măsură, de interpretarea superficială a legislaţiei privind respectarea condiţiilor de competenţă şi competitivitate, condiţiilor de instituire a comisiilor pentru acceptarea dării în locaţiune a bunurilor neutilizate, precum şi de iresponsabilitatea factorilor de decizie şi de lipsa unui control corespunzător din partea reprezentanţilor statului în companiile în care statul deţine cota majoritară în capitalul social al acestora.

Recomandări:

1. Conducerea MC, MJ, MF, ME, MDRC:

- să determine persoanele responsabile de acumularea şi înregistrarea contractelor de locaţiune, precum şi de verificarea corectitudinii calculării cuantumului minim al plăţii pentru locaţiune, cu includerea unor astfel de atribuţii în regulamentele direcţiilor implicate, precum şi în fişele posturilor;

- să definitiveze procedura de examinare a contractelor de locaţiune şi avizare a acestora;

- să elaboreze proceduri scrise privind reglementarea modului de selectare a potenţialilor chiriaşi.

2. Conducerea: Î.S. I.C.Ş.C. “Incercom”; Î.S. S.P.B. “Constructorul”; Î.S.“Vibropribor”; Î.S. “Moldelectrica”; Î.S. O.C.I.“Moldova-Concert”; Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”; Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet”; Î.S. “Agenţia de Impresariat” şi MNEIN să instituie comisii pentru acceptarea dării în locaţiune a bunurilor neutilizate potrivit cerinţelor regulamentare.

Neconformităţi admise de către instituţii şi autorităţi publice la administrarea contractelor de locaţiune şi la utilizarea patrimoniului public

Criteriile aplicate de unii locatori în procesul de transmitere în locaţiune a patrimoniului public nu corespund prevederilor legale. Astfel, unele instituţii, la determinarea cuantumului minim al chiriei, au aplicat coeficienţi mai mici faţă de cei stabiliţi legal, nu au prevăzut în relaţiile de locaţiune, încheiate pe un termen mai mare de un an, angajamente de modificare a plăţii pentru locaţiune, altele au transmis spaţii în locaţiune în lipsa unor raporturi contractuale. Ca urmare, au fost ratate venituri pasibile încasării din locaţiune în sumă totală de 1,3 mil.lei şi s-au suportat cheltuieli din contul mijloacelor publice pentru consumul serviciilor comunale de către unii locatari în sumă de 1,1 mil.lei. Aceste nereguli au fost influenţate de lipsa unui management eficient în procesul de transmitere în locaţiune, precum şi de neimplicarea factorilor de decizie din cadrul conducerii Cancelariei de Stat în procesul transmiterii gratuite a unor spaţii.

◊ Nu în toate cazurile locatorii au efectuat calculul cuantumului chiriei conform prevederilor legale

Modalitatea de determinare a cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică este reglementată anual prin anexele la Legile bugetului de stat. Totodată, potrivit pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, la determinarea cuantumului chiriei bunurilor întreprinderilor de stat, societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea sînt obligate să efectueze calculul în conformitate cu modul stabilit de Legea bugetului de stat pe anul respectiv. În pofida faptului că, conform anexelor la Legile bugetului de stat, calculul cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică se determină în conformitate cu mărimea coeficienţilor stabiliţi de norma legală, testările efectuate de către echipele de audit au identificat că la 9 contracte de locaţiune (încheiate, respectiv, de către: DGACG-1; 2 întreprinderi subordonate MC şi 6 întreprinderi din subordinea ME) valoarea unor coeficienţi s-a aplicat în mărime mai mică faţă de prevederile legale, în consecinţă nefiind încasate venituri de la darea în locaţiune în sumă de 209,4 mii lei.

Totodată, misiunea de audit relevă şi unele neajunsuri privind clauzele contractuale negociate de către 2 întreprinderi subordonate ME. În acest aspect, se exemplifică încheierea de către S.A. “Aprovizelectro” şi Î.S. “Giuvaier” a 5 contracte de locaţiune pe 2 ani consecutiv, însă clauzele contractuale nu prevăd angajamente de modificare a cuantumului chiriei în cazul modificărilor în anexele la Legile bugetului de stat pe anii respectivi. Astfel, dacă în anii 2010-2011 determinarea cuantumului minim al locaţiunii nu a fost modificată, atunci pentru anul 2012 în anexa dată s-au operat modificări, în care condiţii Î.S. “Giuvaier” a ratat venituri pasibile încasării.

La fel, se atestă că, deşi Î.S. “Meridian”, la încheierea celor 3 contracte de locaţiune pentru anii 2011-2012, a stabilit condiţii de majorare a chiriei odată cu modificarea tarifelor reglementate de stat, organului ierarhic nu i-au fost prezentate acordurile adiţionale de majorare a chiriei, ceea ce generează ratarea veniturilor pasibile încasării pentru anul 2012 în sumă totală de 46,7 mii lei.

Totodată, se relevă că nici în Anexa la Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, care defineşte caracterul juridic al contractului de locaţiune, nu sînt prevăzute condiţii de modificare a cuantumului chiriei în cazul modificărilor operate în anexa la Legea bugetului de stat. Prin urmare, în lipsa unor prevederi exhaustive în modelul tipizat pentru contractul de locaţiune, angajamentul de includere a unor astfel de condiţii rămîne la discreţia factorilor de decizie.

Problemele expuse sînt cauzate de neelaborarea şi neimplementarea procedurilor care să reprezinte totalitatea metodelor de lucru şi regulilor aplicabile, precum şi de verificarea necorespunzătoare a aplicării coeficienţilor pentru determinarea cuantumului minim al chiriei de către organul ierarhic, căruia îi revine responsabilitatea în aspectul verificării corectitudinii încheierii contractelor de locaţiune.

◊ Unele entităţi au diminuat plata chiriei anuale prin micşorarea suprafeţelor transmise în locaţiune, fapt ce a determinat micşorarea veniturilor

În rezultatul efectuării procedurilor de audit la MC şi în cadrul a 5 entităţi subordonate acestuia, au fost constatate cazuri de diminuare a plăţii pentru chirie, condiţionate de micşorarea suprafeţelor transmise în locaţiune, precum şi de micşorarea valorii unor coeficienţi care au stat la baza determinării chiriei anuale.

În context, se exemplifică contractul de locaţiune încheiat în luna decembrie 2008, de către MC cu agentul economic S.C. “Maxelegant” S.R.L., în baza căruia ultimei i-a fost transmis dreptul de locaţiune asupra a 3 edificii cu mai multe etaje, amplasate pe str.Bucureşti nr.62, cu suprafaţa totală la sol de 1,8 mii m². Potrivit prevederilor contractului, în costul locaţiunii anuale pentru bunurile imobile au fost incluse doar suprafeţele la sol, în timp ce suprafeţele interioare ale acestora alcătuiesc 2,9 mii m², ceea ce a dus la micşorarea plăţii anuale pentru chirie şi la ratarea veniturilor pasibile încasării din locaţiune, pentru 9 luni (pînă la privatizarea acestuia, fapt care va fi descris în continuare), în sumă totală de 195,5 mii lei.

O situaţie similară a fost constatată şi la negocierea contractului de locaţiune încheiat în luna iulie 2008 între Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet” şi firma S.C. “Medgrup N.G.” S.R.L.. Aşadar, potrivit contractului, locatarul a primit în locaţiune suprafeţe de 2,5 mii m², pe cînd, potrivit datelor OCT Chişinău, suprafeţele transmise în locaţiune constituie 2,7 mii m². Drept rezultat, prin micşorarea neîntemeiată a suprafeţelor transmise în chirie, precum şi a valorii coeficientului de amenajare tehnică, nu s-au încasat venituri pasibile din locaţiune, pentru 10 luni (pînă la privatizarea acestuia), în sumă totală de 86,3 mii lei.

Această situaţie a fost condiţionată de faptul că, la momentul transmiterii bunului imobil în locaţiune, întreprinderea nu a asigurat integritatea patrimoniului public aflat în gestiune, acesta nefiind înregistrat la organul cadastral teritorial.

În contextul celor expuse, se concluzionează că diminuarea suprafeţelor incluse în calcul pentru chirie, precum şi aplicarea eronată a mărimii coeficientului de amenajare tehnică au avut un impact negativ asupra eficienţei utilizării patrimoniului public, generînd ratarea veniturilor pasibile din locaţiune în sumă totală de 281,8 mii lei.

◊ Unii locatari utilizează gratuit spaţii nelocuibile, nedefinite de nici o relaţie contractuală

Misiunea de audit a constatat că, în anii 2008-2011, DGACG a transmis în folosinţă diferite spaţii (suprafeţele cărora au variat de la 8,2 mii m² – în anul 2008, pînă la 7,6 mii m² – în anul 2011) în incinta clădirii Casei Guvernului, pentru amplasarea celor 7 autorităţi publice centrale (Cancelaria de Stat, Aparatul Preşedintelui, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei, Ministerul Reintegrării, precum şi Ministerul Administraţiei Publice Locale). În acest context, potrivit prevederilor legilor bugetare anuale, ultimele sînt scutite de plata chiriei pentru încăperile închiriate de la instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, cu excepţia plăţii pentru serviciile comunale, urmare a cărui fapt DGACG urma să încheie contracte de comodat cu fiecare autoritate individual. Cu toate acestea, autorităţile vizate nu dispun de nici o relaţie contractuală, fapt ce generează majorări neîntemeiate ale cheltuielilor pentru întreţinerea acesteia, precum şi micşorarea cheltuielilor aferente desfăşurării activităţilor de către autorităţile vizate în sumă de la 3,2 mil.lei – pentru anii 2008-2009, pînă la 4,6 mil.lei şi, corespunzător, 4,2 mil.lei – pentru anii 2010 şi 2011. În incinta clădirii îşi desfăşoară activitatea şi APP, care , de asemenea, nu are raporturi contractuale.

Se menţionează că pentru întreţinerea Casei Guvernului, DGACG îi sînt alocate anual de la bugetul de stat mijloace financiare potrivit planurilor de finanţare, iar la finele anului financiar ultima prezintă Raportul privind executarea bugetului instituţiei publice din contul cheltuielilor de bază. Astfel, în situaţia creată, lipsa unor raporturi contractuale pentru autorităţile menţionate are impact asupra reflectării şi prezentării datelor privind executarea bugetului din contul cheltuielilor de bază, însoţite de neautenticităţi şi care atrag după sine prezentarea către Guvern a informaţiei eronate privind volumul mijloacelor necesare întreţinerii acestora, alocaţiile bugetare fiind atribuite integral DGACG.

Totodată, misiunea de audit a constatat că DGACG, începînd cu 01.07.2008, a transmis în locaţiune Î.S. “Palatul Republicii”, în aceeaşi clădire, spaţii la nivelul etajelor I, IV şi la nivel de subsol (edificii cu suprafaţa totală de 867,7 m²), în lipsa unor raporturi contractuale, astfel ratînd venituri de la chirie (calculate la preţul minim), numai pe o perioadă de 3,5 ani, în sumă de 0,9 mil.lei. Suplimentar la venitul neîncasat, DGACG efectuează şi cheltuieli din contul mijloacelor proprii pentru achitarea serviciilor comunale ale întreprinderii date, care au constituit în această perioadă suma de 1,0 mil.lei.

A se menţiona că, în perioada 01.01.2008 – 30.06.2008, edificiile date erau utilizate în mod similar, adică gratuit, de către Î.S. “Cantina Aparatului Guvernului”, ca rezultat nefiind încasate venituri pasibile din locaţiune în sumă de 105,1 mii lei şi fiind suportate cheltuieli din contul DGACG pentru consumul serviciilor comunale în sumă de 126,2 mii lei. Cu toate că DGACG a întreprins măsuri de legalizare a dreptului de folosinţă a încăperilor din clădirea Casei Guvernului, prin înaintarea către aceasta a proiectelor contractelor de locaţiune, precum şi a demersurilor adresate Aparatului Guvernului, pînă în prezent această problemă a rămas nesoluţionată.

◊ Actele de primire-predare în locaţiune a bunurilor nu în toate cazurile întrunesc cerinţele regulamentare

Conform pct.19 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, transmiterea bunurilor locatarului se efectuează prin întocmirea unui act de primire-predare în locaţiune, în care se indică locul şi data întocmirii actului, bunurile ce se transmit, starea lor, numărul cadastral, valoarea iniţială de bilanţ, uzura contabilă, valoarea reziduală, numărul şi data încheierii contractului de locaţiune şi alte date de identificare, care servesc drept temei la transmiterea bunurilor în posesia efectivă a locatarului.

Evaluarea procesului de transmitere în locaţiune relevă că, în general, entităţile supuse auditului au întocmit acte de primire-predare pentru suprafeţele transmise în chirie, cu excepţia a 8 contracte încheiate de către MF. Totodată, misiunea de audit a constatat că cerinţele respective la întocmirea actelor de primire-predare nu s-au respectat integral în 265 de cazuri (15,9%), din 1665 contracte de locaţiune verificate.

În această ordine de idei, se exemplifică că în actele de primire-predare sînt indicate denumirea locatorului şi a locatarului, numărul contractului în baza căruia se transmite în locaţiune, etajul şi numărul birourilor, suprafaţa încăperii, iar la descrierea stării tehnice a încăperilor se menţionează doar că starea fizică şi tehnică a birourilor este satisfăcătoare şi numai în unele cazuri este indicată înzestrarea tehnică a acestora (energia electrică conform contorului; salubritatea; apa şi canalizarea, energia termică). Se atestă că în nici un act de primire-predare examinat nu este indicată aşa informaţie, precum: numărul cadastral; valoarea iniţială de bilanţ; uzura contabilă; valoarea reziduală.

Neajunsurile constatate sînt condiţionate de neasigurarea unui sistem de control intern corespunzător, iar lipsa datelor necesare în actele de primire-predare face imposibilă determinarea stării încăperilor la momentul transmiterii în locaţiune, dotarea tehnică a acestora şi, în consecinţă, nu se exclude faptul că unele îmbunătăţiri realizate pe parcurs de către chiriaşi le va acorda prioritate la micşorarea preţului chiriei pentru spaţiile transmise în locaţiune în schimbul investiţiilor efectuate.

Recomandări:

3. Conducerea ME să ajusteze costul minim al chiriei la cerinţele legale, precum şi să întreprindă măsuri privind excluderea pe viitor a riscului de ratare a veniturilor pasibile.

4. Conducerea întreprinderilor de stat:

“Teatrul Naţional de Operă şi Balet; I.C.Ş.C. “Incercom”; S.P.B. “Constructorul”; “Vibropribor”; “Moldelectrica”; O.C.I.“Moldova-Concert”; Teatrul Republican “Luceafărul”; “Agenţia de Impresariat” să asigure stipularea în actele de primire-predare a tuturor cerinţelor prevăzute de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008.

5. Conducerea DGACG şi a Cancelariei de Stat:

− să întreprindă măsuri pentru definirea relaţiilor contractuale aferente dării în locaţiune a spaţiilor pentru Î.S. “Palatul Republicii”, în scopul neadmiterii efectuării unor cheltuieli nejustificate, precum şi neacumulării veniturilor pasibile din locaţiune;

− să evalueze şi să prezinte MF propuneri privind modificarea relaţiilor existente de utilizare gratuită a spaţiilor de către 8 entităţi publice amplasate în incinta Casei Guvernului.

Carenţele de ordin legislativ generează interpretări contradictorii în procesul aplicării prevederilor legale

În procesul aplicării regulilor procedurale pentru determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică, unii locatori au interpretat diferit criteriul de calculare a coeficientului de amplasare a încăperilor transmise în locaţiune, fapt ce a determinat ratarea veniturilor pasibile încasării în sumă de 0,8 mil.lei. Totodată, lipsa unor reglementări distincte privind transmiterea în locaţiune/arendă a terenurilor aferente edificiilor statului, utilizate în scopul amplasării teraselor de vară, a generat interpretări diferite la determinarea cuantumului minim al chiriei/arendei. S-au constatat carenţe şi în normele legale, ce ţin de nedefinirea clară a perioadei de valabilitate a contractelor de locaţiune încheiate de către instituţiile publice. Ca urmare, pentru ca activitatea practicată să fie legală şi oportună, este necesară modificarea unor norme legislative prin introducerea unor prevederi explicite, care ar elimina problemele identificate.

◊ Aplicarea coeficientului de amplasare a încăperii transmise în locaţiune necesită clarităţi

Cuantumul minim al chiriei pentru bunurile proprietate publică transmise în locaţiune este stabilit anual în anexa la Legea bugetului de stat, ce prevede reglementarea valorilor pentru 4 coeficienţi care se aplică în formula de calcul în funcţie de criteriile specificate. Deci, la coeficientul de amplasare a încăperilor transmise în locaţiune, cadrul legal a prevăzut 7 criterii pentru determinarea valorii acestuia în dependenţă de plasarea efectivă a încăperilor transmise în locaţiune.

Urmare a evaluării de către misiunea de audit a anexelor la contractele de locaţiune încheiate de către instituţii, în procesul aplicării prevederilor legale s-a identificat interpretarea contradictorie a coeficientului de amplasare a încăperii în cadrul construcţiilor încorporate situate deasupra parterului⁴, ceea ce a generat ratarea veniturilor pasibile din locaţiune în sumă totală de 813,7 mii lei. În această ordine de idei, se exemplifică că Î.S. I.C.Ş.C. “Incercom”, subordonată MDRC, deşi a transmis în locaţiune încăperi nelocuibile în incinta clădirii la etajul II, a aplicat coeficientul de amplasare a încăperilor în mărimea specificată pentru încăperile supraterane (parter)⁵, fapt ce a dus la neîncasarea veniturilor pasibile în sumă de 33,7 mii lei.

_______________________

⁴ Potrivit Dicţionarului explicativ, noţiunea de etaj reprezintă fiecare dintre părţile unei clădiri de deasupra parterului, cuprinzînd încăperile situate pe acelaşi plan orizontal, precum şi nivel.

⁵ Potrivit Dicţionarului explicativ, conceptul parter se defineşte ca parte a unei clădiri situată la nivelul solului (sau puţin deasupra lui).

Analogic, 14 direcţii din cele 22 de direcţii analizate din cadrul DGACG au aplicat mărimea coeficientului încăperii supraterane (parter) pentru toată clădirea, astfel nefiind încasate venituri pasibile în sumă totală de 702,8 mii lei.

În mod similar, S.A. “UNIC” şi S.A. “Centrul pentru Productivitate şi Competitivitate din Moldova” din subordinea ME, în rezultatul aplicării pentru întreaga clădire a coeficientului de amplasare a încăperii caracteristic încăperilor supraterane (parter), n-au încasat venituri pasibile în sumă de 77,2 mii lei.

◊ Termenul de dare în locaţiune a bunurilor aflate în gestiunea economică a instituţiilor publice nu este reglementat exhaustiv

Atît art.17 alin.(5) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, cît şi pct.12 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 prevăd că termenul de dare în locaţiune a activelor neutilizate ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, precum şi ale întreprinderilor de stat neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare nu poate depăşi un an.

Totodată, cadrul legal în vigoare nu prevede şi nu reglementează exhaustiv termenul-limită de transmitere în locaţiune a bunurilor aflate în gestiunea instituţiilor publice, ceea ce generează interpretări diferite asupra perioadei de valabilitate a contractelor de locaţiune. Astfel, cu toate că politica DGACG indică că contractele de locaţiune sînt încheiate pentru un an de gestiune, în 5 cazuri s-a constatat acceptul închirierii spaţiilor pe un termen mai mare de un an.

◊ Necesită clarităţi procesul de transmitere în locaţiune a terenurilor aferente edificiilor statului

Stabilirea arendei terenurilor proprietate publică se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997⁶. Urmare a examinării contractelor de locaţiune încheiate de către Î.S. O.C.I. “Moldova-Concert” şi Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet” din subordinea MC, precum şi de S.A. “Unic”, monitorizată de către ME, auditul a constatat că, la stabilirea preţului minim de arendă/locaţiune a terenului aferent edificiilor, utilizat în scopul amplasării teraselor de vară, au fost aplicate 2 modalităţi de calcul diferite.

_______________________

⁶ Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 “Privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului” (în continuare – Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997).

Astfel, Î.S. O.C.I. “Moldova-Concert” a stabilit preţul 1 m² în condiţiile art.10 alin.(8) din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997, acesta constituind 25,0 lei/ lunar. Se relevă că legea indicată nu prevede, la stabilirea arendei, coeficienţi cu privire la amenajarea terenurilor, locul amplasării, precum şi la scopul utilizării acestora.

Totodată, S.A. “Unic” şi Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet” au transmis terenurile aferente edificiilor (utilizate în aceleaşi scopuri) în condiţiile coeficienţilor prevăzuţi în anexele la Legile bugetului de stat, costul chiriei 1m² constituind între 102,0 lei/ lunar şi 177,1 lei/lunar.

În acelaşi timp, nici prevederile enunţate în anexele la legile bugetare anuale nu reglementează aplicarea coeficienţilor pentru terenurile aferente bunurilor imobile (aflate în gestiunea sectorului public) transmise în arendă, fiind specificaţi coeficienţi doar pentru încăperile ce se transmit în locaţiune.

În scopul soluţionării carenţei constatate, luîndu-se în consideraţie variaţiile semnificative la stabilirea preţului de locaţiune/arendă a terenurilor, este necesară elaborarea unor reglementări distincte, care ar întruni toate prevederile ce vizează transmiterea în locaţiune/arendă a terenurilor aferente edificiilor statului, ţinîndu-se cont şi de amenajarea, amplasarea şi destinaţia acestora.

Notă: Î.S. O.C.I. “Moldova-Concert”, ţinînd cont de recomandările misiunii de audit, începînd cu 01.05.2012, a majorat cuantumul chiriei lunare pentru 1 m² de suprafaţă a terenului de la 25,0 lei pînă la 61,6 lei, în urma aplicării cotei maxime de 10,0% din preţul normativ al pămîntului, în condiţiile Legii nr.1308-XIII din 25.07.1997, veniturile anuale din arendă majorîndu-se de la 14,8 mii lei pînă la 45,9 mii lei.

Administrarea serviciilor comunale de către DGACG şi costul acestora necesită revizuire şi abordare justificată

Din lista împuternicirilor DGACG, stipulate în Regulamentul acesteia, reţinem că această instituţie are atribuţii privind stabilirea preţurilor la serviciile prestate către chiriaşi.

La exercitarea competenţelor, în procesul de transmitere în locaţiune a unor spaţii necontorizate, DGACG estimează costul fiecărei categorii de servicii pentru 1 m² de spaţiu.

Analiza costului estimat la serviciile comunale aferente încăperilor date în locaţiune, în perioada anilor 2008-2011, relevă o creştere continuă a preţului calculat, cauzat de majorarea tarifelor pentru unele categorii de servicii, precum şi de lipsa unei metodologii tarifare bine argumentate pentru calcularea costurilor serviciilor prestate, specifice pentru fiecare bun imobil gestionat de către DGACG. Astfel, la baza calculului preţului serviciilor comunale pentru 1 m² de spaţiu se ia suprafaţa estimativă care se preconizează a fi dată în locaţiune/ comodat în cadrul fiecărui edificiu şi consumul anual planificat în mărime naturală pentru fiecare categorie de servicii prestate.

Analiza detaliată a modalităţii de calculare a tarifelor pentru serviciile comunale prestate chiriaşilor indică că aceasta este total neobiectivă şi prejudiciază, în unele cazuri, în mod grav cheltuielile instituţiilor publice, precum şi ale unor agenţi economici privaţi.

Se atestă că misiunea de audit, prin efectuarea unor verificări şi comparări ale consumului serviciilor incluse în calcul la determinarea costului serviciilor comunale, precum şi a cheltuielilor efectuate pentru achitarea serviciilor comunale aferente întreţinerii integrale a edificiilor gestionate de către DGACG, a constatat că pentru unele clădiri au fost calculate plăţi pentru serviciile comunale care le depăşesc considerabil pe cele real executate. Drept rezultat, la acest capitol, chiriaşii au efectuat supraplăţi semnificative, fapt elucidat prin exemplele din Tabelul nr.2.

Datele din tabel relevă că DGACG a încasat de la chiriaşi plăţi pentru serviciile comunale în sume mult mai mari faţă de cheltuielile real suportate pentru întreţinerea edificiilor date, astfel condiţionînd creşterea neargumentată a cheltuielilor chiriaşilor. Prin urmare, consumurile majorate incluse în calculul preţului pentru spaţiile închiriate din cadrul a 5 edificii, unde sînt amplasate atît entităţi publice, cît şi agenţi economici din sectorul privat, au generat venituri suplimentare DGACG, în perioada analizată, în sumă totală de 8,3 mil.lei.

În contextul celor expuse, se atestă că DGACG, de la transmiterea în locaţiune/comodat a spaţiilor, inclusiv serviciile comunale, acumulează solduri considerabile de mijloace financiare, care sînt în creştere şi nu se utilizează, la situaţia din 01.01.2008 constituind 1,9 mil.lei, iar la 01.01.2012 – respectiv, 10,8 mil.lei. Se menţionează că o parte din aceste mijloace sînt acumulate din contul cheltuielilor de bază de la bugetul de stat, prin intermediul instituţiilor publice care preiau spaţii în comodat, iar altă parte – de la agenţii economici care preiau în locaţiune spaţii de la DGACG. Ca rezultat, ţinîndu-se cont de norma Legii nr.847-XIII din 24.05.1996⁷, care prevede că excedentele de mijloace speciale la finele anului bugetar sînt accesibile spre utilizare, în aceleaşi scopuri, pentru anul bugetar următor, DGACG formează solduri considerabile la componenta “Mijloace speciale”, o parte din care reprezintă surplusuri de mijloace bugetare sustrase de la componenta de bază a bugetului de stat.

_______________________

⁷ Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996.

Se exemplifică, în acest sens, că 12 entităţi publice amplasate în clădirea din bd. Ştefan cel Mare, 162 (cu suprafaţa totală, transmisă în comodat, de 7,3 mii m²) au achitat plăţi pentru serviciile comunale, numai în anul 2011, cu 613,5 mii lei mai mult faţă de cele real suportate, fapt condiţionat de majorarea preţului la serviciile prestate, în medie, cu 84,4 lei pentru 1m² de spaţiu. Astfel, în anul 2011, numai I.P. “Direcţia pentru deservirea clădirilor Parlamentului Republicii Moldova” a achitat cu 248,0 mii lei mai mult faţă de cheltuielile real suportate, fiind urmată de către MAIA, care a achitat cu 153,2 mii lei mai mult etc. Cele expuse demonstrează că tarifele stabilite pentru chiriaşi la serviciile comunale sînt exagerate şi nu corespund realităţii, din ce reiese că cheltuielile planificate şi cele efective pentru serviciile comunale, înregistrate în rapoartele anuale privind executarea bugetului din contul cheltuielilor de bază la entităţile publice respective, sînt neveridice.

Luînd în consideraţie faptele identificate, se atestă că DGACG urmează să întreprindă măsuri urgente privind perfecţionarea politicilor existente în domeniul gestionării şi prestării serviciilor comunale. De asemenea, în scopul neadmiterii unor diferenţe considerabile între cheltuielile planificate şi cele efective, DGACG urmează să efectueze, la finele anului de gestiune, o analiză minuţioasă a cheltuielilor efectiv suportate, pentru a aplica chiriaşilor costul real al serviciilor comunale.

Recomandări:

6. DGACG să elaboreze şi să prezinte Cancelariei de Stat, pentru aprobare, o metodologie tarifară bine argumentată de calculare a preţului serviciilor comunale, în scopul excluderii obţinerii pe viitor a veniturilor neîntemeiate, precum şi a înregistrării eronate a datelor privind cheltuielile pentru arendarea bunurilor în rapoartele financiare anuale ale entităţilor publice care preiau spaţii în comodat.

Nu este elaborat un mecanism de reglementare a procesului de transmitere în locaţiune a sălilor de concert, fapt ce generează imperfecţiuni la stabilirea costului chiriei

În urma efectuării auditului în cadrul MC, s-a constatat că sînt rezerve la capitolul transmiterea în locaţiune a sălilor de concert, administrate de către organizaţiile concertistice. Astfel, nu sînt elaborate politici şi instrumente adecvate aferente transmiterii în locaţiune pe ore a sălilor de concert pentru desfăşurarea de către organizaţii obşteşti, precum şi de către unele firme a diferitelor măsuri, inclusiv a concertelor cu participarea atît a vedetelor locale, cît şi a celor străine. Chiria sălilor de concert se stabileşte de către fiecare organizaţie concertistică, în funcţie de cheltuielile anuale suportate pentru întreţinere şi de capacitatea acestora, fără a se lua în consideraţie destinaţia lor. Astfel, în cazul desfăşurării concertelor cu participarea vedetelor străine, plata de locaţiune este stabilită doar pentru durata concertului, nefiind luate în consideraţie şi alte aspecte, precum: veniturile obţinute de către companiile care preiau în locaţiune spaţiile (costul biletelor); timpul necesar pentru montarea aparatajului; durata amenajării sălii; dimensiunile ecranelor; numărul obiectelor luminiscente, fapt ce determină suportarea cheltuielilor suplimentare din contul locatorului, pentru întreţinerea căruia sînt alocate mijloace şi de la bugetul de stat.

Totodată, s-a constatat că partea cea mai semnificativă a veniturilor obţinute de la organizarea concertelor, cu participarea atît a vedetelor locale, cît şi a celor internaţionale, sînt încasate de către organizatorii acestora (de regulă, organizaţii obşteşti sau întreprinzători), care preiau în locaţiune sălile de concert şi îşi desfăşoară activitatea pe bază de patente, şi nu de către organizaţiile concertistice care administrează sălile de concert.

În contextul celor expuse, se concluzionează că dacă şi în continuare nu se vor elabora şi implementa mecanisme eficiente aferente reglementării activităţii de transmitere în locaţiune pe ore a sălilor de concert, veniturile din gestionarea patrimoniului statului vor fi obţinute de către intermediari, iar bugetul va continua să suporte cheltuielile pentru întreţinerea organizaţiilor concertistice.

Recomandări:

7. MC să elaboreze şi să prezinte, spre aprobare, Guvernului un cadru normativ privind reglementarea activităţii de transmitere în locaţiune a sălilor de concert aflate în gestiunea organizaţiilor concertistice.

Adoptarea unor decizii de către Comisia de privatizare din cadrul APP referitor la privatizarea bunurilor transmise în locaţiune are impact negativ asupra gestionării eficiente a patrimoniului

În condiţiile art.50 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, pot fi privatizate unele încăperi nelocuibile proprietate publică date în locaţiune, cu excepţia celor specificate în alin.(3). Totodată, modul de privatizare este reglementat prin Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008⁸, care prevede că tranzacţiile de vînzare-cumpărare se efectuează de către APP, în temeiul deciziei adoptate de către Comisia de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, creată în cadrul APP şi compusă din reprezentanţi ai ME, MF, APP şi ai Oficiului cadastral teritorial.

_______________________

⁸ Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008 “Cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locaţiune” (în continuare – Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008).

◊ La privatizarea de către Î.M. “Noile Idei Televizate” S.R.L. a unor spaţii din imobilul DGACG, n-au fost respectate condiţiile prevăzute de Legea administrării şi deetatizării proprietăţii publice

Misiunea de audit, în cadrul efectuării auditului la DGACG şi verificării documentelor aferente privatizării încăperilor date în locaţiune, solicitate de la APP, a constatat că, deşi încăperile din clădirile în care sînt amplasate autorităţi publice, întreprinderi, organizaţii şi instituţii de stat, în condiţiile prevăzute de art.50 alin.(3) lit.a) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, nu sînt pasibile de privatizare, totuşi Comisia menţionată, în anul 2008, a permis locatarului Î.M. “Noile Idei Televizate” S.R.L. să privatizeze suprafaţa de 1,7 mii m² din clădirea DGACG (dislocată pe adresa şos.Hînceşti, 53) contra sumei de 6,3 mil.lei. În această clădire, la acel moment, erau amplasaţi o parte din angajaţii BNS, iar restul angajaţilor au fost reamplasaţi în clădirea de pe str.Grenoble nr.106, ceea ce a dus la dispersarea entităţii publice şi la separarea Direcţiei Generale de Statistică a mun.Chişinău din subordinea acesteia.

Totodată, a fost permisă şi privatizarea spaţiilor de uz comun cu suprafaţa totală de 266,8 m² (holul de la etajul I; scara; încăperile ascensoarelor), ceea ce a generat unele incomodităţi pentru angajaţii publici.

Se atestă că iniţial clădirea vizată era inclusă în lista obiectelor pasibile privatizării, iar în urma solicitării înaintate de către locatar, această clădire, conform Hotărîrii Guvernului nr.671 din 06.06.2008⁹, a fost exclusă din lista respectivă, fapt ce atestă privatizarea ilicită a suprafeţelor respective.

_______________________

⁹ Hotărîrea Guvernului nr.671 din 06.06.2008 “Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în anexele nr.2 şi nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.945 din 20 august 2007”.

Se relevă că, la 11.02.2010, Procurorul General, în interesele statului, în persoana DGACG, a acţionat în judecată APP şi Î.M. “Noile Idei Televizate” S.R.L., solicitînd recunoaşterea nulităţii procesului-verbal al şedinţei Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune şi a contractului de vînzare-cumpărare menţionat. Pînă la momentul efectuării auditului, n-a fost adoptată de către instanţele de judecată o decizie finală pe cauza dată.

În cazul în care suprafaţa respectivă ar fi fost utilizată de către Î.M. “Noile Idei Televizate” S.R.L., în condiţii de locaţiune, numai pentru perioada anilor 2009-2011, s-ar fi obţinut venituri pasibile din locaţiune în sumă de 4,5 mil.lei, pe cînd în urma privatizării acestor încăperi statul a obţinut venituri în sumă de 6,3 mil.lei.

◊ “Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A. (structură privată) a privatizat bunul imobil al statului, pe cînd “Banca de Economii” S.A. (cu cota majoritară a statului) închiriază încăperi la preţuri costisitoare

Situaţia similară de acceptare a privatizării spaţiilor date în locaţiune instituţiei financiare “Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A. de către DGACG a fost constatată şi în cazul edificiului cu suprafaţa de 1,9 mii m² din str.Puşkin 26, care a fost luat în locaţiune în anul 2006, pe o perioadă de 9 ani, cu costul chiriei lunare a 1 m² de spaţiu de 52,6 lei.

Se menţionează că în clădirea indicată, pînă a fi transmisă în locaţiune, se afla Departamentul de Privatizare, care, urmare modificărilor structurale din anul 2005, s-a reorganizat în Agenţia de Privatizare, subordonată ME, iar angajaţii acesteia au fost reamplasaţi în incinta Clădirii Guvernului, astfel fiind create premise de înstrăinare a bunului respectiv. Deci, la momentul solicitării privatizării, în incinta clădirii menţionate nu erau amplasate entităţi publice, fapt ce a permis Comisiei de privatizare, în anul 2008, să admită privatizarea acestui bun contra sumei de 22,5 mil.lei.

Echipa de audit, evaluînd eficienţa gestionării patrimoniului public dat/luat în locaţiune de către diferite entităţi, a constatat că în anul 2008, “Banca de Economii” S.A. (cu cota majoritară a statului de 56,13% în pachetul de acţiuni) necesita expansiuni teritoriale pentru desfăşurarea activităţii. Aceasta a închiriat spaţii de la persoane fizice, achitînd plata pentru locaţiune în mărimi ce depăşesc considerabil plata achitată de către “Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A. pentru locaţiunea spaţiilor din patrimoniul statului.

Astfel, “Banca de Economii” S.A., prin intermediul Filialei nr.1 Chişinău, a preluat în locaţiune bunuri imobile în mun.Chişinău cu suprafaţa de 1,7 mii m², amplasate pe str.Columna 104/1 şi bd. Ştefan cel Mare 130, cu durata locaţiunii de 5 ani şi costul 1 m² de locaţiune de 46,0 euro/lunar (echivalentul a 587,0 lei) – pentru imobilul din str.Columna 104/1 (ţinîndu-se cont şi de cheltuielile efectuate pentru reparaţiile capitale ale acestui imobil din contul mijloacelor financiare ale băncii), şi, respectiv, de 849,0 lei – pentru imobilul la nivelul subsolului din bd. Ştefan cel Mare 130 (de asemenea, privatizat în baza contractului de locaţiune de la primăria mun. Chişinău), ceea ce constituie anual 14,0 mil.lei pentru 1,7 mii m². Achitarea plăţii pentru locaţiune a fost prevăzută în avans pe un termen de 3 ani şi, respectiv, de 5 ani, astfel fiind achitate în prealabil mijloace băneşti în sumă de 42,6 mil.lei.

După cum a fost menţionat, “Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A. (structură privată) achita anual pentru suprafaţa de 1,9 mii m², luată în locaţiune de la stat, 1,2 mil.lei, sau cu 12,8 mil.lei mai puţin decît achita “Banca de Economii” S.A. pentru 1,7 mii m², sau de circa 12 ori mai puţin.

În rezultatul privatizării bunului respectiv de către “Banca de Finanţe şi Comerţ” S.A., bugetul statului a beneficiat de mijloace băneşti în sumă de 22,5 mil.lei, echivalentă cu suma achitată pentru locaţiune pe o perioadă mai mică de 2 ani de către “Banca de Economii” S.A.

O astfel de situaţie este posibilă şi datorită faptului că organul abilitat cu dreptul de administrare a proprietăţii statului (APP) a delegat unele din aceste atribuţii autorităţilor publice centrale, inclusiv gestionarea procesului de transmitere în locaţiune a bunurilor neutilizate de către deţinătorii bunurilor. Ca urmare, APP nu dispune de o informaţie amplă privind disponibilitatea patrimoniului statului pasibil transmiterii în locaţiune, cu comercializarea ulterioară a acestuia, prin ce se creează premise de tranzacţii ilicite şi păguboase.

◊ În urma privatizării depozitului Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet”, terenul aferent acestuia nu s-a transmis în arendă noului proprietar, fiind ratate venituri

În condiţii de locaţiune au fost privatizate şi unele încăperi ale Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet”. Se exemplifică că, în anul 2008, întreprinderea a transmis în locaţiune S.C. “Medgrup N.G.” S.R.L. depozitul cu suprafaţa de 2,6 mii m², urmînd să obţină venituri din chiria acestuia pînă la 01.08.2014. Însă, la 08.05.2009, bunurile transmise în locaţiune au fost privatizate de către firma respectivă contra unei plăţi de 710,0 mii lei, fapt ce a determinat micşorarea numai pentru anii 2009-2011 a veniturilor din locaţiune cu suma de 217,0 mii lei.

Se atestă că, la 07.07.2009, Procuratura Generală a depus o acţiune în interesul statului privind anularea hotărîrii Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, precum şi a contractului de vînzare-cumpărare, ţinînd cont de faptul că bunurile menţionate au fost privatizate fără acordul MC şi al locatorului, însă în final decizia a fost luată în defavoarea întreprinderii.

Totodată, se relevă că S.C. “Medgrup N.G.” S.R.L. este proprietarul construcţiilor nominalizate, iar titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren este înregistrat după întreprindere. În astfel de condiţii, ultima urma să asigure încheierea unui contract de arendă pentru suprafaţa de teren aferentă construcţiilor administrate de către noul proprietar. Prin urmare, în condiţiile prevăzute de art.10 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997 şi luînd în calcul doar terenul pe care este situat bunul imobil (cu suprafaţa de 2,7 mii m²), echipa de audit a constatat că venitul anual pasibil încasării din arendă ar fi constituit 39,6 mii lei, iar în total de la momentul privatizării venitul ratat constituie 118,8 mii lei.

S-a relevat şi lipsa înregistrării integrale a drepturilor asupra bunurilor imobile amplasate pe terenul menţionat, ceea ce determină riscul neasigurării păstrării şi integrităţii lor. Astfel, din cele 3 bunuri imobile atribuite întreprinderii conform planului cadastral geometric, pentru o construcţie (cu suprafaţa de 15,1 m²) lipseşte referinţa asupra dreptului de proprietate, condiţionată de neînaintarea în organele cadastrale de către aceasta a documentaţiei de înregistrare.

◊ Un bun imobil introdus în lista monumentelor de istorie şi cultură a fost privatizat neţinîndu-se cont de prevederile legale

Urmare încheierii contractului de locaţiune între MC şi S.C. “Maxelegant” S.R.L., la 26.12.2008, ultimei i-au fost transmise bunurile imobile amplasate pe str. Bucureşti 62, inclusiv dreptul de superficie asupra terenului aferent acestora, cu condiţia restaurării edificiului blocului principal, care reprezintă monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură din mun.Chişinău, construit în jum.II a sec.XIX. Cu toate că ambele părţi s-au obligat să respecte angajamentele asumate, în realitate, peste 5 luni de la data semnării contractului, viceministrul culturii intervine cu solicitarea adresată APP de a permite privatizarea încăperilor nelocuibile transmise în locaţiune, cu condiţia optimizării proiectului de restaurare şi reconstrucţie a monumentului de arhitectură şi menţinerii condiţiei obligatorii prevăzute în contractul de locaţiune.

Deşi, conform art.17 alin.(4) din Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999, privatizarea obiectelor şi obiectivelor care alcătuiesc patrimoniul cultural naţional este interzisă, însăşi MC a iniţiat procedura de privatizare, prin solicitarea sa adresată APP, urmare căreia, la 25.06.2009, Comisia de privatizare respectivă a decis transmiterea dreptului de proprietate asupra încăperilor nelocuibile date în locaţiune firmei S.C. “Maxelegant” S.R.L., contra sumei de 3,3 mil.lei. Totodată, se menţionează că MC nici nu a facturat locatarul pentru perioada de locaţiune şi nu a reflectat date privind executarea contractului vizat nici în evidenţa contabilă, astfel, conform calculelor echipei de audit, la momentul semnării contractului de vînzare-cumpărare, restanţa locatarului constituind suma de 640,4 mii lei.

APP, în contractul de vînzare-cumpărare, a stipulat obligaţiunea cumpărătorului de a restaura monumentul cultural în termen de 3 ani de la data primirii-predării acestuia, iar monitorizarea procesului de restabilire şi respectare a aspectului arhitectural al imobilului a fost delegată MC.

Peste 4 luni de la tranzacţia de cumpărare, noul proprietar înstrăinează bunurile privatizate, prin introducerea valorii acestora în capitalul social al companiei străine Î.C.S. “Universal Proiect” S.R.L.. Ultima, avînd acceptul MC privind gajarea bunurilor privatizate, la 24.11.2009, a contractat de la o bancă comercială un credit în sumă de 320,0 mii euro, grevînd cu ipotecă nu numai imobilul privatizat, dar şi terenul aferent pentru construcţie, care nu-i aparţine.

În pofida faptului că MC, prin intermediul Procuraturii Generale, a înaintat în instanţa de judecată acţiunea privind anularea procesului-verbal al şedinţei Comisiei de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, precum şi declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, încheiat între APP şi Î.C.S. “Maxelegant” S.R.L., tranzacţia de cumpărare n-a fost anulată de către instanţele de judecată (decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 03.06.2010).

Se menţionează că, la 02.09.2010, MC a încheiat cu noul proprietar – Î.C.S. “Universal Proiect” S.R.L. un contract privind constituirea dreptului de superficie asupra terenului aferent construcţiei pe un termen de 99 de ani, totodată acesta fiind obligat să îndeplinească condiţiile prevăzute în contractul de vînzare-cumpărare, încheiat între Î.C.S. “Maxelegant” S.R.L. şi APP (care prevedea reconstrucţia monumentului în termen de 3 ani). S-a constatat că contractul de superficie n-a prevăzut elaborarea unui program investiţional real de asigurare a executării angajamentelor asumate, fiind stipulată doar condiţia rezilierii contractului de superficie în cazul neîndeplinirii de către superficiar a condiţiilor menţionate.

Misiunea de audit, urmare examinării la faţa locului, a constatat că reconstrucţia monumentului, care urma a fi realizată în termen de 3 ani, nici n-a fost iniţiată.

Totodată, verificările documentelor prezentate de către APP au relevat că MC, la 13.10.2010, printr-un demers adresat Î.C.S. “Universal Proiect” S.R.L. şi APP, îşi exprimă acordul privind prelungirea termenului de executare a lucrărilor de restaurare şi reconstrucţie a monumentului respectiv pînă la 5 ani, invocînd drept motiv depăşirea termenelor stabilite în contract, în vederea executării lucrărilor aferente înregistrării dreptului de gestiune economică al MC asupra terenului din str. Bucureşti 62, din cauzele neimputabile agentului economic.

Starea dezastruoasă a monumentului cultural este redată în Imaginile nr.1-3.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi, la situaţia din 01.10.2011

◊ Comisia de privatizare a permis privatizarea unor suprafeţe închiriate care erau transmise în locaţiune fără dreptul de răscumpărare

În aceleaşi condiţii au fost privatizate spaţiile transmise în locaţiune de către Î.S. S.P.B. “Constructorul ”. Astfel, la 01.01.2008, Î.S. S.P.B. “Constructorul” a transmis în locaţiune spaţii cu suprafaţa de 201,2 m² firmei “Oxel-Imobil” S.R.L. şi 43,5 m² – firmei “Basimobil Grup” S.R.L., pentru utilizare în calitate de oficiu, de producere şi auxiliare. Cu toate că suprafeţele date în locaţiune, conform prevederilor contractuale, erau transmise în folosinţă temporară şi fără dreptul de răscumpărare, la solicitarea locatarilor, Comisia de privatizare, la 08.05.2009, a permis privatizarea integrală a suprafeţelor închiriate.

Se relevă că Procuratura sect.Botanica, în anul 2010, a înaintat acţiuni în judecată în apărarea drepturilor şi intereselor statului. Pînă la momentul efectuării auditului nu au fost luate decizii finale privind legalitatea procedurilor de încheiere a contractelor de locaţiune, precum şi a celor de vînzare-cumpărare.

În contextul celor expuse, se concluzionează că situaţia constatată ce ţine de privatizarea spaţiilor transmise în locaţiune este cauzată de faptul că Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 prevede că încăperile nelocuibile proprietate publică date în locaţiune se privatizează în modul stabilit de Guvern, iar Guvernul, la rîndul său, prin adoptarea Hotărîrii nr.468 din 25.03.2008, a oferit dreptul de privatizare a suprafeţelor date în locaţiune locatarilor şi APP (locatarii care doresc să cumpere încăperile luate în locaţiune depun cereri la APP sau la autoritatea administraţiei publice locale, anexînd documentele specificate). Astfel, privatizarea încăperilor transmise în locaţiune se poate realiza la dorinţa locatarului, fără acceptul atît al locatorului, cît şi al organului ierarhic care a transmis în gestiune locatorului bunurile respective.

Totodată, se atestă că, potrivit Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008, selectarea locatarilor se efectuează prin organizarea de licitaţii “cu strigare”, iar prin negocieri directe – doar în cazurile cînd închirierea lor nu a fost solicitată la o licitaţie, cînd cheltuielile de organizare a licitaţiilor nu sînt justificate (nu sînt acoperite de chiria pe 6 luni).

După cum s-a menţionat, chiria încăperilor nelocuibile, de regulă, se realizează prin negocieri directe şi, în acest context, se concluzionează că unii locatari preiau în locaţiune spaţii doar cu scopul de a le privatiza ulterior în lipsa transparenţei, fără a participa la licitaţii sau concursuri.

Se denotă că privatizarea bunurilor proprietate publică, conform prevederilor Legii nr.121-XVI din 04.05.2007, se efectuează preponderent prin următoarele modalităţi: 1) vînzare la Bursa de Valori; 2) vînzare la licitaţia “cu strigare”; 3) vînzare prin concurs comercial sau investiţional, inclusiv în bază de proiecte individuale, ceea ce ar fi trebuit să respecte şi toţi solicitanţii în toate cazurile de privatizare a bunurilor proprietate publică.

Menţinerea şi în continuare a unei astfel de norme în Regulamentul cu privire la privatizarea spaţiilor nelocuibile date de locaţiune va permite înstrăinarea şi a altor bunuri proprietate publică, în dezavantajul principiilor de eficienţă, legalitate şi transparenţă, prevăzute de cadrul legal în domeniul deetatizării proprietăţii publice.

Recomandări:

8. Conducerea Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet”:

- în scopul asigurării integrităţii patrimoniului public, să întreprindă măsuri de înregistrare a dreptului de proprietate asupra construcţiei amplasate pe str. Băcioii Noi 14;

- să legifereze relaţiile de arendă a terenului aferent construcţiilor cu proprietarul S.C. “Megrup N.G.” S.R.L.

9. Conducerea MC să întreprindă măsurile de rigoare în vederea asigurării onorării angajamentelor asumate de către Î.C.S. “Universal Proiect” S.R.L. privind efectuarea lucrărilor de restaurare şi reconstrucţie a monumentului arhitectural.

Unii agenţi economici au privatizat la preţuri simbolice bunurile statului, ulterior acestea fiind transmise în locaţiune unor entităţi publice sau chiar revîndute acestora la preţuri net superioare

În rezultatul verificărilor efectuate la SSC şi OCT Chişinău, 3 bunuri imobile aflate iniţial în posesia statului, fiind privatizate, ulterior au fost transmise în locaţiune SSC, iar unul – revîndut acestuia. În acest context, se exemplifică că SSC, nedispunînd de spaţii proprii, în anii 2007-2011, a preluat în locaţiune un bun imobil amplasat pe str.S.Lazo 11, iar în anii 2006-2011 – un alt bun imobil din str.M.Kogălniceanu 58, ambele aflate în posesia persoanelor private A.O. “Cartierul Ţărănesc Sfîntul Gheorghe” şi, corespunzător, Î.I. “M.Roibu&C”.

Examinarea tranzacţiilor de deetatizare denotă că A.O. “Cartierul Ţărănesc Sfîntul Gheorghe” a privatizat bunul imobil, preluat în locaţiune de la Primăria mun. Chişinău, în anul 2000, contra sumei de 569,5 mii lei. Potrivit contractelor de locaţiune încheiate în perioada anilor 2008-2011, aceasta a transmis în chirie SSC bunul imobil integral, la preţul de 1,1 mil.lei/ anual. Astfel, în cazul în care imobilul respectiv ar fi fost transmis în gestiune SSC, acesta ar fi efectuat, în această perioadă, cheltuieli mai mici cu 4,2 mil.lei, fapt ce ar fi dat posibilitate de a micşora tarifele la serviciile cu plată prestate populaţiei de către SSC.

Cel de-al doilea bun imobil, aflat în proprietatea Î.I. “M. Roibu&C”, a intrat în posesia acesteia urmare procurării, în anul 1998, a unui oficiu dislocat într-o casă de locuit de pe str. M. Kogălniceanu 58, contra sumei de 60,0 mii lei, de la un agent economic, care l-a privatizat, de asemenea, în baza unui contract de locaţiune, de la Primăria mun. Chişinău, achitînd pentru acesta mijloace în sumă de 55,0 mii lei. Totodată, Î.I. “M. Roibu&C”, în perioada anilor 2002-2005, a schimbat un apartament şi a procurat alte 3 apartamente de la persoane private, dislocate în aceeaşi casă de locuit, cu valoarea acestora de 382,5 mii lei.

După executarea unor lucrări de construcţie şi reconstrucţie în aceste localuri, Î.I. “M. Roibu&C” a transmis integral în locaţiune SSC bunurile menţionate, contra sumei de 1,4 mil.lei/anual. Astfel, numai în anii 2008-2011, SSC a suportat cheltuieli aferente acestei locaţiuni în sumă totală de 5,2 mil.lei.

Se relevă că, contrar art.52 din Legea nr.835-XIII din 17.05.1996¹⁰, Î.I. “M. Roibu&C”, în calitate de locator, a transmis integral casa individuală în locaţiune, în lipsa autorizaţiei de schimbare a destinaţiei utilizării acesteia, astfel încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare şi ale documentelor normative în construcţii, iar statul fiind prejudiciat în urma neîncasării impozitului pentru bunul utilizat în scopuri comerciale.

_______________________

¹⁰ Legea nr.835-XIII din 17.05.1996 “Privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului”.

Totodată, potrivit procesului-verbal de recepţie finală, bunul imobil vizat include atît suprafeţe cu destinaţie locativă, cît şi suprafeţe cu destinaţie nelocativă. Cu toate că suprafaţa oficiului a fost înregistrată la OCT Chişinău cu destinaţie nelocativă, conform datelor registrului, valoarea acestuia, în scopul impozitării, a fost evaluată reieşind din destinaţia locativă, prin ce, numai pe anii 2009-2011, bugetul a fost prejudiciat cu 0,6 mil.lei. Se menţionează că, urmare auditului, OCT Chişinău a corectat destinaţia oficiului, iar valoarea reevaluată, pentru impozitarea casei de locuit, s-a majorat de circa 5 ori, constituind deja 1,9 mil.lei, faţă de 0,4 mil.lei – estimată pînă la rectificare.

Cele constatate sînt rezultatul carenţelor modului de revizuire şi actualizare a datelor în cadrul sistemului cadastral, nerealizării înregistrării cadastrale integrate şi unificate a bunurilor imobile, precum şi al reîncheierii contractelor pentru fiecare an de locaţiune, actualul cadru legal neprevăzînd înregistrarea obligatorie la organul cadastral a contractelor de locaţiune cu perioada de valabilitate ce nu depăşeşte 3 ani.

În contextul celor expuse, se concluzionează că, în lipsa spaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii de către organele de stare civilă, cheltuielile privind închirierea au influenţat costul serviciilor prestate de către acestea. Astfel, cheltuielile totale aferente luării în locaţiune, precum şi a celor de comodat, în anii 2009-2010, au însumat 3,3 mil.lei şi, respectiv, 4,2 mil.lei, iar în anul 2011 valoarea acestora a constituit deja 4,3 mil.lei, ceea ce reprezintă, în medie, circa 9,0% din totalul cheltuielilor efectuate.

În scopul nedispersării şi exercitării unei activităţi normale de către sistemul organelor de stare civilă, factorii de decizie din cadrul SSC au decis să procure din mijloace proprii un edificiu dotat cu sisteme tehnice moderne. Urmare licitaţiei publice desfăşurate, a fost încheiat cu AMG “Management Grup” S.R.L. contractul de vînzare-cumpărare potrivit căruia SSC a procurat 2/3 din construcţia nefinalizată (gradul de finisare la momentul procurării constituind 85,0%), amplasată pe str. Mihai Viteazul 11, contra sumei de 96,3 mil.lei, cu termenul achitării de 4 ani. Potrivit clauzelor contractuale, vînzătorul a fost obligat să efectueze lucrări de replanificare şi finisare a obiectului procurat.

Evaluarea documentelor cadastrale atestă că imobilul respectiv iniţial se afla în proprietatea S.A. Uzina de Tractoare “TraCom”, care, în anul 2002, a oferit spre vînzare bunurile imobile (4 blocuri nefinalizate, din care unul avea gradul de finisare de 60,0%, iar celelalte – de 68,0%), acestea fiind procurate de către 4 agenţi economici la preţul de 13,2 mil.lei. În anul 2007, AMG “Management Grup” S.R.L. a procurat un bloc, cu nivelul de finisare de 68,0%, de la unul din agenţii economici, contra sumei de 7,8 mil.lei, şi ulterior, după finalizarea lucrărilor de construcţie, a revîndut SSC 2/3 din acest bloc, deja la preţul de 96,3 mil.lei.

Exemplele elucidate sînt rezultatul adoptării unor decizii ineficiente şi nechibzuite din partea reprezentanţilor statului, responsabili de administrarea patrimoniului public, statul ratînd venituri pasibile din locaţiune de minimum 5,0 mil.lei, totodată fiind generate cheltuieli semnificative la procurarea şi luarea în locaţiune a unor bunuri imobile de către instituţiile publice.

Procesul de luare în locaţiune a bunurilor de către instituţii publice, întreprinderi de stat şi societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar public nu este reglementat de cadrul legal, ca urmare acestea preiau în locaţiune spaţii la preţuri costisitoare

După cum s-a menţionat, lipsa spaţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii impune unele instituţii publice, întreprinderi de stat şi societăţi comerciale cu capital majoritar public să preia în locaţiune spaţiile necesare, precum şi alte active de la sectorul privat. Totodată, cadrul legal în vigoare nu reglementează modul de preluare-acceptare în locaţiune de către entităţile respective a activelor neutilizate de la sectorul privat. În consecinţă, luarea în locaţiune se efectuează la discreţia conducerii entităţilor, reieşind din condiţiile negociate între părţi. Prin urmare, nedeterminarea condiţiilor şi criteriilor prestabilite la selectarea potenţialilor locatori, precum şi nedefinirea pragului maxim al coeficientului de piaţă pentru spaţii generează efectuarea unor cheltuieli ineficiente şi neeconomicoase pentru achitarea plăţii de locaţiune la tarife costisitoare. Potrivit testărilor efectuate de către echipele de audit, preţul chiriei 1 m² de spaţii, în perioada anilor 2008-2011, a fost negociat pînă la 846,8 lei/lunar, sau de zeci de ori mai mult faţă de preţul negociat la transmiterea spaţiilor în locaţiune de către entităţile statului.

◊ MF a suportat cheltuieli suplimentare pentru spaţiile luate în locaţiune de la 2 societăţi comerciale în urma aplicării neregulamentare de către acestea a cuantumului minim al chiriei

Mecanismul de transmitere în locaţiune a activelor neutilizate de către societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public şi cuantumul minim al chiriei sînt reglementate de anexele la legile bugetare anuale, Regulamentul cu privire la modul de dare în locaţiune a activelor neutilizate şi de alte acte legislative şi normative.

Misiunea de audit a constatat că unele societăţi nu s-au conformat condiţiilor prevăzute în actele respective, după cum urmează:

- S.A. “Moldtelecom”, avînd statut de societate comercială cu capital integral public, în anul 2008, a transmis în locaţiune încăperi nelocuibile pentru amplasarea oficiilor Trezoreriei Teritoriale Şoldăneşti şi Trezoreriei Teritoriale Ialoveni. Costul chiriei anuale a fost calculat în baza ordinului intern al Societăţii şi diferă esenţial de cel aprobat în anexa la Legea bugetului de stat pe anul 2008¹¹. Neconformarea locatorului la cerinţele prevăzute de Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 a generat cheltuieli suplimentare MF în sumă de 82,2 mii lei. Această situaţie a fost cauzată de faptul că ofertele prezentate de către S.A. “Moldtelecom” au fost evaluate de către grupul de lucru pentru achiziţii al MF, care nu s-a axat pe corectitudinea aplicării coeficienţilor stabiliţi de cadrul legal, dar a acceptat oferta dintr-o singură sursă în condiţiile prezentate de către ofertant.

_______________________

¹¹ Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr.254-XVI din 23.11.2007.

- În anii 2008-2011, “Banca de Economii” S.A. a transmis în locaţiune spaţii nelocuibile, administrate de către filialele acesteia, pentru amplasarea unor trezorerii teritoriale. Urmare verificării corectitudinii stabilirii cuantumului chiriei, auditul a constatat că, suplimentar la valoarea chiriei anuale, banca a inclus neregulamentar cheltuieli de regie în cuantum de 20,0 % din valoarea chiriei anuale. Astfel, MF, în rezultatul aplicării coeficientului vizat, a achitat cu 180,4 mii lei mai mult faţă de cuantumul stabilit în anexele la legile bugetare anuale.

◊ Lipsa unor reglementări pentru instituţiile publice, care ar stabili pragul maxim accesibil pentru coeficientul de piaţă (K₄), generează suportarea unor cheltuieli semnificative

Anexele la legile bugetare anuale prevăd reglementarea valorilor pentru 4 coeficienţi care se aplică la determinarea cuantumului minim al chiriei bunurilor proprietate publică. Astfel, coeficientul de piaţă (k₄) utilizat în calcul e unicul care este stabilit prin înţelegerea părţilor, dar şi restricţionat la pragul minim accesibil în mărime de 1,0 şi 0,5 pentru anumite genuri de activitate desfăşurate în încăperile date în locaţiune. Excepţie sînt încăperile folosite de organele mijloacelor de informare în masă, pentru care coeficientul dat este de 1,0; spaţiile utilizate pentru realizarea acţiunilor în masă din cadrul proiectelor şi programelor finanţate de la bugetul public naţional şi spaţiile folosite de către uniunile de creaţie, pentru care coeficientul este stabilit în mărime de 0,1.

De asemenea, la stabilirea acestui coeficient trebuie să se ţină cont de cererea şi de oferta spaţiilor ce ar putea fi date în locaţiune, de posibilitatea utilizării terenului aferent, de caracteristicile teritorial-economice ale zonei şi de alte criterii calitative, necuprinse în coeficienţii aplicaţi pentru încăperi.

Urmare evaluării contractelor de locaţiune încheiate de către MF, s-a constatat o majorare a valorii coeficientului de piaţă (k₄) pentru diferiţi ani de către S.A. “Moldtelecom”, care, în consecinţă, a generat creşterea semnificativă a preţului pentru locaţiune, precum şi cheltuieli suplimentare MF în sumă totală de 289,5 mii lei.

În acest context, se exemplifică că coeficientul de piaţă (k₄) aplicat de către S.A. “Moldtelecom”, în perioada anilor 2009-2011, a fost majorat de la 1,0 pînă la 3,5 – pentru spaţiile închiriate de către Trezoreria Teritorială Ialoveni, şi pînă la 2,0 – pentru încăperile preluate în chirie de către Trezoreria Teritorială Şoldăneşti. Astfel, în cazul menţinerii coeficientului vizat la valoarea iniţială, MF ar fi economisit mijloace publice în sumă totală de 248,9 mii lei (inclusiv 178,0 mii lei – TT Ialoveni, şi 70,9 mii lei – TT Şoldăneşti). Situaţia dată a fost generată de lipsa unor reglementări pentru instituţiile publice, care ar stabili expres pragul maxim accesibil pentru coeficientul de piaţă (k₄).

◊ Necesită îmbunătăţire cadrul legal vizînd raporturile de locaţiune în care în calitate de locatar este o entitate ce utilizează bani publici, iar în calitate de locator este un agent privat

Datorită faptului că statul nu a reglementat mai rigid condiţiile contractuale pentru entităţile publice, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public privind luarea în locaţiune a unor încăperi nelocuibile de la societăţile comerciale cu capital privat, decizia acceptării locaţiunii se efectuează fără nici o restricţie, în condiţiile negociate de către părţi, ceea ce, în consecinţă , are impact asupra utilizării eficiente şi eficace a mijloacelor financiare.

În acest context, se exemplifică că “Banca de Economii” S.A. a transmis în locaţiune suprafeţele neutilizate la preţul pentru 1 m² de pînă la 74,5 lei/lunar, pe cînd pentru unele încăperi luate în locaţiune, plata a fost contractată în mărime de pînă la 846,8 lei/lunar, sau de zeci de ori mai mult.

De asemenea, urmare efectuării auditului la SSC şi MF, s-a constatat că 60,0% din numărul total al oficiilor teritoriale de stare civilă şi 99,0% din numărul unităţilor trezoreriale de stat au recurs la luarea în locaţiune a spaţiilor necesare desfăşurării activităţii lor de la diverse structuri.

Astfel, din cele 38 de unităţi trezoreriale, în medie, 10 oficii teritoriale au preluat spaţii de la companii private, cu preţul chiriei 1 m²/lunar de la 130,0 lei pînă la 170,0 lei, pe cînd pentru spaţiile închiriate de la autorităţile administraţiei publice locale, întreprinderile de stat şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar public au achitat între 5,4 lei şi 33,0 lei, sau de circa 5 ori mai puţin.

Corespunzător, din cele 43 de oficii teritoriale de stare civilă, 15 oficii au închiriat spaţii nelocuibile de la diverse structuri, costul chiriei 1 m²/lunar pentru încăperile aflate în posesia sectorului privat fiind negociat, în medie, de la 63,2 lei pînă la 178,0 lei, pe cînd Consiliile raionale şi întreprinderile de stat au cedat spaţii în locaţiune cu costul chiriei 1 m²/lunar de la 7,7 lei pînă la 74,5 lei, sau de circa 3 ori mai puţin faţă de preţul negociat cu agenţii privaţi.

În contextul celor expuse, se concluzionează că actualul cadru legal nu permite soluţionarea problemelor identificate, întrucît nu dispune de norme care ar reglementa cuantumul maxim al chiriei spaţiilor nelocuibile luate în locaţiune de către instituţiile publice, întreprinderile de stat şi societăţile cu capital majoritar public de la sectorul privat, iar în lipsa acestora se produce o creştere a cheltuielilor aferente închirierii unor spaţii necesare desfăşurării activităţilor acestora.

OBIECTIVUL II: Sînt monitorizate adecvat raporturile contractuale pentru a se asigura realizarea obiectivelor prestabilite?

Procesul de monitorizare a raporturilor contractuale nu este definit de cadrul normativ, însă momentul cel mai important în realizarea angajamentelor asumate începe cu încheierea acestora şi se finalizează cu executarea ultimei clauze contractuale. În perioada auditată, acest proces a derulat într-un mod suficient, ţinînd cont de menţinerea unei evidenţe corespunzătoare cu locatarii. Totodată, au fost constatate probleme ce ţin de nerespectarea termenelor de achitare a plăţii pentru locaţiune şi pentru serviciile comunale, care au generat acumularea datoriilor semnificative, precum şi neexecutarea întocmai a cerinţelor stipulate în contractele de locaţiune. La transmiterea unor bunuri imobiliare în baza contractelor de superficie¹² şi uzufruct¹³ , entităţile urmau să obţină avantaje prin reconstrucţia, restaurarea şi renovarea unor proprietăţi imobiliare, însă beneficiile propuse n-au îndreptăţit aşteptările. În consecinţă, activitatea de monitorizare a întrunit parţial cerinţele bunei administrări a proprietăţii publice, precum şi atingerea obiectivelor scontate.

_______________________

¹² Potrivit art.443 din Codul civil, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002, superficie este dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente.

¹³ Potrivit art.395 din Codul civil, aprobat prin Legea nr.1107-XV din 06.06.2002, uzufruct este dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioadă determinată de timp sau determinabilă bunul unei alte persoane şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.

Cele relatate sînt cauzate de lipsa unui sistem de management financiar şi control eficient, de neelaborarea unor proceduri şi politici scrise privind monitorizarea contractelor, de nedefinirea unor clauze contractuale explicite, de lipsa criteriilor prestabilite la selectarea locatarilor, precum şi de iresponsabilitatea unor persoane cu funcţii de conducere în domeniu.

Potrivit rezultatelor auditului, în anii 2010-2011, acţiunile de contractare au înregistrat o creştere faţă de anul 2009. Dinamica evoluţiei acţiunilor de contractare efectuate, în perioada anilor 2009-2011, de către 5 autorităţi publice centrale (inclusiv entităţile din subordinea acestora) şi DGACG, supuse auditului, se prezintă în Diagrama nr.3.

Sursă: Analiza datelor prezentate de către entităţile auditate

Misiunea de audit a supus verificării, prin prisma respectării angajamentelor asumate, 1655 de raporturi contractuale, administrate corespunzător de către: 5 entităţi din subordinea MC; 3 întreprinderi de stat din subordinea ME; 2 întreprinderi de stat din subordinea MDRC, precum şi DGACG. Urmare evaluării elementelor contractuale testate, au fost identificate următoarele probleme:

Nu toţi locatarii îşi respectă angajamentele asumate privind achitarea plăţii de locaţiune

Scopul activităţilor de monitorizare a contractelor de locaţiune este folosirea bunului închiriat conform destinaţiei indicate în contracte, efectuarea plăţilor pentru chirie şi serviciile comunale la scadenţele stipulate în contracte, precum şi respectarea altor prevederi contractuale. Cu toate că, la momentul semnării contractului de locaţiune, locatarii s-au angajat să efectueze plăţile vizate conform termenelor stipulate în contract, examinarea rapoartelor privind încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale din darea în locaţiune a patrimoniului public de stat, în perioada anilor 2009-2011, scoate în evidenţă existenţa unui nivel sporit al restanţelor locatarilor faţă de locator, inclusiv al celor cu termenul de achitare expirat. Evoluţia în dinamică a stării datoriilor debitoare şi creditoare, raportată de către autorităţile administraţiei publice centrale, se prezintă în Tabelul nr.3.

Datele din tabel relevă că restanţele chiriaşilor faţă de autorităţile publice au înregistrat o creştere continuă. Astfel, în anul 2011, datoriile debitoare s-au majorat cu 2,3 mil.lei – faţă de anul 2010, şi cu 5,4 mil.lei – faţă de anul 2009.

În urma testărilor efectuate de către echipele de audit, s-au constatat datorii considerabile ale chiriaşilor – DGACG şi Î.S. “Vibropribor” din subordinea ME. Astfel, dacă în anul 2009 la instituţiile vizate au fost înregistrate creanţe în sumă de 5,3 mil.lei, ale 113 locatari, atunci în anii 2010 şi 2011 datoriile chiriaşilor au crescut, formînd restanţe în sumă de 6,6 mil.lei şi, respectiv, de 7,7 mil.lei, concomitent sporind şi numărul locatarilor datornici.

Deşi contractele examinate prevedeau aplicarea penalităţilor în mărime de la 0,1% pînă la 0,5% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere, acestea s-au aplicat doar în cazul înaintării pretenţiilor în instanţa de judecată.

Astfel, pe parcursul anilor 2008-2011, DGACG şi Î.S. “Vibropribor” au înaintat 332 de pretenţii cu privire la achitarea datoriilor acumulate de către locatari, în rezultatul cărora, pe cale judiciară, precum şi pe cale extrajudiciară, au fost încasate la contul acestora mijloace aferente penalităţilor calculate în sumă totală de 207,2 mii lei.

Totodată, la momentul actual, în instanţele de judecată se află în curs de judecare 26 dosare privind încasarea sumelor datorate de chiriaşi. Se relevă că, pentru toată perioada auditată, entităţile menţionate au înaintat în instanţă 90 de acţiuni pentru recuperarea datoriilor chiriaşilor, din care 21 de dosare au fost executate, 37 de titluri executorii în sumă totală de 2,8 mil.lei (inclusiv 2,4 mil.lei – datoria pentru chirie şi serviciile comunale, şi 0,4 mil.lei – penalitatea) au fost îndreptate spre execuţie executorilor judecătoreşti, iar pentru 3 dosare se aşteaptă emiterea deciziilor de către instanţele judecătoreşti.

Cu toate acestea, restanţele chiriaşilor şi în continuare sînt semnificative, ceea ce are impact asupra activităţii economico-financiare a entităţilor vizate şi generează cheltuieli suplimentare aferente serviciilor comunale. Astfel, la situaţia din 31.12.2011, datoria chiriaşilor pentru serviciile comunale constituia 3,3 mil.lei, sau 42,8% din datoria formată.

Situaţia dată a fost cauzată de faptul că în cadrul entităţilor nu este elaborată şi aprobată o procedură scrisă privind monitorizarea contractelor, precum şi de lipsa unui sistem de management financiar şi control eficient atît în cadrul întreprinderilor de stat şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public , cît şi în cadrul autorităţilor abilitate. Pe lîngă aceasta, se relevă că comisia respectivă din cadrul ME, în cazul prelungirii contractelor de locaţiune sau a acordurilor adiţionale încheiate cu locatarii existenţi, nu examinează şi faptul dacă aceştia au înregistrate datorii, şi nici nu solicită prezentarea actului de verificare reciprocă.

Recomandări:

10. Conducerea DGACG şi a Î.S. “Vibropribor” să întreprindă măsuri rezultative întru restituirea datoriilor formate şi executarea clauzelor obligatorii stabilite în contractele de locaţiune, precum şi să implementeze proceduri şi controale adecvate pentru administrarea contractelor încheiate.

Un locatar a acceptat din contul plăţii pentru locaţiune efectuarea lucrărilor de reparaţii, nefiind stipulate iniţial astfel de angajamente

Cu toate că, potrivit prevederilor art.17 alin.(6) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, plata chiriei pentru activele neutilizate se efectuează exclusiv cu mijloace băneşti, auditul a depistat 3 cazuri cînd locatorii acceptă plata chiriei prin alte modalităţi decît cele prevăzute de legislaţie.

În acest context, se exemplifică Î.S. I.C.Ş.C. “Incercom” din subordinea MDRC, care, deşi în baza contractului încheiat cu un agent economic a prevăzut achitarea plăţii pentru locaţiune cu mijloace băneşti, nefiind stipulate condiţii de efectuare a unor lucrări de reparaţii, totuşi acesta a stins datoria pentru locaţiune în sumă de 179,5 mii lei prin achitări reciproce, în contul serviciilor de reparaţii efectuate pe parcursul a 3 ani în incinta edificiului Î.S. I.C.Ş.C. “Incercom”. De asemenea, alţi 2 agenţi economici au efectuat lucrări de reparaţie a edificiului Î.S. I.C.Ş.C. “Incercom” şi i-au livrat acestuia aparataje de condiţionare a aerului în valoare totală de 212,0 mii lei în contul plăţii pentru chirie.

Conform explicaţiilor persoanelor responsabile din cadrul entităţii, această situaţie a fost cauzată de faptul că încăperile din incinta întreprinderii necesitau reparaţii, iar aceasta nu dispunea de mijloace financiare proprii pentru a fi investite în acest scop.

Procesul supravegherii realizării angajamentelor asumate nu s-a soldat cu rezultatele scontate

Neexecutarea obligaţiunilor contractuale a fost constatată de către echipa de audit şi la Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”. Astfel, conform contractelor încheiate în anul 2010, ultima a transmis în locaţiune bunurile imobile din str. M. Eminescu 52, pe o perioadă de 25 de ani şi de 15 ani, către “Somex-Consulting” S.R.L. (214,6 m²) şi, respectiv, “Safe-Com” S.R.L. (192,3 m²).

În urma vizualizării construcţiilor transmise în locaţiune, echipa de audit a constatat că acestea nu sînt utilizate de către locatari, patrimoniul fiind deteriorat, în pofida faptului că, în conformitate cu clauzele contractuale, locatarilor le revine obligaţia de acoperire a cheltuielilor curente de folosire şi întreţinere adecvată a bunurilor, din ce rezultă că locatarii nominalizaţi nu şi-au onorat pe deplin angajamentele contractuale.

Imaginile nr.4-7 atestă situaţia reală a bunurilor închiriate.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi, la situaţia din 01.10.2011.

(După transmitere în locaţiune, bunurilor le-au fost atribuite adresele

poştale: str. M. Eminescu nr.52/1 şi, respectiv, nr.52/2).

Recomandări:

11. Conducerea Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul” să evalueze contractele de locaţiune încheiate pe termen lung cu “Somex-Consulting” S.R.L. şi “Safe-Com” S.R.L., în scopul neadmiterii degradării în continuare a patrimoniului public transmis în locaţiune acestora, cu aplicarea sancţiunilor în cazul neonorării angajamentelor contractuale asumate.

Utilizarea mijloacelor obţinute din darea în locaţiune a bunurilor neutilizate nu este distinctă

Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, precum şi Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.483 din 29.03.2008 prevăd că, după acoperirea cheltuielilor aferente locaţiunii bunurilor, mijloacele financiare se vor folosi prioritar la plata restanţelor întreprinderilor şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public, iar mijloacele financiare rămase după efectuarea acestor plăţi se vor investi în dezvoltarea acestora, la decizia consiliilor acestora.

Testările efectuate de către misiunile de audit în cadrul a 12 întreprinderi de stat şi o societate pe acţiuni cu capital majoritar de stat denotă că acestea nu ţin o evidenţă separată pentru mijloacele acumulate din activitatea de locaţiune. Mai mult decît atît, nici Consiliile de administraţie nu examinează separat utilizarea mijloacelor parvenite din locaţiune, fiind planificate cheltuielile din veniturile obţinute din toate tipurile de activităţi.

Această situaţie este determinată de faptul că atît managerii entităţilor auditate, cît şi membrii Consiliilor societăţilor acordă o importanţă nesemnificativă acestei etape, iar din lipsa transparenţei utilizării mijloacelor provenite din darea în locaţiune, nu sînt definite clar nici obiectivele care urmează a fi realizate prioritar.

Recomandări:

12. Conducerea întreprinderilor de stat:

“Teatrul Naţional de Operă şi Balet”; I.C.Ş.C. “Incercom”; S.P.B. “Constructorul”; “Vibropribor”; “Moldelectrica”; O.C.I.“Moldova-Concert”; Teatrul Republican “Luceafărul”; Î.S. “Agenţia de Impresariat” să prevadă în politicile de contabilitate modul de ţinere a evidenţei mijloacelor provenite din darea în locaţiune conform cerinţelor regulamentare în domeniul administrării patrimoniului public.

Unele raporturi contractuale n-au prevăzut clauze distincte pentru realizarea angajamentelor asumate, fapt ce a determinat nerealizarea beneficiilor scontate

Nestabilirea de către MNEIN , în contractul de superficie încheiat, în anul 2008, cu Fundaţia pentru Ocrotirea Păsărilor, a unor condiţii distincte în vederea edificării pe un teren cu suprafaţa de 352,0 m² a unei clădiri consolidate, cu supraetajarea suprafeţei acoperişului de 786,0 m² al fostei clădiri a ospătăriei din str. Maria Cebotari 7, a făcut imposibilă obţinerea beneficiilor propuse.

Deşi dreptul de superficie a fost stabilit pe un termen de 30 de ani, plata redevenţei lunare a fost negociată în dezavantajul MNEIN, deoarece aceasta urmează a fi impusă spre achitare începînd cu data iniţierii lucrărilor de construcţie. În consecinţă, pentru 4 ani de executare a contractului de superficie, pe lîngă nerealizarea beneficiilor prestabilite, MNEIN nu a încasat nici plata pentru instituirea dreptului de superficie. Totodată, se atestă că, după efectuarea auditului, MNEIN a iniţiat procedura de reziliere a contractului menţionat.

Potrivit explicaţiilor conducerii MNEIN, nerealizarea beneficiilor a fost cauzată de faptul că Fundaţia pentru Ocrotirea Păsărilor iniţial a preconizat realizarea angajamentelor asumate prin utilizarea mijloacelor financiare de la un investitor, care pe parcursul derulării contractului a refuzat, iar locatarul nu dispune de mijloace proprii pentru executarea clauzelor contractuale.

De asemenea, misiunea de audit a constatat deficienţe la stabilirea angajamentelor contractuale de către Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”, care de la bun început au generat riscul realizării neadecvate a obiectivelor asumate. Astfel, în baza contractului de uzufruct din 07.10.2010, aceasta a transmis agentului economic “Alicecom” S.R.L. dreptul de folosinţă şi posesie a proprietăţii imobiliare din str. M. Eminescu 52, pe un termen de 29 de ani, cu condiţia reconstrucţiei, restaurării şi renovării proprietăţii imobiliare. La rîndul său, uzufructuarul s-a angajat să investească în lucrările menţionate minimum 5,0 mil.lei, cu prezentarea spre coordonare a programului investiţional în decurs de 12 luni de la momentul înregistrării prezentului contract la OCT Chişinău.

Cu toate că prin program investiţional s-a prevăzut elaborarea, coordonarea şi aprobarea proiectului de reconstrucţie a proprietăţii, acesta se elaborează doar în baza certificatului de urbanism pentru proiectare, conform condiţiilor art.11 alin.(1) din Legea nr.163 din 09.07.2010¹⁴, de care nu dispunea întreprinderea la momentul încheierii contractului, dar nici în perioada realizării misiunii de audit, acesta fiind eliberat Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul” tocmai la 06.04.2012, sau peste 16 luni după încheierea contractului de uzufruct.

_______________________

¹⁴ Legea nr.163 din 09.07.2010 “Privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”.

Certificatul vizat prevede elaborarea documentaţiei de proiect pentru reconstrucţia imobilului, cu restaurarea şi consolidarea acestuia, în scopul amplasării unui Centru de Arte. În acelaşi timp, au fost stabilite condiţii urbanistic-arhitecturale, care urmează a fi elaborate de persoane autorizate, ţinîndu-se cont şi de procesul-verbal al şedinţei Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice, conform schiţei de proiect coordonate şi avizului expertului tehnic. Imaginile nr.8-13 redau situaţia reală a edificiului la data de 01.05.2012.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi, la situaţia din 01.10.2011.

Clădirea reprezintă monument de arhitectură de însemnătate naţională

(Conacul urban al lui A.D. Inglezi).

Din cele menţionate rezultă că angajamentele asumate nu au fost îndeplinite, din cauza estimărilor nechibzuite la determinarea condiţiilor contractuale pentru uzufruct, ultimului nefiindu-i stabilite responsabilităţi pentru nerealizarea angajamentelor asumate, precum şi termenele concrete de realizare a tuturor obiectivelor propuse.

Un alt impediment a fost nedeţinerea de către proprietar a certificatului care stă la baza elaborării documentaţiei de proiect, obţinerii autorizaţiei de construcţie, precum şi a avizelor necesare pentru autorizarea acestora. Deci, factorii de decizie din cadrul Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”, numai după deţinerea certificatului de urbanism pentru proiectare, au avut temei de a iniţia lucrările de reconstrucţie, renovare şi restaurare a bunului imobil, cu stabilirea unor obiective concrete pentru potenţialii investitori, care, la rîndul lor, se obligă să execute cerinţele contractuale prestabilite.

Se relevă că, urmare realizării misiunii de audit, la 02.05.2012, prin acordul adiţional la contractul de uzufruct, proprietarul nominal a prevăzut mecanisme contractuale de responsabilizare a uzufructului şi majorarea volumului investiţiilor preconizate minimum pînă la 15,0 mil.lei. Astfel, uzufructuarul a fost obligat, în decurs de 30 de luni, să elaboreze şi să prezinte programul investiţional, să elaboreze un plan detaliat de reconstrucţie a imobilului, precum şi să prezinte, de la instituţiile financiare bancare, garanţii privind asigurarea creditării pentru întreg volumul investiţional. Totodată, s-au prevăzut condiţii restricţionate şi pentru neonorarea angajamentelor contractuale asumate. Astfel, în cazul în care în termen de 5 ani uzufructuarul nu va investi mai mult de 75,0% din valoarea negociată, contractul va fi reziliat, iar bunul imobil şi toate îmbunătăţirile acestuia vor trece gratuit în proprietatea Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”.

Terenul destinat edificării complexului “Muzeul Satului”, pe parcurs, s-a transformat într-o zonă de odihnă neautorizată

Conform Decretului Preşedintelui RM nr.251 din 24.07.1995¹⁵ şi Hotărîrii Guvernului nr.16 din 16.01.1992¹⁶, MNEIN i-a fost repartizat teritoriul dintre bulevardul Dacia şi Institutul Naţional de Ecologie, cu suprafaţa totală de 175,3 ha, în scopul conservării şi antrenării monumentelor de cultură naţională, prin edificarea “Muzeului Satului”. În anul 2002, în baza protocolului de intenţii, MC, în comun cu MNEIN, a încheiat un contract de colaborare şi activitate în comun, pe o perioadă de 12 ani, cu Asociaţia de Golf din Republica Moldova, pentru executarea lucrărilor de edificare a Golf-Clubului şi amenajarea terenului pentru golf, pe o suprafaţa de 17-20 ha, activităţi care nu erau prevăzute în conceptul de arhitectură pentru complexul “Muzeul Satului”.

_______________________

¹⁵ Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr.251 din 24.07.1995 privind crearea Muzeului Satului.

¹⁶ Hotărîrea Guvernului nr.16 din 16.01.1992 “Cu privire la repartizarea terenurilor”.

În cele din urmă, Asociaţia de Golf, deşi s-a obligat să realizeze obiectivele contractuale pînă în luna mai a anului 2004, în realitate, acest contract s-a finalizat la nivel de concept, investitorul elaborînd doar schiţa de proiect pentru amplasarea Golf – Clubului.

Această situaţie a fost determinată de litigiile apărute, în anii 2003-2004, între MNEIN şi Grădina Botanică, ultima susţinînd că iniţial terenul vizat se afla în gestiunea sa.

De asemenea, nerespectînd angajamentele asumate, Asociaţia de Golf nu a achitat nici plăţile aferente utilizării terenului, care au fost negociate în sumă de 3350 dol.SUA/anual pentru fiecare hectar, drept rezultat MNEIN ratînd venituri pasibile încasării din arendă, în anii 2002-2008, în sumă totală de 398,7 mii dol.SUA.

Cu toate că Asociaţia de Golf s-a obligat să asigure din fondurile proprii, în proporţie de 50,0%, paza militarizată a teritoriului complexului “Muzeul Satului” pentru toată perioada de acţiune a contractului, în realitate, cheltuielile de pază în sumă de 722,4 mii lei, pentru 7 ani, au fost suportate integral de către MNEIN.

Între timp, din lipsa mijloacelor financiare şi a potenţialilor investitori pentru implementarea conceptului proiectului privind crearea complexului “Muzeul Satului”, terenul destinat impulsionării dezvoltării industriei turismului, prevăzut iniţial ca un parc etnografic, s-a transformat într-o zonă de odihnă neautorizată, fiind prestate servicii cu plată populaţiei. MNEIN a înaintat mai multe adresări atît conducerii ţării, cît şi MC, în vederea soluţionării problemelor apărute în activitatea acestei zone de odihnă neautorizate, întru evitarea degradării şi poluării mediului ambiant, precum şi în scopul demarării lucrărilor de edificare a “Muzeului Satului”. În rezultat, prin Dispoziţia prim-ministrului nr.1114-304 din 12.02.2007, a fost creat un grup de lucru, care urma să prezinte, în termen de o lună, Guvernului varianta reactualizată a conceptului de edificare a “Muzeului Satului”. Cu toate acestea, lucrările respective nu au fost iniţiate.

În scopul selectării unui agent economic care ar fi disponibil să investească în amenajarea zonei de odihnă pe teritoriul “Muzeului Satului”, la 03.04.2009, MNEIN a publicat în Monitorul Oficial un comunicat informativ. Urmare desfăşurării concursului, grupul de lucru a desemnat drept cîştigătoare oferta prezentată de către Fundaţia “Viitorul Moldovei”. În rezultatul negocierilor, la 27.05.2009, a fost întocmit proiectul contractului investiţional şi de colaborare cu cîştigătorul concursului, în vederea gestionării în comun a terenului destinat complexului “Muzeul Satului” cu suprafaţa de 151,2 m², pentru stoparea impactului negativ antropogen asupra acestui teren, amenajarea şi dezvoltarea zonei de odihnă neautorizate, precum şi pentru realizarea Programului de stat privind edificarea “Muzeului Satului”.

Întru verificarea legalităţii prevederilor contractuale, MNEIN a prezentat proiectul de contract CCCEC şi APP, ultima constatînd că concursul pentru adjudecarea investiţiilor la amenajarea zonei de odihnă s-a desfăşurat cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare, în lipsa unui cadru juridic care reglementează un asemenea raport juridic. Totodată, aceasta a recomandat MNEIN realizarea proiectului “Muzeului Satului” prin aprobarea unui act normativ care ar reglementa realizarea proiectului, etapele şi metodele, componenţa şi atribuţiile comisiei de concurs. La rîndul său, şi MC a constatat mai multe lacune de ordin juridic, din care motiv nu a recurs la aprobarea contractului, iar potrivit clauzei contractuale, investitorul a fost obligat să execute lucrări şi să realizeze investiţiile preconizate doar după aprobarea contractului de către MC.

Cu toate că contractul investiţional şi de colaborare încheiat între MNEIN şi Fundaţia “Viitorul Moldovei” nu a fost aprobat de către fondator, organul cadastral a înregistrat contractul vizat în Registrul bunurilor imobile, la capitolul grevarea dreptului patrimonial pe o perioadă de 29 de ani, fapt ce denotă grevarea unor drepturi nejustificate ale investitorului.

În anul 2011, MC a depus în instanţa judiciară o cerere privind declararea nulităţii contractului investiţional şi de colaborare, precum şi obligarea OCT Chişinău de a efectua modificări în Registrul bunurilor imobile prin radierea drepturilor asupra acestui bun ale Fundaţiei “Viitorul Moldovei”, examinarea căreia nu s-a definitivat.

Recomandări:

13. Conducerea MC şi a MNEIN să elaboreze şi să înainteze Guvernului propuneri întru soluţionarea problemelor apărute la realizarea Programului de stat privind edificarea “Muzeului Satului”.

Lucrările de restaurare şi reconstrucţie a Complexului muzeal “Conacul Balioz” s-au iniţiat fără respectarea normelor calităţii în construcţii

Întru revitalizarea şi includerea în circuitul turistic naţional şi internaţional a Complexului muzeal “Conacul Balioz” din s.Ivancea, r-nul Orhei, la 17.10.2006, au fost încheiate, între MNEIN şi S.R.L. “Casa Vinului”, 2 contracte – de dare în locaţiune şi de colaborare între părţi. Potrivit contractului de locaţiune, ultimei i-au fost transmise în chirie 5 clădiri, care fac parte din Complexul muzeal “Conacul Balioz”, cu costul chiriei anuale în sumă de 54,9 mii lei, pe un termen de 25 de ani, cu condiţia restaurării şi reconstrucţiei complexului pînă la 31.12.2007. Ulterior, din momentul restaurării obiectelor închiriate şi numai în baza raportului avizat de către MC privind confirmarea lucrărilor îndeplinite, locatarul urma să dezvolte activităţi turistice şi muzeale, care să includă producerea articolelor meşteşugăreşti, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de menire cultural-folclorice.

Cel de-al doilea contract – de colaborare, care este interdependent de contractul de locaţiune menţionat, a prevăzut gestiunea în comun a terenului şi a altor 7 bunuri imobile din Complexul muzeal “Conacul Balioz”, în scopul creării şi asigurării funcţionării Complexului turistic în ansamblu, cu restaurarea şi reconstrucţia tuturor monumentelor complexului în termen de pînă la 31.12.2008.

Probele de audit acumulate la acest compartiment denotă că, deşi părţile contractante s-au obligat să demareze lucrările de restaurare numai după întrunirea integrală a condiţiilor de elaborare, coordonare şi aprobare a Concepţiei proiectului, a proiectului de restaurare a obiectivelor Complexului şi a programului investiţional, totuşi restaurarea şi restabilirea aspectului iniţial al edificiilor conacului s-au iniţiat doar în baza Concepţiei proiectului de restaurare.

Potrivit explicaţiilor conducerii MNEIN, demararea parţială a lucrărilor a fost permisă în baza unor indicaţii verbale ale ex-ministrului culturii. Astfel, în perioada anilor 2006-2008, lucrările de restaurare şi construcţie a Complexului au fost efectuate fără a dispune de documentele de proiect, însoţite de calcule de deviz aprobate şi expertizate în modul stabilit, care ar fi permis aprecierea investiţiilor reale în lucrările respective, precum şi volumul necesar pentru a realiza toate lucrările preconizate.

De asemenea, examinarea proceselor-verbale ale şedinţei Comisiei de lucru privind mersul lucrărilor de proiectare, restaurare şi reconstrucţie a Complexului, creată în cadrul MNEIN, relevă că lucrările de restaurare pînă în anul 2008 au fost efectuate în lipsa autorizaţiei de construcţie şi ştirbesc, în mare măsură, din autenticitatea monumentului şi nu corespund tehnologiilor de restaurare. Se exemplifică că pereţii au fost placaţi cu rigips, iar unele elemente decorative – deteriorate nejustificat, parametrii clădirii – schimbaţi , pereţii exteriori – tencuiţi cu ciment etc. Totodată, pe parcursul tergiversării şi întreruperii lucrărilor pe o durată de 3 ani, din cauza executării necalitative a acestora, au ieşit la iveală mai multe neajunsuri, inclusiv degradări.

Fotografiile nr.14-19 redau situaţia reală a etapei de reconstrucţie şi aspectul Complexului muzeal “Conacul Balioz”.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi, la situaţia din 15.06.2012

(Complexul muzeal “Conacul Balioz”)

Cu toate că S.R.L. “Casa Vinului” a fost avertizată permanent, prin demersurile înaintate de către conducerea MNEIN şi a MC, totuşi aceasta a ignorat legislaţia în domeniul protejării monumentelor , precum şi tehnologiile de restaurare în procesul de execuţie a lucrărilor.

De asemenea, n-au fost respectate obligaţiunile contractuale privind achitarea plăţii pentru locaţiune. Astfel, la situaţia din 01.01.2012, urmare neachitării plăţii pentru locaţiune pentru o perioadă de circa 2 ani, a fost înregistrată creanţa locatarului în sumă totală de 125,9 mii lei.

Se relevă că, la 25.01.2012, MNEIN a înaintat o cerere de chemare în judecată privind rezilierea contractelor de locaţiune şi de colaborare, încheiate în anul 2006 cu S.R.L. “Casa Vinului”, precum şi evacuarea forţată a acesteia din încăperile şi de pe teritoriul Complexului muzeal “Conacul Balioz”, aceasta aflîndu-se la etapa de examinare.

Recomandări:

14. Conducerea MC şi a MNEIN, în comun cu Inspecţia de Stat în Construcţii, să întreprindă măsurile de rigoare în vederea stabilirii corespunderii lucrărilor de restaurare şi de reconstrucţie a Complexului muzeal “Conacul Balioz” cu cerinţele în domeniul construcţiilor prevăzute de cadrul legal, cu determinarea acţiunilor concrete în vederea lichidării neajunsurilor constatate.

CONCLUZII GENERALE

Generalizînd cele expuse în Raportul dat, se poate concluziona că, în orizontul de timp auditat, mecanismul de transmitere/luare în locaţiune, implementat de către responsabilii în domeniul administrării proprietăţii publice, a derulat fără atingerea unui management performant şi într-un mod ineficient, fiind constatate rezerve atît în procesul de dare/ luare în locaţiune, cît şi în procesul de monitorizare a contractelor. Luarea unor decizii iraţionale şi neadecvate de către Comisia de privatizare din cadrul APP, precum şi de alte organe responsabile de procesul deetatizării proprietăţii publice a dus la înstrăinarea unor bunuri din proprietatea statului în proprietatea domeniului privat la preţuri simbolice comparativ cu preţurile de luare în locaţiune, iar noii proprietari au transmis bunurile privatizate în locaţiune unor entităţi publice la preţuri net superioare, astfel investiţiile acestora fiind recuperate în termen de pînă la 1 an, ulterior aceştia obţinînd profituri considerabile pe seama proprietăţii publice. Totodată, autorităţile publice care nu dispun de încăperi pentru desfăşurarea activităţii sînt nevoite să preia în locaţiune aceste localuri în condiţiile impuse de locatori.

Alte probleme constatate în cadrul auditului

Se relevă că, în urma verificărilor în cadrul auditului performanţei în vederea acumulării probelor necesare, au fost identificate şi alte deficienţe ce nu ţin de obiectivele auditului, însă necesită a fi înlăturate.

Neexecutarea unei Hotărîri de Guvern generează cheltuieli suplimentare DGACG

Astfel, pînă în prezent n-a fost executată de către DGACG Hotărîrea Guvernului nr.443 din 24.04.2007 “Cu privire la transmiterea unui bun imobil”, conform căreia urma să fie transmisă cu titlu gratuit, din proprietatea publică a statului (din gestiunea economică a DGACG) în proprietatea Asociaţiei de coproprietari în codomeniu nr.55/81, blocul locativ cu 63 apartamente şi construcţiile aferente, amplasate pe str. Florica Niţă 7/1.

În perioada anilor 2008-2011, evidenţa cheltuielilor aferente serviciilor comunale ale locatarilor acestui bloc este ţinută de către DGACG, care încheie şi contracte de prestare a serviciilor cu furnizorii. Contabilitatea DGACG calculează şi prezintă lunar locatarilor blocului locativ vizat chitanţe privind încasarea plăţilor pentru consumul de servicii comunale.

Misiunea de audit, verificînd creanţele pentru serviciile comunale formate de către locătari, a constatat o creştere continuă a acestora, care la 31.12.2011 au atins cifra de 192,3 mii lei, faţă de 119,2 mii lei – la situaţia din 31.12.2009. În consecinţă, DGACG achită din contul altor venituri realizate costul serviciilor comunale consumate de către locatari, ceea ce duce la majorarea neîntemeiată a cheltuielilor de întreţinere ale DGACG.

Cu toate că DGACG a întreprins măsuri pentru transmiterea bunului imobil vizat de la balanţa sa la balanţa Asociaţiei, însă pînă la moment aceasta nu s-a realizat, cauza fiind refuzul Asociaţiei de a primi la balanţa sa bunul imobil, motîvînd prin faptul că acesta urmează a fi transmis cu construcţiile aferente.

Astfel, prin decizia Consiliului orăşenesc Chişinău nr.1/8 din 05.01.2005, blocul locativ cu 9 etaje, 63 de apartamente, suprafaţa totală de 7,2 mii m², de pe str. Florica Niţă 7/1, şi magazinul (alimentară) anexat, cu suprafaţa comercială de 0,3 mii m², de pe str. Florica Niţă 7/2, au fost transmise la balanţa DGACG cu valoarea totală de 3,7 mil.lei. Ulterior, în anul 2009, DGACG a înregistrat bunurile vizate la organul cadastral teritorial, fiind atribuite 2 numere cadastrale separate. Prin urmare, potrivit Hotărîrii Guvernului menţionate, DGACG urmează să transmită la balanţa Asociaţiei doar casa de locuit cu construcţia aferentă (parcarea auto), dar nu şi anexa cu destinaţie comercială.

Totodată, se relevă că proprietarii apartamentelor au privatizat doar suprafeţele la nivelul apartamentelor deţinute, nefiind incluse suplimentar la privatizare şi suprafeţele cu destinaţie comercială.

Recomandări:

15. Conducerea DGACG, întru executarea Hotărîrii Guvernului nr.443 din 24.04.2007, în comun cu Cancelaria de Stat, să întreprindă măsuri de soluţionare a problemei create, cu înaintarea către Guvern a solicitării de a se pronunţa pe marginea hotărîrii adoptate.

La unele entităţi verificate sînt rezerve la capitolul înregistrarea patrimoniului public al statului

Echipa de audit, în urma verificării situaţiei patrimoniului la cele 5 entităţi din subordinea MC, a constatat neînregistrarea dreptului de proprietate asupra unor bunuri culturale, precum şi nereflectarea corespunzătoare în evidenţa contabilă a tuturor terenurilor deţinute de către acestea.

Astfel, în evidenţa contabilă la Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”, conform situaţiei din 01.01.2011, nu sînt înregistrate terenurile cu suprafaţa de 0,5 ha, iar unele construcţii sînt reflectate la preţuri simbolice. Spre exemplu, clădirea teatrului din str. Veronica Micle 7 este înregistrată în evidenţa analitică cu valoarea de 802,4 mii lei, iar la organele cadastrale – cu valoarea de 6,5 mil.lei.

Totodată, în raportul precedent al Curţii de Conturi din anul 2008 “Privind gestionarea patrimoniului public de către instituţiile teatral-concertistice în perioada anilor 2005-2008 (I semestru)” s-a menţionat despre neasigurarea reevaluării bunurilor imobile gestionate de către Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”. Astfel, la situaţia din 01.01.2008, valoarea iniţială a bunurilor imobile (clădiri) constituia 12,3 mil.lei, care, la situaţia din 01.01.2011, practic a rămas neschimbată – 12,2 mil.lei, însă conform evaluării organelor cadastrale, valoarea acestora, cu excepţia a două terenuri care nu au fost evaluate, constituie 39,3 mil.lei.

Notă: În rezultatul auditului efectuat, Î.S. Teatrul Republican ”Luceafărul”, în raportul financiar pe anul 2011, a consemnat înregistrări parţiale în sumă de 6,5 mil.lei la capitolul terenuri.

În evidenţa contabilă la Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet” nu sînt înregistrate 3 terenuri, atribuite în conformitate cu titlurile de autentificare a dreptului de deţinător de teren, cu suprafaţa totală de 5,1 ha. Totodată, se relevă că întreprinderea nu a înaintat la organele cadastrale documentaţia de înregistrare a dreptului asupra clădirii teatrului, amplasată pe bd. Ştefan cel Mare 152, la organele cadastrale fiind înregistrat doar dreptul asupra terenului aferent construcţiei.

Cu toate că MNEIN dispune de titluri de autentificare a dreptului de deţinere pentru 4 terenuri cu suprafaţa totală de 200,6 ha, care au fost reflectate în evidenţa contabilă, organele cadastrale nu le-a evaluat şi nici în contabilitate nu sînt înregistrate după valoare.

Totodată, se relevă că terenul cu suprafaţa de 1,96 ha a fost format în urma comasării a mai multor terenuri, fapt ce a contribuit la modificarea unor numere cadastrale atribuite construcţiilor, precum şi a adreselor juridice ale acestora, astfel încît s-a format un bun imobil pe întreg cartierul (str.Kogîlniceanu – Maria Cibotari – Şciusev – Sfatul Ţării). Cu toate că în cartierul menţionat sînt amplasate 16 bunuri imobile, la OCT Chişinău sînt înregistrate doar 7 construcţii. La unele bunuri imobile, adresele juridice sînt indicate eronat. Astfel, la OCT Chişinău bunurile imobile menţionate sînt înregistrate pe str.Şciusev 103, pe această adresă juridică fiind înregistrată şi o casă de locuit cu 3 apartamente din alt cartier.

La fondare, Î.S. “Agenţia de Impresariat” i-a fost transmis în gestiune edificiul din str. Alexandru cel Bun 18. Totodată, terenul aferent construcţiei nu este reflectat în evidenţa contabilă, acesta fiind înregistrat la OCT Chişinău cu o suprafaţă mai mică decît cea repartizată.

Nedelimitarea de către organele abilitate a terenului de referinţă, precum şi eliberarea neîntemeiată a documentelor privind arenda au determinat parcelarea acestui teren, cu riscul de pierdere.

Un alt teren cu suprafaţa de 0,04 ha, îngrădit cu gard din blocuri de beton armat în imediata apropiere a peretelui clădirii, este utilizat, în lipsa documentelor justificative, de către S.C.“Keramin Chişinău” S.R.L., de la care autoritatea centrală de specialitate, prin intermediul Î.S. “Agenţiei de Impresariat”, nu încasează plata pentru arenda funciară Totodată, acest teren nu este înregistrat nici într-un mod la organele cadastrale. Situaţia dată a contribuit la parcelarea terenului care aparţinea autorităţii centrale de specialitate, prin acaparare, cu riscul de pierdere a patrimoniului public.

Fotografiile nr.20-23 redau situaţia reală privind parcelarea terenului aferent din str. Alexandru cel Bun 18.

Sursă: Fotografiile făcute de echipa de audit a Curţii de Conturi, la situaţia din 01.10.2011

Recomandări:

16. Conducerea MC să întreprindă măsuri întru asigurarea înregistrării regulamentare a patrimoniului public aflat în gestiunea întreprinderilor din subordine atît la organele cadastrale, cît şi în evidenţa contabilă a acestora.

O parte din imobilul amplasat pe str. Florica Niţă 7 a fost înstrăinat cu abateri de la cadrul legal

Blocul locativ cu 5 etaje şi suprafaţa de 2,2 mii m² din str. Florica Niţă 7 a fost transmis la balanţa Circului din mun.Chişinău, pentru cazarea artiştilor sosiţi în turneu. Potrivit indicilor tehnico-economici din dosarele cadastrale, au fost formate două obiecte – clădirea blocului locativ cu 5 etaje şi clădirea blocului administrativ.

În dosarele cadastrale, pe planurile elaborate de OCT Chişinău sînt reflectate ambele clădiri, în timp ce în registrul informatizat al Î.S. “Cadastru”, din motive necunoscute, titlul de proprietar al blocului administrativ nu este înregistrat după nici o persoana juridică.

Se menţionează că, în conformitate cu prevederile pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.973 din 12.08.2008 “Cu privire la transmiterea unui imobil”, a fost acceptată excluderea valorii imobilului din capitalul social al S.A. “Circul din Chişinău” (str. Florica Niţă 7) şi transmiterea acestuia în gestiunea Î.S. “Agenţia de Impresariat”. Totodată, prin pct.3 din aceeaşi hotărîre, APP a fost obligată să transmită S.A. “Circul din Chişinău”, cu titlu gratuit, în calitate de acţiuni de tezaur, valoarea acţiunilor deţinute în Societate în mărimea valorii imobilului de referinţă.

Actul Comisiei de primire-predare a imobilului de la S.A. “Circul din Chişinău” către Î.S. “Agenţia de Impresariat” a fost întocmit anterior Hotărîrii Guvernului, în care nu a fost reflectată transmiterea întregii suprafeţe a bunului imobil din str. Florica Niţă 7, ci doar clădirea blocului locativ cu 5 etaje.

În baza ordinului Î.S. “Agenţia de Impresariat” nr.129 din 08.07.2009, în lipsa acordului fondatorului, Comisia formată din 7 membri şi-a atribuit gratuit 7 apartamente. Ulterior, prin ordinul MC nr.261 din 15.12.2009, 23 de apartamente au fost repartizate angajaţilor din instituţiile de cultură. Apartamentele de la prima scară a blocului s-au repartizat în mod identic în perioada anilor 2000. Se menţionează că repartizarea apartamentelor nu s-a efectuat conform listei solicitanţilor, aprobată iniţial, ceea ce a generat nemulţumiri în rîndul angajaţilor instituţiilor din ramură.

Clădirea blocului administrativ, practic netransmisă Î.S. “Agenţia de Impresariat” şi nereflectată la intrări de mijloace fixe la aceasta, a fost scoasă de la balanţa S.A. “Circul din Chişinău”, iar dreptul asupra acesteia nu numai că nu este revendicat la OCT Chişinău, dar şi nu este înregistrat la nici una din părţile de referinţă, din ce rezultă că în mod intenţionat acest bun a fost exclus din patrimoniul public, cu consecinţele respective.

Recomandări:

17. Conducerea MC să întreprindă măsuri întru înregistrarea la organele cadastrale, conform cerinţelor legale, a clădirii blocului administrativ din str. Florica Niţă 7.

Anexa nr.1

Domeniul de aplicare şi metodologia

■ Domeniul de aplicare

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în conformitate cu Programul activităţii de audit pe anul 2011, a iniţiat auditul performanţei privind gestionarea patrimoniului public dat/luat în locaţiune, pentru a analiza dacă mecanismul actual de dare în locaţiune a patrimoniului de stat este eficient şi contribuie la buna gestionare a acestuia, a determina dacă procesul de monitorizare a contractelor de locaţiune a contribuit la realizarea obiectivelor scontate, precum şi pentru a examina şi a stabili faptul dacă activitatea de luare în locaţiune a unor încăperi de la sectorul privat asigură utilizarea mijloacelor publice în condiţii de eficienţă şi economicitate.

Auditul a cuprins operaţiunile de desfăşurare a întregului proces de dare/luare în locaţiune, precum şi de monitorizare a contractelor pe perioada anilor 2008-2011. Perioada dată a fost selectată în scopul obţinerii unei informaţii mai ample şi obiective privind modul de administrare a patrimoniului public şi de gestionare a mijloacelor publice aferente luării în locaţiune, precum şi privind măsurile întreprinse de către entităţile supuse auditului.

Examinările s-au efectuat prin teste de fond, proceduri analitice şi teste ale detaliilor tranzacţiilor şi conturilor, asupra unor proceduri de dare/luare în locaţiune, selectate prin eşantionare, şi au avut drept scop obţinerea de probe relevante şi rezonabile, care să susţină concluziile şi credibilitatea constatărilor de audit. În cadrul auditului au fost intervievaţi oficialii-cheie ai entităţilor auditate, care şi-au expus părerea privind procesul de implementare a activităţii de dare/luare în locaţiune.

Totodată, s-au verificat şi unele tranzacţii la Oficiul cadastral teritorial Chişinău, Serviciul Stare Civilă, precum şi au fost acumulate probele necesare din baza de date a Registrului de Stat (Acces).

Activitatea de audit s-a desfăşurat în conformitate cu Standardele de audit ale Curţii de Conturi, ca ghid servind Manualul de audit al performanţei, elaborat de Curtea de Conturi în baza Standardelor Internaţionale de Audit.

Misiunea de audit a fost exercitată la Direcţia Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului, precum şi la 5 autorităţi publice centrale şi unele instituţii din subordinea acestora: Ministerul Economiei (inclusiv Î.S. “Vibropribor”, Î.S. “Moldelectrica” şi Î.S. “Fabrica de sticlă din Chişinău”); Ministerul Justiţiei (inclusiv SSC); Ministerul Finanţelor ( inclusiv “Banca de Economii” S.A. – monitorizată de către acesta); Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (inclusiv Î.S. I.C.Ş.C. “Incercom” şi Î.S. S.P.B. “Constructorul”); Ministerul Culturii (inclusiv Î.S. O.C.I. “Moldova-Concert”, Î.S. Teatrul Republican “Luceafărul”, Î.S. “Teatrul Naţional de Operă şi Balet”, Î.S. “Agenţia de Impresariat” şi Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală).

■ Metodologia

Pentru realizarea obiectivelor prestabilite, misiunea de audit a întreprins activităţi specifice, prin aplicarea unor tehnici speciale de audit, şi a utilizat diferite metode de colectare a probelor. Prin urmare:

• pentru a constata dacă entităţile publice implementează corespunzător mecanismul de transmitere în locaţiune a patrimoniului public, am studiat cerinţele cadrului normativ şi legislativ în vigoare;

• pentru a determina modul de organizare şi funcţionare a procesului de transmitere în locaţiune de către autorităţile publice centrale, am analizat dacă acestea au elaborate politici şi proceduri interne aferente proceselor de înregistrare, examinare şi avizare a contractelor de locaţiune, precum şi modului de selectare a potenţialilor locatari;

• pentru a stabili modalitatea şi criteriile de selectare a potenţialilor locatari în cadrul entităţilor publice, întreprinderilor de stat, am analizat politicile elaborate şi procedeele aplicate;

• pentru a determina respectarea stabilirii cuantumului chiriei bunurilor proprietate publică, am examinat şi verificat valoarea coeficienţilor aplicaţi de către locatori la calcularea preţului chiriei conform cerinţelor cadrului legislativ;

• pentru a stabili corectitudinea executării actelor de primire-predare, am examinat cerinţele cadrului regulamentar aferent procesului de dare-luare în locaţiune a bunurilor;

• pentru a determina modalitatea de calculare de către DGACG a serviciilor comunale prestate chiriaşilor, am analizat calculul serviciilor comunale pe fiecare tip, precum şi cheltuielile efective aferente serviciilor comunale destinate întreţinerii integrale a unor edificii selectate prin eşantionare;

• pentru a evalua respectarea clauzelor contractuale, a procedurilor şi acţiunilor de monitorizare a contractelor de locaţiune, am studiat contractele încheiate şi măsurile întreprinse de către entităţi;

• pentru a determina acţiunile întreprinse de către Comisiile create în cadrul Ministerului Economiei şi DGACG, am studiat procesele-verbale ale şedinţelor Comisiilor, am analizat dacă există o distribuţie a responsabilităţilor membrilor acestora, precum şi am examinat documentele aferente activităţii de dare în locaţiune;

• pentru a stabili dacă modalitatea de privatizare a încăperilor ce aparţin instituţiilor publice a fost efectuată conform cerinţelor cadrului legal, am examinat documentele aferente procesului de privatizare, solicitate de la APP;

• pentru a determina modul de administrare a mijloacelor obţinute din darea în locaţiune a bunurilor neutilizate, am examinat procesele-verbale ale Consiliilor de administraţie.