Hotărîre nr.3 din 08.09.2016 cu privire la aprobarea unor acte normative privind evaluarea ajutoarelor de stat sectoriale

CONSILIUL CONCURENŢEI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea unor acte normative privind

evaluarea ajutoarelor de stat sectoriale

nr. 3  din  08.09.2016

 (în vigoare 06.01.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 2-8 art. 28 din 06.01.2017

* * *

ÎNREGISTRAT

la Ministerul Justiţiei

al Republicii Moldova

cu nr.1175 din 20 decembrie 2016

Ministru ____________Vladimir CEBOTARI

În temeiul art.41 alin.(1) lit.c) şi art.46 alin.(6) lit.g) din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.193-197, art.667), cu modificările şi completările ulterioare, şi art.5 din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.166-169, art.565), cu modificările şi completările ulterioare, Plenul Consiliului Concurenţei

HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă:

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă, conform anexei nr.1;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru sectorul siderurgic, conform anexei nr.2;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile publice de radiodifuziune, conform anexei nr.3;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru filme şi alte opere audiovizuale, conform anexei nr.4;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători, conform anexei nr.5;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru societăţile de administrare a navelor, conform anexei nr.6;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile poştale, conform anexei nr.7;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, conform anexei nr.8;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, conform anexei nr.9;

Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru întreprinderile de transport feroviar, conform anexei nr.10.

[Hotărîrea completată prin Hot. Plenul Consiliului Concurenţei nr.4 din 29.09.2016, în vigoare 12.05.2017]

Anexa nr.1

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru

dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii

electronice în bandă largă

Prezentul Regulament transpune Comunicarea Comisiei – Orientări ale UE pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul dezvoltării rapide a reţelelor de comunicaţii în bandă largă 2013/C 25/01, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr.C 25 din 26 ianuarie 2013, p. 1-26.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. Prezentul Regulament se aplică la evaluarea ajutorului de stat acordat pentru dezvoltarea rapidă a reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă.

2. În temeiul art.5 alin.(1) lit.i) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat (în continuare Lege), pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat pentru infrastructurile de comunicaţii electronice în bandă largă performante şi accesibile ca preţ, acordate în scopul creşterii gradului de competitivitate şi de inovare, prevenirii delocalizării activităţii economice şi atragerii de investiţii străine.

3. Scopul prezentului Regulament este să asigure că ajutorul de stat este complementar şi nu înlocuieşte investiţiile subiecţilor de pe piaţă. Orice intervenţie a statului trebuie să limiteze riscul de excludere a investiţiilor private şi de denaturare a concurenţei.

4. Obiectivul controlului ajutoarelor de stat în sectorul comunicaţiilor electronice în bandă largă este acela de a se asigura că măsurile de ajutor de stat vor avea drept rezultat un nivel superior, sau un ritm mai rapid, al acoperirii şi penetrării comunicaţiilor electronice în bandă largă decît ar fi fost posibil în absenţa ajutorului, sprijinindu-se în acelaşi timp pe serviciile de calitate superioară şi mai accesibile ca preţ, precum şi investiţiile care susţin concurenţa. Efectele pozitive ale ajutorului trebuie să fie mai importante decît denaturările concurenţei.

Secţiunea 2

Noţiuni principale

5. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarea semnificaţie:

acces pasiv la nivel angro - acces la un mediu de transmisie fără componente electronice;

acces de tip "bit-stream" - conexiunea de acces de mare viteză la sediul clientului care este instalată şi pusă la dispoziţia terţilor de către furnizorul accesului la nivel angro;

ADSL (Asymetric Digital Subscriber Line) - tehnologie de transmisie asimetrică pe cablu de cupru;

DOCSIS (Data Over Cable Service Interface Specifications) - standard de transmisie de date prin cablu coaxial;

degrupare integrală - degruparea fizică ce permite accesul la linia de acces a consumatorului final şi oferă posibilitatea ca sistemele de transmisie deţinute de concurenţi să fie utilizate pentru a transmite direct prin această linie;

fibră neagră - fibre inactive fără sisteme de transmisie conectate;

FTTH: Fibre to the Home network - "fibră pînă acasă", fibră optică ce ajunge pînă la sediul utilizatorului final, respectiv o reţea de acces compusă din linii de fibră optică atît în segmentul de alimentare, cît şi în segmentul de conectare al reţelei de acces, inclusiv cablarea locuinţei;

FTTC (Fiber To The Curb) - fibră optică pînă la cartier, bloc sau grup de case;

FTTB (Fibre to the building) - "fibră pînă la clădire", fibră optică ce ajunge pînă la clădirea utilizatorului final, respectiv segmentul de fibră ajunge pînă la clădire, dar în incinta clădirii se foloseşte cablu de cupru, coaxial sau pentru reţea locală (LAN);

PON (Passive Optical Network) - reţea optică pasivă;

punct la multipunct - o topologie de reţea care are linii individuale dedicate pentru client la un nod intermediar al reţelei pasive (de exemplu un cabinet stradal) la nivelul căruia aceste linii sînt grupate într-o linie comună. Gruparea ar putea fi pasivă (cu separatoare precum în cazul unei arhitecturi de reţea optică pasivă) sau activă (ca de exemplu FTTC);

punct la punct - topologie de reţea prin care liniile clientului sînt dedicate începînd de la client, pînă la punctul de prezenţă regional;

NGA (Next Generation Access Network) - reţea de acces de generaţie următoare care are la bază integral sau parţial elemente de fibră optică şi care poate să furnizeze servicii de acces în bandă largă cu caracteristici optimizate comparativ cu reţelele în bandă largă de bază existente, capabile să furnizeze în mod fiabil viteze ridicate fiecărui abonat;

reţea backhaul - partea reţelei în bandă largă care constituie legătura intermediară între reţeaua de bază şi reţeaua de acces şi care transportă datele către şi dinspre reţeaua globală;

reţele neutre - reţele care pot susţine orice tip de topologii de reţea. În cazul reţelelor FTTH, infrastructura este compatibilă atît cu topologia punct la punct, cît şi cu topologia punct la multipunct;

reţea pasivă - reţea în bandă largă fără componente active. Această reţea cuprinde infrastructura de inginerie civilă, conducte şi fibră neagră;

segment de acces - segmentul pe "ultimul kilometru" care conectează reţeaua backhaul la sediul utilizatorului final;

UMTS (Universal Mobile Telecommunications System) - sistem universal de telecomunicaţii mobile;

WDM (Wavelength Division Multiplexing) - multiplexarea prin divizarea lungimilor de undă;

zone albe - zone în care nu există sau este imposibil să se dezvolte o infrastructură în bandă largă în viitorul apropiat, în condiţiile unui mediu concurenţial normal;

zone gri - zone în care este prezent un operator de reţea şi este imposibil să se dezvolte o altă reţea în viitorul apropiat, în condiţiile unui mediul concurenţial normal;

zone negre - zone în care există sau vor exista în viitorul apropiat cel puţin două reţele în bandă largă de bază ale unor operatori diferiţi, iar serviciile în bandă largă sînt furnizate în condiţii concurenţiale, şi anume prin concurenţă pe bază de infrastructură.

Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sînt definite în sensul Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 şi Legii comunicaţiilor electronice nr.241-XVI din 15 noiembrie 2007.

Secţiunea 3

Prezenţa ajutorului

6. Orice măsură de sprijin în sensul prezentului Regulament, care întruneşte cumulativ condiţiile stabilite în art.3 din Lege, constituie ajutor de stat. Se consideră utilizare a resurselor de stat, inclusiv, dacă statul furnizează un beneficiu în natură, investind în construcţia infrastructurii în bandă largă sau a unei părţi a infrastructurii.

7. Măsurile de stat care sprijină investiţiile în domeniul comunicaţiilor electronice în bandă largă vizează exercitarea unei activităţi economice ce ţine de construirea şi operarea infrastructurii în bandă largă, furnizarea accesului la aceasta sau facilitarea furnizării de conectivitate către utilizatorii finali.

8. La evaluarea ajutorului de stat se va lua în considerare faptul că statul poate desfăşura o activitate economică atunci cînd operează, inclusiv parţial, o infrastructură în bandă largă, prin intermediul unei întreprinderi sau în cadrul administraţiei publice.

9. Se va considera o activitate economică construirea infrastructurii unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă în scopul viitoarei sale exploatări comerciale de către stat sau de către operatori terţi.

10. Procesul de selecţie nu elimină ajutorul, cînd furnizorul va acorda în continuare o măsură de sprijin ofertantului cîştigător, sub forma unei finanţări a decalajului sau a unei contribuţii în natură, iar scopul unei astfel de proceduri este tocmai selecţionarea beneficiarului ajutorului.

11. Ofertantul cîştigător se consideră beneficiarul ajutorului de stat. În afară de beneficiarul direct al ajutorului, operatorii terţi care obţin acces la nivel angro la infrastructura finanţată din resurse de stat sînt beneficiari indirecţi. Produse din categoria accesului la nivel angro, care pot fi furnizate prin reţeaua finanţată din resurse de stat, se consideră următoarele:

a) în cazul reţelei FTTH/FTTB: accesul la conducte, accesul la fibra neagră, accesul necondiţionat la bucla locală (acces necondiţionat la WDM-PON sau la cutiile de distribuţie a fibrei optice (ODF)) şi accesul de tip "bit-stream";

b) în cazul reţelelor de cablu: accesul la conducte şi accesul de tip "bit-stream";

c) în cazul reţelelor FTTC: accesul la conducte, accesul necondiţionat la subbuclă şi accesul de tip "bit-stream";

d) în cazul infrastructurii de reţea pasivă: accesul la conducte, accesul la fibra neagră şi/sau accesul necondiţionat la bucla locală. În cazul unui operator integrat, obligaţiile în materie de acces (diferite de accesul la infrastructura pasivă) se impun în conformitate cu prevederile aprobate de autoritatea de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice şi al tehnologiei informaţiei (în continuare autoritatea de reglementare);

e) în cazul reţelelor în bandă largă pe bază de ADSL: accesul necondiţionat la bucla locală, accesul de tip "bit-stream";

f) în cazul reţelelor mobile sau pe suport radio: "bit-stream", partajarea stîlpilor şi accesul la reţelele backhaul;

g) în cazul platformei prin satelit: acces de tip "bit-stream".

12. Consiliul Concurenţei va evalua dacă măsurile de ajutor de stat care sprijină dezvoltarea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă sunt selective prin natura lor sau dacă acestea vizează investitori în domeniul comunicaţiilor electronice în bandă largă şi operatori terţi care îşi desfăşoară activitatea doar în anumite segmente ale pieţei a serviciilor de comunicaţii electronice.

13. Pentru utilizatorii comerciali finali ai reţelei ce beneficiază de o măsură de sprijin, la evaluare se va considera că măsura nu este selectivă atît timp cît accesul la infrastructura finanţată din resurse de stat este permis tuturor sectoarelor din economie.

14. La evaluarea măsurii de sprijin, Consiliul Concurenţei va considera că există selectivitate în cazul în care dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă vizează în mod specific utilizatori comerciali specializaţi, în special dacă sprijinul acordat de stat este orientat spre dezvoltarea unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă în favoarea unor întreprinderi stabilite în prealabil, care nu sînt alese conform criteriilor generale aplicabile pe întreg teritoriu de care răspunde autoritatea care acordă ajutorul.

15. Atunci cînd măsura de sprijin consolidează poziţia unei întreprinderi în raport cu alte întreprinderi, aceasta poate denatura concurenţa.

16. La evaluarea ajutorului de stat acordat unui concurent se verifică dacă ajutorul are ca efect reducerea capacităţii operatorilor existenţi sau renunţarea operatorilor potenţiali de a intra pe o piaţă nouă sau într-o zonă geografică nouă.

17. Denaturările concurenţei se consideră a fi accentuate atunci cînd beneficiarul ajutorului deţine o cotă mare de piaţă, în raport cu concurenţii săi.

18. Atunci cînd beneficiarul ajutorului deţine deja o poziţie dominantă pe o piaţă, se consideră că măsura de ajutor întăreşte această poziţie dominantă prin slăbirea suplimentară a presiunii concurenţiale pe care o pot exercita ceilalţi concurenţi.

Secţiunea 4

Absenţa ajutorului - aplicarea principiul investitorului

privat prudent în economia de piaţă

19. La evaluarea resurselor pe care statul sau unităţile administrativ-teritoriale le pun, direct sau indirect, la dispoziţia unei întreprinderi, în circumstanţe care corespund condiţiilor de piaţă normale, acestea nu vor fi considerate ajutoare de stat.

20. Atunci cînd participarea la capital a unui investitor public sau alocările de capital efectuate de acesta nu prezintă perspective suficiente de rentabilitate, chiar şi pe termen lung, la evaluare Consiliul Concurenţei poate considera o astfel de intervenţie ajutor de stat în sensul Legii.

21. La evaluarea conformităţii unei investiţii publice cu cerinţele pieţei se va verifica dacă aceasta este demonstrată în detaliu şi în mod exhaustiv, fie prin intermediul unei participări semnificative a investitorilor privaţi, fie prin existenţa unui plan de afaceri, care să prevadă o rentabilitate adecvată a investiţiei.

22. În cazul în care la proiect participă investitori privaţi, se va verifica dacă aceştia şi-au asumat riscul comercial aferent investiţiei, în aceeaşi termeni şi în aceleaşi condiţii, ca şi investitorul public.

Secţiunea 5

Ajutoarele de stat pentru dezvoltarea comunicaţiilor

electronice în bandă largă ca un serviciu

de interes economic general

23. În cazul în care furnizorii de ajutor de stat consideră furnizarea unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă un serviciu de interes economic general (SIEG), în sensul art.4 din Legea concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, pot furniza finanţare publică pe această bază.

24. În zonele în care investitorii privaţi au investit deja în infrastructura unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă sau sînt în curs de extindere a reţelei şi furnizează deja servicii în bandă largă competitive, cu o acoperire corespunzătoare, introducerea în paralel a unei infrastructuri de comunicaţii electronice în bandă largă competitivă şi finanţată public, nu poate fi considerată SIEG.

25. Dacă se demonstrează că investitorii privaţi nu sunt în măsură să furnizeze într-o perioadă de 3 ani o acoperire corespunzătoare a comunicaţiilor în bandă largă pentru toţi cetăţenii sau utilizatorii, lăsînd astfel o parte importantă a populaţiei neconectată, este posibil să se acorde o compensaţie pentru obligaţia de serviciu public unei întreprinderi căreia i-a fost atribuită gestionarea unui SIEG, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în actele normative aprobate de Consiliul Concurenţei. Reţelele care urmează să fie luate în considerare pentru evaluarea necesităţii unui SIEG trebuie să fie întotdeauna de tip comparabil, fie reţele de comunicaţii în bandă largă de bază, fie reţele NGA.

26. Dezvoltarea şi exploatarea unei infrastructuri în bandă largă pot fi calificate drept SIEG doar în cazul în care astfel de infrastructuri furnizează conectivitate universală pentru toţi utilizatorii dintr-o anumită zonă, deopotrivă pentru utilizatorii rezidenţiali şi cei comerciali. Nu este suficient să se acorde sprijin doar pentru conectarea întreprinderilor.

27. Recunoaşterea misiunii de SIEG pentru dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă trebuie să se bazeze pe furnizarea unei infrastructuri pasive, neutre şi deschise. O astfel de reţea trebuie să furnizeze solicitanţilor de acces toate formele posibile de acces la reţea şi să permită concurenţa efectivă la nivelul pieţei cu amănuntul, asigurînd furnizarea de servicii competitive şi accesibile ca preţ pentru utilizatorii finali.

28. Misiunea de SIEG trebuie să vizeze doar dezvoltarea unei reţele de comunicaţii electronice în bandă largă care să furnizeze conectivitate universală şi serviciile conexe de acces la nivel angro, fără a include serviciile de comunicaţii electronice cu amănuntul.

29. În cazul în care cel care execută misiunea de SIEG este un operator în bandă largă integrat vertical, se verifică dacă au fost instituite garanţii adecvate, pentru a se evita orice conflict de interese, orice discriminare nejustificată şi orice alt avantaj indirect ascuns. Astfel de garanţii ar trebui să includă, în special, o obligaţie de separare contabilă, precum şi înfiinţarea unei entităţi diferite, din punct de vedere structural şi juridic, de operatorul integrat vertical.

30. O misiune de SIEG pentru dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă nu se poate baza pe acordarea unui drept exclusiv sau special, în favoarea furnizorului de SIEG.

31. În vederea calculării compensaţiei pentru SIEG, se aplică în întregime prevederile actelor normative adoptate de Consiliul Concurenţei privind ajutorul acordat beneficiarilor ce prestează servicii de interes economic general, cu luarea în considerare a principiilor specifice sectorului comunicaţiilor electronice în bandă largă expuse în prezentul Regulament.

32. În cazul în care furnizorul de SIEG dezvoltă o infrastructură de reţea şi în zonele profitabile acoperite deja de către operatorii comerciali, Consiliul Concurenţei va verifica ca orice compensaţie acordată să acopere doar costurile de extindere a infrastructurii în zonele albe neprofitabile, luînd în considerare un profit rezonabil.

Secţiunea 6

Evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea

comunicaţiilor electronice în bandă largă

33. În cazul în care măsurile de sprijin ale statului pentru susţinerea dezvoltării comunicaţiilor electronice în bandă largă îndeplinesc condiţiile definite în secţiunea 3 din prezentul Regulament, Consiliul Concurenţei va evalua compatibilitatea acestora.

34. La evaluarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea comunicaţiilor electronice în bandă largă, Consiliul Concurenţei va verifica dacă impactul pozitiv al ajutorului în ceea ce priveşte atingerea unui obiectiv de interes public, compensează efectele sale secundare potenţial negative, cum ar fi denaturarea concurenţei.

35. La evaluarea compatibilitaţii cu mediul concurenţial a măsurii de sprijin Consiliul Concurenţei va aprecia următorii factori:

1) contribuţia la realizarea obiectivelor de interes public;

2) absenţa furnizării serviciului către piaţă din cauza disfuncţionalităţilor pieţei sau unor inegalităţi semnificative;

3) caracterul adecvat al ajutorului de stat ca instrument de politică;

4) existenţa efectului de stimulare;

5) ajutor limitat la minimul necesar;

6) efecte negative limitate;

7) transparenţă.

36. În urma evaluării ajutorului de stat, Consiliul Concurenţei apreciază efectele pozitive ale măsurii de ajutor, pentru atingerea unui obiectiv de interes public, şi potenţialele efecte negative.

1) Contribuţia la realizarea obiectivelor de interes public

37. Consiliul Concurenţei evaluează în ce măsură intervenţia planificată va contribui la realizarea obiectivelor de interes public, în conformitate cu documentele strategice de dezvoltare a sectorului comunicaţiilor electronice.

2) Absenţa furnizării serviciului către piaţă din cauza disfuncţionalităţilor pieţei sau unor inegalităţi semnificative

38. În cazul în care pieţele, prin propriile mecanisme, fără intervenţie, nu pot asigura un rezultat eficient pentru societate, există o disfuncţionalitate a pieţei.

39. Disfuncţionalitatea pieţei există atunci cînd anumite investiţii nu sînt realizate, chiar dacă beneficiile economice pentru societate depăşesc costul.

40. Faptul că o anumită întreprindere nu ar putea să desfăşoare un proiect fără ajutor de stat nu presupune existenţa unei disfuncţionalităţi a pieţei. Decizia unei întreprinderi de a nu investi într-un proiect cu un grad scăzut de profitabilitate sau într-o regiune cu o cerere scăzută a pieţei şi/sau cu o concurenţă slabă în materie de costuri, nu este un indiciu privind o disfuncţionalitate a pieţei.

41. În cazurile de disfuncţionalitate a pieţei, acordarea ajutorului de stat poate avea efecte pozitive, iar eficienţa globală poate fi ameliorată prin ajustarea stimulentelor economice pentru întreprinderi.

42. În sectorul comunicaţiilor electronice în bandă largă, o formă de disfuncţionalitate a pieţei este legată de externalităţile pozitive. Astfel de externalităţi apar atunci cînd subiecţii de pe piaţă nu internalizează în totalitate avantajele acţiunilor lor.

43. Disponibilitatea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă conduce la o ofertă mai largă de servicii şi la inovare, ceea ce poate aduce beneficii unui număr mai mare de persoane decît cel al investitorilor şi abonaţilor direcţi ai reţelei. Prin urmare, rezultatele pieţei conduc la efectuarea de investiţii private insuficiente în reţelele de comunicaţii electronice în bandă largă.

44. Datorită aspectelor economice legate de densitatea populaţiei, dezvoltarea reţelelor în bandă largă se va considera mai rentabilă în regiunile în care cererea potenţială este mai mare şi mai concentrată, şi anume în zonele dens populate.

45. Atunci cînd costurile fixe ale investiţiei sînt ridicate se va considera că costurile unitare cresc în mod semnificativ, pe măsură ce densitatea populaţiei scade.

46. Accesul generalizat şi la preţuri convenabile la comunicaţiile electronice în bandă largă se va considera că generează externalităţi pozitive, datorită capacităţii sale de a accelera creşterea şi inovarea în toate sectoarele economiei.

47. Atunci cînd piaţa nu oferă o infrastructură suficientă a comunicaţiilor electronice în bandă largă sau cînd condiţiile de acces nu sînt adecvate, ajutorul de stat poate, contribui la remedierea unor astfel de disfuncţionalităţi ale pieţei.

3) Caracterul adecvat al ajutorului de stat ca instrument de politică

48. Intervenţia publică pentru sprijinirea reţelelor de comunicaţii electronice în bandă largă poate avea loc la nivel naţional, regional sau local.

49. Coordonarea diferitelor intervenţii este obligatorie pentru a se evita suprapunerile şi incoerenţa. În procesul evaluării, Consiliul Concurenţei va verifica dacă autorităţile locale au asigurat un înalt nivel de transparenţă a iniţiativelor locale.

50. La evaluarea ajutorului de stat Consiliul Concurenţei verifică dacă au fost respectate reglementările în domeniul comunicaţiilor electronice şi tehnologiei informaţiei privind produsele de acces la nivel angro şi principiile de stabilire a preţurilor.

51. Consiliul Concurenţei acordă asistenţă tehnică de specialitate, în special cu privire la schemele de ajutor de stat de mare amploare, la solicitarea furnizorului şi/sau a iniţiatorului ajutorului de stat.

52. Pentru elaborarea optimă a măsurii, este necesar ca ajutorul de stat să fie un instrument corespunzător de politică a autorităţii de specialitate.

4) Existenţa efectului de stimulare

53. Pentru a identifica existenţa efectului de stimulare al măsurii, trebuie să se verifice dacă investiţiile în reţeaua de comunicaţii electronice în bandă largă în cauză nu ar fi fost efectuate în acelaşi interval de timp în absenţa unui ajutor de stat. Consiliul Concurenţei va verifica dacă operatorului care a beneficiat de anumite măsuri de sprijin privind acoperirea zonei ţintă, nu i-a fost acordat ulterior un alt ajutor de stat.

5) Ajutor limitat la minimul necesar

54. La evaluarea caracterului proporţional al măsurilor notificate, Consiliul Concurenţei se conduce de condiţiile necesare pentru reducerea ajutorului de stat implicat şi a potenţialelor denaturări ale concurenţei.

6) Efecte negative limitate

55. Schimbarea comportamentului beneficiarului ca urmare a acordării ajutorului poate avea efecte negative asupra concurenţei.

56. Semnificaţia denaturării concurenţei poate fi evaluată prin prisma efectelor asupra concurenţilor. Scăderea rentabilităţii investiţiilor anterioare ale concurenţilor din cauza ajutorului, duce la reducerea propriilor investiţii viitoare sau chiar la retragerea de pe piaţă.

57. Atunci cînd beneficiarul ajutorului care urmează să fie ales în urma procesului de selecţie competitiv este o întreprindere care deţine o poziţie dominantă pe o piaţă sau poziţia sa poate deveni dominantă datorită investiţiei finanţate de stat, măsura de ajutor slăbeşte presiunea concurenţială pe care o pot exercita concurenţii.

7) Transparenţă

58. Consiliul Concurenţei verifică dacă ajutorul se acordă în mod transparent, în special dacă publicul interesat are acces cu uşurinţă la toate actele relevante şi la informaţiile pertinente referitoare la ajutorul acordat.

Secţiunea 7

Evaluarea ajutorului de stat după tipul

de reţele în bandă largă

59. În scopul evaluării ajutorului de stat, în prezentul Regulament se face distincţie între reţelele de bază şi reţelele NGA.

60. Mai multe platforme tehnologice diferite pot fi considerate ca reprezentînd reţele de comunicaţii electronice în bandă largă de bază, inclusiv liniile de abonat asimetrice digitale, pînă la reţelele ADSL2+, reţelele prin cablu neoptimizate, precum DOCSIS 2.0, reţelele mobile de a treia generaţie (UMTS) şi sistemele prin satelit.

61. Reţelele NGA sînt reţele de acces care se bazează în întregime sau parţial pe reţele de fibră optică şi care sînt capabile să furnizeze servicii de acces în bandă largă cu capacităţi optimizate în comparaţie cu reţelele în bandă largă de bază existente.

62. La evaluarea ajutorului acordat pentru reţelele NGA, Consiliul Concurenţei va verifica dacă aceste reţele întrunesc următoarele caracteristici:

a) furnizează servicii în mod fiabil, la o viteză foarte ridicată per abonat, prin reţele backhaul optice sau tehnologie echivalentă şi sînt situate suficient de aproape de locaţia utilizatorului pentru a garanta furnizarea efectivă a serviciilor de foarte mare viteză;

b) suportă o varietate de servicii digitale avansate;

c) furnizează viteze de încărcare substanţial mai mari faţă de reţelele în bandă largă de bază.

63. Proiectele de ajutor de stat care au scopul de a finanţa reţelele backhaul sau care se limitează la lucrări civile şi care permit accesul tuturor operatorilor şi tehnologiilor prezintă în special caracteristici care favorizează concurenţa. Această caracteristică va fi luată în considerare în evaluarea proiectelor de acest tip.

64. În cazul în care ajutorul nu duce la denaturarea concurenţei, finanţarea reţelelor din fonduri publice ar putea fi considerată compatibilă conform testului comparativ. Această finanţare trebuie să ducă la un progres tehnologic important, sustenabil, care favorizează concurenţa şi nu are caracter temporar, fără a crea efecte disproporţionate în ceea ce priveşte investiţiile private.

65. În cazul existenţei riscului întîrzierii furnizării de servicii de bandă largă din partea unui investitor privat în zona-ţintă care, ulterior nu mai sunt furnizate în termenul stabilit iniţial, fiind astfel blocată intervenţia publică, Consiliul Concurenţei va verifica dacă autoritatea care acordă ajutorul a amînat intervenţia publică, prin solicitarea anumitor angajamente de la investitorul privat.

66. În vederea evaluării disfuncţionalităţii pieţei şi a obiectivelor de echitate, se distinge între tipurile de zone care pot fi vizate. În cazul identificării zonelor-ţintă, atunci cînd intervenţia publică este limitată la partea de backhaul a unei reţele, evaluarea ajutorului de stat se va efectua avînd în vedere situaţia existentă atît pe pieţele de backhaul, cît şi pe pieţele accesului.

67. Pentru a identifica zonele geografice ca fiind albe, gri sau negre, se evaluează dacă în zona-ţintă există infrastructuri de bandă largă sau dacă investitorii privaţi au planuri concrete de extindere a propriei infrastructuri în viitorul apropiat. Termenul "în viitorul apropiat" ar trebui înţeles ca referindu-se la o perioadă de trei ani.

1. "Zonele albe": promovarea obiectivului de coeziune teritorială şi dezvoltare economică

68. Consiliul Concurenţei evaluează dacă prin acordarea de sprijin financiar pentru furnizarea de servicii de comunicaţii în bandă largă în zone în care acestea nu sunt disponibile în prezent se urmăresc obiective autentice de coeziune şi dezvoltare economică şi, în consecinţă, este probabil ca intervenţia să fie conformă interesului public.

69. La evaluarea ajutorului de stat pentru reţelele NGA, Consiliul Concurenţei va ţine cont că o zonă în care, momentan, nu există reţele NGA şi în care nu se prevede posibilitatea construirii acestor reţele într-un interval de trei ani, de către investitori privaţi ar trebui să fie considerată o zonă "NGA albă".

2. "Zonele gri": necesitatea unei evaluări mai detaliate

70. Existenţa unui singur operator de reţea nu înseamnă neapărat că nu există nici o disfuncţionalitate a pieţei sau nici o problemă de coeziune. Este posibil ca anumite categorii de utilizatori să nu fie deservite în mod adecvat sau, în absenţa unor tarife reglementate pentru accesul la nivel angro, ca preţurile cu amănuntul să fie mai ridicate decât cele pentru servicii similare oferite în alte zone sau regiuni comparabile, însă mai competitive, ale ţării. Dacă, pe lîngă aceasta, există doar perspective reduse ca operatori alternativi să intre pe piaţă, finanţarea unei infrastructuri alternative ar putea fi o măsură adecvată.

71. În zonele în care există deja un operator de reţea de comunicaţii în bandă largă, măsurile de sprijin pentru construirea unei reţele alternative ar putea denatura dinamica pieţei. Sprijinul de stat pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în bandă largă în zonele "gri" se justifică numai în cazul în care se demonstrează în mod clar că o disfuncţionalitate a pieţei persistă.

72. La evaluarea măsurilor de sprijin pentru zonele gri, Consiliul Concurenţei va ţine cont că acestea ar putea fi eligibile, în măsura în care au fost stabilite cumulativ următoarele:

a) nu sunt oferite servicii la preţuri accesibile sau servicii adecvate pentru a răspunde nevoilor cetăţenilor sau ale utilizatorilor comerciali;

b) nu sunt disponibile măsuri cu un grad de denaturare mai redus (inclusiv reglementare ex ante) pentru a atinge aceleaşi obiective.

73. În scopul verificării existenţei situaţiei indicate de la pct.72, Consiliul Concurenţei va evalua următoarele:

a) dacă, examinînd nivelul preţurilor curente pentru comunicaţiile în bandă largă, tipul de servicii oferite utilizatorilor finali şi condiţiile aferente acestora, condiţiile generale ale pieţei nu sunt adecvate;

b) dacă, în lipsa reglementării ex ante impuse de autoritatea de reglementare, accesul efectiv la reţea nu este oferit unor părţi terţe sau dacă condiţiile de acces nu stimulează concurenţa reală;

c) dacă există obstacole generale în calea accesului potenţial al altor operatori de comunicaţii electronice;

d) măsurile luate sau impuse de autoritatea de reglementare sau Consiliul Concurenţei în ceea ce priveşte furnizorul de reţea existent nu au reuşit să soluţioneze aceste probleme.

74. O zonă ar trebui considerată zonă "NGA gri" în cazul în care există o singură reţea NGA care funcţionează sau care urmează să fie dezvoltată în următorii trei ani şi nu există planuri ale unui operator de a dezvolta o altă reţea NGA în următorii trei ani. Atunci cînd se evaluează posibilitatea ca alţi investitori de reţea să dezvolte reţele NGA suplimentare într-o anumită zonă, trebuie să se ţină seama de măsurile de reglementare sau legislative existente care au putut contribui la reducerea barierelor pentru dezvoltarea unor reţele de acest tip. Consiliul Concurenţei va evalua dacă intervenţia statului în aceste zone implică un risc ridicat de excludere a investitorilor existenţi şi de denaturare a concurenţei.

3. "Zonele negre": nu este necesară intervenţia statului

75. La evaluarea intervenţiei statului în "zonele negre" se va ţine cont că aceasta are un potenţial redus de a aduce beneficii suplimentare. Sprijinul acordat de stat pentru finanţarea construcţiei unei reţele în bandă largă suplimentare avînd capacităţi comparabile poate conduce la o denaturare inacceptabilă a concurenţei şi la excluderea investitorilor privaţi. În absenţa unei disfuncţionalităţi a pieţei clar demonstrate, Consiliul Concurenţei nu va accepta măsurile de sprijin pentru extinderea unei infrastructuri suplimentare în bandă largă într-o "zonă neagră".

76. La evaluarea sprijinului de stat acordat pentru încă o reţea NGA echivalentă unei zone "NGA neagră", cu finanţare din fonduri publice, Consiliul Concurenţei va ţine cont că acesta ar putea denatura grav concurenţa şi este incompatibil cu mediul concurenţial normal.

Secţiunea 8

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

77. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

78. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexa nr.2

la Hotărârea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat acordat

pentru sectorul siderurgic

Prezentul Regulament transpune Comunicarea Comisiei (2002/C70/05) ajutor pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C70 din 19 martie 2002.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, destinate sectorului siderurgic.

2. Prezentul Regulament stabileşte modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic.

Secţiunea 2

Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat

3. Consiliul Concurenţei va evalua ajutorul de stat destinat întreprinderilor din sectorul siderurgic ţinînd cont de următoarele:

1) Ajutorul pentru acoperirea plăţilor suportate de întreprinderile siderurgice şi destinate angajaţilor disponibilizaţi sau celor care se pensionează anticipat, în următoarele situaţii:

a) plăţile rezultă în mod real din închiderea parţială sau totală a întreprinderilor siderurgice care nu au fost deja luate în considerare pentru autorizarea ajutorului;

b) plăţile nu depăşesc sumele acordate în mod obişnuit în conformitate cu normele naţionale în vigoare şi

c) ajutorul nu depăşeşte 50 % din plăţile respective.

2) Ajutorul destinat întreprinderilor siderurgice care încetează definitiv producţia de produse siderurgice, în următoarele situaţii:

a) întreprinderile au dobîndit personalitate juridică înainte de 1 ianuarie 2016;

b) acestea au produs în mod regulat produse siderurgice până la data notificării ajutoarelor în cauză;

c) acestea nu şi-au reorganizat producţia sau structura întreprinderii după 1 ianuarie 2016;

d) acestea închid şi casează instalaţiile utilizate pentru a fabrica produse siderurgice în termen de şase luni de la încetarea producţiei sau de la data autorizării ajutorului de către Consiliul Concurenţei, în funcţie de care dintre aceste evenimente survin mai tîrziu;

e) închiderea întreprinderilor siderurgice nu a fost încă luată în considerare la autorizarea ajutorului şi

f) valoarea ajutorului nu depăşeşte valoarea contabilă reziduală a întreprinderii siderurgice care urmează să fie închisă, fără a lua în calcul acea parte ce corespunde oricărei reevaluări efectuate după 1 ianuarie 2016 şi care depăşeşte rata inflaţiei la nivel naţional.

4. La evaluarea ajutorului de stat pentru salvare şi restructurare şi ajutor pentru închidere în sectorul siderurgic acordat întreprinderilor siderurgice, care sînt direct sau indirect controlate de o întreprindere care este ea însăşi o întreprindere siderurgică, sau care controlează direct sau indirect o întreprindere care este ea însăşi o întreprindere siderurgică, se vor lua în considerare următoarele:

1) întreprinderea care urmează să fie închisă să fi fost separată de structura grupului, atît în mod efectiv cît şi din punct de vedere juridic, cu cel puţin şase luni înainte de acordarea ajutorului;

2) contabilitatea întreprinderii care urmează să fie închisă să fi fost certificată în mod independent de o societate de audit, ca fiind o evidenţă corectă şi reală a activului şi pasivului întreprinderii în cauză şi

3) să existe o reducere veritabilă şi controlabilă a capacităţii de producţie care să genereze un beneficiu considerabil în timp pentru întreaga industrie în condiţiile reducerii capacităţii de producţie a produselor siderurgice pe parcursul a cinci ani de la data închiderii subvenţionate sau de la data ultimei plăţi din ajutorul autorizat în conformitate cu prezentul punct, în cazul în care aceasta este ulterioară.

Secţiunea 3

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

5. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

6. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexa nr.3

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat acordat

pentru serviciile publice de radiodifuziune

Prezentul Regulament transpune parţial Decizia Comisiei din 20 decembrie 2011 privind aplicarea art. 106 alin.(2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensaţii pentru obligaţia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredinţată prestarea unui serviciu de interes economic general (2012/21/UE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 11 ianuarie 2012, şi Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune (2009/C 257/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 27 octombrie 2009.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. Prezentul Regulament se aplică ajutorului de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune.

2. Serviciul public de radiodifuziune cuprinde serviciile audiovizuale, pe toate platformele de distribuţie reflectînd dezvoltarea şi diversificarea activităţilor din era digitală.

3. Evaluarea ajutoarelor de stat pentru un serviciu public de radiodifuziune se va baza pe normele stabilite prin Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 şi actele normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat, în special cele ce ţin de serviciile de interes economic general.

Secţiunea 2

Noţiuni

4. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:

servicii publice de radiodifuziune – servicii de informare în masă identificate ca servicii de interes economic general oferite publicului care răspund nevoilor specifice sociale, democratice şi culturale ale societăţii;

radiodifuzor împuternicit cu servicii publice – radiodifuzor public ori privat, împuternicit de a presta servicii publice de radiodifuziune.

Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, Codului audiovizualului al Republicii Moldova nr.260 din 27 iulie 2006 şi actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 3

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat

5. Indiferent de formă, Consiliul Concurenţei ia în calcul că obligaţiile de serviciu public pot justifica o compensaţie în măsura în care presupun costuri suplimentare pe care radiodifuzorul nu ar fi trebuit să le suporte în mod normal.

6. De asemenea, Consiliul Concurenţei ia în considerare divizarea schemelor de finanţare în două mari categorii:

a) finanţare unică, care cuprinde sistemele în care radiodifuzorii împuterniciţi cu servicii publice sunt finanţaţi numai din resurse publice, indiferent de forma acestora;

b) finanţare mixtă, care cuprinde o gamă variată de mecanisme prin intermediul cărora serviciul public de radiodifuziune este finanţat în proporţii variabile din resurse de stat şi din venituri provenind din servicii publice sau activităţi comerciale, precum vânzarea de spaţii sau programe publicitare şi oferirea de servicii contra cost.

7. Pentru asigurarea unei transparenţe la evaluarea ajutorului de stat în domeniul radiodifuziunii, este necesară existenţa unei definiţii clare şi precise a obligaţiei de serviciu public şi o distincţie clară şi adecvată între activităţile de serviciu public şi activităţile din afara serviciului public, inclusiv o separare clară a conturilor.

8. La determinarea costurilor eligibile, se vor lua în considerare toate cheltuielile ocazionate de funcţionarea serviciului public.

9. În cazul în care radiodifuzorul efectuează activităţi care nu intră sub incidenţa serviciului public, se iau în calcul doar costurile asociate serviciului public.

10. La evaluare, Consiliul Concurenţei va ţine cont dacă cheltuielile specifice activităţilor serviciului din afara sferei publice sunt întotdeauna identificate în mod clar şi marcate separat.

11. În alte cazuri, ori de cîte ori aceleaşi resurse sunt utilizate pentru a îndeplini sarcini din cadrul şi din afara serviciului public, se va evalua dacă costurile comune de producţie sunt alocate pe baza diferenţei în costurile totale ale radiodifuzorului.

12. În cadrul evaluării se ţine cont dacă profiturile nete din activităţile comerciale legate de activităţile de serviciu public sunt luate în considerare pentru calcularea costurilor nete ale serviciului public şi, prin urmare, pentru reducerea nivelului compensaţiei pentru obligaţia de serviciu public.

13. Consiliul Concurenţei va evalua dacă radiodifuzorii împuterniciţi cu servicii publice nu desfăşoară activităţi care nu sunt necesare pentru îndeplinirea obligaţiei de serviciu public şi ar avea drept consecinţă denaturarea disproporţionată a concurenţei.

14. La evaluare se va ţine cont dacă serviciile publice sunt prestate de radiodifuzori publici ori de cei privaţi.

Secţiunea 4

Sprijinul statului ce nu constituie ajutor de stat

15. La evaluare se ţine cont de faptul că radiodifuzorii împuterniciţi cu servicii publice sunt finanţaţi de obicei din bugetul de stat, şi uneori prin aporturi de capital sau anulări de datorii sau prin intermediul altor surse legale.

16. De asemenea, se ţine cont de faptul că efectul şi nu scopul intervenţiei statului reprezintă elementul decisiv pentru a stabili caracterul acesteia de ajutor de stat.

17. Consiliul Concurenţei va evalua cumulativ următoarele:

a) radiodifuzorului beneficiar i-a fost încredinţat în mod efectiv exercitarea de obligaţii de serviciu public, iar aceste obligaţii sunt definite cu claritate;

b) parametrii pe baza cărora se calculează compensaţia sunt stabiliţi în prealabil în mod obiectiv şi transparent;

c) compensaţia nu depăşeşte valoarea necesară acoperirii parţiale sau totale a costurilor survenite în timpul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu public, luînd în considerare veniturile relevante şi un profit rezonabil;

d) dacă radiodifuzorul care are obligaţii de serviciu public, într-un anumit caz, nu este ales conform unei proceduri de achiziţii publice care ar permite selectarea ofertantului capabil să presteze serviciile în cauză la cel mai mic preţ, nivelul compensaţiei este stabilit pe baza unei analize a costurilor pe care le-ar fi înregistrat un radiodifuzor obişnuit, bine administrat şi dotat în mod adecvat, pentru a executa aceste obligaţii, îndeplinind cerinţele necesare de serviciu public.

18. Consiliul Concurenţei ia în calcul că valoarea compensaţiei include toate avantajele acordate de stat sau din resursele statului, indiferent de formă.

19. De asemenea, se ia în calcul că gradul în care o anumită măsură de compensare ar putea afecta concurenţa depinde nu numai de valoarea medie anuală a compensaţiei, ci şi de durata întregii perioade de atribuire.

20. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei ia în considerare dacă durata de atribuire e limitată la o perioadă maximă de zece ani, cu excepţia cazului în care se justifică o perioadă mai îndelungată datorită necesităţii unei investiţii semnificative.

Secţiunea 5

Ajutor de stat compatibil

21. În sensul art.5 alin.(1) lit. i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, poate fi considerat compatibil cu mediul concurenţial normal ajutorul sectorial, destinat finanţării serviciilor publice de radiodifuziune.

22. În cazul în care nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute în punctul 17 din prezentul Regulament, compensaţiile acordate radiodifuzorilor pentru prestarea serviciilor publice se vor evalua conform actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

23. În vederea evaluării compatibilităţii ajutorului de stat, Consiliul concurenţei verifică existenţa unui act de atribuire explicit şi dacă există o monitorizare efectivă a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu public.

24. Consiliul Concurenţei va stabili dacă o eventuală denaturare a concurenţei, cauzată de compensaţia pentru obligaţia de serviciu public, se poate justifica prin necesitatea de a îndeplini obligaţia de serviciu public şi de a o finanţa.

25. De asemenea, Consiliul Concurenţei va evalua dacă există suficiente garanţii pentru a evita efecte disproporţionate ale finanţării publice, supracompensaţia şi subvenţiile încrucişate şi pentru a avea asigurarea că radiodifuzorii publici respectă condiţiile de piaţă în desfăşurarea activităţilor lor comerciale.

26. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei va lua în considerare dacă ajutorul de stat este acordat pentru servicii publice de radiodifuziune clar definite, fiind supus obligaţiei de notificare.

Secţiunea 6

Ajutor de stat incompatibil

27. Consiliul Concurenţei va evalua dacă valoarea compensaţiei publice nu depăşeşte costurile nete ale obligaţiei de serviciu public, ţinînd cont şi de alte venituri directe sau indirecte rezultate din aceasta, reieşind din principiul că supracompensaţia nu este necesară pentru funcţionarea serviciului public de radiodifuziune.

28. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei va verifica dacă compensaţia acordată pentru furnizarea unui serviciu public de radiodifuziune nu este folosită în realitate de către radiodifuzorul selectat pentru a acţiona pe o altă piaţă în alte scopuri decât cele stabilite prin actul de atribuire şi care nu este necesară pentru prestarea serviciului public.

29. Consiliul Concurenţei va evalua dacă radiodifuzorii care primesc o compensaţie pentru îndeplinirea obligaţiei de serviciu public au sau nu un profit rezonabil.

30. În situaţia în care radiodifuzorii privaţi sunt împuterniciţi cu obligaţiile de serviciu public şi trebuie să rentabilizeze capitalul investit, un element de profit care reprezintă o remunerare echitabilă a capitalului, având în vedere riscurile, se va considera rezonabil, în cadrul evaluării, de către Consiliul Concurenţei dacă este justificat corespunzător şi cu condiţia să fie necesar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public.

31. În procesul evaluării, Consiliul Concurenţei ia în considerare dacă:

a) radiodifuzorii împuterniciţi cu serviciu public reţin supracompensaţia anuală peste nivelul costurilor nete ale serviciului public (ca rezerve ale serviciului public) în măsura în care aceasta este necesară pentru asigurarea finanţării obligaţiilor acestora de serviciu public;

b) supracompensaţia se utilizează doar în scopul finanţării activităţilor de serviciu public şi este limitată în timp.

32. Finanţarea încrucişată a activităţilor comerciale nu este justificată şi va fi considerată, în cadrul evaluării, de către Consiliul Concurenţei ca ajutor de stat incompatibil.

33. Dacă radiodifuzorii împuterniciţi cu servicii publice desfăşoară activităţi comerciale, precum vînzarea de spaţii publicitare pentru a obţine venituri, comerţ electronic, teleshopping, utilizarea numerelor cu tarif special în cazul jocurilor-concurs comerciale, sponsorizarea, atunci activităţile respective nu vor fi considerate, în cadrul evaluării, de către Consiliul Concurenţei ca făcînd parte integrantă din obligaţia de serviciu public.

Secţiunea 7

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

34. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei ia în calcul dacă radiodifuzorii împuterniciţi cu servicii publice au primit acceptul să ofere anumite servicii specifice contra cost ca parte a obligaţiei acestora de serviciu public, cu condiţia ca serviciile în cauză să răspundă obiectivelor stabilite de actul de atribuire, fără să producă efecte disproporţionate asupra concurenţei.

35. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

36. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

37. Furnizorul ajutorului de stat păstrează pe perioada de încredinţare şi pentru 10 ani de la data încheierii perioadei de valabilitate a actului de atribuire a serviciilor publice toate informaţiile necesare pentru a se stabili compatibilitatea compensaţiei acordate cu prevederile prezentului Regulament.

Anexa nr.4

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat acordat

pentru filme şi alte opere audiovizuale

Prezentul Regulament transpune parţial Comunicarea Comisiei privind ajutoarele de stat pentru filme şi alte opere audiovizuale (Text cu relevanţă pentru SEE) (2013/C 332/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 332 din 15 noiembrie 2013.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, inclusiv cele destinate pentru filme şi alte opere audiovizuale.

2. Prezentul Regulament prevede modalitatea de evaluare a ajutoarelor de stat pentru producţia de filme, scrierea scenariilor, dezvoltarea, distribuţia de filme sau promovarea filmelor (inclusiv în cadrul unor festivaluri de film), alte opere audiovizuale, precum şi pentru cinematografe.

3. Obiectivul acordării ajutorului de stat pentru filme şi opere audiovizuale este promovarea culturii.

Secţiunea 2

Noţiuni

4. În sensul prezentului Regulament, termenul de mai jos va avea următoarea semnificaţie:

opere audiovizuale greu de realizat - scurtmetrajele, primul şi al doilea film ale unui regizor, documentarele, operele cu buget redus sau care au alt tip de dificultăţi comerciale.

Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii cinematografiei nr.116 din 3 iulie 2014, Legii culturii nr.413 din 27 mai 1999, Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 şi Legii 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 3

Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat

5. În procesul de evaluare a ajutoarelor de stat acordate pentru filme şi alte opere audiovizuale, Consiliul Concurenţei va aprecia dacă:

1) Ajutorul de stat este destinat unui produs cultural, determinat fie prin selecţionarea propunerilor prin intermediul unui juriu sau al unei persoane însărcinate să efectueze selecţia, fie, în absenţa unui astfel de proces de selecţie, prin întocmirea unei liste de criterii culturale în funcţie de care va fi verificat fiecare film sau operă audiovizuală.

2) Intensitatea ajutorului, de regulă, nu depăşeşte 50% din bugetul unei scheme de ajutor de stat, iar în cazul ajutorului de stat acordat pentru opere audiovizuale greu de realizat intensitatea poate fi de pînă la 100%.

3) O copie a filmului beneficiar de ajutor va fi depusă de către producători în patrimoniu cinematografic naţional în vederea păstrării filmului, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.

4) Ajutorul de stat este acordat în mod transparent. Consiliul Concurenţei va verifica dacă furnizorul a plasat pe pagina web următoarele informaţii: textul integral al schemei de ajutor aprobate şi dispoziţiile de punere în aplicare a acesteia, numele beneficiarului ajutorului, denumirea şi natura activităţii sau ale proiectului care beneficiază de ajutor, valoarea ajutorului, precum şi intensitatea ajutorului exprimată ca procentaj din bugetul total al activităţii sau a proiectului care beneficiază de ajutor.

6. În cazul în care scenariul sau proiectul rezultat este, în final, transformat într-un film, costurile scrierii scenariului şi dezvoltării sunt luate în considerare pentru a calcula intensitatea maximă a ajutorului pentru opera audiovizuală.

7. Costurile de distribuţie şi promovare a operelor audiovizuale care sunt eligibile pentru ajutor destinat producţiei pot beneficia de un ajutor cu aceeaşi intensitate ca şi în cazul producţiei lor.

8. La evaluarea ajutorului de stat, Consiliul Concurenţei va ţine cont de faptul că nu este permis ajutorul acordat pentru activităţi specifice de producţie, cu excepţia scrierii scenariilor, dezvoltare de proiect cinematografic, distribuţie sau promovare a filmului. Ajutorul nu trebuie rezervat unor părţi individuale din lanţul valoric al producţiei. Orice ajutor acordat pentru producţia unei anumite opere audiovizuale ar trebui să contribuie la bugetul total al acesteia.

9. Prezentul Regulament nu se aplică ajutorului acordat jocurilor video. Totodată, schemele de ajutor de stat ce vizează jocurile video cu scop cultural sau educativ vor fi evaluate în baza criteriilor din pct.5 al prezentului Regulament.

10. La evaluarea ajutorului de stat destinat pentru modernizarea cinematografelor, inclusiv digitalizarea acestora, se va aprecia dacă furnizorul a justificat necesitatea, proporţionalitatea şi caracterul adecvat al unui astfel de ajutor.

11. Întreprinderile din sectorul producţiei cinematografice şi de televiziune pot beneficia de alte tipuri de ajutor acordate respectînd intensităţile maxime ale ajutorului în cazul cumulării ajutoarelor.

12. La determinarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se ţine cont de valoarea totală a ajutoarelor acordate de furnizorii ajutorului de stat activităţii sau proiectului care beneficiază de ajutor, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanţat din surse locale, regionale sau naţionale.

Secţiunea 4

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

13. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

14. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexa nr.5

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat acordat

pentru serviciile publice de transport

 feroviar şi rutier de călători

Prezentul Regulament transpune parţial Regulamentul (CE) nr.1370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23.10.2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.1191/69 şi nr.1107/70 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 315 din 03.12.2007, şi transpune Secţiunea 3 din Comunicarea Comisiei 2012/C 8/02 privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensaţiei acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 8 din 11.01.2012.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale.

2. Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat pentru serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători (în continuare - Regulament) se aplică serviciilor publice de transport de călători pe calea ferată, precum şi de transport rutier, cu excepţia prestării serviciilor în principal pentru interesul lor istoric sau turistic.

3. Prezentul Regulament prevede cadrul necesar pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a condiţiilor în care furnizorii compensează operatorii de servicii publice pentru costurile suportate şi/sau acordă drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligaţiilor de serviciu public, atunci cînd impun sau contractează obligaţii de serviciu public.

4. Prezentul Regulament nu se aplică serviciilor de transport de marfă.

5. Mecanismele pentru asigurarea prestării de servicii publice de transport de călători pasibile evaluării sunt următoarele: atribuirea de drepturi exclusive operatorilor de servicii publice, acordarea de compensaţii financiare operatorilor de servicii publice şi definirea de norme generale de prestare a serviciilor transportului public care se aplică tuturor operatorilor.

6. Pentru a garanta aplicarea principiilor transparenţei, egalităţii de tratament privind operatorii aflaţi în concurenţă şi proporţionalităţii, atunci cînd sunt acordate compensaţii sau drepturi exclusive în cadrul evaluării se va ţine cont de existenţa actului prin care sunt atribuite serviciile publice să definească natura obligaţiilor de serviciu public şi retribuţia convenită.

Secţiunea 2

Noţiuni

7. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:

transport public de călători – servicii de transport de călători care sunt de interes economic general şi sunt prestate către public în mod nediscriminatoriu şi continuu;

autoritate competentă – autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate, autorităţile administraţiei publice locale şi alte autorităţi abilitate, în limitele competenţelor;

operator de serviciu public – întreprindere publică sau privată sau orice grup de astfel de întreprinderi care efectuează servicii publice de transport de călători, sau orice entitate publică care prestează servicii publice de transport de călători;

obligaţie de serviciu public – cerinţă definită sau stabilită de către o autoritate competentă pentru a asigura servicii publice de transport de călători de interes general, pe care un operator, dacă ar ţine seama de propriile sale interese comerciale, ar refuza asumarea lor sau ar refuza asumarea în aceeaşi măsură sau în aceleaşi condiţii fără a fi retribuit;

compensaţie – sprijinul acordat din resurse publice, sub una din formele prevăzute în art.6 alin.(2) al Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, pentru acoperirea costurilor nete suportate de un beneficiar pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu de interes economic general, inclusiv un profit rezonabil;

atribuire directă – atribuirea serviciilor publice unui anumit operator de serviciu public, fără o procedură competitivă de atribuire prealabilă;

contract de serviciu public – unul sau mai multe acte obligatorii din punct de vedere juridic, inclusiv sub forma unor acte administrative speciale care cuprind condiţiile în care autoritatea competentă însăşi prestează serviciile sau încredinţează prestarea unor astfel de servicii unui operator intern şi care confirmă acordul încheiat între o autoritate competentă şi un operator de serviciu public cu scopul de a încredinţa respectivului operator de serviciu public gestionarea şi prestarea serviciilor publice de transport de călători, sub rezerva unor obligaţii de serviciu public.

operator intern – o entitate cu personalitate juridică distinctă asupra căreia autoritatea locală competentă sau, în cazul unui grup de autorităţi, cel puţin una dintre autorităţile locale competente exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale subdiviziuni;

măsură generală – o măsură care se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor serviciilor publice de transport de călători de acelaşi fel într-o anumită zonă geografică şi pentru care este responsabilă o autoritate competentă;

servicii publice integrate de transport de călători – serviciile interconectate de transport într-o zonă geografică determinată cu un serviciu unic de informaţii, un regim unic de taxare a biletelor şi un orar unic de transport.

Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 şi actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 3

Sprijinul statului ce nu constituie ajutor de stat

 pentru serviciile publice de transport

feroviar şi rutier de călători

8. Consiliul Concurenţei va evalua dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele:

a) întreprinderii beneficiare îi sunt efectiv atribuite obligaţii de prestare a serviciilor publice de transport feroviar şi rutier de călători, iar aceste obligaţii sunt clar definite;

b) parametrii pe baza cărora se calculează compensaţia sunt stabiliţi în prealabil, în mod obiectiv şi transparent, pentru a evita conferirea unui avantaj economic care poate favoriza întreprinderea beneficiară faţă de întreprinderile concurente (plata unei compensaţii de către autoritatea competentă pentru pierderile suferite de o întreprindere fără ca parametrii acestei compensaţii să fie stabiliţi în prealabil, atunci cînd se constată ulterior că prestarea serviciului nu a fost viabilă din punct de vedere economic, reprezintă ajutor de stat);

c) compensaţia nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru acoperirea totală sau parţială a costurilor ocazionate de executarea obligaţiei de prestare a serviciilor publice de transport feroviar şi rutier de călători, ţinând cont de veniturile rezultate din această activitate, precum şi de profitul rezonabil;

d) nivelul compensaţiei este determinat pe baza unei analize a costurilor pe care o întreprindere bine administrată şi dotată corespunzător le-ar fi suportat pentru a presta acea obligaţie de prestare a serviciilor publice de transport feroviar şi rutier de călători, ţinînd cont de veniturile rezultate din această activitate, precum şi un profit rezonabil, în cazul în care alegerea întreprinderii, care urmează să fie investită cu obligaţia de prestare a serviciilor publice de transport feroviar şi rutier de călători, nu a fost făcută în cadrul unei proceduri de achiziţie publică, care permite selecţionarea ofertantului capabil să furnizeze serviciile respective la cele mai mici preţuri.

Secţiunea 4

Contractele de servicii publice şi măsurile generale

9. În cazul în care o autoritate competentă decide să acorde unui operator ales un drept exclusiv şi/sau o compensaţie de orice natură în schimbul îndeplinirii unor obligaţii de serviciu public, la evaluare se va ţine cont de faptul că autoritatea respectivă face aceasta în cadrul unui contract de servicii publice.

10. De asemenea, la evaluare, Consiliul Concurenţei va lua în calcul faptul că autoritatea competentă compensează operatorii de serviciu public pentru rezultatul financiar net, pozitiv sau negativ, exercitat asupra costurilor ocazionate şi asupra veniturilor generate de respectarea obligaţiilor tarifare stabilite prin intermediul măsurilor generale într-o manieră care să evite compensarea în exces.

Secţiunea 5

Evaluarea conţinutului contractelor de servicii

publice şi măsurilor generale

11. Consiliul Concurenţei va evalua prevederile, conţinute în contractele de servicii publice şi măsurile generale, cu privire la:

a) definirea în mod clar a obligaţiilor de serviciu public pe care trebuie să le respecte operatorul de servicii publice, precum şi zonele geografice în cauză;

b) stabilirea în prealabil, în mod obiectiv şi transparent a parametrilor pe baza cărora urmează să se calculeze plata compensaţiei, dacă există şi natura şi întinderea oricărui drept exclusiv acordat, într-un mod care să prevină compensarea în exces (în cazul contractelor de servicii publice, ce ţin de prevederile pct.24-28 şi 31-34 din prezentul Regulament, se va evalua dacă aceşti parametri sunt stabiliţi astfel încât nici o plată compensatorie să nu poată depăşi mărimea necesară pentru acoperirea rezultatului financiar net asupra costurilor ocazionate şi asupra veniturilor generate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public, ţinând cont de venitul legat de acestea şi care este reţinut de către operatorul de serviciu public, precum şi de un profit rezonabil);

c) stabilirea modalităţilor de alocare a costurilor legate de prestarea de servicii, cum ar fi: cheltuielile cu personalul, consumul de energie, cheltuieli aferente infrastructurii, întreţinerea şi reparaţiile autovehiculelor de transport în comun, materialul rulant şi instalaţiile necesare pentru prestarea serviciilor de transport de călători, costurile fixe şi o rentabilitate adecvată a capitalului.

12. La evaluare se va lua în calcul dacă contractele de servicii publice şi măsurile generale determină modalităţile de alocare a veniturilor încasate din vînzarea de bilete, venituri care pot fi reţinute de operatorul de servicii publice, restituite autorităţii competente sau partajate de cele două entităţi.

13. De asemenea, se va ţine cont dacă durata contractelor de servicii publice este limitată şi depăşeşte termenul de 10 ani pentru serviciile de transport rutier de călători şi 15 ani pentru serviciile de transport de călători pe cale ferată.

14. În cazul contractelor de servicii publice care vizează mai multe moduri de transport se va lua în calcul dacă durata acestora este limitată la 15 ani, în cazul în care transportul feroviar reprezintă peste 50% din valoarea serviciilor în cauză.

15. La fel, vor fi evaluate şi situaţiile (în cazul în care este necesar şi având în vedere condiţiile de amortizare a activelor) când durata contractelor de servicii publice este prelungită cu cel mult jumătate din durata iniţială, dacă operatorul de serviciu public pune la dispoziţie active care sunt importante atât în raport cu activele generale necesare pentru prestarea serviciilor de transport de călători vizate de contractul de servicii publice, cît şi legate preponderent de serviciile de transport de călători vizate de contract.

16. În cazul contractului de servicii publice încheiat pe o durată mai lungă, Consiliul Concurenţei va evalua dacă acest lucru este justificat de amortizarea capitalului în raport cu investiţia excepţională în infrastructură, în capital rulant sau în vehicule şi dacă contractul de servicii publice este atribuit conform unei proceduri competitive de atribuire.

17. Pentru a asigura transparenţa pentru cazurile prevăzute la pct.16 din prezentul Regulament, în termen de un an de la încheierea contractului, autoritatea competentă urmează să transmită Consiliului Concurenţei, pentru evaluare, contractul de servicii publice şi documentele care justifică durata mai lungă a acestuia.

18. Atunci când autorităţile competente solicită ca operatorii de servicii publice să respecte anumite standarde de calitate, se va evalua dacă standardele sunt cuprinse în caietele de sarcini şi în contractele de servicii publice.

19. De asemenea, se va evalua dacă caietele de sarcini şi contractele de servicii publice conţin, în mod transparent, prevederi cu privire la posibilitatea de subcontractare, precum şi în ce măsură poate avea loc subcontractarea respectivă.

20. În cazul unei acţiuni de subcontractare, Consiliul Concurenţei va lua în calcul dacă operatorul împuternicit cu administrarea şi prestarea serviciilor publice de transport de călători, în conformitate cu prezentul Regulament, va presta el însuşi peste 50 % din serviciile publice de transport de călători.

21. În cazul contractului de servicii publice, care acoperă în acelaşi timp proiectarea, construcţia şi prestarea serviciilor publice de transport de călători, Consiliul Concurenţei va evalua dacă a avut loc admiterea subcontractării integrale pentru prestarea serviciilor menţionate.

22. Consiliul Concurenţei va evalua conformitatea cu legislaţia în vigoare a normelor şi condiţiilor aplicabile subcontractării în contractele de servicii publice.

Secţiunea 6

Evaluarea atribuirii de contracte de servicii publice

23. Consiliul Concurenţei va evalua dacă contractele de servicii publice se atribuie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare din domeniu şi a prezentului Regulament.

24. În cadrul evaluării vor fi examinate şi cazurile când autoritatea locală competentă, care prestează servicii publice integrate de transport de călători, poate decide să presteze ea însăşi servicii publice de transport de călători sau să atribuie contractele de servicii publice în mod direct unei entităţi cu personalitate juridică distinctă asupra căreia autoritatea locală competentă exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale subdiviziuni.

25. În scopul stabilirii dacă autoritatea locală competentă exercită controlul, în cazul în care o autoritate locală competentă ia o decizie menţionată la pct.24 din prezentul Regulament, se examinează următorii factori:

a) gradul de reprezentare în organele administrative, de conducere sau supraveghere;

b) dispoziţiile referitoare la această reprezentare în actul constitutiv;

c) participarea la capitalul social;

d) influenţa efectivă şi controlul efectiv asupra deciziilor strategice şi asupra deciziilor manageriale individuale.

26. Participarea autorităţii publice competente la capitalul social în proporţie de 100%, în special în cazul parteneriatului public-privat, nu este o cerinţă obligatorie pentru stabilirea controlului în sensul prevederilor pct.25 din prezentul Regulament, cu condiţia să existe o influenţă publică dominantă şi să se poată stabili controlul pe baza altor criterii.

27. În cazul atribuirii directe de contracte de servicii publice, Consiliul Concurenţei va evalua dacă operatorul intern poate să îşi desfăşoare activitatea de transport public de călători pe teritoriul autorităţii locale competente fără a aduce atingere vreunei linii de ieşire, care intră pe teritoriul autorităţii locale competente vecine, şi să nu participe la proceduri competitive de atribuire privind prestarea de servicii de transport public de călători în afara teritoriului autorităţii locale competente.

28. Fără a aduce atingere prevederilor pct.27 din prezentul Regulament, Consiliul Concurenţei va evalua dacă operatorul intern poate participa la proceduri competitive echitabile de atribuire, începînd cu doi ani înaintea expirării contractului său de servicii publice atribuit direct, cu condiţia să se fi luată o decizie finală, în sensul că serviciile vizate de contractul operatorului intern să facă obiectul unei proceduri competitive echitabile.

29. În cazul apelului la un terţ de către orice autoritate competentă, Consiliul Concurenţei va lua în considerare existenţa atribuirii contractelor de servicii publice pe baza unei proceduri competitive de atribuire, cu excepţia cazurilor menţionate la pct.33-34.

30. Se va lua în calcul dacă procedura competitivă de atribuire adoptată este deschisă tuturor operatorilor, este echitabilă şi respectă principiile transparenţei şi nediscriminării.

31. Consiliul Concurenţei va evalua dacă procedura competitivă de atribuire presupune negocieri, cu scopul de a stabili modul optim de a îndeplini anumite cerinţe speciale sau complexe.

32. Se va evalua decizia autorităţilor competente de atribuire directă a contractelor de servicii publice, în cazul în care valoarea acestora se încadrează sub pragul achiziţiilor publice de valoare mică, stabilit prin Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 3 iulie 2015.

33. În cazurile cînd autoritatea competentă ia măsuri de urgenţă, Consiliul Concurenţei va evalua:

a) temeiul măsurilor de urgenţă, cum ar fi: o perturbare a serviciilor sau un risc iminent de producere a unei asemenea perturbări;

b) forma măsurilor de urgenţă, cum ar fi: atribuirea directă sau un acord formal de prelungire a unui contract de servicii publice sau o cerinţă de respectare a anumitor obligaţii de serviciu public;

c) posibilitatea contestării de către operatorul de serviciu public a deciziei de impunere a executării anumitor obligaţii de serviciu public;

d) existenţa unei durate limite de 2 ani a contractului de servicii publice atribuit, prelungit sau impus prin măsuri de urgenţă.

34. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei va lua în considerare cazurile când autorităţile competente decid, în limita legală, să atribuie direct contracte de servicii publice privind transportul feroviar cu o durată ce nu depăşeşte 10 ani, prin derogare de la prevederile pct.13 şi 14 din prezentul Regulament, cu excepţia cazurilor în care se aplică prevederile pct.15 - 17 din prezentul Regulament.

Secţiunea 7

Compensaţia de serviciu public

35. Consiliul Concurenţei va evalua dacă compensaţia acordată de către autorităţile competente pentru a acoperi costurile ocazionate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu public este calculată în aşa fel încît să se evite supracompensarea.

36. Atunci cînd o autoritate competentă intenţionează să atribuie un contract de servicii publice fără ca acesta să facă obiectul unei proceduri competitive de atribuire, la evaluare se va lua în considerare dacă autoritatea în cauză, de asemenea, respectă o serie de norme detaliate care să asigure o compensaţie cu un cuantum corespunzător şi care să reflecte dorinţa de eficienţă şi calitate a serviciilor.

37. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei va ţine cont dacă orice compensaţie legată de o măsură generală sau de un contract de servicii publice respectă dispoziţiile prevăzute la Secţiunea 5 din prezentul Regulament, indiferent de modul în care a fost atribuit contractul.

38. De asemenea, la evaluare se va lua în considerare dacă orice compensaţie, indiferent de natura ei, legată de un contract de servicii publice atribuit direct în conformitate cu pct.24-28 şi 31-34 din prezentul Regulament sau legată de o măsură generală respectă dispoziţiile enunţate în Anexa nr.1 la prezentul Regulament.

Secţiunea 8

Monitorizarea, transparenţa şi raportarea ajutoarelor de stat

39. În scopul asigurării transparenţei, Consiliul Concurenţei va evalua dacă fiecare autoritate competentă publică anual un raport privind obligaţiile de serviciu public de care este responsabilă, operatorii de serviciu public selectaţi şi plăţile compensatorii şi drepturile exclusive acordate operatorilor de serviciu public.

40. Raportul în cauză trebuie să facă distincţie între transportul rutier şi transportul feroviar, să permită monitorizarea şi evaluarea funcţionării, a calităţii şi a finanţării reţelei de transport în comun şi să furnizeze, dacă este cazul, informaţii cu privire la natura şi întinderea eventualelor drepturi exclusive acordate.

41. De asemenea, se va evalua dacă fiecare autoritate competentă publică, cu cel puţin un an înainte de lansarea invitaţiei de participare la procedura competitivă de atribuire sau cu un an înainte de atribuirea directă, pe pagina sa web următoarele informaţii:

a) numele şi adresa autorităţii competente;

b) tipul de atribuire vizat;

c) serviciile şi zonele potenţial vizate de atribuirea respectivă.

42. Dacă informaţiile specificate la pct.41 se modifică după publicare, se va lua în calcul în cadrul evaluării faptul că autoritatea competentă trebuie să publice o rectificare corespunzătoare cît mai curînd posibil. Această rectificare nu aduce atingere datei de lansare a atribuirii directe sau a invitaţiei de participare la procedura competitivă de atribuire.

43. În cazul atribuirii directe de contracte de servicii publice pentru transportul feroviar, se va evalua dacă autoritatea competentă face publice, în termen de un an de la atribuirea respectivă, următoarele informaţii:

a) numele entităţii contractante, participarea la capitalul social al acesteia şi, după caz, numele părţii sau părţilor care exercită controlul juridic;

b) durata contractului de servicii publice;

c) descrierea serviciilor de transport călători care urmează să fie prestate;

d) descrierea parametrilor compensaţiei financiare;

e) obiectivele de calitate, precum punctualitatea şi fiabilitatea, precum şi retribuţiile şi sancţiunile aplicabile;

f) condiţiile privitoare la activele esenţiale.

44. Consiliul Concurenţei va evalua dacă la solicitarea uneia dintre părţile interesate, autoritatea competentă transmite acesteia motivele care au stat la baza deciziei sale de atribuire directă a unui contract de servicii publice.

45. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

46. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexă

la Regulamentul privind evaluarea

 ajutorului de stat pentru serviciile

publice de transport feroviar

şi rutier de călători

Norme aplicabile

evaluării compensaţiei în cazurile menţionate la pct.38

din Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat

pentru serviciile publice de transport feroviar

 şi rutier de călători

1. Consiliul Concurenţei va evalua compensaţia legată de contractele de servicii publice atribuite direct în conformitate cu prevederile Regulamentului privind evaluarea ajutorului de stat pentru serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători calculată în conformitate cu prevederile prezentei Anexe.

2. Compensaţia nu poate depăşi o sumă care corespunde rezultatului financiar net echivalent cu totalitatea rezultatelor, pozitive sau negative, ale conformării cu obligaţia de serviciu public asupra costurilor şi veniturilor operatorului de serviciu public. Efectele se evaluează comparând situaţia în care obligaţia de serviciu public este îndeplinită cu situaţia care ar fi existat dacă obligaţia nu ar fi fost îndeplinită. Pentru a calcula rezultatul financiar net, autoritatea competentă se va orienta după următorul mecanism:

a) costurile suportate în legătură cu o obligaţie de serviciu public sau cu un set de obligaţii de serviciu public impuse de autoritatea competentă, obligaţii conţinute într-un contract de servicii publice şi/sau într-o normă generală;

b) minus eventualele rezultate financiare pozitive generate în cadrul reţelei exploatate în temeiul obligaţiei/obligaţiilor de serviciu public în cauză;

c) minus sumele încasate din tarife sau orice alte venituri generate în îndeplinirea obligaţiei/obligaţiilor de serviciu public în cauză;

d) plus un profit rezonabil;

e) egal rezultatul financiar net.

3. Respectarea obligaţiei de serviciu public poate avea un impact asupra eventualelor activităţi de transport ale unui operator dincolo de obligaţia/obligaţiile de serviciu public în cauză. Pentru a evita compensarea în exces sau lipsa de compensare, la calculul rezultatului financiar net se iau în considerare rezultatele financiare măsurabile asupra reţelelor operatorului în cauză.

4. Costurile şi veniturile trebuie calculate în conformitate cu normele contabile şi fiscale în vigoare.

5. Pentru a spori transparenţa şi a evita subvenţiile încrucişate, în cazul în care un operator de serviciu public nu prestează doar servicii compensate care fac obiectul unor obligaţii de serviciul public de transport, ci se implică şi în alte activităţi, conturile aferente serviciilor publice sus-menţionate trebuie separate, astfel încât să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:

a) conturile curente corespunzătoare fiecăreia dintre aceste activităţi trebuie să fie separate, iar proporţia activelor corespunzătoare şi a costurilor fixe aferente trebuie să fie alocată în conformitate cu normele contabile şi fiscale în vigoare;

b) toate costurile variabile, o contribuţie adecvată la costurile fixe şi un profit rezonabil legat de orice altă activitate a operatorului de serviciu public nu pot fi sub nici o formă imputate serviciului public în cauză;

c) costurile serviciului public trebuie să fie echilibrate pe baza veniturilor din prestare şi a plăţilor din partea autorităţilor publice, fără nici o posibilitate de transfer de venituri către un alt sector de activitate a operatorului de serviciu public.

6. Profitul rezonabil se va calcula ca rată de rentabilitate a capitalului care este normală pentru sectorul de activitate respectiv şi care ţine seama de riscul sau de absenţa riscului suportat de către operatorul de serviciu public în virtutea intervenţiei autorităţii publice.

7. Metoda de compensare trebuie să promoveze întreţinerea sau dezvoltarea:

a) unei gestiuni eficace efectuate de către operatorul de serviciu public, care poate face obiectul unei evaluări obiective;

b) prestării de servicii de transport de călători la standarde suficient de înalte.

Anexa nr.6

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru

societăţile de administrare a navelor

Prezentul Regulament transpune Comunicarea Comisiei de stabilire a unor orientări privind ajutoarele de stat pentru societăţile de administrare a navelor 2009/C 132/06, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C132 din 11.06.2009.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, inclusiv cele destinate societăţilor de administrare a navelor.

2. Prezentul Regulament stabileşte cadrul necesar pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a condiţiilor de eligibilitate a societăţilor de administrare a navelor pentru ajutor de stat.

3. Regulamentul nu se aplică ajutoarelor de stat pentru administratorii comerciali ai navelor, ci doar serviciilor de administrare a personalului şi de administrare tehnică, indiferent dacă acestea sunt furnizate aceleiaşi nave separat sau împreună.

Secţiunea 2

Noţiuni

4. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:

societăţile de administrare a navelor - entităţi care oferă o gamă largă de servicii pentru armatori, precum controale tehnice, recrutarea, formarea şi administrarea echipajului şi exploatarea navelor. Există trei categorii principale de servicii de administrare a navelor: administrarea echipajului, administrarea tehnică şi administrarea comercială;

administrarea echipajului – activitatea de soluţionare a tuturor aspectelor legate de echipaj, precum selectarea şi angajarea navigatorilor calificaţi corespunzător, eliberarea de state de plată, asigurarea unui nivel adecvat de dotare cu personal al navelor, verificarea certificării navigatorilor, garantarea unei asigurări în caz de accident sau de invaliditate a navigatorilor, organizarea deplasărilor şi rezolvarea problemelor legate de acordarea vizelor, soluţionarea cererilor de rambursare a cheltuielilor medicale, evaluarea performanţei navigatorilor şi, în unele cazuri, formarea acestora;

administrarea tehnică - asigurarea navigabilităţii navei şi respectarea deplină a cerinţelor tehnice, de siguranţă şi de securitate. Administratorul aspectelor tehnice este, în special, responsabil de deciziile privind reparaţia şi întreţinerea unei nave;

administrarea comercială - promovarea şi asigurarea vînzării capacităţii navelor, prin navlosirea navelor, rezervări pentru marfă sau pasageri, asigurarea activităţilor de comercializare şi numirea agenţilor.

Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii pentru aprobarea Codului navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova nr.599 din 30 septembrie 1999, Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 şi actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 3

Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat

5. În cadrul evaluării compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru societăţile eligibile care au legătură clară cu statul şi economia naţională, Consiliul Concurenţei verifică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) navele sunt administrate sub pavilionul Republicii Moldova;

b) activitatea de administrare a navelor se desfăşoară pe teritoriul Republicii Moldova şi favorizează dezvoltarea regională a ţării;

c) există contribuirea la ocuparea forţei de muncă în Republica Moldova, prin creşterea netă a numărului de salariaţi angajaţi direct într-o anumită unitate faţă de media ultimelor 12 luni.

6. Chiar dacă serviciile de administrare sunt furnizate intern sau sunt parţial ori în întregime externalizate uneia sau mai multor societăţi de administrare a navelor, Consiliul Concurenţei evaluează ajutoarele de stat pentru societăţile de administrare a navelor în legătură cu navele administrate în întregime de pe teritoriul Republicii Moldova,

7. Cerinţa stipulată la pct.6 poate fi considerată îndeplinită dacă, cel puţin două treimi din tonajul navelor administrate sunt gestionate de pe teritoriul Republicii Moldova. Tonajul corespunzător treimii rămase, care nu este gestionat în întregime de pe teritoriul Republicii Moldova nu va fi considerat ca eligibil în cadrul evaluării.

8. Consiliul Concurenţei va evalua doar societăţile de administrare a navelor care administrează totalitatea navelor şi a echipajelor, respectînd standardele internaţionale şi dispoziţiile legislaţiei naţionale în domeniu, în special pe cele referitoare la securitatea, siguranţa, formarea şi certificarea navigatorilor, performanţa de mediu şi condiţiile de muncă la bordul navei.

9. Consiliul Concurenţei va evalua administratorii tehnici şi administratorii echipajului doar în cazul în care navelor, pe care le administrează, le pot fi aplicate prevederile prevăzute la pct.5-8 din prezentul Regulament.

10. La evaluarea ajutorului de stat acordat pentru societăţile de administrare a navelor se va ţine cont de reglementările actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat pentru dezvoltare regională.

Secţiunea 4

Evaluarea cerinţelor suplimentare pentru administratorii echipajului

11. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei va considera că administratorii echipajului sunt eligibili pentru ajutoarele de stat atunci cînd toţi navigatorii, care lucrează la bordul navelor administrate, sunt instruiţi şi deţin un certificat de competenţă în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Maritime Internaţionale privind standardele de pregătire a navigatorilor, de brevetare şi de efectuare a serviciului de cart (STCW) din 1978 şi la Codul de pregătire, brevetare/atestare a personalului navigant şi efectuare a serviciului de cart (STCW Code), adoptat la Londra la 7 iulie 1995, şi şi-au încheiat cu succes formarea în siguranţa personală la bordul unei nave.

12. Consiliul Concurenţei, la evaluare, va considera că, pentru a fi eligibili pentru ajutoarele de stat, administratorii echipajului trebuie să se asigure că:

a) angajatorii navigatorilor pe toate navele administrate, indiferent dacă sunt armatori sau societăţi de administrare a navelor aplică prevederile din domeniul muncii conţinute în Secţiunea III, Capitolul 1 al Codului navigaţiei maritime comerciale şi art.25, 26 din Legea nr.176 din 12 iulie 2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova;

b) sunt respectate în mod corespunzător prevederile legislaţiei muncii referitoare la contractele de muncă.

Secţiunea 5

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

13. Atunci cînd societăţile de administrare a navelor se angajează în activităţi care nu sunt eligibile pentru ajutoare de stat în temeiul prezentului Regulament, Consiliul Concurenţei, în cadrul evaluării, va atrage atenţia ca acestea să ţină o evidenţă contabilă separată pentru respectivele activităţi.

14. În cazul în care societăţile de administrare a navelor subcontractează o parte a activităţii lor unor părţi terţe, acestea din urmă nu vor fi considerate eligibile pentru ajutoare de stat în cadrul evaluării de către Consiliul Concurenţei.

15. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

16. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexa nr.7

la Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei

nr.3/2016 cu privire la aprobarea unor acte

normative privind evaluarea ajutoarelor

de stat sectoriale

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat acordat

pentru serviciile poştale

Prezentul Regulament transpune parţial (transpune pct.1, pct.7 (a) şi pct.8) Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor de concurenţă în sectorul poştal şi privind evaluarea anumitor măsuri de stat cu privire la serviciile poştale (98/C 39/02), CELEX:31998Y0206(01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 39/2 din 6 februarie 1998.

Secţiunea 1.

Dispoziţii generale

1. Regulamentul privind evaluarea ajutorului de stat acordat pentru serviciile poştale (în continuare - Regulament) stabileşte cadrul normativ pentru evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a condiţiilor în care furnizorii de servicii poştale sunt compensaţi pentru costurile suportate.

2. Obiectivul Regulamentului este de a susţine competitivitatea în economia naţională, de a asigura diversitatea ofertei pentru consumatori, o calitate mai bună şi preţuri mai mici, contribuind totodată la consolidarea coeziunii economice şi sociale şi la diminuarea anumitor inegalităţi.

3. Prezentul Regulament se aplică de Consiliul Concurenţei iniţiatorilor şi/sau furnizorilor de ajutor de stat, beneficiarilor de ajutor de stat şi persoanelor interesate definite în sensul art.3 alin.(1) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile şi termenii utilizaţi au următoarele semnificaţii:

colectare - operaţiunea de preluare a trimiterilor poştale depuse la punctele de acces;

distribuire - procesul cuprins între sortarea la centrul de distribuţie şi predarea trimiterilor poştale destinatarilor;

intermediar - orice operator economic care intervine între expeditor şi furnizorul serviciului universal, prin colectarea, transportul şi/sau presortarea trimiterilor poştale, înainte de a le insera în reţeaua poştală publică a aceleiaşi ţări sau a altei ţări;

schimb de documente - furnizarea de mijloace, inclusiv punerea la dispoziţie de către un terţ a unor incinte ad hoc şi a unor mijloace de transport, care permit autodistribuirea prin schimb reciproc de trimiteri poştale între utilizatorii abonaţi la acest serviciu.

5. Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt aplicate în sensul definit de Legea comunicaţiilor poştale nr.36/2016, de Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, de Legea concurenţei nr.183/2012, de actele normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat şi de alte instrumente de interpretare ale instituţiilor Uniunii Europene.

Secţiunea 2.

Ajutorul de stat în sectorul poştal

6. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat din sectorul poştal.

7. Furnizorul şi/sau iniţiatorul ajutorului de stat are obligaţia de a notifica Consiliul Concurenţei cu privire la orice intenţie de acordare a unui ajutor de stat sau de modificare a unui ajutor de stat existent, în acord cu art.8 alin.(1) din Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

8. În acest scop, furnizorii de ajutor de stat care acordă măsuri de sprijin întreprinderilor din sectorul poştal au obligaţia de a asigura transparenţa relaţiilor financiare dintre aceştia şi operatorii respectivi, astfel încât să rezulte în mod clar următoarele:

8.1. resurse de stat puse la dispoziţie direct, inclusiv scutirile sau reducerile de taxe;

8.2. resurse de stat puse la dispoziţie prin intermediul altor instituţii publice sau ale instituţiilor financiare, inclusiv asigurarea cu spaţii pentru furnizarea serviciilor poştale din sfera serviciului poştal universal;

8.3. întrebuinţarea dată, în fapt, a acestor resurse de stat.

9. Consiliul Concurenţei ia în considerare, în special, următoarele relaţii financiare ca fiind puneri la dispoziţie a resurselor publice:

9.1. compensarea pierderilor din exploatare;

9.2. aportul de capital;

9.3. fonduri nerambursabile sau împrumuturi acordate în condiţii privilegiate;

9.4. acordarea de avantaje financiare prin renunţarea la profit sau la recuperarea creanţelor;

9.5. renunţarea la profitul normal, rezultat din utilizarea fondurilor publice utilizate;

9.6. compensarea obligaţiilor financiare impuse de furnizorul şi/sau iniţiatorul ajutorului de stat.

Secţiunea 3.

Serviciul de interes economic general în cazul serviciilor poştale

10. Serviciul de interes economic general constă în furnizarea şi menţinerea unui serviciu universal poştal public care garantează, la tarife accesibile, transparente şi în raport cu costurile, accesul la reţeaua poştală publică în orice punct al teritoriului ţării, situat la o distanţă rezonabilă şi în timpul programului adecvat, inclusiv colectarea trimiterilor poştale depuse în punctele de acces pe întreg teritoriul şi distribuirea lor la termen la adresele indicate, precum şi serviciile asociate încredinţate acestor operatori prin măsuri de reglementare care urmăresc să asigure o distribuire universală de o calitate definită.

11. În măsura în care se acordă drepturi exclusive pentru prestarea unui serviciu poştal, serviciul va fi considerat ca o piaţă a produsului distinctă în evaluarea cazurilor concrete, în special, în ceea ce priveşte publicitatea prin poştă, distribuirea corespondenţei internaţionale/externe de intrare, a corespondenţei internaţionale/externe de ieşire/de plecare, precum şi colectarea, sortarea şi transportul corespondenţei.

Secţiunea 4.

Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat

12. Consiliul Concurenţei va evalua dacă drepturile exclusive sunt acordate sau menţinute doar în măsura în care ele sunt indispensabile pentru a asigura îndeplinirea misiunilor de interes economic general.

13. În cadrul evaluării, Consiliul Concurenţei examinează dacă furnizorul ajutorului de stat a justificat acordarea dreptului exclusiv, prin analizarea proporţionalităţii domeniului de aplicare al drepturilor exclusive acordate în raport cu obiectivul de interes economic general urmărit, precum şi a măsurii în care cadrul acestor drepturi este adaptat evoluţiei nevoilor şi condiţiilor de furnizare a serviciilor poştale.

14. Ajutorul de stat acordat pentru prestarea serviciilor poştale se evaluează în conformitate cu prevederile actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutoarele de stat acordate pentru prestarea serviciului de interes economic general.

15. Consiliul Concurenţei evaluează respectarea de către furnizorul de servicii poştale, ţinerea contabilităţii separate, identificând în mod distinct, inter alia, costurile şi veniturile legate de serviciile furnizate în cadrul dreptului lor exclusiv şi cele ale serviciilor furnizate în condiţii de concurenţă, şi să permită evaluarea aprofundată şi exhaustivă a condiţiilor aplicate în diferite puncte de acces ale reţelei poştale publice.

16. La evaluare, Consiliul Concurenţei examinează dacă toate contractele de furnizare a serviciilor rezervate răspund următoarelor cerinţe:

16.1. sunt complet transparente;

16.2. sunt facturate separat şi sunt diferenţiate de celelalte servicii, precum imprimarea, etichetarea, introducerea în plic;

16.3. termenii şi condiţiile aplicabile serviciilor parţial rezervate şi parţial liberalizate sunt definite separat;

16.4. elementul rezervat este deschis tuturor utilizatorilor de servicii poştale.

Secţiunea 5.

Monitorizarea, transparenţa şi raportarea ajutoarelor de stat

17. Monitorizarea şi asigurarea transparenţei ajutoarelor de stat acordate pentru prestarea serviciilor poştale, se efectuează în conformitate cu prevederile Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat şi a actelor normative ale Consiliului Concurenţei.

18. Ajutoarele de stat şi ajutoarele de minimis acordate pentru prestarea serviciilor poştale vor fi raportate Consiliului Concurenţei în conformitate cu Legea nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat.

[Anexa nr.7 în redacţia Hotărârea Plenului Consiliului Concurenţei nr.04 din 30.09.2025, în vigoare 31.10.2025]

Anexa nr.8

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutoarelor de stat pentru

cultură şi pentru conservarea patrimoniului

Prezentul Regulament transpune art.107 (3) (d) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, transpune art.8 şi art.53 din Regulamentul (UE) nr.651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014 şi secţiunea 2.6. din Comunicarea Comisiei (2016/C 262/01) privind noţiunea de ajutor de stat astfel cum este menţionată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 262 din 19 iulie 2016.

Secţiunea 1

scopul şi domeniul de aplicare

1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale. Evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului, se va baza pe normele stabilite În legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012 şi actele normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

2. În sensul prezentului Regulament, prin conservarea patrimoniului se înţelege şi conservarea patrimoniului natural legat de patrimoniul cultural sau recunoscut ca atare în mod oficial de către autorităţile publice competente ale statului.

Secţiunea 2

Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat

3. Consiliul Concurenţei în cadrul evaluării va ţine seama de faptul că finanţarea publică a unei activităţi culturale sau de conservare a patrimoniului, organizate într-un mod necomercial - neavînd astfel un caracter economic şi accesibile publicului larg în mod gratuit sau contra unei contribuţii băneşti care acoperă numai o parte din costurile reale ce nu afectează caracterul neeconomic al activităţii respective, îndeplineşte un scop pur social şi cultural şi, prin urmare, nu constituie ajutor de stat.

4. De asemenea, activităţile culturale sau de conservare a patrimoniului care sunt nesubstituibile în mod obiectiv (de exemplu, păstrarea arhivelor publice care deţin documente unice) şi, prin urmare, exclud existenţa unei pieţe reale, vor fi calificate de către Consiliul Concurenţei ca neavînd un caracter economic, şi respectiv, nu cad sub incidenţa normelor prezentului Regulament.

5. Totodată, activităţile culturale sau de conservare a patrimoniului (inclusiv de conservare a patrimoniului natural) finanţate preponderent din taxele plătite de vizitatori sau de utilizatori sau prin alte mijloace comerciale (cum ar fi, expoziţii cu caracter comercial, cinematografe, evenimente muzicale şi festivaluri cu caracter comercial, precum şi şcoli de artă finanţate în principal din taxele de şcolarizare) vor fi calificate de către Consiliul Concurenţei ca avînd caracter economic, şi respectiv, vor intra sub incidenţa normelor prezentului Regulament.

6. Activităţile culturale sau de conservare a patrimoniului de care beneficiază exclusiv anumite întreprinderi, şi nu publicul larg (cum ar fi, restaurarea unei clădiri istorice utilizate de o întreprindere), vor fi calificate de către Consiliul Concurenţei ca avînd un caracter economic şi, respectiv, sunt pasibile aplicării prevederilor prezentului Regulament.

7. În cazurile în care o entitate desfăşoară activităţi culturale sau de conservare a patrimoniului, dintre care unele sunt activităţi neeconomice, astfel cum sunt descrise la pct.3 şi 4, şi altele sunt activităţi economice, finanţarea publică pe care o primeşte va fi evaluată de către Consiliul Concurenţei, conform normelor privind ajutoarele de stat, numai în măsura în care aceasta acoperă costurile legate de activităţile economice.

8. Consiliul Concurenţei evaluează acordarea ajutoarelor de stat pentru următoarele obiective şi activităţi culturale:

a) muzee, arhive, biblioteci, centre sau spaţii artistice şi culturale, teatre, opere, săli de concerte, alte organizaţii care se ocupă cu spectacole live, instituţii care se ocupă cu patrimoniul filmografic şi alte infrastructuri, organizaţii şi instituţii artistice şi culturale similare;

b) patrimoniul material, imobil şi mobil, inclusiv siturile arheologice, monumentele, siturile şi clădirile istorice; patrimoniul natural legat de patrimoniul cultural sau dacă este recunoscut în mod oficial ca patrimoniu cultural sau natural de către autorităţile publice competente ale statului;

c) patrimoniul imaterial sub toate formele lui, inclusiv obiceiurile populare şi artizanatul;

d) evenimentele şi spectacolele de artă sau culturale, festivalurile, expoziţiile şi alte activităţi culturale similare;

e) activităţile de educaţie culturală şi artistică, precum şi promovarea conştientizării importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;

f) activităţile de scriere, editare, producţie, distribuţie, digitizare şi publicare a operelor muzicale şi literare, inclusiv a traducerilor, ziarelor şi revistelor.

9. Consiliul Concurenţei evaluează ajutoarele de stat pentru cultură şi pentru conservarea patrimoniului acordate sub formă de:

1) ajutoare pentru investiţii, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii din domeniul culturii;

2) ajutoare de exploatare.

10. În cazul ajutoarelor pentru investiţii, costurile eligibile evaluate vor fi costurile de investiţie în active materiale şi nemateriale, inclusiv:

a) costurile pentru construirea, modernizarea, achiziţionarea, conservarea sau îmbunătăţirea infrastructurii, în cazul în care cel puţin 80 % din capacitatea anuală a acesteia, în termene de timp sau de spaţiu, este utilizată în scopuri culturale;

b) costuri legate de achiziţionarea, inclusiv leasingul, cesiunea sau realocarea fizică a patrimoniului cultural;

c) costurile legate de protejarea, conservarea, restaurarea şi reabilitarea patrimoniului cultural material şi imaterial, inclusiv costurile suplimentare aferente depozitării în condiţii adecvate, instrumentelor speciale şi materialelor, precum şi costurile legate de documentare, cercetare, digitizare şi publicare;

d) costurile legate de îmbunătăţirea accesibilităţii pentru public a patrimoniului cultural, inclusiv costurile pentru digitizare şi alte tehnologii noi, costurile legate de îmbunătăţirea accesibilităţii pentru persoanele cu nevoi speciale (în special rampe şi lifturi pentru persoanele cu handicap locomotor şi exponate care pot fi atinse în muzee) şi costurile legate de promovarea diversităţii culturale în ceea ce priveşte prezentările, programele şi vizitatorii;

e) costurile legate de proiectele şi activităţile culturale, programele de cooperare şi de schimb şi granturile, inclusiv costurile legate de procedurile de selecţie, costurile legate de promovare şi costurile suportate direct ca urmare a proiectului.

11. În cazul ajutoarelor de exploatare, Consiliul Concurenţei va evalua următoarele costuri:

a) costurile instituţiei culturale sau ale sitului de patrimoniu legate de activităţi continue sau periodice, inclusiv expoziţii, spectacole, evenimente şi activităţi culturale similare, care se desfăşoară în cursul activităţii obişnuite;

b) costurile aferente activităţilor de educaţie culturală şi artistică, precum şi ale promovării conştientizării importanţei pe care o au protejarea şi promovarea diversităţii formelor de expresie culturală prin programe educaţionale şi de sporire a sensibilizării publicului, inclusiv cu utilizarea noilor tehnologii;

c) costurile aferente îmbunătăţirii accesului public la instituţiile culturale sau la siturile de patrimoniu şi la activităţi, inclusiv costurile digitizării şi ale utilizării noilor tehnologii, precum şi costurile de îmbunătăţire a accesibilităţii pentru persoanele cu handicap locomotor;

d) costurile de exploatare direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, cum ar fi închirierea sau utilizarea în sistem de leasing a unor proprietăţi şi locaţii culturale, cheltuielile de călătorie, materialele şi furniturile direct legate de proiectul sau de activitatea culturală, structurile arhitectonice pentru expoziţii şi instalaţiile de scenă, împrumutarea, leasing-ul şi amortizarea instrumentelor, a programelor informatice şi a echipamentelor, costurile pentru drepturi de acces la lucrări protejate de drepturi de autor şi la alte conţinuturi conexe protejate de drepturi de proprietate intelectuală, costurile pentru promovare şi costurile suportate direct ca urmare a proiectului sau a activităţii; costurile de amortizare şi costurile de finanţare sunt eligibile doar în cazul în care nu au fost acoperite de ajutoare pentru investiţii;

e) costurile aferente personalului care lucrează pentru instituţia culturală sau situl de patrimoniu sau pentru un proiect;

f) costurile serviciilor de consultanţă şi de sprijin furnizate de consultanţi externi şi de furnizori de servicii, suportate direct ca urmare a proiectului.

12. În cadrul evaluării ajutoarelor pentru investiţii, Consiliul Concurenţei ia în considerare dacă:

a) valoarea ajutoarelor nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei;

b) profitul din exploatare este dedus din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile;

c) operatorul păstrează un profit rezonabil pe durata perioadei relevante.

13. La evaluarea ajutoarelor de exploatare, Consiliul Concurenţei ia în calcul ca valoarea ajutoarelor să nu depăşească ceea ce este necesar pentru acoperirea pierderilor din exploatare şi a profitului rezonabil pe perioada relevantă şi dacă acest lucru se asigură ex ante, pe baza unor estimări rezonabile.

14. În cazul ajutoarelor care nu depăşesc 20 milioane lei, Consiliul Concurenţei va evalua şi stabilirea valorii maxime a ajutorului, ca alternativă la metoda menţionată la pct.12 şi 13, la 80 % din costurile eligibile.

15. În cazul publicării de opere muzicale şi literare, astfel cum este definit la pct.8 lit.f) al prezentului Regulament, Consiliul Concurenţei va evalua următoarele costuri:

a) costurile aferente publicării de opere muzicale şi literare, inclusiv onorariile autorilor (costurile aferente drepturilor de autor), onorariile traducătorilor, onorariile redactorilor, alte costuri de editare (corectare tipografică, corectare a textelor, revizuire);

b) costurile de punere în pagină şi de pretipărire;

c) costurile de tipărire sau de publicare electronică.

16. Consiliul Concurenţei va evalua dacă valoarea maximă a ajutorului, cu referire la pct.15 al prezentului Regulament, nu depăşeşte:

a) diferenţa dintre costurile eligibile şi veniturile actualizate ale proiectului;

b) 70 % din costurile eligibile.

17. În cazul ajutoarelor cu costuri eligibile identificabile se evaluează cumularea cu:

a) orice alt ajutor de stat, atît timp cît măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;

b) orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului respectiv în temeiul prezentului Regulament.

18. Consiliul Concurenţei va evalua dacă un eventual cumul al ajutoarelor de stat, cu orice tip de ajutoare de minimis, în raport cu aceleaşi costuri, nu conduce la o depăşire a intensităţii ajutorului.

Secţiunea 3

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

19. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

20. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexa nr.9

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 08.09.2016

REGULAMENT

privind evaluarea ajutoarelor de stat pentru

infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile

 de agrement multifuncţionale

Prezentul Regulament transpune art.107 (3) (c) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi transpune art.2, 6, 8 şi 55 din Regulamentul (UE) nr.651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iunie 2014.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale.

2. evaluarea compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, inclusiv a ajutoarelor de stat pentru infrastructuri care deservesc mai multe scopuri de recreere, se va baza pe normele stabilite prin legea cu privire la ajutorul de stat nr. 139 din 15 iunie 2012 şi actele normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

3. În cadrul evaluării compatibilităţii cu mediul concurenţial normal a ajutoarelor de stat pentru infrastructurile turistice multifuncţionale, cum sunt parcurile de distracţii şi facilităţile hoteliere, Consiliul Concurenţei va ţine cont dacă acestea fac parte dintr-o schemă de ajutoare de stat regională destinată activităţilor de turism dintr-o regiune slab dezvoltată, care au un efect deosebit de pozitiv asupra dezvoltării regionale.

Secţiunea 2

Noţiuni

4. În sensul prezentului Regulament, termenii de mai jos vor avea următoarele semnificaţii:

infrastructuri multifuncţionale - infrastructuri care deservesc mai multe scopuri anumite;

infrastructuri de agrement multifuncţionale – infrastructuri de agrement cu caracter multifuncţional, care oferă, în special, servicii culturale şi de agrement, cu excepţia parcurilor de distracţii şi a instalaţiilor hoteliere.

Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Legii concurenţei nr.183 din 11.07.2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15.06.2012 şi actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 3

Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat

5. În cadrul evaluării ajutoarelor de stat pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale, Consiliul Concurenţei ia în considerare dacă acestea se acordă sub formă de:

a) ajutoare pentru investiţii, inclusiv ajutoare pentru construirea sau modernizarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncţionale;

b) ajutoare de exploatare pentru infrastructura sportivă.

6. În cazul ajutoarelor pentru investiţii destinate infrastructurilor sportive şi infrastructurilor de agrement multifuncţionale, costurile eligibile evaluate vor fi costurile de investiţie în active materiale şi nemateriale.

7. În cazul ajutoarelor de exploatare pentru infrastructura sportivă, costurile eligibile evaluate vor fi costurile de exploatare corespunzătoare furnizării de servicii de către infrastructură precum: costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, gestionarea etc., însă sunt excluse costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost acoperite de ajutorul pentru investiţii.

8. În cadrul evaluării ajutoarelor pentru investiţii destinate infrastructurilor sportive şi infrastructurilor de agrement multifuncţionale, Consiliul Concurenţei ia în considerare dacă:

a) valoarea ajutoarelor nu depăşeşte diferenţa dintre costurile eligibile şi profitul din exploatare aferent investiţiei;

b) profitul din exploatare este dedus din costurile eligibile ex ante, pe baza unor estimări rezonabile.

9. La evaluarea ajutoarelor de exploatare pentru infrastructurile sportive, Consiliul Concurenţei ia în considerare ca valoarea ajutoarelor să nu depăşească pierderile din exploatare pe perioada relevantă şi dacă acest lucru se asigură ex ante, pe baza unor estimări rezonabile.

10. Pentru evaluarea ajutoarelor de stat care nu depăşesc 20 milioane lei, Consiliul Concurenţei ia în considerare şi stabilirea valorii maxime a ajutorului de stat, ca alternativă la metoda menţionată la pct.8 şi 9, la 80 % din costurile eligibile.

11. Ajutoarele de stat cu costuri eligibile identificabile se cumulează cu:

a) orice alt ajutor de stat, atît timp cît măsurile respective vizează costuri eligibile identificabile diferite;

b) orice alt ajutor de stat, în legătură cu aceleaşi costuri eligibile, care se suprapun parţial sau integral, numai în cazul în care cumulul respectiv nu are drept rezultat depăşirea celui mai ridicat nivel de intensitate a ajutorului sau a celui mai ridicat cuantum al ajutorului aplicabil ajutorului respectiv în temeiul prezentului Regulament.

12. La evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat pentru infrastructurile sportive şi pentru infrastructurile de agrement multifuncţionale cu mediul concurenţial normal, se ia în considerare:

a) existenţa unei garanţii a accesului deschis şi nediscriminatoriu la infrastructurile respective şi o procedură echitabilă de atribuire a concesiunilor către un terţ, pentru a construi, moderniza şi/sau exploata infrastructura respectivă;

b) punerea la dispoziţia publicului, pentru a asigura transparenţa şi egalitatea de tratament pentru utilizatori, în cazul în care infrastructura sportivă este folosită de către cluburile sportive profesioniste, a condiţiilor tarifare pentru utilizarea infrastructurii de către aceste cluburi;

c) neacordarea de supracompensări.

13. În cazul în care infrastructura este folosită de mai mulţi utilizatori simultan, se evaluează existenţa unui calcul al fracţiunilor de timp corespunzătoare utilizării capacităţii respective.

14. De asemenea, se ia în calcul dacă întreprinderile care au finanţat cel puţin 30 % din costurile de investiţii corespunzătoare infrastructurii beneficiază de un acces preferenţial la infrastructura respectivă, în condiţii mai favorabile făcute publice.

15. Consiliul Concurenţei evaluează dacă orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terţ este însărcinat cu construirea, modernizarea şi/sau exploatarea infrastructurii sportive sau a infrastructurii de agrement multifuncţionale se atribuie în mod deschis, transparent şi nediscriminatoriu, ţinîndu-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziţii publice.

16. Consiliul Concurenţei consideră că ajutoarele de stat individuale acordate întreprinderilor mari în afara unei scheme au un efect stimulativ în cazul în care furnizorul a verificat, înainte de a acorda ajutorul în cauză, că documentaţia pregătită de beneficiar stabileşte că ajutoarele vor avea drept rezultat unul sau mai multe dintre următoarele:

a) o creştere substanţială a domeniului de aplicare al proiectului/activităţii ca urmare a ajutorului; sau

b) o creştere substanţială a valorii totale a cheltuielilor suportate de beneficiar pentru proiect/activitate ca urmare a ajutorului; sau

c) o creştere substanţială a ritmului de finalizare a proiectului/activităţii în cauză.

17. La evaluarea ajutorului de stat, prin derogare de la pct.16 din prezentul Regulament, se consideră că măsurile sub formă de facilităţi fiscale au un efect stimulativ în cazul dacă Consiliul Concurenţei constată prezenţa următoarelor cerinţe:

a) măsura fiscală instituie un drept la ajutor, în conformitate cu criterii obiective şi fără ca furnizorul să mai dispună de o putere de apreciere; şi

b) măsura a fost adoptată şi a intrat în vigoare înainte de demararea proiectului sau a activităţii subvenţionate, cu excepţia versiunilor ulterioare ale schemelor fiscale, unde activitatea a fost deja acoperită de schemele anterioare sub formă de facilităţi fiscale.

18. Consiliul Concurenţei va evalua dacă un eventual cumul al ajutoarelor de stat, cu orice tip de ajutoare de minimis, în raport cu aceleaşi costuri, nu conduce la o depăşire a intensităţii ajutorului.

Secţiunea 5

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

19. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

20. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexa nr.10

la Hotărîrea Plenului

Consiliului Concurenţei

nr.3 din 8 septembrie 2016

[Anexa nr.10 introdusă prin Hot. Plenul Consiliului Concurenţei nr.4 din 29.09.2016, în vigoare 12.05.2017]

REGULAMENT

privind evaluarea ajutorului de stat pentru

 întreprinderile de transport feroviar

Prezentul Regulament transpune art.3(3); (6) – (7) şi Anexa I din Directiva 2012/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind instituirea spaţiului feroviar unic european, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 343 din 12 decembrie 2012 şi transpune Comunicarea Comisiei - Linii directoare comunitare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 184 din 22 iulie 2008.

Secţiunea 1

Scopul şi domeniul de aplicare

1. Prezentul Regulament stabileşte criterii de evaluare pentru ajutorul de stat acordat întreprinderilor de transport feroviar.

2. În conformitate cu art.5 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012, pot fi considerate compatibile cu mediul concurenţial normal ajutoarele de stat sectoriale, în funcţie de sectoarele de activitate ale economiei naţionale.

3. Prezentul Regulament se aplică întreprinderilor de transport feroviar şi nu se referă la finanţările publice pentru administratorii de infrastructură feroviară.

Secţiunea 2

Noţiuni

4. În sensul prezentului Regulament, noţiunile şi termenii de mai jos vor avea următoarea semnificaţie:

Infrastructură feroviară - reprezintă mijloacele fixe cuprinse în lista din anexă.

Externalităţi negative - costurile care apar atunci cînd activităţile sociale sau economice ale unor persoane au impact negativ asupra altor persoane şi atunci cînd primele nu reuşesc să răspundă integral pentru impactul acţiunilor sale.

5. Alte noţiuni utilizate în prezentul Regulament sunt definite în sensul Codului transportului feroviar nr.309 din 17 iulie 2003, Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012, Legii cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15 iunie 2012 şi actelor normative ale Consiliului Concurenţei cu privire la ajutorul de stat.

Secţiunea 3

Măsuri generale privind evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat

6. La evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat Consiliul Concurenţei va examina următoarele aspecte:

a) diferenţele dintre modelele economice pentru transportul feroviar şi cele pentru alte moduri de transport;

b) obiectivul de reechilibrare a modurilor de transport;

c) situaţia concurenţială de pe piaţă (gradul de integrare, potenţialul de creştere, prezenţa concurenţilor, perspectivele de evoluţie);

d) termenul maxim de revizuire a deciziei de autorizare a măsurii de sprijin o dată la 5 ani.

7. Evaluarea compatibilităţii ajutorului de stat pentru transportul feroviar prin analiza comparativă a efectelor negative asupra concurenţei şi efectelor pozitive ale ajutorului de stat porneşte de la contribuţia acestuia la îndeplinirea unor obiective bine stabilite de interes public. La compararea acestor efecte se ţine seama de impactul ajutorului asupra bunăstării sociale.

Secţiunea 4

Evaluarea ajutorului de stat la finanţarea infrastructurilor feroviare,

 la achiziţionarea şi reînnoirea materialului rulant

8. În cazul finanţării infrastructurilor feroviare, se evaluează dacă accesul la infrastructura feroviară este deschis tuturor utilizatorilor potenţiali în mod egal şi nediscriminatoriu.

9. Ajutoarele pentru achiziţionarea şi reînnoirea materialului rulant pot contribui la atingerea mai multor tipuri de obiective de interes public.

10. Evaluarea ajutorului pentru modernizarea materialului rulant, pentru coordonarea transportului va fi efectuată conform normelor generale din domeniul ajutorului de stat.

11. La evaluarea eligibilităţii cheltuielilor de achiziţie a mijloacelor de transport, în vederea acordării ajutorului regional pentru investiţii, se vor analiza caracteristicile din pct.13 al prezentului Regulament.

12. În procesul de evaluare a ajutoarelor pentru investiţie şi înlocuire se ia în considerare dacă ansamblul materialului rulant modernizat ca urmare a ajutorului este mai vechi de 15 ani.

13. La analiza compatibilităţii ajutorului de stat se examinează dacă se întrunesc următoarele caracteristici cumulativ:

a) materialul rulant este destinat exclusiv serviciilor de transport feroviar de călători într-o regiune specifică sau pentru o linie specifică deservind mai multe regiuni;

b) materialul rulant rămîne destinat exclusiv regiunii specifice sau liniei specifice care traversează mai multe regiuni pentru care a beneficiat de ajutoare în timpul a cel puţin 10 ani;

c) materialul rulant de înlocuire corespunde normelor de interoperabilitate, de siguranţă şi de mediu aplicabile reţelei în cauză;

d) furnizorul de ajutor de stat demonstrează că proiectul contribuie la o strategie de dezvoltare regională coerentă.

Secţiunea 5

Evaluarea ajutorului de stat la restructurarea întreprinderilor de transport feroviar

14. În procesul de evaluare se va ţine cont dacă criteriul de eligibilitate se adaptează în cazul în care o subdiviziune de transport de marfă a unei întreprinderi de transport feroviar constituie o unitate economică durabilă şi coerentă, care va fi separată juridic de restul întreprinderii în cadrul restructurării şi care se confruntă cu aşa dificultăţi încît ar fi reprezentat un beneficiar aflat în dificultate.

15. Consiliul Concurenţei va examina dacă entitatea economică durabilă şi coerentă reuneşte totalitatea activităţilor de transport de marfă ale întreprinderii de transport feroviar, din punct de vedere industrial, comercial, contabil şi financiar. Se va evalua dacă entităţii economice i se poate repartiza un nivel de pierderi şi un nivel de fonduri proprii sau de capital care să reflecte în mod suficient realitatea economică a situaţiei cu care se confruntă această subdiviziune.

16. La evaluarea dacă o subdiviziune se află în dificultate se ia în considerare capacitatea restului întreprinderii de transport feroviar de a asigura redresarea subdiviziunii care urmează să fie restructurată.

17. Se examinează dacă restructurarea va permite faptul ca activitatea de transport de marfă să se transforme într-o activitate competitivă în contextul unei pieţe deschise.

18. Acordarea repetată a ajutorului de stat pentru restructurare, în perioada termenului de prescripţie, se evaluează negativ, cu excepţia ajutorului acordat în vederea restructurării subdiviziunii transport de marfă a întreprinderii de transport feroviar.

Secţiunea 6

Evaluarea ajutorului de stat la coordonarea transporturilor,

 la utilizarea infrastructurii feroviare, reducerea externalităţilor

 negative şi interoperabilitate

19. La evaluarea ajutorului de stat pentru coordonarea transportului au prioritate următoarele forme de ajutoare:

a) ajutoare pentru utilizarea infrastructurii feroviare, cu excepţia celor care oferă servicii de transport bazate pe alte moduri de transport;

b) ajutoare pentru reducerea externalităţilor negative, care sunt destinate transferului de la un tip de transport către calea ferată;

c) ajutoare care favorizează interoperabilitatea;

d) ajutoare pentru cercetare şi dezvoltare.

20. Consiliul Concurenţei va evalua ajutoarele de stat care sunt stabilite pe baza următoarelor elemente:

a) costurile eligibile sunt costurile de utilizare a infrastructurilor feroviare suportate de transportul feroviar;

b) costurile eligibile reprezintă partea din externalităţile negative care poate fi evitată prin utilizarea transportului feroviar, faţă de alte tipuri de transport.

21. În procesul de evaluare a ajutorului pentru utilizarea infrastructurilor feroviare şi a ajutorului pentru reducerea externalităţilor negative se va examina analiza comparativă a costurilor efectuată de furnizor cuantificată între transportul feroviar şi opţiunile alternative bazate pe alte moduri de transport.

22. În cazul ajutoarelor pentru interoperabilitate, pentru coordonarea transportului, costurile eligibile evaluate sunt toate investiţiile pentru instalarea de noi sisteme de siguranţă şi interoperabilitate sau pentru reducerea poluării sonore, atît la infrastructurile feroviare, cît şi la materialul rulant.

23. În cazul ajutoarelor pentru utilizarea infrastructurilor feroviare şi în cel al ajutoarelor pentru reducerea externalităţilor negative, ajutorul va fi evaluat după criteriul compensării costurilor de oportunitate legate de utilizarea cu precădere a transportului feroviar în locul altui mod de transport mai poluant.

24. La evaluarea ajutorului de stat se va ţine seama de criteriul privind efectul stimulativ al ajutorului pentru transferul de la un tip de transport către calea ferată.

25. În procesul de evaluare a ajutorului se va analiza efectul ajutorului în preţul cerut călătorilor sau expeditorilor, la acest nivel efectuîndu-se alegerea între calea ferată şi modurile de transport mai poluante.

26. În cazul ajutoarelor pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi pentru reducerea externalităţilor negative, se va analiza criteriul privind perspectivele realiste de menţinere a traficului transferat către calea ferată pentru ca ajutorul să ducă la un transfer durabil de trafic.

Secţiunea 7

Evaluarea compatibilităţii ajutoarelor de stat

pentru cercetare şi dezvoltare

27. În procesul de evaluare a ajutoarelor de stat pentru cercetare şi dezvoltare se analizează posibilitatea acordării ajutoarelor pentru cercetarea în domeniul sistemelor şi al tehnologiilor de transport mai economice.

28. La evaluarea ajutoarelor cu finalităţi diferite care se referă la aceleaşi costuri eligibile, se ia în vedere aplicarea plafonului maxim al ajutorului.

Secţiunea 8

Monitorizarea şi raportarea ajutoarelor de stat

29. La evaluarea ajutoarelor de stat, se va ţine cont că întreprinderile feroviare pot beneficia de alte tipuri de ajutor respectînd intensităţile maxime ale ajutorului de stat în cazul cumulării ajutoarelor.

30. Consiliul Concurenţei monitorizează ajutoarele de stat existente, evaluate în temeiul prezentului Regulament, în conformitate cu prevederile actului normativ privind forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

31. Raportarea ajutoarelor de stat evaluate în temeiul prezentului Regulament se va efectua în conformitate cu prevederile actului normativ cu privire la Registrul ajutoarelor de stat sau în conformitate cu decizia de autorizare a ajutorului de stat adoptată de Consiliul Concurenţei.

Anexă

la Regulamentul privind evaluarea ajutorului de

 stat pentru întreprinderile de transport feroviar

MIJLOACE FIXE

care se includ în noţiunea de infrastructură feroviară

1. Terenuri;

2. Linii de cale ferată şi terasamente:

a) rambleuri, excavaţii, drenuri şi rigole, şanţuri de zidărie, apeducte, ziduri de acoperire, plantaţii pentru protecţia pantelor;

b) peroane pentru mărfuri şi călători, inclusiv în gări pentru călători şi în terminale de marfă;

c) acostamente şi piste;

d) ziduri de împrejmuire, garduri vii, parapete şi garduri;

e) benzi de protecţie împotriva incendiilor;

f) dispozitive de încălzire a macazurilor; puncte de încrucişare;

g) ecrane de protecţie împotriva zăpezii.

3. Construcţii:

a) poduri, apeducte şi alte pasaje superioare, tuneluri, excavaţii acoperite şi alte pasaje inferioare;

b) pereţi de susţinere şi structuri de protecţie împotriva avalanşelor, a căderilor de pietre.

4. Treceri de nivel, inclusiv instalaţii destinate asigurării siguranţei traficului rutier;

5. Suprastructuri:

a) şine, şine cu şanţ şi contraşine;

b) traverse şi longrine, materiale mici de asamblare pentru calea principală, balast, inclusiv pietriş şi nisip;

c) macazuri, puncte de încrucişare;

d) plăci turnante şi transbordoare (cu excepţia celor rezervate exclusiv pentru locomotive).

6. Căi de acces pentru călători şi mărfuri, inclusiv acces pe şosea şi acces pentru pietoni care vin şi pleacă pe jos;

7. Instalaţii de siguranţă, de semnalizare şi de telecomunicaţii de pe calea deschisă, din staţii şi triaje, inclusiv instalaţii de producere, transformare şi distribuţie a curentului electric pentru semnalizare şi telecomunicaţii;

a) clădiri afectate pentru aceste instalaţii sau dispozitive;

b) frîne de cale.

8. Instalaţii de iluminat pentru trafic şi siguranţa acestuia;

9. Instalaţii de transformare şi transport ale energiei electrice pentru tracţiunea trenurilor;

a) substaţii, cabluri de alimentare dintre substaţii şi firele de contact, linii ontact cu suspensie catenară şi suporturi;

b) a treia şină cu suporturi.

10. Clădirile folosite de departamentul de infrastructură feroviară.

[Anexa nr.10 introdusă prin Hot. Plenul Consiliului Concurenţei nr.4 din 29.09.2016, în vigoare 12.05.2017]