Hotărîre nr.29 din 22.07.2016 cu privire la Raportul auditului Proiectului "Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare"

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la Raportul auditului Proiectului

“Programul de Dezvoltare a Companiilor

de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”

nr. 29  din  22.07.2016

 (în vigoare 04.10.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 342 art. 30 din 04.10.2016

* * *

Curtea de Conturi, în prezenţa viceministrului mediului dl Andrian Delinschi, preşedinţilor raioanelor: Leova – dl Ion Gudumac; Soroca – dl Mihai Mîţu; Floreşti - dl Ştefan Paniş; Hînceşti – dl Ghenadie Buza; administratorilor: S.A. “Apă-Canal Leova” – dl Victor Antoniu; S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” – dl Dumitru Palamarciuc; S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” – dl Mihai Chiperi; S.A. “Servicii Comunale Floreşti” – dl Mihail Tîltu; S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) – dl Gheorghe Lica; S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga – dl Ivan Torlac, precum şi a altor persoane cu funcţii de răspundere, călăuzindu-se de art.2 alin.(1) şi art.4 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008¹, a examinat Raportul auditului Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”.

__________________________

¹Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008 (cu modificările şi completările ulterioare; în continuare – Legea nr.261-XVI din 05.12.2008).

Misiunea de audit a fost realizată în temeiul art.28 şi art.31 din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008 şi în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016², avînd drept scop evaluarea performanţelor, inclusiv ale operatorilor apă-canal, ca rezultat al implementării Proiectului auditat, a eficienţei activităţilor de extindere şi de reabilitare a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, în conformitate cu acordurile de finanţare.

__________________________

²Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016” (cu modificările şi completările ulterioare).

În cadrul misiunii de audit au fost colectate probe de la Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, operatorii regionali apă-canal din: Leova, Soroca, Orhei, Floreşti, Hînceşti şi Ceadîr-Lunga, precum şi de la autorităţile publice locale de nivelul I şi de nivelul II³, auditul fiind efectuat în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit⁴.

__________________________

³Consiliul raional Orhei, primăria or.Orhei, primăria com.Step-Soci, primăria com. Selişte, Consiliul raional Leova, primăria or.Leova, primăria com.Sărata Nouă, Consiliul raional Soroca, primăria or.Soroca, primăria com.Rubleniţa, primăria s. Egoreni, primăria com. Regina Maria, primăria s. Hristici, primăria s. Zastînca, Consiliul raional Hînceşti, primăria or.Hînceşti, primăria com.Bozieni, primăria s. Logăneşti, primăria com. Mereşeni, primăria s. Fîrlădeni, primăria s. Buţeni, Consiliul raional Floreşti, primăria or.Floreşti, primăria or.Ghindeşti, primăria or. Mărculeşti, primăria com. Ghindeşti, primăria s. Mărculeşti, primăria s. Lunga, primăria com. Izvoare, primăria s. Domulgeni, primăria com. Roşietici (s. Cenuşa), primăria com.Vărvăreuca, Consiliul raional Ceadîr-Lunga, primăria or. Ceadîr-Lunga, primăria s. Baurci, primăria s. Cazaclia, primăria s. Beşghioz, primăria s. Tomai.

⁴Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013 “Cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”, Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000 - 9999) în cadrul auditului public”.

Examinînd rezultatele auditului şi audiind Raportul prezentat, precum şi explicaţiile persoanelor cu funcţii de răspundere prezente în şedinţa publică, Curtea de Conturi

A CONSTATAT:

Pentru reformarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare, îmbunătăţirea şi creşterea eficienţei serviciilor în domeniu, a fost implementat Proiectul “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”. Proiectul a fost finanţat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii şi Fondul de Investiţii de Vecinătate, în sumă de 30,0 mil. Euro, inclusiv 20,0 mil. Euro – sub formă de împrumut.

Proiectul a demarat în anul 2010 şi a cuprins 32 de localităţi din raioanele Leova, Ceadîr-Lunga, Orhei, Hînceşti, Floreşti şi Soroca, care, în comun cu operatorii apă-canal, şi-au asumat responsabilitatea privind regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. În perioada implementării Proiectului (anii 2011-2015) au fost executate lucrări de reabilitare/extindere a sistemelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare (25,0 mil. Euro) şi s-au procurat bunuri (4,7 mil. Euro), fiind redresată starea reţelelor şi create condiţii pentru eficientizarea serviciilor prestate, inclusiv populaţiei.

Evaluarea performanţei serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare, ca urmare a implementării Proiectului, atestă că, pentru atingerea obiectivelor strategice în dezvoltarea corporativă şi operaţională a domeniului, regiile apă-canal au elaborat Planuri de afaceri, fiind obţinute unele îmbunătăţiri tehnice/operaţionale/financiare, dar şi consolidate capacităţile manageriale ale acestora. Drept urmare, s-a realizat conectarea la reţeaua de apă a unor localităţi, cu majorarea numărului de consumatori.

Totodată, se menţionează că pe parcursul implementării Proiectului activităţile de cooperare, coordonare şi monitorizare realizate nu au atins nivelul aşteptat al eficienţei şi, ca rezultat, în unele localităţi au fost înregistrate situaţii problematice, exprimate prin:

- utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare, astfel încît unele bunuri achiziţionate nu sînt utilizate conform destinaţiei Proiectului (3,5 mil.lei);

- nevalorificarea tuturor mijloacelor financiare posibile (17,1 mii Euro);

- respectarea termenelor de realizare/recepţionare a lucrărilor şi neasigurarea calităţii celor executate;

- nerealizarea pe deplin a tuturor obligaţiilor asumate de către: Consiliile raionale - prin contractele de recreditare, Consiliile locale şi operatorii apă-canal - prin contractele de subîmprumut şi cele de delegare a serviciilor regionale de aprovizionare cu apă potabilă;

- neatingerea de către operatorii apă-canal a tuturor indicatorilor de rezultat prestabiliţi în Acordul de împrumut, semnat între Republica Moldova şi BERD (regionalizarea serviciilor, ajustarea tarifelor, numărul conexiunilor şi al populaţiei conectate, numărul personalului regiilor apă-canal, deschiderea şi menţinerea contului de rezervă);

- neonorarea în termen, de către unii împrumutaţi, a obligaţiunii de rambursare a mijloacelor împrumutate pentru implementarea Proiectului;

- neasigurarea calităţii apei livrate consumatorilor.

În acest context, se relevă necesitatea întreprinderii măsurilor relevante pentru asigurarea unei conlucrări eficiente între actorii implicaţi în activităţile de monitorizare a progreselor şi de onorare a obligaţiilor asumate faţă de finanţatorii externi.

Reieşind din cele expuse, în temeiul art.7 alin.(1) lit.a), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.c) şi art.34 alin.(3) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul auditului Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”, anexat la prezenta Hotărîre.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de audit se remit:

2.1. Ministerului Mediului, pentru documentare referitor la rezultatele auditului, şi se cere:

2.1.1. să examineze rezultatele auditului în cadrul Colegiului ministerului şi să întreprindă măsurile de rigoare, conform competenţelor, în vederea implementării recomandărilor;

2.1.2. să întreprindă măsuri concrete pentru consolidarea comunicării şi conlucrării între autorităţile administraţiei publice locale şi operatorii regionali apă-canal, cu consultarea, contribuţia directă şi monitorizarea strictă privind onorarea de către fiecare dintre ei a obligaţiilor asumate în cadrul Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”, în special, ce ţin de transmiterea bunurilor în scopul asigurării activităţii de prestare a serviciilor de apă şi de canalizare;

2.1.3. să elaboreze procese şi să aplice măsuri în vederea fortificării capacităţilor şi responsabilităţilor de coordonare, monitorizare şi implementare a proiectelor ulterioare în sectorul de aprovizionare cu apă şi canalizare;

2.2. Consiliilor raionale: Leova, Soroca, Orhei, Floreşti, Hînceşti; Comitetului executiv al UTA Găgăuzia; Consiliilor locale şi primăriilor oraşelor/comunelor/satelor: Leova, Sărata Nouă, Soroca, Rubleniţa, Egoreni, Regina Maria, Hristici, Zastînca, Orhei, Step-Soci, Budăi, Selişte, Lucăşeuca, Floreşti, Ghindeşti, Mărculeşti, Lunga, Izvoare, Domulgeni, Roşietici (Cenuşa), Vărvăreuca, Hînceşti, Bozieni, Logăneşti, Mereşeni, Fîrlădeni, Buţeni, Ceadîr-Lunga, Baurci, Cazaclia, Beşghioz, Tomai; operatorilor apă-canal regionali: S.A. “Apă-Canal Leova”, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti), S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga şi se cere:

- să asigure implementarea recomandărilor auditului, cu determinarea acţiunilor concrete, în vederea înlăturării deficienţelor constatate, precum şi cu stabilirea termenelor şi a persoanelor responsabile de implementarea recomandărilor, prin conlucrare continuă şi eficientă între părţile implicate/responsabile la implementarea Proiectului în domeniul apei şi canalizării;

2.3. Ministerului Finanţelor, pentru examinare conform competenţelor şi implementarea recomandărilor, în vederea asigurării onorării integrale şi în termene, de către împrumutaţi, a obligaţiilor de rambursare a împrumutului, cu monitorizarea continuă şi strictă a părţilor recreditate din împrumutul extern contractat;

2.4. Cancelariei de Stat, pentru documentare referitor la rezultatele auditului, şi se cere să exercite controlul asupra legalităţii deciziilor aprobate de Consiliile locale de nivelul I şi II, cu notificarea legalităţii actelor emise privind acordarea compensaţiilor/reducerilor la tarifele pentru serviciile de apă şi de canalizare prestate consumatorilor de către unii operatori regionali apă-canal în lipsa stabilirii sursei de acoperire;

2.5. Guvernului, Comisiilor parlamentare permanente: economie, buget şi finanţe; administraţie publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice, pentru informare.

3. Despre executarea cerinţelor din subpunctele 2.1.-2.4. ale prezentei Hotărîri, inclusiv despre implementarea recomandărilor auditului, se va informa Curtea de Conturi în termen de 12 luni din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în conformitate cu art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.29 din 22.07.2016

Raportul auditului

Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor

de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”

I. SINTEZA

Politica asigurării cu apă şi canalizare în Republica Moldova reprezintă unul dintre domeniile prioritare pe termen lung, iar obţinerea unor rezultate relevante depinde de continuitatea şi coerenţa măsurilor luate de toţi actorii implicaţi în acest proces. Respectiv, serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare au un rol important în economie, dar şi în societate (în satisfacerea nevoilor cetăţenilor), aşa încît dezvoltarea acestui domeniu trebuie realizată într-o manieră performantă, care să asigure durabilitatea serviciilor.

Astfel, pe parcursul ultimilor ani, au fost desfăşurate ample procese de programare şi dezvoltare regională a domeniului. În acest context, pentru dezvoltarea sectorului, prin reînnoirea/modernizarea infrastructurii şi extinderea accesului la surse de apă sigure şi de calitate, cu creşterea consumului de apă, Republica Moldova a contractat împrumuturi de la finanţatori externi.

Unul dintre proiectele finanţate din surse externe a fost Proiectul “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”, destinat extinderii sistemelor existente de aprovizionare cu apă şi canalizare, de implementarea căruia a fost responsabil Ministerul Mediului. Pentru finanţarea Proiectului au fost contractate mijloace financiare în sumă de 30,0 mil. Euro, dintre care 20,0 mil. Euro - sub formă de împrumut şi credit de la BERD şi BEI, şi, respectiv, 10,0 mil. Euro - grant de la FIV.

Acest Proiect a fost destinat pentru 6 raioane selectate din Republica Moldova (Leova, Ceadîr–Lunga, Orhei, Hînceşti, Floreşti şi Soroca), care şi-au asumat responsabilitatea de a regionaliza serviciile de alimentare cu apă şi canalizare prin extinderea activităţii operatorilor apă-canal existenţi în localităţile beneficiare de Proiect.

Reieşind din importanţa domeniului şi din scopul Proiectului, dar, nu în ultimul rînd, şi din angajamentele asumate de Republica Moldova, prin semnarea Acordului de împrumut cu BERD, Curtea de Conturi şi-a propus să analizeze/evalueze: nivelul de realizare a obiectivelor propuse, a performanţelor atinse; eficienţa activităţilor/măsurilor de organizare/administrare întreprinse la implementarea Proiectului de către instituţiile responsabile şi beneficiarii surselor creditare şi de grant. De asemenea, misiunea de audit şi-a propus să identifice lacunele în domeniu, care pot influenţa şi alte activităţi aferente (sociale sau de mediu), precum şi acţiunile care urmează a fi întreprinse în vederea eficientizării utilizării mijloacelor financiare şi bunurilor achiziţionate în cadrul Proiectului.

Urmare auditării modului de acordare şi utilizare a împrumutului/creditului extern, precum şi a performanţelor înregistrate în urma implementării Proiectului, se atestă că au fost obţinute unele îmbunătăţiri ale performanţelor tehnice şi eficienţei sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare la regiile apă-canal, cu consolidarea capacităţilor instituţionale ale acestora. De asemenea, pe parcursul implementării Proiectului, au fost create UAP şi UIP, în scopul supravegherii/monitorizării şi realizării/gestionării activităţilor corespunzătoare. Acestea, cu acordul BERD, au operat modificări ce ţin de sumele iniţial alocate pe localităţi şi categorii de cheltuieli.

Totodată, evaluarea de către audit a rezultatelor obţinute în urma implementării Proiectului, precum şi a impactului acestora relevă utilizarea ineficientă a mijloacelor alocate pentru procurarea unor bunuri şi executarea unor lucrări, din cauza planificării inoportune a necesităţilor reale, cum ar fi: achiziţionarea unor bunuri, care ulterior au fost stocate la depozit sau transmise către terţi.

De asemenea, în procesul de valorificare de către instituţiile implicate a surselor împrumutate/creditate de finanţatorii externi, au fost identificate şi alte deficienţe/impedimente/carenţe, care au determinat nerealizarea indicatorilor de performanţă stabiliţi în Acordul de împrumut, cele mai relevante ţinînd de: regionalizarea serviciilor, ajustarea tarifelor, numărul conexiunilor şi al populaţiei conectate, numărul personalului regiilor apă-canal, deschiderea şi menţinerea contului de rezervă etc.

Astfel, se atestă că dinamica şi nivelul indicatorilor de performanţă realizaţi de către operatorii apă-canal nu corespund nivelului şi scopului prevăzut în Proiect. Totodată, neonorarea integrală şi în termen a obligaţiilor de rambursare a împrumutului de către împrumutaţi implică achitarea acestuia din bugetul de stat, precum şi suportarea unor cheltuieli suplimentare ineficiente pentru achitarea penalităţilor din cauza neachitării în termen.

În acest context, se menţionează că, deşi misiunea de audit a constatat unele carenţe şi probleme la implementarea Proiectului şi la atingerea performanţelor scontate, consultanţii tehnici şi financiari (EPTISA şi SWECO), contractaţi de către MM, la solicitarea BERD, au informat în rapoartele emise că “Proiectul a fost un succes clar, cel puţin la punerea în aplicare a componentei de investiţii, care, în toate regiunile, a permis realizarea a mult mai multă infrastructură decît s-a planificat, din cadrul aceluiaşi buget. Performanţa financiară a companiilor de apă s-a îmbunătăţit, dar nu în măsura în care s-a prognozat, situaţia fiind influenţată de scăderea dramatică a valorii monedei locale faţă de valutele principale USD şi Euro şi de faptul că s-a dovedit imposibil, din punct de vedere politic, de a majora tarifele la nivelurile necesare conform Acordului de împrumut”.

Cele relatate sînt susţinute de constatările prezentate detaliat în fiecare subcapitol din Raportul de audit. Concomitent, auditul, în vederea remedierii carenţelor şi problemelor constatate, a înaintat recomandări de rigoare către toate părţile implicate şi responsabile, cele mai semnificative referindu-se la:

- elaborarea şi aprobarea Planurilor de acţiuni, cu determinarea soluţiilor concrete, care să asigure realizarea obiectivelor şi angajamentelor Proiectului, inclusiv să contribuie la îmbunătăţirea eficienţei şi durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, precum şi la asigurarea calităţii apei potabile livrate consumatorilor;

- evaluarea, identificarea şi gestionarea riscurilor parvenite în urma implementării Proiectului;

- întreprinderea unor măsuri corective de către responsabilii din cadrul autorităţilor administraţiei publice şi operatorilor apă-canal, în special, ce ţin de onorarea calitativă şi cantitativă a obligaţiilor care revin din angajamentele asumate prin acordurile semnate;

- documentarea conformă a acceptării/recepţionării/înregistrării bunurilor şi lucrărilor achiziţionate şi efectuate din mijloacele Proiectului;

- gestionarea conformă şi utilizarea după destinaţie a bunurilor procurate etc.

II. IMPORTANŢA DOMENIULUI

2.1. Motivele pentru care a fost iniţiat auditul

Dezvoltarea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare, inclusiv accesul la apă sigură şi sanitară pentru populaţia Republicii Moldova, contribuie la îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii şi la dezvoltarea economică a ţării. Strategia de alimentare cu apă şi sanitaţie¹ plasează serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare în sfera activităţilor de interes economic general, aşa cum ele sînt definite în Cartea verde a UE şi încearcă să alinieze aceste servicii la conceptul european.

În contextul dat, obiectivele propuse, organizarea şi administrarea activităţilor în domeniul asigurării/alimentării cu apă şi canalizare sînt realizate prin intermediul ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale şi locale, cărora li s-au atribuit, în limitele competenţelor, responsabilităţi în acest sens. Principala autoritate competentă în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţie este Ministerul Mediului, care are misiunea de a asigura prerogativele Guvernului prin elaborarea, promovarea şi implementarea politicii sectoriale. În acest sens, a fost elaborat şi realizat Proiectul “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”, care a inclus construcţia şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în 6 raioane. Programul de investiţii prioritare în raioanele selectate a fost dezvoltat şi bazat pe priorităţile identificate ale operatorilor apă-canal din aceste localităţi, fondurile disponibile şi criteriile de accesibilitate.

Auditarea acestui Proiect este importantă, întrucît acesta a facilitat şi a accelerat procesul de dezvoltare a companiilor apă-canal. Totodată, importanţa domeniului se manifestă prin:

• interesul Guvernului pentru implementarea Programului de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare, care se integrează în realizarea politicilor în domeniu²;

• necesitatea sporită pentru populaţie a ameliorării calităţii apei şi serviciilor de canalizare;

• volumul important al mijloacelor financiare destinate implementării Proiectului (30,0 mil. Euro);

• obţinerea asigurării că obiectivele Proiectului au fost realizate corespunzător, în termene rezonabile, şi că mijloacele financiare s-au utilizat în mod eficient.

_____________________________

¹ Hotărîrea Guvernului nr.199 din 20.03.2014 “Cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028)”.

² Hotărîrea Guvernului nr.199 din 20.03.2014 “Cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028)”.

III. SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

3.1. Mandatul legal şi scopul auditului

Misiunea de audit a fost realizată în conformitate cu Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016³. În cadrul realizării auditului, echipa s-a axat pe verificarea domeniului, prin evaluarea:

▪ realizării obiectivelor, scopului şi indicatorilor de rezultat ale Proiectului;

▪ realizării activităţilor entităţilor responsabile de monitorizarea şi implementarea Proiectului;

▪ punctelor slabe identificate, care necesită îmbunătăţire.

Scopul misiunii de audit a constat în analiza/evaluarea performanţelor atinse în implementarea Programului, eficienţei realizării activităţilor privind extinderea şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare în localităţile selectate în conformitate cu acordurile de finanţare, analiza performanţelor operatorilor apă-canal ca rezultat al implementării Proiectului.

3.2. Obiectivele misiunii de audit

Obiectivul general al auditului a fost: Mijloacele destinate implementării Proiectului au fost gestionate eficient pentru a contribui la regionalizarea şi la sporirea performanţei serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare în localităţile beneficiare?

Pentru atingerea obiectivului general de audit, au fost stabilite următoarele subobiective:

1. A fost asigurat un management eficient al implementării Proiectului şi Unitatea de Administrare a Proiectului din cadrul Ministerului Mediului dispune de proceduri eficiente pentru asigurarea atingerii nivelului de performanţă a acestuia?

2. Serviciile achiziţionate şi bunurile procurate în cadrul Proiectului au sporit eficienţa şi durabilitatea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare în localităţile selectate?

3. Activităţile aferente şi eforturile depuse în cadrul Proiectului au permis atingerea şi menţinerea indicatorilor de referinţă?

În scopul obţinerii probelor competente, relevante şi rezonabile în sprijinul raţionamentelor şi concluziilor, auditul s-a ghidat de procedurile şi tehnicile de audit stabilite în conformitate cu Standardele de audit aplicate de Curtea de Conturi⁴.

Astfel, în conformitate cu abordarea-cadru a standardelor menţionate, la realizarea misiunii de audit au fost aplicate aspecte atît ale auditurilor de performanţă, cît şi ale celor de conformitate.

3.3. Criteriile de audit

Pentru auditarea obiectivului stabilit, au fost identificate următoarele surse ale criteriilor de audit:

• Acordurile de împrumut între Republica Moldova şi BERD (semnat la 16.06. 2010 şi ratificat prin Legea nr.203 din 16.07.2010) , BEI (semnat la 26.09.2010 şi ratificat prin Legea nr.13 din 11.02.2011) şi FIV (din 26.11.2010);

• Hotărîrea Guvernului nr.199 din 20.03.2014 “Cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028)”;

• Contractele de consultanţă pentru suportul implementării Programului;

• Planurile de afaceri, planurile investiţionale, rapoartele de activitate ale operatorilor regionali apă-canal;

• Ghidul de proceduri pentru tragerea tranşelor în cadrul Programului de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apa Potabilă;

• Deciziile autorităţilor publice locale de nivelul I şi II.

3.4. Sfera auditului

În scopul formulării concluziei de audit, bazată pe probe rezonabile, activităţile de audit au fost orientate spre evaluarea modului de utilizare a mijloacelor financiare alocate şi a performanţelor obţinute de către părţile vizate în Proiect. Astfel, urmare studierii criteriilor prestabilite de finanţator, auditul şi-a propus să evalueze care este performanţa companiilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, reieşind din obiectivele Programului finanţat în conformitate cu Acordurile de împrumut semnate.

Probele de audit au fost colectate de la: MM, MF, operatorii regionali apă-canal din Soroca, Floreşti, Hînceşti, Orhei, Leova şi Ceadîr-Lunga, precum şi de la autorităţile publice locale de nivelul I şi nivelul II⁵.

3.5. Abordarea de audit

În cadrul prezentei misiuni de audit au fost auditate procedurile realizate de părţile implicate pentru atingerea rezultatelor aşteptate în domeniu, prin prisma criteriilor prestabilite de performanţă. Abordarea de audit a fost orientată pe probleme şi pe rezultate, fiind identificate cauzele care au creat impedimente/deficienţe la realizarea obiectivului Proiectului şi analizate rezultatele obţinute. Recomandările înaintate instituţiilor implicate sînt orientate spre îmbunătăţirea indicatorilor de rezultat.

Domeniul de aplicare şi metodologia sînt prezentate în Anexa nr.1 la prezentul Raport de audit.

_____________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 14.12.2015 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2016” (cu modificările şi completările ulterioare).

⁴ ISSAI 100 – “Principiile fundamentale ale auditului sectorului public”; ISSAI 300 – “Principiile fundamentale ale auditului de performanţă”; ISSAI 400 – “Principiile fundamentale ale auditului de conformitate”; ISSAI 3000 (Anexa nr.6) “Auditurile de performanţă în cadrul auditurilor de mediu”; ISSAI 3100 – “Îndrumări privind auditul de performanţă: principiile-cheie”; ISSAI 4000 – “Introducere generală privind îndrumările referitoare la auditul de conformitate”; ISSAI 4100 – “Îndrumări pentru auditurile de conformitate realizate separat de auditul situaţiilor financiare”.

⁵ Consiliul raional Orhei, primăria or. Orhei, primăria com. Step-Soci, primăria com. Selişte, Consiliul raional Leova, primăria or.Leova, primăria com.Sărata Nouă, Consiliul raional Soroca, primăria or. Soroca, primăria com. Rubleniţa, primăria s. Egoreni, primăria com. Regina Maria, primăria s. Hristici, primăria s.Zastînca, Consiliul raional Hînceşti, primăria or. Hînceşti, primăria com.Bozieni, primăria s.Logăneşti, primăria com.Mereşeni, primăria s. Fîrlădeni, primăria s.Buţeni, Consiliul raional Floreşti, primăria or. Floreşti, primăria or.Ghindeşti, primăria or.Mărculeşti, primăria com. Ghindeşti, primăria s. Mărculeşti, primăria s.Lunga, primăria com.Izvoare, primăria s.Domulgeni, primăria com.Roşietici (s. Cenuşa), primăria com.Vărvăreuca, Consiliul raional Ceadîr-Lunga, primăria or. Ceadîr-Lunga, primăria s. Baurci, primăria s. Cazaclia, primăria s. Beşghioz, primăria s.Tomai.

IV. CONSTATĂRILE AUDITULUI

Obiectivul general de audit: “Mijloacele destinate implementării Proiectului au fost gestionate eficient pentru a contribui la regionalizarea şi la sporirea performanţei serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare în localităţile beneficiare?”

4.1. Cu privire la Proiectul “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”

Proiectul “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare“ este primul proiect cu o componentă de regionalizare a serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în Republica Moldova. Proiectul, în valoare de 30,0 mil. Euro, a fost finanţat din mai multe surse, după cum urmează⁶:

- 10,0 mil. Euro – prin Acordul de împrumut încheiat între Republica Moldova (Ministerul Finanţelor) şi BERD la 16.06.2010, ratificat prin Legea nr.203 din 16.07.2010 (termenul de rambursare 15 ani, inclusiv perioada de graţie de 3 ani);

- 10,0 mil. Euro – prin Acordul de finanţare încheiat între Republica Moldova (Ministerul Finanţelor) şi BEI la 16.09.2010, ratificat prin Legea nr.13 din 11.02.2011 (termenul de rambursare 25 de ani, inclusiv perioada de graţie de 5 ani);

- 10,0 mil. Euro - prin Acordul de finanţare încheiat între Guvernul Republicii Moldova (MM) şi FIV, sub formă de grant, din 26.11.2010.

BERD, în baza acordului stabilit între BERD, BEI şi FIV, a fost instituţia care a monitorizat implementarea Proiectului şi a aprobat toate cererile de debursare şi de plată pentru bunurile, serviciile prestate şi lucrările executate⁷.

Obiectivul general al Proiectului a constat în promovarea unei reforme a utilităţilor de apă (operatorilor apă-canal) prin crearea unor modele durabile de operatori care vor presta servicii la standarde acceptabile. Utilităţile selectate au fost sprijinite pentru a extinde serviciile lor dincolo de hotarele unde sînt dislocate, în scopul asigurării eficienţei costurilor de investiţie şi de operare, în baza unor tarife accesibile.

Scopul Proiectului a fost reformarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare pe teritoriul Republicii Moldova şi, în particular, îmbunătăţirea şi creşterea eficienţei serviciilor de aprovizionare cu apă⁸. Scopul menţionat urma a fi atins prin construcţia şi reabilitarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare în 6 raioane ale Republicii Moldova, cîte două din fiecare parte a ţării: Sud – Leova⁹ şi Ceadîr-Lunga¹⁰; Centru – Orhei¹¹ şi Hînceşti¹²; Nord – Floreşti¹³ şi Soroca¹⁴. Localităţile beneficiare şi-au asumat următoarele angajamente: (1) să ajusteze tarifele şi să asigure rentabilitatea întreprinderilor de aprovizionare cu apă, pentru a îmbunătăţi randamentul lor financiar şi operaţional, precum şi viabilitatea lor financiară în general, şi (2) să regionalizeze activitatea întreprinderilor menţionate prin extinderea operaţiunilor acestora în localităţile vecine selectate, astfel devenind companii regionale.

În scopul facilitării procesului de tragere a mijloacelor financiare destinate finanţării cheltuielilor din cadrul Proiectului, a fost elaborat Ghidul de proceduri¹⁵.

În scopul implementării Proiectului, au fost stabilite şi realizate activităţi, după cum urmează:

• crearea UAP din cadrul MM;

• încheierea contractelor de recreditare cu entităţile vizate în Acordul de împrumut semnat cu BERD;

• reorganizarea companiilor apă-canal în societăţi pe acţiuni;

• aprobarea/ajustarea tarifelor pentru apă şi canalizare;

• crearea UIP în toate companiile apă-canal;

• deschiderea conturilor de rezervă pentru restituirea împrumutului de către companiile apă-canal;

• încheierea Contractelor de prestări servicii cu consumatorii;

• elaborarea şi aprobarea Planurilor de Acţiuni Sociale şi de Mediu;

• elaborarea Planurilor de afaceri pentru companiile apă-canal ş.a.

Pentru o evaluare sistematică a nivelului de realizare a obiectivelor Proiectului, au fost stabilite angajamente şi indicatori de rezultat/performanţă, avînd drept scop îmbunătăţirile operaţionale/tehnice, financiare şi ale accesului la apa de calitate.

Auditul denotă că implementarea Proiectului urma să fie finalizată la 31.12.2013. Ulterior, conform amendamentelor¹⁶la Acordul de împrumut, finanţatorii au acceptat extinderea termenelor de realizare a Proiectului pînă la 31.12.2015. Necesitatea extinderii termenelor a fost argumentată de către beneficiari şi consultanţi, confirmată de MM, prin demararea activităţilor din cadrul Proiectului cu întîrziere de circa 2 ani, determinată de următorii factori: încheierea contractului de asistenţă tehnică abia în aprilie 2011; proiecte tehnice incomplete prezentate de către regiile apă-canal; dificultatea de a converti proiectele tehnice locale la standardele internaţionale; condiţiile climaterice de iarnă.

Implementarea Proiectului a constat atît în executarea de lucrări, cît şi în procurarea de bunuri necesare pentru activităţile aferente operatorilor apă-canal. Conform datelor prezentate auditului, ponderea principală în totalul cheltuielilor aferente implementării Proiectului revine lucrărilor de reabilitare şi de extindere a sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare – 84,2% (25,0 mil.Euro), iar cota pentru procurarea bunurilor a constituit 15,8% (4,7 mil. Euro), situaţie prezentată în Figura nr.1.

Figura nr.1

Sursă: Informaţia prezentată de Unitatea de Administrare

a Proiectului din cadrul Ministerului Mediului.

La situaţia din 31 decembrie 2015, din sursele BERD, FIV şi BEI au fost realizate lucrări şi procurate bunuri în valoare de 29,7 mil. Euro, sau 99,0% din valoarea împrumuturilor şi grantului contractat, după cum este redat în Tabelul nr.1.

Potrivit datelor din tabel, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” nu a asigurat debursarea a 17,1 mii Euro (inclusiv 6,1 mii Euro de la BERD), aferente restituirii către un antreprenor a sumei restante (50%) a garanţiei de bună execuţie, din cauza schimbării managerilor regiei apă-canal (6 administratori pe parcursul implementării Proiectului) şi admiterii, în procesul-verbal de recepţie finală a lucrărilor, a unor nereguli, ce contravin legislaţiei în vigoare (semnarea acestuia de către persoană neautorizată).

S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” motivează că în perioada de garanţie a lucrărilor în s. Zastînca şi s. Egoreni (care a expirat în luna iulie 2015), antreprenorul, la solicitare, nu a înlăturat defecţiunile constatate, astfel încît entitatea nu şi-a asumat responsabilitatea de a semna cererea de plată.

În condiţiile asumării angajamentelor faţă de antreprenor de către compania menţionată, persistă riscul suportării cheltuielilor aferente restituirii garanţiei de bună execuţie, ceea ce, în consecinţă, va influenţa negativ indicatorii activităţii economico-financiare a acestuia.

Proiectul “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare” a fost finalizat la 31.12.2015.

_____________________________

⁶ Acordul de finanţare între Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii din 16.09.2010.

⁷ Acordul de implementare încheiat între BERD, BEI, FIV în anul 2010.

⁸ Anexa 1 la Acordul de împrumut între Republica Moldova şi BERD.

⁹ Raionul Leova cu com. Sărata Nouă şi com. Cazangic.

¹⁰ Raionul Ceadîr-Lunga cu s. Baurci, s. Cazaclia, s. Beşghioz şi s. Tomai.

¹¹ Raionul Orhei cu com. Step-Soci, s. Budăi, com. Selişte, s. Lucăşeuca şi s. Burhuta.

¹² Raionul Hînceşti cu com. Bozieni, s. Logăneşti, com. Mereşeni, s. Fîrlădeni şi s. Buţeni.

¹³ Raionul Floreşti cu or. Ghindeşti, or. Mărculeşti, com. Ghindeşti, com. Mărculeşti, s. Lunga, com. Izvoare, s. Domulgeni, s. Cenuşa şi com. Vărvăreuca.

¹⁴ Raionul Soroca cu s. Zastînca, s. Egoreni, com. Rubleniţa, com. Regina Maria şi s. Hristici.

¹⁵ Ghidul de proceduri pentru tragerea tranşelor în cadrul Programului de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apă Potabilă (în continuare - Ghid), elaborat de EPTISA la 27 mai 2011.

¹⁶ Referinţa BEI nr.JU OPS/CE& ENCA/GG/ls/2013-3010 din 25.10.2013.

4.2. Subobiectivul de audit 1: A fost asigurat un management eficient al implementării Proiectului şi Unitatea de Administrare a Proiectului din cadrul Ministerului Mediului dispune de proceduri eficiente pentru asigurarea atingerii nivelului de performanţă a acestuia?

UAP, în procesul de administrare şi coordonare a implementării Proiectului, a coordonat cu BERD toate activităţile, beneficiind de suport din partea consultanţilor contractaţi, care au acordat asistenţă operatorilor apă-canal în aspecte tehnice şi financiare. Totodată, deficienţa mecanismelor utilizate în administrarea/monitorizarea activităţilor Proiectului nu a asigurat plenitudinea raportării realizării indicatorilor de rezultat, respectarea termenelor şi calitatea lucrărilor executate.

Pentru asigurarea implementării Proiectului şi responsabilizării tuturor participanţilor la acest proces, au fost încheiate următoarele contracte:

♦ de recreditare între Ministerul Finanţelor şi Consiliile raionale vizate;

♦ de subîmprumut între Consiliile raionale şi locale şi operatorii apă-canal;

♦ de proiect între BERD, Consiliile raionale şi locale şi operatorii apă-canal;

♦ de delegare a serviciilor regionale de aprovizionare cu apă potabilă semnat între Consiliile locale şi operatorii apă-canal.

Procesul de contractare a mijloacelor financiare şi de restituire a acestora este prezentat în Figura nr.2.

Figura nr.2

Reieşind din condiţiile Acordului de împrumut şi ale contractelor ulterioare semnate între autorităţile administrative centrale şi locale, auditul a identificat responsabilităţile care revin fiecăruia în implementarea Proiectului, inclusiv prin prisma atribuţiilor regulamentare, situaţie redată în Figura nr.3.

Figura nr.3

Responsabilităţile regulamentare

şi obligaţiunile asumate prin acordurile/contractele semnate

Urmare evaluărilor auditului, în aspectul realizării obligaţiilor asumate de către părţile implicate în implementarea Proiectului, se atestă că autorităţile vizate nu au dispus de capacităţile necesare pentru îndeplinirea eficientă a tuturor clauzelor contractuale. Cele relatate sînt susţinute de constatările din capitolele ce urmează, dar şi de următoarele situaţii create.

Ministerul Finanţelor, ca parte contractuală a Acordului de împrumut, responsabil direct de gestionarea/monitorizarea datoriei aferente împrumutului, nu a estimat posibilităţile financiare ale APL, pentru a asigura respectarea integrală a clauzelor contractuale stabilite pentru acestea. Ca rezultat, rambursarea împrumutului către BERD a fost efectuată de MF, din sursele BS, în corespundere cu termenele stabilite potrivit Acordului, fără a fi restituită de către autorităţile locale suma de facto a împrumutului. Astfel, la situaţia din 31.12.2015, a fost înregistrat un sold al datoriilor cu termenul de achitare expirat în sumă de 311,2 mii Euro. Acest fapt a determinat majorarea cheltuielilor bugetare, odată cu onorarea de către MF a obligaţiilor asumate faţă de BERD.

Ministerul Mediului, avînd atribuţii de coordonare în realizarea politicii statului în domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare, nu a aplicat, în opinia auditului, potenţialul corespunzător pentru realizarea obiectivului propus spre îndeplinire, în corespundere cu indicatorii de performanţă ai Proiectului, susţinut de finanţatori, în scopul îmbunătăţirii infrastructurii de domeniu a localităţilor.

Astfel, se atestă că monitorizarea nedeplină de către MM a activităţilor ce ţin de derularea Proiectului a determinat tergiversarea soluţionării la momentul oportun a problemelor parvenite la autorităţile publice locale beneficiare, ceea ce a generat neatingerea de către acestea a unor indicatori de performanţă planificaţi şi subminează nivelul rezultatelor pe domeniu.

Totodată, conform angajamentelor asumate prin Acordul de împrumut, în cadrul MM a fost creată UAP¹⁷, în scopul asigurării coordonării, evaluării şi supravegherii procesului de implementare a Proiectului. Potrivit Regulamentului de funcţionare, UAP i-au fost delegate responsabilităţi privind aprobarea şi procesarea cererilor de plată de la UIP teritoriale, pentru înaintarea acestora la MF şi BERD; comunicarea/ discutarea problemelor apărute cu persoanele-cheie la nivel central şi nivel local etc.

Responsabilii de la MM au autentificat toate documentele juridice şi financiare ce ţin de implementarea Proiectului, deoarece UAP a fost constituită, potrivit Acordului de împrumut, din funcţionarii ministerului.

Evaluările efectuate de audit atestă că UAP nu a elaborat proceduri şi mecanisme eficiente pentru asigurarea aplicabilităţii atribuţiilor prevăzute în Regulamentul său de funcţionare şi coordonării activităţilor între entităţile beneficiare de Proiect. De asemenea, UAP nu a identificat şi nu a evaluat riscurile pentru principalele activităţi, care pot influenţa realizarea sarcinilor la implementarea Proiectului. Această situaţie a fost caracteristică şi UIP din teritoriu, auditorul constatînd că nu au dispus de o descriere a proceselor aferente Proiectului, pentru a identifica principalele riscuri şi a institui controale în scopul diminuării şi/sau prevenirii efectelor negative ale acestora.

Potrivit responsabililor din cadrul MM, pe parcursul perioadei de implementare a Proiectului, membrii UAP au participat (la solicitare) la şedinţele de lucru desfăşurate în teritoriu privind activităţile de implementare a Proiectului, inclusiv cu vizualizarea/verificarea/monitorizarea şi supervizarea lucrărilor executate, aceste activităţi nefiind confirmate documentar.

De asemenea, UAP, în procesul activităţii, a verificat plenitudinea seturilor de documente aferente plăţilor, primite de la UIP şi EPTISA (cereri de plată, dări de seamă generalizatoare ale lucrărilor executate/procese-verbale de recepţie a lucrărilor, facturi), pe care le-a transmis la BERD, pentru coordonare/avizare şi acceptare a plăţilor, ulterior fiind confirmate oficial. Schematic, procedura de efectuare a plăţilor¹⁸ din conturile Proiectului a fost următoarea¹⁹:

Figura nr.4

De asemenea, UAP a examinat rapoartele de implementare a proiectelor în localităţi, prezentate de UIP teritoriale, pe care ulterior le-a consolidat şi le-a transmis trimestrial către BERD. Acestea conţin date tehnice, date financiare, precum şi indicatori de performanţă.

În contextul raportării pe ansamblu a realizării investiţiilor şi implementării Proiectului, auditul menţionează că, pe perioada aferentă trimestrelor III şi IV ale anului 2015, rapoartele consolidate de UAP nu includ activităţile şi datele aferente raionului Soroca. Situaţia dată a fost condiţionată de lipsa datelor/rapoartelor oficiale, autorizate prin semnătura şi ştampila regiei apă-canal, care a invocat desfăşurarea de către organele de drept a unui control privind corectitudinea implementării Proiectului. Drept rezultat, raportarea indicatorilor realizaţi în cadrul Proiectului a fost una incompletă, UAP nedispunînd de pîrghii şi activităţi concrete care ar contribui la soluţionarea şi neadmiterea unor astfel de deficienţe.

Pentru facilitarea implementării Proiectului, în conformitate cu Acordul de împrumut (BERD), Ministerul Mediului a contractat servicii de consultanţă pentru asistenţă tehnică şi supervizare a lucrărilor, ca rezultat al evaluării de către acesta a ofertelor depuse în cadrul procedurii de achiziţie (contractul din 27.05.2011 cu EPTISA Servicios de Ingenieria S.L., Spania, suma contractată 1,9 mil. Euro).

În conformitate cu clauzele contractuale, Consultantul urma să ofere sprijin UAP, realizînd activităţi de coordonare şi de punere în aplicare a Proiectului, să faciliteze o abordare armonizată a activităţilor în fiecare localitate unde se implementează Proiectul, să asigure diminuarea riscurilor aferente de potenţiale întîrzieri ale realizării lucrărilor, precum şi sprijinul şi coordonarea între beneficiari şi finanţatori, dar şi instituţiile guvernamentale relevante implicate în Proiect.

Pe parcursul desfăşurării activităţii (mai 2011 - decembrie 2015), EPTISA a oferit suport nemijlocit la punerea în aplicare a Proiectului, şi anume, la perfectarea şi examinarea documentelor de achiziţionare a tuturor bunurilor şi serviciilor; a oferit asistenţa tehnică pentru UAP şi UIP teritoriale în aspectele aferente realizării şi monitorizării procesului de executare şi recepţionare a investiţiilor.

Reieşind din cele menţionate, auditul remarcă o suprapunere a atribuţiilor delegate UAP cu cele ale consultanţilor tehnici contractaţi, ceea ce a creat premise pentru nerealizarea de către UAP a sarcinilor regulamentare, fapt confirmat prin lipsa documentării activităţilor aferente monitorizării implementării fizice a Proiectului, realizării indicatorilor de rezultat, respectării termenelor de executare a lucrărilor etc.

Concomitent, se relevă că în general monitorizarea implementării Proiectului a fost realizată de EPTISA, iar activităţile UAP s-au limitat la consolidarea şi sistematizarea rapoartelor/activităţilor, sub ghidarea consultanţilor EPTISA. Mai mult decît atît, comunicarea şi coordonarea activităţilor din teritoriu au fost administrate/gestionate de EPTISA.

Similar, în scopul asigurării respectării angajamentelor asumate, MM a contractat servicii de consultanţă pentru a sprijini companiile de aprovizionare cu apă din localităţile selectate în identificarea şi implementarea îmbunătăţirilor corporative, financiare şi operaţionale (SWECO International AB, valoarea contractului constituind 0,8 mil. Euro, Programul de Îmbunătăţire a Performanţei Financiare şi Operaţionale “FOPIP”). În procesul realizării contractului, consultanţii au acordat asistenţă la elaborarea actelor şi documentelor pentru activitatea curentă şi cea de perspectivă a regiilor apă-canal, care prevedeau îmbunătăţiri atît operaţionale, tehnice, cît şi financiare. Astfel, activităţile de consultanţă financiară au facilitat procesul de înregistrare şi raportare către BERD (inclusiv în baza SIRF) a indicatorilor operaţionali şi financiari ai activităţii regiilor apă-canal, prevăzuţi în cadrul Proiectului.

Totodată, auditul menţionează că, în procesul realizării Proiectului, nu a fost asigurată o comunicare sistematică/eficientă între participanţii la Program (UAP din cadrul MM, UIP din cadrul operatorilor apă-canal, Consiliile raionale, Consiliile oraşelor, comunilor şi satelor). Urmare ieşirii în teren şi discuţiilor purtate cu beneficiarii Proiectului (regiile apă-canal şi primăriile), auditul a elucidat un şir de deficienţe, care ar putea diminua esenţial eficienţa Proiectului. Astfel, unele primării nici în prezent nu dispun de datele privind volumul şi costul lucrărilor executate, situaţie caracteristică şi pe parcursul implementării Proiectului. Aşa situaţii au fost admise din cauză că, deşi UIP au fost subdiviziuni ale regiilor apă-canal, nu s-a convenit între părţi modul de comunicare şi, ca urmare, unităţile nu au colaborat suficient cu primăriile, iar în cazul raionului Soroca - nici cu alte subdiviziuni ale operatorilor apă-canal (secţia contabilitate, secţia apeduct). Drept rezultat, personalul din cadrul S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, care deserveşte reţelele de apeduct, nu este la curent cu volumul şi calitatea lucrărilor realizate şi susţine că, de fapt, unele bunuri/active nici nu aparţin entităţii.

Totodată, operatorul apă-canal menţionat gestionează bunuri înregistrate în evidenţa contabilă în sumă de circa 70,0 mil.lei, achiziţionate din mijloacele Proiectului, care, în situaţia nerealizării recepţiei finale a lucrărilor şi managementului necorespunzător, sînt reflectate ca imobilizări corporale în curs de execuţie.

De asemenea se menţionează că, în lipsa unui management instituţional eficient, la S.A. “Regia Apă- Canal Soroca” nu a fost realizată, deja pentru doi ani consecutivi (anii 2014 şi 2015), inventarierea activelor procurate din mijloacele Proiectului (70,0 mil.lei), ceea ce a generat neasigurarea unei evidenţe fidele a patrimoniului. Similar, obiectele construite în cadrul Proiectului sînt înregistrate ca imobilizări corporale în curs de execuţie şi de către S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, S.A. “Apă-Canal Leova”, S.C. “Amen Ver” S.A. (Hîncesti), în timp ce acestea sînt utilizate în procesul tehnologic şi generează venituri, dar nu sînt calculate cheltuieli aferente uzurii, situaţie determinată de calitatea managementului financiar.

_____________________________

¹⁷ Ordinul Ministerului Mediului nr.74 din 29.07. 2011 cu privire la crearea Unităţii de Administrare a Proiectului “Programul de dezvoltare a reţelei de regii apă-canal în Republica Moldova”.

¹⁸ Pag.11 din Ghidul de proceduri pentru tragerea tranşelor în cadrul Programului de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apă Potabilă.

¹⁹ 1. Contractantul prezintă UIP factura către plată;

2. UIP remite Cererea de plată către UAP (5 zile);

3. UAP înaintează Cererea de plată BERD (10 zile);

4. BERD, printr-o scrisoare, anunţă UAP despre lipsa de obiecţii şi data cînd plata va fi efectuată (15 zile), cu informarea BEI;

5. BERD, la data stabilită, efectuează plata către contractant (1/3 din valoarea facturilor prezentate);

6. La data specificată de BERD, UAP efectuează plata din Contul FIV şi Contul BEI ale Proiectului către contractant (cîte 1/3 din valoarea facturilor prezentate).

4.2.2. Cu privire la rambursarea împrumuturilor aferente Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”

Diferenţele de curs valutar aferente sumelor de împrumut majorează semnificativ cheltuielile împrumutaţilor, în condiţiile fluctuaţiei accentuate a diferenţelor de curs valutar şi neluării în calcul din start a acestui risc.

Urmare evaluărilor auditului, se atestă că, potrivit condiţiilor Acordului de împrumut între Republica Moldova şi BERD, Ministerul Finanţelor a încheiat contracte de recreditare cu 6 autorităţi administrativ-teritoriale²⁰. Astfel, Consiliile raionale selectate urmau să ramburseze împrumutul semianual, în ratele şi termenele contractate de comun acord, după expirarea perioadei de graţie de 3 ani.

Ulterior, în corespundere cu condiţiile acceptate de împrumutaţi (Consiliile raionale), aceştia au avut obligaţia de a încheia contracte de subîmprumut cu Consiliile locale ale localităţilor beneficiare, care, la rîndul lor, şi-au asumat riscurile contractuale de schimb valutar în cadrul implementării Proiectului.

În acest context, potrivit schemei de rambursare integrală a împrumutului acordat, prima achitare a fost stabilită pentru 19.12.2013 şi ultima - pentru 19.06.2025, suma tuturor tranşelor fiind de 416,7 mii Euro. Cuantumul mijloacelor financiare acordate, rambursate şi soldul împrumuturilor, pentru cele 6 raioane, sunt prezentate în Tabelul nr.2.

Datele prezentate în tabel atestă că Consiliul raional Soroca şi Consiliul raional Floreşti nu şi-au onorat obligaţia de rambursare a împrumutului în termenele de scadenţă stabilite, înregistrînd datorii cu termenul de achitare expirat, la situaţia din 31.12.2015, respectiv, de 141,6 mii Euro şi 169,6 mii Euro.

De asemenea, auditul menţionează că în perioada de rambursare a creditului a fost înregistrată o fluctuaţie sporită a cursului valutar (de la 15,81 lei/Euro la data contractării pînă la 17,84 lei/Euro la data primei plăţi şi pînă la 20,01 lei/Euro la 31.05.2015). Astfel, se atestă că acest fapt a generat cheltuieli bugetare privind achitarea diferenţei valutare suportate de împrumutaţi, care la 31.12.2015 a constituit 6,1 mil.lei, situaţie redată în Tabelul nr.3.

În urma discuţiilor cu persoanele responsabile din cadrul Consiliilor locale (nivelul I), auditul a constatat că au apărut probleme referitor la suportarea cheltuielilor ce ţin de diferenţa de curs valutar, precum şi la rambursarea a însuşi creditului oferit de BERD. Ca rezultat, unele Consilii locale nu şi-au onorat obligaţiunile contractuale privind achitarea sumelor aferente diferenţelor valutare, acestea fiind achitate de către operatorii apă-canal.

Ca rezultat al analizei de către audit a indicatorilor privind activitatea economico-financiară a operatorilor apă-canal, au fost stabilite precondiţii privind insuficienţa resurselor pentru necesităţile curente şi a celor pentru deservirea datoriilor existente, astfel încît auditul indică asupra unor riscuri privind capacitatea Consiliilor locale şi, respectiv, raionale de a rambursa mijloacele împrumutate pentru implementarea Proiectului.

_____________________________

²⁰ Consiliul raional Orhei, Consiliul raional Leova, Consiliul raional Soroca, Consiliul raional Floreşti, Consiliul raional Hînceşti şi Comitetul executiv al UTA Găgăuzia.

4.3. Subobiectivul de audit 2: Lucrările executate şi bunurile procurate în cadrul Proiectului au sporit eficienţa şi durabilitatea serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare în localităţile selectate?

♦ Utilizarea mijloacelor financiare pentru achiziţionarea lucrărilor şi bunurilor a contribuit la îmbunătăţirea stării fizice a reţelelor de apă şi de canalizare reabilitate, fiind create condiţii pentru eficientizarea serviciilor de domeniu. Totodată, se atestă că rezultatele aferente serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare nu au atins nivelul scontat, iar durabilitatea nu poate fi asigurată.

Prevederile Legii privind achiziţiile publice²¹ nu se aplică în cazul în care contractele de achiziţii publice sînt reglementate de diferite norme procedurale şi atribuite în temeiul unui acord internaţional încheiat de Republica Moldova privind bunurile sau lucrările necesare realizării sau exploatării în comun a unei lucrări de către statele semnatare.

Auditul, analizînd documentele aferente procesului de achiziţionare a lucrărilor de reabilitare şi extindere a sistemului de aprovizionare cu apă şi de canalizare, a constatat că achiziţiile s-au desfăşurat potrivit “Principiilor şi regulilor de achiziţionare a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor finanţate de BERD”, aprobate de Consiliul de directori al BERD. Totodată, se atestă că toate procedurile de achiziţii au fost executate sub egida consultanţilor tehnici de la EPTISA, activităţile fiind coordinate şi cu UAP. Suportul consultanţilor a constat: în elaborarea dosarelor de licitaţie; participarea la evaluarea ofertelor; la realizarea, administrarea/supervizarea contractelor şi la verificarea şi recepţia lucrărilor efectuate. Achiziţiile real executate în cadrul Proiectului, pe localităţile beneficiare, la situaţia din 31.12.2015, sînt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport de audit.

Astfel, au fost realizate lucrări de extindere şi de reabilitare a sistemului de apă în 7 oraşe (Leova, Soroca, Orhei, Floreşti, Hînceşti, Ghindeşti, Mărculeşti) şi 26 de comune şi sate din cele 6 raioane selectate. Respectiv, lucrări de reabilitare şi de extindere a reţelei de canalizare au fost executate în 3 oraşe (Leova, Orhei, Ceadîr-Lunga).

În cadrul vizitei în teritoriu, la operatorii apă-canal, echipa de audit a verificat dacă responsabilii au recepţionat lucrările realizate şi dacă a fost verificată corespunzător calitatea construcţiilor²², inclusiv caracteristicile de comportare a acestora la exploatare, în scopul satisfacerii, pe întreaga durată de existenţă, a exigenţelor. Auditul nu a efectuat verificarea calităţii lucrărilor executate, aceasta realizîndu-se de către specialiştii atestaţi în domeniu.²³ Astfel, la recepţia lucrărilor şi bunurilor aferente implementării Proiectului, documentele confirmative au fost semnate de către reprezentanţi ai operatorilor apă-canal, APL, UIP, Consultanţii EPTISA (9 ingineri tehnici), antreprenori, iar în unele cazuri - şi de către UAP.

Auditul a relevat că treptat, în funcţie de lucrările contractate, a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă, în procesele-verbale fiind menţionate neconformităţile care urmează a fi înlăturate. În pofida acestui fapt, auditul, urmare vizitelor în teren, a constatat persistenţa unor deficienţe privind starea drumurilor, potrivit următoarelor imagini:

Astfel, urmare discuţiilor purtate cu consumatorii/cetăţenii din localităţile raionului Soroca (com.Rubleniţa, s.Hristici, s.Egoreni), auditul denotă că antreprenorii nu au asigurat starea iniţială a drumurilor, care au fost săpate pentru a extinde/reabilita sistemul de apeduct. Astfel, unele drumuri rămîn a fi neasfaltate, ceea ce duce la deteriorarea acestora, cu obţinerea unui impact negativ asupra menţinerii durabile a lor.

Totodată, auditul menţionează că în com.Rubleniţa, din cauza mijloacelor financiare limitate în cadrul Proiectului pentru această localitate, unele gospodării casnice au rămas neconectate la reţeaua de apă.

O altă problemă elucidată de consumatori constă în lipsa reţelelor de canalizare pentru revărsarea apelor reziduale, din care cauză aceştia se abţin, în unele cazuri, de la exploatarea conductelor de apă şi continuă să consume apa din izvoarele locale.

În discuţiile cu persoanele responsabile de la S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” au fost identificate şi alte probleme, cum ar fi:

Totodată, potrivit corespondenţei S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” cu MM, se atestă sesizarea organelor de drept referitor la modul de gestionare a Proiectului, care la moment este în proces de examinare. Astfel, în prezent, CNA şi Inspecţia de Stat în Construcţii, la solicitarea conducerii S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, realizează controale întru elucidarea aspectelor ce ţin de volumul şi calitatea lucrărilor efectuate în localităţile raionului Soroca.

În urma vizitei în teren, auditul a constatat că locuitorii satelor implicate în Proiect (s.Hristici şi com.Rubleniţa, r-nul Soroca) fie au construit din surse proprii căminul pentru instalarea contorului, fie au achitat costul acestuia sau pentru alte piese necesare conectării (de ex., dozatorul de presiune), fără a primi bonul de încasare, iar unele piese instalate din sursele financiare ale Proiectului în scurt timp au ieşit din funcţiune.

Potrivit motivaţiilor prezentate de colaboratorii S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” şi de primarii localităţilor raionului Soroca beneficiare de Proiect, prin Acorduri adiţionale, a fost micşorat numărul de conexiuni iniţial prevăzute şi s-a majorat volumul de lucrări (pentru extinderea reţelei magistrale), fapt care a implicat cheltuieli financiare din partea locuitorilor. Similar, conectarea consumatorilor la reţeaua centrală a apeductului din localităţile raionului Ceadîr-Lunga s-a efectuat din sursele consumatorilor, inclusiv procurarea contorului²⁴.

Urmare vizualizării la faţa locului a reţelelor de alimentare cu apă din s. Cazaclia, r-nul Ceadîr-Lunga²⁵, echipa de audit a constatat existenţa unor probleme. Astfel, sonda arteziană nr.WP2²⁶, cu valoarea estimativă de 0,5 mil.lei, nu este utilizată, deoarece apa acumulată în ea nu corespunde nici normelor de apă tehnică²⁷ şi consumatorii (61 unităţi) nu o pot folosi. Imaginile foto sînt prezentate în continuare:

De asemenea, s-a identificat o altă problemă²⁸ care ţine de construcţia unui număr mai mic de cămine de amplasare a robinetelor (fîntîni), comparativ cu cel prevăzut de Proiect (64 unităţi din 110 unităţi planificate). Potrivit informaţiei de la primăria s.Cazaclia, acestea în timpul ploilor sînt inundate, fiind limitat accesul la ele, deoarece nu au fost adaptate la condiţiile rurale. Totodată, în caz de defecţiuni în reţea la consumatori, se impune deconectarea apeductului pe o porţiune extinsă, deoarece construcţiile date sînt amplasate la o distanţă mare una de alta.

Evaluările efectuate de audit arată că nerepararea drumurilor în urma executării lucrărilor de extindere şi de renovare a reţelelor de apeduct şi canalizare este caracteristică şi raionului Ceadîr-Lunga²⁹.

În context se menţionează că documentele ce ţin de achiziţia, executarea şi recepţia în or. Ceadîr-Lunga a lucrărilor contractate cu un antreprenor au fost solicitate de CNA în scop de investigaţii³⁰.

Au survenit probleme şi în procesul de executare a lucrărilor în localităţile raionului Orhei (com.Step-Soci, com.Selişte, s.Budăi şi s.Lucăşeuca), antreprenorul solicitînd rezilierea contractului încheiat la 06.09.2012, în sumă de 667,2 mii Euro, şi fiind necesară contractarea altor antreprenori, fapt care a condiţionat tergiversarea executării lucrărilor corespunzătoare.

♦ Auditul relevă că bunurile achiziţionate din mijloacele Proiectului sînt utilizate în procesul tehnologic al regiilor apă-canal, facilitînd activitatea acestora. Totodată, la acest aspect există şi excepţii, care se conturează prin utilizarea unor bunuri din cadrul Proiectului contrar destinaţiei pentru care au fost achiziţionate, astfel încît acestea efectiv nu participă exclusiv în activitatea regiilor apă-canal.

Rezultatele auditului atestă că unele mijloace ale Proiectului au fost irosite pentru bunuri care nu sînt utilizate în procesul tehnologic, în timp ce mijloacele băneşti aferente costului acestora ar fi putut fi direcţionate pentru extinderea reţelelor, în situaţia cînd există solicitări de conexiuni din partea cetăţenilor (com.Rubleniţa, r-ul Soroca) sau cînd cetăţenii au contribuit cu sursele lor. Astfel, în urma vizitei în teritoriu, auditul a constatat că unele bunuri nu sînt utilizate în activitatea S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, după cum este redat în Tabelul nr.4.

Potrivit datelor elucidate de către audit, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” nu utilizează unele bunuri procurate din sursele Proiectului în valoare de 3,0 mil.lei, acestea fiind stocate în depozit. De asemenea se menţionează că, altă unitate de transport (maşina cisternă Iveco Eurocargo ML 150 E25), în valoare de 2,4 mil.lei, este utilizată rareori, aceasta neputînd fi exploatată în perioadele reci ale anului. Situaţia dată a fost determinată de faptul că documentele de licitaţie au fost întocmite de către UIP, care, la rîndul lor, nu s-au consultat cu responsabilii de domeniu din cadrul S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”. Astfel, cele constatate indică utilizarea ineficientă a resurselor financiare acordate sub formă de împrumut.

În urma vizitei în or. Hînceşti, echipa de audit a constatat că, în conformitate cu Decizia Consiliului local³¹, S.C. “Amen Ver” S.A. a transmis primăriei or.Hînceşti un autocamion model Ford, achiziţionat din sursele Proiectului (518,6 mii lei; anul producerii 2012), iar primăria a transmis în schimb un autoturism model Mercedes 212D (cu valoarea rămasă de 28,2 mii lei; anul producerii 1995). Echipa de audit a solicitat şi a obţinut de la primăria or. Hînceşti foile de parcurs, ce confirmă utilizarea autocamionului achiziţionat în cadrul Programului, dar care este exploatat în alte scopuri decît activităţile operaţionale ale S.C. “Amen Ver” S.A. Imaginile cu bunurile transmise sînt prezentate în continuare.

Este necesar de menţionat că, potrivit condiţiilor de împrumut, bunurile procurate urmau să fie utilizate exclusiv în activitatea beneficiarului Proiectului. Astfel, S.C. “Amen Ver” S.A., în conformitate cu angajamentele asumate³², nu are dreptul de a transfera drepturile şi obligaţiile de pe urma cărora nu poate beneficia. Totodată, auditul atestă că valoarea mijlocului fix transmis este net mai mare decît a celui primit în schimb (diferenţa de 490,4 mii lei), în timp ce operatorul trebuie să ramburseze costul total al bunului. Ca rezultat, entitatea suportă cheltuieli necorelate cu beneficiile primite.

Auditul a analizat şi modul de repartizare/instalare a contoarelor procurate din sursele Proiectului, precum şi le-a vizualizat pe cele stocate în depozitele operatorului apă-canal. Astfel, s-a constatat că, în raionul Floreşti, consumatorii, în baza Deciziei Consiliului orăşenesc Floreşti din 13.12.2013³³, au achitat către S.A. “Servicii Comunale Floreşti” costul apometrelor şi accesoriilor de conectare la apeduct, care au fost procurate din sursele Proiectului.

Ulterior, conform Deciziei din 17.04.2014³⁴, Consiliul orăşenesc Floreşti a aprobat un tarif distinct pentru achiziţionarea, instalarea, verificarea metrologică periodică, recepţia şi exploatarea aparatelor de evidenţă a consumului de apă, în mărime de 7,86 lei/lună de consumator-persoană fizică, inclus în tariful pentru apă şi canalizare (19,36 lei/m³), cu anularea deciziei anterioare.

Aceste acţiuni denotă că locuitorii care s-au conectat la reţeaua de apă în anul 2013 achită dublu costul contorului (prima dată la montare şi a doua oară prin tarif), ceea ce a determinat nemulţumirea cetăţenilor, precum şi neatingerea scopurilor propuse în ce priveşte majorarea numărului de potenţiali consumatori regionali.

De asemenea, auditul relevă că în raionul Orhei, în costul serviciilor pentru montarea contoarelor (362,24 lei), prestate de S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, a fost inclus 1/3 (148 lei) din costul apometrului (444 lei). Încasarea sumei respective a fost motivată de reprezentanţii regiei apă-canal prin necesitatea restituirii împrumutului către BERD, din sursele căruia s-a achitat a 3-a parte a costului apometrului. Se menţionează faptul că, potrivit prevederilor Acordului de împrumut, operatorii apă-canal urmau să-şi acopere costurile asociate rambursării împrumutului prin tarifele pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare.

_____________________________

²¹Art.4 lit.l) din Legea privind achiziţiile publice nr.96-XVI din 13.04.2007.

²² Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996.

²³ Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996 .

²⁴ Informaţia s. Cazaclia, r-nul Ceadîr-Lunga din 07.07.2016.

²⁵ Procesul-verbal din 07.07.2016 al vizitei în teritoriu, efectuată de echipa de audit în s. Cazaclia, r-nul Ceadîr-Lunga.

²⁶ Paşaportul tehnic al sondei nr.WP2 din s. Cazaclia, r-nul Ceadîr-Lunga.

²⁷ Actul din 21.06.2016, întocmit de comisia primăriei s. Cazaclia.

²⁸ Informaţia prezentată de primăria s. Cazaclia, nr.145 din 14.07.2016.

²⁹ Informaţia or. Ceadîr-Lunga din 25.02.2016.

³⁰ Scrisoarea Centrului Naţional Anticorupţie nr.10/314 din 28.01.2016.

³¹ Decizia Consiliului orăşenesc Hînceşti nr.04/04 din 24.06.2013 cu privire la schimbarea gestiunii unor unităţi de transport.

³² Art.23 alin.(10), Contractul de delegare a serviciilor regionale de apă şi canalizare pentru raionul Hînceşti.

³³ Decizia Consiliului orăşenesc Floreşti nr.10/19 din 13.12.2013 cu privire la rezultatele Comisiei pentru identificarea cadrului legal privind impunerea procurării apometrelor cu citire de la distanţă din contul consumatorului de către S.A. “Servicii Comunale Floreşti”.

³⁴ Decizia Consiliului orăşenesc Floreşti nr.04/02 din 17.04.2014 cu privire la aprobarea tarifului distinct.

4.4. Subobiectivul de audit 3: Activităţile aferente şi eforturile depuse în cadrul Programului au permis atingerea şi menţinerea indicatorilor de referinţă?

Analiza efectuată de către audit asupra documentelor şi informaţiilor prezentate de beneficiarii Proiectului denotă sporirea capacităţii de livrare a apei potabile, dar şi a numărului beneficiarilor finali conectaţi. Totodată, implementarea Proiectului nu a permis atingerea şi menţinerea tuturor indicatorilor de referinţă stabiliţi în Acordul de împrumut. Astfel, activităţile aferente şi eforturile depuse nu au asigurat atingerea şi menţinerea indicatorilor de performanţă.

În acest sens, auditul relevă necesitatea întreprinderii măsurilor relevante şi necesare pentru a asigura atingerea şi menţinerea valorilor-ţintă stabilite.

Potrivit prevederilor Acordului de împrumut, încheiat între BERD şi Republica Moldova (MF), au fost stabiliţi indicatorii de performanţă pe care trebuie să-i îndeplinească operatorii în procesul de furnizare a serviciilor de apă şi canalizare atît pe durata implementării programului de investiţii, cît şi ulterior. Astfel, principalii indicatori operaţionali şi financiari de performanţă ţin de ajustarea tarifelor şi de introducerea principiilor de operare bazate pe recuperarea costurilor, cu scopul de a asigura viabilitatea financiară a întreprinderii.

Totodată, ca rezultat al implementării Proiectului, regiile apă-canal urmau să-şi fortifice capacităţile, cu asigurarea şi furnizarea adecvată a apei potabile şi de îmbunătăţire a sistemelor de canalizare, să-şi regionalizeze activitatea prin extinderea operaţiunilor în localităţile vecine selectate, astfel devenind o companie regională.

Pentru a sprijini operatorul apă-canal în identificarea şi implementarea acelor îmbunătăţiri corporative, financiare şi operaţionale necesare, care să-l transforme într-un operator comercial³⁵, Proiectul a prevăzut şi implementarea unui Program de Îmbunătăţire a Performanţei Financiare şi Operaţionale³⁶ (“FOPIP”). După cum s-a menţionat anterior, serviciile de consultanţă financiară în cadrul acestui program au fost acordate de către Sweco International AB.

În continuare, reieşind din componentele Proiectului de investiţii, auditul a stabilit criteriile în baza cărora a comparat/evaluat performanţa reală a acestuia, rezultatele servind drept bază pentru elaborarea constatărilor de audit. Astfel, principalii indicatori de referinţă asupra cărora trebuiau să se axeze operatorii apă-canal şi care urmau a fi atinşi conform Acordului de împrumut ţin de: stabilirea standardelor de guvernanţă corporativă, de afaceri în conduită în activitatea operatorului apă-canal; extinderea furnizării de servicii pentru localităţile învecinate, care ar fi un prim pas spre o regionalizare pe scară completă, astfel urmînd să sporească accesul la apă potabilă de calitate; corporatizarea operatorului de apă-canal în societate pe acţiuni; reformarea şi ajustarea sistematică a tarifului; măsurile de reducere a costurilor pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea tehnică, operaţională şi financiară.

Luînd în consideraţie necesitatea obţinerii probelor privind nivelul de atingere a acestor indicatori, în condiţiile unui număr relativ mare de instituţii similare, auditul a realizat anchete pe bază de chestionare, acestea fiind remise către părţile implicate şi responsabile din cadrul Proiectului: operatorii apă-canal, Consiliile raionale, primăriile localităţilor. Totodată, întru obţinerea confirmărilor şi acumularea unor probe de audit şi informaţii suplimentare, care nu au fost disponibile sau înţelese, auditul a realizat vizite în teren.

În continuare sînt prezentaţi detaliat principalii indicatori de referinţă asupra cărora s-au axat operatorii apă-canal şi care urmau a fi atinşi conform Acordului de împrumut, precum şi performanţele înregistrate în domeniu.

_____________________________

³⁵ Această componentă s-a implementat de către Compania SWECO (Contract semnat cu Compania SWECO la 7 noiembrie 2011).

³⁶ Din luna mai 2014 a fost instituită o prelungire a componentei FOPIP.

4.4.1. Stabilirea standardelor de guvernanţă corporativă în activitatea operatorilor apă-canal

În scopul atingerii obiectivelor de performanţă, Acordul de împrumut prevedea necesitatea elaborării de către fiecare operator apă-canal, în termen de nouă luni din data încheierii Acordului de împrumut, a Planului de afaceri, care va stabili activităţi pentru: performanţa operaţională (incluzînd controlul scurgerilor); controlul costurilor; programe de investiţii; tarife pentru consumatorii casnici şi industriali; nivelul şi utilizarea contului serviciului datoriei; responsabilitate; calitatea serviciilor; respectarea mediului.

Întru respectarea acestei cerinţe, în anul 2012, cu suportul consultanţilor FOPIP, regiile apă-canal au elaborat Planuri de afaceri pe o perioadă de 3 ani, acestea fiind aprobate de către Consiliile locale şi MM. Următoarea actualizare a Planurilor de afaceri a avut loc în anul 2015 şi conţine obiective strategice şi responsabilităţi pentru următorii trei ani de activitate a entităţii.

Examinarea de către audit a Planurilor de afaceri din anul 2012 atestă că acestea sînt structurate şi conţin obiective bine definite. Astfel, sînt stabilite obiectivele strategice în dezvoltarea corporativă şi operaţională, descrise activităţile necesare pentru implementarea cu succes a Proiectului şi formarea bazei manageriale şi financiare pentru perioada de rambursare a creditului, precum şi definite responsabilităţile funcţionale şi operaţionale necesare pentru atingerea acestor obiective. Planul de afaceri este destinat angajaţilor regiilor apă-canal, fiind stabilite scopurile şi direcţiile necesare pentru implementarea măsurilor organizatorice, menite să asigure o bună calitate a serviciilor acordate consumatorilor.

Prin urmare, auditul concluzionează că entităţile au respectat criteriul standardelor de guvernanţă corporativă, conform Acordului de împrumut.

4.4.2. Regionalizarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare

Potrivit Acordului de împrumut, companiile de apă existente urmau să-si regionalizeze activitatea prin extinderea suprafeţei de operaţiuni asupra satelor şi oraşelor învecinate, îmbunătăţindu-şi performanţa financiară şi tehnică şi astfel devenind companii regionale³⁷.

Evaluarea de către audit a situaţiei reale denotă că acest indicator a fost atins de către 3 regii apă-canal (S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, S.A. “Servicii Comunale Floreşti” şi S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”), pe cînd 3 operatori nu au putut realiza acest angajament. Astfel:

• la S.A. “Apă -Termo” Ceadîr-Lunga acest scop nu a fost posibil de realizat, deoarece localităţile beneficiare (s.Beşghioz, s.Cazaclia, s.Baurci şi s.Tomai) dispuneau deja de un serviciu similar, care a fost menţinut în continuare³⁸;

• S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) nu asigură aprovizionarea cu apă a locuitorilor din s.Buţeni, aceştia fiind deserviţi de Î.M. “Buţeni Salubritate”³⁹. Totodată, Consiliul sătesc Buţeni, prin deciziile emise şi aprobate, acceptă condiţionat transmiterea reţelelor de apă în gestiune economică către S.C. “Amen Ver” S.A., ceea ce influenţează negativ asupra atingerii indicatorilor stabiliţi în Acordul de împrumut⁴⁰.

• S.A. “Apă-Canal Leova” nu a atins acest indicator, deoarece primăria com.Sărata Nouă gestionează reţelele construite din sursele Proiectului şi încasează plăţile pentru serviciile de aprovizionare cu apă.

Referitor la regionalizarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” a informat precum că apa livrată consumatorilor este achiziţionată de la Î.I.S. “Acva-Nord”, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1188 din 02.11.2004⁴¹. În acest context, s-a menţionat că unele instituţii/agenţi economici din oraşul Soroca, de asemenea, achiziţionează apă de la acest furnizor, astfel diminuîndu-se numărul consumatorilor regiei apă-canal.

Cele constatate indică existenţa deficienţelor în extinderea şi regionalizarea activităţilor a 3 regii apă-canal, ceea ce subminează oportunitatea operatorului de a deveni o “companie regională”, or unul dintre scopurile Proiectului constă anume în dezvoltarea capacităţilor operatorilor apă-canal de a deveni operatori regionali⁴². Totodată, tergiversarea recepţiei finale a lucrărilor are impact negativ asupra procesului de regionalizare a serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare.

_____________________________

³⁷ Anexa nr.1 la pct.1, Acordul de împrumut.

³⁸ Raportul final al Programului de Dezvoltare a Companiilor de Apă în Republica Moldova - Suportul de implementare a EPTISA, decembrie 2015.

³⁹ Pct.3 din Decizia Consiliului sătesc Buţeni nr.2/1 din 07.08.2015 cu privire la transmiterea reţelelor de apă către S.C.“Amen Ver” S.A. (pînă la construcţia de către S.C.“Amen Ver”S.A. a sursei pentru aprovizionarea cu apă a consumatorilor cuprinşi în proiectul finanţat de BERD, reţelele de apă din localitate să fie deservite de Î.M. “Buţeni Salubritate”).

⁴⁰ Decizia Consiliului sătesc Buţeni nr.3/1 din 24.08.2015 cu privire la transmiterea reţelelor de apă către S.C. “Amen Ver” S.A.

⁴¹ Hotărîrea Guvernului nr.1188 din 02.11.2004 “Cu privire la Planul de acţiuni privind funcţionarea apeductului “Soroca – Bălţi” şi alimentarea cu apă a unor localităţi din ţară”.

⁴² Anexa nr.1, alin.(1) la Acordul de împrumut.

4.4.3. Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară

Unul dintre angajamentele Proiectului a fost introducerea pentru Compania regională a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), începînd cu anul 2011 pînă la rambursarea integrală a creditului⁴³. Solicitarea de introducere a raportării în conformitate cu SIRF urmărea şi scopul unei mai bune înţelegeri a poziţiei şi performanţei financiare a operatorului apă-canal.

Auditarea acestui aspect relevă că specialiştii companiilor, consultanţii SWECO în cadrul programului FOPIP au organizat 4 seminare pentru contabilii companiilor, cu privire la introducerea SIRF şi trecerea contabilităţii la aceste standarde. De asemenea, aceştia au participat la seminarele de specialitate organizate de Asociaţia “Moldova Apă-Canal”. Potrivit raportului SWECO, în perioada mai 2014 – mai 2015, s-au desfăşurat 3 ateliere de lucru (din 4 prevăzute), la care au participat şi preşedinţi ai unor raioane, reprezentanţi ai Consiliilor raionale, primăriilor şi ai direcţiilor Consiliilor raionale.

În urma vizitei în teritoriu şi examinării documentelor contabile ale regiilor apă-canal, auditul a constatat că ţinerea evidenţei contabile şi raportarea situaţiilor financiare către autorităţile interesate din Republica Moldova se realizează conform cerinţelor Standardelor Naţionale de Contabilitate.

Din anul 2012, situaţiile financiare au fost raportate în conformitate cu SIRF doar către BERD.

Prin urmare, entitatea nu aplică SIRF nemijlocit în procesul ţinerii evidenţei contabile, bazîndu-se pe SNC. Cele relatate denotă necesitatea conformării la cerinţele/condiţiile Acordului de împrumut, precum şi la prevederile legislaţiei în domeniu⁴⁴.

Totodată, la solicitarea BERD, începînd cu anul 2012, situaţiile financiare sînt auditate de către auditori independenţi, acceptaţi de BERD. Auditarea se efectuează atît pe rapoartele financiare elaborate în baza SNC, cît şi pe cele întocmite în baza SIRF, rapoartele de audit fiind remise anual către UAP şi BERD.

_____________________________

⁴³ Anexa nr.3, pct.3 lit.a), Angajamente nefinanciare din Acordul de împrumut.

⁴⁴ Art.4 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi Ordinul Ministerului Finanţelor nr.109 din 19.12.2008 privind acceptarea şi publicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară; Ordinul Ministerului Finanţelor din 17.07.2015 privind acceptarea, publicarea şi modificarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.

4.4.4. Separarea sistemului de contabilitate

În calitate de cerinţă a Acordului de împrumut, operatorii apă-canal urmau să ţină separat conturile pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare de cele pentru alte servicii comunale pe care le furnizează, precum şi să nu efectueze transferuri de fonduri pe conturile altor componente ale întreprinderii.

În procesul auditării, s-a constatat că regiile apă-canal prestează servicii de captare, tratare şi distribuţie a apei, colectare/evacuare/epurare a apelor menajere, exploatare/reparaţie a reţelelor inginereşti etc.

Analiza documentelor şi notelor contabile atestă că evidenţa contabilă se ţine distinct pentru sectorul de aprovizionare cu apă şi de canalizare, inclusiv pe venituri, costuri şi cheltuieli.

Astfel, Companiile de aprovizionare cu apă şi de canalizare au ţinut conturile pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare separat de cele pentru alte servicii comunale furnizate, prin ce au respectat prevederile Acordului de împrumut. Respectarea acestui criteriu a permis ţinerea evidenţei veniturilor de la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare separat de cele de la alte servicii, asigurînd o evaluare precisă şi o imagine clară asupra dinamicii veniturilor, precum şi structurii acestora.

4.4.5. Deschiderea şi menţinerea unui cont de rezervă/de depozit pentru deservirea datoriei

Una dintre cerinţele Acordului de împrumut a fost deschiderea şi menţinerea de către operatorii apă-canal a unui cont de rezervă pentru deservirea datoriei (CRDD), care să dispună de protecţie suficientă împotriva oricăror compensări, sechestre şi confiscări. Contul în valută naţională urma sa fie deschis la o bancă comercială acceptată de către BERD, iar sumele acumulate - utilizate exclusiv pentru deservirea datoriei.⁴⁵ Astfel, pînă la rambursarea integrală a împrumutului, cu 30 de zile înainte de următoarea dată de plată (19 iunie şi 19 decembrie), entitatea urma să suplinească CRDD cu o sumă egală cu suma datorată conform graficului stabilit în Acordul de împrumut.

Potrivit prevederilor legale⁴⁶, conturile de împrumut sau bancare deschise conform prevederilor Acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi sînt protejate de riscul de a fi sechestrate.

Verificările efectuate de audit atestă că regiile apă-canal au deschis în anul 2011 cîte un cont bancar. Analiza documentelor confirmative privind deschiderea conturilor denotă că, cu excepţia contului deschis de către S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, acestea au statut de cont de depozit sau curent şi nu dispun de protecţie suficientă împotriva oricăror compensări, sechestre şi confiscări, astfel încît pot surveni riscuri de suspendare a operaţiunilor la conturi şi perturbări la rambursarea creditului. În aceste condiţii, achitarea creditului s-a efectuat de operatorii apă-canal din conturile curente ale companiilor.

Prin urmare, se conchide că 5 entităţi nu au îndeplinit condiţia de creare şi menţinere a unui cont de rezervă/special destinat exclusiv onorării angajamentelor contractuale cu BERD, ceea ce a determinat efectuarea plăţilor în acest scop din conturile bancare curente ale companiilor.

_____________________________

⁴⁵ Anexa nr.3, pct.3 lit.g), Angajamente nefinanciare, Acordul de împrumut.

⁴⁶ Art.229 alin.(1) la Codul fiscal, nr.1163-XIII din 24.04.1997.

4.4.6. Transformarea formei de organizare juridică a operatorului apă-canal din Întreprindere municipală în Societate pe acţiuni

În cadrul Proiectului, una dintre acţiunile asupra cărora au convenit BERD şi Beneficiarul este ca operatorii apă-canal să fie reorganizaţi (corporatizaţi) în Societăţi pe acţiuni.

Întru respectarea condiţiei impuse, 5 Întreprinderi municipale au fost reorganizate şi transformate în Societăţi pe acţiuni (S.A. “Apă- Canal Leova” la 11.03.2011; S.A. “Regia Apă- Canal Soroca” la 03.04.2012, S.A. “Regia Apă- Canal Orhei” la 06.07.2012, S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga la 24.11.2010 şi S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) la 19.05.2011).

Respectiv, la data contractării creditului, S.A. “Servicii Comunale Floreşti” deja avea statut de Societate pe acţiuni (din 02.05.2001).

Unicul fondator al companiilor sînt Consiliile locale (or. Leova, or. Soroca, or. Orhei, or. Hînceşti, or. Floreşti şi or. Ceadîr-Lunga). Reorganizarea operatorilor apă-canal în Societăţi pe acţiuni a avut drept scop⁴⁷ evaluarea ulterioară a contribuţiei în natură a fiecărui Consiliu local al localităţilor beneficiare. Totodată, contractele de delegare a serviciilor regionale de apă şi canalizare pentru raioanele beneficiare de Proiect (cap. 4, art.4) prevedeau ca Consiliile locale să transfere, către regiile apă canal, bunurile necesare furnizării serviciilor de aprovizionare cu apă a localităţii.

În urma vizitei în teritoriu a echipei de audit, directorii regiilor apă-canal au comunicat că primăriile localităţilor beneficiare de Proiect nu şi-au onorat obligaţia contractuală de transmitere a mijloacelor fixe ce ţin de furnizarea serviciului de apă⁴⁸.

Astfel, primăriile satelor din raionul Ceadîr-Lunga nu acceptă transmiterea reţelelor de apeduct către S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga, deoarece reţelele construite în cadrul Proiectului nu pot fi delimitate de reţelele existente anterior în localităţi, unele fiind chiar proprietate privată a consumatorilor⁴⁹. Totodată, conducerea operatorilor a menţionat că bunurile şi lucrările achiziţionate în cadrul Proiectului şi recepţionate de către Consiliile locale nu pot fi depuse în capitalul social al unei persoane juridice.

La acest capitol, auditul denotă că toate bunurile şi serviciile achiziţionate în cadrul Proiectului au specificul şi menirea exploatării, prin asigurarea prestării unui serviciu public de alimentare cu apă. Respectiv acestea aparţin, prin natura lor, domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale, iar conform cadrului legal⁵⁰, nu pot constitui o depunere în capitalul social al unei persoane juridice (în cazul prezentului audit, în capitalul operatorilor apă-canal).

De asemenea se menţionează că regiile apă-canal nu dispun de informaţia privind aportul cetăţenilor la construcţia reţelelor/fîntînilor de amplasare a contoarelor/apometrelor, astfel încît aceste investiţii nu sînt înregistrate şi raportate.

Întrucît în unele localităţi beneficiare de Proiect este tergiversat procesul de transmitere a patrimoniului construit/achiziţionat, se relevă riscul de neatingere a obiectivelor stabilite care ţin de îmbunătăţirea sistemelor de apă potabilă.

_____________________________

⁴⁷ Contractul de delegare a serviciilor regionale de apă şi canalizare pentru raionul Hînceşti din 01.11.2011.

⁴⁸ Scrisoarea nr.85 din 11.05.2015 către primarul s. Buţeni.

⁴⁹ Procesul-verbal al vizitei în teritoriu din 07.07.2016.

⁵⁰ Art.10 alin.(2) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121-XVI din 04.05.2007.

4.4.7. Modificarea tarifelor pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare

Unul dintre angajamentele asumate în urma semnării Acordului de împrumut aferent Proiectului a fost ajustarea/modificarea tarifului pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare. Potrivit Acordului de împrumut, modificarea tarifului trebuia să asigure acoperirea costurilor de producţie şi celor operaţionale, costurilor de reparaţie şi întreţinere, precum şi costurilor asociate rambursării creditului. Totodată, Acordul de împrumut mai prevede că ajustările tarifului în termene reale reprezintă majorările minimum cerute şi nu exclud majorările suplimentare pentru a permite entităţilor beneficiare de Proiect să se conformeze celorlalte angajamente asumate, inclusiv pentru a menţine coeficientul de acoperire a deservirii datoriei şi a efectua plăţi în Contul de rezervă pentru deservirea datoriei.

Astfel, după 1 iulie 2010 şi pe parcursul existenţei împrumutului subsidiar, tariful urma a fi modificat sistematic cel puţin o dată pe an, la 1 ianuarie, luîndu-se în calcul inflaţia acumulată pe parcursul ultimului an, dar şi majorările procentuale care au fost convenite la semnare a Acordului de împrumut. Situaţia privind tarifele aplicate de către operatorii apă-canal pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare şi cele conform Acordului de împrumut, pentru perioada anilor 2011-2015, este prezentată în Anexa nr.3 la prezentul Raport de audit.

Datele din Anexă indică că Consiliile locale, în perioada anilor 2011-2013, au aprobat tarife pentru regiile apă-canal şi de canalizare Leova⁵¹, Soroca⁵², Hînceşti⁵³, Orhei⁵⁴, Floreşti⁵⁵, Ceadîr-Lunga⁵⁶. Totodată, se relevă că tarifele nu au fost ajustate în cuantumul prevăzut în Acordul de împrumut, deoarece acestea au fost majorate doar la ajustările tarifului în termene reale, nu şi la indicele inflaţiei. Nerespectarea acestui angajament influenţează asupra capacităţii companiilor de a se dezvolta, precum şi de a deveni un operator viabil.

De asemenea, la acest aspect se menţionează că primăria oraşului Soroca a majorat neuniform şi nesistematic tarifele la serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare, deşi S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” a solicitat ajustarea tuturor tarifelor. Astfel, au fost ajustate: în anul 2011 - tarifele pentru toate serviciile prestate; în anul 2012 - tarifele doar pentru apă populaţiei or. Soroca şi, separat, pentru consumatorii din satele implicate în Proiect; în anul 2013 - tarifele pentru apă instituţiilor bugetare şi tariful pentru evacuarea apelor reziduale agenţilor economici.

Cît priveşte perioada 2014-2015, auditul constată că regiile apă-canal nu au ajustat tarifele pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare, deoarece:

√ primăria oraşului Leova a refuzat acceptarea solicitării S.A. “Apă-Canal Leova” (nr.25 din 25.02.2014);

√ S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) nu a înaintat solicitări la primăria oraşului Hînceşti⁵⁷;

√ primăria oraşului Soroca a refuzat înregistrarea solicitărilor S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” (nr.313 din 09.09.2014);

√ S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” nu a înaintat solicitări la primăria oraşului Orhei.

Respectiv, pentru S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, ultima majorare a tarifelor pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare a avut loc la 17.04.2014⁵⁸.

Referitor la procesul de ajustare a tarifelor, auditul relevă că, urmare discuţiilor purtate cu regiile apă-canal, acestea consideră că modificarea tarifelor a devenit şi mai problematică odată cu intrarea în vigoare a Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare nr.303 din 13.12.2013⁵⁹, care prevede participarea/implicarea ANRE la stabilirea tarifului pentru apă şi canalizare.

În acest context, auditul menţionează că operatorii apă-canal nu pot invoca prevederile legislaţiei naţionale ca justificare a neexecutării prevederilor Acordului de împrumut, deoarece Acordul este guvernat de normele dreptului internaţional, iar potrivit Constituţiei Republicii Moldova şi Legii privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova nr.595-XIV din 24.09.1999, Republica Moldova este obligată să respecte tratatele la care este parte.

O altă situaţie care necesită a fi menţionată este că Consiliul orăşenesc Orhei a stabilit compensaţii lunare pentru cheltuielile de apă şi canalizare furnizate consumatorilor cu loc permanent de trai în oraşul Orhei⁶⁰. Potrivit deciziei acestuia, costurile compensaţiilor urmau a fi acoperite din contul surselor de venituri proprii ale S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”. Aspectele privind acoperirea din contul operatorului a veniturilor ratate contravine prevederilor legale, care stipulează că în decizia de aprobare a tarifelor să stabilească sursa şi suma concretă ce urmează a fi alocată operatorului din bugetul local⁶¹.

Potrivit informaţiei oferite de către operatorul apă-canal, compensaţiile acordate din luna august 2015 pînă în mai 2016 au constituit 1,8 mil. lei, ceea ce implică înrăutăţirea indicatorilor financiari şi creează impedimente în onorarea obligaţiilor faţă de creditori, dar şi determină nerespectarea indicatorilor de referinţă conveniţi în conformitate cu Acordul de împrumut.

Astfel, implicarea Consiliului orăşenesc în activitatea curentă a companiei contravine prevederilor legale⁶², unde se stipulează că organele de conducere ale societăţilor de acţiuni sînt Adunarea generală a acţionarilor şi Consiliul Societăţii, care sînt în drept să ia decizii ce vizează activitatea operaţională a companiei. În acelaşi timp, Consiliul orăşenesc Orhei, odată cu adoptarea deciziei date, nu a stabilit sursa şi suma concretă ce urmează a fi alocată operatorului pentru acoperirea veniturilor ratate de către acesta din cauza aprobării tarifelor reduse.

Similar, S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga, în anul 2015, a redus tariful la serviciile de canalizare pentru populaţie de la 16,20 lei pînă la 13,00 lei, în baza deciziei administraţiei raionului Ceadîr-Lunga⁶³, emisă la solicitarea Consiliului societăţii al S.A. “Apă-Termo”, cu compensarea pierderilor din veniturile operatorului apă-canal. Diminuarea tarifelor, fără compensarea din bugetul local⁶⁴, a facilităţilor acordate, are impact direct asupra situaţiei financiare a regiei apă-canal.

Pentru a estima veniturile posibile ale regiilor apă-canal, în cazul respectării nivelului tarifelor, conform Acordului de împrumut, auditul a calculat sumele aferente diferenţei dintre tariful aprobat/aplicat real şi cel conform formulei din Acordul de împrumut, reieşind din volumul de apă facturat consumatorilor. Rezultatele denotă că venitul posibil, pe perioada 2011-2015, ar fi constituit pentru:

▪ S.A. “Apă-Canal Leova” – 2,1 mil.lei;

▪ S.A. “Regia Apa-Canal Soroca”– 29,0 mil.lei;

▪ S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” – 24,0 mil.lei;

▪ S.A. “Servicii Comunale Floreşti”– 4,3 mil.lei;

▪ S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) – 2,5 mil.lei;

▪ S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga – 10,1 mil.lei.

Neacumularea veniturilor posibile subminează asigurarea acoperirii costurilor de producţie şi celor operaţionale, de reparaţie şi de întreţinere, precum şi a costurilor asociate rambursării împrumutului. În acest context, se menţionează că, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” şi-a estimat pierderi în valoare de 20,0 mil.lei, din cauza neactualizării tarifelor în modul prevăzut în Acordul de împrumut, şi s-a adresat în instanţa de judecată⁶⁵ pentru a recupera această sumă de la primăria oraşului Soroca.

Prin urmare, politica tarifară reprezintă un domeniu foarte important în activitatea regiilor, deoarece sursa de acoperire a costurilor sînt tarifele aplicate pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Analiza efectuată de către audit asupra activităţilor demarate în acest sens atestă că operatorii apă-canal nu au ajustat corespunzător (în conformitate cu condiţiile Acordului de împrumut) tariful pentru serviciile de livrare a apei către consumatori. Astfel, autorităţile responsabile (regiile apă-canal şi Consiliile orăşeneşti, în calitate de acţionari unici ai operatorilor) nu au întreprins toate măsurile necesare pentru a decide şi a asigura că ajustarea tarifelor pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi de canalizare a fost aplicată în conformitate cu Acordul de împrumut (BERD).

În condiţiile în care operatorul nu a actualizat corespunzător tarifele, în conformitate cu cerinţele prevăzute, auditul relevă sporirea riscului financiar şi implicit impactul negativ asupra rezultatelor şi performanţei financiare a entităţii, fapt care subminează profitabilitatea operatorului şi capacitatea acestuia de a asigura sustenabilitatea furnizării unor servicii calitative.

_____________________________

⁵¹ Decizia nr.1.16 din 24.02.2011; Decizia nr.1.17 din 24.02.2012; Decizia nr.3.16 din 27.05.2013.

⁵² Decizia nr.4/8 din 15.09.2011; Decizia nr.20/2 din 01.11.2012; Decizia nr.26/10 din 06.03.2013.

⁵³ Decizia nr.02/10 din 24.09.2010; Decizia nr.09/01 din 04.02.2011; Decizia nr.09/03 din 26.06.2012.

⁵⁴ Decizia nr.1.1 din 14.01 2011; Decizia nr.4.2.2 din 08.04.2011; Decizia nr.10.20 din 26.12.2012.

⁵⁵ Decizia nr.12/01 din 27.10.2010; Decizia nr.06/05 din 18.06.2012; Decizia nr.01/05 din 31.01.2013.

⁵⁶ Decizia nr.5/2 din 20.05.2009; Decizia nr.3/7 din 01.03.2011; Decizia nr.10/8 din 17.10.2012.

⁵⁷ Art.35, alin.(5) şi (6) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13.12.2013: Tarifele pentru serviciul public de alimentare cu apă potabilă, pentru serviciul public de canalizare şi de epurare a apelor uzate, furnizate la nivel de regiune, raion, municipiu şi oraş, se determină anual de către operator, în conformitate cu Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi de epurare a apelor uzate, şi se prezintă Agenţiei, pentru avizare, iar Consiliului local – pentru aprobare.

⁵⁸ Decizia Consiliului orăşenesc Floreşti nr.04.03 din 17.04.2014.

⁵⁹ Art.35 alin.(13) din Legea nr.303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare.

⁶⁰ Decizia Consiliului orăşenesc Orhei nr.7.2 din 10.09.2015 cu privire la compensarea cheltuielilor persoanelor fizice pentru furnizarea apei.

⁶¹ Art.35 alin.(9) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13.12.2013.

⁶² Legea privind societăţile pe acţiuni nr.1134-XIII din 02.04.1997.

⁶³ Decizia nr.10/1din 08.10.2015 cu privire la diminuarea tarifelor pentru serviciile de canalizare pentru consumatorii oraşului Ceadîr- Lunga, aprobată de către administraţia raionului Ceadîr-Lunga.

⁶⁴ Art.35 alin.(9) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13.12.2013.

⁶⁵ Cererea de chemare în judecată înregistrată cu nr.2130 din 21.03.2016.

4.4.8. Îmbunătăţiri tehnice ale activităţii operatorilor apă-canal

Pentru a estima gradul de modernizare a operatorilor apă-canal, prin Acordul de împrumut au fost stabiliţi, în calitate de indicatori de progres, următorii indicatori tehnici: personal la 1000 de conexiuni, consum de energie mediu unitar şi pierderi de apă. Auditul a analizat evoluţia acestor indicatori, care este prezentată în continuare.

4.4.8.1. Indicatorul “personal la 1000 de conexiuni” redă numărul de personal care deserveşte sectorul apă şi canalizare, raportat la numărul total de conexiuni. Conform prevederilor Acordului de împrumut, acest indicator urma să descrească semnificativ din anul 2009 pînă în anul 2015, după care să se menţină la nivelul atins. Conform probelor de audit, evoluţia personalului la 1000 de conexiuni în perioada anilor 2009-2015 în cadrul regiilor apă-canal este prezentată în Anexa nr.4 la prezentul Raport de audit.

Datele din anexă denotă că numărul de facto al personalului s-a diminuat în anul 2015, comparativ cu anul 2010, pentru 5 companii, după cum urmează:

• S.A. “Apă-Canal Leova” - de la 8,0 unităţi pînă la 6,6 unităţi;

• S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” - de la 6,6 unităţi (2011) pînă la 4,7 unităţi;

• S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” - de la 12,4 unităţi pînă la 9,5 unităţi;

• S.A. “Servicii Comunale Floreşti” - de la 11,2 unităţi pînă la 6,7 unităţi;

• S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga - de la 10,0 unităţi pînă la 7,0 unităţi.

În acest context, se remarcă că, deşi indicatorul respectiv a înregistrat o descreştere, doar S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” a reuşit să respecte nivelul stabilit în Acordul de împrumut. Respectiv, S.C. “Amen Ver” S.A (Hînceşti) a înregistrat o creştere a indicatorului “personal la 1000 de conexiuni” de la 7,3 unităţi (2010) pînă la 8,1 unităţi (2015).

Neatingerea performanţelor scontate la acest capitol a fost determinată de nerealizarea altor indicatori de performanţă prevăzuţi în Acordul de împrumut (regionalizarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare în toate localităţile Proiectului; numărul conexiunilor noi). Potrivit motivaţiei S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, indicatorul în cauză nu a putut fi respectat din cauză că operatorul prestează servicii în 23 de localităţi (dintre care în cadrul Proiectului au fost incluse 10 localităţi), iar cea mai îndepărtată localitate este amplasată la distanţa de 60 km.

Ca rezultat, numărul de personal în raport cu 1000 de conexiuni depăşeşte limita admisibilă prevăzută în Acordul de împrumut:

- la S.A. “Apă-Canal Leova” - de circa 1,8 ori;

- la S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” - de circa 1,4 ori;

- la S.A. “Servicii Comunale Floreşti” - de circa 1,6 ori;

- la S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) - de circa 1,5 ori;

- la S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga - de circa 3,9 ori.

În context, se menţionează că indicatorul în cauză este unul care depinde în mare parte de automatizarea instalaţiilor existente, ceea ce denotă că automatizarea proceselor tehnologice la regiile apă-canal este redusă. Respectiv, consultantul financiar SWECO, în rapoartele sale, s-a expus precum că indicatorii privind numărul de angajaţi prevăzuţi în Acordul de împrumut real nu pot fi atinşi şi urmează a fi modificaţi. Acest proces nu a fost finalizat, deoarece Acordul de împrumut poate fi modificat doar prin adoptarea unei legi în acest sens. Potrivit motivaţiei MM, un proiect de lege nu a fost înaintat către Parlament.

Spre exemplu, pentru S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti), consultantul financiar considera că indicatorul în cauză urma să constituie 8,6 angajaţi/1000 de conexiuni. Pentru a atinge acest indicator, consultantul a formulat unele recomandări, precum: implementarea unor sisteme de contorizare care permit citirea datelor de la distanţă; modernizarea sistemului de securitate la staţiile de pompare, fapt care va elimina necesitatea personalului de pază şi a angajaţilor. În cadrul vizitei în teritoriu, echipei de audit i s-a comunicat că, din cauza lipsei resurselor financiare, recomandările menţionate nu pot fi implementate.

Astfel, numărul mai mare de personal antrenat în activitatea operaţională a entităţii determină fonduri suplimentare pentru salarizare, ceea ce influenţează nivelul costurilor operaţionale ale regiilor apă-canal. Majorarea cheltuielilor de personal afectează capacitatea operatorului apă-canal de a-şi onora obligaţiile de rambursare a creditului şi nemijlocit influenţează direct asupra performanţelor financiare ale Proiectului.

4.4.8.2. În vederea diminuării costurilor de producţie, în cadrul Acordului de împrumut a fost prevăzută limitarea/diminuarea consumului de energie mediu unitar. Reieşind din faptul că în oraşele Leova şi Ceadîr-Lunga au fost executate lucrări şi la reţelele de canalizare, consumul de energie mediu unitar pentru aceste localităţi a fost stabilit separat pentru sectorul apeduct şi pentru sectorul canalizare. Evoluţia consumului de energie mediu unitar pentru perioada anilor 2010-2015 este prezentată în Anexa nr.4 la Raport.

Analizînd datele prezentate în Anexă, auditul relevă că:

• pe parcursul anilor 2011-2014, consumul specific de energie a fost mai înalt, datorită faptului că în această perioadă operatorii au renovat reţelele şi staţiile de pompare;

• în anul 2015, operatorii S.A. “Regia Apă-Canal Orhei, S.A. “Servicii Comunale Floreşti” S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti), S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” au asigurat un consum specific de energie pentru aprovizionarea cu apă precum şi S.A. “Apă-Canal Leova”, S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga pentru aprovizionarea cu canalizare, la nivelul prevăzut în Acordul de împrumut.

Astfel, auditul a constatat situaţii specifice la:

√ S.A. “Apă-Canal Leova” şi S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga, unde consumul de energie mediu unitar a fost stabilit separat pentru sectorul de apeduct şi pentru cel de canalizare, iar rezultatele au relevat că indicatorul aferent sectorului de aprovizionare cu apă a fost depăşit;

√ S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, la care acest indicator nu are importanţă majoră, spre deosebire de ceilalţi operatori apă-canal, deoarece aceasta achiziţionează apa livrată consumatorilor din raionul Soroca de la Î.I.S. “Acva-Nord”.

Diminuarea treptată, în anii 2011-2015, a consumului specific de energie pentru toate regiile apă-canal se datorează:

- înlocuirii pompelor vechi cu pompe noi, procurate din sursele Proiectului, sau renovării acestora, care, la aceeaşi capacitate de pompare, consumă mai puţină energie electrică;

- aplicării de către regiile apă-canal a Planurilor de Management Energetic, acţiunile cărora au fost îndreptate spre a reduce consumurile energetice sporite.

Astfel, achiziţionarea şi renovarea instalaţiilor şi a echipamentelor specifice au permis îmbunătăţirea performanţei energetice a întreprinderii, fapt ce influenţează reducerea costurilor operaţionale.

Auditorul consideră că, deşi indicatorul menţionat are o dinamică pozitivă, este necesară asigurarea implementării programelor şi abordărilor practice pentru menţinerea/reducerea acestui nivel al consumului de energie, din partea conducerii operatorilor apă canal.

4.4.8.3. Un alt indicator important, care măsoară eficienţa activităţii operaţionale a regiilor apă-canal, sînt pierderile de apă, în acest sens fiind elaborate (cu suportul consultanţilor) şi Programe de reducere a apei nefacturate, individual pentru fiecare regie apă-canal. În acest context, se denotă că diminuarea pierderilor de apă influenţează asupra reducerii costurilor operaţionale, ceea ce sporeşte capacitatea entităţii de a se dezvolta si de a deveni o companie durabilă.

Analiza efectuată de către audit asupra volumelor apei nefacturate de către operator relevă unele deficienţe privind exploatarea sistemelor de apă, fapt care implică volume mari de scurgeri fizice. Evoluţia acestui indicator în perioada anilor 2010-2015, prevăzut de Acordul de împrumut şi înregistrat efectiv, este prezentat în Anexa nr.4 la prezentul Raport.

Datele reflectate în Anexă denotă că indicatorul “pierderi de apă” a înregistrat:

• la S.A. “Apă-Canal Leova”, în anii 2010-2012, valori mai ridicate decît cele stabilite, iar în perioadele următoare - în limitele Acordului de împrumut;

• la S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, în anii 2010-2014, valori în limitele prevăzute, iar în anul 2015 - cu depăşire;

• la S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, în perioada auditată, încadrarea în norma stabilită, cu excepţia anului 2012;

• la S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, în anii 2011 şi 2014-2015 - în limite, iar în 2012-2013 - cu depăşire;

• la S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) - depăşirea plafonului în toată perioada de referinţă;

la S.A. “Apă -Termo” Ceadîr-Lunga, în anii 2010-2012 şi 2015 - în limite, iar în perioada anilor 2013-2014 - cu depăşire.

Diminuarea în dinamică a pierderilor de apă, în mare măsură, se datorează instalării contoarelor performante, de o precizie înaltă, precum şi renovării reţelelor de apeduct şi canalizare din mijloacele Proiectului. Totodată, ţinem să menţionăm că pierderile de apă se datorează faptului că:

- la S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” nu s-a dat în exploatare reţeaua de apeduct reabilitată şi cea nou-construită, astfel încît aprovizionarea cu apă a populaţiei este realizată simultan prin reţeaua nouă şi cea veche;

- la S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” au loc adesea explozii în reţeaua de apă, erori ale contoarelor vechi, greşeli la citirea datelor contoarelor şi la transmiterea lor, precum şi conexiunile clandestine.

La acest capitol, consultantul financiar SWECO a menţionat că este necesar ca acest indicator să fie revăzut şi adaptat, ori la etapa de stabilire a valorii de referinţă a acestuia nu a fost luat în calcul volumul total al pierderilor iniţiale de apă. De asemenea, consultanţii au recomandat instruirea personalului şi sporirea gradului de sensibilizare a publicului.

Totodată, în vederea atingerii valorii de referinţă stabilite, auditul consideră drept oportune elaborarea şi implementarea de către regiile apă-canal a unor programe structurate şi abordări practice pentru reducerea volumului de apă nefacturată, activităţi care la această etapă a auditului sînt în desfăşurare, operatorii urmînd să aprobe asemenea activităţi.

În acest context, se denotă că referitor la volumul apei nefacturate în cadrul unor regii apă-canal se atestă abateri semnificative în comparaţie cu valoarea-ţintă. Totodată, entităţile se află în proces de ajustare a programului de reducere a apei nefacturate în baza Programului-model de reducere a apei nefacturate, pregătit în cadrul proiectului FOPIP.

Prin urmare, auditul remarcă că reducerea apei nefacturate va duce la micşorarea consumului energetic şi, respectiv, la diminuarea indicatorului privind consumul de energie mediu unitar.

4.4.9. Îmbunătăţiri financiare

Un criteriu de evaluare a capacităţii financiare a operatorilor apă-canal este posibilitatea rambursării creditului contractat din încasările pentru serviciile prestate şi, nu în ultimul rînd, nivelul profitului. În acest sens, Acordul de împrumut a stabilit ca indicatori de măsurare a îmbunătăţirii activităţii financiare: marja de profit brut, coeficientul pentru monitorizarea datoriilor clienţilor şi coeficientul de rambursare a deservirii datoriei. Acestea determină capacitatea entităţii de a-şi onora angajamentele asumate, inclusiv faţă de BERD, precum şi rezultatele activităţii economice financiare a entităţilor.

4.4.9.1. Unul dintre indicatorii de măsurare a îmbunătăţirii activităţii financiare a operatorilor apă-canal a fost stabilit indicatorul marja de profit brut⁶⁶, calculat ca raportul dintre profitul brut şi veniturile operaţionale şi care reflectă situaţia financiară a companiilor.

Conform datelor colectate de audit, evoluţia marjei de profit brut a regiilor apă-canal, în perioada anilor 2010-2015, este prezentată în Anexa nr.4 la Raport.

Reieşind din datele prezentate în Anexă, auditul constată că indicatorul marja de profit brut:

• la S.A. “Apă-Canal Leova”, în anii 2010-2013, s-a încadrat în limitele stabilite în Acordul de împrumut, iar în anii 2014-2015 a avut valoare net inferioară (8 faţă de 12 şi 14 faţă de 20);

• la S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, în anii 2010-2014, s-a încadrat în limita stabilită, dar nu şi în anul 2015 (de 2,4 ori mai mic);

• la S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, pe parcursul perioadei 2010-2014, a fost în normă, iar în anul 2015 - scade brusc de la 23% pînă la 12%;

• la S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, în anii 2010, 2014, 2015, a fost semnificativ sub nivel (de 4,0 ori, de 1,3 ori şi, respectiv, de 3,0 ori);

• la S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga a fost semnificativ mai mic în anii 2010 (-13 faţă de - 8), 2012 (16 faţă de 17), 2014 (-4 faţă de 18) şi 2015 (4 faţă de 23).

Auditul menţionează că diminuarea marjei de profit brut în anul 2015 pentru unele regii apă-canal este dovada înrăutăţirii situaţiei financiare a acestora, determinată, în majoritate, de neactualizarea tarifelor pentru apă şi canalizare. Pentru S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, diminuarea acestui indicator a fost cauzată de acordarea de către Consiliul orăşenesc a compensaţiilor lunare pentru locuitorii oraşului Orhei în lipsa sursei de acoperire.

Prin urmare, este necesar un control riguros din partea regiilor apă-canal, dar şi a factorilor de decizie, cu întreprinderea măsurilor de reducere sistematică a costurilor şi de ajustare a tarifelor conform graficului stabilit în Acordul de împrumut. În acest sens, se recomandă elaborarea de către entitate a unei strategii de reducere a costurilor şi aplicarea acesteia în activitatea curentă, precum şi revizuirea tarifelor.

Auditul menţionează o situaţie favorabilă la S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti), care a asigurat o marjă de profit mai mare în comparaţie cu valorile de referinţă stabilite în Acordul de împrumut.

_____________________________

⁶⁶ Anexa nr.3, pct.4 la Acordul de împrumut.

4.4.9.2. Un alt angajament asumat de către entităţi în urma semnării Contractului de împrumut a fost menţinerea indicatorului “coeficientul pentru monitorizarea datoriilor clienţilor”, care reflectă ponderea creanţelor comerciale în totalul veniturilor operaţionale şi care, respectiv, a fost limitat⁶⁷. Evoluţia coeficientului pentru monitorizarea datoriilor clienţilor este prezentată în Anexa nr.4 la Raport.

Reieşind din datele prezentate în Anexă, auditul relevă că indicatorul ce caracterizează coeficientul pentru monitorizarea datoriilor clienţilor s-a încadrat, în anii 2010-2015, în limitele stabilite în Acordul de împrumut la S.A. “Apă-Canal Leova”, la S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, S.C. ”Amen Ver” S.A. (Hînceşti) şi la S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, cu excepţia anului 2013.

Respectiv, la S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, începînd cu anul 2010 şi nemijlocit în următorii doi ani consecutiv, nivelul indicatorului de referinţă nu s-a încadrat în limitele prevăzute în Acord, iar din anul 2013 a corespuns cerinţelor stipulate în Acordul de împrumut.

Colectarea datoriilor consumatorilor a fost anevoioasă pentru S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga, în perioada anilor 2012-2013, cînd coraportul dintre creanţele comerciale şi veniturile operaţionale a fost sub nivelul solicitat de finanţatori.

Se menţionează că colectarea datoriilor clienţilor permite entităţilor să menţină nivelul necesar de lichidităţi. În acest context, regiile apă-canal au întreprins măsuri cu privire la gestiunea încasărilor datoriilor clienţilor (eliberarea de preavize, înaintarea acţiunilor în judecată, precum şi reeşalonarea datoriilor), fapt ce permite menţinerea unui echilibru între încasări şi plăţi, aceasta reprezentînd condiţia necesară pentru supravieţuirea şi dezvoltarea întreprinderii.

Astfel, în opinia auditului, entităţile trebuie să-şi elaboreze/ajusteze strategia de monitorizare a datoriilor clienţilor, pentru a nu depăşi plafonul stabilit de Acordul de împrumut.

_____________________________

⁶⁷ Anexa nr.3, pct.3 lit.e), Angajamente financiare din Acordul de împrumut.

4.4.9.3. Un alt indicator stabilit în Acordul de împrumut, pentru a măsura capacitatea entităţii de a rambursa creditul contractat de la BERD, este coeficientul de rambursare a deservirii datoriei⁶⁸. Acest coeficient se calculează din anul 2013, cînd a expirat perioada de graţie şi entitatea a început rambursarea creditului şi a dobînzii. Indicatorul în cauză caracterizează capacitatea operatorilor apă-canal de a contracta, în caz de necesitate, noi împrumuturi pe termen lung, reflectînd, totodată, un anumit nivel de garanţie pentru creditori cu privire la posibilitatea recuperării sumelor împrumutate.

În conformitate cu datele din rapoartele financiare ale regiilor apă-canal, echipa de audit a calculat coeficientul de rambursare a deservirii datoriei pentru anii 2013-2015, care este egal cu valoarea fondurilor disponibile pentru rambursarea creditului şi a dobînzii, în raport cu suma necesară spre a fi rambursată. Situaţia privind coeficientul de rambursare a deservirii datoriei în perioada 2013-2015 este prezentată în Anexa nr.4 la Raport.

Datele din Anexă atestă că coeficientul de acoperire a deservirii datoriei:

• la S.A. “Apă-Canal Leova” şi S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, în anii 2013-2015, a fost mai mic decît nivelul stabilit în Acordul de împrumut;

• la S.A. “Servicii Comunale Floreşti”, în anul 2014, a înregistrat un nivel scăzut faţă de cel prevăzut în Acordul de împrumut (1,3), iar în anul 2015 a depăşit nivelul stabilit;

• la S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) şi S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga, indicatorul respectiv a corespuns nivelului prevăzut în Acordul de împrumut. Însă în anul 2015, deşi a fost în limita prevăzută, acesta a înregistrat o descreştere drastică comparativ cu anul 2013 (de 2,3 ori, de 1,7 ori şi, respectiv, de 2,7 ori).

În contextul dat, auditul menţionează că asupra coeficientului de rambursare a deservirii datoriei influenţează direct nivelul tarifului pentru apă şi canalizare, dar şi datoriile consumatorilor. Tendinţa de diminuare a acestuia denotă riscuri pentru posibilitatea de rambursare a creditului, astfel încît acest fapt ar urma să fie un motiv de îngrijorare pentru factorii de decizie.

La S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, S.A. “Servicii Comunale Floreşti” şi S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” această situaţie este mai tensionată, avînd în vedere faptul că concomitent cu creditul de la BERD entităţile rambursează şi alte credite acordate de finanţatori externi.

_____________________________

⁶⁸ Anexa nr.3, pct.3 lit.b), Angajamente financiare din Acordul de împrumut.

4.4.10. Îmbunătăţirea accesului la apă de calitate (populaţia conectată şi conexiuni noi)

Scopul Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare” a fost asigurarea accesului la apă potabilă de calitate al unui număr cît mai mare de populaţie. Prin urmare, accesul populaţiei la apă potabilă este primordial, deoarece reflectă eficienţa implementării Proiectului. În acest sens, în Acordul de împrumut a fost prevăzută creşterea numărului populaţiei conectate la reţelele de apă şi de canalizare, precum şi a numărului de conexiuni noi în comparaţie cu cele existente. Evoluţia acestor indicatori în comparaţie cu nivelul stabilit în Acordul de împrumut, este redată în Anexa nr.4 la Raport.

Urmare activităţilor de audit, s-a constatat că atît numărul populaţiei conectate la reţeaua de apeduct şi de canalizare, extinsă şi reabilitată în urma implementării Proiectului, cît şi a conexiunilor noi a fost în creştere, situaţie caracteristică pentru toate localităţile beneficiare de Proiect. Astfel,

♦ la S.A. “Apă-Canal Leova”, numărul populaţiei conectate la reţeaua de canalizare a realizat o creştere lentă atingînd nivelul stabilit în Acordul de împrumut în anul 2015. Cît priveşte numărul de conexiuni prognozat, acesta a fost atins pentru conectarea la reţeaua de apă, însă nu a fost atins pentru conectarea la reţeaua de canalizare. Astfel, la situaţia din 31.12.2015, au fost realizate conexiuni la reţeaua de canalizare în proporţie de 40%, în comparaţie cu nivelul prevăzut în Acordul de împrumut. Această situaţie se datorează faptului că la etapa de proiectare nu a fost luată în consideraţie amplasarea geografică a unor străzi, care nu le permite conectarea la reţeaua de canalizare ce funcţionează conform sistemului căderii libere gravitaţionale.

În opinia conducerii S.A. “Apă-Canal Leova”, totuşi populaţia poate fi conectată la reţeaua de canalizare, dacă vor fi efectuate lucrări de extindere a reţelei sau va fi instalată o pompă. Pentru aşa lucrări entitatea nu dispune de mijloace financiare, astfel acestea putînd a fi executate doar din sursele proprii ale locatarilor.

♦ la S.A. “Regia Apă-Canal Soroca” a fost atins nivelul stabilit în Acordul de împrumut pentru conectarea populaţiei la reţeaua de apă. Auditul atestă că numărul de conexiuni a crescut destul de lent în perioada anilor 2011-2013, o sporire semnificativă a acestora înregistrîndu-se din anul 2014. Situaţia dată se datorează finalizării lucrărilor de reabilitare şi de extindere a reţelei de apeduct preponderent în anii 2014-2015.

♦ la S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, procesul de conectare a populaţiei la reţelele de apeduct a înregistrat o evoluţie pozitivă, deşi în anii 2012 şi 2015 nu a atins nivelul aşteptat.

Potrivit informaţiilor persoanelor responsabile din cadrul entităţii, nerespectarea acestui indicator a fost determinată de refuzul cetăţenilor de a se conecta la reţeaua de apeduct, din cauza tarifului mare. De asemenea, neatingerea numărului de conexiuni a fost influenţată de excluderea s. Burhuta, prevăzut iniţial în Proiect, din cauza existenţei unei finanţări separate pentru lucrările de extindere a sistemului de alimentare cu apă.

♦ la S.A. “Servicii Comunale Floreşti” se atestă o evoluţie nuanţată a populaţiei conectate la sistemul de apeduct ca urmare a implementării Proiectului. Astfel, în anul 2012, numărul de persoane care s-au conectat la reţeaua de apeduct depăşeşte cu 6176 numărul de persoane stabilit în Acordul de împrumut⁶⁹. Aceeaşi situaţie se atestă şi în anul 2015, cînd numărul persoanelor conectate la apeduct a fost depăşit cu 7215 persoane. De asemenea, auditul atestă că numărul de conexiuni noi a atins nivelul prevăzut în Acordul de împrumut.

♦ la S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti) se atestă sporirea continuă a numărului populaţiei conectate (de la 6556 de persoane în anul 2010 pînă la 9420 de persoane în anul 2015). Totodată, în rezultatul analizei documentelor şi intervievării responsabililor, auditul denotă că în anul 2015, nu a fost atins nivelul indicatorului prevăzut în Acord cu 5297 de persoane. Această situaţie este explicată de către entitate prin lipsa solicitărilor din partea consumatorilor de a se conecta la sistemul de apeduct. În acelaşi timp, în anul 2015, numărul de conexiuni noi nu a atins nivelul prevăzut în Acordul de împrumut şi anume, cu 341 conexiuni.

♦ la S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga nu a fost atins nivelul indicatorilor stabiliţi în Acordul de împrumut pentru conectarea populaţiei la reţeaua de apă precum şi a numărului de conexiuni noi la reţeaua de canalizare.

La acest capitol, se menţionează că în unele localităţi, pînă la implementarea Proiectului, nu erau prestate servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare, cum ar fi în unele sate din raionul Hînceşti (com. Mereşeni, s. Logăneşti, s. Fîrlădeni, s. Buţeni, com. Bozieni). Urmare implementării acestui Proiect, deşi nu toate regiile apă-canal au atins indicatorii prestabiliţi privind conectările la sistemul de apeduct şi canalizare, a fost asigurat accesul la apă potabilă al populaţiei. Astfel, încheierea contractelor de livrare a apei potabile cu noi consumatori sporeşte numărul de persoane conectate la sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, fapt care va genera o creştere considerabilă a volumelor de apă livrată, precum şi a veniturilor operaţionale ale întreprinderii. Sporirea veniturilor influenţează direct asupra capacităţii entităţilor de a fi capabile să ramburseze creditul la scadenţă, conform prevederilor Acordului de împrumut.

În acest context, auditul relevă că, în perioada auditată, contractele de prestare a serviciilor de aprovizionare cu apă au fost semnate tardiv cu consumatorii, deşi pentru aceste servicii s-au emis conturi de plată şi, respectiv, s-au încasat plăţi. Astfel,

▪ populaţia din s. Bulgărica, com. Sărata Nouă, r-nul Leova a fost conectată la reţeaua de aprovizionare cu apă, construită din sursele Proiectului, după ce s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor (februarie 2015). Facturarea şi achitarea pentru apa potabilă se realizează de către primăria com. Sărată Nouă, fără a fi încheiate cu consumatorii contracte de prestare a serviciilor de aprovizionare cu apă. Potrivit explicaţiilor, încheierea contractelor de către S.A. “Apă-Canal Leova” şi locuitorii s.Bulgărica se va efectua după ce com. Sărată Nouă va transmite în gestiune operatorului apă-canal reţelele de aprovizionare cu apă şi fîntînile arteziene construite din contul Proiectului;

▪ populaţia din satele raionului Orhei, participante la Proiect, a fost conectată la reţeaua de aprovizionare cu apă fără semnarea contractelor de prestare a serviciilor respective, iar pentru aceste servicii S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” a emis bonuri de plată, încasînd mijloace financiare.

_____________________________

⁶⁹ Anexa nr.3, pct 4 la Acordul de împrumut.

4.4.11. Conformitatea de mediu

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate a fost una dintre priorităţile Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”, astfel încît lucrările de extindere şi de reabilitare a reţelelor de apă, dar şi cele de canalizare au avut drept scop sporirea calităţii apei livrate cetăţenilor.

Potrivit cadrului normativ-legal⁷⁰, operatorul apă-canal este obligat să asigure monitorizarea strictă a calităţii apei potabile distribuite/recepţionate prin intermediul sistemelor publice de alimentare cu apă şi/sau de canalizare, în conformitate cu normele igienico-sanitare în vigoare şi cu concentraţiile maximal admisibile.

În conformitate cu cadrul regulamentar⁷¹, apa potabilă reprezintă acea apă care poate fi consumată de om, direct sau indirect, timp îndelungat, fără a-i prejudicia sănătatea. În conformitate cu Directiva Consiliului Europei privind calitatea apei destinate consumului uman, aceasta reprezintă orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori în alte scopuri casnice, indiferent de origine şi de faptul că este furnizată prin reţeaua de distribuţie, din sursă sau rezervor, sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente.

În conformitate cu Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice⁷², calitatea apei potabile livrate populaţiei nu trebuie să prezinte riscuri pentru sănătatea umană, iar cantitatea acesteia trebuie să satisfacă necesităţile fiziologice şi gospodăreşti ale ei.

Prin urmare, monitorizarea strictă a calităţii apei potabile este necesară în scopul verificării faptului dacă apa distribuită consumatorului corespunde cerinţelor de calitate şi nu creează riscuri pentru sănătatea publică, fiind aprobate norme sanitaro-igienice ale apei potabile, precum şi privind protecţia mediului.

Auditul a analizat documentele ce vizează acest aspect şi a constatat că Centrele de Sănătate Publică regionale investighează lunar calitatea apei potabile conform indicilor bacteriologici şi chimici. În acest context, se menţionează că S.A. “Regia Apă-Canal Orhei” dispune de laborator propriu, avînd în acest sens descris procesul de investigaţie a apei, care prevede frecvenţa cercetării apei în punctele de control.

Conform rezultatelor fixate în Rapoartele încercărilor de laborator⁷³, realizate de către Centrul National de Sănătate Publică, calitatea apei potabile livrate consumatorilor corespunde normelor sanitare generale, pentru toate localităţile beneficiare de Proiect, cu excepţia localităţilor din raionul Hînceşti şi a unor localităţi din raionul Ceadîr-Lunga.

Totuşi, în localităţile unde calitatea apei se încadrează în normele generale (r-nul Leova, r-nul Soroca, r-nul Orhei, r-nul Floreşti) se atestă şi unele probleme, care afectează calitatea apei potabile, precum şi a apei de canalizare, determinate de factori atît climaterici, cît şi financiari şi tehnologici, după cum urmează.

♦ Problemele-cheie privind calitatea apei potabile, cauzate de:

- dificultăţi la tratarea apelor de suprafaţă în anumite perioade de timp ale anului;

- uzura fizică şi morală a instalaţiilor de tratare, a conductelor de transport al apei, a reţelei de distribuţie a apei, în anumite zone, pentru reabilitarea cărora nu au fost suficiente sursele financiare din cadrul acestui Proiect;

- lipsa echipamentelor necesare pentru gestionarea corespunzătoare a apelor tehnologice;

- lipsa unor laboratoare de proces la staţiile de tratare, adaptate la noile cerinţe, precum şi la dimensiunea sistemului.

♦ Problemele-cheie privind calitatea apei de canalizare sau a celei deversate, generate de:

- dificultăţi la epurarea apelor uzate conform cerinţelor actuale;

- lipsa reţelelor de canalizare în sectorul particular, a căror existenţă ar îmbunătăţi calitatea apelor subterane.

Pentru S.C. “Amen Ver” S.A. (Hînceşti), auditul a constatat că, în conformitate cu procesele-verbale de investigare a apei potabile ale Centrului de Sănătate Publică Hînceşti⁷⁴, calitatea apei distribuite către consumator nu corespunde parametrilor de calitate ai apei potabile. În acelaşi timp, apa subterană extrasă şi ulterior livrată consumatorilor nu corespunde, la unii parametri, nici cerinţelor de calitate a apelor subterane⁷⁵. Astfel, conform Procesului-verbal nr.17 din 24.02.2016, proba apei prelevate de la sursa de apă la fîntîna arteziană nr.1 Fîrlădeni atestă că calitatea apei nu corespunde⁷⁶ normelor sanitare⁷⁷. Rezultatele investigării calităţii apei potabile indică depăşirea, în unele cazuri, de 12 ori a concentraţiilor admisibile la sursa de extragere a apei, astfel încît aceasta nu întruneşte condiţiile de calitate a apei potabile.

Totodată, conform investigaţiilor Centrului de Sănătate Publică Hînceşti, la prelevarea probelor de la sursa de consum (robinetul consumatorului), apa la fel nu corespunde parametrilor stabiliţi. Astfel, potrivit Raportului de încercări⁷⁸, prezentat auditului, apa livrată de operator (S.C. “ Amen Ver” S.A.) nu corespunde normelor sanitare la unii parametri valorici, precum: amoniac şi ioni de amoniu, sodiu, hidrogen sulfurat şi sulf. Totodată, nu corespunde nici gradul culorii apei livrate, valorile depistate în acest caz fiind depăşite de 2,8 ori (56,4 grade, comparativ cu 20,0 grade, care constituie valoarea admisibilă a parametrului).

În acest context, se atestă că, în martie 2016, prin Hotărîrea Centrului de Sănătate Publică Hînceşti, a fost stopată exploatarea fîntînilor arteziene n.1 şi nr.3 din sursa de apă a s. Fîrlădeni. În scopul asigurării populaţiei cu apă potabilă/calitativă, S.C. “Amen Ver” S.A. a înaintat către Agenţia de Dezvoltare Regională Centru un proiect pentru achiziţionarea staţiei de tratare a apei.

În opinia auditului, acest fapt se datorează lipsei unor sisteme eficiente de curăţare şi nerespectării măsurilor de protecţie a surselor de apă. Astfel, pentru a corespunde parametrilor sanitaro-chimici, se impune necesitatea adaptării parametrilor calităţii apei distribuite de către S.C. “Amen Ver” S.A. la valorile admisibile, altfel persistă riscul de afectare a sănătăţii consumatorilor.

Respectiv, referitor la localităţile din raionul Ceadîr-Lunga, potrivit prescripţiilor sanitare ale Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice⁷⁹, s-a constatat că calitatea apei din s. Cazaclia nu corespunde cerinţelor apei potabile, fiind depistate bacterii, ceea ce este inadmisibil.

În contextul dat, se menţionează problema afectării mediului, din cauza lipsei staţiilor de epurare a apelor reziduale şi a revărsării directe a apelor uzate în rîuri (în rîul Nistru, de la consumatorii din Soroca). Respectiv, un impact major asupra protecţiei mediului în localităţile rurale are şi faptul că în cadrul Proiectului, pentru unele localităţi, a fost prevăzută extinderea reţelelor de apeduct fără construcţia reţelelor de canalizare.

Auditul concluzionează că, în scopul asigurării accesului populaţiei la apă de calitate, încontinuu se prelevă probe de laborator. Rezultatele atestă că în 4 raioane participante la Proiect calitatea apei este în normă, pe cînd în or. Hînceşti şi în localităţile raionului Ceadîr-Lunga, calitatea apei nu corespunde parametrilor de calitate pentru apa potabilă, investigarea în acest sens invocînd motive de îngrijorare. Calitatea apei livrate către consumatori este determinată, în unele cazuri, de lipsa unor sisteme adecvate de curăţare/tratare şi implică un potenţial impact negativ asupra sănătăţii umane.

Astfel, în vederea asigurării calităţii apei, în opinia regiilor apă-canal, urmează a fi modernizate în întregime toate instalaţiile de tratare a apei, pompele, dar şi toate reţelele de distribuţie a apei potabile şi cele de canalizare, precum şi construite reţele de canalizare care să deservească toată populaţia.

_____________________________

⁷⁰ Art.15, alin.(2), lit.c) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare nr.303 din 13.12.2013.

⁷¹ Art.1 din Legea cu privire la apa potabilă nr.272- XIV din 10.02.1999.

⁷² Art.40 din Legea privind supravegherea de stat a sănătăţii publice nr.10-XVI din 03.02.2009.

⁷³ Raportul Laboratorului de încercări de spectroscopie atomică al Institutului de chimie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova nr.13 din 07.10.2015.

⁷⁴ Procesele-verbale ale Centrului de Sănătate Publică Hînceşti nr.14, nr.15, nr.16 şi nr.17 din 24.02.2016 privind investigarea apei potabile.

⁷⁵ Hotărîrea Guvernului nr.931 din 20.11.2013 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a apelor subterane”.

⁷⁶ “Indicii organoleptici-miros neacceptabil hidrogen sulfurat. Coloraţie neacceptabilă”; “Oxidabilitate”-17,4 mg/O2/l (Norma -5 mg/O2/l); “Conţinut de amoniac” - 6,12 mg/l (Norma -0,5 mg/l); “Fier” -2,05 mg/l (Norma -0,3 mg/l); “Fluor” – 2,35 mg/l (Norma -1,5 mg/l).

⁷⁷ Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.934 din 15.08.2007 “Cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat “Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”.

⁷⁸ Raportul Laboratorului de încercări de spectroscopie atomică al Institutului de chimie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova nr.13 din 07.10.2015.

⁷⁹ Prescripţia sanitară a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice nr.22 din 30.10.2015.

V. CONCLUZIE GENERALĂ

Implementarea Proiectului finanţat/oferit ca împrumut, credit şi grant din sursele BERD, BEI şi FIV a contribuit la îmbunătăţirea sistemelor existente de aprovizionare cu apă şi canalizare şi la extinderea celor de tratare a apelor reziduale în localităţile beneficiare. Astfel, în rezultatul activităţilor desfăşurate în cadrul Proiectului, s-a majorat numărul consumatorilor (servicii de apă cu 22697 şi servicii de canalizare cu 3657, faţă de anul 2010), precum şi au fost efectuate conexiuni noi pentru locuitorii comunităţilor selectate/interesate (48682 de conexiuni).

Totodată, se menţionează că, deşi au fost realizate investiţii în sumă de 30,0 mil.Euro, performanţele înregistrate, în unele cazuri, nu au atins nivelul stabilit de finanţatori, nefiind asigurată realizarea tuturor obiectivelor trasate. Situaţia creată a fost determinată de faptul că autorităţile vizate în procesul de implementare a Proiectului nu dispun de capacităţile şi potenţialul necesar pentru implementarea proiectelor, astfel încît nu şi-au îndeplinit rolurile asumate şi condiţiile stabilite în acorduri, lipsind comunicarea activă, dar şi în momentele cruciale, ceea ce poate submina impactul Proiectului.

Drept efect, părţile responsabile s-au confruntat cu unele deficienţe şi situaţii problematice atît la executarea conformă a investiţiilor, cît şi la gestionarea eficientă a acestora, ceea ce a creat impedimente în realizarea obiectivului Proiectului ce ţine de regionalizarea şi sporirea performanţei serviciilor de aprovizionare cu apă şi de canalizare. Deficienţele expuse în partea de constatări a Raportului de audit subminează eficienţa Proiectului şi, mai mult decît atît, pot genera riscuri de neonorare a obligaţiunilor asumate.

Prin urmare, analiza şi evaluarea impactului implementării acestui Proiect, dar şi a perspectivelor şi importanţei atingerii indicatorilor de performanţă, a obţinerii/menţinerii credibilităţii finanţatorilor şi beneficiarilor serviciilor de apă şi de canalizare indică asupra necesităţii stringente de a asigura conlucrarea şi comunicarea între autorităţile publice de toate nivelurile. Realizarea acţiunilor de remediere va diminua riscurile aparente şi va garanta atingerea obiectivelor stabilite prin asigurarea accesului populaţiei la apă potabilă şi la canalizare.

VI. RECOMANDĂRI

Recomandări Ministerului Mediului:

1. Să examineze rezultatele auditului performanţei Proiectului “Programul de Dezvoltare a Companiilor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare”, în scopul asigurării atingerii obiectivelor stabilite, precum şi monitorizării/definitivării tuturor acţiunilor preconizate, îmbunătăţirii eficienţei/durabilităţii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare.

2. Pentru evitarea deficienţelor şi problemelor în cadrul altor proiecte de dezvoltare a serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie, precum şi în cadrul realizării obiectivelor strategice, inclusiv ce ţin de satisfacerea cerinţelor populaţiei de acces la servicii calitative, cu costuri corespunzătoare:

2.1. să evalueze riscurile posibile, dar şi acţiunile de diminuare a lor, cu determinarea responsabilităţilor sistemului instituţional şi a modalităţilor de interacţiune şi reconciliere/contrapunere a datelor, în vederea asigurării atingerii obiectivelor/scopului Proiectului;

2.2. să evalueze oportunităţile reale de atingere a indicatorilor de performanţă şi a impactului.

3. Să elaboreze şi să aprobe un Plan de acţiuni/activităţi în vederea examinării oportunităţii de construcţie a reţelelor de canalizare în localităţile beneficiare de Proiect, cu identificarea autorităţilor care urmează a fi implicate, precum şi a surselor financiare necesare.

Recomandări Ministerului Finanţelor:

4. Să elaboreze un Plan de acţiuni, cu realizarea ulterioară a activităţilor aprobate, în aspectul monitorizării rambursării împrumuturilor angajate de către Consiliile raionale Orhei, Soroca, Hînceşti, Leova, Floreşti, Comitetul executiv al UTA Găgăuzia, pînă la rambursarea integrală a acestuia.

Recomandări Consiliilor raionale: Orhei, Soroca, Hînceşti, Leova, Floreşti, Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, în comun cu Consiliile locale ale: or. Leova şi com. Sărata Nouă (raionul Leova), or. Ceadîr-Lunga, s. Baurci, s. Cazaclia, s. Beşghioz şi s. Tomai (raionul Ceadîr-Lunga), or. Orhei, com. Step-Soci, s. Budăi, com. Selişte şi s. Lucăşeuca (raionul Orhei), or. Hînceşti, com. Bozieni, s. Logăneşti, com. Mereşeni, s. Fîrlădeni şi s. Buţeni (raionul Hînceşti), or. Floreşti, or. Ghindeşti, or. Mărculeşti, com. Mărculeşti, com. Ghindeşti, s. Lunga, com. Izvoare, s. Domulgeni, s. Cenuşa şi com. Vărvăreuca (raionul Floreşti), or. Soroca, s. Zastînca, s. Egoreni, com. Rubleniţa, com. Regina Maria şi s. Hristici (raionul Soroca), precum şi regiile apă-canal: S.A. “Apă-Canal Leova”, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, S.C. “Amen Ver” S.A., S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga, S.A. “ Servicii Comunale Floreşti”:

5. Să elaboreze şi să aprobe, în modul stabilit, un Plan de acţiuni, care ar stabili părţile responsabile, termenele de realizare, după caz, cu identificarea surselor financiare pentru acoperirea decalajului insuficienţei mijloacelor şi întreprinderea unor măsuri corective, în vederea:

5.1. evaluării, identificării şi gestionării riscurilor ce se conturează în urma implementării Proiectului;

5.2. onorării obligaţiunilor ce revin părţilor implicate din angajamentele asumate prin acordurile semnate, în special aferente: ajustării tarifelor la serviciile prestate de regiile apă-canal; transmiterii de către autorităţile publice locale operatorilor apă-canal a bunurilor necesare pentru prestarea serviciilor de apă şi de canalizare; asigurării populaţiei cu apă calitativă;

5.3.inventarierii documentării conforme a acceptării/recepţionării/înregistrării bunurilor achiziţionate şi lucrărilor efectuate din mijloacele Proiectului;

5.4 analizei şi evaluării gestionării conforme şi utilizării după destinaţie a bunurilor procurate.

Recomandări S.A. “Apă-Canal Leova”, S.A. “Regia Apă-Canal Soroca”, S.A. “Regia Apă-Canal Orhei”, S.C. “Amen Ver” S.A., S.A. “Apă-Termo” Ceadîr-Lunga, S.A. “ Servicii Comunale Floreşti”:

6. Să recupereze bunurile achiziţionate din mijloacele Proiectului, precum şi să utilizeze în procesul tehnologic bunurile stocate la depozit;

7. Să întreprindă măsuri întru asigurarea ţinerii evidenţei contabile şi raportării situaţiilor financiare potrivit situaţiei reale şi principiilor Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.